REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, indicativ P 118/1-2025
EMITENT
  • MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI
  • Publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 204 bis din 10 martie 2025



    Notă
    Aprobată prin ORDINUL nr. 267 din 28 februarie 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 10 martie 2025.
    CAPITOLUL 11. PREVEDERI GENERALESECȚIUNEA I1.1. Obiect, domeniu de aplicareSECȚIUNEA II1.2. Terminologie, clasificăriCAPITOLUL 22. PERFORMANȚE COMUNE CONSTRUCȚIILOR CU ORICE DESTINAȚIE (CIVILE, DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE)SECȚIUNEA I2.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor2.1.1. Dispoziții generale2.1.2. Risc de incendiu2.1.3. Nivel de stabilitate la incendiu al construcțieiSECȚIUNEA II2.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor2.2.1. Amplasare2.2.2. ConformareSECȚIUNEA III2.3. Limitarea propagării incendiilor2.3.1. Dispoziții generale2.3.2. Elemente antifoc pentru separarea compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale de trecere2.3.2.1. Pereți antifoc pentru separarea compartimentelor de incendiu2.3.2.2. Protecția golurilor funcționale din pereții rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu2.3.2.2.1. Prevederi generale2.3.2.2.2. Uși, obloane, cortine2.3.2.2.3. Încăperi tampon2.3.2.2.4. Tamburi deschiși2.3.2.3. Planșee rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu2.3.3. Elemente despărțitoare rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale din acestea2.3.3.1. Dispoziții generale2.3.3.2. Pereți rezistenți la foc din interiorul compartimentelor de incendiu2.3.3.3. Planșee rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu2.3.3.4. Protecția golurilor din pereții rezistenți la foc și planșeele rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu2.3.4. Elemente rezistente la foc și rezistente la explozie volumetrică și protecția golurilor funcționale din acestea2.3.4.1. Dispoziții generale2.3.4.2. Pereți rezistenți la foc și rezistenți la explozie volumetrică2.3.4.3. Protecția golurilor funcționale din pereții rezistenți la foc și rezistenți la explozie volumetrică2.3.4.4. Planșee rezistente la foc și rezistente la explozie volumetrică2.3.5. Elemente etanșe la foc2.3.6. Limitarea propagării incendiului pe fațadă și acoperiș2.3.6.1. Prevederi generale privind limitarea propagării pe fațadă2.3.6.2. Prevederi generale privind limitarea propagării focului pe acoperiș2.3.6.3. Limitarea dezvoltării efluenților incendiului (fum, gaze fierbinți)SECȚIUNEA IV2.4. Alcătuiri constructive2.4.1. Dispoziții generale2.4.2. Scări2.4.3. Circulații comune orizontale2.4.4. Ascensoare2.4.4.1. Dispoziții generale2.4.4.2. Ascensoare pentru circulația funcțională, de persoane, de marfă și alte sisteme de transport de materiale pe verticală2.4.4.3. Ascensoarele pentru transportul persoanelor cu dizabilități2.4.4.4. Ascensoare pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri)2.4.5. Plafoane autoportante sau suspendate și pardoseli supraînălțate2.4.6. Finisaje2.4.7. Dispoziții privind alcătuiri constructive specifice limitării propagării incendiului pe fațadă2.4.7.1. Pereți cortină2.4.7.2. Fațade ventilate2.4.7.3. Fațade duble - "double skin"2.4.8. Dispoziții privind alcătuiri constructive specifice limitării propagării incendiului pe acoperiș2.4.8.1. Acoperișuri fără pod2.4.8.2. Acoperișuri verzi2.4.9. Atriumuri2.4.10. Galerii, canale, estacade2.4.11. Ghene pentru instalații2.4.12. Coșuri de fum, sobe, hote2.4.13. Alcătuiri constructive specifice riscului de explozie volumetrică2.4.14. Încăperi și spații destinate instalațiilor aferente construcțiilor2.4.15. Camere de pubele, compactoare și crematorii pentru deșeuri2.4.16. Încăperi de depozitare2.4.17. Panouri publicitare amplasate pe fațadele clădirilor2.4.18. Instalații și echipamente utilizând surse regenerabile de energie2.4.19. Conformări, instalații și echipamente specifice camerelor pentru bateriile de acumulatoareSECȚIUNEA V2.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu2.5.1. Dispoziții generale2.5.2. Dispunere, alcătuire, finisaje2.5.3. Număr căi de evacuare2.5.4. Alcătuirea și separarea căilor de circulație funcțională și de evacuare2.5.5. Uși2.5.6. Scări2.5.6.1. Dispoziții generale2.5.6.2. Scări interioare închise2.5.6.3. Scări interioare deschise2.5.6.4. Scări exterioare deschise2.5.7. Terase circulabile, cursive, logii și curți interioare2.5.8. Dimensionarea căilor de evacuare2.5.9. Număr de utilizatori2.5.10. Număr normat de utilizatori (Uf) pentru unitățile de trecere (fluxurile) de evacuare2.5.11. Unități de trecere (fluxuri) de evacuare2.5.12. Determinarea numărului unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare2.5.13. Determinarea numărului căilor de evacuare2.5.14. Lungimea căii de evacuare2.5.15. Gabaritele căilor de evacuare2.5.15.1. Lățimi normate ale căilor de evacuare2.5.15.2. Înălțimi de trecere pe căile de evacuare2.5.16. Marcarea căilor de evacuareSECȚIUNEA VI2.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiuSECȚIUNEA VII2.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, serviciul pentru situații de urgențăCAPITOLUL 33. PERFORMANȚE SPECIFICE UNOR FUNCȚIUNI ALE CONSTRUCȚIILOR CIVILE SUPRATERANE CU ÎNĂLȚIMI OBIȘNUITESECȚIUNEA I3.1. Dispoziții comune3.1.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu)3.1.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor3.1.3. Limitarea propagării incendiilor3.1.4. Alcătuiri constructive3.1.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu3.1.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu3.1.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și alte mijloace de stingere a incendiilorSECȚIUNEA II3.2. Performanțe specifice3.2.1. Clădiri de locuit supraterane3.2.2. Clădiri administrative supraterane3.2.3. Clădiri pentru comerț supraterane3.2.4. Clădiri pentru sănătate supraterane3.2.5. Clădiri pentru cultură supraterane3.2.6. Clădiri pentru învățământ supraterane3.2.7. Clădiri pentru turism supraterane3.2.8. Clădirile de cult supraterane3.2.9. Clădiri de sport supraterane3.2.10. Construcții civile supraterane, montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat3.2.11. Parcaje pentru autoturismeSECȚIUNEA III3.3. Construcții și amenajări în aer liber cu destinații civile3.3.1. Dispoziții generale3.3.2. Stadioane, arene sportive3.3.3. Amenajări pentru spectacole în aer liber și corturi3.3.4. CampinguriCAPITOLUL 44. PERFORMANȚE SPECIFICE CLĂDIRILOR CIVILE SUPRATERANE ÎNALTE, FOARTE ÎNALTE SAU CU SĂLI AGLOMERATESECȚIUNEA I4.1. Clădiri civile supraterane înalte4.1.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu)4.1.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor4.1.3. Limitarea propagării incendiilor4.1.4. Alcătuiri constructive ale elementelor de construcție4.1.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu4.1.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu4.1.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilorSECȚIUNEA II4.2. Clădiri civile supraterane foarte înalte4.2.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)4.2.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor4.2.3. Limitarea propagării incendiilor4.2.4. Alcătuiri constructive ale elementelor de construcție4.2.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu4.2.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu4.2.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilorSECȚIUNEA III4.3. Clădiri civile cu săli aglomerate4.3.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)4.3.2. Amplasarea și conformarea clădirilor4.3.3. Limitarea propagării incendiilor4.3.4. Alcătuiri constructive4.3.4.1. Prevederi generale4.3.4.2. Dispoziții specifice4.3.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu4.3.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu4.3.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilorCAPITOLUL 55. PERFORMANȚE SPECIFICE CLĂDIRILOR CIVILE SUBTERANE ȘI PORȚIUNILOR SUBTERANE (SUBSOLURILOR) ALE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) SUPRATERANE5.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu și nivel de stabilitate la incendiu al construcției)5.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor5.3. Limitarea propagării incendiilor5.4. Alcătuiri constructive5.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu5.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu5.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilorCAPITOLUL 66. PERFORMANȚE SPECIFICE CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARESECȚIUNEA I6.1. Performanțe comune construcțiilor de producție și/sau depozitare6.1.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)6.1.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor6.1.3. Limitarea propagării incendiilor6.1.4. Alcătuiri constructive6.1.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu6.1.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu6.1.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilorSECȚIUNEA II6.2. Performanțe specifice construcțiilor de producție și depozitare6.2.1. Construcții de producție și depozitare de tip obișnuit6.2.2. Construcții de producție și depozitare de tip specialSECȚIUNEA III6.3. Performanțe specifice construcțiilor de depozitare a materialelor și substanțelor6.3.1. Prevederi comune6.3.2. Depozite închise de materiale și substanțe combustibileSECȚIUNEA IV6.4. Performanțe specifice depozitelor supraterane deschise de materiale și substanțe combustibileCAPITOLUL 77. PERFORMANȚE ALE CONSTRUCȚIILOR CU FUNCȚIUNI MIXTE7.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)7.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor7.3. Limitarea propagării incendiilor7.4. Alcătuiri constructive7.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu7.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu7.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilorCAPITOLUL 8SISTEME DE CONTROL AL FUMULUI ȘI A GAZELOR FIERBINȚI ÎN CAZ DE INCENDIU8.1. Dispoziții generale8.2. Evacuarea fumului prin tiraj natural - organizat8.3. Evacuarea fumului prin ventilare mecanică8.4. Tubulaturi de evacuare a fumului și de admisie a aerului, ghene, ventilatoare8.5. Case de scări închise și circulații comune orizontale închise8.6. Atriumuri8.7. Metoda simplificată de calcul pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiuCAPITOLUL 9INTERVENȚII LA CONSTRUCȚII EXISTENTE CARE CONSTITUIE FOND CONSTRUIT ANTERIOR DATEI INTRĂRII ÎN VIGOARE A PREZENTULUI NORMATIV ANEXA 1 - AMPLASARE CONSTRUCȚII ANEXA 2 - PEREȚI ANTIFOC ȘI PEREȚI DE SECTORIZARE ANEXA 2.1 - PEREȚI ANTIFOC ȘI PROTECȚIA GOLURILOR FUNCȚIONALE DIN PEREȚII ANTIFOC Pereți antifoc Protecția golurilor funcționale prevăzute în pereții antifoc ANEXA 2.2 - PEREȚI ANTIFOC ȘI PEREȚI REZISTENȚI LA FOC LA HALE ANEXA 2.3 - PEREȚI DE SECTORIZARE CU ROL DE LIMITARE A PROPAGĂRII FOCULUI (DE PROTECȚIE CONTRA INCENDIILOR CARE LIMITEAZĂ PROPAGAREA ÎN INTERIORUL COMPARTIMENTELOR DE INCENDIU) ANEXA 2.4 - PEREȚI ANTIFOC ȘI PEREȚI DE SECTORIZARE ANEXA 3 - LIMITAREA PROPAGĂRII INCENDIILOR PE FAȚADĂ ANEXA 3.1 - PREVEDERI GENERALEANEXA 3.2 - REGULA H + LDefinirea indicilor H și L (definire) Soluții constructive cu H + L Exemple de măsurători H și L - general Ferestre și uși de balcoane/terasă Tipuri de balcoane Exemple de limitare a propagării incendiului pe fațadă ANEXA 3.3 - FÂȘII (BENZI) PENTRU SISTEME COMPOZITE DE IZOLARE TERMICĂ - PRINCIPII DE REALIZARE BORDĂRI ȘI FÂȘII (BENZI) PENTRU TERMOIZOLANȚIE ȘI/SAU SISTEME COMPOZITE DE IZOLARE TERMICĂ EXTERIOARĂ A PEREȚILOR PERIMETRALI, DIFERITE DE A1 sau A2-s1,d0 ANEXA 4 - ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVEANEXA 4.1 - ASCENSOAREAscensoare - Generalități Ascensoare pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități și ascensoare pentru intervenție Ascensoare prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu Ascensoare prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu Ascensoare pentru intervenție Prevederi generale Puț protejat de acces și intervenție a pompierilorANEXA 4.2 - ATRIUMURIGeneralități atriumuri Tipuri de atrium Amplasare atrium Circulații comune orizontale deschise spre atrium ANEXA 4.3 - ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE SPECIFICE RISCULUI DE EXPLOZIE VOLUMETRICĂ Încăperi și spații cu pericol de explozie Terminologie: Încăperi și spații cu pericol de explozie Măsuri constructive la spații cu pericol de explozie "Prevederi împotriva pericolelor de explozie" pentru baterii staționare ANEXA 4.4 - ÎNCĂPERI ȘI SPAȚII DESTINATE INSTALAȚIILOR AFERENTE CONSTRUCȚIILOR (Stații de pompare) ANEXA 4.5 - ÎNCĂPERI DE DEPOZITARE ANEXA 4.6 - INSTALAȚII ȘI ECHIPAMENTE SPECIFICE ENERGIEI REGENERABILE ANEXA 4.7 - AGENȚI FRIGORIFICI ANEXA 5 - CĂI DE EVACUARE A UTILIZATORILOR ÎN CAZ DE INCENDIUANEXA 5.1 - UȘIGeneralități Uși cu deschidere normală pe balamale sau pivoți, utilizate pe căile de evacuare Uși echipate cu sisteme de încuiere și dispozitive de ieșire (uși antipanică conform SR EN 1125 sau uși de ieșire de urgență conform SR EN 179) Uși cu dispozitive de ieșire împotriva panicii - "uși antipanică" Uși cu dispozitive de ieșire de urgență - "uși pentru ieșire de urgență" Uși cu sisteme de evacuare acționate/controlate electric (pentru utilizarea pe căile de evacuare) Uși culisante prevăzute și cu deschidere pe balamale Caz special: uși de evacuare pe balamale sau pivoți care pot fi menținute deschise de dispozitivul electromagnetic sau electromecanic în timpul funcționării normale ANEXA 5.2 - CIRCULAȚII COMUNE VERTICALE (SCĂRI) Scări cu rampe drepte Scări cu rampe încrucișate Scări cu rampe elicoidale Scări cu trepte balansate Conformare scări Scări exterioareANEXA 5.3 - CORIDOAREGeneralități Spațiu de circulație și evacuare (Cale de evacuare) Coridor înfundatANEXA 5.4 - EVACUAREGeneralități Lungimea căii de evacuare Coridoare Open space Caz particular - coridoare cu evacuare în "Y" Lungimea căii de evacuare Evacuare la clădiri existente Lungimea de evacuare ANEXA 5.5 - CERINȚE SPECIALE PENTRU EVACUAREA PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI Terminologie Prevederi generale Cerințe generale a punctelor de staționare a persoanelor cu dizabilități Cerințe speciale pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități a punctelor de staționare Cerințe suplimentare ale punctelor de staționare a persoanelor cu dizabilități Zona de refugiu - caz general Ascensoare prevăzute pentru persoane cu dizabilități ANEXA 6 - CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE îN CAZ DE INCENDIUANEXA 6.1 - CĂI DE CIRCULAȚIE ANEXA 6.2 - PERIMETRUL PEREȚILOR EXTERIORI ANEXA 7 - PERFORMANȚE SPECIFICE UNOR FUNCȚIUNI ALE CONSTRUCȚIILOR ANEXA 7.1 - CLĂDIRI CIVILE CU ÎNĂLȚIMI OBIȘNUITE - CLĂDIRI PENTRU SĂNĂTATE Generalități (la funcțiuni sanitare: spitale, policlinici, dispensare, creșe, case de copii, cămine de bătrâni și persoane cu dizabilități, sanatorii etc.) Funcțiune sanitară - circulații orizontale și verticale Zona de refugiu în clădiri de sănătate Prevederi generale "Zona de refugiu" situată în același compartiment de incendiu "Zona de refugiu" situată în interiorul unui alt compartiment de incendiuANEXA 7.2 - PARCAJEParcaj deschis (suprateran) Stații de încărcare mașini electrice ANEXA 7.3 - ARENE ȘI STADIOANE ANEXA 7.4 - CLĂDIRI CIVILE ÎNALTE, FOARTE ÎNALTE SAU CU SĂLI AGLOMERATE Clădiri înalte și foarte înalte Clădiri cu săli aglomerate (lungimi de evacuare la sălile aglomerate) ANEXA 7.5 - CONSTRUCȚII CU FUNCȚIUNI MIXTE ANEXA 7.6 - CONSTRUCȚII DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE Amplasare Lungimi de evacuare la clădiri de producție și/sau depozitare Scări de evacuare închise din construcții de producție și/sau depozitare Goluri de acces la scări de evacuare închise din construcțiile de producție și/sau depozitare Circulații comune orizontale din construcții de producție și/sau depozitare Goluri de acces la circulații comune orizontale din construcții de producție și/sau depozitare Goluri de acces la ascensoare de persoane, de marfă sau la alte mijloace mecanice de transport pe verticală din construcții de producție și/sau depozitare Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți din construcții de producție și/sau depozitare Cerințe suplimentare la construcții de producție și/sau depozitare ANEXA 7.7 - SPAȚII DE TIP OPEN-SPACE ANEXA 8 - CARACTERISTICILE SUBSTANȚELOR ȘI MATERIALELOR CE DETERMINĂ ÎNCADRAREA ÎN RISCURI DE INCENDIU A SPAȚIILOR, ÎNCĂPERILOR, COMPARTIMENTELOR DE INCENDIU ȘI CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE ANEXA 8.1 - ÎNCADRAREA ÎN RISCURI DE INCENDIU A SPAȚIILOR, ÎNCĂPERILOR, COMPARTIMENTELOR DE INCENDIU ȘI CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE CONFORM DENSITĂȚII SARCINII TERMICE Clasificare suplimentară a materialelor/produselor și substanțelor depozitate după clasa de periculozitate (recomandare) ANEXA 8.2 - CATEGORII DE LICHIDE INFLAMABILE - ÎN CONFORMITATE CU REGULAMENTULUI (CE) NR. 1272/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI DIN 16 DECEMBRIE 2008 Prevederi generale privind clasificarea lichidelor inflamabile Considerații suplimentare privind clasificarea lichidelor inflamabile Categorii de depozite de lichide inflamabileANEXA 9 - PUTERI CALORIFICE ANEXA 9.1 - PUTERI CALORIFICE PENTRU MATERIALE UZUALE ANEXA 9.2 - PUTERI CALORIFICE PENTRU CABLURI ANEXA 10 - CONSTRUCȚII EXISTENTESECȚIUNEA IPREVEDERI COMUNE TUTUROR CONSTRUCȚIILOR EXISTENTECAPITOLUL 1GENERALITĂȚI A.10.1.1. SCOP - DOMENIU DE APLICARE A.10.1.2. TERMINOLOGIE, CLASIFICĂRICAPITOLUL 2CONDIȚII GENERALE DE PERFORMANȚĂ A CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE A.10.2.1. RISC DE INCENDIU ȘI NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU Risc de incendiu Nivel de stabilitate la incendiu A.10.2.2. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR ȘI CONFORMAREA LOR LA FOC Amplasare Conformare la foc A.10.2.3. LIMITAREA PROPAGĂRII INCENDIILOR Dispoziții generale Elemente rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu (antifoc) existente și protecția golurilor funcționale de trecere Pereți antifoc Protecția golurilor din pereți antifoc Uși, obloane, cortine antifoc Încăperi tampon antifoc Tamburi deschiși antifoc Planșee antifoc Elemente rezistente la foc și protecția golurilor Pereți și protecția golurilor Planșee și protecția golurilor Elemente rezistente la explozie și protecția golurilor Spații cu pericol de explozie categoria A (BE3a) și B (BE3b) de pericol de incendiu Elemente etanșe la foc A.10.2.4. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE Dispoziții generale Plafoane suspendate sau autoportante Galerii, canale Coșuri, tuburi Ascensoare Finisaje Pereți cortină și fațade vitrate Casa scării Atrium Încăperi de depozitare Încăperi pentru instalații aferente construcțiilor A.10.2.5. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU Dispoziții generale Număr căi de evacuare Alcătuirea căilor de evacuare Uși Scări interioare Scări exterioare deschise Terase și curți interioare Dimensionarea căilor de evacuare Criterii de calcul Determinarea fluxurilor de evacuare Gabaritele căilor de evacuare Lungimea căii de evacuare Marcarea căilor de evacuare A.10.2.6. INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE A.10.2.7. CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE A.10.2.8. DOTAREA CU MIJLOACE DE INTERVENȚIE ȘI SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂSECȚIUNEA A II-ACLĂDIRI CIVILE (PUBLICE) EXISTENTECAPITOLUL 3PERFORMANȚE COMUNE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE A.10.3.1. RISC DE INCENDIU ȘI NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU Riscuri de incendiu Nivel de stabilitate la incendiu A.10.3.2. AMPLASARE ȘI CONFORMARE LA FOC Amplasare Conformare la foc A.10.3.3. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE A.10.3.4. LIMITAREA PROPAGĂRII FOCULUI ȘI A FUMULUI A.10.3.5. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU A.10.3.6. INSTALAȚII AFERENTE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE A.10.3.7. CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE A.10.3.8. DOTAREA CU MIJLOACE DE INTERVENȚIE, SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ A.10.3.9. EVACUARE FUM (DESFUMARE) ȘI GAZE FIERBINȚI A.10.3.10. PERFORMANȚE ALE UNOR FUNCȚIUNI (DESTINAȚII) Clădiri existente de locuit Clădiri administrative existente Clădiri existente pentru comerț Clădiri existente pentru sănătate Clădiri existente pentru cultură Clădiri existente de învățământ Clădiri existente pentru turism Clădiri existente de cult Clădiri existente de sport A.10.3.11. PERFORMANȚE PROPRII UNOR AMENAJĂRI ȘI CLĂDIRI EXISTENTE Amenajări în aer liber Campinguri, sate de vacanță existente Clădiri montane existente Parcaje pentru autoturismeCAPITOLUL 4PERFORMANȚE SPECIFICE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE PERFORMANȚE ALE UNOR TIPURI DE CLĂDIRI CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE A.10.4.1. PERFORMANȚE ALE UNOR TIPURI DE CLĂDIRI CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE Clădiri existente înalte și foarte înalte Clădiri existente cu săli aglomerate Clădiri existente subteraneSECȚIUNEA IIICONSTRUCȚII DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARECAPITOLUL 5PERFORMANȚE COMUNE CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE A.10.5.1. RISC DE INCENDIU (CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU) ȘI NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU Categorii de pericol de incendiu Nivel de stabilitate la incendiu A.10.5.2. AMPLASAREA ȘI CONFORMAREA LA FOC Amplasare Conformare la foc A.10.5.3. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE A.10.5.4. LIMITAREA PROPAGĂRII FOCULUI ȘI A FUMULUI A.10.5.5. EVACUARE FUM (DESFUMARE) A.10.5.6. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU A.10.5.7. INSTALAȚII DE SEMNALIZARE ȘI STINGERE A INCENDIILOR A.10.5.8. INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE A.10.5.9. CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE A.10.5.10. DOTAREA CU MIJLOACE TEHNICE DE STINGERE A INCENDIILOR ȘI SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂCAPITOLUL 6PERFORMANȚE SPECIFICE CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE A.10.6.1. PERFORMANȚE ALE TIPURILOR DE CONSTRUCȚII DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE Construcții existente de tip obișnuit Construcții existente monobloc Construcții existente blindate A.10.6.2. PERFORMANȚE ALE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE DE DEPOZITARE Prevederi comune Depozite existente închise Depozite deschise existenteSECȚIUNEA IVCONSTRUCȚII EXISTENTE CU FUNCȚIUNI MIXTECAPITOLUL 7PERFORMANȚE COMUNE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE CU FUNCȚIUNI MIXTE A.10.7.1. RISC ȘI CATEGORIE DE PERICOL DE INCENDIU, NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU Risc și categorie de pericol de incendiu Nivel de stabilitate la incendiu A.10.7.2. AMPLASARE ȘI CONFORMARE LA FOC Amplasare Conformare la foc A.10.7.3. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE A.10.7.4. LIMITAREA PROPAGĂRII FOCULUI ȘI A FUMULUI A.10.7.5. EVACUARE FUM (DESFUMARE) A.10.7.6. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU A.10.7.7. INSTALAȚII DE SEMNALIZARE ȘI STINGERE A INCENDIILOR A.10.7.8. INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILOR A.10.7.9. CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE A.10.7.10. DOTAREA CU MIJLOACE DE INTERVENȚIE ȘI SERVICIUL DE POMPIERICAPITOLUL 8PERFORMANȚE SPECIFICE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE CU FUNCȚIUNI MIXTE A.10.8.1. PERFORMANȚE ALE TIPURILOR DE CONSTRUCȚII CU FUNCȚIUNI MIXTE Construcții existente de tip obișnuit Construcții existente înalte, foarte înalte, cu săli aglomerate, monobloc sau blindate A.10.8.2. PERFORMANȚE ALE UNOR DESTINAȚII DIN CONSTRUCȚIILE EXISTENTE CU FUNCȚIUNI MIXTE Funcțiuni mixte civile (publice) Funcțiuni existente mixte civile (publice) și unele activități de producție și/sau depozitare existente Funcțiuni existente mixte de producție și/sau depozitareSECȚIUNEA VEVACUARE FUM (DESFUMARE) ȘI GAZE FIERBINȚICAPITOLUL 9EVACUARE FUM ȘI GAZE FIERBINȚI Dispoziții generale Evacuarea fumului (desfumare) Desfumare prin tiraj natural-organizat Desfumarea mecanică Condiții specifice de desfumare Case de scări închise Circulațiile comune orizontale închise Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți ANEXA 11 - SISTEME DE EVACUARE A FUMULUI ȘI A GAZELOR FIERBINȚI REFERINȚE LEGISLATIVE ȘI TEHNICE CARE AU FOST LUATE ÎN CONSIDERARE LA ELABORAREA NORMATIVULUI Listă tabele: Listă figuri:  +  CAPITOLUL 11. PREVEDERI GENERALE  +  SECȚIUNEA I1.1. Obiect, domeniu de aplicare  +  Articolul 1.1.1.(1) Prezentul normativ stabilește principalele condiții, cerințe și niveluri de performanță pentru construcții, astfel încât acestea să îndeplinească cerința fundamentală "securitate la incendiu" în conformitate cu Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2) Măsurile prevăzute în prezentul normativ au caracter minimal și nu sunt limitative.  +  Articolul 1.1.2.(1) Prevederile generale, performanțele comune și cele specifice prevăzute în cadrul prezentului normativul, inclusiv anexele acestuia, sunt obligatorii pentru toți factorii cu atribuții în proiectarea, realizarea și exploatarea construcțiilor, respectiv pentru proiectanți, verificatori de proiecte, experți tehnici, executanți, consultanți, auditori energetici, responsabili tehnici cu execuția, diriginți de șantier, proprietari sub orice titlu și utilizatori ai construcțiilor, precum și pentru autoritățile administrației publice și organele de control, potrivit obligațiilor și răspunderilor ce le revin în conformitate cu prevederile legale.(2) Măsurile de securitate la incendiu asigurate construcțiilor trebuie să răspundă condițiilor, criteriilor și nivelurilor de performanță stabilite în prezentul normativ.  +  Articolul 1.1.3. Pentru îndeplinirea cerinței fundamentale "securitate la incendiu", construcțiile, în ansamblu, precum și părțile lor componente, trebuie proiectate, executate, echipate și utilizate conform prevederilor prezentului normativ, reglementărilor tehnice de specialitate și reglementărilor tehnice specifice destinațiilor respective, astfel încât, în cazul producerii unui incendiu:a) stabilitatea elementelor portante să fie asigurată pe perioada de timp normată;b) apariția și propagarea incendiului și a fumului în interiorul construcției să fie limitată;c) extinderea incendiului la și de la construcții învecinate să fie limitată;d) utilizatorii să poată părăsi construcția sau să poată fi salvați prin alte mijloace acceptate;e) securitatea echipelor de intervenție să fie luată în considerare.  +  Articolul 1.1.4.(1) Prevederile prezentului normativ de securitate la incendiu a construcțiilor sunt obligatorii la proiectarea și realizarea construcțiilor noi, precum și la lucrările de intervenție efectuate asupra construcțiilor existente, indiferent de forma de proprietate, destinație, categorie și clasă de importanță sau sursă de finanțare, în scopul asigurării protecției vieții oamenilor, bunurilor acestora, societății și mediului înconjurător.(2) La lucrările de intervenție efectuate asupra construcțiilor existente edificate în baza prezentului normativ, atunci când în mod justificat din punct de vedere tehnic nu pot fi îndeplinite unele prevederi de securitate la incendiu normate, se asigură măsuri alternative de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) care să vizeze suplinirea cerințelor care nu pot fi respectate.(3) Modificările aduse clădirilor existente care se constituie ca fond construit anterior datei intrării în vigoare a prezentului normativ, se vor conforma potrivit prevederilor capitolului 9 din prezentul normativ.  +  Articolul 1.1.5.(1) Pentru construcțiile reprezentând monumente istorice clasate sau aflate în procedura de clasare potrivit legii, precum și pentru construcțiile cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate, potrivit legii, prevederile prezentului normativ au caracter de recomandare, urmând ca la acestea să fie asigurate numai măsurile de îmbunătățire a securității la incendiu posibil de realizat și care nu afectează caracterul construcțiilor respective.(2) Măsurile de îmbunătățire a securității la incendiu posibil de realizat și care nu afectează caracterul monumentelor respective se efectuează pe bază de unei expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu,- construcții și/sau instalații, după caz, cu respectarea legislației privind protecția monumentelor istorice. Evaluarea riscului de incendiu prin care se reprezintă procesul de estimare și cuantificare a riscului asociat unui sistem, denumit risc de incendiu existent, determinat pe baza probabilității de producere a incendiului și a consecințelor evenimentului respectiv, precum și de comparare a acestuia cu un nivel limită prestabilit, denumit risc de incendiu acceptat este o modalitate suplimentară prin care o clădire monument istoric poate fi evaluată și în urma ei, în baza unei expertize tehnice, luate măsurile de îmbunătățire a securității la incendiu posibil de realizat și care nu afectează caracterul respectivului monument.  +  Articolul 1.1.6.(1) Prevederile prezentului normativul nu se aplică la proiectarea și realizarea:a) instalațiilor, sistemelor, utilajelor, agregatelor, dispozitivelor și echipamentelor de producție;b) construcțiilor și instalațiilor destinate fabricării, manipulării și/sau depozitării substanțelor pirotehnice;c) instalațiilor tehnologice chimice și petrochimice amplasate în aer liber;d) construcțiilor și instalațiilor nucleare;e) construcțiilor și instalațiilor aferente construcțiilor destinate producerii energiei electrice;f) construcțiilor și instalațiilor subterane aferente metroului;g) construcțiilor și instalațiilor specifice organizărilor de șantier;h) construcțiilor și instalațiilor cu caracter special ale structurilor de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, nominalizate prin ordine ale comandamentelor structurilor respective;i) construcțiilor inginerești: căi de comunicație (drumuri, căi ferate, poduri, tuneluri, cu excepția canivourilor și a canalelor tehnice subterane ale construcțiilor, piste etc., construcții industriale speciale (coșuri de fum, turnuri de răcire, antene, buncăre, silozuri, castele de apă, telegondole sau alte sisteme de transport pe cablu, liniile de transport ale energiei electrice și ale fluidelor tehnologice, sisteme de canalizare, precum și altele similare);j) depozitelor de lichide sau gaze în aer liber și a instalațiilor tehnologice aferente;k) stațiilor de distribuție carburanți indiferent de tipul acestora;l) sistemelor de distribuție GPL la consumatori casnici sau industriali;m) platformelor maritime;n) heliporturilor amenajate pe clădiri. Notă: organizarea incintelor, amplasarea utilajelor și echipamentelor și cerințele de siguranță și de securitate la incendiu vor fi preluate din normativele de proiectare, execuție și exploatare specifice, în vigoare.(2) Clădirile agrozootehnice se tratează prin asimilare cu construcțiile civile sau de producție sau depozitare, în funcție de destinația acestora, respectându-se prevederile normativului și normele specifice acestora.  +  Articolul 1.1.7.(1) Se consideră îndeplinite criteriile referitoare la clasa de reacție la foc dacă performanțele efectiv realizate sunt egale sau superioare celor minime stabilite de normativ. Sunt permise clase de reacție la foc având numere cardinale mai mici decât cele indicate în cuprinsul normativului sau printr-o literă anterioară a alfabetului (de exemplu, dacă este permisă clasa B-s3,d1, atunci clasele B-s3,d0, B-s2,d1, B-s2,d0, B-s1,d1, B-s1,d0, A2-s1÷s3,d0÷d1 și A1 sunt de asemenea permise).(2) Clasificarea rezistenței la foc a unui produs pentru o anumită perioadă de timp include toate clasele inferioare, astfel:– Clasificarea REI-M a unui produs pentru un interval de timp dat, include clasificările REI, RE, R pentru aceeași perioadă;– Clasificarea REI a unui produs pentru un interval de timp dat include clasificările RE, R pentru aceeași perioadă;– Clasificarea EI-M a unui produs pentru un interval de timp dat include clasificările EI și E pentru aceeași perioadă;– Clasificarea EI a unui produs pentru un interval de timp dat include clasificarea E pentru aceeași perioadă;– Cerința I a unui produs pentru un interval de timp dat include cerința W pentru aceeași perioadă (cerința W a unui produs pentru un interval de timp dat nu include cerința I pentru aceeași perioadă).  +  Articolul 1.1.8.(1) Pentru îndeplinirea condițiilor, criteriilor și nivelurilor de performanță normate, se vor utiliza materiale, elemente și produse de construcții realizate în țară sau importate, care să respecte prevederile Hotărârii Guvernului nr. 668/2017 privind stabilirea condițiilor pentru comercializarea produselor pentru construcții. Nu sunt permise materiale, elemente și produse de construcții pentru care fabricantul/importatorul/distribuitorul declară "nicio performanță determinată (NPD)" sau performanță deschisă (OD - open description)". Comportarea la foc a materialelor, elementelor și produselor de construcții se determină pe baza regulamentelor UE, regulamentelor delegate UE și a deciziilor CE aplicabile precum și a legislației naționale în vigoare.(2) Ca alternativă la metoda de încercare la foc în laborator, pentru evaluarea criteriului de performanță privind rezistența la foc a elementelor structurale de construcții se pot utiliza procedurile de calcul prezentate în eurocoduri.(3) Pereții de tip ușor realizați în montaj uscat din plăci subțiri (din gips-carton, ipsos armat cu fibră de sticlă, plăci din ciment etc.), cu sau fără elemente vitrate, precum și pereții realizați din alte tipuri de componente (panouri din tablă cutată cu termoizolație etc.) se pot pune în operă, în baza agrementelor tehnice pentru sisteme de pereți de tip ușor sau a evaluării tehnice europene pentru punerea în piață a produselor pentru construcții, unde rezistența la foc a acestora se determină conform standardelor de încercări în vigoare pentru clasificarea lor privind comportarea la foc.(4) Clasa de reacție la foc a pereților de gips carton impusă în normativ se referă la elementele componente ale peretelui (plăci de gips carton, montanți, traverse, elemente de fixare, izolații interioare).(5) Atunci când în cuprinsul normativului se prevăd condiții de echipare cu instalații automate de stingere a incendiului cu sprinklere pentru construcție, clădire sau compartiment de incendiu, aceste instalații automate respectă prevederile Normativului privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a II-a - Instalații de stingere, indicativ P118:2/2013 aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2.463/2013, cu modificările și completările ulterioare și/sau SR EN 12845 pentru toată construcția, clădirea sau pentru tot compartimentul de incendiu (cu excepția clădirilor înalte sau foarte înalte la care dotarea se face pentru întreaga clădire), având în vedere spațiile exceptate de la echipare și cele protejate cu alte instalații automate de stingere compatibile. Nu se prevăd instalații automate de stingere tip sprinkler în cazurile în care stingerea incendiului se asigură cu instalații automate de stingere cu alte substanțe prevăzute în normativul P118:2/2013 și/sau SR EN 12845, precum și atunci când apa nu este indicată ca substanță de stingere, situație în care se prevăd instalații automate de stingere cu alte substanțe prevăzute conform P118:2/2013 și/sau SR EN 12845.(6) Atunci când în decursul normativului se prevăd condiții de echipare cu sisteme cu ceață de apă (instalații fixe de stingere a incendiilor), acestea se prevăd doar în cazul, precum și în condițiile în care au fost testate conform standardelor.(7) Atunci când în decursul normativului se prevăd condiții de echipare cu instalații de stingere a incendiilor cu apă pulverizată, acestea respectă prevederile normativului P118:2/2013.  +  Articolul 1.1.9.(1) Prevederile prezentului normativ stabilesc condițiile și nivelurile de performanță specifice securității la incendiu a construcțiilor civile, de producție și/sau depozitare sau cu funcțiuni mixte, din toate categoriile de importanță.(2) Construcțiile noi încadrate în categoriile de importanță "A" sau "B" trebuie să îndeplinească criteriile de încadrare în nivelul I sau II de stabilitate la incendiu.(3) La construcțiile încadrate în categoriile de importanță "A" sau "B", cu excepția construcțiilor reprezentând monumente istorice clasate sau aflate în procedura de clasare potrivit legii, precum și construcțiilor cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate la care se respectă prevederile Art. 1.1.5., se iau măsuri suplimentare de securitate la incendiu, stabilite de către proiectant.  +  Articolul 1.1.10.(1) Condițiile de comportare la foc și măsurile de securitate la incendiu asigurate de principalele materiale, produse și elemente de construcții și instalații utilizate la proiectarea și realizarea construcțiilor, se prevăd obligatoriu în documentațiile tehnice elaborate de către proiectanții de specialitate care răspund de măsurile luate, astfel:a) arhitecții, pentru: conformarea și corelarea la foc a construcției, elemente de compartimentare, închideri exterioare perimetrale și acoperiș, pereți despărțitori, căi pentru evacuare a utilizatorilor, protecția golurilor funcționale pentru circulație și comunicare din pereți și planșee, tratamente termice, acustice (fonice), hidroizolații, finisaje (interioare și exterioare) inclusiv placările utilizate, conformarea căilor de acces pentru autospecialele de intervenție (număr de accese la fațade, lățimi minime ale accesului carosabil, raze de racordare etc.);b) inginerii constructori pentru: asigurarea rezistenței la foc a elementelor cu rol în stabilitatea la incendiu a construcției (stâlpi, pereți portanți, planșee, acoperișuri, scări, balcoane, pasarele etc.), a protecțiilor pasive ale structurilor metalice, din beton, din lemn etc., precum și pentru precizarea temperaturii critice la structurile metalice pentru care trebuie asigurate protecții la acțiunile termice generate de incendii, în baza unor calcule întocmite în conformitate cu eurocodurile;c) inginerii de instalații pentru sistemele, echipamentele și instalațiile proiectate, respectiv: sanitare, pentru gaze, electrice, automatizări, ventilare, climatizare, frigorifice, pentru încălzire și pentru protecție împotriva incendiilor, cum sunt cele pentru detectare, semnalizare și alarmare, pentru stingere cu apă sau alte substanțe speciale, pentru evacuare a fumului și a gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau ventilare mecanică, pentru detectarea gazelor inflamabile etc.(2) Răspunderea pentru veridicitatea datelor furnizate proiectanților revine:a) inginerilor tehnologi pentru stabilirea riscurilor de incendiu aferente proceselor tehnologice și pentru măsurile de reducere/control a riscurilor respective;b) investitorilor pentru determinarea și prezentarea naturii și cantităților de materiale combustibile maximum admise, mobile, care urmează să fie utilizate, manipulate, depozitate în construcțiile ce urmează a fi proiectate.  +  Articolul 1.1.11.(1) În prezentul normativ se utilizează următorii termeni pentru indicarea gradului de obligativitate a prevederilor:a) "este obligatoriu", "este necesar", "trebuie" (utilizarea modală a lui "trebuie" cu alte verbe, de exemplu, "înălțimea trebuie să fie ...") indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor în cauză;b) "de regulă" indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată în majoritatea cazurilor; nerespectarea unei astfel de prevederi este permisă, dar trebuie să fie temeinic justificată în proiect;c) "se admite" indică o soluție satisfăcătoare care poate fi aplicată în cazuri particulare, fiind obligatorie justificarea ei în proiect;d) "se recomandă" indică o soluție preferabilă, care trebuie avută în vedere la alegerea soluției, nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată în proiect;e) conjuncția "și" este folosită pentru a conecta două condiții care trebuie să fie valide în același timp (echivalent cu operatorul logic ȘI);f) conjuncția "sau" (precum și echivalentele acesteia) este folosită pentru a conecta două condiții care pot fi valide în același timp sau alternativ (echivalent cu operatorul logic SAU);g) substantivul "exemplu" sau abrevierea sa "ex." este folosit pentru a indica una sau mai multe posibilități în simplul scop de a indica aplicații practice ale unei reguli sau ale unui principiu.(2) Exemplele și desenele (figurile) trebuie considerate cazuri orientative, neexhaustive, furnizate doar ca ilustrare.  +  Articolul 1.1.12. În corelare cu prevederile Regulamentului Delegat (UE) 2024/1681 ("Regulamentul delegat (UE) 2024/1681 al Comisiei din 6 martie 2024 de completare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea unor clase de performanță în ceea ce privește rezistența la foc a produselor pentru construcții"), orice produs clasificat superior peste cerințele ce vizează clasa de performanță în ceea ce privește rezistența la foc prevăzut de către normativ, este admisibil și nu face obligația de a se limita la cerințele prevăzute de către acesta. În corelare,– criteriul privind clasificarea produselor "Seturi de uși rezistente la foc, ferestre (în pereți și acoperișuri) care se pot deschide, luminatoare care se pot deschide și obloane (inclusiv cele care conțin suprafețe vitrate, dispozitive de închidere și alte elemente de feronerie)" Sa corespunde Sa3 (coroborat cu SR EN 13501-2); în oricare dintre cazurile stipulate de către normativ se pot prevedea produse cu clasificare superioară, respectiv Sa4 pentru ușile, respectiv seturile de uși rezistente la foc care au trecut criteriile de control al fumului, în funcție de condițiile de încercare îndeplinite;– clasa de performanță prevăzută pentru produsele "Grile de transfer de aer" este EI, exprimată în minute (xx, respectiv EIxx); clasa de performanță EI privind clasificarea produselor "Grile de transfer de aer" (pentru ventilație) va fi cât a elementului străpuns (cu excepția cazului în care grilele de transfer de aer vor fi amplasate în pereți, la o înălțime de max 1,00 m față de stratul finit al pardoselii, caz în care vor avea rezistența cât jumătate din cea a peretelui) și se completează cu clasificările suplimentare relevante ale grilelor de transfer de aer prevăzute în anexa Regulamentului Delegat (UE) 2024/1681;– clasa de performanță prevăzută pentru produsele "Etanșări de penetrare", "Etanșări de penetrare combinate", "Etanșări de îmbinări liniare", funcție de tipul acestora este EI, exprimată în minute (xx, respectiv EIxx) și se completează cu clasificările suplimentare relevante ale elementelor specifice prevăzute în anexa Regulamentului Delegat (UE) 2024/1681.  +  Articolul 1.1.13.Anexele nr. 1-11 fac parte integrantă din prezentul normativ.  +  SECȚIUNEA II1.2. Terminologie, clasificări  +  Articolul 1.2.1. În sensul prezentului normativ, terminologia și clasificările utilizate au următoarele semnificații:1) Acoperiș - parte a construcției care închide construcția față de exterior peste ultimul nivel construit, format din elemente de construcție și componente structurale și nestructurale. Acesta poate fi în pantă (tip șarpantă sau tip terasă.)a) Acoperiș în pantă (tip șarpantă) - acoperiș la care panta acoperișului față de proiecția orizontală a acestuia formează un unghi alfa (α). Cu pantă mică (denumite "acoperișuri plate*") sunt considerate acoperișurile cu unghiul (α), α ≤ 10°, cu pantă mare sunt considerate acoperișurile cu unghiul 10° < α ≤ 80°, precum și cele cu o suprafață curbă. Panta unui acoperiș sau a versantului de acoperiș este determinată de linia de cea mai mare pantă. Tipurile de suprafețe - versanți pot fi:– cu suprafață plană– continuă, într-un singur plan în conformitate cu Figura 1 varianta a);– discontinuă:– cu rupere de pantă în conformitate cu Figura 1 varianta b) sau cu rupere de nivel;– cu rupere de nivel și pantă în conformitate cu Figura 1 varianta c);– cu suprafață curbă (cu o singură curbură în conformitate cu Figura 1 varianta d) sau cu dublă curbură). Notă: Atunci când acoperișurile în pantă reprezintă acoperișuri plate (cu o înclinare de până la 10°) acestea trebuie testate pe orizontală. Rezultatele testelor obținute cu o înclinare de 0° (orizontală) pot fi valabile pentru acoperișuri plate (cu o înclinare de până la 10°).
    Figura 1 - Tipuri de acoperișuri în pantă
    b) Acoperiș terasă - element de construcție orizontal sau înclinat care închide construcția la partea superioară, peste ultimul nivel construit, obligatoriu prevăzut cu capacitate portantă R (aptitudinea acestuia de a rezista la o expunere la foc, pe o față sau pe mai multe fețe, pe timpul normat, sub acțiuni mecanice specificate, fără pierderea stabilității structurale). Se consideră că îndeplinește această prevedere orice acoperiș cu structura din beton armat sau precomprimat, cu panta mai mică sau egală de 10°. Precum performanțele privind clasa de reacție la foc și cele de rezistența la foc (în funcție de încadrare în nivel de stabilitate la incendiu)c) Acoperișul terasă amenajat pentru diverse funcțiuni cum ar fi parcaje, comerț etc., trebuie să respecte cerințele de proiectare specifice funcțiunii amenajate precum și tipului de clădire. Note:(1) Pentru planșeele și acoperișurile portante fără funcție de separare la foc (încercate și clasificate pentru foc aplicat numai de dedesubt doar în cazuri excepționale, când un planșeu sau un acoperiș portant este expus la foc simultan pe ambele fețe, trebuie încercat ca balcon/pasarelă), criteriul de performanță este capacitatea portantă și sunt definite prin clasa R. Pentru planșeele și acoperișurile portante cu funcție de separare la foc (încercate și clasificate pentru foc aplicat numai de dedesubt), criteriile de performanță sunt capacitatea portantă și etanșeitatea la foc sau capacitatea portantă, etanșeitatea la foc și izolarea termică, fiind definite prin clasa RE sau REI.(2) În situația în care, peste stratul final de hidroizolație se aplică dispozitive fotovoltaice, se vor avea în vedere prevederile din Tabelul 2, nr. crt. 10, lit. b sau Tabelul 3 nr. crt. 10, lit. b.(3) În situația poziționării termoizolației între planșeul din beton armat și un strat de beton de pantă, de minimum 3,00 cm, se admite utilizarea materialelor conform prevederilor Art. 2.3.6.2.1. (4).c) Acoperiș verde - acoperiș pe care este prevăzută în mod deliberat, prin proiect, vegetație, peste stratul care realizează protecția la intemperii. Așa cum este definit în reglementarea tehnică "Ghid privind proiectarea și execuția acoperișurilor verzi la clădiri noi și existente, indicativ GP 120/2013", aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 3383/2013.
    2) Anvelopa clădirii - Ansamblul constructiv de închidere perimetrală a clădirii, compus din fațade, indiferent de materiale și sistem de realizare, precum și sistem de acoperire etc., reprezentând totalitatea suprafețelor elementelor de construcție perimetrale, care delimitează volumul interior (încălzit) al unei clădiri, de mediul exterior sau de spații neîncălzite din exteriorul clădirii.3) Ardere - reacție exotermă a unei substanțe cu un oxidant. Arderea emite în general efluenți ai incendiului însoțiți de flăcări și/sau incandescență.a. Oxidare - reacție chimică în care proporția de oxigen sau de alt element electronegativ într-o substanță este mărită.b. Oxidant - substanță susceptibilă de a produce o reacție de oxidare. Arderea este o oxidare.4) Aria construită (Ac) - aria secțiunii orizontale a clădirii, la cota ± 0,00, a parterului, măsurată conform STAS 4908 - Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale. Notă: Se au în vedere următoarele:a) Aria construită - aria secțiunii orizontale a clădirii, la cota ± 0,000 a parterului, măsurată pe conturul exterior al pereților (sau proiecția pe sol a conturului nivelurilor supraterane dacă suprafața acestora este mai mare); Observații:(1) În aria construită, nu intră:i. - rezaliturile cu aria mai mică de 0,4 mp și nișele cu aria mai mare de 0,4 mp;ii. - treptele exterioare și terasele neacoperite;iii. - terasele descoperite ale parterului care depășesc planul fațadei, platformele, scările de acces. Proiecția la sol a balcoanelor a căror cotă de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat și a logiilor închise ale etajelor se include în aria construită;iv. - ariile curților interioare, ale curților exterioare de lumină sau de acces (denumite în mod curent curți englezești) mai mari de 4 mp.(2) Pentru construcțiile subterane și subsoluri, aria construită se măsoară la cota finită a pardoselii și se consideră aria secțiunii orizontale cuprinsă în conturul exterior al pereților, inclusiv grosimea zidului de protecție a izolației. În cazul construcției amplasate pe teren în pantă, aria construcției se calculează în plane orizontale în trepte, funcție de teren și specificul construcției.(3) Întrucât nu sunt luate în calculul ariei construite a construcției, elementele de construcție dispuse pentru accesul în clădiri (planuri înclinate exterioare, scări exterioare - trepte exterioare și terase neacoperite) nu trebuie să îndeplinească cerințele pentru scări exterioare de evacuare.b) Aria construită pe apartament - conform STAS 4908 - "Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale";c) Aria nivelului - Aria secțiunii orizontale a clădirii la nivelul respectiv delimitată de conturul său exterior. Observație: Podul nu se consideră etaj. Mansardele, mezaninele și supantele (a căror arie este mai mare de 40% din cea a încăperii în care sunt realizate) se consideră etaje (niveluri). Aria nivelului se măsoară la 1 m deasupra pardoselii finite. În aria nivelului se cuprind și ariile nivelurilor intermediare sau anexe interioare sau exterioare cum sunt:– ariile teraselor circulabile pentru diferite funcțiuni;– ariile logiilor și a balcoanelor interioare (în cazul teatrelor, cinematografelor, aulelor sau ale altor săli similare);– ariile supantelor (a căror arie este mai mică sau egală de 40% din cea a încăperii în care sunt realizate);– ariile balcoanelor și logiilor;– ariile porticelor de circulație și gangurilor de trecere dacă acestea nu au înălțimea mai mare decât a unui etaj, se consideră, aferente numai primului nivel deservit;– aria coridoarelor exterioare;– aria scărilor exterioare de acces între niveluri, intră în calculul ariei nivelului deservit;– aria încăperilor cu înălțime liberă mai mare de 1,80 m (de exemplu subsol, încăperile motoarelor de ascensor, pompe etc., părți ieșite și închise pentru iluminatul subsolurilor, încăperi la mansarde etc.);– ariile rampelor exterioare și a scărilor de acces de la magazii, depozite etc.;– aria aferentă lucarnelor în cazul mansardelor dacă înălțimea h ≥ 1,80 m. În aria nivelului nu se cuprind:– copertinele cu suprafețe mai mici de 4 mp și adâncimea mai mică de 2 m, profilele ornamentale și cornișele;– învelitoarele, terasele necirculabile (rezultate din retragere) de peste nivelul imediat inferior;– golurile mai mari de 4 m2, fiecare în parte numai la curți de lumină și curți englezești.– ariile prevăzute la definiția "aria construită ", alin. (1);– aria aferentă lucarnelor în cazul mansardelor, dacă înălțimea h < 1,80 m. La clădiri, cu excepția locuințelor, care au porțiuni cu număr diferit de niveluri sau cu niveluri denivelate de înălțimi egale sau diferite, deservite de o aceeași scară, numărul de niveluri se determină conform figurilor din STAS 4908 - "Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale".d) Aria pereților, Aria utilă, Aria utilă a apartamentului - conform STAS 4908 - "Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale".5) Aria desfășurată, Aria desfășurată construită (la locuințe) - conform STAS 4908 - "Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale" Notă: Se asigură măsurile de securitate la incendiu specifice inclusiv la suprafața subsolurilor cu înălțimea liberă de la 1,80 m până la 2,10 m, la suprafața subsolurilor cu destinație strictă pentru gararea autovehiculelor, la spațiile tehnice sau la balcoanele, logiile, terasele deschise și neacoperite prevăzute pentru evacuare, precum și a separării podurilor (neamenajabile) față de spații utilizate, precum și a scărilor exterioare de evacuare.6) Atrium - volumul liber din interiorul unei clădiri, sau volumul generat de mai multe clădiri, delimitat pe una sau mai multe laturi de cel puțin patru niveluri ale clădirii și care nu este necesar să fie aliniat pe verticală. Atriumurile pot fi descoperite, acoperite închise sau acoperite deschise (conform Figura 2 și Figura 3). Pentru mai multe informații a se consulta Anexa 4.2 "Atriumuri".
    Figura 2 - Tipuri de atriumuri

    Figura 3 - Atrium interconectat în subteran
    Note Figura 3:(a) Întreaga suprafață a părții supraterane a spațiului interconectat prin atrium este deschisă și neobstrucționată, astfel încât un incendiu în orice parte a spațiului interconectat prin atrium va fi ușor vizibil pentru utilizatorii spațiului înainte de momentul în care acesta devine un pericol pentru ei. Se acceptă un singur nivel subteran interconectat cu porțiunea supraterană a construcției, interconectat prin atrium, (Figura 3 varianta a).(b) În vederea diminuării consecințelor efectului de panică, pentru clădirile cu atrium a căror capacitate maximă simultană este mai mare de 1.500 de persoane, numărul fluxurilor pentru care trebuie asigurată evacuarea în exteriorul clădirii prin ușile exterioare care constituie și accese folosite în mod curent în utilizare de către public sau vizitatori (persoane străine de construcție) trebuie să fie mărite prin înmulțire cu un coeficient de minimum 1,25.
    7) Cale de evacuare - circulație comună funcțională (orizontală sau verticală) înglobată sau alipită construcției, destinată evacuării utilizatorilor în caz de incendiu, separată de restul construcției cu elemente rezistente la foc. Sunt considerate căi de evacuare circulațiile libere (fără obstacole) care, îndeplinind condițiile stabilite prin prezentul normativ, asigură evacuarea prin uși, coridoare, degajamente protejate, tuneluri, holuri sau vestibuluri etc,. la nivelul terenului circulabil sau al unor suprafețe carosabile sau către compartimente de incendiu învecinate (în condițiile permise de normativ), astfel: direct; prin case de scări de evacuare; prin terase, cursive, logii, pasaje de evacuare. Căile de evacuare în caz de incendiu pot fi:a) căile de circulație comune orizontale sau verticale înglobate sau alipite construcției și separate de restul acesteia cu elemente cu performanță privind rezistența și clasa de reacție la foc;b) căile special destinate evacuării care se prevăd numai atunci când cele funcționale sunt insuficiente sau nu pot satisface condițiile de siguranță la foc, separate de restul construcției cu elemente cu performanță privind rezistența și clasa de reacție la foc.
    Figura 4 - Circulații de evacuare
    Notă Figura 4: Este admisă gruparea încăperilor de tip open space cu risc mic de incendiu și aceeași destinație compartimentate cu parapete, panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile folosite ca separări funcționale, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale. Gruparea încăperilor de tip open space se compartimentează la limita față de circulațiile comune de evacuare (coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon, scări închise etc.) precum și față de spații cu risc diferit de incendiu (provenit din densitatea de sarcină termică și/sau din funcțiune), cu pereți rezistenți la foc specifici spațiilor tip open space sau conform prevederilor spațiilor alăturate (obligatoriu se aleg cerințele cele mai restrictive), conform încadrării fiecărei funcțiuni sau tip de construcție. În interiorul grupării spațiilor de tip open space, încăperile cu risc diferit de incendiu (provenit din densitatea de sarcină termică și/sau din funcțiune) se compartimentează cu pereți rezistenți la foc specifici acestor încăperi. Comunicarea funcțională dintre spații de tip open space și circulații comune orizontale se poate face prin spații comune ce aparțin open space (circulații funcționale) care trebuie să îndeplinească condițiile specific spațiilor de tip open space.
    8) Căi/circulații de acces, intervenție și salvare - căi de acces, intervenție și salvare, corespunzător alcătuite dimensionate și marcate, astfel încât să poată fi utilizate de personalul care intervine în caz de incendiu. Căile de acces, intervenție și salvare sunt:a) Exterioare - pentru accesul ușor al autospecialelor de intervenție ale pompierilor, fiind marcate și menținute permanent libere. De regulă, vor asigura intervenția cel puțin la o fațadă a clădirii, cu excepția situațiilor precizate în normativ.b) Interioare - pentru accesul ușor la principalele circulații funcționale (orizontale și verticale), precum și la spațiile cu risc sau pericol de incendiu.9) Cale de circulație interioară - traseu orizontal/circulație funcțională orizontală destinată circulației într-o încăpere.10) Conducte de control al fumului - conducte utilizate într-un sistem de control al mișcării și/sau reținerii fumului și căldurii. Conductă de evacuare a fumului dintr-un compartiment unic - conductă de control al fumului proiectată pentru a oferi un grad de rezistență la foc pentru utilizare într-un singur compartiment. Conductă rezistentă la foc de evacuare a fumului multicompartiment - conductă de control al fumului concepută pentru a oferi un grad de rezistență la foc pentru utilizare în mai multe compartimente. Volet de control al fumului - dispozitiv care poate fi deschis sau închis pentru a controla curgerea fumului și gazelor fierbinți. Nota 1: În poziția de funcționare la incendiu, voletul de control al fumului poate fi deschis (pentru a evacua fumul din compartimentul incendiat) sau închis (pentru a evita propagarea fumului la alte zone). Nota 2: Clasificările se referă la termenul "compartiment" reprezentând un spațiu închis, care cuprinde unul sau mai multe spații separate, limitat de elemente de construcție care au o rezistență la foc specificată, pentru ca să împiedice propagarea incendiului în orice direcție pentru o perioadă de timp dată. Termenul în această accepțiune se va referi strict la clasificările acestor produse. Ecran de fum (bariera de fum) - dispozitiv proiectat pentru a canaliza, a reține și/sau a preveni migrarea fumului, utilizat pentru a limita și/sau a împiedica propagarea fumului, clasificat DH sau D_600. Note: Barierele de fum mai sunt denumite perdele de fum, jaluzele antifum sau ecrane de fum. Notă: Alternativ prevederilor prezentului normativ, înălțimea ecranelor sistemelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți (pentru structuri nestandardizate sau clădiri unde dimensiunile mari, forma sau configurația fac necesare controlul fumului și/sau conform criteriilor de proiectare sau la solicitarea autorităților competente se cer niveluri de performanță adecvate privind înălțimea stratului de aer fără fum, temperatura din stratul de aer, influențe externe etc.), poate fi diferită, fără a fi mai mică de 50 cm. Ventilator de evacuare a fumului și căldurii - dispozitiv special conceput pentru a evacua fumul și gazele fierbinți dintr-o construcție în condiții de incendiu. Ventilator natural de evacuare a fumului și a căldurii (trapă de evacuare fum) - dispozitiv special conceput pentru a scoate fumul și gazele fierbinți din lucrările de construcție prin forța de flotabilitate. Ventilare naturală - ventilare cauzată de forțe ascendente care rezultă din diferențele de densitate dintre gazele cu fum și cele din aerul ambiant, datorită diferențelor de temperatură. Aria geometrică - aria unei secțiuni printr-un ventilator, măsurată în planul definit de suprafața clădirii care este în contact cu structura ventilatorului. Notă: Aria geometrică este exprimată ca Av. Nu se face vreo reducere pentru ghidaje, fante de ventilare sau alte obstrucții. Ventilare mecanică - ventilare care este provocată de aplicarea unei energii externe pentru a deplasa gazele printr-un ventilator.11) i) Coridor (culoar)/cursivă - încăpere de tranzit, lungă și îngustă (cu lungimea de cel puțin două ori cât lățimea);ii) Hol (vestibul) - încăpere de tranzit care nu îndeplinește condițiile de coridor.12) Clasă de reacție la foc - expresie cantitativă, formulată în termeni de performanță, pentru modul de comportare a unui produs în condiții de utilizare finală, care prin propria sa descompunere alimentează un foc la care este expus; este exprimată prin nivelul parametrilor specifici, determinați în urma unor încercări standardizate. Structurarea în niveluri de performanță a claselor de reacție la foc este stabilită prin Regulamentul privind clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții pe baza performanțelor de comportare la foc, aprobat prin Ordinul comun al ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului și al ministrului administrației și internelor nr. 1.822/394/2004, cu modificările și completările ulterioare. În cuprinsul prezentului normativ prin clasa de reacție la foc minimă se înțelege un criteriu de performanță minim pentru clasă A ÷ F, minim pentru emisiile de fum s1, s2 și s3 și minim pentru picături d0, d1 și d2. Exemplu: minim C-s2,d0, înseamnă că se admite aceasta sau orice clasă de reacție la foc superioară acesteia, pentru emisiile de fum numai s1 și s2, iar pentru picături numai d0. Atunci când în normativ se precizează "minimum" sau "cel puțin", acestea se referă la fiecare din componenții indicației (litere și sufixuri).13) Clase de comportare la foc a produselor pentru construcții(13.1) Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor pentru construcții (cu excepția pardoselilor, produselor termoizolante pentru tubulaturi liniare și a cablurilor electrice), sunt A1, A2, B, C, D, E și F, respectiv:1. A1 - produse incombustibile care nu contribuie deloc la dezvoltarea incendiului;2. A2 - produse care nu se pot aprinde cu flacără și a căror contribuție la dezvoltarea incendiului este extrem de limitată;3. B - produse care se sting în lipsa unei flăcări de întreținere și al căror aport la dezvoltarea incendiului este foarte mic;4. C - produse combustibile care contribuie la dezvoltarea incendiului în anumite limite;5. D - produse combustibile care contribuie la dezvoltarea și propagarea incendiului;6. E - produse combustibile a căror contribuție la propagarea rapidă a incendiului este importantă;7. F - produse combustibile a căror contribuție la propagarea rapidă a incendiului este foarte importantă. La fiecare produs se specifică emisia de fum (s1, s2 și s3) și a picăturilor/particulelor arzânde (d0, d1 și d2), conform Regulamentului privind clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții pe baza performanțelor de comportare la foc.(13.2) Clasele de performanță privind reacția la foc a pardoselilor pentru construcții sunt: A1_FL, A2_FL, B_FL, C_FL, D_FL, E_FL și F_FL, cu specificarea emisiei de fum (s1 sau s2).(13.3) Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor termoizolante pentru tubulaturi lineare, sunt: A1_L, A2_L, B_L, C_L, D_L, E_L și F_L cu specificarea emisiei de fum (s1, s2 și s3) și a picăturilor/particulelor arzânde (d0, d1 și d2).(13.4) Clasele de reacție la foc ale cablurilor electrice, sunt: A_ca, B1_ca, B2_ca, C_ca, D_ca, E_ca și F_ca, cu specificarea emisiei de fum (s1, s1a, s1b, s2 sau s3) și a picăturilor/particulelor arzânde (d0, d1 sau d2) și a conductivității (a1, a2 sau a3) .14) Clădire civilă - construcție destinată utilizatorilor, cu excepția celor destinate activităților pentru producție și/sau depozitare și celor agrozootehnice; în contextul prezentului normativ, se definesc tipuri de clădiri (clădiri cu înălțime obișnuită, clădiri înalte, clădiri subterane, clădiri foarte înalte și clădiri cu săli aglomerate).15) Clădire înaltă - clădire civilă (publică) supraterană, la care cota superioară a stratului de uzură al pardoselii ultimului nivel folosit de utilizatori este situat la peste 28 m și la mai puțin de 45 m față de cota nivelului de referință conform definiție (28 m < h < 45 m). Clădirile înalte trebuie să permită accesul autospecialelor serviciilor pentru situații de urgență integral pe minimum două (2) laturi alăturate și totodată, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori. Stabilirea înălțimii clădirilor la care acoperișul terasă este amenajat pentru diverse funcțiuni cum ar fi parcaje, comerț etc. se face ținând cont de cota de călcare a terasei circulabile în raport cu nivelul de referință. Nu sunt considerate clădiri înalte (conform Figura 5):1. construcțiile pentru producție și/sau depozitare;2. clădirile pentru locuit colective care au maximum 12 niveluri supraterane și clădirile civile cu funcțiuni mixte care au maximum 12 niveluri supraterane atunci când funcțiunea de locuințe colective are aria desfășurată mai mare de 75% din cea a clădirii mixte analizate;3. atunci când la ultimele niveluri sunt locuințe de tip duplex sau triplex, la stabilirea înălțimii construcției se ia în considerare numai nivelul de acces la acestea din circulațiile comune orizontale ale clădirii, nivel de acces care determină încadrarea în clădire înaltă sau în clădire cu înălțime obișnuită. Se admite ca un singur nivel să fie constituit tip duplex sau tip triplex cu acces conform alineatului precedent, cele două niveluri la tip duplex sau cele trei niveluri la triplex fiind considerate un singur nivel, reprezentând ultimul nivel al construcției. Dacă nivelurile de acces la locuințele de tip duplex sau triplex se află la alte niveluri față de cel precizat anterior, la stabilirea înălțimii construcției se iau în considerare toate nivelurile din care sunt constituite locuințele de tip duplex sau triplex;4. clădirile civile (indiferent de destinație), la care deasupra nivelului limită normat se află un singur nivel construit ce ocupă maximum 50% din aria construită a nivelului inferior acestuia și cuprinde numai spații tehnice aferente clădirii (încăperi pentru ascensoare, centrale termice, centrale de ventilare etc), circulații funcționale și de evacuare (holuri, coridoare, încăperi tampon ventilate în suprapresiune etc.) sau spații anexă (spălătorii, călcătorii, uscătorii etc.), fără prezență permanentă de persoane.
    Figura 5 - Locuințe de tip duplex sau triplex la clădiri cu înălțime obișnuită
    16) Clădire foarte înaltă - clădire civilă (publică) supraterană la care cota superioară a stratului de uzură al pardoselii ultimului nivel folosibil este situată la înălțimea de 45 m sau mai mult față de cota nivelului de referință. Clădirile foarte înalte trebuie să permită accesul autospecialelor serviciilor pentru situații de urgență integral pe minimum două (2) laturi alăturate și totodată, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori. Sunt considerate foarte înalte, clădirile de locuit la care pardoseala ultimului nivel locuibil este situată la înălțimea de peste 50 m față de cota nivelului de referință (conform definiție). Stabilirea înălțimii clădirilor la care acoperișul terasă este amenajat pentru diverse funcțiuni cum ar fi parcaje, comerț etc., se face ținând cont de cota de călcare a terasei circulabile în raport cu nivelul de referință. Nu sunt considerate clădiri foarte înalte:a. construcțiile pentru producție și/sau depozitare;b. clădirile civile (indiferent de destinație), la care deasupra nivelului limită normat se află un singur nivel construit ce ocupă maximum 50% din aria construită a nivelului inferior acestuia și cuprinde numai spații tehnice aferente clădirii (încăperi pentru ascensoare, centrale termice, centrale de ventilare etc), circulații funcționale și de evacuare (holuri, coridoare, încăperi tampon ventilate în suprapresiune etc.) sau spații anexă (spălătorii, călcătorii, uscătorii etc.), fără prezență permanentă de persoane.17) Clădire cu înălțime obișnuită - clădire civilă supraterană care nu este clădire înaltă sau foarte înaltă.18) Clădire cu funcțiuni mixte - construcție care cuprinde diferite funcțiuni principale civile-civile sau civile-de producție și/sau depozitare sau producție- depozitare.19) Clădire agrozootehnică - construcție destinată diferitelor procese de producție din sectorul zootehnic (grajduri și adăposturi pentru animale și păsări) și cel agrovegetal (răsadnițe, sere, fabrici de nutrețuri, crame, secții de vinificație etc.). Din această categorie fac parte și construcțiile auxiliare producției: magazii de cereale pentru furajare animale, silozuri de nutrețuri, garaje, remize, ateliere etc.20) Compartiment de incendiu - poate fi constituit din:a. construcție independentă, amplasată la distanțe de siguranță față de clădirile adiacente;b. porțiune a unei clădiri înalte sau foarte înalte delimitată cu pereți și/sau planșee rezistenți/rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc și planșee antifoc) față de restul construcției;c. grup de construcții comasate în limita ariilor construite (Ac) maxime normate; în interiorul unui astfel de grup, construcțiile pot fi amplasate la distanțe mai mici decât distanțele de siguranță normate și pot să fie delimitate între ele numai prin elementele de compartimentare rezistente la foc necesare în interiorul compartimentului de incendiu; un grup de clădiri care constituie un compartiment de incendiu trebuie să fie, însă, amplasat față de alte clădiri la distanțele de siguranță normate, sau să fie delimitat față de acestea prin elemente de compartimentare rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu;1) Clădirile înalte sau foarte înalte se pot compartimenta în maximum trei porțiuni volumetrice a câte trei niveluri fiecare, cu aria totală desfășurată (Ad) de maximum 3.500 mp (cu excepția clădirilor de locuit foarte înalte la care se respectă dispozițiile specifice) și oricâte compartimente delimitate de pereți antifoc ce secționează clădirea integral pe verticală, conform prevederilor normativului. Compartimentele formate din porțiuni volumetrice sunt constituite din unul până la trei niveluri construite succesiv, delimitate de planșee de separare a compartimentelor de incendiu rezistente la foc (planșee antifoc) și după caz, pereți de compartimentare rezistenți la foc (pereți antifoc), conform situații prezentate în Figura 8 și Figura 9.2) Clădirile subterane (și porțiunile subterane ale clădirilor supraterane) cu excepția parcajelor subterane (exemplu: Figura 6), se pot compartimenta pe toată înălțimea lor cu pereți rezistenți la foc de delimitare a compartimentelor de incendiu (pe aceeași verticală), în limita ariei construite (Ac) de maximum 3.500 mp sau se pot compartimenta în porțiuni volumetrice ale acestora cu aria totală desfășurată (Ad) de maximum 3.500 mp, porțiuni constituite din unul până la trei niveluri construite succesive, delimitate de planșee și, după caz, pereți de compartimentare rezistenți la foc (planșee antifoc și pereți antifoc). Varianta a) Compartimentare antifoc la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile cu înălțime obișnuită (nivel II de stabilitate la incendiu) prevăzute cu parcaj subteran Varianta b) Compartimentare antifoc la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile cu înălțime obișnuită (nivel II de stabilitate la incendiu) care nu sunt prevăzute cu parcaj suprateran și/sau subteran Varianta c) Compartimentare antifoc la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile cu înălțime obișnuită (nivel II de stabilitate la incendiu) prevăzute cu parcaj suprateran și subteran
    Figura 6 - Compartimentare antifoc la partea supraterană și subterană
    la clădirile și compartimentele de incendiu civile
    cu înălțime obișnuită (nivel II de stabilitate la incendiu)
    3) Construcțiile pot fi constituite din mai multe compartimente de incendiu alipite, înglobate sau suprapuse, în condițiile alineatelor anterioare (exemple: Figura 7, Figura 8 și Figura 9). Varianta a): neechipate cu instalație automată de stingere a incendiilor sau cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu Varianta b): prevăzute cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu cu acoperire totală (toate compartimentele sunt prevăzute cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu cu acoperire totală)Varianta c): echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor și instalații automate de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului (toate compartimentele sunt prevăzute cu instalații automate de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, cu acoperire totală și instalație automată de stingere a incendiilor)Varianta d): echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor, instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări (toate compartimentele sunt prevăzute cu aceste instalații)
    Figura 7 - Compartimentare antifoc și arii compartimente de incendiu
    la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile cu înălțime obișnuită
    Varianta a): clădiri cu înălțime obișnuită și clădire înaltă cu funcțiune de locuit, neechipate cu instalație automată de stingere a incendiilor sau cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală Varianta b): clădiri cu înălțime obișnuită și clădire înaltă cu funcțiune de locuit, neechipate cu instalație automată de stingere a incendiilor (toate compartimentele sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală) Varianta c): clădiri cu înălțime obișnuită și clădire înaltă cu funcțiune de locuit, echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor (toate compartimentele sunt prevăzute cu instalație automată de stingere a incendiilor și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, precum și cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări) Notă Figura 8, variantele a), b) și c): Regimul de înălțime se referă la clădirile pentru locuit colective care au mai mult de 12 niveluri supraterane (*) precum și clădirile civile cu funcțiuni mixte care au mai mult de 12 niveluri supraterane (*) (atunci când funcțiunea de locuințe colective are aria desfășurată mai mare de 75% din cea a clădirii mixte analizate) și la care pardoseala ultimului nivel locuibil este situată la înălțimea mai mică sau egală de 50 m (**) față de cota nivelului de referință (conform definiție). Varianta d): clădire cu înălțime obișnuită și clădire înaltă cu excepția funcțiunii de locuit, echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor (toate compartimentele sunt prevăzute cu instalație automată de stingere a incendiilor și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, precum și cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări) Varianta e): clădire înaltă cu orice funcțiune, cu excepția celei de locuit, echipată cu instalație automată de stingere a incendiilor (toate compartimentele sunt prevăzute cu instalație automată de stingere a incendiilor și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, precum și cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări)
    Figura 8 - Compartimentare antifoc și arii compartimente de incendiu
    la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile înalte
    Varianta a): clădire cu înălțime obișnuită și clădire foarte înaltă cu funcțiune de locuit, neechipate cu instalație automată de stingere a incendiilor (toate compartimentele sunt prevăzute cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală) Varianta b): clădire cu înălțime obișnuită și clădire foarte înaltă cu funcțiune de locuit, echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor (toate compartimentele sunt prevăzute cu instalație automată de stingere a incendiilor și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, precum și cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări) Varianta c): clădire cu înălțime obișnuită și clădire foarte înaltă cu orice funcțiune, cu excepția celei de locuit, echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor (toate compartimentele sunt prevăzute cu instalație automată de stingere a incendiilor și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, precum și cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări) Varianta d): clădire foarte înaltă cu orice funcțiune, cu excepția celei de locuit, echipată cu instalație automată de stingere a incendiilor (toate compartimentele sunt prevăzute cu instalație automată de stingere a incendiilor și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, precum și cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări)
    Figura 9 - Compartimentare antifoc și arii compartimente de incendiu
    la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile foarte înalte
    21) Construcție - este sistemul tehnic definit prin ansamblul constructiv și instalațiile aferente acesteia, inclusiv mijloacele tehnice de contracarare a incendiilor prevăzute; în contextul prezentului normativ, se definesc "Categorii de construcții din punct de vedere al securității la incendiu" - clădiri/construcții (civile, industriale, mixte), corturi, platforme exterioare și depozite deschise.1) Construcție închisă - construcție supraterană/subterană închisă perimetral cu pereți care nu îndeplinesc criteriile prevăzute la pct. 2) lit. ii) și prevăzută cu acoperiș;2) Construcție deschisă - construcție supraterană/subterană care îndeplinește una din următoarele condiții:i. este descoperită (fără acoperiș);ii. construcție acoperită care are goluri permanent deschise pe cel puțin 50% din suprafața pereților exteriori. Cu excepția spațiilor amenajate sub tribune, stadioanele acoperite sunt considerate construcții deschise dacă la partea superioară (ultima cota de nivel accesibilă publicului), în cadrul închiderilor perimetrale sunt prevăzute goluri deschise permanent spre exterior cu înălțimea de minimum 1 m și lungimea lor însumată reprezintă cel puțin 75% din perimetru (Figura 10). Construcțiile care nu îndeplinesc unul din criteriile prevăzute la lit. i) și lit. ii) sunt considerate construcții închise.
    Figura 10 - Stadion acoperit - construcție deschisă
    (Notă: "gol" Figura 10 = goluri perimetrale deschise permanent spre exterior cu înălțimea de minimum 1 m și lungimea lor însumată de cel puțin 75% din perimetru)
    3) Construcții/clădiri destinate persoanelor care nu se pot evacua singure sunt considerate următoarele, în contextul prezentului normativ: clădiri pentru copii de vârstă preșcolară (3 - 6 ani)/clădiri de învățământ nivelul antepreșcolar (0 - 3 ani) (creșe și case de copii), unități sanitare cu spitalizare continuă (definite conform legislației de specialitate), aziluri sau cămine pentru bătrâni și persoane cu dizabilități, ospicii pentru alienați mintal etc).
    22) Construcție subterană - construcție independentă realizată în întregime sub nivelul terenului înconjurător (natural sau amenajat), având numai căi pentru acces și pentru evacuare la nivelul terenului.23) Construcție supraterană - construcție realizată peste cota terenului înconjurător natural sau amenajat, cu sau fără subsoluri.24) Construcție independentă - construcție cu fundație și structură proprie.25) Cort - construcție în care forma structurală a membranei este asigurată de cabluri tensionate sau elemente portante de tipul grinzilor, stâlpilor sau arcelor. Pentru a fi considerat cort, membrana trebuie să constituie minim 75% din anvelopa clădirii.26) Cortină de siguranță rezistentă la foc - element mobil de protecție în caz de incendiu a golurilor funcționale din pereții care delimitează încăperi, spații sau compartimente de incendiu.27) Criterii de performanță - condiții specifice în raport de care se evaluează îndeplinirea unei cerințe de performanță. Criteriile de performanță pentru rezistența la foc sunt simbolizate astfel: R - capacitate portantă (aptitudinea elementului de construcție să reziste la o expunere la foc sub acțiuni mecanice specificate, pe o față sau pe mai multe fețe, pe timpul normat, sub acțiuni mecanice specificate, fără pierderea stabilității structurale); E - etanșeitate la foc (capacitatea unui element de construcție cu funcție de separare, de a rezista la expunere la foc pe o față, fără transmiterea focului la fața neexpusă ca rezultat al trecerii flăcărilor sau a gazelor fierbinți și care pot provoca aprinderea feței neexpuse sau a oricărui material situat adiacent acestei suprafețe); I - izolare termică la foc (capacitatea elementului de construcție de a rezista la expunere la foc numai pe o față, fără propagarea focului ca rezultat al transferului important de căldură de la fața expusă la fața neexpusă. Propagarea trebuie limitată, astfel încât, nici suprafața neexpusă, nici orice material din imediata vecinătate a acelei suprafețe, să nu se aprindă. De asemenea, elementul trebuie să asigure o barieră împotriva căldurii, suficientă pentru a proteja persoanele din apropierea sa. În cazul în care un element de construcție a fost evaluat pentru diferite niveluri de performanță termică corespunzătoare cu diverse suprafețe distincte, clasificarea elementului ca ansamblu trebuie dată pe baza timpului cel mai scurt pentru care sunt îndeplinite criteriile de creștere a temperaturii maxime sau medii pe oricare din suprafețele distincte.); Note (în conformitate cu SR EN13501-2): Izolarea termică a elementelor cu excepția ușilor, obloanelor și ansamblurilor de închidere sisteme de conveiere Pentru toate elementele având funcție de separare cu excepția ușilor și obloanelor, nivelul de performanță folosit pentru a defini izolarea termică trebuie să fie creșterea temperaturii medii pe fața neexpusă limitată la 140°C peste temperatura medie inițială, cu creșterea temperaturii maxime în orice punct limitată la 180°C peste temperatura medie inițială. În cazul elementelor cu suprafețe mici (precum etanșări de rost) conceptul de creștere a temperaturii medii este irelevant și izolarea termică trebuie evaluată numai pe baza temperaturii maxime. Neîndeplinirea oricărui criteriu de capacitate portantă sau de etanșeitate la foc trebuie să însemne, de asemenea, și neîndeplinirea criteriului de izolare termică, indiferent dacă au fost depășite sau nu limitele de temperatură ale izolării termice specifice. Izolarea termică a ușilor și obloanelor În cazul specific al ușilor și obloanelor, trebuie utilizată una dintre cele două opțiuni pentru criteriul de izolare termică:– Izolare termică I_1 Creșterea temperaturii medii pe fața neexpusă a canatului ușii nu trebuie să depășească 140°C peste temperatura medie inițială, cu creșterea temperaturii maxime în orice punct al canatului ușii limitată la 180°C. Nu trebuie efectuate măsurători de temperatură pe canatul ușii la mai puțin de 25 mm de limita părții vizibile a canatului ușii. Creșterea temperaturii în orice punct pe cadru nu trebuie să depășească 180°C, măsurată la 100 mm de marginea vizibilă (pe fața neexpusă) a canatului ușii, în cazul în care cadrul este mai lat de 100 mm, altfel trebuie măsurată amplasând centrul discului la 20 mm de joncțiunea dintre cadrul ușii și construcția suport.– Izolare termică I_2 Creșterea temperaturii medii pe fața neexpusă a canatului ușii nu trebuie să depășească 140°C peste temperatura medie inițială, cu creșterea temperaturii maxime în orice punct al canatului ușii limitată la 180°C. Nu trebuie efectuate măsurători de temperatură pe canatul ușii la mai puțin de 100 mm de limita părții vizibile a canatului ușii. Creșterea temperaturii în orice punct pe cadru nu trebuie să depășească 360°C, măsurată la 100 mm de marginea vizibilă (pe fața neexpusă) a canatului ușii, în cazul în care cadrul este mai lat de 100 mm, în caz contrar trebuie măsurată la limita de separație cadru/construcție suport. Clasificarea izolării termice trebuie specificată prin utilizarea sufixelor 1 și 2 care corespund, respectiv, celor două definiții de mai sus (de exemplu I_1). Aceste sufixe trebuie utilizate numai pentru uși și obloane rezistente la foc și închideri pentru sisteme de conveiere, însă nu pentru oricare alt element cu o clasificare I. Neîndeplinirea criteriului de etanșeitate la foc trebuie să însemne de asemenea și neîndeplinirea criteriului de izolare termică, indiferent dacă au fost depășite sau nu limitele de temperatură ale izolării termice specifice. Izolarea termică a ansamblurilor de închidere sisteme de conveiere În cazul specific al ansamblurilor de închidere sisteme de conveiere, trebuie utilizată una dintre cele trei opțiuni ale criteriului de izolare termică: Izolare termică I_1Creșterea temperaturii medii pe fața neexpusă a canatului închiderii nu trebuie să depășească 140°C, peste temperatura medie inițială, cu creșterea temperaturii maxime în orice punct al canatului închiderii limitată la 180°C. Nu trebuie efectuate măsurători de temperatură pe canatul închiderii la mai puțin de 25 mm de limita părții vizibile a canatului închiderii. Creșterea temperaturii în orice punct pe cadru/ghidaj nu trebuie să depășească 180°C, măsurată la 100 mm de marginea vizibilă (pe fața neexpusă) a canatului închiderii, în cazul în care cadrul/ghidajul este mai lat de 100 mm, altfel trebuie măsurată la limita de separație cadru/construcție suport. Izolare termică I_2 Creșterea temperaturii medii pe fața neexpusă a canatului închiderii nu trebuie să depășească 140°C peste temperatura medie inițială, cu creșterea temperaturii maxime în orice punct al canatului închiderii limitată la 180°C. Nu trebuie efectuate măsurători de temperatură pe canatul ușii la mai puțin de 100 mm de limita părții vizibile a canatului închiderii. Creșterea temperaturii în orice punct pe cadru/ghidaj nu trebuie să depășească 360°C, măsurată la 100 mm de marginea vizibilă (pe fața neexpusă) a canatului închiderii, în cazul în care cadrul este mai lat de 100 mm, altfel trebuie măsurată la limita de separație cadru/construcție suport. Izolare termică I În acele cazuri în care epruveta are o configurație tip țeavă sau o conductă fără nici o evaluare a închiderii pentru sistemul conveier, nu este posibilă o clasificare I1 sau I2. În acest caz trebuie utilizată o clasificare I. Atunci când o epruvetă încorporează o închidere pentru un sistem conveier împreună cu o trecere și componentele sale de trecere, aceasta trebuie să aibă drept rezultat o clasificare I alocată componentei de trecere sau etanșării pătrunderii. Ansamblul complet închidere și sistem de transport, trebuie clasificat totuși folosind indicele corespunzător pentru I1 sau I2 pentru a distinge între două posibile căi de evaluare a închiderii pentru sistemul de transport. Neîndeplinirea oricărui criteriu de etanșeitate la foc trebuie să însemne, de asemenea, și neîndeplinirea criteriului de izolare termică, indiferent dacă au fost depășite sau nu limitele de temperatură ale izolării termice specifice. Clasificări specifice Uși și obloane rezistente la foc În cazul specific al ușilor și obloanelor, pentru criteriul de izolare termică sunt definite două criterii diferite. De aceea clasificarea trebuie făcută în mod specific prin utilizarea unuia din sufixele 1 sau 2, pentru a indica subclasa. Atunci când rezultatele încercării și rezultatele aplicării extinse conduc la o diferență în timpul de neîndeplinire pentru I_1 și I_2, elementul poate avea mai mult decât o clasificare. De exemplu, o ușă care nu îndeplinește primul criteriu de izolare termică după 50 min și al doilea criteriu după 70 min (E nefiind îndeplinit după 95 min) trebuie clasificat EI_1 45/EI_2 60/E 90. Atunci când diferența de performanță nu conduce la o diferență de clasificare, elementul trebuie clasificat cu sufixul cerinței celei mai severe. Sufixul 1 indică aici că ușa îndeplinește de asemenea cel de al doilea criteriu de izolare termică. De exemplu, o ușă care nu îndeplinește primul criteriu de izolare după 50 min și pe cel de al doilea după 55 min (E nefiind îndeplinit după 70 min) trebuie clasificat EI_1 45/E 60. Închideri de trecere pentru sisteme de conveiere În cazul specific al ansamblurilor de închidere sisteme conveiere, pentru criteriul de izolare termică sunt definite trei niveluri diferite. De aceea clasificarea trebuie făcută specific prin utilizarea unuia din sufixele 1 sau 2, după caz, pentru a indica orice subclasă. De exemplu ansamblul complet de închidere sisteme conveiere, trebuie să aibă una sau mai multe din următoarele clasificări pentru diferite epruvete: EI_1 45, EI_2 60, EI 90, E 120. De asemenea, trebuie aplicate principiile clasificării etanșeității la foc date la ansamblurile de închidere sisteme conveiere. W - radiație termică (capacitatea unui element de construcție de a rezista la expunerea la foc numai pe o față, astfel încât să reducă posibilitatea propagării focului ca rezultat al radiației de căldură fie prin element, fie de la fața neexpusă la foc la materialele situate adiacent acestei suprafețe/la materialele adiacente); M - acțiune mecanică (capacitatea unui element de construcție de a rezista la impactul generat de afectarea structurală a unui alt element de construcție expus la foc fără ca performanțele R, E și/sau I să fie compromise); C - autoînchidere este capacitatea unui element de protecție (ușă, fereastră deschisă, oblon etc. precum și a elementului de închidere pentru sisteme de conveiere deschise), de a se închide complet în rama sa (în cadrul său) și de a acționa orice dispozitiv de zăvorâre fără intervenție umană, prin energia acumulată sau prin redarea energiei acumulate în cazul întreruperii alimentării cu energie. Indicele atașat literei "C" reprezintă clasa de autoînchidere/închidere automată și se precizează în documentația tehnică de proiectare în conformitate cu Tabelul 1; Tabelul 1: Clasa de autoînchidere (închidere automată) a ușilor
    ClasaGrad de utilizareCicluri
    C5folosire frecventă;≥ 200.000
    C4frecvență mare în utilizare (folosire publică, fără atenție în folosire);≥ 100.000
    C3frecvență medie de utilizare (utilizare de către personalul clădirii);≥ 50.000
    C2frecvență redusă de utilizare (de la locuințe unifamiliale, până la ușile mari industriale);≥ 10.000
    C1frecvență pentru uși în poziție normală „deschisă”;≥ 500
    C0frecvență pentru uși fără performanțe stabilite (determinate).de la 1 până la 499
    S - etanșeitate la fum (capacitatea unui element de construcție de a reduce sau elimina trecerea gazelor sau a fumului de pe o parte, pe cealaltă parte a sa). S_a ia în considerare etanșeitatea la fum numai la temperatura ambiantă, iar S_200 ia în considerare etanșeitatea la fum atât la temperatura ambiantă cât și la cea de 200°C. În cazul tubulaturii de evacuare a fumului, "S" indică un debit de trecere mai mic de 5 mc/(h●mp). Notă (în conformitate cu SR EN13501-2): Pentru elemente rezistente la foc trebuie adăugat S la clasificarea de rezistență la foc (de exemplu EI_2 60-S_200). Atunci când nu este relevantă clasificarea de rezistență la foc, elementul trebuie clasificat pur și simplu S. Clasificarea S trebuie determinată în condiții de temperatură ambiantă S_a și/sau temperatură medie S_200 în funcție de clasificarea preconizată. Sunt definite următoarele niveluri de performanță:– etanșeitate la fum S_200 când viteza maximă de scurgere măsurată atât la temperatura ambiantă cât și la 200°C și până la o presiune de 50 Pa nu depășește 20 mc/h pentru o ușă simplă (cu o singură parte/canat) sau 30 mc/h pentru o ușă dublă (cu două părți/canaturi);– etanșeitate la fum S_a când viteza maximă de scurgere măsurată numai la temperatura ambiantă și până la o presiune de 25 Pa nu depășește 3 mc/h pe metru din lungimea golului dintre componentele fixe și mobile ale setului de ușă (de exemplu între foaia și cadrul ușii), excluzând pierderea la prag. Notă: Atunci când în cerințele normate pentru elemente de construcție rezistente la foc este adăugat S200 la clasificarea de rezistență la foc (de exemplu EI_2 60-S_200) și acest element de construcție (de exemplu ușă) se află dispus între două spații presurizate diferențial (de exemplu între un degajament protejat și o încăpere tampon ventilată în suprapresiune) se poate folosi etanșeitatea la fum S_a, respectiv EI_2 60-S_a în loc de EI_2 60- S_200). P sau PH (continuitate în alimentarea cu energie electrică și/sau transmisie de semnal pe durata incendiului); G - rezistența la foc de funingine (capacitatea coșului și a produselor pentru coșuri cum ar fi hornuri și racorduri, de a rezista la foc de funingine; include aspecte de etanșeitate la fum și de izolare termică; clasificarea G trebuie însoțită de indicarea distanței necesare față de produse cu clasă de reacție la foc diferită de A1 în condiții de exploatare normală); K - capacitatea de protecție la foc (capacitatea unei acoperiri de perete sau plafon de a asigura pentru materialul de sub acoperire, protecție la aprindere, carbonizare sau altă deteriorare, pentru o durată de timp specificată; acoperirile sunt părțile exterioare ale elementelor de construcții precum pereți, pardoseli și acoperișuri.); r - dacă este determinată performanța față de curba de expunere la un atac termic de 500°C (expunere la temperatură redusă) în locul expunerii standardizate temperatură/timp, clasificarea elementului trebuie astfel identificată, de exemplu RE 30-r; DH - durata de stabilitate la curba standard temperatură - timp.
    28) Degajament protejat - spațiu construit închis cu lungimea maximă de 200 m destinat evacuării utilizatorilor în caz de incendiu, precum și intervenției pompierilor, separat de restul construcției cu elemente A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc (pereți, planșee și uși rezistente la foc conform prevederilor normativului) și prevăzut cu sistem de control al fumului și gazelor fierbinți (sistem pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu sau cu suprapresiune) conform prevederilor normativului, astfel alcătuit, realizat și echipat încât să nu fie inundat cu fum și afectat de temperatură într-un timp normat. Degajamentul protejat nu se ia în calculul lungimii căii de evacuare.28.1 Tunel de evacuare - degajament protejat care are ieșire direct la nivelul terenului sau al unor suprafețe exterioare carosabile. Tunelul de evacuare nu se ia în calculul lungimii căii de evacuare.29) Densitatea sarcinii termice (q) - potențial calorific total al unei încăperi, spațiu, compartiment de incendiu sau construcții, raportat la aria pardoselii luată în considerare (sarcină termică pe unitatea de suprafață), exprimată în MJ/mp. Determinarea densității sarcinii termice se realizează conform SR 10903-2 Măsuri de protecție contra incendiilor. Determinarea sarcinii termice în construcții.1. 29.1 Sarcină termică - cantitatea de căldură care poate fi produsă prin arderea completă a tuturor materialelor combustibile conținute într-un spațiu, inclusiv finisajele tuturor suprafețelor laterale. În contextul normativului, termenul este utilizat pentru a desemna energia. Se exprimă în kJ sau MJ.30. Demisol - nivel construit al construcției având pardoseala situată sub nivelul terenului (carosabilului) adiacent cu cel mult jumătate din înălțimea lui liberă- Din perspectiva securității la incendiu, în raport cu prezentul normativ, demisolul se consideră nivel suprateran al construcției atunci când pardoseala lui este situată sub nivelul terenului (carosabilului) înconjurător, cu h_l ≤ 1/2 h amplasată sub nivelul terenului și se include în numărul de niveluri supraterane. Pe terenurile în pantă, demisolul este considerat nivel suprateran atunci când are îndeplinită condiția de suprateran pe 50% sau mai mult din perimetru (Figura 11). Circulațiile comune din demisol cu funcțiuni tehnice, fără lumină și ventilare naturală, nu se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu2. Subsol - nivel construit al construcției având pardoseala situată sub nivelul terenului (carosabilului) adiacent cu mai mult de jumătate din înălțimea lui liberă. Subsolurile se includ în numărul nivelurilor subterane ale construcției.
    Figura 11 - Determinare demisol/subsol
    30) Dispozitiv (gură) pentru evacuarea fumului în caz de incendiu - gol permanent deschis sau închis cu dispozitiv de protecție care se deschide automat în caz de incendiu (prevăzut și cu acționare manuală), practicat în treimea superioară a închiderilor perimetrale ale încăperii (pereții exteriori) sau în acoperiș și care permite evacuarea fumului produs în caz de incendiu (conform Figura 12), certificate potrivit SR EN 12101-2.
    Figura 12 - Dispozitive (guri) pentru evacuarea fumului în caz de incendiu
    Notă Figura 12: Atunci când se prevede sistem pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, cu evacuare natural-organizată și admisie de aer conform prevederilor normate, cu excepția coridoarelor comune orizontale, evacuarea natural-organizată a fumului și gazelor fierbinți se realizează obligatoriu prin trape (orizontale sau verticale) certificate, care trebuie să îndeplinească condițiile normate.
    31) Dispozitiv (gură) pentru admisia aerului în caz de incendiu - gol permanent deschis sau închis cu dispozitiv de protecție care se deschide automat în caz de incendiu, fiind prevăzut și cu acționare manuală, practicat în partea inferioară a închiderilor perimetrale ale încăperii din care se evacuează fumul (pereții exteriori), fiind dispus cât mai aproape de pardoseală (practicat în treimea inferioară, conform Figura 13).
    Figura 13 - Dispozitiv (gură) pentru admisia aerului în caz de incendiu
    și pentru evacuarea fumului în caz de incendiu
    Notă Figura 13: Amplasarea dispozitivelor pentru admisia aerului (în treimea inferioară, la max 1,00 m față de statul finit al pardoselii) în caz de incendiu și pentru evacuarea fumului în caz de incendiu din Figura 13 se utilizează pentru spatii/încăperi cu înălțimea liberă de maxim 3,00 m. Pentru cele cu înălțimea mai mare de 3,00 m dispozitivele pentru admisia aerului în caz de incendiu se amplasează în treimea inferioară iar cele pentru evacuarea fumului în caz de incendiu se amplasează în treimea superioară, raportat la înălțimea spațiului/încăperii.
    32) Elemente structurale - elemente portante ale unei construcții, care asigură stabilitatea acesteia în caz de incendiu.33) Element pentru construcții - parte integrantă a unei construcții (planșee, pereți, grinzi, stâlpi, uși și treceri, fațade etc.)34) Element de separare - barieră materială destinată să reziste la propagarea incendiului de la o parte a barierei pe partea opusă.1. Perete de separare a compartimentelor de incendiu (perete antifoc) - element vertical de separare a două construcții sau porțiuni ale unei construcții, alcătuit cu materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, conceput și realizat astfel încât să asigure rezistența la foc normată minimum REI180 sau EI-M180 (include și rezistența la acțiuni orizontale care se manifestă pe durata incendiului în gruparea de încărcări specifică acestei situații de proiectare), împiedicând propagarea focului dincolo de perete în cazul prăbușirii structurii pe una din părțile peretelui de separare.2. Planșeu de separare a compartimentelor de incendiu (planșeu antifoc) - element orizontal sau înclinat de separare a două porțiuni de construcție, realizat din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, conceput și realizat astfel încât să asigure rezistența la foc normată minimum REI 120.3. Perete sau planșeu rezistent la foc - element al construcției, vertical/orizontal sau înclinat, având rezistența la foc cel puțin egală cu nivelul normat (funcție de rolul de protecție la foc pe care îl are).4. Perete sau planșeu rezistent la explozie - element de construcție vertical, orizontal sau înclinat, realizat din materiale fără goluri interioare, clasa de reacție la foc A1, (cu excepțiile prevăzute de către normativ în capitolele dedicate "exploziei"), alcătuit și dimensionat astfel încât să reziste la presiunea exploziei volumetrice dintr-un spațiu închis. Atunci când separă compartimente de incendiu, elementele trebuie să îndeplinească și condițiile normate de rezistență la foc.5. Element de construcție rezistent la explozie - produs certificat conform Directivei 2014/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentele și sistemele de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive (reformare) - ATEX, transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 245/2016 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor și sistemelor de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive.a) Explozie (volumetrică) - expansiune bruscă a unui gaz care poate rezulta dintr-o reacție rapidă de oxidare sau de descompunere, cu sau fără creștere de temperatură. Notă: Perete rezistent la explozie poate fi considerat (în lipsa altor calcule) un perete alcătuit din materiale care la lovire nu produc scântei, respectiv un perete din beton armat minimum clasa C12/15, cu grosimea de minimum 15 cm, cu un procent de armare de cel puțin 0,1%, sau din cărămidă roșie plină, armat cu plasă sudată de oțel pe ambele fețe, cu grosime de 37,5 cm și mortar marca M 25.6. Perete portant - element de construcție vertical cu rol structural.7. Perete neportant - element de construcție vertical sau înclinat, fără rol structural.35) Element de vitraj izolant - ansamblu constituit din cel puțin două panouri de sticlă, separate de una sau mai multe baghete-distanțier, sigilate ermetic de-a lungul perimetrului, stabil și rezistent din punct de vedere mecanic. Panourile de sticlă pot fi de tip monolitic sau de tip stratificat, acestea din urmă fiind alcătuite din cel puțin două panouri de sticlă lipite între ele cu una sau mai multe folii speciale.36) Element de vitraj simplu - panou format dintr-o sticlă de tip monolitic sau de tip stratificat.37) Evacuare - o acțiune efectuată pentru a ajunge la un refugiu sigur sau într-o zonă de securitate.1. Refugiu sigur - amplasament temporar care asigură protecție la un pericol imediat datorat efectelor incendiului (conform Figura 14). Notă: De exemplu, un loc în care o persoană într-un fotoliu rulant poate aștepta ajutoare într-o securitate relativă. De asemenea, poate fi o zonă de așteptare în clădirile înalte, foarte înalte sau cu persoane care nu se pot evacua singure (conform definiție), care lasă persoanelor șansa de a se odihni înainte de a continua evacuarea lor spre o zonă de securitate (sau de a aștepta echipele de salvare pentru a le evacua către o zona de siguranță).
    Figura 14 - Refugiu sigur (reprezentat printr-un punct de staționare
    a persoanelor cu dizabilități, fiind o zonă de securitate
    relativă de amplasare temporară a acestora)
    Notă Figura 14: Punct de staționare a persoanelor cu dizabilități - amplasare în scara de evacuare (varianta a și varianta b) sau în încăperea tampon ventilată în suprapresiune (varianta c).
    2. Zonă de securitate la incendiu - zonă fără pericol datorat unui incendiu în desfășurare și din care este posibilă deplasarea liberă fără expunere la efectele acestuia. În general, în cazul unui incendiu într-o clădire, zona de securitate este un loc în afara clădirii. Zonele protejate din interiorul unei clădiri pot fi considerate zone de securitate relativă înainte de evacuarea din clădire.3. Lungime cale de evacuare (evacuare în caz de incendiu) - distanță care trebuie parcursă, ocolind elementele de mobilier sau alte obstacole, de o persoană, de la un punct oarecare dintr-o construcție până la cea mai apropiată ieșire în exterior, încăpere tampon protejată, degajament protejat sau scară de evacuare. Lungimea căii de evacuare se calculează în axul traseului parcurs de la punctul de plecare al utilizatorului până la cea mai apropiată ușă de evacuare (conform Figura 15). Prin axul traseului parcurs se înțelege prin axul căilor de evacuare pe circulații comune orizontale și verticale (scări), precum și prin axul circulațiilor funcționale interioare din încăperi sau spații tip open space (ocolind obiecte de mobilier sau alte obstacole). Varianta a) - Lungimi de evacuare la clădiri cu înălțime obișnuită în interiorul încăperilor prin axul circulațiilor funcționale interioare (ocolind obiecte de mobilier sau alte obstacole) și lungimi pe circulații comune orizontale (în axul căii de evacuare) Varianta b) - Lungimi de evacuare la clădiri înalte sau foarte înalte în interiorul încăperilor prin axul circulațiilor funcționale interioare (ocolind obiecte de mobilier sau alte obstacole) și lungimi pe circulații comune orizontale (în axul căii de evacuare) Notă Figura 15 Varianta a) și Varianta b): Liniile punctate din interiorul încăperilor reprezintă lungimea de evacuare normată (valoarea maximă pentru o direcție/"coridor înfundat") conform funcțiune sau tip clădire. Varianta c) - Lungimi de evacuare în situația de "coridor înfundat" (coridoarele sunt prevăzute cu pereți rezistenți la foc) Note Figura 15, varianta c):(a) În cazul încăperilor delimitate de elemente de separare (perete) cu performanțe de rezistență la foc și doar în condițiile în care în interiorul încăperii nu se depășește lungimea stabilită pentru evacuarea într-o direcție (lungime de coridor înfundat), lungimea căii de evacuare se măsoară de la ușa de acces din elementul de separare (perete) cu performanțe de rezistență la foc, către circulațiile comune orizontale.(b) În cazul coridoarelor înfundate, pentru construcțiile la care sunt obligatorii două căi de evacuare, pentru încăperile delimitate de elemente de separare (perete) cu performanțe de rezistență la foc, lungimea căii de evacuare, măsurată de la ultima ușă a încăperii de la care se evacuează utilizatorii până la cea mai apropiată ieșire (ușa scării, a degajamentului protejat sau a a încăperii tampon protejată de acces la cea mai apropiată scară de evacuare sau la o ușă/ieșire direct în exterior), trebuie să fie maximul valorii stabilite de normativ pentru o direcție.(c) Lungimea de evacuare în cazul coridoarelor înfundate până la cea de a doua ieșire (ușa scării, a degajamentului protejat sau a încăperii tampon protejată de acces la cea mai apropiată scară de evacuare sau la o ușă/ieșire direct în exterior) nu este normată. De asemenea, distanța dintre ușile de evacuare prevăzute între cele două scări de evacuare în foarfecă nu este limitată (se recomandă ca aceasta să fie ≥ 7 m), fiind generată de configurațiile ușilor de acces în spațiile pe care le deservește calea de evacuare. Varianta d1) - Lungimi de evacuare în spații "open space" prevăzute cu partiții fără rezistență la foc Varianta d2) - Lungimi de evacuare în spații "open space" nepartiționate Varianta d3) - Lungimi de evacuare în spații "open space" prevăzute cu partiții cu rezistență la foc Notă Figura 15, variantele d1), d2) și d3): În cazul încăperilor care au în componență spații nedelimitate de elemente de separare cu performanțe la foc (compartimentate cu mobilier și/sau parapete, panouri opace sau vitrate care generează plenum nepartiționat sau pardoseală supraînălțată continuă), în interiorul cărora nu se depășește lungimea de coridor înfundat, lungimea căii de evacuare se calculează pornind de la punctul cel mai îndepărtat (la maximum 40 cm față de perete sau potrivit planului de mobilare) al spațiilor nedelimitate până la intrarea în cel mai apropiat spațiu protejat (încăpere tamon protejată, degajament protejat, scară de evacuare etc.) sau până la cea mai apropiată ieșire în exterior. Lungimea căii de evacuare, măsurată de la punctul cel mai îndepărtat (la maximum 40 cm față de perete sau potrivit planului de mobilare) al spațiilor nedelimitate de elemente de separare cu performanțe la foc prin care se evacuează utilizatorii până la cel mai apropiat spațiu protejat (încăpere tampon protejată, degajament protejat, scară de evacuare etc.) sau până la cea mai apropiată ieșire în exterior, să fie maximul valorii stabilite de normativ pentru 2 direcții, atunci când acestea sunt necesare. Pentru spațiile de tip open space se recomandă să se asigure minimum două căi de evacuare distincte și independente, inclusiv atunci când se folosesc partiții, situație în care partițiile fără performanță la foc se dispun la minimum 1.80 m de pereții rezistenți la foc aferenți nodurilor de circulație.
    Figura 15 - Lungimi de evacuare
    4. Timp de evacuare - interval de timp care se scurge între declanșarea alarmei de incendiu emisă către utilizatori și momentul în care utilizatorii unei părți specificate din clădire sau a întregii clădiri sunt capabili să pătrundă într-o zonă de securitate.5. Mijloace de evacuare - mijloace constructive (structurale sau independente de structura clădirii) prin care sunt amenajate căi destinate a fi sigure, permițând persoanelor să se deplaseze dintr-un punct în altul al unei construcții până la o zonă de securitate.
    38) Factor de secțiune (pentru un element metalic) - este raportul dintre aria suprafeței expuse la foc pe unitatea de lungime și volumul elementului metalic pe unitatea de lungime. Pentru un element metalic a cărui suprafață nu este expusă direct la acțiunea focului, factorul de secțiune este raportul dintre suprafața interioară pe unitatea de lungime a învelișului expus la foc și volumul elementului metalic pe unitatea de lungime.– Temperatura critică a elementului structural metalic - pentru un anumit nivel de încărcare* temperatura critică este temperatura corespunzătoare cedării elementului structural (în ipoteza unei distribuții uniforme a temperaturii pe elementul metalic).– Factor de masivitate (m^-1) - raportul dintre perimetrul profilului metalic și aria secțiunii. Note:1) * - se referă la combinația de încărcări corespunzătoare situației accidentale, care include acțiunea focului2) Temperatura, funcție de factorul de secțiune, se calculează astfel:– Pentru structură de oțel interioare neprotejate - conform 4.2.5.1 din Eurocod 1993-1-2:2006 unde factorul de secțiune Am/V pentru elemente de oțel neprotejate se calculează conform tabel 4.2 din Eurocod 1993 -1-2:2006;– Pentru structură interioară din oțel protejată cu un material de protecție la foc - conform 4.2.5.2 din Eurocod 1993-1-2:2006 unde factorul de secțiune Ap/V pentru elementul de oțel izolat prin materialul de protecție se calculează conform tabel 4.3 din Eurocod 1993-1-2:2006;– Pentru elemente structurale interioare din oțel protejate prin ecrane termice - conform 4.2.5.3 din Eurocod 1993-1-2:2006;– Pentru elemente structurale exterioare din oțel - conform 4.2.5.4 din Eurocod 1993-1-2:2006.39) Fațadă - închidere perimetrală a construcției - elemente de construcție, cu excepția acoperișului, care alcătuiesc anvelopa clădirii și o izolează pe aceasta față de exterior.1. Fațadă dublă ("double skin" - construcție alcătuită dintr-un înveliș interior și unul exterior cu un spațiu de aer intermediar, ventilat, concepută astfel încât să îndeplinească rolul unui perete cortină. Fațadele duble sunt de mai multe tipuri, în funcție de sistemul de ventilare al spațiului de aer intermediar (mecanic, natural sau mixt) și de compartimentare al acestuia (conform Figura 16).
    Figura 16 - Fațade duble (cu două foi de sticlă/"double skin") - tipuri
    2. Fațada neventilată (fațadă cu alcătuire neventilată) - partea exterioară a unui perete de închidere exterior, constând dintr-un sistem de închidere perimetrală cu alcătuire neventilată (compact sau cu strat de aer neventilat).3. Fațadă ventilată fațadă cu alcătuire ventilată) - sistem de fațadă în care finisajul are alcătuire ventilată. Una dintre componentele sistemului de finisare este prevăzută cu o lamă de aer (slab sau puternic) ventilată natural. Lama de aer este amplasată între fața exterioară a peretelui suport sau a stratului termoizolant (dacă acesta există) și fața interioară a elementului de construcție aflat între stratul de aer ventilat și atmosfera exterioară (structură care poate fi sau nu termoizolată, fața exterioară putând fi opacă sau vitrată). - conform normativului de proiectare fațade ventilate NP 135/20134. Perete de închidere la exterior - element de construcție structural sau nestructural, realizat din zidărie, beton, pe structuri moare metalice, lemn, tablă cutată, panouri sandwich din tablă cutată și termoizolație etc. (perete exterior - perete care formează anvelopa exterioară a unei construcții, inclusiv elemente vitrate, care poate fi expus separat la un foc din interior sau exterior - Conform SR EN13501- 2; SR EN 1364-1 și SR EN 1365-1).
    40) Ghenă - canal vertical închis în construcție destinat instalațiilor (conducte, cabluri, tubulaturi etc.).41) Incendiu (termen general) - proces de ardere caracterizat prin emisie de căldură și de efluenți ai incendiului și în general însoțit de fum, flăcări, incandescență sau de o combinație a acestor elemente.1. Incendiu (necontrolat) - ardere autoîntreținută care nu a fost deliberat organizată pentru a produce efecte utile, și a cărei propagare în timp și spațiu nu este controlată.2. Incendiu generalizat - fază în care ansamblul materialelor combustibile sunt implicate într-un incendiu; stare de ardere cu flacără a tuturor materialelor combustibile pe durata unui incendiu.3. "Flashover"/Inflamare generalizată - trecere la faza de ardere generalizată a suprafeței tuturor materialelor combustibile expuse la un incendiu într-o incintă.4. Clasificare a incendiilor - sistem standardizat de clasificare a incendiilor în funcție de natura combustibilului. Există șase clase de incendii:1) Clasa A: incendiu care implică materiale solide, în general de natură organică, a căror ardere are loc în mod normal cu formarea de jar incandescent;2) Clasa B: incendiu care implică lichide sau solide lichefiabile;3) Clasa C: incendiu care implică gaze;4) Clasa D: incendiu care implică metale;5) Clasa E: incendiu care implică pericole de origine electrică (În SR EN 2 nu este menționată clasa E);6) Clasa F: incendiu care implică uleiuri sau grăsimi pentru gătit.5. Efluenți ai incendiului - totalitatea gazelor și aerosolilor, inclusiv particule în suspensie, degajate prin ardere sau piroliză și emise și difuzate în mediu;6. Fum - parte vizibilă a efluenților incendiului;7. Flacără - propagare rapidă, autoîntreținută și subsonică a arderii într-un mediu gazos, în general însoțită de emisie de lumină;42) Incombustibil - material sau produs incapabil să ardă în condiții specificate.1. combustibil, adjectiv - capabil de a fi aprins și de a arde;2. combustibil, substantiv - obiect capabil de a iniția o ardere. Notă 1: În decursul normativului sunt considerate materiale sau produse incombustibile cele care au clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Notă 2: Materialele sau produsele capabile să ardă în condiții specificate (în decursul normativului fiind considerate materiale sau produse combustibile) au clasa de reacție la foc diferită de A1 sau A2-s1,d0.43) Inflamabilitate - aptitudine a unui material sau produs, de a arde cu flacără în condiții specificate.1. Inflamabil - material sau produs capabil să ardă cu flacără în condiții specificate;2. Neinflamabil - incapabil de a arde cu flacără în condiții specificate.44) Încăpere - unitate specifică construcțiilor, delimitată de pereți și planșee cu performanțe de comportare la foc prevăzute în normativ funcție de destinația acesteia și/sau riscul de incendiu.1. Încăpere tampon - încăpere de protecție a golurilor de circulație funcțională și de evacuare din pereți, astfel conformată, alcătuită și echipată, încât să corespundă rolului pe care îl are în caz de incendiu (Figura 17). încăperile tampon trebuie prevăzute cu unul din următoarele sisteme:i. cu sisteme mecanice de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți (admisie mecanică de aer și evacuare mecanică de fum);ii. cu sisteme cu presiune diferențială (SPD) (în suprapresiune) - în conformitate cu standardele SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri și SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță, încăperile tampon se echipează cu sisteme cu presiune diferențială în conformitate cu prevederile acestor standarde.
    Figura 17 - Încăpere tampon protejată
    2. Încăperi cu aglomerări de persoane - încăperi sau grup de încăperi care comunică direct între ele prin goluri neprotejate în care se pot afla simultan cel puțin 50 de persoane, fiecăreia din acestea revenindu-i o arie de pardoseală de maximum 4 mp.
    45) Învelitoare - element component exterior al acoperișurilor tip șarpantă sau terasă, cu rol de asigurare a etanșeității construcției față de intemperii (hidroizolație). Învelitoarea poate fi continuă (din produse aplicate prin lipiri/suduri, realizate cu membrane hidroizolante, bituminoase, cu suprapunerile sudate etc.); semicontinuă (din produse montate prin suprapuneri sau prin îmbinări, realizate din foi metalice plane, îmbinate prin falț și din panouri metalice profilate și panouri prefabricate, termoizolate, cu suprapunerile etanșe); discontinuă (din materiale/produse pozate și montate prin suprapuneri). Învelitorile pot fi plane (la terase plate); cu pantă (într-o apă, în shed, în două ape) sau cu pantă constantă (conice etc.) sau cu pantă variabilă (forme de cilindru, cupolă, elipsoid, suprafețe riglate etc., forme evazate).46) Limitarea propagării incendiilor - ansamblul măsurilor constructive și al echipării cu instalații de protecție împotriva incendiilor, prevăzute pentru împiedicarea extinderii incendiului pe durate normate de timp, în interiorul construcției sau în afara acesteia.47) Mansardă - spațiu construit (realizat funcțional conform reglementărilor tehnice specifice) sau amenajat funcțional în volumul acoperișului construcției, situat între ultimul planșeu utilizat pentru diferite destinații al clădirii și acoperișul în pantă (sau a podului neamenajat), care asigură respectarea cerințelor de siguranță (securitate) și confort corespunzătoare utilizării specifice. Înălțimea liberă a suprafețelor considerate utile ale mansardei poate fi de min 1,90 metri, determinând și calculul suprafeței utile a mansardei. Numărul de niveluri al mansardei se include în numărul de niveluri supraterane ale construcției și se ia în calcul la determinarea nivelului de stabilitate la incendiu al construcției. Notă: atunci când la ultimele niveluri ale mansardei sunt locuințe de tip duplex sau triplex, la stabilirea înălțimii construcției din perspectiva securității la incendiu, se ia în considerare numai nivelul de acces la acestea din circulațiile comune orizontale ale clădirii, nivel de acces care determină numărul de niveluri și/sau încadrarea în clădire înaltă sau în clădire cu înălțime obișnuită. Se admite ca un singur nivel să fie constituit tip duplex sau tip triplex cu acces conform alineatului precedent, cele două niveluri la tip duplex sau cele trei niveluri la triplex fiind considerate din perspectiva securității la incendiu ca un singur nivel, reprezentând ultimul nivel al construcției. Dacă nivelurile de acces la locuințele de tip duplex sau triplex se află la alte niveluri față de cel precizat anterior, la stabilirea înălțimii construcției se iau în considerare toate nivelurile din care sunt constituite locuințele de tip duplex sau triplex. Prezenta notă nu se aplică la calcularea indicatorilor urbanistici - regim de înălțime, coeficienți de utilizare a terenului.48) Material - substanță unică de bază sau amestec uniform distribuit de substanțe, de exemplu metal, piatră, lemn, beton, vată minerală cu liant uniform distribuit sau polimeri (din care este constituit un produs).48.1 Component substanțial - material care constituie o parte semnificativă dintr-un produs neomogen. Este considerat un component substanțial un strat cu masa/unitatea de suprafață ≥ 1,0 kg/mp sau cu o grosime ≥ 1,0 mm.1. 48.2 Component nesubstanțial - material care nu constituie o parte semnificativă dintr-un produs neomogen. Este considerat un component nesubstanțial un strat cu masa/unitatea de suprafață < 1,0 kg/mp și o grosime < 1,0 mm. Două sau mai multe straturi nesubstanțiale adiacente (adică fără niciun component(e) substanțial(e) între straturi) sunt considerate ca un singur component nesubstanțial atunci când îndeplinesc împreună cerințele aplicabile unui strat care constituie un component nesubstanțial.a) Component nesubstanțial interior - component nesubstanțial care este acoperit pe ambele fețe de cel puțin un component substanțial;b) Component nesubstanțial exterior - component nesubstanțial care nu este acoperit de un component substanțial, pe una din fețe.2. 48.3 Material compozit - asociere structurată a două sau mai multe materiale distincte.48.4 Material combustibil, material capabil să fie aprins și să ardă.3. 48.5 Material polimeric - material compus din molecule de mari dimensiuni constituite din unități chimice mai mici, repetitive, legate între ele, numite polimeri. Un polimer este o moleculă de mari dimensiuni constituită din numeroase unități chimice mai mici, repetitive, legate între ele, numite monomeri. Unii polimeri sunt naturali, alții sunt sintetici.48.6 Substrat - material care este utilizat imediat sub produsul despre care se cer informații (ex: pentru pardoseală, este solul pe care aceasta este montată sau de materialul care reprezintă acest sol). Substrat standardizat - material care este reprezentativ pentru substratul utilizat în condițiile de utilizare finală.49) Mezanin - nivel intercalat între parter și etajul întâi care se deosebește de celelalte niveluri fie prin înălțimea liberă mai mică, fie prin lipsa balcoanelor sau a altor ieșinduri în planul fațadelor. Mezaninul se include în numărul de niveluri supraterane ale construcției și se ia în calcul la determinarea nivelului de stabilitate la incendiu al construcției.50) Niveluri (etaje) - spații construite supraterane și/sau subterane ale construcției, închise sau deschise, delimitate de planșee. Constituie nivel al construcției supanta a cărei arie este mai mare de 40% din cea a spațiului în care este realizată.1. Nivel tehnic - etaj tehnic - spațiu special construit suprateran sau subteran delimitat de planșee, în care sunt amplasate instalații aferente construcției (de apă, de canalizare, termice, electrice, de ventilare, telefonie etc. și utilaje și/sau aparatură aferentă acestora pentru funcționarea optimă a imobilului în raport cu destinația acestuia). Aceste spații pot avea compartimentări interioare în funcție de necesitățile de separare a instalațiilor, aparaturii și protecției acesteia. În aceste spații nu sunt admise încăperi cu alte funcțiuni ca de exemplu de locuit, ateliere pentru intervenții (reparații) și nici vestiare sau spații de odihnă pentru personalul de întreținere. Spatiile tehnice nu pot fi transformate în spații locuibile după recepția la terminarea lucrărilor. Nivelurile tehnice pot fi de trei tipuri:a) nivel tehnic amplasat deasupra nivelului limită normat al construcției - spațiu special construit suprateran, delimitat de planșee, aflat deasupra nivelului limită normat din punct de vedere al securității la incendiu al construcției, ce ocupă maximum 50% din aria construită a nivelului de dedesubtul acestuia. Nivelul tehnic nu se ia în considerare la înălțimea construcției și la numărul de niveluri al construcției în ceea ce privește securitate la incendiu.b) nivel tehnic intermediar - etaj tehnic intermediar - spațiu special construit suprateran, delimitat de planșee, aflat intermediar între alte niveluri utilizate ale construcției, cu înălțime liberă de 1,80 m și care se ia în considerare la înălțimea construcției și la numărul de niveluri al construcției, în ceea ce privește securitate ala incediu. Nivelul tehnic intermediar nu poate fi modificat din punct de vedere funcțional în perioada execuției lucrărilor de construcții sau ulterior, fiind interzisă transformarea în spații locuibile.c) nivel tehnic subteran - etaj tehnic subteran - spațiu special construit subteran, delimitat de pereți și planșee, aflat sub ultimul nivel de referință/utilizat al construcției, cu înălțime liberă mai mică de 1,80 m și se ia în considerare la înălțimea construcției și la numărul de niveluri subterane al construcției. Din perspectiva securității la incendiu, canivourile și canalele tehnice subterane cu înălțime liberă de maximum 1,80 m nu constituie nivel.51) Nivel de referință - nivelul terenului sau al carosabilului exterior cel mai de jos, accesibil autospecialelor de intervenție în caz de incendiu la care se face evacuarea utilizatorilor în exterior și accesul forțelor de intervenție în clădire (Figura 18). Varianta a): clădiri fără spații amenajate pe acoperișul tip terasă Varianta b): clădiri cu spații amenajate pe acoperișul tip terasă Notă Figura 18, Varianta b): Stabilirea înălțimii clădirilor la care acoperișul terasă este amenajat pentru diverse funcțiuni cum ar fi parcaje, comerț etc., se face ținând cont de cota de călcare a terasei circulabile în raport cu nivelul de referință.
    Figura 18 - Nivel de referință
    52) Nivel de stabilitate la incendiu - capacitatea globală normată a unei construcții sau a unui compartiment de incendiu de a răspunde la acțiunea unui incendiu standard. Nivelul de stabilitate la incendiu al construcției sau al compartimentului de incendiu, este determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare în valorile normate.53) "Open space" - spațiu () deschis, pentru activități care necesită o comunicare frecventă, sau grupare de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară folosită în exploatarea curentă) compartimentate prin mobilier și/sau parapete, panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic (Figura 20). Panourile opace sau vitrate de delimitare care întrerup spațiul dintre plafonul (autoportant sau suspendat) incombustibil față de planșeu și/sau spațiul dintre pardoseala supraînalțată incombustibilă și planșeul inferior din cadrul unor grupări cu suprafața normată coroborată cu lungimile căilor de evacuare, trebuie realizate astfel încât să nu fie influențată funcționarea instalațiilor de protecție împotriva incendiilor. Este admisă gruparea încăperilor cu risc mic de incendiu și aceeași destinație, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale. Gruparea încăperilor de tip open space se compartimentează la limita față de circulațiile comune de evacuare (coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon, scări închise etc.) precum și față de spații cu risc diferit de incendiu (provenit din densitatea de sarcină termică și/sau din funcțiune), cu pereți rezistenți la foc specifici spațiilor tip open space sau conform prevederilor spațiilor alăturate (obligatoriu se aleg cerințele cele mai restrictive), conform încadrării fiecărei funcțiuni sau tip de construcție. În interiorul grupării spațiilor de tip open space, încăperile cu risc mai mare de incendiu (provenit din densitatea de sarcină termică și/sau din funcțiune) se compartimentează cu pereți rezistenți la foc specifici acestor încăperi.1. încăperile tip "open space" cu aglomerări de persoane se prevăd cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu cu acoperire totală și nu se recomandă a fi dispuse în spații care nu sunt prevăzute cu instalații automate de stingere a incendiilor.2. Nu se admit grupări tip "open space" care includ săli aglomerate, cu excepția clădirilor de comerț prevăzute în prezentul normativ.3. Nu se admit grupări tip "open space" în clădiri destinate persoanelor care nu se pot evacua singure, cu excepția celor explicit nominalizate în prezentul normativ la clădirile cu funcțiunea de sănătate.4. încăperile de dormit (dormitoare comune) sau cu locuri de dormit sau spitalizare (saloane, rezerve din clădiri de sănătate, cabinete medicale etc.), spațiile de dormit (chilii) situate în ansambluri mănăstirești, încăperile de dormit din hoteluri, hosteluri, moteluri, vile, bungalouri, cabane, pensiuni etc., sau cele situate în afara zonelor construite ale localităților (cabane, refugii, hoteluri, moteluri, pensiuni, sanatorii etc.), spitale și altele similare, cămine/dormitoare comune sau camere de cămin/internat, nu se pot constitui în spații deschise de tip open space, acestea trebuind să fie delimitate între ele (minimum prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului (EI)) precum și la limita către căile de circulație comune conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivel de stabilitate.5. Grupările de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară) de tip open space se compartimentează între ele și la limita față de circulațiile comune de evacuare (coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon protejate sau neprotejate, scări închise etc.) precum și față de spații cu risc diferit de incendiu (conform densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart și/sau cele cu risc diferit de incendiu provenit din funcțiune), în funcție de încadrarea acestora în funcțiuni sau tip de construcție, prin pereți de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului REI/EI (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu), conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu, dacă densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari.6. Fiecare grupare de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară de tip open space, cu excepția celor prezentate la alineatele anterioare) compartimentate cu panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali, se admit în limita următoarelor arii construite:– nelimitat, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu;– maximum 400 mp fiecare grupare, cu condiția ca aria construită a tuturor grupărilor de pe nivel (de tip open space) să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul II de stabilitate la incendiu;– maximum 200 mp fiecare grupare, cu condiția ca aria construită a tuturor grupărilor de pe nivel (de tip open space) să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul III de stabilitate la incendiu;– maximum 100 mp fiecare grupare, cu condiția ca aria construită a tuturor grupărilor de pe nivel (de tip open space) să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul IV de stabilitate la incendiu;– maximum 50 mp fiecare grupare, cu condiția ca aria construită a tuturor grupărilor de pe nivel (de tip open space) să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu.7. Gruparea încăperilor cu risc mic de incendiu și aceeași destinație, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale (precum vestiare + grupuri sanitare; birouri + sas funcțional acces; camera RMN + camera de comanda + sas acces; cameră computer tomograf + camera de comanda + sas acces etc.) se compartimentează în limitele suprafețelor stabilite la alineatul precedent, prin pereți de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului REI/EI (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu), conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu, dacă densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari. Nu sunt considerate spații open-space încăperile prevăzute în interiorul acestora cu pereți cu performanță privind rezistența la foc (din planșeu în planșeu), conform Figura 19. Acestea se partiționează față de încăperile adiacente prin pereți cu performanță la foc (din planșeu în planșeu), conform prevederi normate. Varianta a) Încăpere prevăzută cu pereți cu rezistență la foc față de încăperile adiacente: fără pardoseală supraînălțată și fără plafon (autoportant sau suspendat) - nu creează plenum Varianta b) Încăpere prevăzută cu pereți cu rezistență la foc față de încăperile adiacente: cu pardoseală supraînălțată și cu plafon (autoportant sau suspendat); spațiile din plafonul (autoportant sau suspendat) și din pardoseala supraînălțată sunt delimitate prin elemente de separare (pereți cu rezistență la foc) față de încăperile adiacente - nu creează plenum Notă Varianta b): spațiile adiacente delimitate prin pereți rezistenți la foc pot avea sau nu plafoane (autoportante sau suspendate).Varianta c) încăpere prevăzută cu pereți cu rezistență la foc față de încăperile adiacente: cu pardoseală supraînălțată și fără plafon (autoportant sau suspendat); spațiile din pardoseala supraînălțată sunt delimitate prin elemente de separare (pereți cu rezistență la foc) față de încăperile adiacente - nu creează plenum Notă Varianta c): spațiile adiacente delimitate prin pereți rezistenți la foc pot avea sau nu plafoane (autoportante sau suspendate). Varianta d) încăpere prevăzută cu pereți cu rezistență la foc față de încăperile adiacente: fără pardoseală supraînălțată și cu plafon (autoportant sau suspendat); spațiile din tavanul suspendat sunt delimitate prin elemente de separare (pereți cu rezistență la foc) față de încăperile adiacente - nu creează plenum Notă Varianta d): spațiile adiacente delimitate prin pereți rezistenți la foc pot avea sau nu plafoane (autoportante sau suspendate).
    Figura 19 - Încăperi închise, delimitate prin pereți cu
    rezistență la foc față de încăperile adiacente
    Varianta a) Spațiu prevăzut cu separări funcționale fără rezistență la foc față de spațiile adiacente: cu pardoseală supraînălțată și cu plafon (autoportant sau suspendat), spațiile din plafonul (autoportant sau suspendat) nu sunt delimitate prin pereți cu rezistență la foc față de spațiile adiacente - creează plenum prin plafonul (autoportant sau suspendat) continuu nedelimitat Varianta b) Spațiu prevăzut cu separări funcționale fără rezistență la foc față de spațiile adiacente: fără pardoseală supraînălțată și cu plafon (autoportant sau suspendat), spațiile din plafonul (autoportant sau suspendat) nu sunt delimitate prin pereți cu rezistență la foc față de spațiile adiacente - creează plenum prin plafonul (autoportant sau suspendat) continuu nedelimitatVarianta c) Spațiu prevăzut cu separări funcționale fără rezistență la foc față de spațiile adiacente: cu pardoseală supraînălțată și cu plafon (autoportant sau suspendat), spațiile din pardoseala supraînălțată nu sunt delimitate prin pereți cu rezistență la foc față de spațiile adiacente - creează plenum prin pardoseala supraînălțată continuă nedelimitatăVarianta d) Spațiu prevăzut cu separări funcționale fără rezistență la foc față de spațiile adiacente: cu pardoseală supraînălțată și fără plafon (autoportant sau suspendat), spațiile din pardoseala supraînălțată nu sunt delimitate prin pereți cu rezistență la foc față de spațiile adiacente - creează plenum prin pardoseala supraînălțată continuă nedelimitată Varianta e) Spațiu prevăzut cu separări funcționale fără rezistență la foc față de spațiile adiacente: cu pardoseală supraînălțată și cu plafon (autoportant sau suspendat), spațiile din plafonul (autoportant sau suspendat) și din pardoseala supraînălțată nu sunt delimitate prin pereți cu rezistență la foc față de spațiile adiacente - creează plenum prin plafonul (autoportant sau suspendat) continuu nedelimitat și prin pardoseala supraînălțată continuă nedelimitată
    Figura 20 - Spații deschise de tip open space

    Figura 21 - Spații deschise de tip open space, delimitate prin pereți
    cu rezistență la foc față de încăperile adiacente
    54) Panouri de învelitoare - elemente autoportante montate pe șarpantele acoperișurilor construcțiilor, cu rol de izolare hidrofugă și după caz, termică.55) Panou de tâmplărie - ramă nestructurală, fixată perimetral ori, după caz, prin ancorarea profilelor verticale sau orizontale, de structura clădirii, care conține elemente de umplere transparente și/sau opace, fixe și/sau mobile (deschizibile).56) Parcaj - construcție supraterană sau subterană închisă sau deschisă, cu unul sau mai multe niveluri, destinată exclusiv parcării autovehiculelor și remorcilor acestora (în care nu se efectuează lucrări de reparații).1. Parcaj închis - construcție închisă cu pereți exteriori perimetrali și planșeu.2. Parcaj deschis suprateran - construcție deschisă care are goluri permanent deschise pe cel puțin 50% din suprafața pereților exteriori destinată adăpostirii autovehiculelor și remorcilor acestora (în care nu se efectuează lucrări de reparații). La parcajele deschise supraterane evacuarea fumului se asigură prin deschiderile perimetrale existente, în condițiile normativului (golurile de evacuare a fumului dispuse în pereții exteriori se iau în considerare numai pentru adâncimea de maximum 30 m).3. Parcaj suprateran puternic ventilat natural - categorie distinctă a parcajelor deschise supraterane care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:i. pe fiecare nivel de parcare, suprafețele libere din pereții laterali deschiși spre exterior sunt amplasate pe cel puțin două fațade opuse și fiecare reprezintă minimum 50% din suprafața totală a fațadei deschise, înălțimea luată în considerare fiind distanța liberă dintre pardoseala finită și plafon;ii. distanța dintre fațadele libere opuse, deschise spre exterior, este de cel mult 75,00 m;iii. suprafețele libere perimetrale, deschise spre exterior, la fiecare nivel de parcare reprezintă cel puțin 5% din aria utilă a spațiului de parcare a nivelului respectiv; nu se iau în considerare suprafețele spațiilor închise destinate circulațiilor pietonale orizontale și verticale precum și al spațiilor cu alte destinații;iv. spațiul exterior deschis are aria orizontală cel puțin egală cu suma suprafețelor libere adiacente perimetrale. Parcajele supraterane puternic ventilate natural se consideră că au asigurată evacuarea fumului și gazelor fierbinți.57) Pardoseală - subansamblu nestructural de elemente de finisaj, permanent, al încăperilor și spațiilor exterioare, format din totalitatea straturilor executate peste sol sau peste un element structural plan, de regulă orizontal (înclinat la rampe), cu scopul de a realiza o suprafață orizontală care să îndeplinească cerințele specifice de utilizare.58) Pardoseală supraînălțată - pardoseală independentă, montată peste planșeul de rezistență;pardoseala flotantă59) Perete - element de construcție vertical sau înclinat până la un unghi maxim de 10° (caz general) față de verticală sau de maxim 15° în cazul fațadelor cu pereți cortină, realizat între planșeele unei construcții (Figura 22).
    Figura 22 - Perete - înclinare
    60) Perete cortină - perete exterior neportant ancorat (prins) de structura portană a clădirii, alcătuit, în general, dintr-o rețea de profile verticale și profile orizontale asamblate între ele. Un perete cortină include montanți și traverse, element/e vitrat/e, element/e opac/e, etanșări, elemente de fixare și elemente mobile (ferestre sau uși). Peretele cortină este proiectat astfel încât să aibă o structură proprie care transmite sarcini moarte - permanente sau statice proprii/încărcări statice permanente provenite din greutate proprie, sarcini impuse - temporare și dinamice generate de traficul auto etc. (încărcări utile variabile dinamice de scurtă durată provenite din traficul auto), sarcini de mediu (vânt, zăpadă etc.)/încărcări climatice (vânt, zăpadă, variații de temperatură), sarcini generate de seism care se transmit structurii principale a clădirii/încărcări seismice. Peretele cortină se realizează conform reglementărilor tehnice specifice, cerințele privind securitatea la incendiu se asigură conform cerințelor prezentului normativ.61) Performanță la foc exterior - Expresie convențională a modului de comportare a unui acoperiș sau a unei învelitori de acoperiș pentru situația în care, în condiții de utilizare finală, este expus(ă) la un incendiu din afara construcției. Clasificarea performanței la foc exterior a acoperișurilor și învelitorilor de acoperiș:– B_ROOF (t1), F_ROOF (t1) unde t1 = Numai corpuri arzânde;– B_ROOF (t2), F_ROOF (t2) unde t2 = Corpuri arzânde + vânt;– B_ROOF (t3), C_ROOF (t3), D_ROOF (t3), F_ROOF (t3) unde t3 = Corpuri arzânde + vânt + radiație;– B_ROOF (t4), C_ROOF (t4), D_ROOF (t4), E_ROOF (t4), F_ROOF (t4) unde t4 = Corpuri arzânde + vânt + radiație suplimentară. Note:– Comisia Europeana a elaborat o listă cu produsele care, în anumite condiții, pot fi încadrate în clasa B_ROOF fără a fi încercate. Aceasta informație este prezentată în Decizia Comisiei din 6 septembrie 2009, care stabilește lista produselor încadrate în clasele B_ROOF (Decizia 2000/553/CE - 2005/403/CE - 2006/600/CE).– Suplimentar, există o procedură care permite ca anumitor produse să li se atribuie o clasificare specifică la foc, fără a fi necesar să fie încercate. Astfel de produse trebuie să aibă performanțe de reacție la foc bine stabilite și să fie omologate de Comitetul permanent pentru construcții al CE. Agrementele tehnice europene referitoare la aceste produse, care pot fi "clasificate fără încercări suplimentare" (CWFT^N1)), sunt publicate în Jurnalul oficial al UE. ^N1) NOTA NAȚIONALĂ- Acronimul CWFT provine din limba engleză, "classified without further testing".– Pentru clasificarea unui acoperiș/a unei învelitori pentru acoperiș este necesar să fie aplicate doar acele metode de încercare și acele reguli de aplicare pentru care este preconizată clasificarea corespunzătoare.– Produsele sunt analizate în raport cu utilizarea finală a acestora.– Se consideră că produsele clasificate într-o clasă dată, îndeplinesc toate cerințele oricărei clase inferioare pentru aceeași metodă de încercare/scenariu de pericol de incendiu.– Performanța la foc exterior a unui acoperiș/a unei învelitori pentru acoperiș nu depinde numai de proprietățile intrinseci ale componentelor acestuia/acesteia și de condițiile de acțiune a focului, ci, în mare măsură, și de panta acoperișului.– Încercări și domenii de aplicare (conform SR EN 13501-5): Încercarea 2– Panta de încercare standardizata este de 30°.– Substaturile standardizate sunt:a) placă aglomerată de lemn (neignifugată), cu densitatea de (680 ± 50) kg/mc și grosimea de (19 ± 2) mm;b) polistiren expandat (EPS) (neignifugat), cu densitatea de (20 ± 5) kg/mc și grosimea de (50 ± 10) mm;c) placă armată de silicat de calciu, cu densitatea de (680 ± 50) kg/mc și grosimea de (10 ± 2) mm;d) vată minerală, cu densitatea de (150 ± 20) kg/mc și grosimea de (50 ± 10) mm.– Încercările pot fi efectuate cu substratul din utilizarea finală, dar, în acest caz, rezultatul încercării obținut este aplicabil doar pentru această utilizare finală.– Domeniu direct de aplicare a rezultatelor încercării:a) Rezultatele încercării obținute cu o pantă de 30° sunt valabile pentru toate pantele.b) Rezultatele încercării obținute pentru o învelitoare pentru acoperiș fixată pe un substrat se aplică numai pentru învelitoarea pentru acoperiș pe substraturi care au o densitate mai mare sau egala cu de 0,75 înmulțită cu densitatea utilizată la încercare.c) Rezultatele încercării obținute pe un substrat incombustibil standardizat se aplică numai pentru substraturi incombustibile care respectă și cerința de la lit. b).d) Rezultatele încercării obținute pe un substrat combustibil standardizat se aplică pentru substraturi combustibile și incombustibile care respectă și cerința de la lit. b).e) Rezultatele încercării obținute pe un substrat nestandardizat se aplică numai pentru substratul respectiv, care respecta și cerința de la lit. b). Încercarea 3– Pantele de încercare standardizate sunt 5° și 30°. Încercările pot fi efectuate și cu panta preconizată efectivă. Clasificarea astfel obținută este valabilă numai pentru panta respectivă.– Suporturile standardizate sunt:a) suport din placă aglomerată de lemn, construit din scânduri de 250 mm lățime x 16 mm grosime, cu o densitate de (680 ± 50) kg/mc, cu margini drepte și îmbinate strâns una lângă alta, astfel încât rosturile dintre scânduri să nu depășească 0,5 mm;b) suport din scânduri din plăci aglomerate de lemn ca la a), cu margini drepte, cu rosturi de (5 ± 0,5) mm;c) suport din placă armată de silicat de calciu, de (12 ± 2) mm grosime, cu densitatea în stare uscată de (680 ± 50) kg/mc;d) suport din oțel cu profil trapezoidal;e) fără niciun suport continuu.– Încercările pot fi, de asemenea, efectuate cu suportul efectiv preconizat. Clasificarea obținută astfel este valabilă doar pentru suportul încercat.– Domeniu direct de aplicare a rezultatelor încercării:1) Panta:– Rezultatele încercării obținute pentru o pantă de 5° se aplică la acoperișuri cu pante < 10°.– Rezultatele încercării obținute pentru o panta de 30° se aplică la acoperișuri cu pante > 10° și < 70°.– Rezultatele încercării obținute pentru o altă pantă specificată se aplică numai la acoperișurile cu panta respectivă.2) Natura suportului:2.1) Încercare cu suporturi standardizate: Rezultatele încercării obținute cu suporturi standardizate trebuie aplicate la toate sistemele cu aceleași componente (inclusiv grosimea), montate în același mod, dar cu suporturi diferite, după cum urmează:a) Rezultatele încercării obținute cu un suport din plăci aglomerate de lemn cu rosturi între scânduri care nu depășesc 0,5 mm se utilizează la:– orice suport continuu de lemn cu o grosime minimă de 12 mm și cu rosturi care nu depășesc 0,5 mm;– orice suport continuu incombustibil cu o grosime minimă de 10 mm, fără rosturi.b) Rezultatele încercării obținute cu un suport de plăci aglomerate de lemn, cu rosturi între scânduri de (5,0 ± 0,5) mm se utilizează la:– orice suport continuu de lemn cu o grosime minimă de 12 mm;– orice suport din scânduri de lemn cu margini netede;– orice suport incombustibil cu rosturi care nu depășesc 5 mm.c) Rezultatele încercării obținute cu o placă armată de silicat de calciu se utilizează la:– orice suport continuu incombustibil cu o grosime minimă de 10 mm.d) Rezultatele încercării obținute cu un suport de oțel cu profil trapezoidal se utilizează la:– orice suport de oțel profilat și neperforat;– orice suport continuu incombustibil cu o grosime minimă de 10 mm.e) Rezultatele încercării obținute fără niciun suport continuu se utilizează numai la sisteme fără suport continuu.2.2) Încercare cu un alt suport: Rezultatele încercării obținute cu un alt suport se utilizează numai pentru sistemul de acoperiș respectiv (de exemplu, componența, materialele, dimensiunile componentelor și grosimea sunt identice). Încercarea 4– Panta de încercare standardizată este de 45°, cu excepția cazului în care epruvetele reprezintă acoperișuri plate (cu o panta de până la 10°) și trebuie încercate orizontal. Încercările pot fi efectuate și cu panta preconizată efectivă. Clasificarea obținută astfel este valabilă numai pentru panta respectivă.– Natura suportului: încercările trebuie efectuate pe o epruveta cu structura completă a acoperișului, reprezentativă pentru construcția completă a acoperișului în utilizare finală, care include suportul și structura de susținere efectivă.– Includerea îmbinărilor: cel puțin una dintre epruvetele utilizate în încercarea de penetrare trebuie să includă cel puțin un exemplu de îmbinare în fiecare strat al sistemului de acoperiș care se încearcă.– Domeniu direct de aplicare a rezultatelor încercării:1) Panta:a) Rezultatele încercării obținute cu o pantă de 0° (orizontală) sunt valabile pentru acoperișuri plane (cu o pantă de până la 10°);b) Rezultatele încercării obținute cu o pantă de 45° sunt valabile pentru acoperișuri cu pante mai mari de 10°.c) Rezultatele încercării obținute cu o altă pantă specificate se aplică numai la acoperișurile cu panta respectivă.2) Natura suportului și a structurii de susținere:– Clasificarea este valabilă numai pentru suportul și structura de susținere încercate. Regulile de extindere a domeniului de aplicare sunt detaliate în standardul SR EN13501-5.62) Plafon - element de construcție nestructural reprezentând o suprafață orizontală sau înclinată de închidere/separare a unui spațiu/plenum cu destinație tehnică sau nu, poziționat sub un planșeu, acoperiș sau alt element de rezistență. Plafonul poate fi autoportant (fixat pe contur, fără alte susțineri) sau suspendat (fixat direct sau la o distanță oarecare de planșeu, acoperiș).1. plafon (suspendat) - tavan suspendat de elementul structural de construcție, inclusiv structura de prindere și atunci când este prevăzut, materialul izolant;2. sistem de plafon - ansamblu complet al unui plafon supus încercării, incluzând structura de prindere și de exemplu corpurile de iluminat, panourile de acces etc.63) Planșeu - element de construcție structural, orizontal sau înclinat, care delimitează oricare 2 niveluri ale construcției.64) Platformă - element de construcție orizontal plin sau perforat maximum 50%, destinat accesului și circulației ocazionale, de maximum 8 ori pe schimb (fără loc permanent de activitate). Platformele nu se iau în calcul la determinarea nivelului de stabilitate la incendiu și a numărului de niveluri ale construcției.65) Platformă exterioară - construcție deschisă destinată depozitării materialelor/utilajelor.66) Plenum - spațiu delimitat de o pardoseală supraînălțată și planșeu și/sau de un plafon suspendat sau autoportant și planșeu (Figura 23), mărginit de pereți rezistenți la foc. Varianta a) - nu este plenum Varianta b) - este plenum Varianta c) - delimitare plenum cu pereți rezistenți la foc
    Figura 23 - Plenum pentru spații de tip open-space
    67) Pod - volum construit fără funcțiuni, neîncălzit, cuprins între ultimul planșeu sau plafon al construcției și învelitoarea acoperișului de tip șarpantă al acesteia. Podul nu este considerat nivel.68) Produs - material, element sau component despre care sunt cerute informații1. Produs omogen - produs constând dintr-un singur material, având densitate și compoziție uniforme în tot produsul.2. Produs neomogen - produs care nu satisface cerințele pentru un produs omogen. Este un produs realizat din unul sau mai multe componente, substanțiale și/sau nesubstanțiale.3. Produs termoizolant pentru tubulatură liniară - lungime de produs de izolare proiectată să fie montată în jurul conductelor, cu un diametru exterior maxim de izolare de 300 mm.69) Protecție împotriva incendiului - metodă utilizată pentru a reduce propagarea și efectele incendiului.1. Protecție activă împotriva incendiului - metodă(e) utilizată(e) pentru a reduce sau preveni propagarea sau efectele incendiului, căldurii sau fumului prin detectarea și/sau stingerea incendiului și care necesită o anumită acțiune sau un răspuns pentru a deveni activă.2. Protecție pasivă împotriva incendiului - metodă utilizată pentru a reduce sau a împiedica propagarea și efectele incendiului, căldurii și fumului prin proiectarea, utilizarea, protejarea și amplasarea adecvată a produselor și elementelor de construcție și a materialelor din componența acestora și/sau prin utilizarea adecvată a materialelor și care nu necesită o detectare și/sau o activare ca urmare a unei detectări.70) Reacție la foc - comportare a unui produs care, în condiții specificate, alimentează prin propria sa descompunere un foc la care este expus.71) Risc de incendiu - estimare a pierderilor așteptate datorate unui incendiu, care combină pagubele potențiale asociate diferitelor scenarii de incendiu ce se pot produce și probabilitățile ca aceste scenarii să aibă loc (o definiție alternativă pentru riscul de incendiu este "combinația probabilității unui incendiu și măsura cuantificată a consecințelor sale"; riscul de incendiu este adesea calculat ca produsul dintre probabilitate și consecințe).72) Rezistență la foc - aptitudinea unui produs/element de construcție de a răspunde funcției sau funcțiilor cerute prin criterii de performanță (și/sau capacitate portantă și/sau etanșeitate și/sau izolare termică la foc; ex: R, REI, RE, EI etc.), pe o durată de timp determinată și/sau orice altă funcție, determinată într-o încercare standardizată de rezistență la foc sau în baza modelelor de calcul din standardele SR EN 1991-1-2, SR EN 1992-1-2, SR EN 1993-1-2, SR EN 1994-1-2, SR EN 1995-1-2, SR EN 1996-1-2, precum și SR EN 1999-1-2, împreună cu amendamentele, eratele și Anexele naționale ale acestora.73) Sală aglomerată - construcție independentă sau încăpere/grup de încăperi care comunică direct între ele prin goluri (protejate sau neprotejate) practicate în pereții care le despart și, în care se pot întruni simultan cel puțin 200 de utilizatori la nivelul/nivelurile de la care se poate face evacuarea direct la cota nivelului de referință sau 150 la alte niveluri ale construcției de la care nu se poate face evacuarea direct la cota nivelului de referință, iar aria de pardoseală ce-i revine unei persoane este mai mică sau egală cu 4 mp.1. Săli cu aglomerări de persoane - vezi "încăperi cu aglomerări de persoane"74) Sarcină termică - energie termică care poate fi produsă prin arderea completă a tuturor materialelor și produselor combustibile dintr-o incintă, inclusiv elementele de construcție și finisajele suprafețelor construite (exprimată în MJ).75) Scară de evacuare - circulație verticală (realizată conform reglementărilor tehnice specifice) închisă sau deschisă, corespunzător dispusă, alcătuită, conformată, dimensionată și protejată conform prevederilor normativului, astfel încât să asigure condiții corespunzătoare de evacuare în condiții de siguranță a utilizatorilor în caz de incendiu.76) Scară cu trepte balansate - scară (realizată conform reglementărilor tehnice specifice și Figura 24) la care forma în plan a unor trepte este diferită de celelalte trepte (pe înălțimea uneia sau a mai multor rampe).
    Figura 24 - Scări cu trepte balansate
    ("Linia pasului - linia pe care se măsoară în proiecție orizontală lățimea treptelor "L" și care indică grafic sensul de urcare", în conformitate cu normativul specific) Notă Figura 24: Scările cu trepte balansate pot fi considerate căi de evacuare numai pentru o (1) unitate de trecere (flux) de evacuare a utilizatorilor, atunci când îndeplinesc condițiile de alcătuire și dimensionare prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice scărilor (în porțiunea de rampă în care lățimea minimă a treptei este de 18 cm, iar lățimea maximă de 40 cm).
    77) Scară monumentală - scară care urmărește realizarea unui efect arhitectural deosebit, astfel alcătuită încât să asigure (dacă este cazul) și evacuarea în caz de pericol.78) Scenariu de securitate la incendiu - document, parte a pieselor scrise ale proiectului construcției, instalației sau amenajării, care sintetizează regulile și măsurile de apărare împotriva incendiilor stabilite prin documentațiile tehnice de proiectare/execuție elaborate; măsurile adoptate prin scenariul de securitate la incendiu se reflectă în piesele desenate ale documentațiilor de proiectare/execuție; _ conform Legii 307/2006 privind apărarea contra incendiilor, cu modificările și completările ulterioare79) Scena amenajată - spațiu de joc aferent sălilor de spectacole, cu aria minimă de 150 mp (inclusiv buzunarele și depozitele acesteia), prevăzut cu turn de scenă, cu sau fără trape în pardoseală și echipat cu dispozitive de manevrare a decorurilor.80) Sistem de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți - sistem de limitare a propagării incendiilor în construcții, constituit din dispozitive de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți dispuse în acoperiș sau în treimea superioară a pereților exteriori, precum și ecrane continue verticale dispuse sub planșee sau acoperiș, având și admisii de aer amplasate la partea inferioară a spațiului respectiv. Sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți (SHEVS) - sistem în care componentele sunt selectate în comun pentru a evacua fumul și gazele fierbinți pentru a stabili un strat plutitor de gaze calde deasupra aerului mai rece și mai curat. Presurizare - controlul fumului folosind diferențe de presiune între spațiul protejat și spațiul neprotejat, cu o presiune mai mare în spațiul protejat. Sistem diferențial de presiune (PDS) - combinație de cel puțin un kit și componente suplimentare, menite să producă diferența de presiune și fluxul de aer între spațiile protejate și neprotejate. Notă: SHEVS și PDS reprezintă sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți.81) Sisteme solare - În sensul acestui normativ, această expresie include atât instalațiile fotovoltaice, cât și instalațiile solare termice. Sistem fotovoltaic (PV) - Dispozitiv care convertește direct radiația solară în energie electrică, folosind celule fotovoltaice. Sistem integrat fotovoltaic (BIPV) - sistem integrat în fațadă sau acoperiș (parte funcțională a anvelopei clădirii) care trebuie să respecte SR EN IEC 61730-2 (reguli privind rezistența la foc și aprinderea modulelor fotovoltaice) și standardele de construcție privind securitatea la incendiu, definite în funcție de categoria de montaj a modulelor BIPV incluse în fațade conform SR EN 50583.82) Structură flotantă - structură în care forma structurală a membranei este asigurată prin elemente presurizate cu aer, iar utilizatorii folosesc spațiul nepresurizat.83) Structură presurizată - în care forma structurală este asigurată de presiunea aerului, iar utilizatorii folosesc spațiul presurizat.84) Structuri anexe - construcții edificate în proximitatea corturilor pe care le deservesc funcțional, de tipul bucătării, toalete, depozite de mobilier, garderobe, rulote.85) Supantă - planșeu parțial plin, deschis pe una sau mai multe laturi față de încăperea în care este dispus. Supantele (planșeele parțiale), care ocupă mai mult de 40% din aria încăperii în care sunt dispuse, sunt considerate niveluri și se iau în calcul la determinarea nivelului de stabilitate la incendiu al construcției.86) Șarpantă - ansamblul structural înclinat al acoperișului unei construcții, pe care se dispun suportul învelitorii și învelitoarea sau panourile de învelitoare (Figura 25).
    Figura 25 - Șarpantă - elemente componente
    87) Subsol - nivel construit al construcției având pardoseala situată sub nivelul terenului (carosabilului) adiacent cu mai mult de jumătate din înălțimea lui liberă. Subsolurile se includ în numărul nivelurilor subterane ale construcției. Notă: a se vedea definiția "demisol" și Figura 11 (demisol).88) Tambur deschis - sistem de protecție a golurilor de circulație comune funcționale și de evacuare din pereții antifoc sau rezistenți la foc (Figura 26), folosit atunci când motivat tehnic nu pot fi utilizate ușile sau încăperile tampon. Se prevede câte un cap sprinkler la fiecare 1 mp de suprafață orizontală a tamburului. Varianta a) - amplasare integrală de o parte a peretelui de compartimentare rezistent la foc Varianta b) - amplasare intercalată, de o parte și de alta a peretelui de compartimentare rezistent la foc
    Figura 26 - Tambur deschis
    89) Uși, cortine și obloane rezistente la foc - elemente mobile de protecție a golurilor (de circulație funcțională sau nu) din elementele de construcție cu rol de limitare a propagării incendiilor, alcătuite și echipate corespunzător prevederilor normativului.90) Uși de evacuare - elemente mobile cu deschidere normală, pe balamale sau pivoți, sau uși cu deschidere pe balamale sau pivoți echipate cu sisteme de încuiere și dispozitive de ieșire care să permită deschiderea lor din interior, chiar și dacă acestea sunt încuiate cu cheia, prin simplă apăsare pe mâner, sau uși culisante automate cu "break-out" sau uși culisante automate redundante, sau uși turnante prevăzute cu posibilitatea plierii ușoare a foilor de ușă și prin aceasta se asigură lățimea liberă necesară evacuării, sau alte tipuri de uși prevăzute în normativ, utilizate pentru închiderea golurilor din pereți și destinate circulației funcționale și de evacuare a utilizatorilor. Nota 1: Echiparea ușilor cu dispozitive de ieșire antipanică sau dispozitive pentru ieșiri de urgență este stabilită în normativ. Nota 2: Pot fi considerate uși de evacuare și alte tipuri de uși, în condițiile în care sunt conformate în acord cu condițiile normate și sunt prevăzute exclusiv în scopul și condițiile prevăzute de către normativ.a) Ușă de evacuare cu deschidere normală - element mobil cu deschidere normală, pe balamale sau pivoți, neechipat cu sistem de încuiere.b) Ușă de evacuare echipată cu sistem de încuiere și dispozitiv de ieșire - ușă cu deschidere pe balamale sau pivoți echipată cu sistem de încuiere și dispozitiv de ieșire care să permită deschiderea acesteia din interior, chiar și dacă aceasta este încuiată cu cheia, prin simplă apăsare pe mâner, utilizată pentru închiderea golurilor din pereți și destinată circulației funcționale și de evacuare a utilizatorilor.– Atunci când ușa de evacuare cu deschidere pe balamale sau pivoți este amplasată într-o zonă cu acces cu public (cu vizitatori) ușa va fi echipată cu dispozitiv de ieșire antipanică, acționat mecanic, fie printr-o bară orizontală de împingere, fie printr-o bară orizontală de apăsare, ca dispozitiv de acționare pe fața interioară și este denumită în continuare usă antipanică (SR EN1125).– Atunci când ușa de evacuare cu deschidere pe balamale sau pivoți este amplasată într-o zonă fără acces cu public, ci numai cu persoane care cunosc atât tipologia clădirii (fără vizitatori) cât și funcțiile ușii de evacuare, ușa va fi echipată cu dispozitiv pentru ieșiri de urgență acționat mecanic fie printr-un mâner tip clanță (care respectă cerințele SR EN 179) fie printr-o placă de împingere pe fața interioară și este denumită în continuare ușă de ieșire de urgență (SR EN 179).c) Ușă de evacuare culisantă automată cu "break-out" - ușă culisantă acționată de un sistem complet de automatizare care pe lângă mișcarea de culisare pentru deschidere automată prin senzor de prezență are și posibilitatea de a se deschide pivotant prin împingerea canatelor de către fluxul de persoane și plierea acestora (a canatelor) înspre sensul de evacuare.d) Ușa de evacuare culisantă automată redundantă: ușă acționată de un sistem complet de automatizare în care pentru fiecare echipament component esențial (motor, procesor, detector de mișcare, acumulator) există constituită o rezervă care garantează ca în cazul unei pene de curent, defect sau incendiu, ușa culisantă se va deschide automat în siguranță fără să fie necesară acționarea mecanică.e) Ușa de evacuare turnantă: ușă prevăzută cu posibilitatea plierii foilor de ușă, prin pliere se asigură numărul de fluxuri.91) Utilizatori - persoane și animale care folosesc construcția.92) Volum - produsul dintre arie și înălțime1. Volumul nivelului (V_niv) - Volumul obținut din produsul dintre aria nivelului și înălțimea lui, determinat conform STAS 4908 - Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale. Volumul de aer din încăpere se raportează la fețele interioare, reprezentând volumul obținut din produsul dintre aria încăperii și înălțimea acesteia.2. Volumul total (Vt) - Suma volumelor nivelurilor, conform STAS 4908 - Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale, raportat la contururile exterioare ale construcției.
     +  CAPITOLUL 22. PERFORMANȚE COMUNE CONSTRUCȚIILOR CU ORICE DESTINAȚIE (CIVILE, DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE)  +  SECȚIUNEA I2.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor2.1.1. Dispoziții generale  +  Articolul 2.1.1.1. Performanțele, nivelurile de performanță și condițiile de securitate în caz de incendiu a construcțiilor cu orice destinație (civile, de producție și/sau depozitare, mixte), se stabilesc prin proiect și se realizează corespunzător prevederilor prezentului normativ, precizându-se în documentații, corespunzător:a) categoriei și clasei de importanță a construcției;b) destinației, tipului de construcție și capacității maxime simultane de utilizatori;c) riscurilor de incendiu din încăperi, compartimente de incendiu și construcție;d) nivelului de stabilitate la incendiu al construcției (compartimentului de incendiu), realizat astfel încât să asigure îndeplinirea condițiilor de corelare normate;e) condițiilor specifice destinației construcției (compartimentului de incendiu);f) posibilităților de acces, pentru intervenție și salvare în caz de incendiu.  +  Articolul 2.1.1.2. Categoria de importanță și clasa de importanță a construcției se stabilesc potrivit prevederilor legale.  +  Articolul 2.1.1.3. Destinația construcției, compartimentelor de incendiu, a încăperilor și după caz a spațiilor acesteia, precum și tipul de construcție și capacitățile maxime simultane de utilizatori se precizează în documentații, în vederea stabilirii și realizării măsurilor normate de securitate la incendiu.2.1.2. Risc de incendiu  +  Articolul 2.1.2.1.(1) Riscurile de incendiu și, după caz, pericolul de explozie volumetrică, se determină și se precizează pentru fiecare încăpere (în cazuri particulare și pe zone ale acesteia), compartiment de incendiu și întreaga construcție, în funcție de densitatea sarcinii termice (q) și funcțiunile respective (luându-se în calcul valoarea cea mai restrictivă), conform prevederilor normativului.(2) Pentru construcții de producție și/sau depozitare, riscul de incendiu se poate determina și pe zone.(3) În documentațiile tehnice de proiectare și execuție se precizează obligatoriu riscul de incendiu al încăperilor, zonelor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor, iar atunci când există și risc de explozie volumetrică, se precizează și zonele de protecție ale acestuia.(4) Riscul de incendiu al întregii construcții/al întregului compartiment de incendiu se determină prin însumarea sarcinii termice determinată pentru fiecare încăpere/zonă și raportare la aria desfășurată.  +  Articolul 2.1.2.2.(1) Funcție de cele precizate în art. 2.1.2.1., riscul de incendiu poate fi considerat:a) risc mic, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este maximum 420 MJ/mp;b) risc mijlociu, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 420 MJ/mp și maximum 840 MJ/mp sau se utilizează foc deschis sub orice formă;c) risc mare, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 840 MJ/mp și maximum 1.680 MJ/mp;d) risc foarte mare, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680 MJ/mp și/sau există risc de explozie volumetrică.(2) Densitatea sarcinii termice (q) se determină prin calcul, luând în considerare totalitatea produselor, materialelor și substanțelor combustibile fixe și mobile utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate în încăperi, compartimente de incendiu și construcție.(3) Sarcina termică pentru diferite materiale poate fi consultată în Anexa 9 "Puteri calorifice".  +  Articolul 2.1.2.3.(1) Ca regulă generală, riscul de incendiu al încăperii se determină prin determinarea densității sarcinii termice, respectiv prin însumarea sarcinii termice determinată pentru fiecare zonă a încăperii și raportare la aria utilă. Ca excepție, cel mai mare risc de incendiu al unei zone neseparate cu pereți rezistenți la foc (EI, după caz, REI) și planșee rezistente la foc (REI), determină riscul de incendiu al întregii încăperi în care este situată, atunci când:a) zona cu risc de incendiu mare sau foarte mare, fără pericol de explozie volumetrică, are aria mai mare de 10% din aria încăperii în care se află, sau depășește aria de 400 mp;b) zona cu risc foarte mare de incendiu, cu pericol de explozie volumetrică, are un volum mai mare de 5% din volumul încăperii în care se află.(2) În cazurile în care zonele cu cel mai mare risc au valori sub condițiile precizate la literele a) și b), în încăpere se adoptă riscul de incendiu mai mic existent (care îndeplinește condițiile respective), provenit din calculul densității de sarcină termică, și se iau măsurile tehnice de protecție corespunzătoare în zonele cu risc de incendiu mai mare sau cu risc de explozie volumetrică (inclusiv în zonele de protecție a acestora), în scopul reducerii posibilităților de propagare ușoară a incendiului în zonele învecinate și a formării concentrațiilor locale cu risc de explozie volumetrică.(3) Atunci când sunt mai multe zone cu riscuri de incendiu și/sau de explozie volumetrică situate în puncte/zone distincte ale unei încăperi (zone neseparate cu pereți și planșee rezistente la foc), riscul de incendiu al întregii încăperi se determină astfel:a) când distanța dintre zonele respective (măsurată pe orizontală) este mai mică de 40 m, se ia în considerare cel mai mare risc de incendiu existent și suma ariilor efective ale acestuia, respectiv suma volumelor aferente riscului de explozie volumetrică;b) când distanța dintre zonele respective este mai mare de 40 m, ariile efective nu se însumează și se asigură local (pentru fiecare zonă cu risc de incendiu sau pericol de explozie volumetrică), condițiile și măsurile de securitate la incendiu corespunzătoare riscului respectiv.  +  Articolul 2.1.2.4. Riscul de incendiu pe compartiment de incendiu/construcție, se consideră riscul cel mai mare al încăperilor și zonelor:a) ale căror volume însumate reprezintă mai mult de 30% din volumul construcției sau al compartimentului de incendiu, indiferent de destinația acestora, dacă în construcție sunt zone cu risc foarte mare de incendiu, cu pericol de explozie volumetrică;b) ale căror suprafețe însumate reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată a construcției sau al compartimentului de incendiu, indiferent de destinația acestora.  +  Articolul 2.1.2.5.(1) La determinarea riscurilor de incendiu în zonele, spațiile, încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile în care se desfășoară activități de producție și/sau depozitare, se au în vedere prevederile din Anexa 8 privind "Caracteristicile substanțelor și materialelor ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare" precum și articolele precedente, luându-se obligatoriu în considerare caracteristicile fizico-chimice specificate în fișele tehnice cu date de securitate ale materialelor vehiculate, stocate sau depozitate.(2) În încăperile de producție este admisă depozitarea materialelor și substanțelor combustibile sau incombustibile, numai în cantitățile și sorturile necesare tehnologic pentru un singur schimb de lucru.  +  Articolul 2.1.2.6. La determinarea concentrațiilor amestecurilor cu risc de explozie volumetrică se iau în considerare scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf, posibile în timpul desfășurării normale a activității. Delimitarea zonelor în care se asigură măsurile specifice de securitate la incendiu impuse de pericolele de explozie volumetrică este obligatorie și are în vedere posibilitatea prezenței amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf în concentrații cu pericol de explozie în timpul funcționării normale.2.1.3. Nivel de stabilitate la incendiu al construcției  +  Articolul 2.1.3.1.(1) Nivelul de stabilitate la incendiu se asigură astfel încât construcția sau compartimentul de incendiu să îndeplinească condițiile de conformare și corelare normate, având în vedere clasele de rezistență la foc ale principalelor elemente de construcție utilizate.(2) Trebuie luate în considerare clasele de reacție la foc ale produselor, materialelor și elementelor constructive utilizate, obligatoriu:a) la clădirile civile supraterane înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, la încăperile cu aglomerări de persoane, precum și acolo unde normativul impune cerințe în acest sens;b) la finisajele căilor de evacuare a utilizatorilor construcțiilor supraterane sau subterane de orice tip și destinație;c) în situațiile precizate în normativ sau în reglementările tehnice aplicabile.  +  Articolul 2.1.3.2. Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească principalele elemente de construcție utilizate pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu într-un anumit nivel de stabilitate la incendiu, sunt precizate în Tabelul 2 și Tabelul 3. Tabelul 2: Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile
    Nr. Crt.Tipul elementelor de construcție utilizateNivelul de stabilitate la incendiu al construcției/compartimentului de incendiu
    Ih ≥ 125mI75m ≤ h <125 mI45m ≤ h < 75 mI28m < h < 45mIh ≤ 28 mIIII (+)IIIIII (+)IVV
    1STÂLPI (R)240(A1)180(A1)180(A1)120(A1)120(A1)120(A1)90604530-(15 **)
    2GRINZI (R)180(A1)120(A1)120(A1)90(A1)90(A1)90(A1)90604530-(15 **)
    3PLANȘEE, inclusiv planșee - terasă care constituie căi de evacuare sau care preiau încărcări suplimentare altele decât cele provenite numai din zăpadă (REI)120(A1)120(A1)120(A1)90(A1)90(A1)90(A1)90604530-(15 **)
    4PLANȘEE terasă care nu constituie căi de evacuare sau care preiau încărcări provenite numai din zăpadă) (RE)120 (A1)90 (A1)90 (A1)60 (A1)60 (A1)60 (A1)45453015-
    5PERETI PORTANȚI (STRUCTURALI) Cu rol de limitare a propagării focului (REI)240(A1)180(A1)180(A1)120(A1)120(A1)120(A1)90604530-(15**)
    6Pereți de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu) (REI/EI)180(A1 sau A2- s1,d0)180(A1 sau A2- s1,d0)120(A1 sau A2- s1,d0)120(A1 sau A2- s1,d0)120(A1 sau A2- s1,d0)90(A1 sau A2- s1,d0)90604530-(15 **)
    7Pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului (EI)(****)90 (A1 sau A2- s1,d0)(****)60 (A1 sau A2- s1,d0)(****)60 (A1 sau A2- s1,d0)(****)60 (A1 sau A2- s1,d0)(****)60 (A1 sau A2- s1,d0)(****)45 (A1 sau A2- s1,d0)45301515-
    8Pereți exteriori neportanți (cu excepția panourilor de tâmplărie, a pereților cortină, fațadelor ventilate, fațadelor duble „double skin”) (E „o↔i”)60(A1 sau A2- s1,d0)45(A1 sau A2- s1,d0)30(A1 sau A2- s1,d0)30(A1 sau A2- s1,d0)15(A1 sau A2- s1,d0)15(A1 sau A2- s1,d0)15(A1 sau A2- s1,d0)1515--
    9Șarpante ale acoperișurilor, acoperișuri autoportante (cupole, structuri spațiale reticulate etc.) (R)120(A1)90(A1)90(A1)60(A1)60(A1)60(A1)45453015-
    10Panouri/sisteme de învelitoare ale acoperiș urilor în pantă definite conform termino logie (*)a. cu încărcări din vânt și zăpadă (E)60(A1 sau A2- s1,d0)45(A1 sau A2- s1,d0)45(A1 sau A2- s1,d0)30(A1 sau A2- s1,d0)30(A1 sau A2- s1,d0)30(*) (min B- s2,d0)30(*) (min B- s2,d0)15(*) (min C- s3,d0)15(*) (min C- s3,d0)(*)(min D- s3,d0)(*)(min D- s3,d1)
    b. cu încărcări supliment are provenite din fotovoltaice(***)B_ROOF (T4)(***)B_ROOF (T4)(***)B_ROOF (T4)(***)B_ROOF (T4)(***)B_ROOF (T3)(***)B_ROOF (T3)(***)B_ROOF (T3)(***)B_ROOF (T3)(***)B_ROOF (T3)(***)C_ROOF (T3)(**) (***) C_ROOF (T3)
    c.c1) cu alte încărcări cu excepția celor de lit. a) și b):(E) iar pentru încărcări se prevede structură proprie având performanța la foc stabilită la nr. crt. 9 care descarcă direct pe sarpantă (R).c2) (REI) atunci când descărcarea se face direct pe panouri/ sisteme de învelitoare;90(A1 sau A2- s1,d0)60(A1 sau A2- s1,d0)45(A1 sau A2- s1,d0)45(A1 sau A2- s1,d0)45(A1 sau A2- s1,d0)30(*) (min B- s2,d0)30(*) (min B- s2,d0)15(*) (min C- s3,d0)15(*) (min C- s3,d0)(*)(min D- s3,d0)(*)(min D-s3,d1)
    Note Tabelul 2:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare, suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) (*) - La construcțiile echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere sau ceață de apă, cu excepția celor încadrate în nivel I de stabilitate, se consideră că este satisfăcută condiția de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu, dacă sistemul de învelitoare este compus din:– strat cu profil trapezoidal din oțel cu grosimea mai mare sau egală cu 1,00 mm;– barieră de vapori care are mai puțin de 11,6 MJ/mp, grosimea mai mică de 1,00 mm și masa pe unitatea de suprafață mai mică de 1 kg/mp;– termoizolație cu grosime de minimum 20 cm, clasa de reacție la foc A1, cu densitatea minimă 150 kg/mc;– membrană hidroizolantă care trebuie să îndeplinească numai clasa de performanță la foc exterior, astfel: minimum B_ROOF (T3) pentru nivelul II și/sau III de stabilitate la incendiu sau C_ROOF (T3) pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu.(c) (**) - Constituie excepție de la încadrarea în condiții "fără performanțe determinate la foc" Nota (c) de la Tabelul 42 (Condiții de corelare între destinație, capacitatea maximă simultană și numărul de niveluri supraterane ale clădirilor civile, cu nivel de stabilitate la incendiu III, IV sau V) pentru nivelul de stabilitate la incendiu V.(d) (***) - Este obligatorie asigurarea și a minimum condițiilor prevăzute pentru suporturi standardizate de panouri sau sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă prevăzute la Nr. Crt. 10 lit. b).(e) (****) - În cazul pereților vitrați se consideră îndeplinită condiția privind clasa de reacție la foc, atunci când sunt realizați cu structuri din profile având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a izolatorilor și garniturilor precum și a foliilor de laminare și sunt prevăzute cu panouri de umplere din elemente de vitraj din sticlă simplă, sticlă izolantă sau sticlă stratificată (formată din două sau mai multe sticle tratate termic lipite între ele cu folii organice de laminare) sau din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc EI necesară, conform cerințe de încadrare în nivel de stabilitate la incendiu.(f) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(g) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(h) În scopul verificării cerințelor de rezistență la foc ale elementelor structurale secundare, proiectantul trebuie să verifice că prăbușirea acestor elemente prin efectul incendiului nu va compromite: capacitatea portantă a altor elemente structurale care fac parte din structură (în condiții de incendiu), eficacitatea compartimentării elementelor structurale, operarea sistemelor active de protecție împotriva incendiilor, evacuarea în siguranță a utilizatorilor precum și siguranța echipelor de intervenție.
    Tabelul 3: Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții de producție și/sau depozitare
    Nr. crt.Tipul elementelor de construcție utilizateNivelul de stabilitate la incendiu al construcției/compartimentului
    IIIII (+)IIIIVV
    1STÂLPI (R)180(A1)120(A1)90(A1)6030/(**)-
    2GRINZI (R)120(A1)90(A1)90(A1)6030/(**)-
    3PLANȘEE, inclusiv planșee - terasă care constituie căi de evacuare sau care preiau încărcări suplimentare altele decât cele provenite numai din zăpadă (REI)120(A1)90(A1)90(A1)6030-
    4PLANȘEE terasă care nu constituie căi de evacuare sau care preiau încărcări provenite numai din zăpadă) (RE)60(A1)45(A1)45(A1)3015-
    5PERETI PORTANTI (STRUCTURALI) cu rol de limitare a propagării focului (REI)180(A1)120(A1)90(A1)6030/(**)-
    6Pereți de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu) (REI/EI)120(A1 sau A2- s1,d0)120(A1 sau A2- s1,d0)90(A1 sau A2- s1,d0)6030/(**)-
    7Pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului (EI)6045453015-
    8Pereți exteriori neportanți (cu excepția panourilor de tâmplărie, a pereților cortină, fațadelor ventilate, fațadelor duble „double skin”). (E)30(A1 sau A2- s1,d0)15(min B- s1,d0)15(min B- s2,d0)15--
    9Șarpante ale acoperișurilor, acoperișuri autoportante (cupole, structuri spațiale reticulate etc.) (R)60(A1)45(A1)45(A1)3015-
    10Panouri/ sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă definite conform terminologie (*)a) cu încărcări din vânt și zăpadă (E)30(A1 sau A2-s1,d0)30(*) (min B- s2,d0)15(*) (min B- s2,d0)15(*) (min C- s3,d0)15(*) (min C- s3,d0)(*)(min D- s3,d0)
    b) cu încărcări suplimentare provenite din fotovoltaice(***)B_ROOF(T4)(***)B_ROOF(T3)(***)B_ROOF(T3)(***)B_ROOF(T3)(***)C_ROOF(T3)(***)D_ROOF(T3)
    c)c1) cu alte încărcări cu excepția celor de la lit. a) și b): (E) iar pentru încărcări se prevede structură proprie având performanța la foc stabilită la nr. crt. 9, care descarcă direct pe sarpantă (R);c2) (REI) atunci când descărcarea se face direct pe panouri/ sisteme de învelitoare.60(A1 sau A2-s1,d0)45(*)(A1 sau A2-s1,d0)30(*)(min B-s2,d0)30(*)(min C-s3,d0)15(*)(min C-s3,d0)(*)(min D-s3,d0)
    Note Tabelul 3:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) (*) - La construcțiile echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere sau ceață de apă, cu excepția celor încadrate în nivel I de stabilitate, se consideră că este satisfăcută condiția de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu, dacă sistemul de învelitoare este compus din:– strat cu profil trapezoidal din oțel cu grosimea mai mare sau egală cu 1,00 mm;– barieră de vapori care are mai puțin de 11,6 MJ/mp, grosimea mai mică de 1,00 mm și masa pe unitatea de suprafață mai mică de 1 kg/mp;– termoizolație cu grosime de minimum 20 cm, clasa de reacție la foc A1, cu densitatea minimă 150 kg/mc;– membrană hidroizolantă care trebuie să îndeplinească numai clasa de performanță la foc exterior, astfel: minimum B_ROOF (T3) pentru nivelul II și/sau III de stabilitate la incendiu sau C_ROOF (T3) pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu.(c) (**) - Constituie excepție de la încadrare construcțiile de producție-depozitare parter cu risc mic și mijlociu de incendiu, la care structura (stâlpi, grinzi, pereți structurali) poate avea rezistență la foc de 15 minute.(d) (***) - Este obligatorie asigurarea și a minimum condițiilor prevăzute pentru suporturi standardizate de panouri sau sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă prevăzute la Nr. Crt. 10 lit. b).(e) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(f) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(g) În scopul verificării cerințelor de rezistență la foc ale elementelor structurale secundare, proiectantul trebuie să verifice că prăbușirea acestor elemente prin efectul incendiului nu va compromite: capacitatea portantă a altor elemente structurale care fac parte din structură (în condiții de incendiu), eficacitatea compartimentării elementelor structurale, operarea sistemelor active de protecție împotriva incendiilor, evacuarea în siguranță a utilizatorilor precum și siguranța echipelor de intervenție.
     +  Articolul 2.1.3.3.(1) Nivelul de stabilitate la incendiu al construcției sau al compartimentului de incendiu, este determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare.(2) La clădirile supraterane înalte, foarte înalte și la cele cu săli aglomerate cu nivelul I de stabilitate la incendiu, șarpantele acoperișurilor cu sau fără pod vor fi realizate integral din materiale și elemente din clasa de reacție la foc A1, iar la sălile aglomerate cu nivelul II și III de stabilitate la incendiu pot fi minimum conform încadrare în Tabelul 2, având clasa de reacție la foc minimum:– B-s1,d0 pentru construcțiile cu nivelul II de stabilitate la incendiu echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice;– B-s2,d0 pentru construcțiile cu nivelul III de stabilitate la incendiu;– C-s1,d0 pentru cele cu nivelul III de stabilitate la incendiu prevăzute cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(3) Protejarea structurilor metalice la acțiunile termice ale incendiilor (protecție cu vopsea termospumantă, protecție cu torcret, placări sau alte sisteme), trebuie să corespundă temperaturilor critice ale structurilor respective și factorilor de secțiune respectivi.(4) În absența unui calcul specific, valoarea temperaturii critice pentru elementele din oțel cu secțiune transversală de clasa 1, 2 și 3 utilizate în clădiri poate să fie considerată egală cu 500°C, iar pentru elementele din oțel cu secțiune transversală de clasa 4 se stabilește potrivit anexei naționale a SR EN 1993-1-2.(5) În documentațiile tehnico-economice se precizează obligatoriu nivelul de stabilitate la incendiu al construcției și după caz, al compartimentului de incendiu.  +  Articolul 2.1.3.4. La determinarea nivelului de stabilitate la incendiu al construcției sau al compartimentului de incendiu, nu se iau în considerare următoarele:a) șarpanta și suportul învelitorii construcțiilor cu pod (Figura 27):– pentru nivelul I de stabilitate la incendiu, dacă planșeul spre pod are rezistența la foc REI 90 și nu este suspendat de șarpanta acoperișului, iar golurile din planșeul spre pod sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 90, normal închise;– pentru nivelul II de stabilitate la incendiu, dacă planșeul spre pod are rezistența la foc REI 60 și nu este suspendat de șarpanta acoperișului, iar golurile din planșeul spre pod sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 60, normal închise;– pentru nivelul III de stabilitate la incendiu, dacă planșeul spre pod are rezistența la foc REI 45 și nu este suspendat de șarpanta acoperișului, iar golurile din planșeul spre pod sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 45, normal închise;– pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu la care elementele componente ale structurii (stâlpi, grinzi, pereți structurali) au rezistența la foc de 30 minute, dacă planșeul spre pod are rezistența la foc REI 30 și nu este suspendat de șarpanta acoperișului, iar golurile din planșeul spre pod sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 30, normal închise;– pentru nivelul V de stabilitate la incendiu (pentru situațiile prevăzute la Nota c) de la Tabelul 42 (Condiții de corelare între destinație, capacitatea maximă simultană și numărul de niveluri supraterane ale clădirilor civile, cu nivel de stabilitate la incendiu III, IV sau V), pentru nivelul de stabilitate la incendiu V), dacă planșeul spre pod are rezistența la foc REI 15 și nu este suspendat de șarpanta acoperișului, iar golurile din planșeul spre pod sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 15, normal închise.a.1) Variantă admisibilă nerecomandată, necesar a fi justificată tehnic privind propagarea incendiului la șarpantăa.2) Variantă admisibilă, necesar a fi justificată tehnic privind propagarea incendiului la șarpantăa.3) Variantă recomandatăa.4) Variantă recomandatăa) delimitarea șarpantei acoperișului cu pod (exemple)b) detalii de delimitare a șarpantei acoperișului cu pod (exemple)
    Figura 27 - Șarpanta acoperișului cu pod - delimitare minimală prin planșeu rezistent la foc
    Note Figura 27:(a) În condițiile în care nu sunt îndeplinite măsurile de mai sus, șarpanta acoperișului cu pod va îndeplini cerințele prevăzute în Tabelul 2 nr. crt. 9 și Tabelul 3 nr. crt. 9, corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu. La clădirile înalte și foarte înalte, acoperișurile cu pod vor fi realizate integral din materiale A1, iar la clădirile cu săli aglomerate se va prevedea conform Art. 2.1.3.3. alin. (2).(b) Exemple streașină înfundată. Respectând aceleași principii de delimitare minimală prin planșeu rezistent la foc (conform Art. 2.1.3.4., în funcție de încadrarea construcției în nivel de stabilitate la incendiu), se pot alege și soluții arhitecturale cu streașină semiînfundată sau neînfundată.
    b) învelitorile acoperișurilor de orice fel, cu excepția panourilor de învelitoare precizate la Tabelul 2 nr. crt. 10. și Tabelul 3 nr. crt. 10, precum și termoizolațiile și hidroizolațiile montate deasupra unui suport continuu rezistent la foc conform Tabelul 2 nr. crt. 3 și nr. crt. 4 și Tabelul 3 nr. crt. 3 și nr. crt. 4;c) luminatoarele dispuse pe acoperiș, a căror arie însumată (în proiecție orizontală) este mai mică de 25% din aria spațiului în care sunt dispuse, dar nu mai mult de 25 mp, indiferent de clasa lor de reacție la foc;d) luminatoarele atriumurilor (indiferent de aria lor) sau luminatoarele dispuse în acoperiș cu aria mai mare de 25% din aria spațiului în care sunt amplasate, atunci când sunt realizate cu structuri din profile având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a izolatorilor și garniturilor, prevăzute cu panouri de umplere din elemente de vitraj/sticlă simplu sau izolant sau din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0;e) contravântuirile structurilor, platformele și elementele metalice necesare funcțional sau tehnologic, care nu sunt luate în calcul la rezistența și stabilitatea construcției în caz de incendiu;f) elementele constructive ale marchizelor, windfangurilor, verandelor, pridvoarelor, cerdacurilor și serelor;g) componentele nesubstanțiale, garniturile, izolatorii, elementele de vitraj simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor exterioare, inclusiv cele inserate în pereții cortină;h) ușile și ferestrele exterioare, inclusiv cele inserate în pereții cortină.i) parapetele, panourile și pereții interiori despărțitori funcționali având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 din cadrul unor grupări de spații de tip open space, cu suprafața maxim normată;j) parapetele și/sau panourile din materiale combustibile dacă înălțimea însumată a panourilor pline combustibile este de cel mult 1,20 m din cadrul unor grupări de spații de tip open space, cu suprafața maxim normată. Parapetele și/sau panourile din materiale combustibile de cel mult 1,20 m trebuie să îndeplinească și următoarele condiții:– minimum clasa de reacție la foc D-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K2 10 (la niv. IV și/sau V de stabilitate la incendiu);– minimum clasa de reacție la foc C-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K2 30 (la niv. III de stabilitate la incendiu);– minimum clasa de reacție la foc B-s1,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K2 60 (la niv. II de stabilitate la incendiu);– nu se admit (la niv. I de stabilitate la incendiu).
     +  Articolul 2.1.3.5.(1) Se poate reduce rezistența la foc a elementelor de construcție clasa de reacție la foc A1, până la minimum 15 minute, pentru pereți și planșee, stâlpi, grinzi, ferme, contravântuiri și șarpante ale acoperișurilor construcțiilor și compartimentelor de incendiu cu înălțimi obișnuite, care nu delimitează căi de evacuare a utilizatorilor, considerându-se că acestea îndeplinesc condițiile pentru nivelul II de stabilitate la incendiu, la:a) parcajele supraterane deschise pentru autoturisme cu înălțimea liberă de maximum 15 m, cu aria construită (Ac) de maximum 3.000 mp și maxim 3 niveluri supraterane;b) construcțiile de producție și/sau depozitare cu regim de înălțime parter, având risc mic de incendiu, în condițiile în care densitatea de sarcină termică rezultată din substanțele și materialele combustibile din spațiile respective nu depășește 420 MJ/mp (materialele și substanțele combustibile nu trebuie amplasate comasat lângă elementele structurale astfel încât să poată conduce la afectarea acestora) cu aria construită de cel mult 2.000 mp;c) construcțiile parter de depozitare, în vrac, a cerealelor cu aria construită (Ac) de cel mult 2.000 mp;d) construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane cu densitatea sarcinii termice (q) de maximum 840 MJ/mp, aria construită (Ac) de cel mult 2.000 mp și înălțimea liberă de maximum 15 m, atunci când sunt prevăzute cu instalații automate de stingere a incendiilor;e) construcțiile civile, cu maximum trei niveluri supraterane, aria construită (Ac) de cel mult 600 mp și densitatea sarcinii termice (q) de maximum 420 MJ/mp, care nu adăpostesc persoane ce nu se pot evacua singure (definite conform terminologie);f) construcțiile deschise destinate activităților sportive cu densitatea sarcinii termice (q) de maximum 420 MJ/mp.(2) La construcțiile menționate la alin. (1) planșeele și pereții de separare a căilor de evacuare în caz de incendiu (coridoare, holuri, degajamente protejate, case de scări), rampele și podestele scărilor de circulație funcțională și de evacuare în caz de incendiu, precum și structura de rezistență aferentă acestor elemente de construcție, trebuie să îndeplinească condițiile minime stabilite pentru construcțiile cu nivelul II de stabilitate la incendiu.(3) La construcțiile de producție și/sau depozitare parter menționate la alin. (1), având risc mic de incendiu, în condițiile în care densitatea de sarcină termică rezultată din substanțele și materialele combustibile din spațiile respective nu depășește 420 MJ/mp, nu se stabilesc criterii de performanță la foc pentru elementele de separare a căilor de evacuare, dar lungimea căilor de evacuare se reduce cu 25% față de valoarea stabilită în normativ.(4) Construcțiile menționate la alin. (1) vor avea asigurate condițiile normate de limitare a propagării incendiilor atât prin exterior (pe fațade), cât și prin interiorul clădirii.  +  Articolul 2.1.3.6(1) Construcțiile modulare (de tip container), indiferent de nivelul de stabilitate la incendiu, se vor limita la un singur nivel (parter).(2) Prin excepție de la alin. (1) se pot realiza construcții modulare (de tip container) încadrate în nivelul de stabilitate la incendiu V cu două niveluri (parter și un etaj) cu destinație de organizare de șantier precum și pentru clădiri de locuit cu două niveluri (parter și un etaj).(3) Prin excepție de la alin. (2), în cazul construcțiilor cu destinația de organizare de șantier încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu, investitorii/beneficiarii pot adopta un nivel în plus față de prevederile de la alin. (2), respectiv un regim de înălțime parter și două etaje, cu condiția echipării acestora cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului.  +  Articolul 2.1.3.7.(1) Construcțiile parter cu destinația de depozitare, complet automatizate, fără personal în depozit, cu înălțimea liberă mai mare de 15 m și sarcina termică mai mare de 420 MJ/mp, echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere atât la tavan cât și în rafturi sau cu instalație de stingere cu ceață de apă sau alte sisteme automate de stingere a incendiilor cu inundare totală a întregului volum al construcției, se pot realiza cu/pe structura metalică neprotejată, fiind considerate corespunzătoare nivelului II de stabilitate la incendiu.(2) La aceste construcții nu se prevăd hidranți interiori, iar stingerea incendiului de către forțele de intervenție se face numai din exteriorul construcției.(3) Distanța de siguranță dintre aceste construcții și orice construcție vecină, inclusiv cele din limita de proprietate, va fi cel puțin egală cu înălțimea depozitului, la care se adaugă 15 m.(4) În toate situațiile, distanța dintre depozit și latura cea mai apropiată aferentă unei căi de acces și intervenție destinată autospecialelor pompierilor, va fi cel puțin egală cu înălțimea depozitului la care se adaugă 10 m.
     +  SECȚIUNEA II2.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor  +  Articolul 2.2.0.1. Condițiile normate de limitare a posibilităților de propagare a incendiilor între construcții și compartimente de incendiu, precum și în interiorul acestora, sunt obligatorii și se realizează prin:a) amplasarea la distanțele normate sau compartimentarea construcțiilor și conformarea lor corespunzătoare la foc;b) alcătuirea constructivă a elementelor de construcții și de instalații utilizate, conform prevederilor normate;c) asigurarea măsurilor de protecție constructive de limitare a propagării incendiilor în interiorul construcțiilor și/sau a compartimentelor de incendiu (pereți și planșee rezistente la foc și, după caz, rezistente la explozie volumetrică), completate cu instalațiile de protecție împotriva incendiilor stabilite în reglementările tehnice de specialitate.2.2.1. Amplasare  +  Articolul 2.2.1.1.(1) Construcțiile supraterane civile, de producție și/sau depozitare sau mixte, pot fi:a) amplasate independent la distanțele normate față de vecinătăți (Figura 28);b) delimitate cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc) (Figura 29);c) amplasate comasat, în limita ariei construite maxim admisă de normativ (Figura 30).(2) Distanțele dintre construcțiile care se comasează nu sunt normate, dar prin însumarea ariilor construite ale clădirilor respective (Ac) trebuie respectate valorile maximum admise pentru compartimentele de incendiu, în funcție de destinația și nivelul cel mai defavorabil de stabilitate la incendiu asigurat (de ex, între nivel II de stabilitate la incendiu și nivel IV de stabilitate la incendiu, se alege nivel IV de stabilitate la incendiu), de riscul de incendiu cel mai mare și numărul de niveluri cel mai mare normat. Compartimentele de incendiu rezultate din comasarea construcțiilor vor avea nivelul de stabilitate la incendiu determinat de clădirea cu cel mai defavorabil nivel, riscul de incendiu cel mai mare și numărul de niveluri normat.(3) Comasarea construcțiilor se poate realiza numai în cadrul limitei de proprietate, cu excepția clădirilor de locuit reprezentând unități individuale cu regim normal de înălțime (maximum S+P+2+M), care se pot comasa și în afara limitei de proprietate. Astfel, clădirile de locuit reprezentând unități individuale cu regim normal de înălțime (maximum S+P+2+M) se amplasează fără normarea distanțelor între ele în interiorul cvartalurilor noi de construcții civile reprezentând unități individuale pentru care există rețele de hidranți exteriori dimensionate pentru cea mai defavorabilă situație, prevăzându-se măsuri compensatorii care vizează limitarea propagării incendiilor de la o construcție la alta, în limita maxim admisă pentru un compartiment de incendiu (nivelul de stabilitate la incendiu al construcției sau al compartimentului de incendiu, este determinat de elementul său, sau de construcția comasată cu cea mai defavorabilă încadrare în valorile normate). Ariile maxim admise pentru un compartiment de incendiu nu pot fi mărite pe proprie răspundere.(4) Construcțiile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, clădirile civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau cu săli aglomerate, nu se comasează cu alte construcții.(5) În cazul delimitării cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc) compartimentarea față de construcțiile prevăzute la alin. (3) se poate realiza în limitele compartimentelor de incendiu stabilite pentru fiecare tip sau funcțiune distincte, potrivit prevederilor normativului.(6) Pentru construcțiile prevăzute la alin. (3) se asigură separarea tipurilor și/sau a funcțiunilor diferite din compartimente diferite cu elemente de construcție antifoc verticale și orizontale cu rezistențe la foc determinate în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, dar nu mai puțin de REI 180 sau EI-M 180 pentru pereți și minimum REI 120 pentru planșee și protecții ale golurilor conform prevederilor normativului, asigurându-se pentru fiecare compartiment de incendiu distinct căi de acces și de evacuare pentru utilizatori, precum și căi de acces carosabile, corespunzător dimensionate pentru circulația și amplasarea autospecialelor pentru intervenție de stingere și salvare în caz de incendiu, cel puțin pe două laturi, cu posibilitate de acces în clădire de pe fațadă.(6) Funcțiunile înglobate (comasate) într-o clădire se constituie într-o clădire cu funcțiuni mixte.
    Figura 28 - Amplasare independentă a construcțiilor (la distanțe normate)

    Figura 29 - Amplasare compartimentată

    Figura 30 - Amplasare comasată a construcțiilor în limita ariilor
    compartimentelor de incendiu normate
    (Ac compartiment de incendiu = suma Ac construcții comasate)
     +  Articolul 2.2.1.2.(1) Clădirile independente și/sau clădirile care sunt alcătuite din mai multe compartimente de incendiu, se amplasează față de celelalte construcții sau compartimente de incendiu la distanțele minime de siguranță stabilite în Tabelul 4 sau se delimitează cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc).(2) Clădirile comasate într-un compartiment de incendiu se amplasează față de celelalte construcții sau compartimente de incendiu la distanțele minime de siguranță stabilite în Tabelul 4, funcție de nivelul de stabilitate la incendiu stabilit conform Art. 2.2.1.1. alin. (2) sau se delimitează cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc). Tabelul 4: Distanțe minime de siguranță între construcții sau compartimente de incendiu supraterane (civile, de producție și/sau depozitare)
    Nivel de stabilitate la incendiu al construcțieiDistanțe minime de siguranță (m), față de construcții învecinate cu nivelul de stabilitate la incendiu:
    I și/sau IIIIIIV și/sau V
    I - II6810
    III81012
    IV - V101215
    Note Tabelul 4:(a) Pentru construcțiile cu risc foarte mare de incendiu, distanțele de siguranță față de vecinătăți se majorează conform prevederilor normativului, dar nu vor fi mai mici de 12 m. Atunci când construcțiile sunt și cu risc de explozie volumetrică, distanțele vor corespunde și prevederilor reglementărilor tehnice specifice, dar nu vor fi mai mici de 15 m.(b) Distanța de siguranță dintre clădiri poate fi redusă cu cel mult 25% dacă cel puțin una dintre clădiri este echipată integral cu instalații de stingere a incendiului cu sprinklere, conform prevederilor normativului P118:2/2013, având în vedere spațiile exceptate de la echipare și cele protejate cu alte instalații automate de stingere compatibile.(c) Atunci când construcțiile sunt și cu risc de explozie volumetrică, distanțele vor corespunde și prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
    2.2.2. Conformare  +  Articolul 2.2.2.1.(1) Prin conformarea construcțiilor și a compartimentelor de incendiu, trebuie respectate condițiile normate de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac), destinație, numărul de niveluri, capacitatea maximă simultană de utilizatori și tipul de clădire, limitându-se posibilitățile de propagare a focului și a fumului în interiorul lor, precum și la vecinătăți și de la vecinătăți.(2) Activitățile/spațiile cu riscuri mari, foarte mari de incendiu și cele cu riscuri de explozie volumetrică (atunci când sunt admise) se dispun pe cât posibil în zone distincte ale construcției (cele cu riscuri/pericol de explozie volumetrică se recomandă a se amplasa la ultimul nivel suprateran al construcției), se realizează conform prevederilor privind performanțele comune și cele specifice ale construcțiilor și numai cu asigurarea măsurilor de protecție corespunzătoare.  +  Articolul 2.2.2.2. În funcție de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, construcțiile și compartimentele de incendiu supraterane civile, de producție și/sau depozitare se conformează potrivit prevederilor normativului.  +  Articolul 2.2.2.3. Pentru limitarea propagării incendiului, construcțiile civile, de producție și/sau depozitare trebuie separate, în limita ariilor normate ale compartimentelor de incendiu respective.  +  Articolul 2.2.2.4.(1) Activitățile diferite din construcție și din compartimentele de incendiu se separă cu pereți (EI/REI) și planșee (REI), cu rezistența la foc corespunzătoare riscurilor de incendiu și a densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, potrivit prevederilor normativului și a celor stabilite la Tabelul 5 și Tabelul 6. Pereții și planșeele rezistente la foc cu rol de separare a compartimentelor de incendiu vor îndeplini cerințele prevăzute în normativ.(2) Atunci când nu întrunesc distanțele minime de siguranță normate între construcții independente care nu sunt comasate și a căror delimitare antifoc trebuie realizată spre fațade prevăzute cu pereți cortină, prin excepție de la prevederile Art. 2.3.2.1.2 lit. d), se admit în cadrul limitei de proprietate elemente de construcție verticale de separare a compartimentelor de incendiu realizate din pereți cortină cu rezistențe la foc minimum EI 120 (o<-> i), în condițiile în care cel puțin una dintre cele două construcții independente este echipată integral cu instalații de stingere a incendiului cu sprinklere, conform prevederilor normativului P118:2/2013 (Figura 31). Nu se admit spații cu densitate de sarcină termică mai mare 630 MJ/mp sau spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică spre peretele antifoc constituit din perete cortină EI 120 (o <-> i).
    Figura 31 - Distanțe minime de siguranță între construcții independente
     +  SECȚIUNEA III2.3. Limitarea propagării incendiilor2.3.1. Dispoziții generale  +  Articolul 2.3.1.1.(1) Elementele de construcții, pereți și planșee utilizate pentru limitarea propagării incendiilor și a efectelor acestora, precum și a exploziilor, sunt de tipul: ● rezistente la foc (REI sau EI); ● rezistente la explozie (REI); ● radiație termică (W); ● etanșe la foc (E); ● rezistente la foc cu acțiune mecanică (REI sau EI-M).(2) Este obligatorie asigurarea continuității condițiilor minime pentru pereți și planșee în dreptul rosturilor de tasare cu soluții de etanșare agrementate.(3) Protecția golurilor funcționale din aceste elemente de construcții, se realizează, după caz, cu uși, obloane, cortine, încăperi tampon ventilate în suprapresiune sau tamburi deschiși, alcătuite și dimensionate conform prevederilor normativului.  +  Articolul 2.3.1.2. Rezistențele la foc normate ale pereților (EI/REI) și a planșeelor (REI) de compartimentare a încăperilor cu funcțiuni diferite (conform ariilor maxime și condițiilor stabilite în normativ), stabilite în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, și/sau în funcție de densitatea sarcinii termice (q) cea mai mare din spațiile pe care le despart, sunt precizate în Tabelul 5, dacă prevederile prezentului normativ nu stabilesc alte condiții. Tabelul 5: Rezistențe la foc normate ale pereților (EI/REI) și planșeelor (REI) corespunzătoare densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart
    Densitatea sarcinii termice (q) din încăperi (MJ/mp)Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților (minute)Rezistența la foc (REI) minimă a planșeelor (minute)
    la construcții civilela construcții de producție/ depozitare
    neechipate cu instalații automate de stingere a incendiilorechipate cu instalații automate de stingere a incendiilorneechipate cu instalații automate de stingere a incendiilorechipate cu instalații automate de stingere a incendiilorneechipate cu instalații automate de stingere a incendiilorechipate cu instalații automate de stingere a incendiilor
    q ≤ 105 MJ/mpNici o cerințăNici o cerințăNici o cerință
    105 MJ/mp < q ≤ 210 MJ/mp301530153015
    210 MJ/mp < q ≤ 420 MJ/mp603045306030
    420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp906060459060
    630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp12090906012090
    840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp18012012090180120
    q > 1.680 MJ/mp240180180120180120
     +  Articolul 2.3.1.3. Elementele de construcție utilizate pentru limitarea propagării incendiilor și a exploziilor volumetrice, precum și a efectelor acestora, sunt rezistente la foc (pereți EI/REI, planșee REI) și, după caz, rezistente la explozie.  +  Articolul 2.3.1.4. Golurile de circulație funcțională și de evacuare practicate în elementele de construcție cu rol de limitare a propagării incendiilor și/sau a exploziilor, se protejază obligatoriu cu elemente de închidere corespunzătoare prevederilor normativului.
    2.3.2. Elemente antifoc pentru separarea compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale de trecere2.3.2.1. Pereți antifoc pentru separarea compartimentelor de incendiu  +  Articolul 2.3.2.1.1.(1) Pereții (antifoc) care separă compartimente de incendiu se execută din materiale A1 sau A2-s1,d0, astfel amplasați, alcătuiți și dimensionați încât să reziste la efectele incendiilor din compartimentele de incendiu pe care le separă.(2) În construcțiile cu structuri din beton armat sau metalice, pereții rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu (pereți antifoc) pot fi înglobați direct în aceste structuri, care vor fi astfel executate sau protejate încât să aibă rezistență la foc cel puțin egală cu cea necesară pentru pereții antifoc respectivi.(3) Pereții antifoc care separă, pe anumite porțiuni ale lor, spații cu pericol de explozie, trebuie să îndeplinească pe aceste porțiuni și condițiile prevăzute pentru pereții rezistenți la explozie.  +  Articolul 2.3.2.1.2. Pereții antifoc care separă compartimentele de incendiu trebuie să aibă rezistența la foc:a) minimum valoarea structurii de rezistență a clădirii (în acord cu Tabelul 2 și Tabelul 3), fără a fi mai mici de o oră (EI-M 60/REI 60), conform Tabelul 6, coroborată cu densitatea sarcinii termice a clădirii (în acord cu prevederile aceluiași tabel), pentru construcțiile cu regim de înălțime parter. Prevederile nu se aplică clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) și clădirilor cu săli aglomerate. Tabelul 6: Rezistențe la foc normate ale pereților care separă compartimentele de incendiu (EI- M/REI) pentru construcțiile cu regim de înălțime parter, cu excepția clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure și a clădirilor cu săli aglomerate, corespunzătoare densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart
    Densitatea sarcinii termice (q) din încăperi (MJ/mp)Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților (minute)
    q ≤ 420 MJ/mpEI-M 60/REI 60
    420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mpEI-M 90/ REI 90
    630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mpEI-M 120/ REI 120
    840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mpEI-M 180/ REI 180
    q > 1.680 MJ/mp (și/sau există pericol de explozie volumetrică)EI-M 240/ REI 240
    Notă Tabelul 6: Pentru construcții parter echipate integral cu instalații automate de stingere a incendiilor (conform prevederilor normativului P118:2/2013, cu excepțiile prevăzute ale spațiilor care se dotează cu alte instalații automate de stingere) și valori ale densității de sarcină termică mai mari de 840 MJ/mp se pot folosi valorile din Tabelul 5.
    b) minimum EI-M 180/ REI 180 pentru clădiri destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerate;c) minimum EI-M 240/ REI 240 pentru construcții cu risc foarte mare de incendiu (atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică);d) minimum EI-M 120/ REI 120 pentru clădirile cu alt regim de înălțime decât parter, cu excepția clădirilor definite la literele (b) și (c).
     +  Articolul 2.3.2.1.3. Pereții care separă compartimente de incendiu, trebuie să secționeze construcția pe toată înălțimea acesteia și se pot amplasa:a) la clădiri cu înălțimi egale (Figura 35 și Figura 36);b) la clădiri cu înălțimi diferite:i. la clădirea cu înălțimea mai mare (Figura 33);ii. la clădirea cu înălțimea mai mică (Figura 34).  +  Articolul 2.3.2.1.4.(1) La clădirile cu aceeași înălțime, în acoperiș trebuie prevăzută o fâșie cu rezistența la foc minimum REI 60.(2) Fâșia prevăzută la alin. (1) poate fi amplasată integral de o parte sau de alta a peretelui de separare a compartimentelor de incendiu sau intercalat, de o parte și alta a peretelui antifoc.  +  Articolul 2.3.2.1.5.(1) În cazul construcțiilor cu înălțimi diferite, pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) se pot prevedea la construcția cea mai înaltă, pe toată înălțimea acesteia, cu depășirea planului învelitorii cu minim 60 cm (Figura 32) sau pe cel puțin 8 m pe verticală față de construcția mai joasă (Figura 33).(2) În cazul construcțiilor cu înălțimi diferite, pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) se pot prevedea la construcția mai joasă, dacă aceasta este astfel alcătuită încât incendiul să nu se poată propaga prin depășirea peretelui de separare pe distanța de 6 m de la construcția mai înaltă (Figura 34). Construcția cu înălțimea mai mică trebuie să îndeplinească următoarele condiții:a) acoperișul să fie fără goluri, cu rezistența la foc minimum REI 60 și învelitoare având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 sau protejată cu materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (șapă de ciment slab armată, mortar de protecție, dale, pietriș, zgură etc.) sau B_ROOF(T4);b) încăperile cu densitatea sarcinii termice mai mare de 840 MJ/mp, adiacente peretelui de compartimentare în porțiunea respectivă, să fie prevăzute cu instalații automate de stingere a incendiilor.  +  Articolul 2.3.2.1.6.(1) Pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) trebuie să depășească cu minimum (Figura 36 variantele a) și b) și Figura 37):– 60 cm (măsurat pe verticală), față de orice astfel de element combustibil al acoperișurilor și al luminatoarelor aflate la mai puțin de patru 4 m distanță de peretele rezistent la foc, inclusiv a acoperișurilor cu suport din tablă și termoizolație care nu sunt clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0;– 60 cm (măsurat pe verticală), față de planul exterior al acoperișurilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe care le intersectează;– 60 cm (măsurat pe verticală), față de planul exterior al luminatoarelor aflate la mai puțin de patru 4 m distanță de peretele rezistent la foc de separare a compartimentelor de incendiu;– 30 cm (măsurat pe orizontală) față de pereții exteriori și streașinile care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale care nu sunt clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.(2) Depășirea planurilor acoperișurilor, streașinilor și pereților menționați la alin. (1), poate fi înlocuită cu fâșii de acoperiș REI 60 (amplasate integral de o parte sau de alta a peretelui de separare a compartimentelor de incendiu sau intercalat, de o parte și alta a peretelui antifoc), respectiv streașină sau perete, cu rezistența la foc corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu al clădirii, cu lățimea de cel puțin 6,00 m și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.(3) Nu este obligatorie depășirea de către pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) a planului acoperișurilor cu învelitoare și termoizolație executate din materiale combustibile montate pe placă din beton armat (REI), precum și a acoperișurilor realizate în întregime din componente substanțiale clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0.  +  Articolul 2.3.2.1.7. Pe acoperișuri tip terasă sau șarpantă, pe distanța de cel puțin 4,00 m de o parte și de alta a peretelui rezistent la foc care delimitează compartimente de incendiu, luminatoarele trebuie să fie fixe, cu rezistența la foc minimum 30 de minute în funcție de unghiul de înclinare al acestora. Legendă Figura 32:1 - compartiment 1 de incendiu; 2 - compartiment 2 de incendiu; 3 - perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2.
    Figura 32 - Perete rezistent la foc de separare a compartimentelor
    de incendiu (perete antifoc A1 sau A2-s1,d0 conform Art. 2.3.2.1.2.)
    care secționează construcția pe toată înălțimea acesteia
    Legendă Figura 33:1 - compartiment 1 de incendiu; 2 - compartiment 2 de incendiu; 3 - perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2.
    Figura 33 - Separare compartimente de incendiu la construcții
    cu înălțimi diferite - separare la clădirea mai înaltă
    Legendă Figura 34:1 - compartiment 1 de incendiu; 2 - compartiment 2 de incendiu; 3 - perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2.; 4 - planșeu rezistent (fâșie rezistentă) la foc min. REI 60
    Figura 34 - Separare compartimente de incendiu la construcții cu
    înălțimi diferite - separare la clădirea cu înălțime mai mică
    Varianta a) Separare compartimente de incendiu cu înălțimi egale cu fâșia REI 60 amplasată integral de o parte sau de alta a peretelui antifoc Varianta b) Separare compartimente de incendiu cu înălțimi egale cu fâșia REI 60 amplasată intercalat, de o parte și alta a peretelui antifoc Legendă Figura 35:1 - compartiment 1 de incendiu; 2 - compartiment 2 de incendiu; 3 - perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2.; 4 - fâșie rezistentă la foc min. REI 60
    Figura 35 - Separare compartimente de incendiu cu înălțimi egale cu fâșie REI 60
    Legendă Figura 36:1 - compartiment 1 de incendiu; 2 - compartiment 2 de incendiu; 3 - perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2.
    Figura 36 - Separare compartimente de incendiu cu înălțimi egale
    prin depășirea acoperișului cu minimum 60 cm (a peretelui antifoc)
    Notă Figura 36: Separare compartimente de incendiu cu înălțimi egale prin depășire cu minimum 60 cm (măsurat pe verticală) a peretelui antifoc, față de orice astfel de element combustibil al acoperișurilor. Varianta a) perete antifoc transversal Varianta b) perete antifoc longitudinal Legendă Figura 37: 1 - perete rezistent la foc de separare a compartimentelor de incendiu (antifoc) conform Art. 2.3.2.1.2,; 2 - luminator dispus la distanța de min. 4 m (nu este realizat din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0); 3 - acoperiș combustibil (nu este realizat din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0).
    Figura 37 - Depășirea planurilor exterioare ale acoperișurilor și pereților combustibili
     +  Articolul 2.3.2.1.8. Pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) se amplasează astfel încât să se evite posibilitățile de propagare a incendiului dintr-un compartiment de incendiu în altul prin golurile neprotejate din pereții exteriori, dispuse la colțurile întrânde ale construcțiilor sau a unor construcții combustibile amplasate în vecinătate.  +  Articolul 2.3.2.1.9.(1) În cazul în care pereții de compartimentare sunt amplasați la colțurile întrânde ale clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, α < 90° (Figura 38), golurile din pereții exteriori adiacenți se dispun astfel încât distanța dintre ele să fie de cel puțin 4 m, în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al compartimentelor pe care le desparte (se calculează radial, conform Figura 38). Este obligatoriu ca pe lungimile generate în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al compartimentelor pe care le desparte, pe distanța mai mică sau egală de 4 m calculată echidistant dintre acestea, pereții exteriori de pe toate laturile exterioare din această porțiune, precum și golurile funcționale din aceasta, trebuie protejate cu elemente rezistente la foc conform Tabelul 7 și Tabelul 8. În toate cazurile în care unghiul α < 90°, se prevede rezistența la foc a pereților exteriori de pe toate laturile exterioare din această porțiune conform Tabelul 7 și Tabelul 8 pe o lungime de minimum 4 m în fiecare parte (de la inflexiune). Tabelul 7: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții din exterior amplasate la colțurile întrânde ale construcțiilor civile (cu regim parter, cu excepția clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure și clădirilor cu săli aglomerate) în formă de L, T sau U sub un unghi α, α < 90°, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m
    În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiuDensitatea sarcinii termice (q) din încăperi perimetrale (pe o distanță mai mică de 4 m)/ construcție (MJ/mp)Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților din exterior - pe o distanță de minimum 4 mElementul de închidere rezistent la foc*2)
    1234
    Pentru construcțiile cu regim de înălțime parter*1)pentru q ≤ 420 MJ/mpEI 45/ REI45(EI 30/REI 30 *)EI 30(EI 15*)
    420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mpEI 60/ REI 60(EI 45/ REI 45 *)EI 45(EI 30*)
    630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mpEI 90/ REI 90(EI 60/REI 60 *)EI 60(EI 45*)
    840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mpEI 120/ REI 120(EI 90/REI 90 *)EI 90(EI 60*)
    q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)EI 180/ REI 180(EI 120/ REI 120 *)EI 120(EI 90*)
    Observații Tabelul 7: *1) - Se referă la "Pereți antifoc pentru construcțiile cu regim de înălțime parter" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. a); *2) - Se referă la "Elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre) prevăzute cu autoînchidere "C" sau fixe, dacă distanța dintre deschideri este mai mică de 4 m". Note Tabelul 7:(a) Pentru clădiri închise se aplică specificația EW sau EI la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre), în funcție de apropierea dintre deschideri (dacă este mai mică de 1 m obligatoriu se aplică performanța la foc EI). Pentru clădiri deschise se poate aplica specificația E la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre).(b) Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a pereților (din exterior) definiți în tabel, este A1 sau A2-s1,d0. Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a elementelor de închidere rezistente la foc definite în tabel, este A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componetelor nesubstanțiale, garniturilor, izolatorilor, elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor (exterioare), inclusiv cele inserate în pereții cortină.(c) Rezistența la foc a tuturor elementelor definite în coloanele 3 și 4 din tabel este în minute.(d) * - Valorile din paranteze se aplică în cazurile în care încăperile sunt echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor (conform prevederilor normativului P118:2/2013, cu excepțiile prevăzute ale spațiilor care se dotează cu alte instalații automate de stingere.
    Tabelul 8: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții din exterior amplasate la colțurile întrânde ale construcțiilor civile [cu excepția clădirilor prevăzute la Art. 2.3.2.1.2. lit. a)] în formă de L, T sau U sub un unghi unghi α, α < 90°, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m
    Nivel de stabilitate la incendiuα < 90°
    În cazul pereților antifoc minEI-M 240/ REI240*1)În cazul pereților antifoc minEI-M 180/ REI 180*2)În cazul pereților antifoc min EI-M 120/REI 120*3)
    Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4)Elemente de închidere rezistente la foc*5)Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4)Elemente de închidere rezistente la foc*5)Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4)Elemente de închidere rezistente la foc*5)
    1234567
    VEI/REI 30EI 15EI/REI 15EI 15EI/REI 15EI 15
    IVEI/REI 45(EI/REI 30*)EI 30EI/REI 30EI 15EI/REI 30EI 15
    IIIEI/REI 60(EI/REI 45*)EI 45(EI 30*)EI/REI 45(EI/REI 30*)EI 30(EI 15*)EI/REI 45(EI/REI 30*)EI30(EI 15*)
    IIEI/REI 90 (EI/REI 60*)EI 60(EI 45*)EI/REI 60(EI/REI 45*)EI 45(EI 30*)EI/REI 60(EI/REI 45*)EI 45(EI 30*)
    Ih ≤ 28mEI/REI 90(EI/REI 60*)EI 60 (EI 45*)EI/REI 60 (EI/REI 45*)EI 45 (EI 30*)EI/REI 60 (EI/REI 45*)EI 45 (EI 30*)
    I28m < h < 45mEI/REI 120(EI/REI 90*)EI 90(EI 60*)EI/REI 90(EI/REI 60*)EI 60(EI 45*)--
    I45m ≤ h < 75mEI/REI 180(EI/REI 120*)EI 120(EI 90*)EI/REI 120(EI/REI 90*)EI 90(EI 60*)
    I75m ≤ h < 125m----EI/REI 180(EI/REI 120*)EI 120(EI 90*)--
    Ih ≥ 125m------
    Observații Tabelul 8: *1) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 240/REI 240 pentru construcțiile cu risc foarte mare de incendiu (atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680 MJ/m2 și/sau există pericol de explozie volumetrică)" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. b); *2) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 180/REI 180 pentru clădirile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerate" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. c); *3) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 120/REI120" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. d); *4) - Se referă la "Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior, pe o distanță de minimum 4 m"; *5) - Se referă la "Elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre) prevăzute cu autoînchidere "C" sau fixe, dacă distanța dintre deschideri este mai mică de 4 m"; "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință. Note Tabelul 8:(a) Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a pereților (din exterior) definiți în coloanele 2, 4 și 6 din tabel, este A1 sau A2-s1,d0. Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a elementelor de închidere rezistente la foc definite în coloanele 3, 5 și 7 din tabel, este A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componetelor nesubstanțiale, garniturilor, izolatorilor, elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor (exterioare), inclusiv cele inserate în pereții cortină.(b) Pentru clădiri închise, se aplică specificația EW sau EI la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre), în funcție de apropierea dintre deschideri (dacă este mai mică de 1 m obligatoriu se aplică performanța la foc EI). Pentru clădiri deschise se poate aplica specificația E la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre).(c) Rezistența la foc a tuturor elementelor definite în coloanele 2, 3, 4, 5, 6 și 7 din tabel este în minute.

    Figura 38 - Perete rezistent la foc (în continuarea pereților antifoc
    conform Art. 2.3.2.1.2) dispus la exterior, la colțurile întrânde ale
    clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, α < 90°
    (2) În cazul în care pereții antifoc sunt amplasați la colțurile întrânde ale clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, 90° ≤ α ≤ 135° (Figura 39), golurile din pereții exteriori adiacenți se dispun astfel încât distanța dintre ele să fie de cel puțin patru 4 m și trebuie îndeplinită doar performanța privind rezistența la foc a peretelui exterior sau pereților exteriori pe distanța de 4 m. Atunci când se prevăd goluri funcționale în această porțiune, pereții exteriori precum și golurile funcționale din această porțiune trebuie protejate cu elemente rezistente la foc conform Tabelul 9 sau Tabelul 10. Tabelul 9: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții din exterior amplasate la colțurile întrânde ale construcțiilor civile (cu regim parter, cu excepția clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure și clădirilor cu săli aglomerate) în formă de L, T sau U sub un unghi α, 90° ≤ α < 135°, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m
    În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiuDensitatea sarcinii termice(q) din încăperi perimetrale (pe o distanță mai mică de 4 m)/ construcție (MJ/mp)Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților din exterior - pe o distanță de minimum 4 mElemente de închidere rezistente la . foc*2)
    1234
    Pentru construcțiile cu regim de înălțime parter*1)pentru q ≤ 420 MJ/mpEI 30/ REI30(EI 15/ REI 15 *)EI 15(fixe)
    420 MJ/mp < q 630 ≤ MJ/mpEI 45/ REI 45(EI 30/REI 30 *)EI 30(EI 15*)
    630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mpEI 60/REI 60(EI 45/ REI 45 *)EI 45(EI 30*)
    840 MJ/mp < q ≤ 1 680 MJ/mpEI 90/REI 90(EI 60/REI 60 *)EI 60(EI 45*)
    q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)EI 120/ REI 120(EI 90/REI 90 *)EI 90(EI 60*)
    Observații Tabelul 9: *1) - Se referă la "Pereți antifoc pentru construcțiile cu regim de înălțime parter " așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. a); *2) - Se referă la "Elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre) prevăzute cu autoînchidere "C" sau fixe, dacă distanța dintre deschideri este mai mică de 4 m". Note Tabelul 9:(a) Pentru clădiri închise, se aplică specificația EW sau EI la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre), în funcție de apropierea dintre deschideri (dacă este mai mică de 1 m obligatoriu se aplică performanța la foc EI). Pentru clădiri deschise se poate aplica specificația E la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre).(b) Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a pereților (din exterior) definiți în tabel, este A1 sau A2-s1,d0. Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a elementelor de închidere rezistente la foc definite în tabel, este A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componetelor nesubstanțiale, garniturilor, izolatorilor, elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor (exterioare), inclusiv cele inserate în pereții cortină.(c) Rezistența la foc a tuturor elementelor definite în coloanele 3 și 4 din tabel este în minute.(d) * - Valorile din paranteze se aplică în cazurile în care încăperile sunt echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor (conform prevederilor normativului P118:2/2013, cu excepțiile prevăzute ale spațiilor care se dotează cu alte instalații automate de stingere).
    Tabelul 10: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții din exterior amplasate la colțurile întrânde ale construcțiilor civile (cu excepția clădirilor prevăzute la Art. 2.3.2.1.2. lit. a)) în formă de L, T sau U sub un unghi α, 90° ≤ α ≤ 135°, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m
    Nivel de stabilitate la incendiu90° ≤ α ≤ 135°
    În cazul pereților antifoc minEI-M 240/ REI 240*1)În cazul pereților antifoc min EI-M 180/ REI 180*2)În cazul pereților antifoc min EI-M 120/ REI 120*3)
    Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4)Elemente de închidere rezistente la foc*5)Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4)Elemente de închidere rezistente la foc*5)Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4)Elemente de închidere rezistente la foc*5)
    1234567
    VEI/REI 15fixeEI/REI 15fixeEI/REI 15fixe
    IVEI/REI 30EI 15EI/REI 15EI 15EI/REI 15EI 15
    IIIEI/REI 45(EI/REI 30*)EI 30EI/REI 30(EI/REI 30*)EI 15EI/REI 30(EI/REI 15*)EI 15(EI 15*)
    IIEI/REI 60(EI/REI 45*)EI 45(EI 30*)EI/REI 45(EI/REI 30*)EI 30(EI 15*)EI/REI 45(EI/REI 30*)EI 30(EI 15*)
    Ih ≤ 28mEI/REI 60(EI/REI 45*)EI 45(EI 30*)EI/REI 45(EI/REI 30*)EI 30(EI 15*)EI/REI 45(EI/REI 30*)EI 30(EI 15*)
    I28m < h < 45mEI/REI90(EI/REI60*)EI 60(EI 45*)EI/REI 60(EI/REI 45*)EI 45(EI 30*)--
    I45m ≤ h < 75mEI/REI 120(EI/REI 90*)EI 90(EI 60*)EI/REI 90(EI/REI 60*)EI 60(EI 45*)--
    I75m ≤ h < 125m--EI/REI 120(EI/REI 90*)EI 90(EI 60*)--
    Ih ≥ 125m--EI/REI 180(EI/REI 120*)EI 120(EI 90*)--
    Observații Tabelul 10:*1) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 240/ REI 240 pentru construcțiile cu risc foarte mare de incendiu (atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. b). *2) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 180/REI 180 pentru clădirile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerate" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. c). *3) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 120/REI 120" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. d). *4) - Se referă la "Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior, pe o distanță de minimum 4 m". *5) - Se referă la "Elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre) prevăzute cu autoînchidere "C" sau fixe, dacă distanța dintre deschideri este mai mică de 4 m". "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință. Note Tabelul 10:(a) Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a pereților (din exterior) definiți în coloanele 2, 4 și 6 din tabel, este A1 sau A2-s1,d0. Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a elementelor de închidere rezistente la foc definite în coloanele 3, 5 și 7 din tabel, este A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componetelor nesubstanțiale, garniturilor, izolatorilor, elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor (exterioare), inclusiv cele inserate în pereții cortină.(b) Pentru clădiri închise, se aplică specificația EW sau EI la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre), în funcție de apropierea dintre deschideri (dacă este mai mică de 1 m obligatoriu se aplică performanța la foc EI). Pentru clădiri deschise se poate aplica specificația E la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre).(c) Rezistența la foc a tuturor elementelor definite în coloanele 2, 3, 4, 5, 6 și 7 din tabel este în minute.(d) * - Valorile din paranteze se aplică în cazurile în care încăperile sunt echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor (conform prevederilor normativului P118:2/2013, cu excepțiile prevăzute ale spațiilor care se dotează cu alte instalații automate de stingere.

    Figura 39 - Perete rezistent la foc (în continuarea pereților antifoc
    conform Art. 2.3.2.1.2) dispus la exterior, la colțurile întrânde ale
    clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, 90° ≤ α < 135°
    (3) În cazul în care pereții antifoc sunt amplasați la colțurile întrânde ale clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, α > 135° (Figura 40), golurile din pereții exteriori adiacenți se dispun astfel încât distanța dintre ele să fie de cel puțin patru 4 m și trebuie îndeplinită doar performanța privind rezistența la foc a peretelui exterior sau pereților exteriori pe distanța de 4 m. Atunci când se prevăd goluri funcționale în această porțiune, pereții exteriori precum și golurile funcționale din această porțiune trebuie protejate cu elemente rezistente la foc conform Tabelul 11 sau Tabelul 12. Tabelul 11: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții din exterior amplasate la colțurile întrânde ale construcțiilor civile (cu regim parter, cu excepția clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure și clădirilor cu săli aglomerate) în formă de L, T sau U sub un unghi α, α > 135°, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m
    În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiuDensitatea sarcinii termice (q) din încăperi perimetrale (pe o distanță mai mică de 4 m)/ construcție (MJ/mp)Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților din exterior - pe o distanță de minimum 4 mElemente de închidere rezistente la . foc*2)
    1234
    Pentru construcțiile cu regim de înălțime parter*1)pentru q ≤ 420 MJ/mpEI 15/ REI 15fixe
    420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mpEI 30/ REI 30(EI 15/ REI 15 *)EI 15(fixă)
    630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mpEI 45/ REI 45(EI 30/ REI 30 *)EI 30(EI 15*)
    840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mpEI 60/REI 60(EI 45/ REI 45 *)EI 45(EI 30*)
    q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)EI 90/ REI 90(EI 60/REI 60 *)EI 60(EI 45*)
    Observații Tabelul 11: *1) - Se referă la "Pereți antifoc pentru construcțiile cu regim de înălțime parter" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. a). *2) - Se referă la "Elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre) prevăzute cu autoînchidere "C" sau fixe, dacă distanța dintre deschideri este mai mică de 4 m". Note Tabelul 11:(a) Pentru clădiri închise, se aplică specificația EW sau EI la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre), în funcție de apropierea dintre deschideri (dacă este mai mică de 1 m obligatoriu se aplică performanța la foc EI). Pentru clădiri deschise se poate aplica specificația E la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre).(b) Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a pereților (din exterior) definiți în tabel, este A1 sau A2-s1,d0. Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a elementelor de închidere rezistente la foc definite în tabel, este A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componetelor nesubstanțiale, garniturilor, izolatorilor, elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor (exterioare), inclusiv cele inserate în pereții cortină.(c) Rezistența la foc a tuturor elementelor definite în coloanele 3 și 4 din tabel este în minute.(d) * - Valorile din paranteze se aplică în cazurile în care încăperile sunt echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor (conform prevederilor normativului P118:2/2013, cu excepțiile prevăzute ale spațiilor care se dotează cu alte instalații automate de stingere).
    Tabelul 12: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții din exterior amplasate la colțurile întrânde ale construcțiilor civile (cu excepția clădirilor prevăzute la Art. 2.3.2.1.2. lit. a)) în formă de L, T sau U sub un unghi unghi α, α > 135°, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m
    Nivel de stabilitate la incendiuα > 135°
    În cazul pereților antifoc minimum EI-M 240/REI 240*1)În cazul pereților antifoc minimum EI-M 180/ REI 180*2)În cazul pereților antifoc minimum EI-M 120/REI 120*3)
    Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4)Elemente de închidere rezistente la foc*5)Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4)Elemente de închidere rezistente la foc*5)Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4)Elemente de închidere rezistente la foc*5)
    1234567
    V-fixe-fixe-fixe
    IVEI/REI 15fixeEI/REI 15fixeEI/REI 15fixe
    IIIEI/REI 30EI 15EI/REI 15EI 15EI/REI 15EI 15
    IIEI/REI 45(EI/REI 30*)EI 30(EI 15*)EI/REI 30(EI/REI 30*)EI 15EI/REI 30(EI/REI 30*)EI 15
    Ih ≤ 28mEI/REI 60(EI/REI 45*)EI 45(EI 30*)EI/REI 45(EI/REI 30*)EI 30(EI 15*)EI/REI 45(EI/REI 30*)EI 30(EI 15*)
    I28m < h < 45mEI/REI 90(EI/REI 60*)EI 60(EI 45*)EI/REI 60(EI/REI 45*)EI 45(EI 30*)--
    I45m ≤ h < 75mEI/REI 90(EI/REI 60*)EI 60(EI 45*)EI/REI 60(EI/REI 45*)EI 45(EI 30*)--
    I75m ≤ h < 125mEI/REI 120(EI/REI 90*)EI 90(EI 60*)EI/REI 90(EI/REI 60*)EI 60(EI 45*)--
    Ih ≥ 125m--EI/REI 120(EI/REI 90*)EI 90(EI 60*)--
    Observații Tabelul 12: *1) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 240/ REI 240 pentru construcțiile cu risc foarte mare de incendiu (atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. b). *2) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 180/REI 180 pentru clădirile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerate" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. c). *3) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 120/REI 120" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. d). *4) - Se referă la "Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior, pe o distanță de minimum 4 m". *5) - Se referă la "Elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre) prevăzute cu autoînchidere "C" sau fixe, dacă distanța dintre deschideri este mai mică de 4 m". "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință. Note Tabelul 12:(a) Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a pereților (din exterior) definiți în coloanele 2, 4 și 6 din tabel, este A1 sau A2-s1,d0. Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a elementelor de închidere rezistente la foc definite în coloanele 3, 5 și 7 din tabel, este A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componetelor nesubstanțiale, garniturilor, izolatorilor, elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor (exterioare), inclusiv cele inserate în pereții cortină.(b) Pentru clădiri închise, se aplică specificația EW sau EI la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre), în funcție de apropierea dintre deschideri (dacă este mai mică de 1 m obligatoriu se aplică performanța la foc EI). Pentru clădiri deschise se poate aplica specificația E la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre).(c) Rezistența la foc a tuturor elementelor definite în coloanele 2, 3, 4, 5, 6 și 7 din tabel este în minute.(d) * - Valorile din paranteze se aplică în cazurile în care încăperile sunt echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor (conform prevederilor normativului P118:2/2013, cu excepțiile prevăzute ale spațiilor care se dotează cu alte instalații automate de stingere).

    Figura 40 - Perete rezistent la foc (în continuarea pereților
    antifoc conform Art. 2.3.2.1.2) dispus la exterior, la colțurile întrânde
    ale clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, α > 135°
    (4) În cazul în care pereții antifoc sunt amplasați la colțurile întrânde ale construcțiilor de producție și depozitare în formă de L, T sau U, golurile din pereții exteriori adiacenți se dispun astfel încât distanța dintre ele să fie de cel puțin 4 m și trebuie îndeplinită doar performanța privind rezistența la foc a peretelui exterior sau pereților exteriori pe distanța de 4 m. Atunci când se prevăd goluri funcționale în această porțiune, pereții exteriori precum și golurile funcționale din această porțiune trebuie protejate cu elemente rezistente la foc în funcție de unghiul sub care sunt amplasați la colțurile întrânde ale construcțiilor, conform Tabelul 13 (sub un unghi α, α < 90°, 90° ≤ α < 135° sau 90° ≤ α < 135°). Tabelul 13: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții de compartimentare (din exterior) amplasați la colțurile întrânde ale construcțiilor de producție și depozitare în formă de L, T sau U, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m
    În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiuDensitatea sarcinii termice(q) din încăperi perimetrale (pe o distanță mai mică de 4 m)/ construcție (MJ/mp)Rezistență la foc (EI/REI) minimă a pereților din exterior - pe o distanță de minimum 4 mElemente de închidere rezistente la . foc*2)
    1234
    Atunci când unghiul α, α < 90°
    Pentru construcțiile de producție și/ sau depozitare*1)pentru q ≤ 420 MJ/mpEI 30/ REI30(EI 15/ REI 15 *)EI 15(fixe)
    420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mpEI 45/ REI 45(EI 30/ REI 30 *)EI 30(EI 15*)
    630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mpEI 60/REI 60(EI 45/ REI 45 *)EI 45(EI 30*)
    840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mpEI 90/REI 90(EI 60/REI 60 *)EI 60(EI 45*)
    q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)EI 120/ REI 120(EI 90/REI 90 *)EI 90(EI 60*)
    Atunci când unghiul α, 90° ≤ α ≤ 135°
    Pentru construcțiile de producție și/ sau depozitare*1)pentru q ≤ 420 MJ/mpEI 15/ REI 15fixe
    420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mpEI 30/ REI 30(EI 15/ REI 15 *)EI 15(fixe)
    630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mpEI 45/ REI 45(EI 30/ REI 30 *)EI 30(EI 15*)
    840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mpEI 60/REI 60(EI 45/ REI 45 *)EI 45(EI 30*)
    q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)EI 90/REI 90(EI 60/REI 60 *)EI 60(EI 45*)
    Atunci când unghiul α, α >135°
    Pentru construcțiile de producție și/ sau depozitare*1)pentru q ≤ 420 MJ/mpEI 15/ REI 15fixe
    420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mpEI 15/ REI 15fixe
    630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mpEI 30/ REI 30(EI 15/ REI 15 *)EI 15(fixe)
    840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mpEI 45/ REI 45(EI 30/ REI 30 *)EI 30(EI 15*)
    q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)EI 60/REI 60(EI 45/ REI 45 *)EI 45(EI 30*)
    Observații Tabelul 13: *1) - Se referă la"construcțiile de producție și/sau depozitare" așa cum sunt definite la Art. 7.1.1. alin. (2) precum și la "construcțiile definite la Art. 7.1.1. alin. (3). *2) - Se referă la "Elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre) prevăzute cu autoînchidere "C" sau fixe, dacă distanța dintre deschideri este mai mică de 4 m". Note Tabelul 13:(a) Pentru clădiri închise, se aplică specificația EW sau EI la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre), în funcție de apropierea dintre deschideri (dacă este mai mică de 1m obligatoriu se aplică performanța la foc EI). Pentru clădiri deschise se poate aplica specificația E la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre).(b) Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I și/sau II, clasa de reacție la foc a pereților (din exterior) definiți în tabel, este A1 sau A2-s1,d0. Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I și/sau II, clasa de reacție la foc a elementelor de închidere rezistente la foc definite în tabel, este A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componetelor nesubstanțiale, garniturilor, izolatorilor, elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor (exterioare), inclusiv cele inserate în pereții cortină.(c) Rezistența la foc a tuturor elementelor definite în coloanele 3 și 4 din tabel este în minute.(d) * - Valorile din paranteze se aplică în cazurile în care încăperile sunt echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor (conform prevederilor normativului P118:2/2013, cu excepțiile prevăzute ale spațiilor care se dotează cu alte instalații automate de stingere).
     +  Articolul 2.3.2.1.10.(1) Este obligatorie asigurarea continuității condițiilor pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu în dreptul rosturilor de tasare cu soluții de etanșare.(2) Eventualele rosturi dintre pereții rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu și planșee, stâlpi, acoperișuri sau închideri perimetrale ale construcției, se etanșează cu materiale care asigură rezistența la foc de cel puțin clasa EI 90. Atunci când etanșările de îmbinări lineare trebuie clasificate, sunt definite diferite condiții de încercare în standardul de încercare iar clasa obținută pentru etanșări de îmbinări lineare este specificată de literele care indică condițiile de încercare date în SR EN 13501-2; etanșările de îmbinări lineare trebuie încercate conform cu SR EN 1366-4 iar aplicarea extinsă trebuie efectuată așa cum este descrisă în standardul de aplicare extinsă SR EN 15882-4 și în SR EN 15725 (3).(3) În cazul îmbinărilor perimetrale ale pereților cortină (etanșări ale îmbinărilor liniare orizontale) încercările trebuie efectuate conform SR EN 1364-4 și SR EN 1364-3 și conform SR EN 1364-3 în cazul îmbinărilor liniare verticale frontale față de pereții cortină.  +  Articolul 2.3.2.1.11.(1) Străpungerea de către elemente metalice a pereților rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) este admisă numai dacă se iau măsuri împotriva transmiterii căldurii prin conductibilitate (alegerea unor trasee judicioase, distanțe față de materiale combustibile, protejarea locală a elementelor metalice etc.). În jurul elementelor metalice care străpung peretele de separare se vor realiza goluri care să permită dilatarea liberă a acestora, etanșate cu materiale în alcătuiri rezistente la foc minimum:– EI 180 pentru situațiile prevăzute la Art. 2.3.2.1.2. lit. b), respectiv Art. 2.3.2.1.2. lit. a) pentru pereți rezistenți la foc care corespund valorilor de densitate termică de 840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp conform prevederilor din Tabelul 6;– EI 240 pentru situațiile prevăzute la Art. 2.3.2.1.2. lit. c), respectiv Art. 2.3.2.1.2. lit. a) pentru pereți rezistenți la foc care corespund valorilor de densitate termică de q > 1.680 MJ/mp conform prevederilor din Tabelul 6;– EI 120 pentru situațiile prevăzute la Art. 2.3.2.1.2. lit. d), respectiv Art. 2.3.2.1.2. lit. a) pentru pereți rezistenți la foc care corespund valorilor de densitate termică de 630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp conform prevederilor din Tabelul 6.(2) Pentru situațiile prevăzute la Art. 2.3.2.1.2. lit. a) cu q ≤ 630 MJ/mp, precum și pentru construcțiile conformate în acord cu Art. 2.1.3.5. alin. (1), este interzisă străpungerea de către elemente metalice a pereților rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc).(3) Nu se admite încastrarea în pereții antifoc a planșeelor (REI) sau a altor elemente constructive care au rezistență la foc mai mică de R 120 (grinzi, ferme etc.), permițându-se numai rezemarea acestora (liberă sau articulată).  +  Articolul 2.3.2.1.12.(1) Traversarea pereților rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) de către conducte, canale de ventilare-condiționare, conductoare și cabluri electrice, este admisă numai dacă se îndeplinește condiția de etanșare/obturare cu materiale în alcătuiri rezistente la foc minimum cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a pereților care separă compartimentele de incendiu în conformitate cu Art. 2.3.2.1.2., astfel:a) spațiile libere în jurul conductelor, cablurilor, conductoarelor electrice etc., inclusiv cele montate în canale, se închid cu materiale având rezistența la foc minimum EI cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a pereților care separă compartimentele de incendiu în conformitate cu Art. 2.3.2.1.2.;b) canalele de ventilare-condiționare care traversează peretele antifoc care separă compartimentele de incendiu în conformitate cu Art. 2.3.2.1.2. sunt incombustibile pe cel puțin 1 m de o parte și de alta a peretelui, iar golul dintre perete și acestea se etanșează cu materiale în alcătuiri rezistente la foc minimum EI cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a pereților care separă compartimentele de incendiu în conformitate cu Art. 2.3.2.1.2.; în zona de traversare, canalele de ventilare-condiționare sunt prevăzute cu sisteme de obturare cu închidere automată, clapete, rezistente la foc minimum EI X (ho i <-> o) S, în care "X" are aceeași valoare cât rezistența la foc normată a pereților care separă compartimentele de incendiu în conformitate cu Art. 2.3.2.1.2.;c) trecerea conductelor, conductoarelor și a canalelor de ventilare se realizează astfel încât să nu producă dislocări ale unor porțiuni de perete din cauza dilatării lor sub efectul temperaturii;d) se asigură evitarea aprinderii materialelor combustibile din vecinătatea canalelor de ventilare-condiționare, a conductoarelor și conductelor metalice, din cauza căldurii transmise prin conductibilitate (stabilirea unor trasee corespunzătoare, termoizolare etc.);e) conductele din mase plastice pentru canalizare se vor prevedea cu sisteme/elemente de obturare cu închidere automată, rezistente la foc minimum EI cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a pereților care separă compartimentele de incendiu în conformitate cu Art. 2.3.2.1.2. .(2) Traversarea pereților de sectorizare, prevăzuți pentru protecția contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu, de către conducte, canale de ventilare-condiționare, conductoare și cabluri electrice, este admisă numai dacă:a) spațiile libere în jurul conductelor, cablurilor, conductoarelor electrice etc., inclusiv cele montate în canale, se închid cu materiale având aceeași rezistență la foc cu a pereților pe care îi intersectează (rezistența la foc minimum prevăzută de Tabelul 2 Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru pereții de sectorizare prevăzuți pentru protecția contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu);b) canalele de ventilare-condiționare care traversează peretele de sectorizare sunt incombustibile pe cel puțin 1 m de o parte și de alta a peretelui, iar golul dintre perete și acestea se etanșează cu materiale în alcătuiri rezistente la foc minimum EI cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a pereților pe care îi intersectează; în zona de traversare, canalele de ventilare-condiționare sunt prevăzute cu sisteme de obturare cu închidere automată, clapete, rezistente la foc minimum EI X (ho i <-> o) S, în care "X" are aceeași valoare cât rezistența la foc a pereților pe care îi intersectează;c) trecerea conductelor, conductoarelor și a canalelor de ventilare se realizează astfel încât să nu producă dislocări ale unor porțiuni de perete din cauza dilatării lor sub efectul temperaturii;d) se asigură evitarea aprinderii materialelor combustibile din vecinătatea canalelor de ventilare-condiționare, a conductoarelor și conductelor metalice, din cauza căldurii transmise prin conductibilitate (stabilirea unor trasee corespunzătoare, termoizolare etc.).
    2.3.2.2. Protecția golurilor funcționale din pereții rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu2.3.2.2.1. Prevederi generale  +  Articolul 2.3.2.2.1.1.(1) Pereții rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu trebuie să fie plini (fără goluri în suprafața lor). Practicarea unor goluri (străpungeri) în acești pereți este admisă numai atunci când activitatea sau funcționalitatea impun prevederea lor (pentru circulație, transport, supraveghere etc.). Golurile respective sunt protejate corespunzător prevederilor normate, iar suprafața totală a golurilor nu trebuie să fie mai mare de 25% din cea a peretelui de compartimentare rezistent la foc care separă compartimente de incendiu (perete antifoc).(2) Golurile de circulație, transport, supraveghere etc. din pereții rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu, se protejează obligatoriu cu elemente de închidere rezistente la foc (uși, obloane, cortine, încăperi tampon ventilate în suprapresiune sau tamburi deschiși), conform prevederilor normativului.2.3.2.2.2. Uși, obloane, cortine  +  Articolul 2.3.2.2.2.1.(1) Ușile, obloanele și cortinele rezistente la foc care protejază golurile funcționale din pereții antifoc (EI-M 180/ REI 180), trebuie să fie rezistente la foc minimum 90 de minute, astfel:a) Ușile rezistente la foc inclusiv dispozitivele lor de închidere care protejază golurile funcționale din pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc EI-M 180/ REI 180), trebuie să fie rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI2 90-C5S_200;b) Obloanele rezistente la foc inclusiv dispozitivele lor de închidere care protejază golurile funcționale din pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc EI-M 180/ REI 180), trebuie să fie rezistente la foc minimum EI_2 90-C3;c) Cortinele care protejază golurile funcționale din pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc EI-M 180/ REI 180), trebuie să fie rezistente la foc minimum EI 90.(2) Indicele "C" reprezintă clasa de autoînchidere/închidere automată și se precizează în documentația tehnică de proiectare în conformitate cu Tabelul 1.(3) Ușile, obloanele și cortinele rezistente la foc care protejază golurile funcționale din pereții antifoc mai mici decât EI-M 180/ REI 180, trebuie să aibă rezistența la foc minimum jumătate din cea a peretelui antifoc, fără a fi mai mici de EI_2 60-C5S_200.2.3.2.2.3. Încăperi tampon  +  Articolul 2.3.2.2.3.1.(1) Golurile de circulație din pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc), se separă prin încăperi tampon protejate.(2) Încăperile tampon protejate (prevăzute cu sisteme de control al fumului, respectiv ventilate în suprapresiune sau prevăzute cu admisie mecanică de aer și evacuare mecanică de fum), prevăzute în pereții antifoc sau rezistenți la foc, vor îndeplini următoarele condiții:a) rezistența minimă la foc a pereților va fi de minimum EI/REI 60 și a planșeelor REI 60, conform prevederilor din Tabelul 14;b) pentru circulația funcțională și evacuarea utilizatorilor, în pereții încăperilor tampon protejate, este admisă practicarea numai a golurilor strict necesare;c) golurile pentru circulație funcțională și evacuare, practicate în pereții încăperilor tampon protejate, se echipează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum potrivit prevederilor normativului, respectiv EI_2 30-C5S_200, EI_2 45-C5S_200, EI_2 60-C5S_200, EI_2 90-C5S_200, EI_2 120-C5S_200, iar atunci când reglementarea nu dispune, acestea vor fi minimum conform prevederilor din Tabelul 14. Tabelul 14: Pereți și planșee la încăperi tampon protejate și goluri pentru circulație funcțională și evacuare practicate în pereții încăperilor tampon
    În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiuRezistența la foc a pereților antifoc care separă compartimentele de incendiuRezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților încăperii tampon(minute), cu excepția peretelui care separă compartimentele de incendiuRezistența la foc (REI) minimă a planșeului încăperii tamponUși rezistente la foc
    a) pentru construcțiile cu regim de înălțime parter, cu excepția clădirilor destinate persoanelor care nu se pot evacua singure și a clădirilor cu săli aglomerate determinată în funcție de densitatea sarcinii termice, conform Tabelului 6EI-M 60/REI 60(q ≤ 420 MJ/mp)EI 60/ REI 60Conform prevederi din Tabelul 2, nr. crt. 3Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească planșeele (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu, fără a fi mai mici de REI 60.2 uși x EI_2 60-C5S_200
    EI-M 90/ REI 90(420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp)EI 60/ REI 602 uși x EI_2 60-C5S_200
    EI-M 120/ REI 120(630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp)EI 60/ REI 602 uși x EI_2 60-C5S_200
    EI-M 180/ REI 180(840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp)EI 90/ REI 902 uși x EI_2 90-C5S_200
    EI-M 240/ REI 240(q > 1.680MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)EI-M 120/ REI 120REI 1202 uși x EI_2 120-C5S_200
    b) pentru clădirile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure, pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerateEI-M180/ REI 180EI 90/ REI 90REI 902 uși x EI_2 90-C5S_200
    c) construcțiile cu risc foarte mare de incendiu (atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)EI-M 240/ REI 240EI-M 120/ REI 120REI 1202 uși x EI_2 120-C5S_200
    d) clădirile cu alt regim de înălțime, cu excepția clădirilor definite la literele (a), (b) și (c) din tabelEI-M 120/ REI 120EI 60/ REI 60Conform prevederi din Tabelul 2, nr. crt. 3Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească planșeele (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu, fără a fi mai mici de REI 60.2 uși x EI_2 60-C5S_200
    d) pe cât posibil, încăperile tampon se alipesc peretelui rezistent la foc și se dispun în spațiile cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică; încăperile tampon care delimitează spații cu pericol de explozie volumetrică, este obligatoriu să se amplaseze în afara zonei expusă exploziei;e) încăperile tampon se prevăd cu sisteme de control al fumului, respectiv sisteme independente de ventilare în suprapresiune sau cu admisie de aer și evacuare fum;f) atunci când încăperile tampon protejate sunt prevăzute cu instalații de ventilare în suprapresiune, presiunea pe ușile închise nu va depăși 80 Pa; criteriul de calcul utilizat va fi clasa conform SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță și SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri;g) finisajele pereților și pardoselilor trebuie să fie cel puțin A2-s1,d0, respectiv A2fl-s1;h) încăperile tampon vor avea o suprafață minimă de 3 mp, iar distanța dintre mânerele de acționare a ușilor va fi de minimum 2 m;i) rezistența minimă la foc a pereților încăperilor tampon protejate prevăzute în pereți rezistenți la foc stabiliți în normativ, va fi asigurată conform prevederilor specifice din normativ. Acolo unde rezistența minimă la foc a pereților nu se regăsește în normativ, pentru ușile încăperilor tampon prevăzute, pereții acestora (cu excepția peretelui către încăperea cu densitate de sarcina termică sau risc) vor asigura:– rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților încăperii tampon EI 60/ REI 60 prevăzute cu uși EI_2 30-C5S_200;– rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților încăperii tampon EI 90/ REI 90 prevăzute cu uși EI_2 45-C5S_200;– rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților încăperii tampon EI 120/ REI 120 prevăzute cu uși EI_2 60-C5S_200.j) rezistența minimă la foc a pereților încăperilor tampon protejate, prevăzute în pereți rezistenți la foc la construcțiile de producție și/sau depozitare (cu excepția peretelui către încăperea cu densitate de sarcină termică sau risc de explozie volumetrică), este minimum EI/REI 90, iar ușile încăperii tampon vor fi minimum EI_2 90-C5S_200.
    2.3.2.2.4. Tamburi deschiși  +  Articolul 2.3.2.2.4.1.(1) În cazurile în care, din cauza necesităților funcționale sau tehnologice, nu se poate realiza protecția golurilor din pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) cu uși, obloane, cortine sau încăperi tampon protejate, pot fi prevăzuți tamburi deschiși.(2) Tamburii deschiși care protejază goluri din pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc), vor îndeplini următoarele condiții:a) lățimea tamburului va fi egală cu cea a golului protejat, iar lungimea va fi de minimum 4 m;b) pereții laterali și planșeele tamburului vor fi fără goluri, cu rezistența la foc de minimum EI/REI 60 pentru pereți și REI 60 pentru planșee, conform prevederilor din Tabelul 15;c) în tambur se prevăd sprinklere deschise (drencere) cu acționare automată și/sau manuală în caz de incendiu, amplasate câte unul la fiecare 1 mp de suprafață orizontală a tamburului, debitul total de apă fiind de minimum 0,5 l/s pentru fiecare mp și timp de funcționare conform normativului de profil, dar minimum 60 de minute (conform timpului de funcționare prevăzut în Tabelul 15);d) tamburii se pot amplasa integral alipiți de o parte sau de alta a peretelui de separare a compartimentelor de incendiu sau intercalat, de o parte și alta a peretelui antifoc, respectând lățimea stabilită la lit. a). Tabelul 15: Pereți și planșee la tamburi deschiși și echiparea acestora
    În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiuRezistența la foc a pereților antifoc care separă compartimentele de incendiuRezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților * tamburului deschis (minute)Rezistența la foc (REI) minimă a planșeului tamburului deschisEchipare cu instalații de sprinklere deschise - timp de funcționare (minute)
    a) pentru construcțiile cu regim de înălțime parter, cu excepția clădirilor destinate persoanelor care nu se pot evacua singure și a clădirilor cu săli aglomerate determinată în funcție de densitatea sarcinii termice, conform Tabelului 6EI-M 60/ REI 60(q ≤ 420 MJ/mp)EI 60/REI 60Conform prevederi din Tabelul 2, nr. crt. 3 și Tabelul 3, nr. crt. 3Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească planșeele (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu, fără a fi mai mici de REI 60.60
    EI-M 90/REI 90(420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp)EI 60/REI 6060
    EI-M 120/ REI 120(630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp)EI 60/REI 6060
    EI-M180/ REI 180(840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp)EI 90/REI 9060
    EI-M 240/REI 240(q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)EI-M 120/REI 24090
    b) pentru clădirile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerateEI-M 180/ REI 180EI 90/REI 90Conform prevederi din Tabelul 2, nr. crt. 3 și Tabelul 3, nr. crt. 3Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească planșeele (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu, fără a fi mai mici de REI 60.90
    c) construcțiile cu risc foarte mare de incendiu (atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)EI-M 240/ REI 240EI-M 120/REI 12090
    d) clădirile cu alt regim de înălțime, cu excepția clădirilor definite la literele (a), (b) și (c) din tabelEI-M 120/ REI 120EI 60/REI 6060
    Notă Tabel 15: * - Cu excepția peretelui care separă compartimentele de incendiu.
    2.3.2.3. Planșee rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu  +  Articolul 2.3.2.3.1.(1) Planșeele sunt elemente de construcție orizontale sau înclinate care delimitează spații închise din construcții.(2) Planșeele pot constitui elemente rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc) din clădiri înalte, foarte înalte sau subterane (clădiri subterane independente, parcaje subterane), atunci când acestea sunt rezistente la foc (REI) conform prevederilor normativului și nu au goluri interioare sau golurile practicate în ele sunt protejate cu elemente de închidere corespunzătoare.  +  Articolul 2.3.2.3.2. Golurile funcționale din planșeele rezistente la foc (REI), se protejează cu elemente rezistente la foc (EI), conform prevederilor normativului.  +  Articolul 2.3.2.3.3. Elementele de construcție orizontale (planșee) care delimitează compartimente de incendiu se realizează din produse care asigură rezistența la foc normată, conform Tabelul 5, dar minimum REI 120, fiind amplasate, alcătuite și dimensionate astfel încât să reziste la efectele incendiilor din compartimentele de incendiu pe care le separă.
    2.3.3. Elemente despărțitoare rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale din acestea2.3.3.1. Dispoziții generale  +  Articolul 2.3.3.1.1. În funcție de densitatea cea mai mare a sarcinii termice (q) din încăperile pe care le separă, pereții, după caz, planșeele și golurile funcționale practicate în aceștia din cadrul compartimentelor de incendiu, trebuie să asigure limitarea propagării incendiilor.  +  Articolul 2.3.3.1.2. Pentru cazurile în care normativul nu stabilește rezistențe la foc normate (REI/EI) pentru pereții și planșeele de separare din interiorul compartimentelor de incendiu cu elemente care îndeplinesc condițiile de comportare la foc specifice destinației și tipului de clădire, rezistențele acestora se asigură în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției, de densitatea sarcinii termice (q) a încăperilor adiacente (conform Art. 2.3.1.2.) și de rolul elementului de separare în caz de incendiu.2.3.3.2. Pereți rezistenți la foc din interiorul compartimentelor de incendiu  +  Articolul 2.3.3.2.1.(1) Pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu se utilizează pereții structurali REI și/sau se prevăd pe ambele direcții pereți despărțitori EI, care pot avea și un traseu sinuos, și/sau pot fi decalați în plan vertical.(2) Pereții REI sau EI prevăzuți pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu, se realizează conform condițiilor normate specifice tipului/destinației clădirii. Pentru cazurile în care normativul nu stabilește rezistențe la foc normate (REI/EI) pentru acești pereți din interiorul compartimentelor de incendiu, rezistențele acestora se asigură în funcție de densitatea sarcinii termice (q) a încăperilor adiacente coroborată cu încadrarea construcției în nivel de stabilitate la incendiu sau de destinație în cazul spațiilor tratate ca spații deschise (de lucru - pentru funcțiunea administrativă sau de alt tip conform funcțiune), pentru activități care necesită o comunicare frecventă sau de spații cu același risc de incendiu și destinație (proprie sau complementară).(3) Atunci când elementele rezistente la foc se regăsesc în destinațiile specifice detaliate în normativ, alcătuirea pereților REI/EI respectivi va îndeplini condițiile de performanță cele mai severe prevăzute în normativ pentru respectivele funcțiuni.  +  Articolul 2.3.3.2.2.Pentru limitarea propagării incendiilor în construcții, pentru încăperile sau compartimentele de incendiu care sunt precizate în normativ, este obligatorie prevederea unui sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, realizat conform prevederilor acestuia.2.3.3.3. Planșee rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu  +  Articolul 2.3.3.3.1. În cadrul construcțiilor și compartimentelor de incendiu, se asigură separarea:a) încăperilor din cadrul construcțiilor civile și compartimentelor de incendiu civile conform prevederilor privind performanțele comune și cele specifice, potrivit fiecărei categorii de incendiu a clădirilor, tip, funcțiune și destinație, corespunzător densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente;b) încăperilor din cadrul construcțiilor de producție și/sau depozitare și compartimentelor de incendiu civile conform prevederilor privind performanțele comune și cele specifice construcțiilor de producție și/sau depozitare, corespunzător densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente.2.3.3.4. Protecția golurilor din pereții rezistenți la foc și planșeele rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu  +  Articolul 2.3.3.4.1.(1) Protejarea golurilor de circulație funcțională și de evacuare din pereții rezistenți la foc (EI sau REI, după caz) și planșeele rezistente la foc (REI), se asigură corespunzător condițiilor stabilite în normativ și în reglementările tehnice specifice.(2) Indicele "C" reprezintă, clasa de autoînchidere/închidere automată și se precizează în documentația tehnică de proiectare în conformitate cu Tabelul 1.  +  Articolul 2.3.3.4.2.(1) În cadrul construcțiilor și compartimentelor de incendiu golurile de comunicare și circulație funcțională și de evacuare din pereții de separare a încăperilor față de restul construcției ,se protejează potrivit prevederilor normativului.(2) În cazurile justificate tehnic, în care nu se pot utiliza elemente constructive de protecție rezistente la foc, protecția golurilor din planșee poate fi asigurată prin prevederea pe conturul golului a unor ecrane continue minimum DH 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu și minimum DH 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu cu înălțimea de minimum 50 cm (dispuse sub planșeu) și cu perdele de sprinklere amplasate corespunzător, având durata de funcționare de minimum 60 minute (în conformitate cu prevederile normativului P118:2/2013), în condițiile în care construcția este prevăzută cu astfel de instalații.  +  Articolul 2.3.3.4.3.(1) În construcțiile cu pod, golurile prevăzute în planșeele spre pod sau în pereții care comunică cu volumul podului, se protejează cu elemente de închidere, normal închise, rezistente la foc minimum:– EI 60 pentru nivelul I de stabilitate la incendiu;– EI 45 pentru nivelul II de stabilitate la incendiu;– EI 30 pentru nivelul III de stabilitate la incendiu;– EI 20 pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu.(2) Pentru a nu se lua în considerare șarpanta și suportul învelitorii construcțiilor cu pod, acestea trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la Art. 2.1.3.4, lit. a).2.3.4. Elemente rezistente la foc și rezistente la explozie volumetrică și protecția golurilor funcționale din acestea2.3.4.1. Dispoziții generale  +  Articolul 2.3.4.1.1. Încăperile, compartimentele, construcțiile și zonele cu risc de explozie volumetrică se precizează în documentația tehnică, având în vedere posibilitatea prezenței amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf combustibil în concentrații care prezintă pericol de explozie, în timpul funcționării normale a instalațiilor aferente construcțiilor.  +  Articolul 2.3.4.1.2.(1) Alcătuirea și dimensionarea elementelor de construcție rezistente la explozie volumetrică se determină prin calcul, astfel încât acestea să nu se prăbușească sub efectul suprapresiunii care se produce în caz de explozie volumetrică în încăperile respective, funcție de suprafețele de decomprimare asigurate (ferestre, panouri rabatabile, luminatoare, acoperișuri zburătoare etc.).(2) Elementele de construcție rezistente la foc și la explozie trebuie să împiedice și propagarea incendiului din spațiile învecinate spre încăperile cu pericol de explozie volumetrică. Rezistențele la foc ale pereților (REI) și ale planșeelor (REI) se stabilesc în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, conform prevederilor normativului.  +  Articolul 2.3.4.1.3.(1) Acoperișul construcțiilor și încăperilor cu risc de explozie volumetrică trebuie să fie fără pod.(2) Nu sunt admise plafoane autoportante sau suspendate și zone neventilate care să faciliteze producerea concentrațiilor periculoase de aer cu gaze, vapori sau praf combustibil, iar în încăperile cu degajări de praf combustibil, finisajele trebuie să permită curățarea ușoară a suprafețelor acestora.(3) Stratul de uzură al pardoselilor și plintele trebuie executate din materiale care, la lovire, nu produc scântei capabile să inițieze aprinderea amestecurilor explozive. Pardoseala și plinta incintei trebuie să fie conductoare din punct de vedere electrostatic, iar în cazul lichidelor inflamabile, acestea trebuie proiectate într-un mod în care să fie impermeabile la lichide.(4) Tâmplăria, inclusiv sistemele ei de acționare, trebuie să fie certificată conform Directivei 2014/34/UE - ATEX  +  Articolul 2.3.4.1.4.(1) Se asigură goluri pentru decomprimare în caz de explozie cu aria totală A_ex, dispuse în pereții exteriori sau în acoperiș, de minimum 0,05 mp la 1 mc din volumul încăperii respective. Adoptarea unui procent mai mic este admisă pe baza unui calcul justificativ, din care să rezulte că prin aceasta, stabilitatea clădirii nu este afectată.(2) Structurile portante ale spațiilor cu risc de explozie trebuie proiectate astfel încât distrugerea elementelor lor individuale să nu poată duce la prăbușire progresivă.(3) Dacă sunt utilizate suprafețele zonelor de descărcare a presiunii (a golurilor de decomprimare în caz de explozie) descrise la alin. (1), atunci sarcina statică de 3 kN/mp care se aplică structurilor portante primare, trebuie aplicată în toate direcțiile din spațiul interior ca o sarcină extraordinară.(4) Golurile pentru decomprimare în caz de explozie se amplasează în vecinătatea surselor probabile de explozie volumetrică, avându-se în vedere ca efectul exploziei în exteriorul construcției să nu afecteze construcții învecinate sau căi publice de circulație.(5) Golurile prevăzute pentru decomprimare, pot fi deschise sau închise. Elementele de închidere trebuie să cedeze sub efectul presiunii datorate exploziei și pot fi constituite din panouri sau porțiuni de perete sau acoperiș de tip ușor (dislocabile sau rabatabile), ferestre și/sau luminatoare cu geam simplu de cel mult 3 mm grosime (nearmat).(6) Încăperile în care se amplasează centrale termice (în care se montează aparate consumatoare de combustibili gazoși) se prevăd cu goluri pentru decomprimare în caz de explozie conform reglementărilor tehnice specifice (suprafețe vitrate: ferestre, luminatoare cu geamuri, uși cu geamuri sau goluri sau suprafețe asimilate acestora: panouri care conform specificației tehnice date de producători cedează la presiuni datorate exploziei de cel puțin 1180 Pa = 0,0118 bar). Încăperile în care se amplasează centrale termice sunt considerate cu risc mijlociu de incendiu.  +  Articolul 2.3.4.1.5.(1) Sarcinile aplicabile pereților rezistenți la foc și explozie (în lipsa unor calcule specifice) care separă spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică, pot fi considerate:a) 6 kN/mp dacă distanța dintre peretele deflector și peretele rezistent la explozie este mai mare sau egală de 3 m și mai mică sau egală de 5 m;b) 5 kN/mp dacă distanța dintre peretele deflector și peretele rezistent la explozie este mai mare de 5 m și mai mică sau egală de 10 m;c) 3 kN/mp dacă distanța dintre peretele deflector și peretele rezistent la explozie este mai mare de 10 m și mai mică sau egală de 20 m;d) 1 kN/mp dacă distanța dintre peretele deflector și peretele rezistent la explozie este > 20 m.(2) Dimensiunile pereților trebuie să fie proiectate pentru sarcina statică aplicată în direcția golurilor de decomprimare în caz de explozie. Din cauza efectului presiunii negative, 20% din sarcini trebuie luate în considerare și în direcția opusă celei de aerisire.(3) Calculul sarcinilor aplicabile pereților rezistenți la explozie se va face de către ingineri constructori.2.3.4.2. Pereți rezistenți la foc și rezistenți la explozie volumetrică  +  Articolul 2.3.4.2.1. Pereții care separă încăperile cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică de restul construcției, vor fi fără goluri, rezistenți la foc și la explozie, cu excepția golurilor funcționale.  +  Articolul 2.3.4.2.2. Pereții rezistenți la foc care separă spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică trebuie să îndeplinească atât condițiile de rezistență la foc, cât și cele specifice rezistenței la explozie volumetrică (REI, clasa de reacție la foc A1).2.3.4.3. Protecția golurilor funcționale din pereții rezistenți la foc și rezistenți la explozie volumetrică  +  Articolul 2.3.4.3.1.(1) Practicarea unor goluri în pereții rezistenți la foc și la explozie volumetrică sau străpungerea pereților de către conducte, tuburi, cabluri etc., nu este admisă decât în cazuri excepționale, impuse de necesități funcționale sau tehnologice, și numai dacă sunt luate măsurile de protecție prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice.(2) Golurile de comunicare funcțională prevăzute în pereții rezistenți la foc și la explozie volumetrică, se protejează prin încăperi tampon ventilate în suprapresiune. Aceeași prevedere se aplică și pentru comunicarea între încăperi cu pericol de explozie volumetrică, în cazurile în care comunicarea directă ar prejudicia securitatea la incendiu sau atunci când încăperile sunt situate în compartimente de incendiu diferite.(3) Încăperile tampon protejate, ventilate în suprapresiune, pentru protecția golurilor din pereții rezistenți la explozie volumetrică, se realizează similar celor menționați la pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc), recomandându-se ca acestea să fie amplasate spre spațiile mai puțin periculoase.(4) Ușile încăperii tampon protejate, vor fi rezistente la foc minimum EI1 90-C5S_200 și vor fi certificate conform Directivei 2014/34/UE - ATEX Încăperile tampon protejate trebuie să fie ventilate în suprapresiune permanentă, având cel puțin 50 Pa.(5) La încăperile tampon ventilate în suprapresiune care protejează goluri de comunicare între spații în care se produc degajări de gaze, vapori sau praf cu pericol de explozie volumetrică, se iau măsuri pentru ca, în timpul exploatării normale, să fie împiedicată trecerea degajărilor dintr-o parte în cealaltă.2.3.4.4. Planșee rezistente la foc și rezistente la explozie volumetrică  +  Articolul 2.3.4.4.1. Planșeele rezistente la foc și la explozie volumetrică, precum și elementele lor de susținere, vor fi astfel dimensionate și realizate încât să nu fie dislocate de suflul exploziei.  +  Articolul 2.3.4.4.2. Planșeele rezistente la foc care separă spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică, trebuie să îndeplinească atât condițiile de rezistență la foc, cât și cele specifice rezistenței la explozie volumetrică (REI, clasa de reacție la foc A1).2.3.5. Elemente etanșe la foc  +  Articolul 2.3.5.1.(1) Elementele orizontale sau verticale de protecție etanșe la foc (E) trebuie să îndeplinească condițiile normativului, prevăzându-se în cazurile și condițiile prevăzute în normativ și în reglementările tehnice specifice.(2) Golurile din elementele de construcție etanșe la foc se protejează cu uși, obloane sau cortine etanșe la foc (E), conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.2.3.6. Limitarea propagării incendiului pe fațadă și acoperiș2.3.6.1. Prevederi generale privind limitarea propagării pe fațadă  +  Articolul 2.3.6.1.1. Închiderile perimetrale de orice fel ale construcțiilor se alcătuiesc și se realizează în așa fel încât să întârzie propagarea incendiilor de la un nivel la altul, atât prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă), cât și prin interiorul construcției (Figura 41).
    Figura 41 - Propagarea incendiilor de la un nivel
    la altul (pe fațade sau prin interior)
     +  Articolul 2.3.6.1.2.(1) Pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcției se va adopta una din următoarele soluții:a. tâmplărie cu elemente vitrate fără performanțe la foc montată pe parapeți - pereți exteriori (neportanți) și/sau părți din pereții exteriori (neportanți) rezistenți la foc, clasificați din exterior spre interior (o->i);b. zone continui dispuse în planul peretelui cortină, rezistente la foc, clasificate din exterior spre interior (o->i);c. perete cortină sau panou de tâmplărie (minimum EI 30, integral (o<->i)) rezistent la foc;d. zone continui (ecrane) de protecție, clasificate D_600 sau DH;e. sisteme active de stingere a incendiilor (perdea de apă) amplasate în interior, la o distanță de maximum 30 cm de închiderea perimetrală, iar spațiile libere dintre planșee și peretele cortină se etanșează cu sisteme de etanșare rezistente la foc clasificate, având aceeași rezistență la foc cu a planșeului, dar nu mai mult de 120 de minute.(2) Zonele verticale pentru întârzierea propagării incendiilor prin exteriorul închiderilor perimetrale ale construcției (pe fațadă), pot fi înlocuite de zone orizontale exterioare continui, rezistente la foc, clasificate pe criteriul RE dacă sunt necirculabile sau REI dacă sunt circulabile.(3) Măsurile pasive prevăzute pentru întârzierea propagării incendiilor prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă) precum și prin interiorul construcției, vor avea rezistența la foc mai mare sau egală de 30 de minute, cu excepțiile prevăzute (privind clădirile de locuit reprezentând unități individuale precum și condominiul format din una sau mai multe construcții, cu înălțimea h < 8 m, unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu accesibil al construcției, față de nivelul de referință).(4) Ancorarea de structura clădirii a pereților cortină trebuie să respecte condițiile impuse peretelui cortină, condiții prevăzute în fișele tehnice din documentele de calitate specifice.(5) În cazurile în care se precizează explicit, se pot însuma elementele verticale cu elementele orizontale având aceeași rezistență la foc (aceeași perioadă de timp) conform Figura 42, iar în cazurile în care însumarea nu este permisă se vor adopta măsuri conform Figura 43 sau conform cazuri specifice.
    Figura 42 - Concept însumare elemente verticale cu elementele orizontale
    având aceeași rezistență la foc (caz general)

    Figura 43 - Concept în care nu este permisă însumarea elementelor
    (Figura 43 exemplu: caz specific pereți cortină: zone continui, cu înălțimea de cel puțin 1,20 m măsurată pe verticală, rezistente la foc minimum EI 30 (o->i), dispuse în planul peretelui cortină)
     +  Articolul 2.3.6.1.3.(1) Pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcțiilor prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă) și prin interiorul construcțiilor a:– clădirilor:– cu săli aglomerate,– cu persoane care nu se pot evacua singure,– cu funcțiune de cazare temporară– învățământ preșcolar, primar și secundar cu înălțimea h ≥ 8 m (unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu folosibil al construcției, față de nivelul de referință) precum și a– clădirilor cu alte funcțiuni decât cele enumerate anterior cu regim de înălțime ≥ P+5E sau cu înălțimea h ≥ 20 m (unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu folosibil al construcției, față de nivelul de referință), se poate adopta una din următoarele măsuri:a. pereții exteriori (neportanți) și/sau părțile din pereții exteriori rezistenți la foc care includ tâmplărie cu elemente vitrate fără performanțe la foc (Figura 44) trebuie să îndeplinească următoarele criterii:– la clădiri cu înălțime obișnuită:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m (și)ii. rezistența la foc minimum EI 30 (o->i);– la clădiri înalte:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m (și)ii. rezistența la foc minimum EI 60 (o->i);– la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 125 m:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m (și)ii. rezistența la foc minimum EI 90 (o->i);– la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală cu 125 m:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m (și)ii. rezistența la foc minimum EI 120 (o->i).
    Figura 44 - Performanțe pereți exteriori
    (neportanți) și/sau părți din pereții exteriori rezistenți la
    foc care includ elemente vitrate
    b. zonele continui dispuse în planul peretelui cortină, (Figura 45) trebuie să îndeplinească următoarele criterii:– la clădiri cu înălțime obișnuită:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m (și)ii. rezistența la foc minimum EI 30 (o->i);– la clădiri înalte:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m (și)ii. rezistența la foc minimum EI 60 (o->i);– la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 125 m:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m (și)ii. rezistența la foc minimum EI 90 (o->i);– la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală cu 125 m:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m (și)ii. rezistența la foc minimum EI 120 (o->i). Varianta 1): Performanțe zone continui (zona opacă la interior și exterior) dispuse în planul peretelui cortină Varianta 2): Performanțe zone continui (zonă opacă la interior și transparentă la exterior) dispuse în planul peretelui cortină
    Figura 45 - Performanțe zone continui cu
    înălțimea de cel puțin 1,20 m dispuse în planul
    peretelui cortină
    Notă Figura 45: Zona continuă EI x (o->i) este inserată în pereții cortină, fiind parte constructivă a peretelui cortină, aceasta fiind prinsă în/de peretele cortină în principal și suplimentar de planșeul clădirii
    c. peretele cortină sau panoul de tâmplărie (Figura 46) trebuie să îndeplinească următorul criteriu (integral, pe toată înălțimea):– la clădiri cu înălțime obișnuită:i. rezistența la foc minimum EI 30 (o<->i);– la clădiri înalte:i. rezistența la foc minimum EI 30 (o<->i);– la clădiri foarte înalte:i. rezistența la foc minimum EI 60 (o<->i). Note:(1) Pentru elemente de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții de compartimentare (din exterior) amplasați la colțurile întrânde ale construcțiilor civile în formă de L, T sau U se vor utiliza valorile prevăzute în Tabelul 7, Tabelul 8, Tabelul 9, Tabelul 10, Tabelul 11 și Tabelul 12 iar pentru elemente de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții de compartimentare (din exterior) amplasați la colțurile întrânde ale construcțiilor de producție/depozitare în formă de L, T sau U se vor utiliza valorile prevăzute în Tabelul 13.(2) În situația vitrării pe toată înălțimea, se poate alege soluția de la alineatul anterior (zone vitrate cu înălțimea de cel puțin 1,20 m) care trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute anterior (la lit. b)). Varianta 1): Caz general - performanțe zone continui vitrate dispuse în planul peretelui cortină Varianta 2): Caz general - performanțe zone continui vitrate la tâmplărie Varianta 3): Performanțe zone vitrate cu înălțimea de cel puțin 1,20 m dispuse în planul peretelui cortină
    Figura 46 - Performanțe perete cortină sau
    panou de tâmplărie vitrate pe toată înălțimea
    d. ecranele de protecție (Figura 47) trebuie să îndeplinească următoarele criterii:– la clădiri cu înălțime obișnuită:i. înălțimea de cel puțin 50 cm, amplasate sub planșeul de rezistență, astfel încât să respecte soluțiile H+L ≥ 1,20 m (și)ii. rezistența la foc minimum D_600 30;– la clădiri înalte:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m, amplasate sub planșeul de rezistență, astfel încât să respecte soluțiile H+L ≥ 1,20 m (și)ii. rezistența la foc minimum D_600 60;– la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m, amplasate sub planșeul de rezistență, (și)ii. rezistența la foc minimum D_600 90;– la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m și mai mică de 125 m:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m, amplasate sub planșeul de rezistență, (și)ii. rezistența la foc minimum DH 90;– la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală cu 125 m:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m, amplasate sub planșeul de rezistență, (și)ii. rezistența la foc minimum DH 120.
    Figura 47 - Performanțe ecrane de protecție
    Notă Figura 47: Atunci când plafoanele suspendate sau autoportante sunt dispuse la limita inferioară a ecranelor sau a zonelor continui dispuse în planul peretelui cortină, pentru a conta pe eficiența ecranelor, în plafoane se vor asigura spații libere (traforuri) prin care fumul să pătrundă în spatele ecranului, perforația fiind de cel puțin 75% din aria zonei perforate a plafonului (autoportant sau suspendat). Zona perforată va avea cel puțin 60 cm adâncime pe toată lungimea peretelui exterior (conform Figura 48). Varianta a) cu zonă continuă dispusă în planul peretelui cortină Varianta b) cu ecran
    Figura 48 - Elemente incombustibile traforate dispuse la plafoane
    (2) Elementele orizontale exterioare continui (prinse de planșeele construcției sau o continuare a acestora, conform Figura 49) rezistente la foc (RE dacă sunt necirculabile sau REI dacă sunt circulabile) trebuie să îndeplinească următoarele criterii:– la clădiri cu înălțime obișnuită:i. lățimea (măsurată pe orizontală) de cel puțin 1,20 m (și)ii. rezistența la foc minimum RE 30 sau REI 30;– la clădiri înalte:i. lățimea (măsurată pe orizontală) de cel puțin 1,20 m (și)ii. rezistența la foc minimum RE 60 sau REI 60;– la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 125 m:i. lățimea (măsurată pe orizontală) de cel puțin 1,20 m (și)ii. rezistența la foc minimum RE 90 sau REI 90;– la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală cu 125 m:i. lățimea (măsurată pe orizontală) de cel puțin 1,20 m (și)ii. rezistența la foc minimum RE 120 sau REI 120.
    Figura 49 - Performanțe elemente
    orizontale exterioare continui rezistente la foc
    (3) Pentru întârzierea propagării incendiilor prin interiorul construcției, spațiile libere dintre planșee și peretele cortină se etanșează cu sisteme de etanșare având aceeași rezistență la foc cu a planșeului (Figura 50), astfel:– la clădiri cu înălțime obișnuită:i. rezistența la foc minimum EI 30;– a clădiri înalte:i. rezistența la foc minimum EI 60;– la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 125 m:i. rezistența la foc minimum EI 90;– la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală cu 125 m:i. rezistența la foc minimum EI 120.
    Figura 50 - Performanțe privind etanșarea
    spațiilor libere dintre planșee și peretele cortină
     +  Articolul 2.3.6.1.4.(1) Pentru întârzierea propagării incendiilor la clădiri care nu sunt înalte și/sau foarte înalte, între nivelurile construcțiilor prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă) și prin interiorul construcțiilor a:– clădirilor:– cu săli aglomerate,– destinate persoanelor care nu se pot evacua singure,– cu funcțiune de cazare temporară– învățământ preșcolar, primar și secundar cu înălțimea h < 8 m (unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu folosibil al construcției, față de nivelul de referință) precum și a– clădirilor cu alte funcțiuni decât cele enumerate anterior cu regim de înălțime > P+2E și ≤ P+5E sau cu înălțimea 8 ≤ h < 20 m (unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu folosibil al construcției, față de nivelul de referință), cu excepția condominiilor (locuințe colective și semicolective) și a locuințelor individuale (prevăzute la Art. 2.3.6.1.5., Art. 2.3.6.1.6. și Art. 2.3.6.1.7.), se poate adopta una din următoarele măsuri:a. pereții exteriori (neportanți) și/sau părțile din pereții exteriori rezistenți la foc clasificați din exterior spre interior (o->i) între care se intercalează elemente vitrate fără performanțe la foc trebuie să îndeplinească următoarele criterii:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m (măsurată pe verticală conform regulii H+L) (și)ii. rezistența la foc minimum EI 30 (o->i);b. zonele continui dispuse în planul peretelui cortină, trebuie să îndeplinească următoarele criterii:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m (măsurată pe verticală conform regulii H+L) (și)ii. rezistența la foc minimum EI 30 (o->i);c. peretele cortină sau panoul de tâmplărie trebuie să îndeplinească următorul criteriu:i. rezistența la foc minimum EI 30 (o->i);d. ecranele de protecție trebuie să îndeplinească următoarele criterii:i. înălțimea de cel puțin 50 cm, amplasate sub planșeul de rezistență, astfel încât să respecte soluțiile H+L cel puțin 90 cm (și)ii. rezistența la foc minimum D_600 30;e. elementele orizontale exterioare continui trebuie să îndeplinească următoarele criterii:i. lățimea de cel puțin 1,20 m (măsurată pe orizontală conform regulii H+L) (și)ii. rezistența la foc minimum RE sau REI 30.(2) Spațiile libere dintre planșee și peretele cortină se etanșează cu sisteme de etanșare având aceeași rezistență la foc cu a planșeului, în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției, dar nu mai puțin de EI 30.  +  Articolul 2.3.6.1.5.(1) Pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcțiilor prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă) și prin interiorul construcțiilor a:– clădirilor:– cu orice funcțiune, cu excepția celor cu săli aglomerate, cu persoane care nu se pot evacua singure, cu funcțiune de cazare temporară, învățământ preșcolar, primar și secundar precum și a condominiilor (locuințe colective și semicolective) și a locuințelor individuale (prevăzute la Art. 2.3.6.1.6. și Art. 2.3.6.1.7.), cu înălțimea h < 8 m (unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu folosibil al construcției, față de nivelul de referință) precum și a– condominiului format din una sau mai multe construcții, dintre care unele proprietăți sunt comune, iar restul sunt proprietăți individuale, după caz, cu regim de înălțime > P+2E și < P+5E sau cu înălțimea 8 ≤ h < 20 m (unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu folosibil al construcției, față de nivelul de referință), cu excepția condominiilor și a locuințelor individuale (prevăzute la Art. 2.3.6.1.6. și Art. 2.3.6.1.7.), se poate adopta una din următoarele măsuri:a. pereții exteriori (neportanți) și/sau părțile din pereții exteriori rezistenți la foc clasificați din exterior spre interior (o->i) între care se intercalează elemente vitrate fără performanțe la foc, trebuie să îndeplinească următoarele criterii:1.1. înălțimea de cel puțin 90 cm (măsurată pe verticală conform regulii H+L) (sau)1.2. înălțimea de cel puțin 1,20 m (măsurată pe verticală în sens diagonal, în direcția cea mai scurtă) (și)ii. rezistența la foc minimum EI 30 (o->i);b. zonele continui dispuse în planul peretelui cortină trebuie să îndeplinească următoarele criterii:i. înălțimea de cel puțin 90 cm (măsurată pe verticală conform regulii H+L) (și)ii. rezistența la foc minimum EI 30 (o->i);c. peretele cortină sau panoul de tâmplărie trebuie să îndeplinească următorul criteriu:i. rezistența la foc minimum EI 30 (o->i);d. ecranele de protecție trebuie să îndeplinească următoarele criterii:i. înălțimea de cel puțin 50 cm, amplasate sub planșeul de rezistență (și)ii. rezistența la foc minimum D_600 30;e. elementele orizontale exterioare continui trebuie să îndeplinească următoarele criterii:i. lățimea (măsurată pe orizontală conform regulii H+L) de cel puțin 90 cm (și)ii. rezistența la foc minimum RE sau REI 15.(2) Spațiile libere dintre planșee și peretele cortină se etanșează cu sisteme de etanșare având aceeași rezistență la foc cu a planșeului, în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției, dar nu mai puțin de EI 30.  +  Articolul 2.3.6.1.6.(1) Pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcțiilor prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă) și prin interiorul condominiului format din una sau mai multe construcții, dintre care unele proprietăți sunt comune, iar restul sunt proprietăți individuale, cu înălțimea h < 8 m (unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu folosibil al construcției, față de nivelul de referință), cu excepția locuințelor individuale (prevăzute la Art. 2.3.6.1.7.), pentru întârzierea propagării incendiilor prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațade) se poate adopta una din următoarele măsuri:a. Distanțele dintre vitrările din pereții exteriori (neportanți) trebuie să îndeplinească următoarele criterii:i. înălțimea de cel puțin 50 cm (măsurată pe verticală conform regulii H+L) (și)ii. înălțimea de cel puțin 90 cm (măsurată pe verticală în sens diagonal, în direcția cea mai scurtă conform regulii H+L);b. Elementele orizontale exterioare continui trebuie să fie rezistente la foc minimum R 15 pe lățimea de cel puțin 50 cm (măsurată pe orizontală conform regulii H+L).(2) Spațiile libere dintre planșee și peretele cortină se etanșează cu sisteme de etanșare având aceeași rezistență la foc cu a planșeului, în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției, dar nu mai puțin de EI 30.  +  Articolul 2.3.6.1.7. Pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcțiilor prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă) și prin interiorul clădirilor de locuit reprezentând unități individuale (cu locuințe unifamiliale, de serviciu, de intervenție, de necesitate, de sprijin, de protocol, case de vacanță) sau un ansamblu rezidențial care se constituie în condominiu format din locuințe și construcții cu altă destinație, individuale, amplasate izolat, înșiruit sau cuplat, în care proprietățile individuale sunt interdependențe printr-o proprietate comună forțată și perpetuă, cu înălțimea h = maximum 8 m (unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu folosibil al construcției, față de nivelul de referință) nu se prevăd măsuri obligatorii.  +  Articolul 2.3.6.1.8. La construcțiile cu închideri perimetrale rezistente la foc, termoizolația exterioară și/sau sistemele compozite de izolare termică exterioară (sisteme compacte în condiții de utilizare finală) a pereților perimetrali trebuie să fie clasa de reacție la foc conform prevederilor din Tabelul 16. Tabelul 16: Termoizolație exterioară și/sau sisteme compozite de izolare termică (sisteme compacte în condiții de utilizare finală) pe fațade pline sau prevăzute cu elemente vitrate sau alte goluri neprotejate (pentru diferite funcțiuni/tipuri de clădiri)
    FuncțiuniNumărul de niveluri supraterane maxim admise/înălțime totală (până la coamă)Termoizolația/ Sistemul compozit de izolare termică
    LocuințeLocuințe unifamiliale max. P+E sau P+MminimumD-s3,d0
    Blocuri de locuințe colective ≤ P+2E (sau ≤ 10 m înălțime totală până la coamă/atic)*1)*2)minimumC-s3,d0
    Blocuri de locuințe colective > P+2E și < P+5E (cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)*2)minimumB-s3,d0
    Blocuri de locuințe colective ≥ P+5E (6 niveluri) și cu mai puțin de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic)minimumB-s2,d0
    Blocuri de locuințe colective cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) și ≤ P +11E*1)*2)A1 sau A2- s1,d0
    Blocuri de locuințe încadrate >P +11E (înalte sau foarte înalte)A1 sau A2- s1,d0
    AdministrativeClădiri ≤ P+2E *2)minimumC-s3,d0
    Clădiri > P+2E și ≤ P+5E sauClădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)*2)minimumB-s3,d0
    > P+5E sauClădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)*2)*3)minimumB-s2,d0
    Clădiri înalte sau foarte înalteA1 sau A2- s1,d0
    ComerțClădiri ≤ P+1E sauClădiri cu până la 8 m înălțime până la ultimul nivel de calcare sau cu până la 10 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)minimumC-s2,d0
    Clădiri > P+1E și ≤ P+5E 2) sauClădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)minimumB-s2,d0
    Clădiri > P+5E *2) sauClădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic)*1)*2)minimumB-s1,d0
    Clădiri înalte sau foarte înalteA1 sau A2- s1,d0
    Centre comercialeA1 sau A2- s1,d0
    SănătateClădiri ≤ P+3E *2)A1 sau A2- s1,d0
    Clădiri > P+3E și ≤ P+5E *2) sauClădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)*2)A1 sau A2- s1,d0
    >P+5E*2) sauClădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1) *2)A1 sau A2- s1,d0
    Clădiri înalte sau foarte înalteA1 sau A2- s1,d0
    CulturăClădiri ≤ P+EminimumC-s2,d0
    Clădiri ≥ P+2E *2) și ≤ P+5E *2) siClădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)minimumB-s2,d0
    Clădiri > P+5E*1) *2) sauClădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic)*1)*2)minimumB-s1,d0
    Clădiri înalte sau foarte înalteA1 sau A2- s1,d0
    Clădiri care adăpostesc valori deosebite (de patrimoniu)A1 sau A2- s1,d0
    învățământClădiri P pentru învățămîntpreșcolar, primar și secundarminimumB-s1,d0
    Clădiri P pentru învățămînt terțiar, nonuniversitar și universitarminimumB-s3,d0
    Clădiri P+E pentru învățămînt preșcolar, primar și secundarA1 sau A2- s1,d0
    Clădiri P+Epentru învățămînt terțiar, nonuniversitar și universitarminimumB-s1,d0
    Clădiri ≥ P+2E (sau ≤ 8 m) și ≤ P+5E *2)ȘiClădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)A1 sau A2- s1,d0
    Clădiri > P+5E *2) sauClădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic)*1)*2)A1 sau A2- s1,d0
    Clădiri înalte sau foarte înalteA1 sau A2- s1,d0
    TurismCabane montane P+E+MminimumB-s3,d0
    Clădiri ≤ P+2E și ≤ 100 de persoaneminimumB-s2,d0
    Clădiri < P+4E 2 sau> 100 de persoane și fără săli aglomerate *2)minimumB-s1,d0
    Clădiri > P+4EșiClădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)*2)A1 sau A2- s1,d0
    Clădiri > P+4E *2) sauClădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1) *2)A1 sau A2- s1,d0
    Clădiri înalte sau foarte înalteA1 sau A2- s1,d0
    CultClădiri ≤ P+EminimumC-s2,d0
    Clădiri ≥ P+2EșiClădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)minimumB-s2,d0
    > P+5E *2)Sau mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic)*1)*2) *3)minimumB-s1,d0
    Clădiri înalte sau foarte înalteA1 sau A2- s1,d0
    Clădiri care adăpostesc valori deosebite (de patrimoniu)A1 sau A2- s1,d0
    SportClădiri ≤ P+EminimumC-s2,d0
    Clădiri ≥ P+2E (sau ≤ 8 m) și cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)minimumB-s2,d0
    Clădiri > P+5E *2) sauClădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1) *2)minimumB-s1,d0
    Clădiri înalte sau foarte înalteA1 sau A2- s1,d0
    Clădiri / compartimente de incendiu cu săli aglomerateComasate (cu alte săli aglomerate)A1 sau A2- s1,d0
    IndependenteA1 sau A2- s1,d0
    Alte funcțiuniClădiri ≤ P+2E *2)minimumC-s3,d0
    Clădiri > P+2E și ≤ P+5E sauClădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)*2)minimumB-s3,d0
    > P+5E sauClădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)*2)*3)minimumB-s2,d0
    Clădiri înalte sau foarte înalteA1 sau A2- s1,d0
    Note Tabelul 16:(a) *1 - Măsurată față de terenul carosabil adiacent accesibil cel mai de jos, în situația în care accesul este posibil pe mai multe fațade.(b) *2 - Nu se referă la clădirile înalte sau foarte înalte.(e) *3 - Pentru clădirile cu funcțiuni mixte se adoptă criteriile privind clasa de reacție la foc cea mai severă.(c) În cazurile în care construcția proiectată se va încadra în numărul de niveluri supraterane maxim admise precizate în tabel, dar nivelul de stabilitate la incendiu este superior, atunci se va opta pentru sistemele compozite de izolare termică ale fațadei pline corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu proiectat, dar acestea nu se vor lua în calcul la stabilirea nivelului de stabilitate la incendiu.(d) Termoizolația exterioară și/sau sistemele compozite de izolare termică exterioară se vor monta conform recomandărilor producătorilor.
     +  Articolul 2.3.6.1.9.(1) Atunci când la construcțiile menționate la Art. 2.3.6.1.8. sistemele compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali sunt diferite de A1 sau A2-s1,d0, pentru soluția proiectată la izolarea termică a fațadelor indicată la articolul precedent, ferestrele și ușile închiderilor perimetrale se bordează laturile exterioare laterale și cea superioară, cu termoizolații clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu lățimea de minimum 60 cm atunci când se folosesc tâmplării incombustibile și tâmplării din lemn, conform Figura 51, varianta a2) și se bordează laturile exterioare laterale și cea superioară, cu termoizolații clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu lățimea de minimum 60 cm precum și latura inferioară, cu termoizolații clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu lățimea de minimum 30 cm atunci când se folosesc tâmplării combustibile (cu excepția lemnului), conform Figura 51, varianta b2). În ambele variante, bordările trebuie să aibă aceeași grosime cu a materialului termoizolant al fațadei, conform prevederilor din Anexa 3 privind "Limitarea propagării incendiilor pe fațadă".(2) Bordările golurilor din închiderile perimetrale menționate la alin. (1), pot fi înlocuite cu:a) fâșii orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 dispuse în dreptul tuturor planșeelor construcției, având lățimea de minimum 60 cm și aceeași grosime cu a materialului utilizat la termoizolarea exterioară a închiderii perimetrale (Figura 51, varianta a1) sau b1));b) cursive sau copertine exterioare continui cu lățimea de minimum 60 cm (măsurată pe orizontală), clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Aceste elemente orizontale trebuie să depășească golurile cu minimum 60 cm și în proiecție orizontală. Varianta a) Tâmplărie incombustibilă sau din lemn Varianta b) Tâmplărie combustibilă, cu excepția lemnului
    Figura 51 - Bordările golurilor din închiderile perimetrale
     +  Articolul 2.3.6.1.10. Produsele utilizate pentru finisajul exterior (inclusiv cele de izolare termică sau de placare) al închiderilor perimetrale ale clădirilor înalte sau foarte înalte trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.  +  Articolul 2.3.6.1.11. Termoizolația și finisajul fațadei vor respecta clasele de reacție la foc normate.
    2.3.6.2. Prevederi generale privind limitarea propagării focului pe acoperiș  +  Articolul 2.3.6.2.1.(1) Produsele utilizate pentru termoizolarea terasei clădirilor înalte și foarte înalte trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.(2) La construcțiile care nu sunt înalte și foarte înalte și au înălțimea mai mare de 20 m (măsurate la coamă sau atic) față de terenul sau carosabilul adiacent accesibil autospecialelor de intervenție ale pompierilor, materialele utilizate pentru termoizolarea acoperișurilor tip terasă pot să fie clasa de reacție la foc minimum B-s3,d0. În condițiile amplasării panourilor fotovoltaice peste aceste acoperișuri, stratul final al învelitorii trebuie să respecte prevederile din Tabelul 2, nr. crt. 10, lit. b. sau Tabelul 3, nr. crt. 10, lit. b.(3) Clasa de reacție la foc a materialului termoizolant utilizat pentru termoizolarea acoperișurilor tip terasă poate fi minimum C-s3,d0 pentru celelalte categorii de clădiri cu regim de înălțime mai mic de 20 m (măsurate la coamă sau atic) față de terenul sau carosabilul adiacent accesibil autospecialelor de intervenție ale pompierilor. În condițiile amplasării panourilor fotovoltaice peste aceste acoperișuri, stratul final al învelitorii trebuie să respecte prevederile din Tabelul 2, nr. crt. 10, lit. b. sau Tabelul 3, nr. crt. 10, lit. b.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), (2) și (3), se admite utilizarea materialelor termoizolante combustibile fără performanță la foc:a) în situația poziționării termoizolației între planșeul din beton armat și un strat de egalizare sau beton de pantă, de minimum 3,00 cm,b) în situația poziționării termoizolației între stratul de egalizare și o șapă slab armată cu grosimea de 5 cm, iar la toate traversările necesare instalațiilor precum și pe tot conturul terasei se utilizează vată minerală clasa A1, A2 s1,d0 reacție la foc pe o lățime minimă de 50 cm.2.3.6.3. Limitarea dezvoltării efluenților incendiului (fum, gaze fierbinți)  +  Articolul 2.3.6.3.1. Pentru limitarea dezvoltării efluenților incendiului (fum, gaze fierbinți) și a propagării ușoare a focului în interiorul construcției, după caz, trebuie asigurate sisteme adecvate de protecție, respectiv a unor:a) sisteme de realizare a suprapresiunii diferențiale (conform SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță și SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri);b) sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, realizate conform prevederilor normativului;c) sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, realizate conform standardelor: SR CEN/TR 12101-5 - Sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți. Partea 5: Ghid de recomandări funcționale și metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți
     +  SECȚIUNEA IV2.4. Alcătuiri constructive2.4.1. Dispoziții generale  +  Articolul 2.4.1.1.(1) Construcțiile, compartimentele de incendiu și elementele de construcție ale acestora, se alcătuiesc și conformează astfel încât să nu favorizeze propagarea ușoară a focului și a fumului în interiorul și exteriorul lor.(2) În construcții cu nivelul I de stabilitate la incendiu, densitatea sarcinii termice rezultată din materialele și elementele de construcție utilizate nu va depăși 275 MJ/mp, cu excepția pardoselilor pe suport clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistent la foc după criteriile REI conform prevederilor din Tabelul 2, nr. crt. 3 (pentru planșee). Pardoselile pot fi montate direct sau pe strat fonoizolator la zgomot de impact (strat vibroamortizant) având clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0.  +  Articolul 2.4.1.2.(1) Atunci când sunt admise, materialele, produsele și elementele de construcție combustibile (care nu sunt din clasele de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0) utilizate în construcții, se recomandă să nu fie cu goluri interioare. Dacă au goluri interioare, acestea trebuie întrerupte la maximum 4 m pe verticală și maximum 6 m pe orizontală.(2) Întreruperile golurilor interioare pot fi realizate din aceleași materiale din care este realizat respectivul element de construcție, iar golurile din elementele de construcție verticale nu trebuie să comunice cu golurile din elementele de construcție orizontale.(3) Întreruperea continuității golurilor din elementele de construcție orizontale este obligatorie și în dreptul pereților despărțitori rezistenți la foc, precum și la rosturile de tasare-dilatare. Golurile verticale se întrerup în dreptul planșeelor.(4) Întreruperea continuității golurilor interioare este obligatorie și în cazul placărilor combustibile ale pereților și planșeelor, dar nu se referă la canalele de ventilare/condiționare și la spațiile cu rol de ventilare/condiționare situate deasupra plafoanelor (autoportante sau suspendate), precum și la podurile construcțiilor.(5) Întreruperea continuității golurilor interioare aferente fațadelor în alcătuire ventilată se va conforma potrivit prevederilor Normativului privind proiectarea fațadelor cu alcătuire ventilate, indicativ NP 135-2013, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 3.415/2013.2.4.2. Scări  +  Articolul 2.4.2.1.(1) Circulațiile verticale (scări, rampe) prevăzute pentru circulația funcțională normală și de evacuare în caz de incendiu a utilizatorilor construcției, trebuie să îndeplinească condițiile normate de dispunere, alcătuire, dimensionare și rezistență la foc, conform prevederilor prezentului normativ precum și a celorlalte reglementări aplicabile .(2) Circulațiile verticale se conformează pentru incendii izbucnite în exteriorul lor. Incendiile se pot manifesta în interiorul clădirii sau pe fațadele clădirii.  +  Articolul 2.4.2.2.(1) Pereții de separare ai caselor de scări închise de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor față de restul construcției din clădiri civile vor corespunde prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului acestor clădiri. Pereții de separare față de încăperile de depozitare adiacente vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri de incendiu, adoptând valoarea cea mai mare.(2) Pereții de separare ai caselor de scări închise de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor față de restul construcției din clădiri civile înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, precum și în alte situații stabilite în normativ vor respecta condițiile specifice acestora.(3) În construcțiile de producție și depozitare, pereții de separare a caselor de scări închise de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor față de restul construcției vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri de incendiu și/sau explozie volumetrică din încăperile adiacente.  +  Articolul 2.4.2.3. Alcătuirea pereților din spatele nișelor sau al șlițurilor din pereții de separare ai caselor de scări închise față de restul construcției, trebuie să asigure cel puțin următoarele rezistențe la foc:a) EI/REI 90, la construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;b) EI/REI 60, la construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;c) EI/REI 45, la construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;d) EI/REI 15, la construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV sau V.  +  Articolul 2.4.2.4. Planșeele care separă casele de scări și căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent, față de restul construcției, vor corespunde prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului acestor clădiri precum și cerințelor referitoare la asigurarea nivelului de stabilitate la incendiu a construcției.  +  Articolul 2.4.2.5.(1) Podestele, grinzile și rampele scărilor interioare (închise sau deschise) de evacuare a utilizatorilor, cu excepția celor precizate în normativ la platforme de lucru, trebuie să fie minimum:a) R 90 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;b) R 60 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;c) R 45 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;d) R 30 și clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;e) R 15 și clasa de reacție la foc minimum D-s1,d0, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V (acolo unde acestea sunt admise).(2) Pentru scările interioare deschise care asigură evacuarea a maximum 2 niveluri succesive, criteriul R nu se aplică la trepte, contratrepte (dacă acestea sunt prevăzute) și podeste din sticlă. În cazul podestelor și a treptelor din sticlă care asigură evacuarea a maximum 2 niveluri succesive se consideră îndeplinită condiția, atunci când sunt realizate din elemente din sticlă stratificată (formată din două sau mai multe sticle tratate termic lipite între ele cu folii organice); grinzile și vangurile vor îndeplini condiția de la alin. (1);(3) În cazul treptelor, contratreptelor și podestelor din sticlă care asigură evacuarea a mai mult de 2 niveluri succesive, grinzile și vangurile vor îndeplini condiția de la alin. (1) și se utilizează un vitraj izolant în care sticla de dedesubt are nivelul de rezistență la foc EW în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu, astfel:a) EW 90 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;b) EW 60 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II și/ sau III;c) EW 30 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;d) EW 15 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V (acolo unde acestea sunt admise), iar sticla de deasupra are rolul de a suporta încărcările, sticla de deasupra fiind exceptată de la cerințele prevăzute la alin. (1).  +  Articolul 2.4.2.6.(1) Podestele, grinzile și rampele scărilor interioare deschise de circulație funcțională care nu constituie căi de evacuare a utilizatorilor, trebuie să fie minimum:a) R 90 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;b) R 60 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;c) R 45 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;d) R 30 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;e) fără încadrări în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V (acolo unde acestea sunt admise).(2) Pentru scările interioare deschise de circulație funcțională care nu constituie căi de evacuare a utilizatorilor și care asigură legătura funcțională a maximum 2 niveluri succesive, criteriul R nu se aplică la trepte, contratrepte și podeste. Treptele, contratreptele (dacă acestea sunt prevăzute) și/sau podestele de sticlă se montează pe structuri portante, acestea din urmă trebuind să satisfacă cerințele R prevăzute la alin. (1). Nu se admit trepte, contratrepte (dacă acestea sunt prevăzute) și/sau podeste fără performanță la foc la scările interioare deschise de circulație funcțională care nu constituie căi de evacuare a utilizatorilor și care asigură legătura funcțională a mai mult de 2 niveluri succesive, cu excepția clădirilor de locuit reprezentând unități individuale.  +  Articolul 2.4.2.7.(1) Golurile de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor, practicate în pereții de separare a scărilor închise față de restul construcției, se protejează cu elemente de închidere alcătuite și realizate conform prevederilor normate, pentru fiecare risc de incendiu a clădirilor, tip, funcțiune și destinație.(2) Golurile prin care utilizatorii clădirilor civile au acces la scările de evacuare închise, se protejează conform prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului acestor clădiri.(3) Golurile prin care utilizatorii construcțiilor de producție și/sau depozitare au acces la scările de evacuare închise, se protejează potrivit prevederilor privind performanțele specifice acestor funcțiuni.  +  Articolul 2.4.2.8.(1) Pentru a împiedica pătrunderea fumului pe căile de evacuare și propagarea incendiilor de la un nivel la altul, scările, indiferent dacă sunt luate sau nu în calcul la evacuare, se separă de restul clădirii prin pereți și planșee alcătuite conform prezentului normativ. În cazul în care nu sunt închise în case de scări, acestea se prevăd pe conturul golului din planșeu cu ecrane continue rezistente la foc minimum DH 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, și minimum DH 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu, cu înălțimea de minimum 50 cm (sub planșeu) și sprinklere, pe toată lungimea ecranelor, cu timpul normat de funcționare al instalației de minimum 60 minute, în condițiile în care clădirea este echipată cu acest tip de instalație de stingere.(2) Scările pot fi deschise (neînchise în case de scări) dacă asigură evacuarea a cel mult două niveluri succesive supraterane ale construcției, în condițiile prevăzute de normativ.(3) Fac excepție de la prevederile stipulate în alin. (1) scările deschise monumentale, ale supantelor, mezaninelor, lojelor, balcoanelor și alte situații explicitate în normativ, precum și circulațiile perpendiculare pe gradene. La acestea se vor prevedea măsuri specifice funcție de numărul de utilizatori, destinația sau tipul clădirii în care se dispun. La clădirile de producție și/sau depozitare accesul utilizatorilor la mașini, utilaje, pasarele, platforme deschise, supante etc., care nu constituie locuri permanente de lucru, se realizează conform măsurilor specifice acestora.2.4.3. Circulații comune orizontale  +  Articolul 2.4.3.1.(1) Circulațiile comune orizontale funcționale și de evacuare a utilizatorilor construcțiilor (coridoare, holuri, degajamente protejate, tuneluri de evacuare etc.), se separă față de restul clădirii corespunzător destinației și densității sarcinii termice (q), potrivit prevederilor normate.(2) Circulațiile comune orizontale de evacuare se conformează pentru incendii izbucnite în exteriorul lor.  +  Articolul 2.4.3.2.(1) Pereții și planșeele de separare a circulațiilor comune orizontale funcționale și de evacuare din clădiri civile față de restul construcției, vor corespunde prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului acestor clădiri. Pereții și planșeele de separare a circulațiilor comune orizontale față de încăperile de depozitare vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri de incendiu, adoptând valoarea cea mai mare.(2) Pereții de separare față de restul construcției a circulațiilor comune orizontale funcționale și de evacuare din clădiri civile înalte, foarte înalte și cu săli aglomerate, precum și în alte situații stabilite în normativ, vor respecta condițiile specifice acestora.(3) În construcțiile de producție și/sau depozitare, pereții de separare a circulațiilor comune orizontale funcționale și de evacuare a utilizatorilor față de restul construcției, vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri de incendiu și/sau explozie volumetrică din încăperile adiacente.(4) La realizarea separărilor în spațiile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă sau de alt tip conform funcțiune) deschise, pentru activități care necesită o comunicare frecventă sau în spațiile deschise cu același risc de incendiu și destinație (proprie sau complementară) de tip open space, trebuie să se țină cont de următoarele cerințe:a) panourile de compartimentare trebuie realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant și a garniturilor de vitrare; panourile de compartimentare trebuie să asigure o suprafață minimă vitrată de 50 % din aria lor pe latura pe care este amplasată ușa. Vitrajele pe latura pe care este amplasată ușa se vor amplasa deasupra treimii inferioare a panourilor de compartimentare, urmărind asigurarea vizibilității în zona ochilor utilizatorilor. Peste vitraje pe latura pe care este amplasată ușa este interzisă aplicarea de folii pentru obturarea privirii sau a amplasării de obiecte de mobilier lângă acestea.b) panourile de compartimentare nu trebuie să influențeze funcționarea instalațiilor de protecție împotriva incendiilor;c) circulațiile comune orizontale rezultate în urma separărilor (delimitate de pereți rezistenți la foc) trebuie prevăzute cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu (conform prevederi normate), iar în cazul utilizării evacuării mecanice a fumului se prevăd sisteme cu deschidere automată comandată de centrala de detecție, semnalizare și avertizare incendiu, dacă nu au ferestre directe cu ochiuri mobile spre exterior prin care să se evacueze fumul în caz de incendiu;d) lungimea căii de evacuare se calculează pornind de la punctul cel mai îndepărtat (la maximum 40 cm față de perete) al spațiilor de tip open space până la intrarea în cel mai apropiat spațiu protejat (încăpere tampon protejată, degajament protejat, scară de evacuare etc.) sau până la ieșirea în exterior, și trebuie să fie maximul valorii stabilite de normativ pentru 2 direcții, atunci când acestea sunt necesare, având în vedere panourile de separare și mobilierul fix; în situația scărilor deschise, lungimea de evacuare se măsoară până la prima treaptă a acestora; este necesar ca pentru spațiile de tip deschis să se asigure minimum două căi de evacuare distincte și independente;e) finisajele spațiilor de tip deschis trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute pentru circulațiile orizontale de evacuare;f) parapetele, panourile și pereții interiori despărțitori funcționali având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 din cadrul unor grupări de spații (de lucru - pentru funcțiunea administrativă sau de alt tip conform funcțiune) deschise, pentru activități care necesită o comunicare frecventă de tip open space sau de spații cu același risc de incendiu și destinație (proprie sau complementară), cu suprafața maxim normată pot fi utilizați în raport cu orice nivel de stabilitate la incendiu;g) parapetele și/sau panourile din materiale combustibile prevăzute la Art. 2.1.3.4 lit. (i) pot fi utilizate în raport cu nivelurile de stabilitate la incendiu astfel:– minimum clasa de reacție la foc D-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K_2 10 (la niv. IV și/sau V de stabilitate la incendiu);– minimum clasa de reacție la foc C-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K_2 30 (la niv. III de stabilitate la incendiu);– minimum clasa de reacție la foc B-s1,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K_2 60 (la niv. II de stabilitate la incendiu);– nu se admit (la niv. I de stabilitate la incendiu).  +  Articolul 2.4.3.3.(1) Golurile de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor, practicate în pereții de separare a circulațiilor comune orizontale față de restul construcției, se protejează cu elemente de închidere alcătuite și realizate conform prevederilor normativului.(2) Golurile de circulație dispuse în pereții de separare a circulațiilor comune orizontale din clădiri civile, se protejează conform prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului acestor clădiri.(3) Golurile de circulație dispuse în pereții de separare a circulațiilor comune orizontale din construcțiile de producție și/sau depozitare, se protejează corespunzător riscurilor de incendiu specifice încăperilor adiacente.  +  Articolul 2.4.3.4.(1) Degajamentele protejate precum și tunelurile de evacuare trebuie să fie cu lungime maximă de 200 m și trebuie separate de restul construcției cu elemente A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice a încăperilor adiacente, prin pereți rezistenți la foc (EI/REI), planșee rezistente la foc (REI) conform încadrării în nivelul de stabilitate la incendiu al construcției și uși rezistente la foc EI -C5S_200, fără a fi mai mici de:a) pereți EI/REI 120 și uși EI_2 60-C5S_200, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;b) pereți EI/REI 90 și uși EI_2 45-C5S_200, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;c) pereți EI/REI 60 și uși EI_2 30-C5S_200 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;d) pereți EI/REI 45 și uși EI_2 20-C5S_200 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;e) pereți EI/REI 30 și uși EI_2 15-C5S_200 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V.(2) În situația în care degajamentele protejate constituie puncte de staționare ale persoanelor cu disabilități, trebuie separate de restul construcției cu elemente A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice a încăperilor adiacente, prin pereți rezistenți la foc (EI/REI), planșee rezistente la foc (REI) conform încadrării în nivelul de stabilitate la incendiu al construcției și uși rezistente la foc EI -C5S_200, fără a fi mai mici de:a) pereți EI/REI 180 și uși EI_2 90-C5S_200, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;b) pereți EI/REI 180 și uși EI_2 90-C5S_200, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II care nu sunt prevăzute cu instalație automată de stingere și pereți EI/REI 120 și uși EI_2 60-C5S_200, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II care sunt prevăzute cu instalație automată de stingere;c) pereți EI/REI 90 și uși EI_2 45-C5S_200 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III care nu sunt prevăzute cu instalație automată de stingere și pereți EI/REI 60 și uși EI_2 30-C5S_200, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III care sunt prevăzute cu instalație automată de stingere;d) pereți EI/REI 60 și uși EI_2 30-C5S_200 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV (pereți EI/REI 60 și uși EI_2 30-C5S_200 în clădirile pentru învățământ preșcolar cu nivelul de stabilitate la incendiu IV);e) pereți EI/REI 30 și uși EI_2 15-C5S_200 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V.(3) Densitatea sarcinii termice a încăperilor adiacente degajamentelor protejate și a tunelurilor pot genera modificarea performanțelor de rezistență la foc din alineatele precedente, cu condiția ca acestea să nu fie mai mici decât cele prevăzute la alin. (1) și (2).(4) Ușile din pereții degajamentelor protejate și ale tunelurilor spre încăperi, trebuie să fie rezistente la foc conform prevederilor normate și conformate astfel încât să nu împiedice evacuarea persoanelor.(5) Degajamentele protejate precum și tunelurile de evacuare, trebuie prevăzute cu sisteme pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu (sau prevăzute cu suprapresiune între 20 ÷ 80 Pa în funcție de specificul construcțiilor).(6) Degajamentele protejate și tunelurile (protejate) de evacuare nu se iau în calculul lungimii căii de evacuare.2.4.4. Ascensoare2.4.4.1. Dispoziții generale  +  Articolul 2.4.4.1.1. Ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, de marfă, elevatoarele, monte-charge și ascensoarele de intervenție, se realizează conform prevederilor prezentului normativ și legislației privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a ascensoarelor.  +  Articolul 2.4.4.1.2.(1) Ascensoarele și în general, sistemele de transport pe verticală din construcții, inclusiv încăperile pentru mașinile aferente acestora, se separă de restul clădirii prin pereți rezistenți la foc (EI, după caz REI) și planșee rezistente la foc (REI), corespunzătoare nivelului de stabilitate, riscului de incendiu, densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, tipului de clădire și destinației acesteia, potrivit prevederilor normativului.(2) Prin excepție de la alin (1) Ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, ascensoarele înglobate în case de scări închise supraterane sau subterane, cele amplasate în atriumuri, precum și cele de acces la platforme, galerii sau pasarele deschise față de restul construcției, pot fi neseparate cu elemente rezistente la foc.(3) Amplasarea ascensoarelor pentru materiale sau a oricărui alt sistem de transport al materialelor pe verticală, nu este admisă în casele de scări închise prevăzute pentru circulația funcțională și evacuarea utilizatorilor construcțiilor civile, de producție și/sau depozitare.  +  Articolul 2.4.4.1.3. Puțurile ascensoarelor, protecția golurilor de acces și ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională, precum și ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) și cele pentru transportul persoanelor cu dizabilități (precum și cele care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu), vor corespunde prevederilor privind performanțele specifice precizate în prezentul normativ și în reglementările tehnice specifice.  +  Articolul 2.4.4.1.4. Ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, marfa, intervenție în caz de incendiu (de pompieri) și pentru transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități/handicap, precum și elevatoarele, trebuie proiectate, construite, instalate și exploatate conform legislației în vigoare, aplicabile.2.4.4.2. Ascensoare pentru circulația funcțională, de persoane, de marfă și alte sisteme de transport de materiale pe verticală  +  Articolul 2.4.4.2.1.(1) Puțurile ascensoarelor prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor și în general ale sistemelor de transport pe verticală, se separă de restul construcției prin elemente verticale și după caz, orizontale, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 acolo unde nu sunt altfel specificate în text și rezistente la foc corespunzător nivelului de stabilitate la incendiu asigurat, tipului de clădire și destinației, dar minimum:a) pereți rezistenți la foc EI/REI 120 și după caz, planșee minimum REI 90, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;b) pereți rezistenți la foc EI/REI 90 și după caz, planșee minimum REI 60, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;c) pereți rezistenți la foc EI/REI 60 și după caz, planșee minimum REI 45, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;d) pereți rezistenți la foc EI/REI 45 și după caz, planșee minimum REI 30, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;e) pereți rezistenți la foc EI 30 și după caz, planșee minimum REI 15, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V (acolo unde acestea sunt admise).(2) La clădirile înalte și foarte înalte precum și la funcțiuni specifice, se respectă prevederile privind performanțele specifice separării puțurilor pentru ascensoare față de restul construcției.(3) Ușile stațiilor ascensoarelor prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor și în general ale sistemelor de transport pe verticală care debușează în spații open space (acolo unde acestea sunt admise), vor avea caracteristicile de performanță ale ușilor conformate în acord cu Art. 2.4.4.2.5. pentru ușile stațiilor ascensoarelor prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor și alin. (7) pentru ușile stațiilor ascensoarelor mici de materiale (tip monte-charge), electrice sau hidraulice. La clădirile înalte, foarte înalte și la cele cu săli aglomerate se respectă dispozițiile specifice.(4) Dacă cel puțin o stație a ascensoarelor și, în general, a sistemelor de transport pe verticală, debușează în spații neprotejate de fum (cu excepția holurilor sau a coridoarelor prevăzute cu pereți rezistenți la foc, a degajamentelor/tunelurilor protejate etc.) care au caracteristici de performanță mai mari ale ușilor încăperilor sau caracteristici de performanță mai mari ale pereților (generate de funcțiune sau densitate de sarcină termică), ascensoarele se vor conforma (cel puțin pe nivelul respectiv, în funcție de situație) în acord cu acele condiții.(5) Ca soluție alternativă, în situațiile în care nu este necesară asigurarea evacuării fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu a spațiului în care ușile prevăzute la alin. (3) și (4) debușează (în conformitate cu prevederile normate), se poate prevedea un sas (la intrarea în ascensorul de persoane) a cărui ușă către aceste spații să transfere caracteristicile de performanță descrise la alin. (3) și (4). În condițiile în care este necesară asigurarea evacuării fumului și a gazelor fierbinți, în caz de incendiu, a spațiului în care ușile prevăzute la alin. (3) și (4) debușează (în conformitate cu prevederile normate), se va prevedea încăpere tampon protejată.(6) Ascensoarele mici de materiale (tip monte-charge), electrice sau hidraulice, se separă cu pereți și planșee, după caz, rezistenți la foc conform alin. (1).(7) Golurile de acces la ascensoarele mici de materiale (tip monte-charge), electrice sau hidraulice, care debușează în holuri/coridoare, se protejează minimum:a) în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I: uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc EI 60;b) în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II: uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc EI 45;c) în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III: uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc minimum EI 30;d) în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV: uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc EI 20;e) în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V (acolo unde normativul permite): uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc EI 15.(8) Dacă cel puțin o stație debușează într-un spațiu care necesită uși cu caracteristici de performanță privind rezistența la foc mai mari (generate de funcțiune sau densitate de sarcină termică), golurile de acces la ascensoarele mici de materiale (tip monte-charge), electrice sau hidraulice se vor conforma (cel puțin pe nivelul respectiv, în funcție de situație) cu uși în acord cu acele condiții.(9) Dacă ascensoarele mici de materiale (tip monte-charge), electrice sau hidraulice au cabina cu două accese, toate golurile de acces prevăzute trebuie să îndeplinească condițiile de la alin. (7).(10) De la prevederile alin. (1) sunt exceptate ascensoarele panoramice. Ușile de palier ale ascensoarelor panoramice, montate pe fațadele clădirilor, trebuie să fie etanșe la foc minimum E 30 . De asemenea, în această situație se iau măsuri de preîntâmpinare a propagării incendiului pe fațadă în conformitate cu Art. 2.3.6.1.2Art. 2.3.6.1.6. În cazul pereților vitrați ai ascensoarelor panoramice se consideră îndeplinită condiția, atunci când sunt realizați cu structuri din profile având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a izolatorilor și garniturilor, prevăzute cu panouri de umplere din elemente de vitraj/sticlă simplă sau izolantă sau din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc EI sau etanșeitatea la foc E necesară, conform cerințelor Art. 2.3.6.1.2. ÷ Art. 2.3.6.1.6. privind propagarea incendiilor de la un nivel la altul (pe fațade sau prin interior).(11) Holurile ascensoarelor de circulație funcțională a persoanelor din clădirile publice pot să comunice liber cu spațiile publice de pe nivel.  +  Articolul 2.4.4.2.2.(1) Încăperile în care sunt amplasate echipamente aferente ascensoarelor hidraulice sau electrice, se separă de restul construcției prin elemente verticale și după caz, orizontale egale cu performanța la foc a planșeelor conform încadrare în nivel de stabilitate clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 corespunzător nivelului de stabilitate la incendiu asigurat, tipului de clădire și destinației, dar pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee minimum REI 60, iar ușa de comunicare cu restul construcției trebuie să fie minimum EI_1 60-C3, cu deschidere spre exterior.(2) Încăperile în care sunt amplasate echipamente aferente ascensoarelor de intervenție se separă de restul construcției prin elemente verticale și după caz, orizontale egale cu performanța la foc a pereților și ușilor corespunzător cerințelor specifice părții supraterane a clădirii și planșeelor ascensoarelor de intervenție, conform încadrate în tipuri sau funcțiuni ale clădirii, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 corespunzător nivelului de stabilitate la incendiu asigurat.  +  Articolul 2.4.4.2.3.(1) Într-un puț de ascensoare se pot dispune maximum trei (3) mijloace mecanice de transport pe verticală (ascensoare prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, de marfa, monte-charge, platforme elevatoare etc.) de același tip, cu excepția ascensoarelor prevăzute pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) și a celor din clădirile foarte înalte.(2) Se recomandă ca ascensoarele aferente nivelurilor supraterane ale construcției să fie dispuse în puțuri separate de cele ale nivelurilor subterane.(3) În casele de scări de evacuare nu este admisă amplasarea ascensoarelor de marfa și monte- charge. Acestea se amplasează numai în puțuri proprii independente, separate de restul construcției conform prevederilor normativului.  +  Articolul 2.4.4.2.4.(1) Pereții de separare față de restul construcției a ascensoarelor de marfă trebuie să fie minimum:a) EI/REI 180 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, pentru nivelul I de stabilitate la incendiu;b) EI/REI 120 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, pentru nivelul II de stabilitate la incendiu;c) EI/REI 60 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, pentru nivelul III de stabilitate la incendiu;d) EI/REI 45 clasa de reacție la foc B-s1,d0, pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu;e) EI/REI 30 clasa de reacție la foc min. B-s2,d0, pentru nivelul V de stabilitate la incendiu.(2) În clădirile civile, de producție și/sau depozitare golurile de acces la ascensoarele de marfă se protejează cu uși etanșe sau rezistente la foc, conform prevederilor normate.  +  Articolul 2.4.4.2.5.(1) Golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor (valide sau cu dizabilități) se protejează prin minimum uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc:a) EI 60 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;b) EI 45 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;c) EI 30 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;d) EI 20 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;e) EI 15 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V (acolo unde normativul permite).(2) Atunci când golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor (valide sau cu dizabilități) debușează în spații ferite de fum (case de scări închise prevăzute cu suprapresiune sau evacuare a fumului, încăperi tampon protejate, degajamente protejate, holuri protejate prevăzute cu admisie de aer și evacuare de fum sau suprapresiune sau coridoare protejate prevăzute cu admisie mecanică de aer și evacuare de fum mecanică sau suprapresiune) nu este necesară prevederea performanțelor de rezistență la foc la golurile de acces prevăzute la alin. (1).(3) La clădirile înalte, foarte înalte și la cele cu săli aglomerate se respectă dispozițiile specifice.2.4.4.3. Ascensoarele pentru transportul persoanelor cu dizabilități  +  Articolul 2.4.4.3.1.(1) Puțurile ascensoarelor prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor cu dizabilități se separă de restul construcției prin elemente verticale și după caz, orizontale, conform Art. 2.4.4.2.1. alin. (1).(2) Golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor cu dizabilități se protejează conform Art. 2.4.4.2.5. alin. (1) și Art. 2.4.4.2.1. alin. (2), (3), (4) și (5).  +  Articolul 2.4.4.3.2. Ascensoarele pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu se prevăd în cazurile stabilite în normativ și în reglementările tehnice specifice.  +  Articolul 2.4.4.3.3. Ascensoarele pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se prevăd suplimentar, în situațiile în care nu se asigură puncte de staționare a persoanelor cu dizabilități în case de scări închise sau încăperi tampon protejate sau degajamente protejate sau coridoare protejate, pe fiecare nivel al clădirii în vederea salvării ulterioare a acestora de către persoane calificate.2.4.4.4. Ascensoare pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri)  +  Articolul 2.4.4.4.1. Ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri), se prevăd obligatoriu în situațiile stabilite în normativ și se realizează conform prevederilor privind performanțele specifice.  +  Articolul 2.4.4.4.2. Ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) se pot prevedea și suplimentar la cererea beneficiarilor, precum și în situația în care la construcții trebuie să se ia măsuri suplimentare de securitate la incendiu.2.4.5. Plafoane autoportante sau suspendate și pardoseli supraînălțate  +  Articolul 2.4.5.1.(1) Plafoanele autoportante sau suspendate pline (cu suprafață continuă închisă) combustibile și pardoselile supraînălțate combustibile (acolo unde acestea sunt admise), vor avea continuitatea întreruptă la limita pereților rezistenți la foc ai încăperii, inclusiv la limita panourilor funcționale opace sau vitrate de delimitare, precum și în dreptul rosturilor de tasare-dilatare sau seismice ale construcției.(2) Întreruperea continuității se realizează cu fâșii continui din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu lățimea de minimum un 1 m dispuse în planul plafonului (suspendat sau autoportant) sau a pardoselii supraînălțate sau prin spații libere cu lățimea de minimum un 1 m dispuse în planul plafonului (suspendat sau autoportant).  +  Articolul 2.4.5.2.(1) În cazul plafoanelor suspendate sau autoportante pline (cu suprafața continuă închisă) continuitatea golului dintre plafon și planșeu se întrerupe prin diafragme continui (cu funcție de limitare a propagării fumului pe spații extinse) realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 dispuse la distanțe de maximum 30 m pe două direcții perpendiculare atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant) și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere. În toate cazurile se vor avea în vedere prevederile Art. 8.1.2. Traversarea diafragmelor de către instalațiile construcției se va realiza cu asigurarea etanșeității cu elemente incombustibile fără rezistență la foc impusă.(2) Întreruperea continuității golului dintre plafon și planșeu nu este obligatorie la plafoanele cu suprafață deschisă sau modular demontabilă, de tip perforat, lamelar, fagure sau grătar (plafoane suspendate care nu sunt pline), la canalele de ventilare/condiționare și la podurile construcțiilor, precum și în cazul protejării cu instalații de stingere automate tip sprinkler a spațiului dintre plafon și planșeu.(3) Plafoanele cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară, de tip perforat, lamelar, fagure sau grătar (atât cele pline, cât și cele care nu sunt pline) se realizează din materiale încadrate în clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Se admit și materiale încadrate în clasă de reacție la foc diferită (conform prevederilor din Tabelul 17) în încăperi care nu sunt situate în clădiri înalte și foarte înalte, nu constituie spații cu aglomerări de persoane sau săli aglomerate, și sunt separate de restul construcției cu pereți rezistenți la foc potrivit nivelului de stabilitate. Tabelul 17: Clase de performanță privind reacția la foc a materialelor folosite pentru plafoane
    Nivel de stabilitate la incendiuPlafoane
    la coridoare și la holurila case de scări închisela încăperi
    IA1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0min B-s1,d0
    IIA1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0min B-s2,d0
    IIImin B-s1,d0A1 sau A2-s1,d0min B-s3,d0
    IVmin C-s1,d0min B-s1,d0min C-s3,d0
    Vmin D-s1,d0min C-s1,d0min d0
     +  Articolul 2.4.5.3. Aparatele electrice, corpurile de iluminat și în general, sursele de încălzire trebuie montate față de finisajele combustibile prevăzute la pereți, plafoane și pardoseli, fie la distanțele normate, fie cu luarea măsurilor de protecție stabilite în normele aplicabile.  +  Articolul 2.4.5.4.(1) Pardoselile supraînălțate se realizează din produse de construcție corespunzătoare prevederilor normate.(2) Pe căile de circulație comună, funcțională și de evacuare a utilizatorilor diferitelor spații sau funcțiuni ale construcțiilor, precum și în încăperi, rezistența la foc a pardoselii supraînălțate se stabilește în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu.(3) Pe căile de circulație comună, funcțională și de evacuare a utilizatorilor diferitelor spații sau funcțiuni ale construcțiilor, precum și în celelalte încăperi, spații sau funcțiuni ale construcțiilor, pardoseala supraînălțată, trebuie să aibă clasa de reacție la foc stabilită conform prevederilor din Tabelul 18. Finisajele montate deasupra pardoselilor supraînălțate trebuie să aibă clasa de reacție la foc similară cu cea prevăzută pentru pardoseli, conform prevederilor din Tabelul 18.(4) Continuitatea golului dintre pardoseala supraînălțată și planșeul pe care este așezată, se întrerupe prin diafragme continui realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 dispuse la distanțe de maximum 30 m pe două direcții perpendiculare atunci când încăperea în care se află nu este echipată cu instalație automată de stingere cu sprinklere. Traversarea diafragmelor de către instalațiile construcției se va realiza cu asigurarea etanșeității cu elemente incombustibile fără rezistență la foc impusă. Tabelul 18: Clase de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru pardoseli supraînălțate
    Nivel de stabilitate la incendiureacția la foc a pardoselii suprainălțate (1)reacția la foc a finisajelor pardoselii suprainălțate (2)
    Coridoare și holuriÎncăperiÎncăperi în clădiri cu H>75 mCoridoare și holuriÎncăperiÎncăperi în clădiri cu H>75 m
    IA1 sau A2- s1,d0A1 sau A2- s1,d0A1 sau A2- s1,d0A1fl sau A2fl-s1min Bfl-s1min A2fl- s1
    IIA1 sau A2- s1,d0min B-s1,d0-A1fl sau A2fl-s1min Cfl-s1-
    IIImin B-s1,d0min B-s2,d0-min Bfl-s1min Cfl-s1-
    IVmin C-s1,d0min C-s3,d0-min Cfl-s1min Dfl-s1-
    V------
    (5) Rezistența la foc a pardoselilor supraînălțate trebuie să fie:a) REI 60 pentru nivelul I de stabilitate la incendiu;b) REI 30 pentru nivelul II de stabilitate la incendiu;c) RE 30 pentru nivelul III de stabilitate la incendiu;d) RE 30-r pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu.
    2.4.6. Finisaje  +  Articolul 2.4.6.1.(1) Finisajele pe căile comune de circulație funcțională și de evacuare ale utilizatorilor construcțiilor cu înălțime obișnuită, atunci când nu sunt din sticlă decorativă fără efect de oglindire, se realizează din materiale având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv A1 sau A2_FL-s1, pentru nivelul I și/sau II stabilitate la incendiu, minimum B-s1,d0, respectiv B_FL-s1 pentru nivelul III stabilitate la incendiu, minimum C-s1,d0, respectiv C_FL-s1 pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu și minimum D-s1,d0, respectiv D_FL-s1 pentru nivelul V stabilitate la incendiu, conform prevederilor din Tabelul 19, cu excepțiile prevăzute în normativ.(2) Pe căile comune orizontale de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor construcțiilor cu înălțime obișnuită, precum și în încăperi, se admit și finisaje din folii cu grosimea de maxim 5 mm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete sau lemn, cu grosimea de maxim 20 mm, minimum C_FL-s1, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact, care se lipesc sau se așează liber pe suport A1 sau A2-s1,d0. Stratul fonoizolator la zgomot de impact/stratul vibroamortizant va avea minimum aceeași clasă de reacție la foc cu finisajul prevăzut la alin. (1). Tabelul 19: Clase de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisajele interioare la casele de scări închise, căi de evacuare orizontale (coridoare și holuri, tuneluri, degajamente protejate etc.) și încăperi în clădiri supraterane
    Nivel de stabilitate laincendiuFinisaje
    la coridoare și la holurila case de scări închiseîn încăperi
    PerețiPardoseliPerețiPardoseliPerețiPardoseli
    IA1 sau A2- s1,d0A1_FL sau A2_FL-s1A1 sau A2- s1,d0A1_FL sau A2_FL-s1min B-s1,d0min B_FL-s1
    IIA1 sau A2- s1,d0A1_FL sau A2_FL-s1A1 sau A2- s1,d0A1_FL sau A2_FL-s1min B-s2,d0min C_FL-s1
    IIImin B-s1,d0min B_FL-s1A1 sau A2- s1,d0min B_FL-s1min B-s3,d0min C_FL-s1
    IVmin C-s1,d0min C_FL-s1min B-s1,d0min C_FL-s1min C-s3,d0min D_FL-s1
    Vmin D-s1,d0min D_FL-s1min C-s1,d0min D_FL-s1--
     +  Articolul 2.4.6.2.(1) Finisajele, tratamentele și izolațiile termice și fonice combustibile interioare utilizate la construcții, nu vor crea goluri (cavități) cu adâncimea mai mare de 30 cm față de elementele suport pe care sunt aplicate (pereți sau planșee).(2) Golurile dintre elementele suport și tratamentele termice și/sau fonice combustibile, vor avea continuitatea întreruptă conform prevederior Art. 2.4.1.2.  +  Articolul 2.4.6.3. Finisajele, tratamentele și izolațiile termice și fonice, interioare, utilizate în încăperi cu aglomerări de persoane și în oricare încăperi din clădiri unde sunt mai mult de 50 utilizatori, indiferent de aria de pardoseală ce-i revine unei persoane, și în încăperile cu funcțiuni de sănătate, vor fi clasa de reacție la foc minimum C-s1,d0, respectiv C_FL-s1, cu respectarea condițiilor prevăzute la Tabelul 19.  +  Articolul 2.4.6.4. Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisarea interioară a caselor de scări închise și a căilor comune de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile supraterane, trebuie să corespundă prevederilor privind performanțele comune și celor specifice destinației și tipului clădirilor.  +  Articolul 2.4.6.5. De regulă, în spațiile cu risc asociat tipului de utilizatori (accesibile copiilor preșcolari și a celor din învățământul primar și secundar, încăperi în care se doarme, cele utilizate de persoane care nu se pot evacua singure etc.) este admisă utilizarea elementelor de construcție, a materialelor, a finisajelor, panourilor de tâmplărie, tratamentelor și izolațiilor termice și fonice clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0, inclusiv a panourilor de tâmplărie (uși, ferestre) metalice sau din lemn cu vitraj de sticlă, cu excepțiile prevăzute în normativ.
    2.4.7. Dispoziții privind alcătuiri constructive specifice limitării propagării incendiului pe fațadă2.4.7.1. Pereți cortină  +  Articolul 2.4.7.1.1. Pereții cortină, utilizați la închiderile perimetrale ale construcțiilor se vor realiza din profile (rame sau montanți și traverse) cu clasa de reacție la foc A1 sau A-2s1,d0 cu excepția componentelor nesubstanțiale, a garniturilor, a izolatorilor și a elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant, ancorarea de structura clădirii a acestora se va realiza tot din elementele cu clasa de reacție la foc A1 sau A-2s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale. Panourile de umplere tip panel, atunci când sunt utilizate în pereții cortină, vor fi realizate din materiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A-2s1,d0 cu excepția componentelor nesubstanțiale.  +  Articolul 2.4.7.1.2. Pereții cortină vor fi astfel proiectați, alcătuiți și realizați încât să întârzie propagarea incendiilor de la un nivel la altul, atât prin exteriorul construcției (pe fațadă), cât și prin interiorul construcției.  +  Articolul 2.4.7.1.3. Pentru limitarea propagării focului pe fațade trebuie respectate prevederile Art. 2.3.6.1.2. ÷ Art. 2.3.6.1.7.  +  Articolul 2.4.7.1.4. Pentru limitarea propagării focului pe fațadele clădirilor înalte și foarte înalte trebuie respectate prevederile privind performanțele specifice acestora.2.4.7.2. Fațade ventilate  +  Articolul 2.4.7.2.1. Fațadele ventilate trebuie să respecte prevederile prezentului normativul și ale reglementării tehnice specifice, fără a lua în considerare substituirea zonei continui minimum E 30 (conform prevederilor normate) cu ecran.  +  Articolul 2.4.7.2.2. Atunci când fațada ventilată se realizează pe un perete rezistent la foc de separare a compartimentelor de incendiu (perete antifoc), aceasta va avea asigurată rezistența la foc normată, iar sistemul fațadei ventilate va fi astfel realizat încât să nu favorizeze propagarea focului.  +  Articolul 2.4.7.2.3. Fațadele ventilate vor avea continuitatea întreruptă cel puțin în dreptul rosturilor de tasare, dilatare sau seismice ale construcțiilor. Întreruperea continuității se realizează prin zone de perete neventilat de minimum un (1) m lățime sau cu diafragme incombustibile.2.4.7.3. Fațade duble - "double skin"  +  Articolul 2.4.7.3.1. Fațadele duble - "double skin" se utilizează la închiderile perimetrale ale construcțiilor cu nivelul de stabilitate la incendiu I, II sau III, și se realizează cu profile (rame și/sau montanți și traverse) cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a garniturilor, a izolatorilor și a elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant, ancorarea de structura de rezistență a fațadei duble - "double skin" trebuind să fie făcută cu elemente cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale. Panourile de umplere tip panel, atunci când sunt utilizate în fațada dublă - "double skin", vor fi realizate din materiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A-2s1,d0 cu excepția componentelor nesubstanțiale.  +  Articolul 2.4.7.3.2. Un sistem de fațadă dublă se consideră satisfăcător din punct de vedere al securității la incendiu, atunci când peretele interior al fațadei duble respectă regulile fațadei simple cu pereți cortină, iar peretele exterior este realizat în așa fel încât să anuleze efectul de coș, prin prevederea de separări orizontale și/sau verticale, conform Tabelul 20 (exemplu Figura 52).
    Figura 52 - Anularea efectului de coș la fațadă dublă
     +  Articolul 2.4.7.3.3.(1) La construcțiile cu înălțime obișnuită (cu sistem de fațadă dublă - "double skin"), dacă nu se respectă condițiile prevăzute la Art. 2.4.7.3.2., atunci peretele interior al fațadei duble - "double skin" trebuie să respecte următoarea condiție: minimum EW 30 pe toată înălțimea construcției.(1.1) La clădirile cu înălțime obișnuită, atunci când se utilizează închideri perimetrale cu fațade duble, spațiile libere dintre planșee și învelișul interior al fațadei duble, atunci când există, se etanșează cu sisteme având aceeași rezistență la foc cu a planșeului, dar minimum EI 30.(2) La clădirile înalte, dacă nu se respectă condițiile prevăzute la Art. 2.4.7.3.2., atunci peretele interior al fațadei duble - "double skin" trebuie să respecte următoarea condiție: minimum EI 30 pe toată înălțimea construcției.(2.1) La clădirile înalte, atunci când se utilizează închideri perimetrale cu fațade duble, spațiile libere dintre planșee și învelișul interior al fațadei duble, atunci când există, se vor etanșa cu sisteme având aceeași rezistență la foc cu a planșeului, dar minimum EI 90.(3) La clădirile foarte înalte (cu sistem de fațadă dublă - "double skin", dacă nu se respectă condițiile prevăzute la Art. 2.4.7.3.2., atunci peretele interior al fațadei duble trebuie să respecte următoarea condiție: minimum EI 60 pe toată înălțimea construcției, cu excepția ferestrelor care trebuie să fie EI 30.(3.1) La clădirile foarte înalte, atunci când se utilizează închideri perimetrale cu fațade duble, spațiile libere dintre planșee și învelișul interior al fațadei duble, atunci când există, se vor etanșa cu sisteme având aceeași rezistență la foc cu a planșeului, dar minimum EI 90 pentru construcții cu înălțimea h < 75 m și minimum EI 120 pentru construcții foarte înalte cu înălțimea h ≥ 75 m.(4) Atunci când se utilizează închideri perimetrale cu fațade duble la construcțiile foarte înalte cu înălțimea h ≥ 75 m, acestea se vor partiționa continuu pe orizontală cel puțin din 10 în 10 etaje.  +  Articolul 2.4.7.3.4. Alternativ la prevederile Art. 2.4.7.3.2. și ale Art. 2.4.7.3.3., spațiul dintre cei doi pereți ai fațadei duble ventilate, se poate echipa la fiecare nivel cu perdea de apă cu acționare automată și manuală cu durata de funcționare de minimum 60 minute și sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, luând măsurile necesare pentru protejarea acestor instalații la îngheț și intemperii. În această situație, peretele interior trebuie să îndeplinească numai condițiile de rezistență la foc specifice fațadelor simple cu pereți cortină, funcție de tipul clădirii. Tabelul 20: Separarea orizontală și verticală la un sistem de fațadă dublă
    Nr. crt.Numărul de etaje/înălțime clădireSepararea orizontală și verticală a etajelor/încăperilorClasa minimă de rezistență la foc a elementelor despărțitoareSeparare verticală a scărilorClasa minimă de rezistență la foc a elementelor verticale despărțitoare
    1.Mai puțin de cinci etaje, fără sistem de stingere automată a incendiilorEW 30EW 30
    2.Cinci sau mai multe etaje de până la 28 m înălțime fără sistem de stingere automată a incendiilorEW 60EI 60
    3.Cinci sau mai multe etaje de până la 28 m înălțime echipate cu sistem automat de stingere a incendiilorEI 30EI 30
    4.Clădiri înalte fără sistem de stingere automată a incendiilorEI 90EI 90
    5.Clădiri înalte echipate cu sistem automat de stingere a incendiilorEI 60EI 60
    6.Clădiri foarte înalteEI 90 (h < 75 m) EI 120 (h ≥ 75 m)EI 90 (h < 75 m) EI 120 (h ≥ 75 m)
    Note Tabelul 20:(a) - Clasa minimă de reacție la foc a elementelor verticale și/sau orizontale despărțitoare este minimum A2- s1,d0 la nivelul I de stabilitate la incendiu.(b) "h " - Cota ultimului planșeu accesibil/ folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
    2.4.8. Dispoziții privind alcătuiri constructive specifice limitării propagării incendiului pe acoperiș2.4.8.1. Acoperișuri fără pod  +  Articolul 2.4.8.1.1.(1) Acoperișurile fără pod se realizează din produse de construcție corespunzătoare prevederilor normativului referitoare la asigurarea nivelului de stabilitate la incendiu al construcției, în conformitate cu prevederile Art.2.1.3.2. și cele din Tabelul 2 și Tabelul 3 din normativ.(2) Continuitatea componentelor combustibile ale acoperișurilor fără pod, trebuie întreruptă cel puțin în dreptul rosturilor de tasare/dilatare sau seismice ale construcției, astfel încât să fie limitată propagarea arderii. Întreruperea continuității se realizează prin fâșii continue din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu lățimea de minimum 1 m sau se asigură măsuri de protecție a componentelor combustibile ale acoperișurilor pe lățimea normată a fâșiei de întrerupere.2.4.8.2. Acoperișuri verzi  +  Articolul 2.4.8.2.1.(1) La acoperișurile verzi se va asigura:a) grosimea minimă și alcătuirea substratului pentru vegetație;b) utilizarea tipurilor de plante care nu prezintă risc de incendiu;c) prevederea unor fâșii perimetrale continui de minimum 50 cm lățime, între zona de vegetație și marginea învelitorii, atice, balustrade, luminatoare, străpungeri etc., executate din produse/materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0;d) realizarea unor bariere cu înălțimea de cel puțin 30 cm la un interval de cel mult 40 m, executate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 de cel puțin 1 m lățime sau, alternativ, realizarea unor fâșii orizontale continui de protecție de minimum 10 m lățime pentru acoperișurile verzi extensive și de minimum 1 m lățime pentru acoperișurile verzi intensive, la un interval de cel mult 40 m, executate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, prevăzute între zonele de vegetație sau prevederea unei clase de performanță la foc exterior B_(ROOF) (T4) pentru acoperișuri/ pentru fâșiile orizontale continui anterioare;e) întreruperea continuității componentelor combustibile ale acoperișurilor verzi cel puțin în dreptul rosturilor de tasare-dilatare sau seismice ale construcției, conform prevederilor din reglementările tehnice specifice.(2) Având în vedere faptul că, cel puțin una din scările de evacuare din clădirile înalte și, cel puțin două dintre scările de evacuare ale clădirii foarte înalte, trebuie să aibă acces pe terasa peste ultimul nivel (care reprezintă refugiu pentru utilizatorii tipurilor de clădiri menționate în eventualitatea unei situații excepționale), spațiul terasei verzi (grădină) din imediata vecinătate a scărilor care debușează pe acoperiș (terasă), în suprafață de min 20 mp sau min 1/5 din suprafața acoperișului (la acoperișuri terasă cu suprafața mai mare de 100 mp), va fi dalat cu elemente incombustibile, conform reglementării tehnice Ghid privind proiectarea și execuția acoperișurilor verzi la clădiri noi și existente, indicativ GP 120-2013.  +  Articolul 2.4.8.2.2. Nivelul de stabilitate la incendiu al construcțiilor cu acoperiș verde se stabilește conform Art. 2.1.3.2., Tabelul 2 și Art. 2.1.3.3., referitoare la condițiile minime privind reacția și rezistența la foc a panourilor de învelitoare și a suportului continuu al învelitorii combustibile.2.4.9. Atriumuri  +  Articolul 2.4.9.1.(1) Atriumurile pot fi neacoperite sau acoperite (conform terminologie). Prevederile prezentului normativul se referă la atriumurile închise perimetral și acoperite sau neacoperite, cu înălțimea de minimum patru niveluri ale construcției în care sunt dispuse, și cu lățimea de cel puțin √7H din înălțimea lor (în care H reprezintă cea mai mică înălțime a atriumului).(2) Atriumurile mai înguste (lățimea mai mică de √7H) care nu îndeplinesc condiția precizată în alin. (1), pot fi realizate numai dacă se iau măsuri suplimentare de securitate la incendiu care să împiedice transmiterea focului de la un nivel la altul prin efectul de coș.  +  Articolul 2.4.9.2.(1) Atriumul al cărui volum liber este închis pe toate fețele laterale și a cărui lățime minimă este mai mică sau egală cu înălțimea feței celei mai înalte și care este deschis la partea superioară cel puțin 90%, este considerat atrium descoperit (Figura 2 din terminologie).(2) Atriumul ale cărui dimensiuni sunt precizate la alin. (1) și care este acoperit total sau parțial (mai mult de 10%) este considerat atrium acoperit. La această categorie se disting două tipuri de atriumuri acoperite: ● atriumurile acoperite deschise sunt volume în care unul sau mai multe niveluri sunt deschise permanent către volumul central (Figura 2 din terminologie); ● atriumurile acoperite închise sunt volumele unde toate nivelurile (cu excepția nivelului inferior) sunt închise lateral prin pereți, chiar dacă în acești pereți de la nivelul inferior există goluri, sau dacă nivelurile au balcoane, cursive sau o circulație orizontală deschisă între pereți și volumul atriumului.(3) Prevederile de la Art. 2.4.9.3. până la Art. 2.4.9.10. din normativ se referă la atriumurile acoperite și neacoperite, care au proiecția la sol a lățimii celei mai mici de cel puțin √7H (în care H este cea mai mică înălțime a atriumului) și care au cel puțin patru niveluri pe una sau mai multe laturi ale clădirii adiacente atriumului. Atriumurile acoperite, precum și cele neacoperite care nu se încadrează în condițiile de mai sus, respectă, suplimentar, prevederile Art. 2.4.9.11.  +  Articolul 2.4.9.3. Închiderile perimetrale ale atriumurilor spre exteriorul construcției trebuie să respecte criteriile de performanță stabilite în Tabelul 2 pentru pereți exteriori, cu excepția pereților cortină care nu trebuie să fie cu rezistență la foc.  +  Articolul 2.4.9.4.(1) Atunci când atriumul se separă perimetral cu panouri de tâmplărie vitrate față de construcția în care e dispus, acestea nu trebuie să favorizeze propagarea incendiilor de la un nivel la altul al clădirii.(2) Panourile de tâmplărie vitrate succesive pe verticală, se separă prin zone continue pline (parapete), rezistente la foc cel puțin EI 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum EI 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu și înălțimea minimă de 1,20 m sau prin zone orizontale continue (planșee/copertine) rezistente la foc minimum REI 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum REI 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu și lățimea de cel puțin de 1,20 m (măsurată pe orizontală).(3) Se admite cumularea lățimii copertinei continue (planșeului) cu înălțimea zonei continue pline (parapetului) pentru asigurarea dimensiunii de 1,20 m, prevăzute la alin. (1).  +  Articolul 2.4.9.5.(1) Circulațiile comune orizontale deschise spre atrium, se prevăd la limita lor spre atrium cu ecrane continue dispuse sub planșee, având înălțimea de cel puțin 50 cm și rezistența la foc minimum DH 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum DH 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu, precum și cu sprinklere amplasate corespunzător având durata de funcționare de minimum 60 minute, dacă spațiile adiacente sunt echipate cu astfel de instalații.(2) Pot constitui ecrane continue, grinzile structurii care au înălțimea de cel puțin 50 cm sub planșeu, precum și/sau cele cu înălțimea mai mică de 50 cm, dedesubtul cărora se pot realiza ecrane continue cu rezistența la foc conform alin. (1), astfel încât împreună (grinda și ecranul) să aibă minimum 50 cm.(3) Circulațiile comune orizontale deschise spre atrium ale funcțiunilor pentru sănătate, cazare, învățământ, comerț, expoziții și altele similare, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, nefiind admisă ventilarea în suprapresiune. Toate comunicările spațiilor adiacente circulațiilor comune orizontale deschise către atrium, cu funcțiuni pentru sănătate, cazare sau învățământ, vor fi protejate cu uși rezistente la foc minimum conform încadrării, dar nu mai puțin de EI 30-C.  +  Articolul 2.4.9.6. Dacă pentru separarea atriumurilor de restul clădirii se prevăd pereți, aceștia trebuie să fie rezistenți la foc EI corespunzător densității sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, conform prevederilor de la Art. 2.3.1.2. și Tabelul 5, dar minimum EI 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum EI 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu.  +  Articolul 2.4.9.7.(1) Dotările fixe și mobile din atriumuri nu trebuie să depășească densitatea sarcinii termice (q) de 420 MJ/mp.(2) La determinarea densității sarcinii termice (q), se ia în considerare aria celui mai mare nivel al atriumului delimitat de pereți, în afară de primul nivel al atriumului.(3) Finisajele din atriumuri și de pe circulațiile comune orizontale deschise spre atrium, se realizează din materiale având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv A1FL sau A2_FL-s1.  +  Articolul 2.4.9.8. Luminatoarele care acoperă atriumurile se realizează cu structuri din profile având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a izolatorilor și garniturilor, cu panouri de umplere din elemente de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant sau din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.  +  Articolul 2.4.9.9. Atunci când adiacent atriumului se prevăd spații cu risc mare sau foarte mare de incendiu (comerț, expoziții și altele similare cu densitatea sarcinii termice q peste 840 MJ/mp), aceste spații se echipează obligatoriu cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare, precum și automate de stingere a incendiilor.  +  Articolul 2.4.9.10. Depozitele de materiale și/sau substanțe combustibile se separă față de atriumuri cu elemente rezistente la foc, alcătuite și dimensionate corespunzător densității sarcinii termice (q) din depozitele respective, dar minimum EI 120.  +  Articolul 2.4.9.11.(1) La realizarea unor atriumuri, patio sau curți de lumină pe mai puțin de 4 niveluri și acoperite, zonele pline cu înălțimea de cel puțin 1,20 m, dintre niveluri, în dreptul planșeelor, trebuie să fie E 30.(2) La realizarea unor atriumuri acoperite mai înguste (lățimea mai mică de √7H ) decât cele de la Art. 2.4.9.1. efectul de coș în caz de incendiu se mărește și este necesar să se ia una din următoarele măsuri suplimentare:a) pereții prevăzuți la Art. 2.4.9.6. trebuie să fie rezistenți corespunzător densității sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, conform prevederilor Art. 2.3.1.2. și din Tabelul 5 dar minimum EI 90 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum EI 60 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu;b) realizarea, la limita atriumului, a unor ecrane continue dispuse sub planșee, având înălțimea de cel puțin 50 cm și rezistența la foc minimum DH 90 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum DH 60 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu, precum și perdele de apă perimetrale cu intrarea automată în funcțiune și cu durata minimă de funcționare 60 minute.(3) La atriumurile neacoperite se aplică dispozițiile privind limitarea propagării incendiului pe fațadă.2.4.10. Galerii, canale, estacade  +  Articolul 2.4.10.1.(1) Atunci când trec peste construcții și sunt destinate evacuării utilizatorilor, galeriile, canalele și estacadele se prevăd în porțiunile respective, cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee rezistente la foc minimum REI 90. Se admite utilizarea galeriilor, estacadelor și a pasarelelor destinate evacuării utilizatorilor, și pentru conducte de transport lichide sau gaze al căror amestec nu poate iniția incendiu sau explozie volumetrică sau care nu afectează evacuarea în cazul avarierii lor.(2) În galerii, canale sau estacade nu este admisă montarea neseparată a conductelor sau a sistemelor de transport pentru lichide sau gaze al căror amestec poate iniția incendiu sau explozie volumetrică.(3) Galeriile, canalele și estacadele închise cu aria construită mai mare de 800 mp prin care se transportă materiale sau substanțe combustibile, vor avea asigurate posibilități de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, prin tiraj natural-organizat (minimum 1% suprafață utilă/aerodinamică liberă din aria pardoselii încăperii) sau prin ventilare mecanică. Galeriile, estacadele și pasarelele destinate evacuării utilizatorilor închise și cu lungimi mai mari de 50 m, vor avea asigurate posibilități de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, prin tiraj natural-organizat (minimum 1% suprafață utilă/aerodinamică din aria pardoselii încăperii) sau prin ventilare mecanică.(4) La intrarea în clădiri a canalelor, galeriilor și estacadelor închise de orice fel, golurile respective se protejează în funcție de natura materialelor din care sunt realizate și a celor transportate, de destinația spațiilor spre care acced și de rolul peretelui în asigurarea securității la incendiu a construcției, cu elemente rezistente la foc active sau pasive de securitate la incendiu minimum EI 60.(5) Fac excepție de la alin. (4) galeriile, canalele și estacadele deschise realizate din elemente rezistente la foc R 15 prin care se transportă materiale incombustibile, situație în care protejarea golurilor este obligatorie numai atunci când acestea traversează pereți rezistenți la foc care delimitează compartimente de incendiu.2.4.11. Ghene pentru instalații  +  Articolul 2.4.11.1. În interiorul construcțiilor, pereții tuturor ghenelor verticale pentru instalații (conducte, cabluri, tuburi, țevi etc.), trapele și ușile de vizitare ale acestora, trebuie să fie realizate din materiale incombustibile iar golurile de trecere a instalațiilor aferente construcției, precum și dintre acestea și elementul străpuns, trebuie protejate cu materiale/sisteme în alcătuiri rezistente la foc minimum EI conform cerințelor din Tabelul 2 nr. crt. 3 și Tabelul 3 nr. crt. 3 pentru planșee, cu excepția cazurilor precizate în normativ la tipuri de clădiri și în reglementările tehnice specifice.  +  Articolul 2.4.11.2.(1) Atunci când golurile ghenelor de trecere a instalațiilor aferente construcției, precum și dintre acestea și elementul străpuns, sunt protejate cu materiale/sisteme în alcătuiri rezistente la foc minimum EI conform cerințelor din Tabelul 2 nr. crt. 3 și Tabelul 3 nr. crt. 3 pentru planșee, ghenele verticale pentru instalații se separă de restul clădirii cu înălțime obișnuită prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum:– EI/REI 30, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 la clădirile cu nivelul I, II sau III de stabilitate la incendiu;– EI/REI 15, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 la clădirile cu nivelul iv de stabilitate la incendiu. În toate cazurile, ușile sau trapele de vizitare ale acestora nu vor fi amplasate în case de scări de evacuare.(2) Atunci când etanșarea instalațiilor (conducte, tuburi, țevi etc.) și a cablurilor din ghenele verticale pentru instalații în dreptul planșeelor nu este posibilă sau justificată tehnic, pereții ghenelor vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum:– EI/REI 90, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 60 la clădirile cu nivelul I de stabilitate la incendiu;– EI/REI 90, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 45 la clădirile cu nivelul II de stabilitate la incendiu;– EI/REI 60 (EI/REI 45 în cazul echipării construcției cu instalații automate tip sprinkler), iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 30 la clădirile cu nivelul III de stabilitate la incendiu– EI/REI 30, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 15 la clădirile cu nivelul IV de stabilitate la incendiu;– EI/REI 15, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 la clădirile cu nivelul V de stabilitate la incendiu. În toate cazurile, ușile sau trapele de vizitare ale acestora nu vor fi amplasate în case de scări de evacuare.(3) La clădirile înalte, foarte înalte, cu săli aglomerate, subterane și mixte se aplică dispozițiile specifice.(4) La trecerea prin elemente rezistente la foc care delimitează compartimente de incendiu, ghenele pentru instalații se închid în jurul tuburilor, conductelor și a cablurilor, cu materiale în alcătuiri constructive care asigură rezistența la foc echivalentă cu cea a elementului străpuns.(5) Ghenele verticale se separă la trecerea prin planșee care delimitează compartimente de incendiu cu elemente și materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 care vor asigura aceeași rezistență la foc cu a planșeului străpuns, iar atunci când separarea nu este posibilă sau justificată tehnic, pereții ghenelor vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 minimum EI/REI 120 și ușile (trapele) lor de vizitare vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 minimum EI 60.2.4.12. Coșuri de fum, sobe, hote  +  Articolul 2.4.12.1.(1) Coșurile de fum, sobele și în general echipamentele, aparatele și dispozitivele de încălzire locală sau care radiază căldură, se alcătuiesc, execută, izolează față de elementele combustibile ale construcției și se utilizează conform prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile domeniului respectiv, astfel încât acestea să nu inițieze incendii prin convecție, conducție sau radiație. Coșurile de fum trebuie să fie proiectate, instalate și puse în funcțiune în conformitate cu SR EN 15287-1 și SR EN 15287-2 sau alte reglementări tehnice echivalente. Coșurile trebuie încercate în conformitate cu SR EN 13216-1 și SR EN 1366-13 și trebuie să îndeplinească criteriul minim G 100.(2) Coșul de fum situat la mai puțin de 1,50 m în plan orizontal, de coama acoperișului, trebuie să depășească coama cu minimum 50 cm pentru învelitori incombustibile, respectiv 1 m pentru învelitorile combustibile. Coșul de fum amplasat la distanțe mai mari de 1,5 m față de coama acoperișului va avea înălțimea de cel puțin 1 m față de învelitoare. Înălțimea coșului față de terasa acoperișului trebuie să fie de minimum 1 m. Coșurile de fum trebuie să depășească cu minimum 50 cm înălțimea elementelor de supraînălțare a terasei (atice, ziduri antifoc etc.) când sunt situate la mai puțin de 3 m de marginea terasei, respectiv cu minimum 1 m, când sunt situate la peste 3 m de marginea terasei. Înălțimea minimă de amplasare a coșului "ventuză" față de zona pietonală este de minim 1,80 m.(3) Pentru centralele termice amplasate la ultimul nivel sau pe terasa clădirii, se recomandă utilizarea cazanelor cu suprapresiune în camera de ardere, care necesită pentru evacuarea gazelor de ardere coșuri de fum cu înălțimi reduse.(4) În bucătăriile în care puterea termică nominală totală (însumată) a aparatelor de preparare a hranei sau de încălzire a produselor alimentare depășește 20 kW, este obligatorie îndeplinirea următoarelor condiții:a) hotele, conductele de evacuare și în general, dispozitivele de captare a căldurii trebuie să fie realizate din materiale din clasa de reacție la foc A1;b) hotele și conductele de evacuare se amplasează la cel puțin 1 m față de elemente și materiale combustibile sau se izolează corespunzător;c) conductele de evacuare a căldurii trebuie să fie etanșe la foc E 30_(i<->o), ve sau ho în interiorul încăperii deservite, iar la trecerile prin pereți și planșee, precum și prin interiorul încăperilor cu altă destinație, conductele de evacuare a căldurii aferente hotelor, trebuie realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 și trebuie să asigure rezistența la foc egală cu cea a elementelor străpunse, dar nu mai puțin de EI 60 h_(o i<->o), sau EI 60 ve_(i<->o), funcție de poziția în care sunt montate (vertical sau orizontal);d) ventilatoarele de evacuare aferente hotelor trebuie să fie rezistente la foc F_400 90;e) racordurile dintre ventilatoarele de evacuare aferente și conducte, trebuie să fie cel puțin clasa de reacție la foc A2-s1,d0;f) conductele de evacuare trebuie să fie independente de orice altă extracție sau ventilație și exclusive pentru fiecare bucătărie.(5) Conductele exterioare clădirii aferente hotelor, se prevăd în dreptul unor porțiuni pline incombustibile ale clădirii cu lățimea minimă de 1,00 m măsurată de la marginea exterioară a conductei.  +  Articolul 2.4.12.2.(1) Hotele de captare a degajărilor de căldură produse de echipamente, dispozitive, aparate etc., trebuie să fie realizate din materiale clasa A1 sau A2-s1,d0 de reacție la foc și izolate față de elementele și materialele combustibile situate la distanță mai mică de 1 m.(2) Tubulatura aferentă acestora trebuie să fie realizată din materiale clasa A1 de reacție la foc și rezistente la foc E 30_(i<->o), ve sau ho și izolate față de elementele și materialele combustibile situate la distanță mai mică de 1 m.(3) La trecerile prin pereți și planșee, precum și prin interiorul încăperilor cu altă destinație, conductele de evacuare a căldurii aferente hotelor, trebuie realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 și trebuie să asigure rezistența la foc egală cu cea a elementelor străpunse, dar nu mai puțin de EI 60 h_(0 i<->o), sau EI 60 ve_(i<->o), în funcție de poziția în care sunt montate (vertical sau orizontal).2.4.13. Alcătuiri constructive specifice riscului de explozie volumetrică  +  Articolul 2.4.13.1. La alcătuirea construcțiilor cu risc de explozie volumetrică amplasate independent, se recomandă utilizarea elementelor de construcție ușoare, iar acoperișul acestor clădiri trebuie să fie fără pod.  +  Articolul 2.4.13.2.(1) Atunci când în mod justificat tehnic sunt dispuse în construcții cu alte destinații - încăperi cu risc de explozie volumetrică - acestea se separă de restul construcției cu pereți și planșee rezistente la explozie volumetrică, clasa de reacție la foc A1, alcătuite și dimensionate conform prevederilor normate.(2) Planșeele și elementele lor de susținere trebuie calculate, proiectate și executate astfel încât să nu fie deplasate de suflul exploziei.  +  Articolul 2.4.13.3. Încăperile și spațiile cu pericol de explozie nu vor avea plafoane suspendate sau autoportante și zone neventilate care să faciliteze producerea concentrațiilor periculoase de aer cu gaze, vapori sau praf combustibil. În încăperile cu degajări de praf combustibil, finisajul va permite curățirea ușoară a suprafețelor.  +  Articolul 2.4.13.4.(1) În pereții de separare rezistenți la explozie volumetrică, este admisă practicarea numai a golurilor strict necesare funcțional, și numai dacă sunt protejate corespunzător prevederilor prezentului normativ și reglementărilor tehnice specifice.(2) Străpungerea pereților rezistenți la explozie de către conducte, conductoare sau cabluri electrice, este admisă numai în cazuri de strictă necesitate și în condițiile luării măsurilor de protecție care să asigure împiedicarea trecerii vaporilor, gazelor și prafului combustibil pe lângă acestea.  +  Articolul 2.4.13.5. Construcțiile și încăperile cu risc de explozie volumetrică se prevăd cu goluri pentru decomprimare în caz de explozie, alcătuite și dimensionate conform prevederilor normate. Golurile pentru decomprimare se amplasează în vecinătatea surselor de explozie, avându-se în vedere ca efectul suflului exploziei în exteriorul construcției să nu afecteze obiecte învecinate sau căi publice de circulație.  +  Articolul 2.4.13.6. Golurile ce se prevăd pentru decomprimare în caz de explozie pot fi neînchise sau închise. Elementele de închidere a golurilor pentru decomprimare se realizează astfel încât să cedeze la presiunea datorată exploziei volumetrice, dar la cel mult 118 daN/mp.  +  Articolul 2.4.13.7. La construcțiile, încăperile și zonele cu pericol de explozie volumetrică este obligatorie precizarea și marcarea zonării riscurilor de explozie volumetrică, precum și măsurile de protecție asigurate, conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice.  +  Articolul 2.4.13.8. În spațiile în care se pot produce amestecuri explozive de aer cu gaze, vapori sau praf, stratul de uzură al pardoselilor trebuie să fie executat din materiale care, la lovire, să nu producă scântei capabile să inițieze aprinderea respectivelor amestecuri explozive.  +  Articolul 2.4.13.9. În încăperi și spații cu pericol de explozie, tâmplăria și sistemele de acționare a acesteia se vor realiza sau proteja astfel încât, prin manevrare, să nu producă scântei capabile să inițieze aprinderea amestecurilor explozive.  +  Articolul 2.4.13.10. Delimitarea zonelor până la care se extind măsurile de protecție impuse de riscurile de explozie volumetrică (zonarea mediilor cu pericol de explozie), are în vedere posibilitatea prezenței amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf în concentrații cu risc de explozie în timpul funcționării normale.2.4.14. Încăperi și spații destinate instalațiilor aferente construcțiilor  +  Articolul 2.4.14.1.(1) Încăperile centralelor termice și a punctelor termice aferente sistemelor de încălzire centrală cu apă caldă sau supraîncălzită, precum și ale centralelor termice alimentate cu energie electrică se separă de restul construcției cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 90 și planșee rezistente la foc minimum REI 90, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepțiile admise în normativul de profil (centralele termice individuale se pot amplasa în interiorul clădirii sau pe terasa acesteia, respectând, în principal, prevederile cuprinse în reglementările tehnice referitoare la proiectarea, execuția și exploatarea centralelor termice mici, de securitate la incendiu în clădiri, a prescripțiilor tehnice specifice Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat ISCIR etc.).(2) Centralele termice mici cu tiraj forțat cu puteri instalate până la 0,3 MW (Pi < 300 kW) se pot monta și pot funcționa în clădiri de locuit (băi, bucătării) și în clădiri publice obișnuite (în interiorul unor încăperi special realizate), fără a fi obligatorie separarea de alte încăperi cu pereți și planșeu conform alin. (1), dar cu respectarea prevederile cuprinse în reglementările tehnice referitoare la proiectarea, execuția și exploatarea centralelor termice mici, a prescripțiilor tehnice specifice ISCIR.(3) Accesul în încăperile centralelor termice aferente clădirilor de locuit cu capacitatea peste 0,3 MW (Pi > 300 kW) se poate realiza direct din exterior, iar atunci când din punct de vedere tehnic acest lucru nu este posibil, accesul din construcție se protejează obligatoriu cu un spațiu tampon.(4) Centralele termice murale cu cameră etanșă se instalează pe pereți incombustibili iar atunci când nu este posibil acest lucru, montarea pe materiale combustibile a centralelor termice murale se face interpunând materiale incombustibile între acestea și materialul combustibil sau elementele de distanțare care pot fi: tencuială de minimum 1 cm grosime sau plăci din materiale electroizolante incombustibile cu grosimea de minimum 0,5 cm, cu o lățime care depășește cu cel puțin 3 cm pe toate laturile centralei termice murale sau elemente de susținere din materiale incombustibile (de exemplu: console metalice etc.) care distanțează centrala termică murală cu cel puțin 3 cm pe toate laturile față de elementul combustibil.(5) La clădirile cu înălțimi diferite, încăperea centralei termice se amplasează pe acoperișul terasă al clădirii situat la cea mai mare înălțime. Centralele termice amplasate pe terase trebuie să respecte următoarele condiții:a) la clădirile cu înălțimi diferite, încăperea centralei termice se amplasează pe acoperișul terasă al clădirii situat la cea mai mare înălțime;b) montarea centralei termice pe terasă se face fără a afecta siguranța și buna funcționalitate a clădirii precum și structura de rezistență a acesteia;c) accesul în centralele termice situate pe terasa clădirii este posibil doar de pe terasă sau din casa scării, printr-un spațiu tampon; nu se admite accesul direct de la un etaj inferior prin deschideri sau trape în pardoseala centralei termice;d) centralele termice individuale mici (cu o putere instalată Pi mai mică de 300 kW) se pot amplasa în interiorul clădirii sau pe terasa acesteia, respectând, în principal prevederile cuprinse în reglementările tehnice referitoare la proiectarea, execuția și exploatarea centralelor termice mici, a prescripțiilor tehnice specifice ISCIR etc.;e) centralele termice medii (cu capacități între 0,3 MW și 2 MW) se recomandă să se amplaseze la nivelurile superioare parterului (să se facă numai la ultimul etaj al clădirii sau pe terasa acesteia, în incinte individuale sau alăturate altor spații tehnice);f) în centralele termice amplasate pe terasa clădirii se pot utiliza cazane funcționând cu combustibil gazos și lichid cu condiția limitării stocului de combustibil la valoarea echivalentă rezervorului de zi, cu capacitate de maximum 2 mc; rezervorul de combustibil lichid de consum zilnic nu se montează deasupra cazanelor, ci lateral, la o distanță de cel puțin 2,50 m de injectoare și nu pe direcția eventualelor rateuri de gaze sau pe direcția de evacuare a gazelor de ardere, la deschiderea clapetelor de explozie;g) pentru centralele termice amplasate pe terasa clădirii se recomandă utilizarea cazanelor cu suprapresiune în camera de ardere care necesită pentru evacuarea gazelor de ardere coșuri de fum cu înălțimi reduse.(6) Golurile de comunicare funcțională cu restul construcției a încăperilor menționate la alin. (1) ÷ (4), se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 15-C5S_200 cu deschidere în exteriorul încăperii.(7) Centralele termice mici, cu o putere instalată (Pi) mai mică de 300 kW, care utilizează combustibil gazos și la care evacuarea gazelor de ardere se realizează prin tiraj forțat, pot fi instalate în încăperi cu altă destinație, în condițiile reglementărilor tehnice specifice, fără a le fi aplicabile dispozițiile alin. (1) ÷ (6); prescripțiile constructive privind condițiile de amplasare a centralelor termice mici (de apartament, de scară de bloc etc.), cu capacitatea sub 0,3 MW (Pi < 300 kW), sunt prevăzute în reglementările tehnice de proiectare, execuție și exploatare a centralelor termice mici(8) Centralele termice înglobate în clădiri, în mod obligatoriu, nu se amplasează:a) în și sub încăperi cu risc foarte mare de incendiu sau cu risc de explozie volumetrică și nici alipite acestora, cu excepțiile admise prin reglementarea specifică;b) în și sub săli aglomerate și căi de evacuare ale sălilor aglomerate, sub scene și sub încăperi cu aglomerări de persoane;c) în și sub încăperile de zi și dormitoarele colectivităților pentru copii de vârstă preșcolară, precum și alipite lor;d) alipit, în și sub săli de clasă, laboratoare sau săli de gimnastică din clădiri pentru învățământ;e) în clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc, sub saloane de bolnavi sau sub săli de operații și nici alipite acestora;f) la subsolul și demisolul clădirilor, în cazul în care se folosește drept combustibil gazul petrolier lichefiat (GPL);g) în interiorul clădirilor înalte și foarte înalte, exceptând porțiunile de clădire care nu ating această înălțime, cu excepția centralelor termice mici de apartament, cu o putere instalată (Pi) mai mică de 300 kW, care utilizează combustibil gazos și la care evacuarea gazelor de ardere se realizează prin tiraj forțat;h) în spații cu risc mare și foarte mare de incendiu din clădiri civile, cu excepția clădirilor sau a porțiunilor acestora cu funcțiuni comerciale, a centralelor termice mici, cu o putere instalată (Pi) mai mică de 300 kW care utilizează combustibil gazos și la care evacuarea gazelor de ardere se realizează prin tiraj forțat;i) în spații cu risc foarte mare de incendiu din clădiri de producție.(9) Centralele termice mici, cu o putere instalată (Pi) mai mică de 300 kW, care utilizează combustibil gazos și la care evacuarea gazelor de ardere se realizează prin tiraj forțat, pot fi instalate în construcții/spații de producție și depozitare, cu condiția separării încăperilor distincte ale acestora, cu elemente de separare conform dispozițiilor din alin. (1) ÷ (6).(10) Amplasarea centralelor termice care utilizează drept combustibil gaze naturale se face și cu respectarea prevederilor normelor tehnice specifice privind proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale iar amplasarea centralelor termice cu combustibil gaze petroliere lichefiate se face și cu respectarea prevederilor normelor tehnice specifice privind proiectarea și executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate.(11) La centralele termice care utilizează gazele naturale și gaze petroliere lichefiate, suprafața ferestrelor exterioare trebuie să satisfacă și condițiile prevăzute de normele tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale și a gazelor petroliere lichefiate, privind raportul dintre suprafața vitrată și volumul sălii cazanelor, iar poziționarea suprafețelor vitrate necesare se determină astfel încât să nu blocheze în caz de explozie, căile de evacuare și cele de acces pentru intervenție.(12) Centralele termice echipate cu cazane de apă fierbinte și abur cu presiunea mai mare de 0,5 bar respectă și condițiile tehnice prevăzute în prescripțiile tehnice specifice ISCIR.(13) Centralele termice nu se amplasează pe traseele căilor de evacuare.  +  Articolul 2.4.14.2.(1) Încăperile pentru ventilatoare, filtre, camere de desprăfuire și cicloane prin care se vehiculează gaze, vapori, praf sau deșeuri combustibile, se separă față de restul construcției cu pereți rezistenți la foc și la explozie minimum EI/REI 180 și, după caz, cu planșee minimum REI 120.(2) Calea de acces la încăperile menționate la alin. (1) se asigură direct din exterior iar atunci când din punct de vedere tehnic acest lucru nu este posibil, accesul din construcție se protejează obligatoriu cu încăpere tampon protejată, ventilată în suprapresiune, alcătuită și realizată corespunzător prevederilor normativului.  +  Articolul 2.4.14.3.(1) Atunci când se prevăd pe acoperiș, încăperile centralelor de ventilare/ condiționare/climatizare se separă față de alte destinații ale construcției prin elemente rezistente la foc minimum EI/REI pentru pereți și REI pentru planșee, iar golurile de acces se protejează cu uși EI-Sa, cu excepția celor care debușează spre exterior, conform prevederilor normativului de profil.(2) La clădirile cu înălțimi diferite, în cazul în care încăperea centralelor de ventilare sau climatizare sau unitățile exterioare sunt amplasate pe acoperișul clădirii mai joase, acestea trebuie să fie dispuse la o distanță de cel puțin 4 m față de pereții exteriori ai clădirii mai înalte, dacă în aceștia sunt prevăzute goluri. În situația în care nu se poate respecta distanța de 4 m, golurile menționate anterior se protejează cu elemente EI_2 60-C2S_a, iar peretele în care sunt dispuse golurile va fi rezistent la foc minim REI/EI 60 (A1 sau A2-s1,d0) pe o zona de minim 8 m măsurată pe verticală și orizontală de la conturul exterior al centralelor/agregatelor de ventilare și climatizare sau încăperea centralelor de ventilare sau climatizare trebuie să aibă pereți rezistenți la foc de cel puțin REI/EI 60 (A1 sau A2- s1,d0), golurile din acești pereți să fie protejate cu elemente EI_2 60-C2Sa, iar acoperișul trebuie să aibă rezistența la foc de minimum REI 60 și învelitoare A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0.(3) Ventilatoarele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți trebuie să fie instalate în una din următoarele variante:a) la exteriorul clădirii, conform prevederilor de la capitolul dedicat din normativ;b) în cazuri excepționale într-un spațiu tehnic, separat de restul construcției prin elemente de construcție din clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu pereți EI 60 și planșee rezistente la foc REI 60; ușa de acces în încăpere trebuie să fie EI 60-C3S_a atunci când tubulatura este etanșă sau rezistentă la foc 30 sau 60 de minute (mono sau multi). Atunci când se prevăd tubulaturi diferite, spațiul tehnic trebuie separat de restul construcției prin elemente de construcție din clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu pereți EI 120 și planșee rezistente la foc REI 60; ușa de acces în încăpere trebuie să fie EI 60-C3S_a.(4) În elementele de separare față de restul construcției a încăperilor centralelor de ventilare/condiționare/climatizare, nu este admisă practicarea altor goluri decât cele pentru acces, precum și pentru conductele, cablurile și tubulaturile aferente spațiilor care se ventilează/ climatizează/condiționează, protejate corespunzător prevederilor prezentului normativ și reglementărilor tehnice de specialitate.(5) Traversarea pereților rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) de către conducte, canale de ventilare-condiționare este admisă numai dacă se îndeplinește condiția de etanșare/obturare cu materiale în alcătuiri rezistente la foc minimum 180 de minute. Atunci când această condiție nu poate fi îndeplinită prin caracteristicile maxime ale materialelor disponibile, se pot realiza ghene care, prin însumare cu rezistența la foc a materialelor disponibile, să rezulte condiția însumată de alcătuire rezistentă la foc de 3 ore, în condiții preconizate de utilizare finală (testate).(6) Traversarea pereților rezistenți la foc de către conducte, canale de ventilare-condiționare etc., este admisă numai dacă se îndeplinește condiția de etanșare/obturare cu materiale în alcătuiri rezistente la foc cu aceeași rezistență la foc cu cea a peretelui străpuns. Atunci când această condiție nu poate fi îndeplinită prin caracteristicile maxime ale materialelor disponibile, se pot realiza ghene care, prin însumare cu rezistența la foc a materialelor disponibile, să rezulte condiția însumată de alcătuire rezistentă la foc necesară, în condiții preconizate de utilizare finală (testate). Ghenele verticale pentru instalații se separă de restul clădirilor prin pereți rezistenți la foc conform condiții normate, iar ușile și trapele de vizitare practicate în aceștia vor fi rezistente la foc conform condiții normate. Ghenele verticale pentru instalații se etanșează în jurul conductelor și a cablurilor la trecerea prin planșee cu materiale având aceeași rezistență la foc cu cea a elementului străpuns. Atunci când etanșarea ghenelor verticale pentru instalații în dreptul planșeelor nu este posibilă (sau justificată tehnic), pereții ghenelor vor fi rezistenți la foc minimum EI/REI echivalentă cu a planșeelor pe care le intersectează (planșeul cu rezistența la foc cea mai restrictivă) conform încadrării acestora în nivel de stabilitate la incendiu prevăzute în Tabelul 2 și Tabelul 3, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor îndeplini condițiile normate. La trecerea prin elemente rezistente la foc, ghenele pentru instalații se închid în jurul tuburilor și a conductelor cu materiale în alcătuiri constructive care asigură rezistența la foc echivalentă cu cea a elementului străpuns.  +  Articolul 2.4.14.4.(1) Gospodăriile de apă pentru stingerea incendiului dispuse în construcții (stații de pompare, rezerve de apă, echipamente și dispozitive aferente etc.) care asigură un debit de stingere mai mare de 4.2 l/s, se separă față de restul construcției cu elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, dar minimum EI/REI 180 pentru pereți și minimum REI 90 pentru planșee.(2) Stația de pompare a apei pentru stingerea incendiilor care asigură un debit mai mare de 4.2 l/s poate să comunice cu restul construcției printr-un gol funcțional protejat cu ușă rezistentă la foc EI_2 90-C3 sau prin încăpere tampon protejată, ventilată în suprapresiune și prevăzută cu uși rezistente la foc EI_2 45-C3.(3) În încăperea stației de pompare a apei pentru stingerea incendiului care asigură un debit mai mare de 4.2 l/s, se pot monta numai instalațiile, dispozitivele și aparatele specifice acestei funcțiuni, și va avea asigurată o cale de acces din exterior (ușă directă din exterior sau dintr-o scară comună de circulație).(4) Stațiile de pompare a apei pentru stingerea incendiilor care asigură un debit mai mic sau egal de 4.2 l/s, se separă de restul construcției cu elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, dar minimum EI/REI 60 pentru pereți și minimum REI 45 pentru planșee. Stația poate să comunice cu restul construcției printr-un gol funcțional protejat cu ușă rezistentă la foc EI_2 30-C3, fără a fi obligatoriu accesul din exterior (ușă directă din exterior sau dintr-o scară comună de circulație). Stația poate să aibă acces dintr-un hol/coridor aflat în legătură directă cu o ieșire spre exterior sau cu o scară de evacuare (având debușare directă spre exterior.)(5) Măsurile de protecție stabilite la alin. (1), (2) și (3) sunt obligatorii și pentru încăperile distincte în care sunt amplasate sursele de alimentare de bază și de rezervă ale stațiilor de pompare a apei pentru stingerea incendiilor (posturi trafo, grupuri electrogene, pompe cu motoare termice).(6) Grupurile electrogene care constituie surse electrice de rezervă ce alimentează dispozitive de protecție la foc, se pot amplasa în una din următoarele variante:a) încăperi proprii, separate de restul construcției prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, fără goluri (cu excepția celor funcționale) cu rezistență la foc minimum (R)EI 180 prevăzute cu uși EI_2 90-C3 având asigurat acces ușor (facil) din exterior și planșee minimum REI 90;b) în aer liber, pe platforme deschise, amplasate la distanțele minime de siguranță precizate în Art. 2.2.1.2. și Tabelul 4 (considerând grupul cu nivelul II de stabilitate la incendiu) dar minimum 6 m față de clădire.(7) Grupurile electrogene care constituie surse electrice de rezervă nu se amplasează pe acoperișul construcțiilor.(8) Posturile de transformare se pot monta în una din următoarele variante:a) în încăperi proprii, separate de restul construcției prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, fără goluri (cu excepția celor funcționale) cu rezistență la foc minimum (R)EI 180 și planșee minimum REI 90 având asigurat acces doar din exterior;b) în clădiri deschise (șoproane) realizate integral din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 ori pe platforme deschise, amplasate la distanțele minime de siguranță precizate în Art. 2.2.1.2. și Tabelul 4 (considerând postul de transformare amplasat pe platforma deschisă cu nivelul II de stabilitate la incendiu) dar minimum 6 m față de clădire.2.4.15. Camere de pubele, compactoare și crematorii pentru deșeuri  +  Articolul 2.4.15.1.(1) Camerele de pubele ale compactoarelor și ale crematoriilor pentru deșeuri uscate și umede, se separă față de restul construcției, cu elemente de construcție verticale și orizontale clasa de reacție la foc A1, rezistente la foc minimum EI/REI 180 pentru pereți și REI 90 pentru planșee iar golul de acces din construcție va fi protejat cu ușă rezistentă la foc și etanșă la fum EI_2 90-C5S_200. Fac excepție situațiile precizate în normativ, în care comunicarea este admisă numai prin încăperi tampon protejate, alcătuite corespunzător și ventilate în suprapresiune.(2) Camerele de pubele și camerele compactoarelor pentru deșeuri uscate și umede cu suprafața utilă mai mare de 36 mp vor avea asigurată evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat (minimum 1% suprafață utilă/aerodinamică liberă din aria pardoselii încăperii pentru evacuarea fumului, prin trape verticale sau orizontale) sau prin ventilare mecanică, conform prevederilor normativului.(3) La clădirile înalte și foarte înalte golurile de acces din clădire se prevăd cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, având uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60- C3S_200, iar camerele de pubele se separă de restul construcției cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180 și planșee minimum REI 120, clasa de reacție la foc A1.  +  Articolul 2.4.15.2.(1) Tuburile pentru deșeuri sau pentru alte materiale (lenjerii etc.) sau substanțe, se realizează din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, iar accesul din nivelurile construcției se asigură din exterior (logii, balcoane, cursive, terase) sau în încăperi din interiorul clădirii realizate cu pereți rezistenți la foc REI/EI 180 și planșee REI 90, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.(2) La clădirile cu regim de înălțime obișnuit, golurile de acces din clădire la încăperile cu tubulaturi pentru deșeuri sau pentru alte materiale (lenjerii etc.) sau substanțe, se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 în suprateran, respectiv uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 120-C5S_200 în subteran.(3) La clădirile înalte și foarte înalte precum și la clădirile cu săli aglomerate, golurile de acces din clădire la încăperile cu tubulaturi pentru deșeuri sau pentru alte materiale (lenjerii etc.), se protejează cu încăperi tampon, ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200, separate față de construcție cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 și planșee minimum REI 60, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în suprateran, respectiv cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200, separate față de construcție cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee minimum REI 90, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în subteran.2.4.16. Încăperi de depozitare  +  Articolul 2.4.16.1.(1) Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile pot fi înglobate în construcții civile sau de producție atunci când considerente funcționale o impun, dacă au asigurate condițiile și măsurile de securitate la incendiu stabilite în normativ și în reglementările tehnice specifice aplicabile.(2) În construcțiile supraterane sau subterane civile nu este admisă manipularea, prelucrarea sau depozitarea materialelor și substanțelor cu risc de explozie volumetrică, precum și amplasarea atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, cu excepția celor din laboratoare, farmacii, spitale etc.  +  Articolul 2.4.16.2.(1) Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile cu aria utilă mai mare de 36 mp înglobate în construcții civile, se separă obligatoriu față de restul construcției, prin pereți și planșee A1 sau A2-s1,d0, conform prevederilor din Tabelul 21. Tabelul 21: Condiții minime de separare a încăperilor de depozitare cu aria utilă > 36 mp din construcții civile
    Niv. stab.Elemente de constructieDENSITATEA DE SARCINĂ TERMICĂ
    q < 420 MJ/mp420 MJ/mp ≤ q < 840 MJ/mp840MJ/mp≤ q < 1.680 MJ/mp≥ 1.680 MJ/mp
    I*PerețiEI/REI 60 (45) #EI/REI 120 (90) #EI/REI 180 (120) #EI/REI 240 (180)#
    Planșee****REI 120 (90) #REI 180 (120) #
    UșiEI_2 30-C3S_200 (EI_2 20-C3S_200) #EI_2 60-C3S_200 (EI_2 45-C3S_200) #EI_2 90-C3S_200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 45-C3S_200 (EI_2 60-C3S_200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 30-C3S_200) #EI_2 120-C3S_200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 60-C3S_200 (EI_2 90-C3S_200 sau încăperi tampon 2 X EI_2 45-C3S_200) #
    IIPerețiEI/REI 45 (30) #EI/REI 90 (60)#EI/REI 120 (90) #EI/REI 180
    Planșee****REI 90REI 120
    UșiEI_2 20-C3S_200 (EI_2 15-C3S_200) #EI_2 45-C3S_200 (EI_2 30-C3S_200) #EI_2 60-C3S_200 sau încăperi tampon, 2 x EI_2 30-C3S_200 (EI_2 45-C3S_200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 20-C3S_200) #EI_2 90-C3S_200 sauîncăperi tampon 2 x EI_2 45-C3S_200
    IIIPerețiEI/REI 30EI/REI 60 (45)#EI/REI 90 (60) #EI/REI 120
    Planșee****REI 60REI 90
    UșiEI_2 15-C3S_200 (EI_2 20-C3S_200) #EI_2 30-C3S_200 (EI_2 20-C3S_200) #EI_2 45-C3S_200 (EI_2 30-C3S_200) #EI_2 60-C3S_200
    IVPerețiEI/REI 15EI/REI 45EI/REI 60EI/REI 90
    Planșee**REI 30REI 45REI 60
    UșiC3S_200EI_2 20-C3S_200EI_2 30-C3S_200EI_2 45-C3S_200
    VPerețiEI/REI 15EI/REI 30EI/REI 45EI/REI 90
    Planșee**REI 15REI 30REI 60
    UșiC3EI_2 15-C3S_200EI_2 20-C3S_200EI_2 45-C3S_200
    Note Tabelul 21:(a) * - Nu se referă la clădiri înalte sau foarte înalte;(b) ** - Conform încadrare planșee în nivel de stabilitate la incendiu;(c) # - Valorile din paranteze se aplică în cazurile în care încăperile sunt echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor.
    (2) Încăperile de depozitare a produselor și substanțelor combustibile cu aria utilă mai mică sau egală de 36 mp situate în clădiri civile, se separă față de restul clădirii prin pereți și planșee A1 sau A2-s1,d0, conform prevederilor din Tabelul 22, indiferent de densitatea de sarcină termică. Tabelul 22: Condiții minime de separare a încăperilor de depozitare cu aria util ≤ 36 mp din construcții civile
    Niv. stab.Elemente de constructieRezistența la foc
    clădiri echipate cu instalații de stingereclădiri neechipate cu instalații de stingere
    IPerețiEI/REI 90EI/REI 120
    PlanșeeREI 90REI 120
    UșiEI_2 45 (cu excepția celor din clădirile de locuit)EI_2 60 (cu excepția celor din clădirile de locuit)
    IIPerețiEI/REI 60EI/REI 90
    PlanșeeREI 60REI 90
    UșiEI_2 30 (cu excepția celor din clădirile de locuit)EI_2 45 (cu excepția celor din clădirile de locuit)
    IIIPerețiEI/REI 45EI/REI 60
    PlanșeeREI 45REI 60
    UșiEI_2 20 (cu excepția celor din clădirile de locuit)EI_2 30 (cu excepția celor din clădirile de locuit)
    IVPerețiEI/REI 30EI/REI 30
    PlanșeeREI 30REI 30
    UșiEI_2 15 (cu excepția celor din clădirile de locuit)EI_2 20 (cu excepția celor din clădirile de locuit)
    (3) Încăperile de depozitare din clădiri civile cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp de incendiu se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat (trape orizontale sau verticale), va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
     +  Articolul 2.4.16.3.(1) În construcții de producție, încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile cu aria utilă mai mare de 36 mp, se separă obligatoriu față de restul construcției, prin elemente de construcție cu rezistența la foc conformă prevederilor Art. 2.3.1.2. și Tabelul 5 dar minimum:a) EI/REI 180 pentru pereți și cel puțin REI 120 pentru planșee, atunci când încăperile au risc mare sau foarte mare de incendiu iar golurile de comunicare cu restul construcției se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C3S_200;b) EI/REI 120 pentru pereți și cel puțin REI 90 pentru planșee, atunci când încăperile au risc mijlociu de incendiu iar golurile de comunicare cu restul construcției se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C3S_200;c) EI/REI 30 pentru pereți și cel puțin REI 30 pentru planșee, atunci când încăperile au risc mic de incendiu iar golurile de comunicare cu restul construcției se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 15-C3S_200.(2) Încăperile de depozitare care prezintă risc/pericol de explozie volumetrică se dispun pe cât posibil în zone distincte ale construcției (se recomandă a se face la ultimul nivel suprateran al construcției), conform prevederilor privind performanțele comune și cele specifice, și numai cu asigurarea măsurilor de protecție corespunzătoare.(3) Pereții și planșeele care separă încăperile de depozitare, camerele tehnice, anexele tehnico- sociale, laboratoarele și atelierele anexă față de încăperile cu riscuri foarte mari de incendiu, trebuie să reziste la incendiu funcție de densitatea sarcinii termice (q) și după caz și la explozie volumetrică, iar golurile de comunicare strict funcționale din pereți se prevăd cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C3S_200.(4) Încăperile de depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafață utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică se respectă prevederile prezentului normativ și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.  +  Articolul 2.4.16.4. La construcțiile de depozitare trebuie asigurate condițiile și măsurile de securitate la incendiu stabilite în prevederile generale ale normativului, performanțele comune și specifice, precum și cele stabilite în reglementările tehnice specifice aplicabile.  +  Articolul 2.4.16.5.(1) Este admisă prevederea în construcție a unei încăperi pentru depozitarea a maximum 10 mc lichide combustibile sau maximum 20 mc combustibil solid necesare consumului funcțional al instalațiilor aferente, grup electrogen, centrală de încălzire cu aer cald etc., precum și a celor necesare funcționării unor echipamente hidraulice (ascensoare, platforme, elevatoare etc.), dacă se asigură:a) separarea încăperii față de restul construcției, prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee rezistente la foc minimum REI 120, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0;b) accesul pentru vizitare direct din exterior protejat cu element de închidere rezistent la foc și etanș la fum minimum EI_2 45-C3S_200 sau printr-un gol practicat în elementele de separare față de restul construcției, protejat cu încăperi tampon ventilate în suprapresiune prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C3S_200. În ambele situații, la golurile de acces se prevăd parapete sau praguri etanșe cu înălțimea stabilită astfel încât în caz de avarie să nu fie posibilă scurgerea lichidului combustibil în afara încăperii de depozitare;c) prevederea rezervoarelor pentru lichide combustibile cu conductă de preaplin și conductă de aerisire cu opritor de flăcări, dispuse în exteriorul construcției.(2) La aceste încăperi nu este obligatorie prevederea panourilor de decomprimare și a dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu.(3) În clădirile civile care nu sunt înalte și foarte înalte, precum și în cele de producție și/sau depozitare se admite depozitarea a maximum 10 mc de combustibil lichid necesar folosirii în centrala termică din clădire (combustibil lichid ușor, motorină, păcură). Depozitarea se face, obligatoriu, în încăperi separate de restul clădirii prin pereți, uși și planșee realizate conform prevederilor normate. Se prevăd praguri pentru evitarea împrăștierii lichidelor revărsate în caz de avarie, asigurarea golirii rapide și instalații de semnalizare și stingere a incendiului. La aceste încăperi nu se prevăd dispozitive pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu și nici panouri de deburare (de decomprimare pentru explozie).  +  Articolul 2.4.16.6.(1) În încăperea centralei termice din orice construcție, se poate amplasa un rezervor de zi pentru lichid combustibil necesar arderii, cu capacitatea de maximum 2 mc, montat în lateralul cazanelor, la o distanță de cel puțin 2,50 m de injectoare și nu deasupra cazanelor sau pe direcția eventualelor rateuri de gaze sau pe direcția de evacuare a gazelor de ardere, la deschiderea clapetelor de explozie.(2) În afară de rezervorul de zi sau a celui admis la Art. 2.4.16.5. pentru construcțiile civile cu înălțime obișnuită, nu se admit alte stocuri de combustibil lichid amplasate în centrala termică.  +  Articolul 2.4.16.7.(1) În încăperea centralei termice care funcționează cu combustibili solizi poate fi amplasat un buncăr de zi pentru combustibil solid, cu capacitatea maximă de 2 mc.(2) Buncărele pentru combustibil solid cu capacitatea de 2 mc și pâlniile de alimentare ale instalațiilor de ardere aferente centralelor termice, trebuie să fie realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.  +  Articolul 2.4.16.8.(1) Buncărele pentru combustibil solid cu capacitate mai mare de 2 mc, se separă de restul construcției prin pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc corespunzătoare prevederilor din Art. 2.4.16.5., iar golurile de comunicare cu restul construcției se protejează cu elemente de închidere conform prevederilor aceluiași articol și au o capacitate corespunzătoare consumului pentru un schimb, pentru fiecare unitate de cazan.(2) Pentru centralele termice cu cărbune, se recomandă ca alimentarea cazanelor cu combustibil, precum și îndepărtarea cenușii, să se facă mecanic. La depozitele de zgură și cenușă cu capacitatea peste 50 mc se prevăd instalații fixe de stingere cu apă (hidranți).  +  Articolul 2.4.16.9.(1) Camerele frigorifice de tip box-in-box nu se consideră încăperi de depozitare, iar în aceste condiții se prevăd sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți din încăperea în care sunt amplasate camerele frigorifice, potrivit prevederilor normativului.(3) Încăperile din construcții în care sunt amplasate camere frigorifice cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice (conform Figura 53). Suprafața utilă/ aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafață pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/ sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
    Figura 53 - Camere frigorifice de tip box-in-box
    Note Figura 53:(a) Camerele frigorifice se prevăd cu pereți rezistenți la foc în funcție de densitatea sarcinii termice, conform Art. 2.3.1.2. și Tabelul 5.(b) Pentru clădiri de depozite frigorifice se vor avea în vedere Art. 6.1.4.6. și Art. 6.1.4.7.
    (3) Echiparea cu instalații de detectare, semnalizare, alarmare și stingere automată a incendiilor se face atât pentru spațiul în care sunt amplasate camerele, cât și în camerele frigorifice, luând în considerare caracteristicile compartimentului/clădirii în care sunt amplasate.
    2.4.17. Panouri publicitare amplasate pe fațadele clădirilor  +  Articolul 2.4.17.1.(1) Panourile publicitare pot fi amplasate pe fațadele construcțiilor sau pe terasele acestora, care se testează ca produs finit, proiectează și execută în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice specifice, dacă îndeplinesc cerințele legale privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, precum și măsurile de securitate la incendiu specifice, astfel încât să nu inițieze incendii.(2) Se interzice dispunerea panourilor publicitare luminoase deasupra ieșirilor de evacuare în exterior ale utilizatorilor construcțiilor, distanța minimă a amplasării panourilor publicitare luminoase față de orice deschidere din fațadă trebuie să fie de cel puțin 1 m.(3) Instalațiile electrice se vor proiecta conform reglementărilor tehnice de specialitate.2.4.18. Instalații și echipamente utilizând surse regenerabile de energie  +  Articolul 2.4.18.1.(1) Pentru încălzirea apei pot fi utilizate sisteme de încălzire solară.(2) Sistemele de încălzire solară a apei pot fi alimentate cu energie electrică din sistemul național, grupuri electrogene sau din surse regenerabile (panouri sau celule fotovoltaice, micro- turbine eoliene etc.) amplasate independent la distanțe normate sau pe construcții.(3) Pentru limitarea propagării focului și neafectarea performanțelor clădirii, atunci când sistemele de încălzire solară a apei (captatoare solare) sunt amplasate pe construcții, se iau măsuri de delimitare a propagării focului prin golurile existente (necesare tehnologic) în acoperiș sau pereți.  +  Articolul 2.4.18.2. La dispozitivele electrice ale sistemelor de alimentare cu energie solară fotovoltaică, inclusiv modulele cu curent alternativ, dispuse pe acoperișul clădirilor, precum și a celor care reprezintă componentă de protecție și/sau finisaj pe fațade, se aplică prevederile reglementărilor tehnice de specialitate.  +  Articolul 2.4.18.3. Gradul de protecție pentru învelitorile acoperișului depinde de conformarea acestora și de distanța până la contur. Dispozitivele fotovoltaice (celule, module, panouri cu un singur tip de module etc.) situate pe acoperiș, trebuie să fie considerate componente ale acestuia și, ca atare, trebuie să reziste la aprinderea și/sau propagarea incendiului provenit de la o sursă externă.  +  Articolul 2.4.18.4. Principalele cerințe de amplasare a panourilor fotovoltaice pe clădirile individuale de locuit cu un nivel sau două sunt:a) pentru fiecare pantă a acoperișului cu mai mult de două ape se asigură un spațiu liber de minimum 1 m de la pereții portanți exteriori, minimum 1 m de la coamă și minimum 50 cm pe fiecare parte a unei dolii sau lucarne;b) pentru fiecare pantă a acoperișului pe care se amplasează module fotovoltaice, se asigură două spații de acces de minimum 1 m lățime și minimum 1 m de la coamă.  +  Articolul 2.4.18.5. La clădirile de locuit cu trei sau mai multe niveluri supraterane, precum și la alte funcțiuni civile, de producție și depozitare, prin amplasarea panourilor fotovolaice se va asigura (Figura 54):a) un perimetru liber de cel puțin 1 m lățime în jurul marginilor acoperișului;b) distanța minimă de 2,5 m în jurul luminatoarelor, a trapelor de ventilare sau de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, precum și a altor străpungeri din acoperiș;c) distanța minimă de 4,00 m față de pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc);d) continuitatea rețelei PV trebuie întreruptă cel puțin în dreptul rosturilor de tasare-dilatare sau seismice ale construcției, astfel încât să fie limitată propagarea arderii; întreruperea continuității se realizează prin fâșii continui din distanțe de minimum 1 m față de rost. Pe lățimea de minimum 1 m față de rost se vor utiliza materiale având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, sau se asigură măsuri de protecție a componentelor combustibile ale acoperișurilor pe lățimea normată a fâșiei de întrerupere;e) grupările de celule fotovoltaice vor avea aria de cel mult 40 m x 40 m; acestea vor fi amplasate la minimum 5 m față de alte grupări.
    Figura 54 - Amplasare grupări de celule fotovoltaice
     +  Articolul 2.4.18.6. La construcțiile pe care se amplasează sisteme/dispozitive fotovoltaice, se recomandă îndeplinirea condițiilor de siguranță ale echipelor de intervenție care să asigure:a) accesul și evacuarea la/de pe acoperiș (șarpantă sau terasă);b) trasee facile de acces la zonele de acoperiș;c) marcarea și etichetarea distinctă și vizibilă a întregului sistem fotovoltaic; (întreruptorul general - care trebuie amplasat într-o zonă accesibilă a clădirii, toate conductele, cablurile, invertoarele, tablourile și cutiile circuitului de curent alternativ, precum și bateriile și acumulatorii), cu materiale reflectorizante, rezistente la intemperii și reciclabile;d) prevederea unui întreruptor de sarcină, ușor acționabil;e) echiparea sistemului fotovoltaic cu dispozitiv de detectare a arcelor electrice.  +  Articolul 2.4.18.7. Incendiile la dispozitivele fotovoltaice (celule, module, panouri cu un singur tip de module etc.) amplasate independent sau dispuse pe acoperiș sau pe închiderile perimetrale ale construcțiilor, se vor trata de către echipele de intervenție (pompieri) ca incendii la echipamente electrice.  +  Articolul 2.4.18.8.(1) Fațadele și acoperișurile pe care se aplică dispozitive fotovoltaice, vor avea:a) termoizolația și/sau sistemele compozite de izolare termică (sisteme compacte în condiții de utilizare finală) fațadei incombustibilă, indiferent de destinație și/sau de regimul de înălțime al clădirii;b) ancorări și asamblări incombustibile, indiferent de destinație și/sau de regimul de înălțime al clădirii;c) legături de echipotențializare și legare la pământ, în conformitate cu normativele de specialitate;d) pe acoperiș, stratul pe care se aplică:– trebuie să îndeplinească performanța la foc exterior prevăzută în Tabelul 2 și Tabelul 3 pentru sistemele de învelitoare (panouri/sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă cu încărcări suplimentare provenite din dispozitive fotovoltaice); sau– în cazul dispunerii panourilor fotovoltaice peste un planșeu tip terasă, stratul component exterior al acoperișurilor cu rol de asigurare a etanșeității construcției față de intemperii (de cele mai multe ori hidroizolația), să îndeplinească performanța la foc exterior prevăzută în Tabelul 2 și Tabelul 3 pentru sistemele de învelitoare (panouri/sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă cu încărcări suplimentare provenite din fotovoltaice) conform încadrării în nivel de stabilitate la incendiu a construcției.e) pe fațade, stratul pe care se aplică trebuie să îndeplinească performanța la foc de minimum EI 30.(2) Atunci când panourile fotovoltaice sunt integrate în sistemele de pereți cortină sau tâmplărie exterioară (fiind parte funcțională a anvelopei clădirii), se aplică dispozițiile Art. 2.4.18.8. alin. (1) lit. a), b) și c) și se vor lua una dintre următoarele măsuri:a) între panourile fotovoltaice care sunt integrate în sistemele de pereți cortină sau tâmplărie exterioară, la fiecare nivel, pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcției prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațade), se prevăd una din măsurile prezentate la Art. 2.3.6.1.2. ÷ Art. 2.3.6.1.6.;b) se prevăd cortine (rezistente la foc EI sau etanșe la foc E prevăzute cu ansamblu de sprinklere), cu aceeași rezistență cu a elementului prevăzut pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcției prin exteriorul închiderii perimetrale (aceeași rezistență precum a elementelor prevăzute la Art. 2.3.6.1.2. Art. 2.3.6.1.6. pentru diferitele tipuri, înălțimi și utilizări ale construcțiilor);c) se prevăd sisteme active de stingere a incendiilor (perdea de apă) amplasate în interiorul clădirii, la o distanță de maxim 30 cm de închiderea perimetrală.  +  Articolul 2.4.18.9. Încăperile tehnice pentru echipamentele panourilor fotovoltaice se vor realiza cu pereții și planșeele minimum REI 180, respectiv REI 90 clasa de reacție la foc A1, iar golurile de comunicare din pereți se prevăd cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C3S_200. Ele vor avea asigurată ventilare conform standardelor de specialitate.  +  Articolul 2.4.18.10. Dispozitivele fotovoltaice (celule, module, panouri cu un singur tip de module) amplasate pe acoperișurile sau fațadele construcțiilor vor fi adecvate acestei utilizări.
    2.4.19. Conformări, instalații și echipamente specifice camerelor pentru bateriile de acumulatoare  +  Articolul 2.4.19.1. Acumulatoarele electrice se pot clasifica în următoarele categorii, din punct de vedere al degajărilor de gaze rezultate din procesul de electroliză:– deschise sau închise cu ventil;– etanșe cu supapă (acumulatoarele acide etanșe /VRLA), cu electrolitul fixat în gel sau în separatoarele dintre plăci;– închise cu supapă/cu sistem de recombinare min 95% (baterii alcaline și cu acid);– ermetice (baterii alcaline).  +  Articolul 2.4.19.2.(1) Bateriile de acumulatoare se instalează în încăperi dedicate pentru acumulatoare.(2) Acumulatoarele individuale și bateriile de acumulatoare, de tip etanș (ermetice), pot fi instalate în încăperi și spații de producție încadrate în risc mic și mijlociu de incendiu.(3) De asemenea, în încăperi și spații de producție, cu excepția celor cu risc mare și foarte mare, pot fi instalate și baterii cu elemente de tip închis (închise cu supapă/cu sistem de recombinare min 95%), dacă:– încărcarea nu se face în încăperea în care sunt amplasate;– elementele sunt montate într-o cutie (dulap) rezistentă la acțiunea vaporilor de electrolit, care permite îndepărtarea electrolitului scurs accidental din acumulatoare, iar cutia (dulapul) are canale de ventilație (intrare și ieșire) spre exterior și există o ventilare a încăperii cu un debit stabilit (în conformitate cu SR EN IEC 62485-2), iar încărcarea acumulatoarelor se face fără depășirea tensiunii de degajare a gazelor;– puterea maximă de încărcare nu depășește valorile maxime care sunt date de producător pentru o baterie nouă și încărcare la 100% capacitate pentru acumulatoarele acide cu plumb și alcaline, încăperea este bine ventilată, iar volumul liber este de cel puțin 2,5 ori mai mare decât debitul orar de aer care ar fi necesar pentru ventilare (în conformitate cu SR EN IEC 62485-2). Dacă volumul liber este mai mic, trebuie să fie realizată ventilarea corespunzătoare natural organizată sau mecanică.  +  Articolul 2.4.19.3.(1) Se pot instala în aceeași cameră mai multe baterii de acumulatoare doar de același tip (acide, respectiv alcaline).(2) Este interzis a se monta, temporar sau definitiv, în încăperi comune sau cu ventilație comună, baterii de acumulatoare cu acid sulfuric și baterii de acumulatoare cu hidroxid de potasiu, cu excepția bateriilor de acumulatoare formate din elemente etanșe.(3) Acumulatoarele se vor dispune, de regulă, pe un singur nivel (indicat la parter), montându- se pe pardoseală și/sau pe postamente (socluri) sau cu condiția asigurării stabilității acestora, în funcție de zonele cu grad de intensitate seismică în care este amplasată construcția astfel încât să fie asigurată rezistența la seism.(4) În încăperea de baterii de acumulatoare acestea se vor dispune pe șiruri, cu distanțare între ele și față de pereți. Între șiruri și pereți trebuie să existe un spațiu liber de minimum 50 mm pentru circulația aerului iar pentru fiecare șir de acumulatoare montate trebuie să existe o circulație de acces cel puțin pe o parte. Lățimea liberă a circulațiilor de acces trebuie să fie de cel puțin 1,5 ori adâncimea bateriei, dar nu mai puțin de 1 flux (80 cm) când sunt situate pe o singură parte și minimum 1 m (recomandabil 1,20 m) atunci când sunt situate pe ambele părți cu prevederea eventualelor ferestre la capetele circulațiilor. Corpurile de iluminat trebuie poziționate la o distanță față de acumulatoare de cel puțin 1 m, și se amplasează numai deasupra circulațiilor dintre șirurile de acumulatoare.(5) În încăperea de baterii de acumulatoare, amplasarea elementelor și a conductoarelor sub tensiune trebuie făcută astfel încât o persoană să nu poată atinge simultan două părți neizolate aflate sub tensiune (de exemplu, prevederea unei distanțe între părți mai mare de 1,80 m sau dacă se iau măsuri de protecție la atingerile directe).(6) În imediata apropiere a bateriei trebuie să se respecte distanța de siguranță în care este interzisă amplasarea de dispozitive care produc scântei sau incandescente (temperatura maximă la suprafață 300°C), calculată conform SR EN IEC 62485-2.(7) Umiditatea relativă din camera de baterii de acumulatoare nu trebuie să depășească 90%, fără a face condens.  +  Articolul 2.4.19.4.(1) Spațiile de depozitare a bateriilor litiu-ion protejate cu instalație automată de stingere cu sprinklere conform standardului SR EN 12845 trebuie să îndeplinească următoarele:– suprafața de depozitare trebuie limitată la maximum 20 mp;– înălțimea de depozitare trebuie limitată la 1,80 m;– zonele de depozitare trebuie separate prin culoare de cel puțin 3,00 m lățime;– trebuie menținută o stare de încărcare a bateriei ≤ 60 %.(2) Spațiile de depozitare a bateriilor litiu-ion protejate cu instalație automată de stingere cu sprinklere cu răspuns rapid (conform standardelor SR EN 12845 și SR EN 12259-13 sau o reglementare tehnică echivalentă), trebuie să îndeplinească următoarele:– suprafața de depozitare trebuie limitată la maximum 20 mp;– înălțimea de depozitare trebuie limitată la trei niveluri înălțime (maximum 4,50 m înălțime în rafturi sau paletizate), nefiind permis a se depozita alte mărfuri deasupra acestora;– zonele de depozitare trebuie să aibe înălțimea maximă de 12 m.(3) Pentru depozitarea bateriilor litiu-ion în construcții care nu sunt prevăzute cu instalații automate de sprinklere, trebuie ca:– încăperile/construcțiile de depozitare să fie destinate utilizării speciale doar în acest scop;– containerele sau carcasele amplasate în exterior, trebuie să fie incombustibile și poziționate la cel puțin 6 m de alte echipamente, clădiri, structuri și depozite (dacă dispozițiile specifice nu recomandă distanță mai mare).(5) Pentru toate încăperile și compartimentele de depozitare a bateriilor cu litiu-ion trebuie prevăzute sisteme de detectare a fumului (detecție de fum și monoxid de carbon (CO)), inclusiv (recomandabil) conform normativului de profil, sisteme de stingere prin inundare.(6) Pentru toate încăperile și compartimentele de depozitare a bateriilor cu litiu-ion trebuie prevăzute sisteme de evacuare a fumului.  +  Articolul 2.4.19.5.(1) Conformarea camerelor și/sau a spațiilor destinate depozitării și încărcării acumulatorilor se face în sensul de a preveni formarea unei concentrații explozive de hidrogen (amestecul de hidrogen în aer este exploziv dacă acesta conține între 4% și 75% hidrogen, în volume), astfel:a) pereții și planșeele trebuie să fie minimum REI 180, clasa de reacție la foc A1, iar golurile de comunicare strict funcționale din pereți se prevăd cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C3S_200, fiind interzisă protejarea prin modalități diferite, cu excepția celor care comunică cu încăperi de aceeași funcțiune (depozitare), la care se prevăd uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C4S_200, precum și pentru situațiile prevăzute la Art. 2.4.19.6.;b) camerele de acumulatoare trebuie să fie ventilate, indiferent dacă bateriile se găsesc în încărcare, în descărcare sau în repaus;c) străpungerea pereților de către conducte, conductoare sau cabluri electrice, este interzisă, cu excepția cablurilor electrice care deservesc instalațiile propriu-zise ale acestor încăperi; instalațiile de cabluri sau paturile de cabluri electrice care deservesc instalațiile propriu-zise amplasate deasupra acumulatoarelor, este recomandat să nu treacă pe deasupra bateriilor; instalația electrică din cameră se execută în funcție de standardele de montaj (de la SR HD 60364-1, SR HD 60364-4 până la SR HD 603647);d) stratul de uzură al pardoselilor trebuie să fie executat din materiale care, la lovire, să nu producă scântei capabile să inițieze aprinderea respectivelor amestecuri explozive;e) pardoseala se va proiecta astfel încât să preia sarcina bateriei, inclusiv viitoarele extinderi; în cazul bateriilor cu electrolit lichid, pardoseala trebuie să fie impermeabilă și rezistentă chimic la acțiunea electrolitului sau celulele/blocurile bateriei se vor așeza în rastele ce asigură colectarea locală a scurgerilor accidentale de electrolit; în cazul în care se instalează baterii de acumulatoare formate din elemente etanșe, în care, în cazul spargerii vaselor, nu se poate scurge electrolit (de exemplu, elemente cu electrolitul imobilizat în gel), nu este necesar ca stratul de pardoseală și postamentele să fie rezistente la electrolit;f) pardoseala trebuie să fie plană și capabilă să susțină greutatea bateriilor; în cazul în care se vor așeza în rastele ce asigură colectarea locală a scurgerilor accidentale de electrolit, trebuie să fie prevăzute cu un prag înălțat etanș la lichid, cu o înălțime minimă de 10 cm pentru a preveni curgerea lichidelor în zonele adiacente; când sunt prevăzute praguri etanșe la lichid, acestea pot fi omise la deschiderile ușilor prin instalarea unui șanț cu grătar deschis care se conectează la un sistem de canal de scurgere autorizat pentru deversare; în acest caz trebuie luată în calcul o metodă normată de neutralizare a electrolitului deversat;g) tâmplăria și sistemele de acționare a acesteia vor corespunde cerințelor Directivei 2014/34/UE - ATEX;h) nu vor avea plafoane suspendate sau autoportante și zone neventilate care să faciliteze producerea concentrațiilor periculoase de aer cu gaze, vapori sau praf combustibil;i) este interzisă amplasarea sub încăperi umede (băi, spălătorii, WC-uri, pompe de apă etc);j) înălțimea liberă a camerei acumulatoarelor trebuie să fie de minimum 2,10 m cu condiția ca aceasta să fie egală cu înălțimea minimă indicată de către furnizorul acumulatoarelor (dacă aceasta este mai mare) și trebuie să depășească cu cel puțin 75 cm înălțimea maximă a bateriei montate pe postament (sau mai mult, conform indicațiilor fișelor de produs);k) pereții, planșeele și pardoselile camerelor de acumulatoare trebuie să fie rezistente la umiditate și electrolit în cazul în care se instalează baterii de acumulatoare formate din elemente neetanșe;l) ferestrele camerelor de acumulatoare trebuie să fie protejate în exterior cu grilaj sau plasă metalică cu ochiuri mici sau să fie din sticlă armată, iar acestea pot avea geamuri mate sau geamuri Low-e;m) ușile camerelor de acumulatoare și ale încăperilor tampon ventilate în suprapresiune trebuie să se deschidă spre exterior și trebuie să fie dotate cu mânere sau bare antipanică.(2) Depozitele de baterii din construcții cu altă funcțiune trebuie să fie separate de alte zone printr-o construcție cu pereți și planșee rezistente la foc și explozie minimum REI 180 clasa de reacție la foc A1, iar golurile de comunicare strict funcționale din pereți se prevăd cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90- C3S_200, fiind interzisă protejarea prin modalități diferite, cu excepția celor care comunică cu încăperi de aceeași funcțiune (depozitare), la care se prevăd uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C4S_200, precum și pentru situațiile prevăzute la Art. 2.4.19.6.  +  Articolul 2.4.19.6. Se admite accesul direct în camera acumulatoarelor, fără încăperea tampon ventilată în suprapresiune, atunci când:– accesul se face din exterior; în această situație se vor lua măsuri pentru a preveni pătrunderea apei de ploaie și a zăpezii în camera acumulatoarelor (de exemplu, prin prevederea unei copertine în exterior sau prin retragerea intrării față de linia pereților exteriori);– acumulatoarele sunt de tip închis cu recombinare, iar accesul se face dintr-o încăpere de trecere sau dintr-un coridor în care nu există instalații tehnologice și personalul nu lucrează permanent;– bateriile de acumulatoare sunt etanșe.  +  Articolul 2.4.19.7.(1) Pentru înlăturarea pericolului de explozie prin diluarea amestecului de hidrogen în aer precum și prin diluarea și evacuarea degajării de electrolit în aer în vederea reducerii gradului de agresivitate, camerele de acumulatoare trebuie să fie ventilate (de ex., indiferent dacă sunt sigilate sau nu, toate bateriile cu plumb-acid pot emite gaze explozive - mai ales în timpul încărcării - așa că este obligatorie o ventilare adecvată, hidrogenul gazos emis în timpul încărcării fiind exploziv). Atunci când este emis în atmosfera înconjurătoare, se poate crea un amestec exploziv dacă concentrația de hidrogen depășește 4 % vol hidrogen în aer.(2) În scopul diluării gazelor (hidrogen și oxigen) generate în timpul încărcării și descărcării și a eliminării riscului de explozie, încăperile bateriilor trebuie ventilate în conformitate cu standardul SR EN IEC 62485-2 (pentru informații suplimentare a se consulta anexa). Sistemul de ventilare trebuie să fie proiectat pentru a face față condițiilor de încăpere umedă. Scopul ventilării unei locații (UPS/sursa de alimentare neîntreruptibilă "uninterruptible power supply") sau a carcasei bateriei este de a menține concentrația de hidrogen sub 4 % vol. - prag de limită inferioară de explozie (LEL/ limita inferioară explozivă "Lower Explosive Limit") de hidrogen. Încăperile și carcasele bateriilor trebuie considerate protejate împotriva exploziilor, atunci când prin ventilare naturală sau forțată (artificială, mecanică), concentrația de hidrogen este menținută sub această limită de siguranță (LEL).(3) Debitul minim de aer pentru ventilarea spațiului sau incintei bateriei se va calcula conform standardului SR EN IEC 62485-2.(4) Puterea maximă de încărcare nu trebuie să depășească valorile maxime admise care sunt date de producător pentru o baterie nouă și încărcare la 100% capacitate pentru acumulatoarele acide cu plumb și alcaline, încăperea trebuie să fie bine ventilată, iar volumul liber să fie de cel puțin 2,5 ori mai mare decât debitul orar de aer care ar fi necesar pentru ventilare (introducerea și evacuarea aerului se pot face pe aceeași parte a încăperii). Dacă volumul liber este mai mic, trebuie să fie realizată ventilarea corespunzătoare natural organizată sau mecanică.
     +  SECȚIUNEA V2.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu2.5.1. Dispoziții generale  +  Articolul 2.5.1.1. Prevederile prezentului normativul constituie condiții ce trebuie respectate la proiectarea și realizarea căilor de evacuare a utilizatorilor construcțiilor cu orice destinație, în scopul apărării vieții, integrității și proprietății utilizatorilor, obiectiv prioritar al securității la incendiu.  +  Articolul 2.5.1.2.(1) În construcții, compartimente de incendiu și încăperi, vor fi asigurate căi de evacuare a utilizatorilor, prin care aceștia, în caz de incendiu, să poată ajunge în exteriorul clădirii, la nivelul terenului sau al unor suprafețe carosabile, pe distanța normată și în condiții de securitate. Pentru persoanele care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie: copii de vârstă preșcolară, bătrâni, bolnavi sau persoane cu dizabilități/handicap), se asigură condiții de evacuare asistată, conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.(2) În condițiile și pe distanța normată de evacuare, calitatea neviciată a aerului pe căile de evacuare a utilizatorilor se asigură prin efectul conjugat al măsurilor de stabilitate la incendiu, de limitare a propagării incendiilor și, după caz, al celor de evacuare a fumului în caz de incendiu.(3) Pentru circulațiile funcționale a cel mult 5 utilizatori pe nivel din clădirile civile cu înălțime obișnuită și a circulațiilor funcționale aferente locurilor/încăperilor în care prezența utilizatorilor apare întâmplător sau sunt vizitate de cel mult 8 ori pe schimb (pentru control sau verificare), precum și în toate situațiile în care la fiecare nivel al construcției de producție și/sau depozitare se pot afla simultan maximum 10 utilizatori, îndeplinirea condițiilor prevăzute privind lungimea normată nu este obligatorie.  +  Articolul 2.5.1.3.(1) Circulațiile funcționale care îndeplinesc condițiile de dispunere, alcătuire și realizare stabilite în normativ și asigură condiții de ieșire a utilizatorilor clădirii (prin uși, coridoare, degajamente protejate, holuri, vestibuluri, tuneluri, case de scări, terase, pasaje etc.), la nivelul terenului ori al unor suprafețe carosabile exterioare sau în locuri sigure din interiorul clădirii, constituie căi de evacuare a utilizatorilor.(2) Căile de circulație prevăzute pentru funcționarea normală a construcțiilor trebuie astfel dispuse, alcătuite și realizate încât să asigure condiții corespunzătoare de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu. Căi special destinate evacuării utilizatorilor în caz de incendiu se prevăd numai atunci când cele funcționale sunt insuficiente sau nu satisfac condițiile normate de securitate la incendiu.(3) Pot fi utilizate pentru evacuare și trecerile prin încăperi sau spații alăturate prin care se poate circula, dacă se respectă lungimea de evacuare normată într-o singură direcție (coridor înfundat) sau dacă trecerile respective nu constituie singura cale de evacuare a utilizatorilor.  +  Articolul 2.5.1.4.(1) Nu sunt considerate căi de evacuare în caz de incendiu:a) ascensoarele cu excepția celor utilizate pentru evacuarea asistată, ușile glisante, ușile culisante neautomate sau care nu au asigurată și deschiderea obișnuită (pe balamale sau pivoți), ușile ghilotină, ușile care se pot bloca în poziție închisă din cauza acțiunii incendiului, cortinele care nu permit trecerea utilizatorilor, trecerile destinate garniturilor de tren care transportă încărcături periculoase (pasarele), galeriile și tunelurile prin care se transportă sau vehiculează substanțe cu risc de incendiu, explozie, intoxicare, asfixiere sau abur cu presiune mai mare de 1 bar;b) circulațiile pe acoperișuri și cele de pe terasele care nu au asigurate și marcate căile de evacuare sigure până la nivelul terenului și al căror planșeu nu îndeplinește condiția normată.(2) Ușile încuiate în timpul funcționării normale a construcției pot constitui a doua cale de evacuare a utilizatorilor unei porțiuni de construcție sau a întregii clădiri, atunci când alcătuirea și dimensionarea lor corespund prevederilor normativului și care pot fi descuiate prin dispozitivele de ieșire (dispozitive de ieșire antipanică acționate mecanic sau dispozitive pentru ieșiri de urgență acționate mecanic conform prevederilor normate). De asemenea, ușile care sunt închise cu sisteme electromagnetice, este obligatoriu să poată fi acționate și din zona care se evacuează (precum și automat, din centrala de detecție semnalizare).(3) Ușile de evacuare închise cu sisteme sau dispozitive electromagnetice sau cu contacte magnetice incluse de încuiere (uși prevăzute cu "control acces") pot fi realizate astfel încât să poată fi deschise local (prin acționarea unui buton amplasat lângă ușă, în cutie cu geam care se poate sparge) și centralizat de la dispeceratul de securitate la incendiu (în clădirile în care acestea există) și automat prin centrala de semnalizare a incendiilor în caz de incendiu.(4) Pentru mai puțin de 5 utilizatori, în cazul în care se folosesc uși culisante, glisante, secționale, chepenguri etc., acestea vor îndeplini următoarele: dimensiunile libere ale chepengurilor trebuie să fie minimum 80 cm x 80 cm, cu dispozitive de deschidere manuală (care nu permit blocarea) prevăzute pe ambele părți ale acestuia, scări din oțel realizate conform normelor specifice; porți/uși secționale cu sisteme de culisare din oțel care au comandă manuală în cazul întreruperii alimentării cu energie electrică, uși culisante cu sisteme de culisare metalice etc.  +  Articolul 2.5.1.5. Utilizarea draperiilor, perdelelor, cortinelor etc., care pot întrerupe căile de evacuare, este interzisă. Pe căile de evacuare nu se admit uși false sau placări cu oglinzi, cu excepția grupurilor sanitare, în interiorul cărora se pot prevedea oglinzi.  +  Articolul 2.5.1.6. Documentațiile tehnice de proiectare ale construcțiilor vor avea marcate traseele căilor de evacuare ale utilizatorilor.2.5.2. Dispunere, alcătuire, finisaje  +  Articolul 2.5.2.1.(1) Dispunerea, alcătuirea, finisajele și numărul căilor de evacuare a utilizatorilor clădirilor se proiectează și realizează în conformitate cu prevederile prezentului normativ, astfel încât să îndeplinească performanțele corespunzătoare tipului de construcție, destinației, riscului de incendiu și nivelului de stabilitate la incendiu asigurat.(2) Căile de evacuare ale utilizatorilor spațiilor publice subterane trebuie să fie independente de cele ale nivelurilor supraterane cu altă destinație, iar comunicarea între acestea este admisă numai în condițiile prevăzute în normativ.(3) Căile de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor nivelurilor subterane cu capacitatea maximă simultană mai mare de 500 utilizatori pe nivel sau a încăperilor subterane cu capacitatea maximă simultană mai mare de 150 utilizatori (cu excepția celor de parcare), vor fi independente de căile de evacuare ale nivelurilor supraterane cu altă destinație, iar comunicarea între acestea este admisă numai prin încăperi tampon protejate.(4) Pe căile de evacuare nu se admite depozitarea sau prevederea elementelor de mobilier.(5) Prin excepție de la alin. (4), pe căile comune de evacuare orizontale (coridoare, holuri) se admite prevederea:a. elementelor de mobiler fix, realizate din materiale incombustibile, cu respectarea gabaritelor minime necesare evacuării, rezultate din calcul sau din prevederile specifice;b. elementelor de mobiler fix, realizate din materiale combustibile atunci când respectă clasele de reacție la foc specificate în raport cu nivelurile de stabilitate la incendiu al construcției, în condițiile în care aportul caloric pe care aceste obiecte de mobilier îl aduc nu generează densitatea sarcinii termice mai mare de 105 MJ/mp în incinta spațiului în care sunt amplasate, și cu obligativitatea amplasării acestora exclusiv în coridoare sau holuri (inclusiv lobby) ventilate în suprapresiune sau prevăzute cu admisie mecanică și evacuare mecanică de fum.(6) Obiectele de mobilier din materiale combustibile prevăzute la alin. (5) lit. (b) pot fi utilizate în raport cu nivelurile de stabilitate la incendiu astfel:– minimum clasa de reacție la foc D-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K_2 10 (la nivelul IV și/sau nivelul V de stabilitate la incendiu);– minimum clasa de reacție la foc C-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K_2 30 (la nivelul III de stabilitate la incendiu);– minimum clasa de reacție la foc B-s1,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K_2 60 (la nivelul II de stabilitate la incendiu);– nu se admit (la nivelul I de stabilitate la incendiu).(7) Nu se admite amplasarea niciunui obiect de mobilier (combustibil sau incombustibil) în incinta scărilor de evacuare, a degajamentelor protejate, a încăperilor tampon, a tunelurilor de evacuare, tamburi deschiși.  +  Articolul 2.5.2.2.(1) Traseele căilor de evacuare ale utilizatorilor unei construcții la care sunt obligatorii minimum două căi de evacuare în caz de incendiu, trebuie să fie distincte și independente, astfel dispuse și realizate încât să se asigure distribuția lor judicioasă, recunoașterea cu ușurință a traseului spre exterior și circulația utilizatorilor.(2) Căile de evacuare ale utilizatorilor trebuie să fie prevăzute în număr corespunzător și să conducă spre exteriorul construcției prin spații în care circulația nu poate fi blocată de flăcările, fumul, gazele nocive, radiațiile termice etc., produse în timpul incendiului.(3) Circulațiile comune orizontale deschise spre atriumuri, galerii, platforme, pasarele, supante etc., alcătuite și dimensionate corespunzător normativului, pot constitui căi de evacuare pentru utilizatorii aflați în încăperile adiacente atunci când lungimea căii de evacuare (măsurat în axul căilor de evacuare, de la ușa încăperii cea mai îndepărtată, dacă nu se depășește lungimea de coridor înfundat în încăpere, până la cea mai apropiată scară de evacuare sau ieșire în exterior), nu depășește valorile maximum admise în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției, destinației, riscului de incendiu și tipului de clădire.  +  Articolul 2.5.2.3. Alcătuirea, gabaritele și numărul căilor de evacuare, lungimea de evacuare, traseele prevăzute și numărul unităților de trecere (fluxuri) de evacuare asigurate, trebuie să îndeplinească condițiile de circulație și evacuare a utilizatorilor construcției, stabilite în normativ.2.5.3. Număr căi de evacuare  +  Articolul 2.5.3.1.(1) În construcții, cu excepțiile precizate în normativ care vizează această prevedere, trebuie asigurate cel puțin două căi de evacuare distincte pentru utilizatori. Cele două căi de evacuare trebuie, cu excepțiile precizate în normativ, să conducă în direcții opuse. Compartimentele de incendiu trebuie să dispună cel puțin de o cale de evacuare.(2) Asigurarea unei singure căi de evacuare pentru utilizatorii construcțiilor cu înălțimi obișnuite, este admisă atunci când:a) la fiecare nivel suprateran al construcției cu înălțime obișnuită se pot afla simultan maximum 10 utilizatori, indiferent de lungimea căii de evacuare;b) la fiecare nivel suprateran sau subteran al construcției cu înălțime obișnuită, numărul simultan de utilizatori este mai mare de 10 și mai mic de 100 de utilizatori și lungimea de evacuare asigurată se înscrie în valoarea admisă pentru evacuarea într-o singură direcție (coridor înfundat), în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu, riscul de incendiu și funcțiune a clădirii.(3) La clădirile supraterane înalte, foarte înalte și la cele cu săli aglomerate, la cele cu persoane care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) precum și în alte situații precizate în normativ, este obligatorie asigurarea a minimum două căi de evacuare a utilizatorilor, indiferent de numărul utilizatorilor. Căile de evacuare asigurate vor respecta și prevederile privind performanțele specifice clădirilor respective.(4) La clădirile existente se vor respecta prevederile specifice acestora.2.5.4. Alcătuirea și separarea căilor de circulație funcțională și de evacuare  +  Articolul 2.5.4.1.(1) Căile comune de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor construcției în caz de incendiu (încăperi, amenajări peisagere, coridoare, holuri, tuneluri, degajamente protejate, case de scări închise etc.), trebuie să fie sigure și separate de restul construcției prin elemente rezistente la foc, potrivit prevederilor de la Art. 2.4.2.2. până la Art. 2.4.2.7. pentru case de scări, de la Art. 2.4.3.1. până la Art. 2.4.3.3. pentru circulații comune orizontale, precum și prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului de clădiri.(2) În construcțiile de producție și/sau depozitare, căile de evacuare vor respecta și condițiile corespunzătoare densității sarcinii termice din încăperile adiacente.2.5.5. Uși  +  Articolul 2.5.5.1.(1) Ușile folosite pe căile de evacuare ale utilizatorilor construcțiilor trebuie să fie cu deschidere de tip obișnuit, pe balamale sau pivoți, sau alte tipuri de uși ce se pot folosi pentru evacuare, cu excepția ușilor pentru maximum 5 utilizatori.(2) Ușile turnante manuale, automate sau semiautomate (servoasistate) pot fi folosite pe căile de evacuare a utilizatorilor numai dacă sunt prevăzute cu posibilitatea plierii ușoare a foilor de ușă și prin aceasta se asigură unitățile de trecere (lățimea liberă necesară evacuării fluxurilor) de evacuare rezultate din calcul. Atunci când ușile turnante nu îndeplinesc aceste condiții, în imediata lor apropiere se prevăd uși cu deschidere de tip obișnuit, pe balamale sau pivoți, care să asigure condițiile normate de evacuare.(3) Ușile culisante automate pot fi folosite pe căile de evacuare dacă îndeplinesc următoarele condiții:a) în caz de defect, de întrerupere a alimentării cu energie electrică sau incendiu, ușile să se deschidă automat și să rămână deschise; ușile pot fi deschise prin pivotare, pliere sau deschidere laterală (doar ușile culisante redundante), pe toată lățimea normată pentru asigurarea unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare rezultate din calcul;b) deschiderea ușilor este asigurată și manual, prin împingere în sensul evacuării spre exterior sau prin deschidere laterală cu dispozitiv de energie mecanică intrinsecă.(4) Panourile culisant-pivotante de la ușile culisante automate cu "break-out" trebuie amplasate astfel încât să nu existe posibilitatea situării într-o poziție intermediară și să existe spațiul necesar deschiderii prin pivotare. Se recomandă utilizarea ușilor culisant-pivotante compuse din două panouri cuplate.  +  Articolul 2.5.5.2.(1) Deschiderea ușilor de evacuare cu deschidere normală, pe balamale sau pivoți dispuse pe traseele de evacuare a mai mult de 30 de utilizatori capabili să se evacueze singuri, trebuie să se facă în sensul deplasării acestora spre exterior.(2) Prin deschidere, ușile de evacuare nu trebuie să se împiedice una de alta sau să reducă lățimea normată a căilor de evacuare a utilizatorilor.(3) În dreptul ușilor de evacuare pentru mai mult de 5 utilizatori capabili să se evacueze singuri, nu se prevăd praguri cu înălțimea mai mare de 2,5 cm. Dacă sunt necesare praguri cu înălțimea mai mare, acestea se racordează prin pante la pardoseală.(4) Ușile de evacuare a utilizatorilor, practicate în uși cu dimensiuni mari (uși de hangare etc.), pot avea praguri cu înălțimea de maximum 25 cm.(5) Se admite evacuarea a mai mult de 5 persoane prin uși culisante în care sunt practicate uși pietonale dacă se îndeplinesc următoarele condiții simultane:– sistemul de ghidare al ușii culisante va fi amplasat în exteriorul spațiului evacuat. Excepție fac ușile exterioare la care se admite ca sistemul de ghidare să fie amplasat pe interiorul fațadei;– sensul de deschidere al ușii pietonale va fi întotdeauna înspre spațiul în care se face evacuarea și niciodată înspre spațiul evacuat, pentru a nu se bloca la culisarea ușii principale. Excepție fac ușile pietonale exterioare care se vor deschide astfel încât să nu se blocheze prin deschiderea ușilor culisante;– ușile pietonale se amplasează la capătul opus sensului de închidere astfel încât indiferent în ce poziție se poate bloca ușa culisantă, golul rezultat intre perete și ușa culisantă va avea o lățime mai mare sau egală cu cea minimum necesară pentru evacuarea utilizatorilor;– pragul ușii pietonale va fi de maximum 25 cm.(6) Se admite evacuarea a maxim 10 persoane din spațiile de producție sau depozitare prin uși secționale (glisante) în care sunt practicate uși pietonale. Pragul la ușa pietonală va fi de maxim 25 cm.(7) Ușile încăperilor care debușează în circulațiile comune orizontale deschise spre atrium, se alcătuiesc și echipează conform prevederilor normativului referitoare la comunicarea intre spațiile cu destinații diferite și căile de evacuare prin atrium.(8) Deschiderea ușilor de la intrarea în clădirile de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite, indiferent de numărul de utilizatori, se poate realiza spre interior.(9) Montarea feroneriei pe ușile de evacuare, conform SR EN 1906, SR EN 1125 și SR EN 179, nu trebuie să afecteze deplasarea prin golul de ușă, respectiv să îngusteze lățimea liberă necesară evacuării fluxurilor de evacuare rezultate din calcul.  +  Articolul 2.5.5.3.(1) Ușile de acces în casele de scări de evacuare închise, vor avea asigurate sisteme de autoînchidere (-C), cu excepția ușilor de acces din apartamentele de locuit, iar ușile rezistente la foc se prevăd cu sisteme de autoînchidere (-C) sau, după caz, cu închidere automată în caz de incendiu.(2) Ușile de acces în/din spațiile prevăzute cu suprapresiune, vor fi echipate cu sisteme/ dispozitive de autoînchidere (-C).  +  Articolul 2.5.5.4.(1) Pe căile de evacuare a utilizatorilor pot fi prevăzute turnichete (fără proeminențe la nivelul pardoselii) care au sisteme automate de pivotare și asigură lățimi corespunzătoare unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare, iar atunci când nu îndeplinesc aceste condiții, în imediata lor apropiere se prevăd circulații (porți) sau uși cu deschidere de tip obișnuit pe balamale sau pivoți, care să asigure trecerea unităților (fluxurilor) de evacuare rezultate din calcul. Suma fluxurilor independente rezultate din lățimilor turnichetelor care au sisteme automate de pivotare trebuie să fie cel puțin egală cu suma fluxurilor necesare care debușează înaintea turnichetelor.(2) Porțile din zona turnichetelor se realizează astfel încât să poată fi deschise manual (prin acționarea unui buton amplasat lângă acestea, în cutie cu geam care să se poată sparge) și automat prin centrala de semnalizare a incendiilor, în caz de incendiu. Deschiderea ușilor se poate face selectiv din recepție, dar și centralizat de la dispeceratul de securitate la incendiu (în clădirile în care acesta este prevăzut).  +  Articolul 2.5.5.5.(1) Ușile prin care se asigură evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu la nivelul terenului sau al unei suprafețe carosabile dar neutilizate în circulația funcțională curentă, precum și ale construcțiilor cu mai mult de 500 de utilizatori pe nivel, se prevăd cu sisteme de deschidere automată în caz de incendiu și cu bare antipanică.(2) Ușile prin care se asigură evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu la nivelul terenului sau al unei suprafețe carosabile, precum și ușile de pe traseele de evacuare ale acestora din clădirile înalte, foarte înalte și cu săli aglomerate, se prevăd cu sisteme de deschidere automată în caz de incendiu și cu bare antipanică.  +  Articolul 2.5.5.6. Se recomandă ca în proximitatea ușii de acces și evacuare care este ultima zonă de pe traseul de evacuare a persoanelor (dintr-o construcție sau compartiment de incendiu) aflată în exterior, respectiv în imediata apropiere a ușii finale de evacuare unde, încă, se pot manifesta efectele incendiului, să se realizeze copertine de protecție.(2) În toate situațiile, ușa de acces și evacuare se va proteja cu o copertină care rezistă la acțiune mecanică executată din materiale incombustibile, clasa A1, A2 s1,d0, cu rezistență la foc R 15 recomandabil pentru funcțiuni administrative, cultură, cult și învățământ, respectiv R 30 pentru funcțiuni de tip sănătate, turism, săli aglomerate, clădiri înalte și foarte înalte.(3) Protejarea utilizatorilor în situația curților interioare cu lățimi mai mari de 3,50 m, se realizează astfel:– pentru clădiri cu înălțimi mai mari de 20,00 m se recomandă copertine care rezistă la acțiune mecanică cu lățimi de minimum 2,00 m, iar pentru cele cu înălțimi mai mari de 28.0 m se recomandă copertine care rezistă la acțiune mecanică cu lățimi de minimum 3.0 m, dar cel puțin egală cu lățimea corespunzătoare numărului de fluxuri, conform Figura 55 și Figura 56. Înălțimea se măsoară de la nivelul terenului (carosabilul adiacent) accesibil autovehiculelor de intervenție ale pompierilor, până la pardoseala ultimului nivel folosibil. Notă Figura 55: lungimea copertinei, la baza mare, va fi mai mare sau egală cu 3,50 m centrată pe axul ușii de evacuare protejate astfel, respectiv la baza mică va fi mai mare decât lățimea corespunzătoare numărului de fluxuri.
    Figura 55 - Grafic înălțime clădire/ lățime copertină

    Figura 56 - Proximitatea ușii de acces și
    evacuare cu copertină centrată pe axul ușii de evacuare
    (X - lungime copertină și L - lățime copertină)
    – pentru fațadele al căror trotuar pietonal este mai mic decât lățimea copertinei, se va utiliza lățimea trotuarului, situație în care lungimea bazei mici a copertinei va fi egală cu lungimea bazei mari.
    (4) Protejarea utilizatorilor în situația curților interioare mai înguste de 3,50 m, se realizează astfel: în situația în care ușa de acces și evacuare finală principală sau secundară se face printr-o curte îngustă, mai mică de 3,5 m, care poate fi afectată de incendiul din clădirea în curs de evacuare, atunci trebuie asigurate măsuri pasive sau active: porțiuni pline de fațadă sau tâmplării fixe incombustibile, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a garniturilor, izolatorilor, elementelor de vitraj din sticlă simplu sau izolant realizat din sticlă (precum și a foliilor de laminare) ale ușilor și ferestrelor (exterioare), inclusiv cele inserate în pereții cortină și rezistente la foc minimum EI 15 pentru funcțiuni administrative, cultură, cult și învățământ, respectiv EI 30 pentru funcțiuni tip sănătate, turism, săli aglomerate, clădiri înalte și foarte înalte (Figura 57). Înălțimea minimă pentru fațadele astfel tratate este de 3,00 m măsurată de la cota terenului la care se face evacuarea. Notă: Măsurile active de tip instalații automate de stingere cu sprinklere deschise pot înlocui porțiunile pline protejate conform celor de mai sus dacă asigură un timp de funcționare egal cu al elementului înlocuit, 15 minute sau 30 de minute.
    Figura 57 - Proximitatea ușii de acces și evacuare cu copertină
     +  Articolul 2.5.5.7. Ușile rezistente la foc împreună cu sistemele de autoînchidere (C) trebuie să-și mențină în timp specificațiile, pe baza unui program de control periodic și de întreținere conform furnizorului.
    2.5.6. Scări2.5.6.1. Dispoziții generale  +  Articolul 2.5.6.1.1.(1) Scările care asigură evacuarea a cel mult două niveluri succesive supraterane ale construcției pot fi deschise (neînchise în case de scări), în toate situațiile în care este admisă asigurarea unei singure căi de evacuare a utilizatorilor.(2) Atunci când este obligatorie asigurarea a minimum două căi de evacuare, scările deschise pot fi prevăzute numai dacă se asigură și scări închise, care să constituie a doua cale de evacuare a utilizatorilor.(3) Este interzis să se prevadă una sau două trepte izolate pe circulațiile de evacuare spre ușile scărilor, ale încăperilor tampon, degajamentelor protejate, tunelurilor etc., sau ieșiri în exterior sau pe accesul spre acestea. În acest caz, va fi prevăzută o rampă conformă cu cerințele normate care va prelua panta.  +  Articolul 2.5.6.1.2.(1) Scările interioare de evacuare a utilizatorilor clădirilor se recomandă să fie iluminate natural, iar atunci când nu este posibil tehnic, se prevăd cu iluminat artificial, realizat corespunzător prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.(2) Casele de scări, inclusiv cele luminate și ventilate natural prin ferestre cu ochiuri mobile dispuse pe fiecare nivel, se prevăd în mod obligatoriu cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți (trape orizontale sau verticale prin care se evacuează fumul și gazele fierbinți direct în exterior) sau cu sisteme cu presiune diferențială SPD. Casele de scări luminate și ventilate natural prin ferestre cu ochiuri mobile dispuse pe fiecare nivel, se prevăd cu evacuare a fumului și a gazelor fierbinți prin trape verticale amplasate în treimea superioară a pereților exteriori de la ultimul nivel al casei de scară sau prin trape orizontale și admisie de aer conform prevederi normate, cu acționare manuală de la fiecare nivel, de la accesul principal și de la încăperea Serviciului Privat de Pompieri, după caz, și cu acționare automată dacă construcția este prevăzută cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare incendii.  +  Articolul 2.5.6.1.3.(1) Scările de evacuare se proiectează și se realizează astfel încât să asigure evacuarea utilizatorilor de la ultimul nivel suprateran sau subteran al clădirii, până la nivelul ieșirii în exterior (la nivelul terenului sau a unor suprafețe exterioare carosabile sau pe o terasă care îndeplinește condițiile normate, de pe care evacuarea poate fi continuată până la nivelul terenului). Utilizatorii caselor de scări de evacuare închise trebuie să poată ajunge, fără a le mai părăsi, direct sau prin intermediul unui hol sau coridor realizat corespunzător prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului de clădire, până la nivelul ieșirii în exterior.(2) Fac excepție scările din interiorul apartamentelor de locuit și scările întrerupte la care evacuarea din punctul de întrerupere până la nivelul terenului poate fi continuată în siguranță prin terase sau prin alte case de scări sau holuri cu acces direct în exterior. Legătura directă între două scări interioare întrerupte, trebuie să se realizeze printr-un palier comun.(3) Atunci când este obligatorie asigurarea a minimum două căi de evacuare, accesul utilizatorilor la cel puțin două scări de evacuare trebuie să fie posibil fără a trece prin casa vreuneia din ele, iar atunci când este admis ca o scară să fie deschisă, a doua scară va fi obligatoriu închisă.(4) Holurile în care debușează liber scări de evacuare, pot fi asimilate cu casele de scări închise, dacă sunt destinate numai pentru circulație sau așteptare, sunt separate față de restul construcției la fel ca scara de evacuare și îndeplinesc condițiile prevăzute pentru ușile de circulație și evacuare ale scării. Ușile camerelor adiacente holului se prevăd cu dispozitive de autoînchidere (C).  +  Articolul 2.5.6.1.4.(1) Ieșirea din casele scărilor de evacuare la nivelul terenului sau al unor suprafețe exterioare carosabile, se asigură obligatoriu:a) direct în exterior;b) prin hol sau vestibul cu lungime normată de evacuare pentru fiecare tip și/sau funcțiune de clădire și protejat conform condițiilor normate, în condițiile în care raportul între lățimea și lungimea acestuia nu depășește 1/2;c) prin coridor cu lungime normată de evacuare într-o direcție (coridor înfundat) pentru fiecare tip și/sau funcțiune de clădire și protejat conform condiții normate, în condițiile în care este singura cale de evacuare din casa de scări, până la ieșirea directă în exterior;d) prin degajament protejat (coridor, tunel de evacuare) cu lungimea de maximum 200 m, prevăzut cu sistem pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu sau cu suprapresiune și alcătuit din elemente care au rezistențe la foc corespunzătoare densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente și/sau alcătuit conform condițiilor minime pe care trebuie să le îndeplinească pereții și planșeele de separare a coridoarelor din clădiri, fără a fi însă mai mici de EI/REI 120 pentru pereți și REI normat pentru planșee în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu (dar minimum REI 60, pentru planșee). Atunci când elementele care au rezistențe la foc se regăsesc în destinațiile specifice detaliate în normativ, alcătuirea degajamentului protejat va îndeplini condițiile de performanță cele mai severe prevăzute în normativ pentru respectivele funcțiuni. Golurile de circulație funcțională și de evacuare din pereții degajamentului, se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200 spre încăperile cu densitatea sarcinii termice (q) mai mare de 840 MJ/mp, cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C5S_200 spre încăperile cu densitatea sarcinii termice (q) mai mare de 420 MJ/mp și cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30- C5S_a spre încăperile cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică de 420 MJ/mp. Atunci când elementele de separare a golurilor de circulație funcțională și de evacuare din pereții degajamentului, se regăsesc în destinațiile specifice detaliate în normativ, se asigură cele mai severe măsuri de protecție normate.(2) Atunci când sunt obligatorii minimum două căi de evacuare a utilizatorilor construcției, se asigură ieșiri distincte, separate, ale acestora spre exterior.  +  Articolul 2.5.6.1.5.(1) Înclinarea rampelor scărilor de evacuare, suprafața și forma treptelor și a podestelor, trebuie să permită circulația ușoară și sigură a utilizatorilor, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile.(2) Scările în spirală sunt considerate căi de evacuare numai pentru o singură unitate de trecere (flux) de evacuare a utilizatorilor, atunci când îndeplinesc condițiile de alcătuire și dimensionare prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice scărilor.(3) Scările cu rampe curbe (elicoidale) sunt considerate căi de evacuare a utilizatorilor numai în porțiunile de rampe în care lățimea minimă a treptei este de 18 cm și lățimea maximă este de 40 cm, pentru o unitate de trecere (flux) sau mai multe unități de trecere (fluxuri) de evacuare a utilizatorilor (Figura 58), atunci când îndeplinesc condițiile de alcătuire și dimensionare prevăzute în reglementările tehnice specifice scărilor (linia pasului etc.), iar raza interioară de curbură este cel puțin de două ori cât lățimea scării.
    Figura 58 - Scări cu rampe curbe (elicoidale) care sunt
    considerate căi de evacuare pentru mai multe unități de trecere (fluxuri)
    (4) Scările cu trepte balansate pot fi considerate căi de evacuare numai pentru o unitate de trecere (flux) de evacuare a utilizatorilor, atunci când îndeplinesc condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și dimensionare prevăzute în reglementările tehnice specifice scărilor.
     +  Articolul 2.5.6.1.6.(1) Scările de evacuare din construcții pot fi înlocuite cu planuri înclinate de evacuare, dacă acestea îndeplinesc prevederile din normativ și din reglementările tehnice referitoare la scări (dispunere, închidere, rezistență la foc, dimensionare etc.).(2) Planurile înclinate de evacuare pot avea pante de maximum 10% atunci când sunt în interiorul construcției și de maximum 8% în exteriorul acesteia, fiind prevăzute cu strat de uzură rugos, care să împiedice alunecarea utilizatorilor. În construcțiile în care sunt prezenți copii de vârstă preșcolară și persoane cu dizabilități se respectă prevederile reglementărilor tehnice specifice.  +  Articolul 2.5.6.1.7.(1) Planurile înclinate rulante deschise pot fi prevăzute în construcții, dacă sunt asigurate și scări fixe de evacuare a utilizatorilor, alcătuite și realizate conform prevederilor normativului.(2) Planurile înclinate rulante deschise utilizate în construcții trebuie:a) să asigure împiedicarea propagării ușoare a fumului și focului de la un nivel la altul al construcției, prin dispunerea pe conturul golului din planșeu a unor ecrane continue rezistente la foc minimum DH 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu și minimum DH 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu, cu înălțimea de minimum 50 cm (sub planșeu) și cu sprinklere, pe toată lungimea ecranelor, cu timpul normat de funcționare al instalației de minimum 60 minute;b) să fie executate din materiale A1 sau A2 - s1,d0, cu excepția balustradelor și roților de antrenare;c) în condițiile în care nu se pot executa conform lit. b) și să fie prevăzute cu sisteme, locale, automate de stingere a incendiului cu apă pulverizată conform normativului de profil;d) să fie alimentate cu energie electică din două surse independente, una de bază și una de rezervă;e) să fie indicată cea mai apropiată cale de evacuare a utilizatorilor la fiecare nivel al construcției.(3) Planurile înclinate rulante deschise, care îndeplinesc condițiile menționate la alin. (2), se consideră că asigură o singură unitate de trecere (flux) de evacuare, indiferent de lățimea și de numărul acestora.  +  Articolul 2.5.6.1.8.(1) În construcțiile supraterane etajate, ridicarea furtunurilor de intervenție în caz de incendiu până la locul în care urmează a fi utilizate, se poate efectua prin ferestrele directe spre exterior ale caselor de scări, dacă sub aceste ferestre nu sunt prevăzute copertine sau elemente constructive proeminente care să împiedice ridicarea furtunurilor.(2) Atunci când casele de scări nu au ferestre directe spre exterior sau ferestrele prevăzute nu sunt accesibile în caz de intervenție pentru stingerea incendiului sau sunt prevăzute cu copertine/alte elemente de construcție care împiedică accesul echipei de intervenție, în casele de scări se prevăd goluri între rampele scării de cel puțin 20 cm, situate pe aceeași verticală sau în casele de scări se prevăd coloane uscate destinate alimentării cu apă în caz de incendiu.(3) Coloanele uscate destinate alimentării cu apă în caz de incendiu se realizează potrivit prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile.
    2.5.6.2. Scări interioare închise  +  Articolul 2.5.6.2.1. Pereții de separare față de restul clădirii a scărilor de evacuare a utilizatorilor, vor îndeplini condițiile minime de reacție la foc și de rezistență la foc prevăzute în normativ. În construcții înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, se vor respecta și condițiile specifice acestora. Pereții de separare a scărilor de evacuare față de încăperi cu riscuri de incendiu și/sau explozie volumetrică, vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri.  +  Articolul 2.5.6.2.2.(1) În pereții interiori ai caselor de scări închise utilizate pentru evacuare, se pot practica numai goluri funcționale de circulație și acces/evacuare de la nivelurile construcției. În casele de scări nu sunt admise capace sau uși de vizitare a ghenelor pentru instalații, cu excepția clădirilor de locuit cu regim normal de înălțime, atunci când nu există circulații comune orizontale (holuri și/sau coridoare), independente de casa scării. Accesul din casele de scări închise, la tuburile colectoare pentru deșeuri sau alte materiale, se face obligatoriu prin încăpere tampon protejată conform Art. 2.4.15.2.(2) La construcțiile civile cu înălțimi obișnuite, în pereții interiori ai caselor de scări închise se pot prevedea goluri pentru iluminare naturală indirectă, goluri protejate cu elemente fixe rezistente la foc minimum EW 30 și dispuse numai spre încăperi cu densitatea sarcinii termice (q), sub 105 MJ/mp. La clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu I, golurile pentru iluminare naturală indirectă dinspre coridoare spre casele de scări trebuie protejate cu elemente fixe rezistente la foc minimum EW 60, la clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu II trebuie protejate cu elemente fixe rezistente la foc minimum EW 45, iar la clădirile cu niveluri de stabilitate la incendiu III și/sau IV, cu elemente fixe rezistente la foc minimum EW 30. Golurile pentru iluminare naturală indirectă dinspre încăperi cu densitatea sarcinii termice (q), mai mică de 420 MJ/mp (cu excepția coridoarelor) spre casele de scări trebuie protejate cu elemente fixe rezistente la foc de minimum aceeași performanță cu cea menționată mai sus în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu (EI în loc de EW).(3) La clădirile de producție și depozitare cu nivelul de stabilitate la incendiu I, golurile pentru iluminare naturală indirectă dinspre coridoare/holuri spre casele de scări trebuie protejate cu elemente fixe rezistente la foc minimum EW 60, la clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu II trebuie protejate cu elemente fixe rezistente la foc minimum EW 45, iar la clădirile cu niveluri de stabilitate la incendiu III și/sau IV, cu elemente fixe rezistente la foc minimum EW 30. La clădirile de producție și depozitare cu nivelul de stabilitate la incendiu I, golurile pentru iluminare naturală indirectă dinspre încăperi cu densitatea sarcinii termice (q), mai mică de 420 MJ/mp, cu excepția coridoarelor/holurilor spre casele de scări, trebuie protejate cu elemente fixe rezistente la foc minimum EI 60, la clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu II trebuie protejate cu elemente fixe rezistente la foc minimum EI 45, iar la clădirile cu niveluri de stabilitate la incendiu III și/sau IV, cu elemente fixe rezistente la foc minimum EI 30.(4) În casele de scări închise de evacuare a utilizatorilor este admisă amplasarea (liberă sau închisă), numai a ascensoarelor pentru persoane.  +  Articolul 2.5.6.2.3.(1) Rampele scărilor închise de evacuare ale nivelurilor supraterane se separă de rampele subterane.(2) Rampele subterane ale scărilor închise interioare dispuse în continuarea rampelor supraterane, se separă de rampele aferente nivelurilor supraterane prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee rezistente la foc REI 60. Comunicarea funcțională dintre rampele scărilor subterane și rampele scărilor supraterane ale clădirii este admisă numai printr-o ușă rezistentă la foc și etanșă la fum EI_2 90-C5S_200, dispusă la cota parterului sau a palierului intermediar dintre subsol și parter, cu deschidere în sensul de evacuare.(3) Fac excepție rampele scărilor închise de evacuare ale nivelurilor supraterane continuate liber în subsolul construcțiilor, atunci când asigură accesul la încăperi și spații cu aceleași funcțiuni sau activitățile din subsol sunt legate funcțional de cele supraterane. Încăperile sau spațiile din subsol la care continuă liber rampele supraterane, se separă de alte destinații prin pereți de compartimentare rezistenți la foc minimum EI/REI 180 iar golurile de comunicare se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200.(4) Atunci când nu există comunicare între rampele subterane și cele supraterane, golul de ieșire în holul de la parter al rampei subterane se protejează cu ușă rezistentă la foc și etanșă la fum minimum EI_2 60-C5S_200.  +  Articolul 2.5.6.2.4. În casele scărilor de evacuare nu este admisă prevederea sau amenajarea spațiilor de lucru, de depozitare sau pentru alte destinații, precum și montarea conductelor de gaze naturale pentru utilizări tehnologice, a conductelor pentru lichide combustibile sau a tuburilor colectoare de deșeuri sau a altor materiale.  +  Articolul 2.5.6.2.5. Holul, vestibulul sau coridorul în care debușează liber scări de evacuare, pot fi asimilate cu casele de scări închise, dacă sunt destinate numai pentru circulație sau așteptare. Acestea trebuie să fie separate față de restul clădirii prin pereți și planșee cu rezistența la foc în conformitate cu prevederile prezentului normativ pentru casele de scări închise. Ușile încăperilor adiacente trebuie să aibă performanța la foc cel puțin egală cu acea a ușilor aferente caselor de scări închise. Holurile pot comunica liber cu garderobe supravegheate, încăperi de recepție pentru public și spații funcționale necesare (comerț, alimentație, întruniri etc.).  +  Articolul 2.5.6.2.6. Construcțiile de învățământ vor avea scările de evacuare închise în case de scări, indiferent de numărul nivelurilor construcției (supraterane sau subterane).2.5.6.3. Scări interioare deschise  +  Articolul 2.5.6.3.1.(1) Scările interioare monumentale ale construcțiilor pot fi deschise (neînchise în case de scări), dacă sunt prevăzute și scări închise care asigură evacuarea utilizatorilor.(2) Scările deschise amplasate în volumul atriumului cu înălțimea de maximum patru niveluri ale construcției, constituie o cale de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu pentru o unitate de trecere (flux) de evacuare, chiar dacă lățimea rampelor asigură mai multe unități de trecere (fluxuri) și indiferent de numărul scărilor deschise.(3) Scările interioare deschise se realizează din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0. Ca excepție, scările interioare deschise ale locuințelor individuale care asigură evacuarea utilizatorilor etajului sau ai mansardelor, precum și scările din interiorul apartamentelor duplex sau triplex (indiferent de tipul clădirii de locuit) pot fi realizate din materiale clasa de reacție la foc C sau D.  +  Articolul 2.5.6.3.2. În situațiile în care sunt admise scări interioare de evacuare deschise, acestea pot avea asigurată ieșirea utilizatorilor în exterior prin spațiile în care sunt dispuse.  +  Articolul 2.5.6.3.3.(1) Scările rulante deschise pot fi prevăzute în construcții, dacă sunt asigurate și scări fixe de evacuare a utilizatorilor, alcătuite și realizate conform prevederilor normativului.(2) Scările rulante deschise utilizate în construcții trebuie:a) să asigure împiedicarea propagării ușoare a fumului și focului de la un nivel la altul al construcției, prin dispunerea pe conturul golului din planșeu a unor ecrane continue rezistente la foc minimum DH 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu și minimum DH 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu, cu înălțimea de minimum 50 cm (sub planșeu) și cu sprinklere, pe toată lungimea ecranelor, cu timpul normat de funcționare al instalației de minimum 60 minute;b) să poată fi oprite automat și manual de la fiecare nivel prin comandă ușor accesibilă;c) să aibă indicată cea mai apropiată cale de evacuare a utilizatorilor la fiecare nivel al construcției;d) să asigure lățimea treptelor de minimum 25 cm.(3) Scările rulante deschise, care îndeplinesc condițiile menționate la alin. (2), se consideră că asigură o singură unitate de trecere (flux) de evacuare, indiferent de lățimea rampei acestora și indiferent de numărul lor.  +  Articolul 2.5.6.3.4.(1) Indiferent de numărul lor, scările interioare deschise, inclusiv cele monumentale se consideră a fi toate împreună o singură cale de evacuare, o a doua cale de evacuare trebuind să fie printr-o scară închisă, sau o scară de evacuare exterioară.(2) Pentru împiedicarea propagării ușoare a fumului și focului de la un nivel la altul al construcției, scările interioare deschise se prevăd pe conturul golului din planșeu cu ecrane continue rezistente la foc minimum DH 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu și minimum DH 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu, cu înălțimea de minimum 50 cm (sub planșeu) și sprinklere, pe toată lungimea ecranelor, cu timpul normat de funcționare al instalației de minimum 60 minute, în condițiile în care clădirea este echipată cu acest tip de instalație de stingere.(3) Scările interioare deschise trebuie să aibă indicată cea mai apropiată cale de evacuare a utilizatorilor la fiecare nivel al construcției.(4) Scările interioare deschise inclusiv cele monumentale, servesc la evacuarea a cel mult două niveluri succesive supraterane dispuse deasupra nivelului prin care se realizează evacuarea în exteriorul clădirii.2.5.6.4. Scări exterioare deschise  +  Articolul 2.5.6.4.1.(1) Scările exterioare deschise pot înlocui scările interioare de evacuare necesare sau pot constitui o continuare a acestora, dacă sunt executate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum R 15 (R 30 la clădiri înalte și/sau foarte înalte și R 60 la clădiri foarte înalte cu înălțimea ≥ 125 m), respectă prevederile referitoare la dimensionarea scărilor de evacuare și sunt protejate de fumul și radiațiile termice ale incendiilor din construcție și vecinătăți.(2) Scările de evacuare exterioare deschise pot fi amplasate la distanță de minimum 3 m față de goluri sau vitrări ale pereților construcției, și se pot alipi de porțiuni pline ale pereților clădirii, pe cel mult trei laturi.(3) Scările exterioare de evacuare deschise trebuie să fie astfel amplasate sau protejate încât circulația utilizatorilor să nu poată fi blocată din cauza avarierii unor conducte prin care se vehiculează aburi, lichide sau gaze combustibile, acizi sau substanțe toxice etc., situate la mai puțin de 3 m de gabaritul scării.(4) Pentru clădirile cu înălțimi peste 28 m scările exterioare deschise vor fi prevăzute cu protecții permeabile deschise (grilaje, plase, lamele sau altele similare), continue, pe toată înălțimea liberă a scării.(5) Se consideră satisfăcătoare protejarea scărilor de evacuare exterioare în caz de incendiu, prin amplasarea lor în dreptul unor porțiuni pline de pereți rezistenți la foc minimum EW 15 atunci când scările de evacuare exterioare sunt distanțate la mai mult de 1 m de pereții exteriori ai construcției (dar la mai puțin de 3 m față de aceștia), minimum EI 15 atunci când scările de evacuare exterioare sunt distanțate la mai puțin de 1 m de pereții exteriori ai construcției care depășesc cu cel puțin 3 m gabaritul scării, sau prin ecranarea scării exterioare deschise cu elemente rezistente la foc minimum EW 15/ EI 15 (în concordanță cu specificația anterioară) față de golurile din pereții construcției și conductele menționate la alin. (3). Pentru clădiri/compartimente de incendiu înalte și/sau foarte înalte, ecranarea scării exterioare deschise se realizează cu elemente rezistente la foc minimum EW 30/ EI 30 (în concordanță cu specificația anterioară), iar pentru cele foarte înalte cu înălțimea ≥ 125 m, ecranarea scării exterioare deschise se realizează cu elemente rezistente la foc minimum EW 60/ EI 60 (în concordanță cu specificația anterioară).(6) Golurile de acces la scările de evacuare exterioare deschise se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 15-C5S_a (minimum EI_2 30-C5S_a la clădiri înalte și/sau foarte înalte și minimum EI_2 60-C5S_a la clădiri foarte înalte cu înălțimea ≥ 125 m), cu excepția ușilor de la ultimul nivel al clădirii.  +  Articolul 2.5.6.4.2. Construcțiile supraterane independente etajate ale grădinițelor, se prevăd obligatoriu cu scară exterioară de evacuare dimensionată corespunzător numărului de utilizatori și tipului de utilizatori, indiferent de numărul scărilor interioare prevăzute.
    2.5.7. Terase circulabile, cursive, logii și curți interioare  +  Articolul 2.5.7.1.(1) Terasele circulabile, cursivele și logiile construcțiilor care constituie căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu, trebuie să asigure lățimea de trecere rezultată din calcul, să fie rezistente la foc minimum REI 60 și protejate împotriva blocării circulației prin căderea unor elemente aprinse ale clădirii.(2) Terasele cu lățime mai mică de 6 m, cursivele și logiile prevăzute pentru evacuarea utilizatorilor, trebuie să fie protejate împotriva efectelor incendiilor de la nivelurile inferioare ale construcției sau din vecinătăți, cu parapete pline de cel puțin 1,20 m înălțime, rezistente la foc minimum EI/REI 30.(3) Pot fi utilizate pentru evacuarea utilizatorilor și porțiuni ale teraselor necirculabile care îndeplinesc condițiile menționate la alin. (1) și alin. (2) și au asigurate măsuri de marcare, organizare și protecție a traseelor stabilite pentru evacuare.(4) Circulația utilizatorilor nu trebuie să fie blocată din cauza avarierii unor conducte prin care se vehiculează aburi, lichide sau gaze combustibile, acizi sau substanțe toxice etc., situate la mai puțin de 3 m de gabaritul scării.(5) Se consideră satisfăcătoare protejarea circulațiilor prevăzute pentru evacuarea utilizatorilor, prin amplasarea lor în dreptul unor porțiuni pline de pereți rezistenți la foc minimum EW 15 care depășesc cu cel puțin 3 m gabaritul circulației sau prin ecranarea cu elemente rezistente la foc minimum EI 15/ EW 15 față de golurile din pereții construcției și conductele menționate la alin. (4) (conform Figura 59).
    Figura 59 - Protejarea circulațiilor
    prevăzute pentru evacuarea utilizatorilor de pe terasă
     +  Articolul 2.5.7.2. Curțile interioare și spațiile libere dintre construcții pot fi luate în considerare pentru evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu, dacă au lățimea suficientă pentru trecerea numărului de unități de trecere (fluxuri) de evacuare rezultate din calcul, dar nu mai puțin de 3 m lățime.
    2.5.8. Dimensionarea căilor de evacuare  +  Articolul 2.5.8.1. Calculul căilor de evacuare (pentru mai mult de 5 persoane) constă în determinarea gabaritelor necesare și respectarea lungimii normate a traseelor, astfel încât să se asigure evacuarea rapidă din construcție, pe distanța normată.  +  Articolul 2.5.8.2.(1) Evacuarea utilizatorilor clădirilor se consideră că se face ordonat, în unități de trecere (fluxuri) de evacuare, care se deplasează pe căile de circulație și evacuare spre exterior.(2) Determinarea unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare, se realizează prin calcul.  +  Articolul 2.5.8.3. Numărul de fluxuri ce trebuie asigurat pentru evacuarea persoanelor, precum și gabaritele necesare trecerii fluxurilor de evacuare, se calculează conform prevederilor normativului.  +  Articolul 2.5.8.4.(1) La stabilirea numărului de unități de trecere (fluxuri) de evacuare ce trebuie asigurate pentru evacuarea utilizatorilor construcțiilor pe scări, se au în vedere următoarele:a) lățimea rampelor scărilor de evacuare este determinată de nivelul construcției din care provine cel mai mare număr de unități de trecere (fluxuri) de evacuare, cu excepția cazurilor în care utilizatorii aflați la diferite niveluri pot observa simultan incendiul (supante, galerii deschise, atriumuri și goluri din planșee) și se pot deplasa simultan spre scări, caz în care lățimea rampelor se determină după numărul de fluxuri ce provin din nivelul cel mai aglomerat, la care se adaugă pentru fiecare din celelalte niveluri care se evacuează prin scară, lățimea necesară pentru evacuarea a 25% din utilizatorii aflați la nivelul respectiv;b) dacă deasupra nivelului care determină lățimea rampelor scării se află niveluri ale construcției cu un număr mai mic de utilizatori (mansardă, nivel retras etc.), porțiunea de scară aferentă poate avea lățimea mai mică, dimensionându-se potrivit lit. a);c) fiecare podest al scărilor de evacuare trebuie să aibă lățimea egală cel puțin cu a celei mai late rampe pe care o intersectează;d) la scările cu rampe ramificate, determinarea lățimii se face pentru rampa principală și lățimea fiecărei rampe ramificate trebuie să fie cel puțin 60% din lățimea rampei principale, iar lățimea podestului scărilor cu rampe ramificate trebuie să fie minimum lățimea celei mai late rampe ramificate; fiecare podest al scărilor de evacuare trebuie să aibe lățimea egală cu a celei mai late rampe pe care o intersectează.(2) În cazul în care atriumurile, precum și golurile din planșee, sunt amplasate în clădiri prevăzute cu instalații automate de sprinklere, lățimea rampelor scărilor de evacuare este determinată de nivelul construcției din care provine cel mai mare număr de unități de trecere (fluxuri) de evacuare.  +  Articolul 2.5.8.5. Atunci când căile interioare de evacuare ale utilizatorilor nivelurilor supraterane și subterane ale construcției au asigurată ieșirea în exterior prin același spațiu (hol, vestibul, coridor etc.), lățimea ușilor de evacuare în exterior trebuie să asigure trecerea numărului total de utilizatori determinat prin însumarea:a) numărului de utilizatori care vin prin scările interioare de la nivelul cel mai aglomerat al construcției, determinat corespunzător Art. 2.5.8.4;b) 60% din numărul de utilizatori aflat la nivelul la care se asigură evacuarea construcției în exterior;c) 60% din numărul de utilizatori care vin prin scările interioare de la nivelurile situate sub /deasupra cel/celui de evacuare în exterior.2.5.9. Număr de utilizatori  +  Articolul 2.5.9.1. Determinarea numărului de utilizatori pentru care se asigură condițiile de evacuare în caz de incendiu din încăperi, niveluri ale construcției și din clădire/compartiment de incendiu, are în vedere gradul de ocupare și capacitățile maxime simultane de utilizatori, luate în calcul în funcție de destinație. Capacitățile maxime simultane de utilizatori se precizează în documentațiile tehnice de proiectare, precum și în documentațiile de securitate în caz de incendiu (de evacuare a utilizatorilor și de intervenție în caz de incendiu).  +  Articolul 2.5.9.2.(1) Numărul maxim simultan de persoane din clădiri se stabilește pentru fiecare destinație astfel: Tabelul 23: Număr minim simultan de persoane din clădiri de locuit
    Nr. crt.Destinație / funcțiuneObs.Tip de publicArie utilă (mp)/ pers.Destinație / funcțiune arie considerată în calculSpor %Personal pentru care se acordă spor
    1Locuințe individuale și colective--20Locuință/Arie utilă--
    2Încăperi cu diverse funcțiuni / destinațiiConform încadrare „ încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile ” sau asimilare cu cele existente.
    Tabelul 24: Număr minim simultan de persoane din clădiri administrative - administrații centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri
    Nr. crt.Destinație / funcțiuneObs.Tip de publicArie utilă (mp)/ pers.Destinație / funcțiune arie considerată în calculSpor %Personal pentru care se acordă spor
    1Birouri administrative-Fără public5,00Birou - plan închis sau sub 60 mp--
    7,00Birou - plan deschis sau peste 60 mp
    Cu afluență redusă de public, stabilit prin proiect5,00Birou - plan închis sau sub 60 mpDe la 5 pâna la 20Public sau vizitatori / persoane străine
    7,00Birou - birou open space sau peste 60 mp
    Cu afluență mare de public, stabilit prin proiect5,00Birou - plan închis sau sub 60 mpDe la 20 pâna la 75Public sau vizitatori / persoane străine
    7,00Birou - plan deschis sau peste 60 mp
    2Încăperi cu diverse funcțiuni / destinațiiConform încadrare „încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile”, destinații /funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente.
    Notă Tabelul 24: Numărul de persoane poate fi determinat și prin mobilarea propusă, dar valorile din tabel sunt minimale și obligatorii.
    Tabelul 25: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru comerț - magazine, centre și complexuri comerciale, galerii comerciale, hipermarketuri sau supermarketuri cu aria desfășurată de maximum 1.500 mp
    Nr. crt.Destinație / funcțiuneNivel de referințăArie utilă (mp)/ pers.Destinație / funcțiune arie considerată în calculSpor%Personal pentru care se acordă spor
    1Magazine cu aria desfășurată mai mică de 500 mmpParter4,00Arii accesibile cumpărătorilor - se ia în considerare 2/3 din aria accesibilă publicului (vânzare și circulații)10Personal de vânzare și supraveghere.
    Subsolurile 1 și 2, precum și etajele 1 și 2 (față de nivelul de referință)5,0010
    Celelalte niveluri ale construcției5,0010
    2Magazine, centre și complexuri comerciale, galerii comerciale, hipermarketuri sau supermarketuri cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 500 mp și maximum 1.500 mpLa orice nivel al construcției5,00Arii accesibile cumpărătorilor - se ia în considerare 2/3 din aria accesibilă publicului (vânzare și circulații)10Personal de vânzare și supraveghere.
    3Încăperi cu diverse funcțiuni / destinațiiConform încadrare „ încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile ”, destinații/funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente.
    Tabelul 26: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru comerț - Magazine, centre și complexuri comerciale, galerii comerciale, hipermarketuri sau supermarketuri cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 1.500 mp
    Nr. crt.Destinație / funcțiuneNivel de referințăArie utilă (mp)/ pers.Destinație / funcțiune arie considerată în calculSpor%Personal pentru care se acordă spor
    1Magazine, centre și complexuri comerciale, galerii comerciale, hipermarketuri, supermarketuri și mall-uriLa orice nivel al construcției0,50Arii accesibile cumpărătorilor se ia în considerare 2/3 din aria accesibilă publicului (vânzare și circulații)10Personal de vânzare și supraveghere.
    2Cash Carry10,0010
    3DIY (de bricolaj)12,0010
    4Magazin specializat (mobilier, electrocasnice etc.)8,0010
    Notă Tabelul 26: Alternativ celor stipulate la nr. crt. 1, 2 sau 3 pentru magazine, centre și complexuri comerciale, galerii comerciale, hipermarketuri, supermarketuri și mall-uri, Cash Carry sau DIY (de bricolaj), se poate considera că aria care îi revine unei persoane este de 4 mp din aria accesibilă cumpărătorilor.
    Tabelul 27: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru comerț - alimentație publică
    Nr. crt.Destinație/funcțiuneNivel de referințăArie utilă (mp)/pers.Destinație / funcțiune arie considerată în calculSpor %Personal pentru care se acordă spor
    1Club și similare cu aceeași funcțiuneLa orice nivel al construcției0,50Arii accesibile publicului - se ia în considerare aria utilă totală accesibilă publicului (vânzare și circulații).10Personal de deservire.
    2Bar, bodegă, berărie, cofetărie, bufet, patiserie, braserie, pub, cafenea, cafe - bar, bistro, snack - bar etc.4,5010
    3Discotecă / ring de dans, cabaret, bar american etc.0,50/0,7510
    4Restaurant, cantină- restaurant, fast-food, restaurant - autoservire, sală de mese, sală de evenimente, cantină etc4,5010
    Notă Tabelul 27: Numărul de persoane poate fi determinat și prin mobilarea propusă, dar valorile din tabel sunt minimale și obligatorii.
    Tabelul 28: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru comerț - alte spații pentru comerț
    Nr. crt.Destinație/funcțiuneNivel de referințăArie utilă (mp)/pers.Destinație / funcțiune arie considerată în calculSpor %Personal pentru care se acordă spor
    1Piețe/bazareLa orice nivel al construcției5,00Arii accesibile publicului - se ia în considerare aria totală accesibilă publicului (vânzare și circulații).20Personal de deservire /vânzare/supraveghere.
    2Birou de pariuri5,0010
    3Showroom7,0010
    4Patinoar4,00/5,0010
    5Sală de jocuri/ casino4,00/5,0010
    6Sală de biliard / snooker10,0010
    7Sală de bingo4,0010
    8Sală de bowling / popice10,0010
    9Sală de forță cu aparate8,0010
    10Librării cu rafturi pe pereți5,0010
    11Librărie cu rafturi pe pereți și locuri cu scaune fixate de lectură5,0010
    12Librărie cu rafturi pe pereți și locuri cu scaune nefixate de lectură5,0010
    13Prestări servicii având activitate cu public (saloane de frizerie, coafor, manichiură etc.)5,0010
    14Service auto15,0020
    15Sală de fitness, aerobic fără aparate etc.5,0010
    16Facilități sportive și de agrement ( bazine înot, spații spa)5,0010
    Tabelul 29: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru sănătate
    Nr. crt.Destinație / funcțiuneObservațiiNivel de referințăArie utilă (mp)/pers.Destinație / funcțiune arie considerată în calculSpor %Personal pentru care se acordă spor
    1Porțiuni de staționare - saloane / secțiiAdulțiNumărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de paturi plus sporul de personal.La orice nivel al construcțieiConf. obs.Saloane bolnavi100Personal medical, bolnavi ce așteaptă distribuire /tratament, vizitatori etc.
    2Porțiuni de staționare - saloane / secții copiiConf. obs.
    3Porțiuni pentru tratamente și consultații în ambulatoriu din spitale, maternități, policlinici, dispensare etc.Adulți / copii8,00Cabinete laboratoare50
    4Porțiuni pentru așteptare din spitale, maternități, policlinici, dispensare etc.Adulți / copii6,00Spații de așteptare100
    5Case de copii, aziluri de bătrâni, sanatoriiNumărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de paturi plus sporul de personal.Conf. obs.Încăperi de adăpostire50
    6CreșeConform reglementării specifice NP 022
    7Încăperi cu diverse funcțiuni / destinațiiConform încadrare „încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile ”, destinații/funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente.
    Tabelul 30: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru cultură
    Nr. crt.Destinație / funcțiuneObservațiiNivel de referințăArie utilă (mp)/pers.Destinație / funcțiune arie considerată în calculSpor %Personal pentru care se acordă spor
    1Expoziții cu caracter temporar care funcționează în localuri permanenteLa orice nivel al construc ției4,50Arii accesibile publicului10Personal de prezentare al exponatelor și personal de întreținere
    2Expoziții cu caracter permanent4,50Arii accesibile publicului10
    3Săli de expoziție4,505
    4Muzee5,005
    5Galerii de artă5,005
    6Săli de lectură în biblioteci cu rafturi pe perețiLa spațiile cu locuri, numărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de locuri pe scaune (conform arie aferentă a fiecărui loc stabilit prin proiect) plus sporul de personal.3,00Săli de lectură5Personal de deservire, întreținere etc.
    7Săli de lectură în biblioteci cu depozit separat3,005
    8Săli pentru cultură1,00 (sau conf. obs.)Săli pentru spectacole, adunări etc.10
    9Centre și complexuri culturale10
    10Teatre10
    11Cinematograf, operă, operetă etc.10
    12Săli polivalente10
    13Încăperi cu diverse funcțiuni / destinațiiConform încadrare „Încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile”, destinații / funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente.
    Notă Tabelul 30: Numărul de persoane poate fi determinat și prin mobilarea propusă, dar valorile din tabel sunt minimale și obligatorii.
    Tabelul 31: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru învățământ
    Nr. crt.Destinație / funcțiuneObservațiiNivel de referințăArie utilă (mp)/pers.Destinație / funcțiune arie considerată în calculSpor %Personal pentru care se acordă spor
    1Sală de clasăNumărul simultan de persoane se poate preciza și conform numărului de locuri pe scaune plus sporul de personal.La orice nivel al construcției2,50 (sau conf. Obs.)3
    2Laborator/atelier3,50 (sau conf. Obs.)
    3Sală multimedia, reprezentații, club teatru4,00 (sau conf. Obs.)
    4Bibliotecă2,50 (sau conf. Obs.)
    5Alimentație elevi2,00 (sau conf. Obs.)5
    6Administrativ2,00 (sau conf. Obs.)--
    7Medical8,00 (sau conf. Obs.)100
    8Săli de sport8,00Săli de învățământ10Cadru didactic
    9Vestiare2,00 (sau conf. Obs.)-
    10Încăperi cu diverse funcțiuni / destinațiiConform încadrare „Încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile”, destinații/funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente.
    Note Tabelul 31:(a) Pentru sălile de sport prevăzute cu gradene se va lua în considerare doar suprafața din afara zonei de joc. Numărul de persoane determinat conform tabelului se va cumula cu numărul de jucători și de arbitri potrivit sportului practicat.(b) Numărul de persoane poate fi determinat și prin mobilarea propusă, dar valorile din tabel sunt minimale și obligatorii.
    Tabelul 32: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru turism
    Nr. crt.Destinație / funcțiuneObservațiiNivel de referințăArie utilă (mp)/pers.Destinație / funcțiune arie considerată în calculSpor %Personal pentru care se acordă spor
    1Hoteluri, hosteluri, moteluri, vile, bungalouri, cabane, pensiuni etc.Numărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de locuri de cazare plus sporul de personal.La orice nivel al construcției8,0015,00 sau conf. obs.Camere de cazare, dormitoare, priciuri etc.15Personal de serviciu, administrativ, vizitatori etc.
    2Încăperi cu diverse funcțiuni / destinațiiConform încadrare „încăperi specifice mai multor funcțiuni /destinații de clădiri civile ”, destinații/funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente.
    Tabelul 33: Număr minim simultan de persoane din clădiri de cult
    Nr. crt.Destinație / funcțiuneObservațiiNivel de referințăArie utilă (m2)/pers.Destinație / funcțiune arie considerată în calculSpor %Personal pentru care se acordă spor
    1Catedrale, biserici, lăcașuri de cult, sinagogi, temple, case de rugăciuni etc.), ansambluri mănăstireștiNumărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de locuri de activitate.La orice nivel al construcțieiconf. obs. (dar nu mai puțin de 2)Spații de cult accesibile publicului.5Personal de serviciu
    2Încăperi cu diverse funcțiuni/ destinațiiConform încadrare „Încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile”, destinații/funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente.
    Tabelul 34: Număr minim simultan de persoane din clădiri de sport
    Nr. crt.Destinație / funcțiuneObservațiiNivel de referințăArie utilă (mp)/pers.Destinație / funcțiune arie considerată în calculSpor %Personal pentru care se acordă spor
    1Clădiri cu tribuneNumărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de locuri pe scaune plus sporul de personal.La orice nivel al construcției(conf obs.)Săli de sport5Personal de deservire / securitate / vânzare / supraveghere.
    2Încăperi cu diverse funcțiuni / destinațiiConform încadrare „încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile”, destinații/funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente.
    Note Tabelul 34:(a) Pentru sălile de sport se va lua în considerare suprafața din afara zonei de joc. Numărul de persoane determinat conform tabelului se va cumula cu numărul de jucători și de arbitri potrivit sportului practicat.(b) Numărul de persoane poate fi determinat și prin mobilarea propusă, dar valorile din tabel sunt minimale și obligatorii.
    Tabelul 35: Număr minim simultan de persoane din construcții civile supraterane cu înălțimi obișnuite, montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat
    Nr. crt.Destinație / funcțiuneObservațiiNivel de referințăArie (mp)/pers.Destinație / funcțiune arie considerată în calculSpor %Personal pentru care se acordă spor
    1Cabane, refugii, hoteluri, moteluri, pensiuni, sanatorii etc.Numărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de locuri de cazare plus sporul de personal.La orice nivel al construcți eiConf. obs.Arii accesibile publiculuiConf. încadrareConform încadrare
    2Încăperi cu diverse funcțiuni / destinațiiConform încadrării în spații pentru comerț, administrative, de artă / cultură, sănătate, învățământ, turism, sport etc.Conform încadrare „încăperi specifice mai multor funcțiuni/destinații de clădiri civile”, destinații/funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente.
    Tabelul 36: Număr minim simultan de persoane din parcaje pentru autoturisme
    Nr. crt.Destinație / funcțiuneObservațiiNivel de referințăArie (mp)/ pers.Destinație / funcțiune arie considerată în calculSpor %Personal pentru care se acordă spor
    1Parcaje suprateraneConform normativelor de specialitate (15% din numărul de autoturisme prevăzute prin proiect și 2 persoane în fiecare autoturism).Parcare-Personal de securitate / supraveghere.
    2Parcaje subterane
    3Încăperi cu diverse funcțiuni / destinațiiConform încadrare „încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile”, destinații/funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente.
    Tabelul 37: Număr minim simultan de persoane din construcții și amenajări în aer liber cu destinații civile
    Nr. crt.Destinație / funcțiuneObservațiiNivel de referințăArie utilă (mp)/pers.Destinație / funcțiune arie considerată în calculSpor %Personal pentru care se acordă spor
    1Stadioane, arene sportiveNumărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de locuri pe scaune plus sporul de personal.La orice nivel al construcției0,60 sau conf. obs.Construcții pentru sport5Personal de deservire / securitate / vânzare/ supraveghe re.
    2Amenajări neacoperite cu gradene pentru spectacole în aer liberNumărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de locuri pe scaune plus sporul de personal.conf. obs.10
    3Campinguri (amenajări pentru amplasarea corturilor, rulotelor, căsuțelor provizorii etc.)Numărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de locuri de cazare plus sporul de personal.conf. obs.5
    4Încăperi cu diverse funcțiuni / destinații la stadioane / areneConform încadrare „Încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile”, destinații/funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente.
    Tabelul 38: Număr maxim simultan de persoane din clădiri subterane
    Clădiri subteraneConform încadrare a clădirilor cu funcțiuni / destinații diferite din care sunt constituite.
    Tabelul 39: Număr minim simultan de persoane din construcții de producție și / sau depozitare
    Nr. crt.Destinație / funcțiuneObservațiiNivel de referințăArie utilă (mp)/pers.Destinație / funcțiune arie considerată în calculSpor %Personal pentru care se acordă spor
    Spațiu de producțiePersonalul cu activitate permanentă stabilită prin proiect pentru un schimb de lucru5,00 (sau conf. obs.)
    Depozit /antrepozit /magaziePersonalul cu activitate permanentă stabilită prin proiect30,00 (sau conf. obs.)
    Încăperi cu diverse funcțiuni /destinațiiConform încadrare „Încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile”, destinații / funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente
    Tabelul 40: Număr minim simultan de persoane din încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile
    Nr. crt.Destinație/funcțiuneArie utilă (mp)/pers.Spor %Personal pentru care se acordă spor
    1Spații pentru comerț, administrative, de artă / cultură, sănatate, învățământ, turism, sport etc.Conform ariilor specifice enumerate în alineatele anterioare sau observațiilor respectiveConform încadrărilor anterioare
    2Atelier / workshop5,00 până la 7,005Personal administrativ etc.
    3Bancă5,0010Personal de deservire, administrativ etc.
    4Lobby5,0010Personal de deservire, administrativ etc.
    5Camere pentru personal / vestiare (și încăperi social-sanitare) cu vestiare cu dulapuri sau cuiere cu autoservire sau sistem garderobăNumărul de dulapuri amenajate sau nr. de lucrători din schimbul maxim-Suprapuneri posibile de program
    6Studio (de radio, tv etc.)3,0020Public sau vizitatori, persoane straine etc.
    7Zonă de așteptare (aeroport, autogări etc.)4,005Personal de securitate, administrativ etc.
    8Zonă de recepție8,005Personal de deservire, administrativ etc.
    9Bucătărie6,00-Bucătari, chelneri, ospătari etc.
    10Spațiu de producțieNumăr de lucrători din schimbul maxim--
    11Depozit / antrepozit / magazie-(sau personalul cu activitate permanentă stabilită prin proiect)--
    12Dormitoare comune / camere de căminNumăr de paturi
    13Stadioane și tribuneConform normativ specific
    (2) La construcțiile la care normativul nu conține dispoziții necesare determinării numărului maxim simultan de persoane, acesta se stabilește de proiectant pe fiecare încăpere în parte.(3) Numărul maxim simultan de persoane se precizează în documentația tehnică de proiectare pe fiecare încăpere, nivel, precum și pe întreaga clădire.
    2.5.10. Număr normat de utilizatori (Uf) pentru unitățile de trecere (fluxurile) de evacuare  +  Articolul 2.5.10.1. Numărul normat de utilizatori pe unitățile de trecere (fluxurile) de evacuare (U_f) din construcțiile cu înălțimi obișnuite, sunt precizate în funcție de destinația construcției sau a porțiunii de construcție din care se evacuează utilizatorii, conform prevederilor normate.2.5.11. Unități de trecere (fluxuri) de evacuare  +  Articolul 2.5.11.1.(1) Lățimea liberă normată pentru unitățile de trecere (fluxuri) de evacuare este (conform Figura 60 și Figura 61):a) 80 cm pentru o unitate de trecere (flux) de evacuare;b) 1,10 m pentru două unități de trecere (fluxuri) de evacuare;c) 1,60 m pentru trei unități de trecere (fluxuri) de evacuare;d) 2,10 m pentru patru unități de trecere (fluxuri) de evacuare;e) 2,50 m pentru cinci unități de trecere (fluxuri) de evacuare.(2) Lățimile intermediare ale unităților de trecere rezultate din calcul, se consideră valabile pentru trecerea numărului inferior de unități de trecere (fluxuri) de evacuare.
    Figura 60 - Lățimi normate ale unităților de trecere (fluxurilor) de
    evacuare și lățimi libere ale ușilor de
    evacuare corespunzător numărului de fluxuri

    Figura 61 - Lățimi și înălțimi libere ale ușilor de evacuare
    2.5.12. Determinarea numărului unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare  +  Articolul 2.5.12.1.(1) La determinarea unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare în caz de incendiu se are în vedere construcția în ansamblu, asigurându-se îndeplinirea celor mai severe condiții de evacuare atunci când căile de evacuare sunt comune mai multor funcțiuni distincte, iar în cazul în care se prevăd căi de evacuare proprii unei funcțiuni, se asigură condițiile normate pentru funcțiunea respectivă.(2) Numărul de unități de trecere (fluxuri) de evacuare ce trebuie asigurat pentru evacuarea utilizatorilor unei construcții se determină cu relația: UT = N : U_f, în care: UT - numărul unităților de trecere (fluxuri) de evacuare; N - numărul utilizatorilor care trebuie să se evacueze; U_f - numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare.(3) Rezultatele se rotunjesc la numărul întreg imediat superior.(4) Numărul de utilizatori (N) pentru care se calculează unitățile de trecere (fluxurile) de evacuare este constituit din capacitatea maximă simultană de utilizatori ai construcției, ai nivelurilor acesteia și al încăperilor, conform prevederilor normativului.(5) Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) din clădiri cu înălțimi obișnuite, se determină conform prevederilor normate (în acord cu funcțiunile acestora sau tipurilor de clădire pentru clădiri civile precum și Art. 3.1.5.6. și Tabelul 51) și conform Art. 6.1.5.15. și Tabelul 115 pentru construcții de producție și/sau depozitare).(6) Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) din clădirile supraterane înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, este cel stabilit în prevederile specifice acestora.  +  Articolul 2.5.12.2.(1) Indiferent de numărul de unități de trecere (fluxuri) de evacuare rezultate din calcul, ieșirile în exteriorul clădirii (ușile exterioare), nu se pot reduce.(2) La clădirile cu săli aglomerate precum și la cele a căror capacitate maximă simultană este mai mare de 3.500 de persoane, pentru diminuarea consecințelor efectului de panică, numărul fluxurilor de evacuare în exteriorul clădirii ce trec prin ușile care constituie accese principale în clădire de către public sau vizitatori (persoane străine de construcție), se măresc prin înmulțire cu un coeficient de minimum 1,25.2.5.13. Determinarea numărului căilor de evacuare  +  Articolul 2.5.13.1. În construcții, determinarea numărului căilor de evacuare se face în funcție de necesarul determinat evacuării unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare în caz de incendiu, ținând cont de nivelul de stabilitate la incendiu, riscul de incendiu, tipul de construcție și de destinația acesteia, coroborat cu prevederile Art. 2.5.3.1.2.5.14. Lungimea căii de evacuare  +  Articolul 2.5.14.1.(1) Lungimea căii de evacuare a utilizatorilor construcțiilor (Figura 62), se determină pe traseul ce trebuie parcurs - în axul căilor de evacuare, de la punctul de plecare al utilizatorului până la cea mai apropiată ușă de evacuare (directă în exterior, de acces într-o scară de evacuare, încăpere tampon sau de acces într-un degajament protejat), sau prima treapta a scării deschise, ținând seama de poziția diferitelor echipamente sau obiecte cu amplasament fix sau mobilier și care trebuie ocolite, astfel:1. lungimea pe căile de evacuare se măsoară pe orizontală, în axul căilor de circulație și evacuare și în direcția cea mai scurtă (doar una dintre lungimile căii de evacuare trebuie să îndeplinească condițiile normate) atunci când evacuarea se face către două direcții distincte și independente (sub un unghi mai mare sau egal de 90°), de la locul cel mai îndepărtat (de exemplu ușa unei încăperi prevăzută în coridorul de evacuare rezistent la foc conform condițiilor normate în condițiile în care în interiorul încăperii nu se depășește lungimea de coridor înfundat) până la ușa scării, a degajamentului protejat sau a încăperii tampon protejată de acces la cea mai apropiată scară de evacuare sau la o ușă/ieșire direct în exterior.2. lungimea în interiorul încăperilor deschise (open space) se măsoară pe orizontală, în axul căilor de circulație și evacuare și în direcția cea mai scurtă (doar una dintre lungimile căii de evacuare trebuie să îndeplinească condițiile normate) atunci când evacuarea se face către două direcții distincte și independente (sub un unghi mai mare sau egal de 90°), de la locul cel mai îndepărtat până la ușa scării, a degajamentului protejat sau a încăperii tampon protejată de acces la cea mai apropiată scară de evacuare sau la o ușă/ieșire direct în exterior. Schimbările de direcție de pe traseul parcurs (în interiorul încăperilor) se vor realiza în unghiuri cu grade funcție de axul căii de evacuare.(2) Se vor avea în vedere următoarele:a) un coridor înfundat cu lungimea mai mică decât cea normată pentru fiecare funcțiune/ tip de clădire, măsurată printr-o cale de evacuare (coridor) cu acces la două scări, încăperi tampon, degajamente protejate sau ieșiri în exterior amplasate în direcții opuse (evacuare în "T", sub un unghi α de 180°), este considerat cale de evacuare admisă dacă distanța totală din punctul de plecare până la o scară, încăpere tampon, degajament protejat sau ieșire în exterior nu depășește lungimea de evacuare în două direcții iar distanța de parcurs în aceeași direcție nu depășește lungimea de coridor înfundat;b) în interiorul încăperilor tip "open space", lungimea măsurată până la cea mai apropiată ușă de acces la două scări, degajamente protejate, încăperi tampon sau ieșiri în exterior amplasate în direcții distincte și independente (evacuare în "Y", sub un unghi α mai mare sau egal de 90°), este considerat cale de evacuare admisă dacă distanța totală până la cea mai apropiată ușă de acces la scară, degajament protejat, încăpere tampon sau ieșire în exterior nu depășește lungimea normată în două direcții iar distanța de parcurs în aceeași direcție de la punctul de plecare până la punctul de inflexiune, nu depășește lungimea de coridor înfundat (Figura 62 și Figura 63);c) pe coridoarele de evacuare, lungimea măsurată de la o ușă a unei încăperi prevăzută în peretele rezistent la foc al coridorului până la o cale de evacuare cu acces la două scări, degajamente protejate, încăperi tampon sau ieșiri în exterior amplasate în direcții distincte și independente (sub un unghi mai mare sau egal de 90°), este considerat cale de evacuare admisă dacă distanța totală până la cea mai apropiată ușă de acces la scară, degajament protejat, încăpere tampon sau ieșire în exterior nu depășește lungimea normată în două direcții iar distanța de parcurs în aceeași direcție, de la punctul de plecare până la punctul de inflexiune nu depășește lungimea de coridor înfundat (Figura 62 și Figura 63).
    În axul coridorului din punctul A' este prevăzut perete cu rezistență la foc (si ușă, conform prevederi normate) Cu condiția ca (AA') < l (A'D)+(BD) sau (A'D)+(CD) ≤ L (necesită o a doua direcție din punctul D, cu un unghi de min. 90°)Distanțele (pâna la ușile spre coridor) prevăzute din punctul A'', (A''B') < l și (A''C') < lÎn axul din punctul A' nu este prevăzut perete cu rezistență la foc Dacă (AA') ≥ l, nu este admisCu condiția ca (AD) < l(AD)+(BD) sau (AD)+(CD) ≤ L (necesită o a doua direcție din punctul D, cu un unghi de min. 90°)Distanțele (pâna la ușile spre coridor) prevăzute din punctul A'', (A''B') < l și (A''C') < l
    În axul coridorului din punctul A' este prevăzutperete cu rezistență la foc (si ușă, conformprevederi normate)Cu condiția ca (AA') < l(A'D)+(BD) sau (A'D)+(CD) ≤ L (necesită o adoua direcție din punctul D, cu un unghide min. 90°)Distanțele (pâna la ușile spre casa scării)prevăzute din punctul A'',(A''B) ≤ L și (A''C) ≤ LÎn axul din punctul A' nu este prevăzut perete curezistență la focDacă (AA') ≥ l, nu este admisCu condiția ca (AD) < l(AD)+(BD) sau (AD)+(CD) ≤ L (necesită o adoua direcție din punctul D, cu un unghide min. 90°)Distanțele (pâna la ușile spre casa scării)prevăzute din punctul A'',(A''B) ≤ L și (A''C) ≤ L

    Figura 62 - Evacuare (principii)
    Notă Figura 62: "L" indică lungimea maximă a căii de evacuare în două direcții; "l" indică lungimea maximă a căii de evacuare într-o direcție
    În axul din punctul A' este prevăzut perete curezistență la foc (si ușă conform prevederinormate)Dacă (AA') < l(A'D)+(BD) sau (A'D)+(CD) ≤ LÎn axul din punctul A' nu este prevăzut perete curezistență la focDacă (AA') ≥ l, nu este admisMaximum admis (AD) < l(AD)+(BD) sau (AD)+(CD) ≤ L
    Varianta a) - evacuare clasică pe coridoare
    În axul din punctul A' este prevăzut perete curezistență la foc (si ușă conform prevederinormate)Dacă (AA') < l(A'D)+(BD) sau (A'D)+(CD) ≤ LCu condiția ca (A'D) < lÎn axul din punctul A' nu este prevăzut perete curezistență la focDacă (AA') ≥ l, nu este admisMaximum admis (AD) < l(AD)+(BD) sau (AD)+(CD) ≤ L
    Varianta b) - evacuare "în T" pe coridoare
    În axul din punctul A' este prevăzut minimumperete de sectorizare cu rezistență la foc (si ușăconform prevederi normate)Dacă (AA') < l(A'D)+(BD) sau (A'D)+(CD) ≤ LCu condiția ca (A'D) < lÎn axul din punctul A' nu este prevăzut perete cu rezistență la focDacă (AA') ≥ l, nu este admisMaximum admis (AD) < l(AD)+(BD) sau (AD)+(CD) ≤ L
    Varianta c) - evacuare "în Y" (cu un unghi mai mare sau egal cu 90 de grade) pe coridoare
    În axul din punctul A' este prevăzut perete curezistență la foc (si ușă conform prevederinormate)Dacă (AA') < l(A'D)+(BD) sau (A'D)+(CD) ≤ LCu condiția ca (A'D) < lÎn axul din punctul A' nu este prevăzut perete curezistență la focDacă (AA') ≥ l, nu este admisMaximum admis (AD) < l(AD)+(BD) sau (AD)+(CD) ≤ L
    Varianta d.1) - evacuare "în Y" (cu un unghi mai mare sau egal cu 90 de grade) în interiorul open space
    În axul din punctul A' este prevăzut minimumperete de sectorizare cu rezistență la foc (si ușăconform prevederi normate)Dacă (AA') < l(A'D)+(DD1)+(BD1) sau (A'D)+(DD2)+(CD2) ≤ LCu condiția ca (A'D) < lÎn axul din punctul A' nu este prevăzut minimumperete de sectorizare cu rezistență la focDacă (AA') ≥ l, nu este admisMaximum admis (AD) < l(AD)+(DD1)+(BD1) sau (AD)+(DD2)+(CD2) ≤ L
    Varianta d.2) - evacuare "în Y" (cu un unghi mai mare sau egal cu 90 de grade) în interiorul open space
    Figura 63 - Evacuare (calculul lungimii - exemple)
    Notă Figura 63: "L" indică lungimea maximă a căii de evacuare în două direcții; "l" indică lungimea maximă a căii de evacuare într-o direcție.
    (3) La determinarea lungimii de evacuare în spațiile tip open space compartimentate cu mobilier și/sau parapete, panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic, trebuie să se țină cont de următoarele cerințe:a) lungimea căii de evacuare se calculează pornind de la punctul cel mai îndepărtat al spațiilor de tip open space până la intrarea într-un spațiu protejat (încăpere tampon protejată, degajament protejat, scară de evacuare etc. sau direct în exterior) având în vedere panourile de separare și mobilierul fix;b) în situația scărilor deschise (doar acolo unde normativul prevede), lungimea de evacuare se măsoară până la prima treaptă a acestora.
     +  Articolul 2.5.14.2. Funcție de destinația (funcțiunea) construcției și a nivelului de stabilitate la incendiu asigurat, lungimile căilor de evacuare a utilizatorilor vor respecta prevederile privind performanțele specifice destinației și tipului de clădire.  +  Articolul 2.5.14.3.(1) Lungimea de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu pe căile de evacuare, este normată în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției și măsurile de securitate asigurate utilizatorilor în caz de incendiu, precizându-se obligatoriu în documentația tehnică de proiectare.(2) La stabilirea lungimii căii de evacuare nu se iau în considerare distanțele parcurse:a) pe scările de evacuare precum și în interiorul degajamentelor protejate, a încăperilor tampon protejate ventilate în suprapresiune și a tunelurilor protejate (tuneluri/ degajamente protejate cu o lungime maximă de 200 m);b) în interiorul încăperilor în care nu se depășește lungimea de evacuare admisă pentru coridoare înfundate.(3) Lungimea căii de evacuare în interiorul caselor de scară închise (pe circulația comună orizontală din interiorul acesteia), precum și în încăperile tampon de acces la scările de evacuare (atunci când acestea se prevăd), nu va trebui să depășească lungimea pentru coridor înfundat.  +  Articolul 2.5.14.4.(1) În construcțiile cu funcțiuni mixte care au diferite destinații dispuse în zone distincte ale construcției, lungimile căilor de evacuare trebuie să îndeplinească performanțele corespunzătoare fiecărei funcțiuni.(2) Atunci când căile de evacuare sunt comune mai multor destinații sau tuturor destinațiilor din construcție, dispunerea, dimensionarea și alcătuirea căilor de evacuare vor îndeplini condițiile de performanță cele mai severe ale destinațiilor pentru care asigură evacuarea utilizatorilor.
    2.5.15. Gabaritele căilor de evacuare2.5.15.1. Lățimi normate ale căilor de evacuare  +  Articolul 2.5.15.1.1.(1) Lățimea liberă normată pentru căile de evacuare este cea stabilită la Art. 2.5.11.1. și conform Figura 60 și Figura 61.(2) Lățimile intermediare ale unităților de trecere rezultate din calcul, se consideră valabile pentru trecerea numărului inferior de unități de trecere (fluxuri) de evacuare.  +  Articolul 2.5.15.1.2.(1) Dimensiunile brute (nefinisate) ale ușilor și scărilor de evacuare se stabilesc astfel încât spațiul liber necesar pentru trecerea numărului de unități de trecere (fluxuri) de evacuare să nu fie redus local cu mai mult de 10 cm pe înălțimea (ușii) de maximum 2,10 m de la cota pardoselii (prin proeminențe ale pereților, tocurilor, căptușelilor, canaturilor de uși sau ferestre în poziție deschisă, finisajelor interioare, instalațiilor etc.). Reducerea lățimii spațiul liber necesar pentru trecerea numărului de unități de trecere (fluxuri) de evacuare nu se admite.(2) Lățimea căilor de evacuare pentru mai mult de 50 de persoane nu trebuie micșorată în sensul de circulație și evacuare spre exterior, chiar dacă este mai mare decât lățimea rezultată din calcul, cu excepțiile prevăzute în normativ.(3) Lățimea rampelor și a podestelor scărilor se măsoară între proiecția orizontală a elementelor care le delimitează (balustrade, parapeți, perete și balustrada/parapet).(4) În pereții coridoarelor și al scărilor se admit nișe libere (neînchise), cu parapetul la mai mult de 1,20 m deasupra pardoselii și nișe libere cu marginea lor superioară la cel mult 90 cm de pardoseală.(5) Lățimea liberă de trecere a coridoarelor, rampelor și podestelor scărilor prin care se evacuează utilizatorii nu trebuie să fie redusă de uși sau ferestre care se deschid spre acestea, cu excepția ferestrelor care au parapetul mai mare de 2,10 m față de nivelul pardoselii sau al treptelor din dreptul lor, precum și al ușilor care se pot rabata la perete (uși cu balamale aruncătoare).(6) Atunci când există o diferență de nivel mai mare de 20 cm între cota căii de evacuare și cea a terenului, în fața ușilor de evacuare ce conduc direct în exteriorul clădirii, se prevăd podeste, având lățimea cel puțin egală cu dublul lățimii ușii, iar adâncime egală cu minimum lățimea ușii.(7) În fața ușilor ascensoarelor pentru persoane dispuse în casele de scări, lățimea podestelor scărilor trebuie să fie de cel puțin 1,60 m în cazul în care ușile de palier ale ascensoarelor sunt cu deschidere pe balamale și, de minimum 1,20 m, atunci când ușile ascensoarelor sunt culisante.(8) Lățimea rampei scărilor de evacuare mai mare de 2,50 m între pereți sau între perete și balustradă sau între două balustrade, se împarte prin balustrade intermediare. Nu este obligatorie prevederea balustradelor intermediare la:a) rampele scărilor folosite urcând pentru a ajunge la ieșire;b) rampele scărilor cu lățimea cel puțin de două ori mai mare decât cea necesară unităților (fluxurilor) de trecere de evacuare;c) rampele scărilor monumentale interioare sau exterioare.2.5.15.2. Înălțimi de trecere pe căile de evacuare  +  Articolul 2.5.15.2.1.(1) Înălțimea liberă a căilor de evacuare a utilizatorilor construcțiilor trebuie să fie de minimum 2,10 m, cu excepțiile prevăzute în normativ și în reglementările tehnice specifice.(2) Podurile și subsolurile construcțiilor pot avea înălțimea liberă de minimum 1,90 m, iar subsolurile tehnice de 1,80 m.2.5.16. Marcarea căilor de evacuare  +  Articolul 2.5.16.1.(1) Traseele căilor de evacuare a utilizatorilor unei construcții trebuie marcate cu indicatoare, conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice.(2) În cazul continuării scărilor supraterane de evacuare sub nivelul terenului, se iau măsuri de semnalizare a căii de evacuare spre ieșirea în exterior.(3) Pe căile de evacuare a utilizatorilor construcțiilor se asigură iluminat de securitate pentru evacuare și circulație, în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice de specialitate.
     +  SECȚIUNEA VI2.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu  +  Articolul 2.6.1.(1) Construcțiile, precum și instalațiile în aer liber, vor avea asigurate căile exterioare de acces și circulație carosabile necesare funcțional (drumuri, platforme etc.) astfel realizate, încât să asigure și autospecialelor de intervenție, în caz de incendiu, condițiile necesare de acțiune și salvare.(2) Căile de circulație carosabile care trec peste construcții subterane (subsoluri, canale, galerii etc.), vor fi accesibile tuturor autospecialelor de intervenție.(3) Atunci când construcția sau instalația nu necesită căi exterioare de circulație carosabile funcționale, se pot prevedea fâșii de teren fără obstacole, care să permită accesul autospecialelor de intervenție în caz de incendiu.(4) Nu este obligatorie asigurarea unor căi exterioare de circulație carosabile sau a unor fâșii de teren care să permită accesul autospecialelor de intervenție în caz de incendiu, la construcțiile montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat și la anexele gospodărești.(5) Drumurile de utilitate privată trebuie conformate în acord cu caracteristicile tehnice ale autospecialelor de intervenție din dotarea inspectoratelor pentru situații de urgență de care aparțin, și trebuie prevăzute cu secțiuni pentru calarea autoscărilor conformate, de asemenea, în acord cu caracteristicile tehnice ale autoscărilor din dotarea inspectoratelor pentru situații de urgență de care aparțin, raportat la înălțimea clădirilor. Trebuie asigurată permanența condițiilor impuse de folosirea autoscărilor și a autospecialelor de intervenție în caz de incendiu.  +  Articolul 2.6.2. Construcțiile vor asigura accesul autospecialelor de intervenție, astfel:– prin intermediul unor căi de circulație carosabile cu lățimea liberă (gabarit) de minimum 3,50 m, pentru o bandă de circulație la construcții (inclusiv la ansamblurile de locuințe unifamiliale/colective) cu regim de înălțime h ≤ 15,00 m (măsurat de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori) și cu lungime/ adâncime a carosabilului accesibil autospecialelor de intervenție ≤ 30,00 m, conform Figura 64 varianta a);– prin intermediul unor căi de circulație carosabile cu lățimea liberă (gabarit) de minimum 7,0 m, la construcțiile (inclusiv ansamblurile de locuințe colective) cu regim de înălțime h >15,00 m (măsurat de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori) sau cu lungime/adâncime a carosabilului accesibil autospecialelor de intervenție > 30,00 m, conform Figura 64 varianta b) și Figura 65);
    Varianta a) cu regim de înălțime h ≤ 15,00 m(măsurat de la nivelul de referință până la cota decălcare a ultimului nivel folosit de utilizatori) culungime/adâncime acces autospeciale intervențiemai mică de 30,00 mVarianta b) cu regim de înălțimeh > 15,00 m (măsurat de la nivelul de referințăpână la cota de călcare a ultimului nivel folosit deutilizatori) sau cu lungime/adâncime acarosabilului accesibil autospecialelor deintervenție > 30,00 m

    Figura 64 - Accesul autospecialelor de intervenție - caz general
    – circulațiile carosabile, vor fi dimensionate astfel încât să fie accesibile autospecialelor de intervenție potrivit caracteristicilor tehnice menționate la Art. 2.6.3.;– pe traseul autospecialei de intervenție, înalțimea liberă va fi de minimum 4,20 m;– distanța minimă de la construcție până la circulația carosabilă va fi de 3,00 m;– distanța maximă de la construcție până la circulația carosabilă sau locul de amplasare al autospecialei de intervenție va fi de 10,00 m;– construcțiile cu înălțimea h ≤ 15,00 m (măsurată de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori) nu sunt obligatorii să fie prevăzute cu loc pentru calarea autospecialei de intervenție;– la cel puțin o fațadă a clădirii, se va prevedea câte o zonă pentru calarea autospecialei de intervenție (la fiecare 50,00 m liniari) cu dimensiunea: 6,00 m x 12,50 m (doar pentru construcțiile cu înălțimea cuprinsă între 15,00 m < h < 28,00 m, măsurată de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori, conform Figura 65 varianta a);– la cel puțin două fațade ale clădirii, se va prevedea câte o zonă pentru calarea autospecialei de intervenție (la fiecare 50,00 m liniari) cu dimensiunea: 8,20 m x 12,50 m (doar pentru construcțiile cu înălțimea h ≥ 28,00 m, măsurată de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori, conform Figura 65 varianta b);– în incinta construcțiilor în care accesul autospecialelor se face prin intermediul unui punct prevăzut cu barieră, aceasta se va prevedea cu deschidere automată în caz de incendiu în toate situațiile în care construcția este prevăzută cu sistem de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului;– căile de circulație și acces de tip înfundat cu lungimi mai mari de 100 m, vor avea suficient spațiu asigurat pentru manevră și întoarcere a autospecialelor de intervenție (inclusiv în interiorul amplasamentelor), indiferent de destinația și regimul de înălțime ale construcțiilor;– în situația în care accesul carosabil accesibil autospecialelor de intervenție depășește lungimea de 30,00 m, se vor asigura două benzi de circulație cu lățimea totală de min 7,0 m. Varianta a) la cel puțin o fațadă a clădirii (pentru construcțiile cu înălțimea cuprinsă între 15,00 m < h < 28,00 m, măsurată de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori); Varianta b) la cel puțin două fațade ale clădirii (pentru construcțiile cu înălțimea h > 28,00 m, măsurată de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori);
    Figura 65 - Accesul autospecialelor de
    intervenție la clădiri cu înălțimea mai mare de 15 m (măsurată de la nivelul
    de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori)
     +  Articolul 2.6.3. Caracteristicile tehnice ale autospecialelor de pompieri necesare dimensionării drumurilor și planșeelor pe care au acces acestea, vor fi următoarele:– lățime: 2,55 m;– înălțime: 4,00 m;– raza minimă de viraj: 11,00 m;– panta maximă: 30%;– masa maximă: 50.000 kg;– lățimea locului de calare până la: 8,20 m;– forța de apăsare a calei pe carosabil: autospeciala se consideră masă maximă operaționalizată 50.000 kg, iar calarea se face în 4 puncte (suprafața pe care o are o cală este de 0,80 mp).  +  Articolul 2.6.4.(1) Căile exterioare de acces și circulație trebuie să permită intervenția autospecialelor în caz de incendiu (fără obstacole), la construcții, instalații, depozite de materiale și substanțe combustibile, precum și accesul la sursele de alimentare cu apă.(2) În situația incintelor construite la care accesul din drumurile publice are încrucișări cu căi ferate sau de metrou suprateran, se vor asigura două căi de acces din drumurile publice, unul din accese realizându-se printr-o zonă care să nu intersecteze calea ferată sau de metrou suprateran.  +  Articolul 2.6.5.(1) Curțile interioare cu aria mai mare de 800 mp, închise pe toate laturile de construcții și situate la nivelul terenului sau al circulațiilor carosabile adiacente sau cu o diferență de nivel de cel mult 50 cm față de acestea, se prevăd cu cel puțin o cale de acces carosabilă pentru autospecialele de intervenție în caz de incendiu, având gabaritul de minimum 4,00 m lățime și 4,50 m înălțime.(2) Curțile interioare cu aria cuprinsă între 200 mp și 800 mp, închise pe toate laturile de construcții și situate la diferențe de nivel mai mari de 50 cm față de nivelul terenului sau al circulațiilor carosabile adiacente, se prevăd cu acces pietonal pentru personalul de intervenție în caz de incendiu, având lățimea liberă de minimum 1,50 m și înălțimea liberă de minimum 2,10 m.  +  Articolul 2.6.6.(1) La clădirile înalte și foarte înalte, în exteriorul pereților cortină, se marchează vizibil locurile pe unde pot pătrunde în clădire formațiile de intervenție în caz de incendiu, utilizând suprafețele carosabile adiacente accesibile autospecialelor de intervenție.(2) La construcțiile închise perimetral cu pereți cortină sau prevăzute cu fațade duble "double skin", circulațiile carosabile vor fi orizontale în dreptul panourilor de fațadă marcate pentru accesul personalului de intervenție în caz de incendiu.(3) Panourile vitrate din închiderile perimetrale ale construcțiilor cu pereți cortină sau din fațadele ventilate și cele duble ale clădirilor înalte și foarte înalte (și recomandabil la toate celelalte construcții) prin care se poate accede în circulațiile comune orizontale sau în încăperi cu acces permanent în circulațiile comune pentru intervenția personalului de intervenție direct din exterior, vor avea asigurate următoarele caracteristici:– înălțime: minimum 1,50 metri;– lățime: minimum 90 cm;– distanța între deschideri succesive situate la același nivel: de la 10,00 la 20,00 de metri;– să fie dispuse pe fiecare nivel al clădirii începând cu primul etaj;– distanțe minime de 4 m măsurate în proiecția orizontală a fațadei între ochiurile mobile de pe un nivel și cele ale nivelurilor situate imediat deasupra și dedesubt, cu excepția celor cu acces la căile comune de circulații orizontale;– panourile de obturare sau ramele ochiurilor mobile trebuie să se poată deschide/sparge și să rămână întotdeauna accesibile din exterior și din interior. Acestea trebuie să fie ușor de observat din exterior de către serviciile de intervenție.  +  Articolul 2.6.7.(1) Față de numărul minim de fațade accesibile și accese corespunzătoare prin străzi sau spații deschise conform prevederilor normate (conform funcțiune sau tip de clădire) este recomandabil să fie îndeplinite și următoarele condiții:a) pentru construcțiile cu mai mult de 3.500 de persoane: să dispună de două fațade deservite de două căi de circulație sau recomandabil de trei fațade, fiind întotdeauna îndeplinite următoarele două condiții:1) lungimea fațadelor accesibile mașinilor de intervenție trebuie să fie mai mare de 50% din perimetrul clădirii;2) să existe posibilitatea realizării accesului la nivelul etajului direct din exterior cu ajutorul echipelor de intervenție folosind autospeciala de salvare de la înălțime prin intermediul unor panouri sau ferestre marcate corespunzător ce se pot deschide sau sparge cu ușurință și prin intermediul cărora se poate accede la o circulație comună orizontală sau spații libere de tip open space. Dacă această condiție nu poate fi îndeplinită, construcția trebuie obligatoriu să aibă trei fațade accesibile distribuite pe tot perimetrul său și deservite de căi de circulație;b) pentru construcțiile care au între 2.501 și 3.500 persoane: trebuie să asigure accesul echipelor de intervenție cu autospeciala de salvare de la înălțime la nivelul etajelor pe două fațade prin spații de tip open space sau circulații comune orizontale. Dacă această condiție nu este îndeplinită, construcția este recomandabil să aibă o a treia fațadă accesibilă deservită de o cale de circulație.(2) Indiferent de numărul persoanelor, la construcțiile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) prevăzute cu locuri pentru dormit, trebuie să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.(3) Este recomandabil ca la construcțiile care au suprafața desfășurată între 15.000 mp și 25.0 mp să se asigure căi de acces și de intervenție pentru autospecialele de intervenție în caz de incendiu, cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și pe a treia latură parțial și, totodată, cel puțin pe 75% din perimetrul pereților exteriori, iar pentru construcțiile care au suprafața desfășurată mai mare de 25.000 mp, să se asigure căi de acces și de intervenție pentru autospecialele de intervenție în caz de incendiu, integral pe toate laturile, pe 100% din perimetrul pereților exteriori.  +  Articolul 2.6.8.(1) În dreptul intrărilor în construcții și al zonelor prevăzute pentru intervenție în caz de incendiu din exterior, precum și în locurile marcate pentru amplasarea și alimentarea cu apă a autospecialelor de intervenție, nu sunt admise amenajări temporare sau permanente, sau spații de parcare sau garare a altor autovehicule.(2) Căile de circulație funcțională, de evacuare și de intervenție în caz de incendiu din interiorul construcțiilor vor fi marcate, astfel încât să fie ușor de recunoscut și de utilizat în caz de incendiu.(3) Racordurile fixe aferente instalațiilor de stingere prevăzute corespunzător reglementărilor tehnice de specialitate vor avea în vedere racordarea autospecialelor la maxim 40,00 m față de acestea, în toate situațiile în care este prevăzută instalație automată de stingere. În situația alimentării autospecialelor de intervenție direct din rezerva de apă prin absorbție cu ajutorul unor tuburi semirigide, se va asigura o distanță maximă față de racord de 6,00 m.
     +  SECȚIUNEA VII2.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, serviciul pentru situații de urgență  +  Articolul 2.7.1.(1) Construcțiile se echipează cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, precum și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.(2) Echiparea cu instalații de stingere și/sau cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului a clădirilor existente la care aceste instalații nu sunt obligatorii (cum sunt lucrările de intervenție efectuate asupra construcțiilor existente, atunci când în mod justificat tehnic nu pot fi îndeplinite unele prevederi ale normativului), poate constitui măsură compensatorie de protecție, în sensul prevederilor Art.1.1.4. alin. (2).  +  Articolul 2.7.2. Clădirile civile se prevăd cu stingătoare, conform normativului și reglementărilor tehnice specifice.  +  Articolul 2.7.3. Serviciul pentru situații de urgență se prevede în situațiile stabilite în reglementarea tehnică specifică.
     +  CAPITOLUL 33. PERFORMANȚE SPECIFICE UNOR FUNCȚIUNI ALE CONSTRUCȚIILOR CIVILE SUPRATERANE CU ÎNĂLȚIMI OBIȘNUITE  +  SECȚIUNEA I3.1. Dispoziții comune3.1.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu)  +  Articolul 3.1.1.1.(1) Încăperile, spațiile și clădirile civile (publice), vor avea determinate riscuri de incendiu, conform prevederilor privind performanțele comune din prezentul normativ.(2) În funcție de riscurile de incendiu determinate, se asigură clasele și nivelurile de performanță la foc prevăzute la Capitolul 3 - Performanțe specifice și la Capitolul 2- Performanțe comune construcțiilor cu orice destinație.(3) Riscurile de incendiu și riscurile de explozie volumetrică ale încăperilor, zonelor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor, se precizează obligatoriu în documentația tehnică.(4) Clădirile civile (publice) vor avea nivelul de stabilitate la incendiu precizat obligatoriu în documentațiile de proiectare. Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească clădirea, pentru încadrarea într-un anumit nivel de stabilitate la incendiu, sunt stabilite conform prevederilor din Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2.3.1.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor  +  Articolul 3.1.2.1. Construcțiile civile cu înălțimi obișnuite se conformează, realizează și compartimentează, potrivit prevederilor normativului.  +  Articolul 3.1.2.2. Construcțiile civile cu înălțimi obișnuite supraterane se amplasează potrivit prevederilor normativului.  +  Articolul 3.1.2.3. În cazul comasării mai multor destinații într-o clădire civilă, acestea se vor separa corespunzător, de regulă, prin pereți și planșee rezistente la foc, conform normativului.  +  Articolul 3.1.2.4. Comasarea cu alte construcții sau între ele a clădirilor civile supraterane înalte și/sau foarte înalte, este interzisă în cadrul aceluiași compartiment de incendiu.  +  Articolul 3.1.2.5.(1) Prin conformare se vor avea în vedere prevederile privind performanțele comune și cele specifice.(2) Construcțiile civile supraterane cu înălțimi obișnuite vor fi conformate astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat (conform prevederilor Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2), aria construită (Ac), destinație și numărul de niveluri, conform prevederilor din Art. 3.1.2.6. și Art. 3.1.2.7. precum și Tabelul 41 și Tabelul 42.(3) Pe cât posibil, activitățile cu riscuri mari și foarte mari de incendiu, se dispun în zone distincte ale construcției.(4) Dispunerea încăperilor și a spațiilor cu risc de explozie volumetrică în subsolurile construcțiilor civile supraterane nu este recomandată. În subsolurile acestor construcții se pot dispune astfel de riscuri numai atunci când sunt justificate tehnic și sunt asigurate măsurile specifice de protecție și compartimentate cu elemente rezistente la foc și explozie.(5) În construcțiile supraterane sau subterane civile nu este admisă manipularea, prelucrarea sau depozitarea materialelor și substanțelor cu risc de explozie volumetrică, precum și amplasarea atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, cu excepția celor stabilite conform prevederilor normativului și celor cu funcțiuni de laboratoare, farmacii, spitale etc.(6) La activitățile cu risc de explozie volumetrică dispuse tehnic sau funcțional la toate nivelurile construcției (inclusiv pe terasa ultimului nivel al construcției civile), este obligatorie asigurarea măsurilor corespunzătoare de compartimentare către alte spații și funcțiuni cu elemente rezistente la foc și explozie volumetrică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice aplicabile.  +  Articolul 3.1.2.6. În funcție de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, ariile construite ale construcțiilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile (Ac), se conformează potrivit prevederilor din Tabelul 41 și Art. 3.1.2.7. Tabelul 41: Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) ale clădirilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile cu nivelul de stabilitate la incendiu
    Nivel de stabilitate la incendiuAria maximă construită (Ac) a clădirilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile (mp)
    cu un nivelcu mai multe niveluri
    I - II3.500
    III2.500
    IV2.0001.500
    V1.000800
    Note Tabelul 41:(a) Atunci când se prevăd instalații automate de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, ariile construite se pot majora cu 25% (cu excepția clădirilor înalte și foarte înalte).(b) Atunci când se prevăd instalații automate de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, cu acoperire totală și instalații de stingere automată a incendiului cu sprinklere, ariile construite se pot majora cu 100% pentru construcțiile/compartimentele de incendiu încadrate în nivelul de stabilitate la incendiu III, IV sau V.(c) În situația clădirilor încadrate în nivelul de stabilitate la incendiu I (cu excepția clădirilor înalte și foarte înalte) sau II atunci când se prevăd instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări, aria construită nu se limitează.(d) Prin excepție de la lit. a), ariile construite (Ac) ale clădirilor înalte și/sau foarte înalte care nu sunt obligatoriu de echipat cu instalații automate de stingere conform normativului de profil, pot fi majorate cu 50% în cazul clădirilor înalte sau cu 25% în cazul clădirilor foarte înalte atunci când sunt echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu apă tip sprinkler, suplimentar față de prevederile normativului P118:2/2013.(e) Majorările nu se cumulează.
     +  Articolul 3.1.2.7. Clădirile supraterane civile trebuie să respecte următoarele condiții de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri supraterane, destinație și capacitatea maximă simultană de utilizatori:a) la cele cu nivelul de stabilitate la incendiu I, numărul de niveluri supraterane nu se limitează, indiferent de destinația și capacitatea lor;b) la cele cu nivelul de stabilitate la incendiu II, numărul de niveluri supraterane să fie corespunzător construcțiilor supraterane cu înălțimi obișnuite (să nu determine încadrarea lor în clădiri înalte sau foarte înalte, încadrate în nivelul de stabilitate la incendiu I);c) la cele cu nivelul de stabilitate la incendiu III, IV sau V, numărul de niveluri supraterane este limitat în funcție de destinație și de capacitatea maximă simultană de utilizatori, conform prevederilor din Tabelul 42. Tabelul 42: Condiții de corelare între destinație, capacitatea maximă simultană și numărul de niveluri supraterane ale clădirilor civile, cu nivel de stabilitate la incendiu III, IV sau V
    Nr. crt.Construcții supraterane civile pentru:Capacitate maximă simultană (utilizatori)Număr maxim de niveluri supraterane admis pentru clădiri civile cu nivelul de stabilitate la incendiu:
    IIIIVV
    11. Clădiri destintate persoanelor care nu se pot evacua singure;150211
    22a. Muzee sau expoziții care nu adăpostesc valori deosebite și nu sunt săli aglomerate;300321
    2b. Clădiri pentru cazare temporara;200
    2c. Clădiri pentru învățământ primar480
    2d. Clădiri pentru învățământ secundar și terțiar nonuniversitar;
    33. Clădiri de locuit;200532
    44. Clădiri cu altă destinație (fără săli aglomerate).300521
    Note Tabelul 42:(a) În cazuri justificate tehnic care se efectuează în baza unei/unor expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu, de către specialiști atestați potrivit legii (experți tehnici pentru cerința fundamentală securitate la incendiu construcții și/sau instalații), pentru construcțiile prevăzute la nr. crt. 2a, 2b, 2d, 3 și 4 investitorii/beneficiarii pot adopta un singur nivel în plus față de nivelurile supraterane admise, cu condiția echipării acestora cu instalații de stingere a incendiilor tip sprinkler (sau ceață de apă exclusiv pentru situațiile în care au fost testate conform standardelor relevante).(b) În cazul construcțiilor cu destinația de locuit individuale încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu investitorii/beneficiarii pot adopta un singur nivel în plus cu condiția respectării condițiilor din paranteze specificate la Tabelul 2 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile), pentru nivelul de stabilitate la incendiu V.(c) În cazul construcțiilor cu destinația de cazare temporară încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu, investitorii/beneficiarii pot adopta un singur nivel în plus cu condiția echipării acestora cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, prin prevederea de dispozitive tip AFDD conform recomandărilor din SR EN 62606 precum și specificațiilor reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor", indicativ I7-2011, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 2.741/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu condiția respectării măsurilor din paranteze specificate la Tabelul 2 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile), pentru nivelul de stabilitate la incendiu V.
     +  Articolul 3.1.2.8.(1) Mansardarea construcțiilor civile supraterane (realizarea unui nivel funcțional în volumul podului), este admisă conform prevederilor din Tabelul 43. Tabelul 43: Mansardarea construcțiilor civile supraterane (realizarea unui nivel funcțional în volumul podului)
    Nivel de stabilitate la incendiuClasa de reacție la foc a elementelor de construcțieRezistența la foc a elementelor de construcțieSepararea față de restul construcției
    PerețiUși de comunicare ale mansardei cu podul
    IA1 sau A2-s1,d0R 90EI 90EI_2 60-C1
    IIA1 sau A2-s1,d0R 60EI 60EI_2 45-C1
    IIImin B-s2,d0R 45EI 45EI_2 30-C1
    IVmin B-s3,d0R 30EI 30EI_2 15-C1
    Vmin C-s3,d0R 15EI 15C1
    (2) Mansardarea construcțiilor civile supraterane (realizarea mai multor niveluri funcționale în volumul podului), este admisă conform prevederilor din Tabelul 44. Tabelul 44: Mansardarea construcțiilor civile supraterane (realizarea mai multor niveluri funcționale în volumul podului)
    Nivel de stabilitate la incendiuClasa de reacție la foc a elementelor de construcțieRezistența la foc a elementelor de construcțieSepararea față de restul construcției
    PerețiUși de comunicare ale mansardei cu podul
    IA1 sau A2-s1,d0min. R 120EI 120EI_2 90-C1
    IIA1 sau A2-s1,d0R 90EI 90EI_2 60-C1
    IIImin B-s1,d0R 60EI 60EI_2 45-C1
    IVmin B-s2,d0R 30EI 30EI_2 20-C1
    Vmin b-s3,d0R 15EI 15EI_2 15-C1
     +  Articolul 3.1.2.9.(1) Mansardarea construcțiilor civile supraterane se asigură prin realizarea de tronsoane ale clădirii, prevăzute cu pereți de sectorizare rezistenți la foc minimum A1 sau A2-s1,d0, astfel:a) EI/REI 120, la construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;b) EI/REI 90, la construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;c) EI/REI 60, la construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;d) EI/REI 30, la construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;e) EI/REI 15, la construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV sau V.(2) Mansardarea construcțiilor civile supraterane (realizarea unui nivel funcțional în volumul podului), este admisă dacă pereții de sectorizare rezistenți la foc depășesc cu minimum (Figura 66):– 30 cm (măsurat pe verticală), față de orice astfel de element combustibil al acoperișurilor și al luminatoarelor aflate la mai puțin de patru 4 m distanță de peretele de sectorizare, inclusiv a acoperișurilor cu suport din tablă și termoizolație care nu sunt clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0;– 30 cm (măsurat pe verticală), față de planul exterior al acoperișurilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0 pe care le intersectează;– 30 cm (măsurat pe verticală), față de planul exterior al luminatoarelor aflate la mai puțin de patru 4 m distanță de peretele de sectorizare;– 30 cm (măsurat pe orizontală) față de pereții exteriori și streașinile care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Varianta a.1) - tronsonare paralelă cu linia pantei la nivelul mansardei - depășire cu minimum 30 cm (măsurat pe verticală), față de orice element combustibil al acoperișurilor prin pereți rezistenți la foc Legendă Figura 66 varianta a.1): 1 și 2 - tronsoane cu aria conform Art. 3.1.2.9.(3); 3 - pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1) care secționează planul mansardei Legendă Figura 66 varianta a.2): 1 - pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1) care secționează planul mansardei; 2, 2', 2" - tronsoane cu aria conform Art. 3.1.2.9.(3) Varianta a.2) - tronsonare perpendiculară pe linia pantei - depășire cu minimum 30 cm față de planul exterior al acoperișurilor și streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe care le intersectează prin pereți rezistenți la foc Varianta a) - tronsonare la nivelul mansardei - depășire cu minimum 30 cm (măsurat perpendicular pe verticală) față de planul exterior al acoperișurilor și minimum 30 cm (măsurat pe orizontală) față de planul exterior al streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, pe care le intersectează prin pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1) care secționează planul mansardei Varianta b.1) - tronsonare pe întreaga înălțime a construcției - depășire cu minimum 30 cm (măsurat perpendicular pe verticală) față de planul exterior al acoperișurilor și minimum 30 cm (măsurat pe orizontală) față de planul exterior al pereților exteriori și streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, pe care le intersectează prin pereți rezistenți la foc care secționează întreaga clădire Legendă Figura 66 varianta b.1): 1 și 2 - tronsoane cu aria conform Art. 3.1.2.9.(3); 3 - pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1) care secționează întreaga clădire Legendă Figura 66 varianta b.2): 1 - pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1) care secționează întreaga clădire; 2, 2', 2" - tronsoane cu aria conform Art. 3.1.2.9.(3) Varianta b.2) - tronsonare perpendiculară pe linia pantei - depășire cu minimum 30 cm față de planul exterior al acoperișurilor, pereților exteriori și streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe care le intersectează) Varianta b) - tronsonare pe întreaga înălțime a construcției - depășire cu minimum 30 cm (măsurat perpendicular pe verticală) față de planul exterior al acoperișurilor și minimum 30 cm (măsurat pe orizontală) față de planul exterior al pereților exteriori și streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, pe care le intersectează prin pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1)
    Figura 66 - Separare tronsoane clădire (prin pereți de
    sectorizare rezistenți la foc pentru mansardarea construcțiilor civile)
    (3) Pereții de sectorizare rezistenți la foc minimum prevăzuți la alin. (1) se dispun la maximuma) 65 m distanță, într-o arie de maximum 1.000 mp în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;b) 55 m distanță, într-o arie de maximum 875 mp stabilitate la incendiu II;c) 45 m distanță, într-o arie de maximum 625 mp stabilitate la incendiu III;d) 35 m distanță, într-o arie de maximum 500 mp stabilitate la incendiu IV;e) 25 m distanță, într-o arie de maximum 300 mp în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu V.(4) Mansardarea clădirilor civile cu nivel de stabilitate la incendiu I-II, este admisă în condițiile alin. (1), iar elementele de construcție structurale, utilizate la realizarea mansardei au minimum clasa de reacție la foc A1, A2 s1,d0.(5) În clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu III^V, mansardarea este admisă în condițiile respectării prevederilor din Tabelul 42, numărul de niveluri ale mansardei incluzându-se în numărul de niveluri supraterane ale construcției și luându-se în calcul la determinarea nivelului de stabilitate la incendiu al construcției.
    3.1.3. Limitarea propagării incendiilor  +  Articolul 3.1.3.1. În cadrul construcțiilor civile, se asigură separarea încăperilor de restul construcției potrivit prevederilor privind performanțele comune și specifice, iar atunci când norma nu dispune, prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului, potrivit prevederilor din Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2.  +  Articolul 3.1.3.2. Măsurile de securitate la incendiu pentru construcțiile civile supraterane cu înălțimi obișnuite, se stabilesc și se asigură în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, destinație, riscuri de incendiu, numărul de niveluri, densitățile sarcinilor termice (q) și tip de clădire, conform prevederilor normativului.  +  Articolul 3.1.3.3.(1) Pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu, se prevăd pereți despărțitori cu rol de sectorizare de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu care secționează transversal clădirea civilă (pot avea traseu sinuos și pot fi decalați în plan vertical).(2) Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească pereții și ușile pereților despărțitori cu rol de sectorizare prevăzuți pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu sunt precizate în Art. 3.1.3.4. și Tabelul 45.(3) În clădirile civile acești pereți cu rol de sectorizare prevăzuți pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu, se amplasează la cel mult:a) 30 m distanță, în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;b) 110 m distanță, în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;c) 90 m distanță, în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;d) 70 m distanță, în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;e) 50 m distanță, în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu V.(4) La clădirile de locuit separarea se face între apartamente precum și între acestea și circulațiile comune orizontale, cu pereți rezistenți la foc conform dispozițiilor specifice.(5) La clădirile cu pod, pereții despărțitori cu rol de sectorizare prevăzuți pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu trebuie să separe și volumul podului.(6) La clădirile de producție/depozitare se respectă dispozițiile specifice.  +  Articolul 3.1.3.4. În toate cazurile în care se prevăd pereți de sectorizare la, sau între grupările de încăperi de tip open space, conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu, se respectă minimum prevederile din Tabelul 45. Tabelul 45: Comportare la foc a pereților și ușilor pereților cu rol de sectorizare prevăzuți pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la pereți despărțitori cu rol de sectorizare care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu
    PerețiSectorizare pe lungimea unei clădiri civile (secționează transversal clădirea civilă)Sectorizare funcțională
    Distanță între ele (m)UșiUși
    IEI/REI 120A1 sau A2-s1,d0130EI_2 60-C5S200EI_2 60-C5S200
    IIEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0110EI_2 60-C5S200EI_2 45-C5S200
    IIIEI/REI 60A1 sau A2-s1,d090E 45-C5SaE 30-C5Sa
    IVEI/REI 30min B-s1,d070E 30-C5SaE 15-C5Sa
    VEI/REI 15min C-s1,d050E 15-C5SaC5
     +  Articolul 3.1.3.5. Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească pereții, ușile și planșeele de separare a caselor de scări închise, a coridoarelor și holurilor din clădirile civile cu înălțimi obișnuite, atunci când nu se regăsesc în destinațiile specifice detaliate în normativ, sunt precizate în Tabelul 46 și Tabelul 47. Tabelul 46: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădiri civile cu înălțimi obișnuite, atunci când nu se regăsesc în destinațiile specifice detaliate în normativ
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la case de scări închise
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției casele de scări)Uși (cu excepția ușilor de apartament)
    I h<28mEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0E 60-C5S200
    IIEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S200
    II (+)EI/REI 120A1 sau A2-s1,d0REI 90A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S200
    IIIEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0REI 60A1 sau A2-s1,d0E 30-C5Sa
    III (+)EI/REI 60A1 sau A2-s1,d0REI 45A1 sau A2-s1,d0E 30-C5Sa
    IVEI/REI 45A1, A2-s1,d0 sau B- s1,d0REI 30A1, A2-s1,d0 sau B- s1,d0C5
    VEI/REI 30A1, A2-s1,d0, B-s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0REI 15A1, A2-s1,d0, B-s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0C5
    Note Tabelul 46:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
    Tabelul 47: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădiri civile cu înălțimi obișnuite, atunci când nu se regăsesc în destinațiile specifice detaliate în normativ
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la coridoare și la holuri
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)Uși (cu excepția celor către case de scări închise)
    Ih<28mEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0Conform Tabelul 2, nr. crt. 3Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplineascăPLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu.A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_200
    IIEI/REI 60A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal
    II (+)EI/REI 60A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal
    IIIEI/REI 45A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0C5
    III (+)EI/REI 45A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0A1 sau A2-s1,d0C5
    IVEI/REI 30A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0C5
    VEI/REI 15A1, A2-s1,d0, B- s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0A1, A2-s1,d0, B- s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0-
    Note Tabelul 47:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
     +  Articolul 3.1.3.6.(1) Funcțiunile cu diferite riscuri de incendiu comasate într-o clădire civilă (publică), se separă de restul construcției prin pereți, planșee și goluri protejate, în conformitate cu prevederile generale, performanțele comune și specifice stabilite în normativ.(2) Bucătăriile și zonele destinate preparărilor calde vor fi izolate de spațiile accesibile publicului, vor fi delimitate prin pereți A1 sau A2-s1,d0, minimum EI/ REI 60 și planșee A1 sau A2-s1,d0, minimum REI 60, iar ușile de comunicare vor fi minimum E15. La clădirile de locuit se respectă dispozițiile specifice.(3) Bucătăriile și zonele destinate preparărilor calde dispuse liber în spațiile publice vor fi delimitate cu ecrane de minimum 0,50 m, dispuse sub plafon, realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc DH 30.(4) La bucătăriile situate în clădirile înalte, foarte înalte sau cele aferente sălilor aglomerate, hotele se prevăd cu instalații automate de stingere testate în baza unor specificații tehnice aplicabile specifice acestei utilizări preconizate.(5) Bucătăriile, cu excepția celor dispuse în clădiri de locuit, se dotează cu cel puțin 2 (două) stingătoare de incendiu portative cu performanța de stingere cel puțin 75F.(6) Indiferent de funcțiunea clădirii, separarea circulațiilor comune orizontale de evacuare (care sunt luate în calculul lungimilor căilor de evacuare) față de grupurile sanitare adiacente (băi, dușuri, W.C.), se poate realiza conform condițiilor normate pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu. Delimitarea grupurilor sanitare față de alte spații (cu excepția circulațiilor comune orizontale de evacuare) se face prin pereți cu minimum rezistența la foc necesară circulațiilor comune orizontale de evacuare (coridoare, holuri), dacă spațiile adiacente grupurilor sanitare nu generează performanțe mai mari ale pereților. Nu este necesară delimitarea prin elemente cu performanță la foc a grupurilor sanitare către încăperi cu destinație de dormitor, salon de spital, birou etc. Atunci când grupurile sanitare debușează în spații ale circulațiilor comune orizontale de evacuare prevăzute cu suprapresiune, se poate aplica regula delimitării cu pereți prevăzuți mai sus iar ușile vor fi prevăzute cu autoînchidere (-C).  +  Articolul 3.1.3.7. Spațiile accesibile publicului vor fi astfel realizate și protejate încât să fie ferite de fum în caz de incendiu, respectându-se condițiile specifice stabilite prin normativ și alte reglementări specifice.
    3.1.4. Alcătuiri constructive  +  Articolul 3.1.4.1.(1) Construcțiile civile se alcătuiesc corespunzător prevederilor normativului, îndeplinind performanțele generale și specifice ale acestora. Se recomandă utilizarea materialelor de construcție clasa A1 sau A2-s1,d0.(2) Atunci când conform prevederilor normativului se pot utiliza materiale și elemente din alte clase de reacție la foc (exceptând clasa A1 sau A2-s1,d0), în funcție de condițiile specifice și scenariile de securitate la incendiu elaborate, precum și de rolul pe care îl au în caz de incendiu, se asigură măsurile de protecție corespunzătoare, potrivit normativului.(3) Prin modul de alcătuire și realizare, elementele de construcție utilizate nu trebuie să propage focul cu ușurință.  +  Articolul 3.1.4.2. Circulațiile verticale (scări, rampe) și orizontale prevăzute pentru circulația funcțională normală și evacuarea în caz de incendiu a utilizatorilor construcției, trebuie să îndeplinească condițiile normate de dispunere, alcătuire, dimensionare și rezistență la foc, conform prevederilor normate privind performanțele comune și specifice destinației și tipului clădirilor.  +  Articolul 3.1.4.3.(1) Ascensoarele (pentru circulația funcțională, de marfa, pentru transportul persoanelor cu dizabilități, de pompieri, mici de materiale etc.) și în general, sistemele de transport pe verticală din construcții civile, inclusiv încăperile pentru mașinile aferente acestora, se separă de restul clădirii prin pereți rezistenți la foc (EI, după caz REI) și planșee rezistente la foc (REI), potrivit prevederilor privind performanțele comune ale normativului.(2) Golurile de palier prin care utilizatorii au acces la ascensoare de marfă din construcțiile civile cu înălțime obișnuită, se protejează cu:a) uși rezistente la foc minimum EI 90 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu;b) uși rezistente la foc minimum EI 60 pentru nivelul III de stabilitate la incendiu (EI 45 în situația echipării suplimentare a construcțiilor cu instalații automate de stingere tip sprinkler);c) uși rezistente la foc minimum EI 30 pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu;d) uși etanșe la foc minimum E 15 pentru nivelul V de stabilitate la incendiu (acolo unde ascensoarele sunt permise).(3) Golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională (transportul) persoanelor (valide sau cu dizabilități) din construcțiile civile cu înălțime obișnuită, se protejează conform Art. 2.4.4.2.5. alin. (1). În toate situațiile se vor avea în vedere prevederile stipulate la Art. 2.4.4.2.5. alin. (2) și alin. (3).  +  Articolul 3.1.4.4.(1) Ascensoarele pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se prevăd obligatoriu la clădiri cu persoane care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) și suplimentar conform Art. 2.4.4.3.3..(2) Ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se dispun în puț propriu separat de restul construcției prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 90 și, după caz, planșee rezistente la foc minimum REI 60, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. La clădirile înalte și foarte înalte se respectă dispozițiile specifice.(3) Ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, atunci când respectă simultan următoarele condiții:a) sunt prevăzute cu puț propriu, echipat cu instalație în suprapresiune, separat de restul construcției cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 90 și planșee rezistente la foc minimum REI 60, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0;b) au asigurată funcționarea timp de minimum 60 minute de la izbucnirea incendiului;c) au acces la căile comune de circulație orizontală, la un hol sau o cale de acces directă în exterior;d) sunt în legatură cu o scară sau o ieșire spre exterior, direct sau prin intermediul unei căi de acces separate (coridor, hol);e) în fața ușilor de palier ale acestor ascensoare se asigură o zonă de așteptare care să nu blocheze circulația de evacuare a celorlalți utilizatori;f) sunt alimentate cu energie electrică din două surse independente;g) au asigurată marcarea și semnalizarea corespunzătoare.  +  Articolul 3.1.4.5.(1) Accesul la ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la nivelurile supraterane ale clădirilor civile cu înălțime obișnuită, se asigură prin:– uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc EI 60 atunci când debușează în spații ferite de fum (degajamente protejate sau coridoare protejate prevăzute cu suprapresiune sau admisie de aer și evacuare de fum mecanică); în acest caz spațiile în care debușează ușile de palier ale ascensoarelor trebuie să fie prevăzute cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 60 și uși minimum EI_2 30-C5S_200;– realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși etanșe la foc și la fum E 30-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 60 la ușile ascensoarelor; în acest caz încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 60.(2) Accesul la ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la nivelurile subterane ale clădirilor civile cu înălțime obișnuită, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_260-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI60 la ușile ascensoarelor; în acest caz încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 60.(3) Dacă ascensoarele care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, au cabina cu două accese, toate golurile de acces prevăzute trebuie să îndeplinească condițiile de la alin. (1) și alin. (2).(4) Ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu din clădirile civile cu înălțime obișnuită, vor avea comenzile în coridoare sau în degajamente protejate.(5) La clădirile înalte, foarte înalte și la cele cu săli aglomerate se respectă dispozițiile specifice.  +  Articolul 3.1.4.6.(1) Atunci când golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor și la ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la nivelurile supraterane ale clădirilor cu înălțime obișnuită, debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, toate ușile de la ascensoare vor fi minimum EI 60 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C5S_200 și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 60. La nivelurile subterane toate ușile de la ascensoare vor fi minimum EI 60 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 60.(2) Atunci când golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, la scările de evacuare a persoanelor și la ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la nivelurile supraterane ale clădirilor cu înălțime obișnuită, debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, toate ușile de la ascensoare vor fi minimum EI 60, ușa de la casa scării va fi minimum EI_2 6O-C5S_200 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C5S_200 și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 60. La nivelurile subterane, toate ușile de la ascensoare vor fi minimum EI 60, ușa de la casa scării va fi minimum EI_2 60-C5S_200 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 60.  +  Articolul 3.1.4.7.(1) Ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri), se prevăd obligatoriu în situațiile stabilite în normativ și se realizează conform prevederilor privind performanțele specifice, fiind dispuse în puțuri proprii, separate de restul construcției prin pereți rezistenți la foc minimum REI 120 și după caz, planșee rezistente la foc minimum REI 120, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.(2) Ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) se pot prevedea și suplimentar conform Art. 2.4.4.4.2..  +  Articolul 3.1.4.8.(1) Accesul la ascensoarele de intervenție la nivelurile supraterane ale clădirilor se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 120 la ușile ascensoarelor iar încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 120 (conform Figura 67 varianta a)).(2) Accesul la ascensoarele de intervenție la nivelurile subterane ale clădirilor civile se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 120 la ușile ascensoarelor iar încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 120 (conform Figura 67 varianta b)). Varianta a) în suprateran Varianta b) în subteran
    Figura 67 - Accese la ascensoare de
    intervenție ale clădirilor (cerințe minimale)
    (3) Dacă ascensoarele de intervenție au cabina cu două accese, toate golurile de acces prevăzute trebuie să îndeplinească condițiile de la alin. (1) și alin. (2).(4) La clădirile înalte sau foarte înalte ascensoarele de intervenție se prevăd conform dispozițiilor specifice.(5) Dimensiunile cabinei ascensorului de intervenție în caz de incendiu (de pompieri) trebuie să fie de minimum 1.100 mm lățime și 1.400 mm adâncime, cu o sarcină nominală de 630 kg.; lățimea minimă a pasajului liber al ușii de cabină trebuie să fie de 800 mm. Dacă ascensorul de pompieri este destinat a fi utilizat pentru evacuare, pentru a transporta tărgi sau paturi sau este un ascensor care are o cabină cu două accese, soluție care de regulă nu este recomandată, atunci sarcina nominală minimă trebuie să fie de 1.000 kg și dimensiunile cabinei de 1.100 mm lățime și 2.100 mm adâncime.(6) Ascensoarele de intervenție vor fi aduse automat la parter în caz de incendiu și vor avea asigurat apel prioritar pentru pompieri.(7) Ascensoarele panoramice nu pot fi utilizate (de către pompieri) ca ascensoare de intervenție în caz de incendiu.(8) Ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) sunt alimentate cu energie electrică din două surse independente.(9) Ascensorul de intervenție în caz de incendiu trebuie să fie poziționat în cadrul construcțiilor astfel încât să fie prevăzut cu acces spre exterior direct din afară sau prin spații ferite de fum cu lungimea maximă echivalentă cu cea a dimensiunilor de coridor înfundat din tipul sau destinațiile construcțiilor în care se află. Aceeași regulă se aplică în cazul prevederii mai multor ascensoare de intervenție într-o construcție.(10) Ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) vor asigura accesul pompierilor la toate nivelurile clădirii, cu excepția parcajelor subterane cu mai mult de 4 niveluri subterane înglobate în clădiri înalte sau foarte înalte, la care ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) aferente parcajului, se separă de ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) ale nivelurilor supraterane.(11) În cazul defectării sau opririi, ascensoarele de intervenție din clădirile supraterane înalte și foarte înalte, precum și din clădirile unde acestea se mai prevăd, trebuie să fie echipate cu un acces prin care pompierii blocați să se poată salva singuri sau cu ajutorul altora (de exemplu trapa de salvare care trebuie prevăzută în acoperișul cabinei să fie echipată cu scară portabilă). În caz de incendiu toate cabinele trebuie să fie aduse automat la parter și să rămână oprite până la anularea comenzii de incendiu din clădire. Fac excepție ascensoarele pentru intervenție, precum și cele pentru evacuare persoane cu dizabilități, care vor funcționa în timpul incendiului, prin alimentare de rezervă.(12) Atunci când golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor și la ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, ușile de la toate ascensoarele vor fi minimum EI 120 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 30-C5S_200 în suprateran și minimum EI_2 60-C5S_200 în subteran și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 120.(13) Atunci când golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, la scările de evacuare a persoanelor și la ascensoarele prevăzute pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri), debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, ușile de la ascensoare vor fi minimum EI 120 și ușa de la casa scării va fi minimum EI_2 120-C5S_200 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 30-C5S_200 în suprateran și minimum EI_2 60-C5S_200 în subteran și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 120.(14) Atunci când golurile de acces la scările de evacuare a persoanelor, la ascensoarele prevăzute pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri), precum și la alte tipuri de ascensoare, debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, ușile de la toate ascensoarele vor fi minimum EI 120 și ușa de la casa scării va fi minimum EI_2 120-C5S_200 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 30- C5S_200 în suprateran și minimum EI_2 60-C5S_200 în subteran și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 120.
     +  Articolul 3.1.4.9. Plafoanele autoportante sau suspendate, pardoselile supraînălțate, finisajele, tratamentele termice și fonice, panourile de tâmplărie, ușile, ferestrele, pereții cortină, fațadele ventilate și fațadele duble "double skin", acoperișurile, galeriile, canalele, estacadele, ghenele pentru instalații, coșurile, încăperile și spațiile destinate instalațiilor aferente construcțiilor, camerele de pubele, compactoarele și crematoriile pentru deșeuri, încăperile de depozitare, panourile publicitare amplasate pe fațadele clădirilor, instalațiile și echipamentele specifice energiei regenerabile, precum și alte materiale, produse sau elemente de construcție utilizate la clădiri civile, se realizează conform prevederilor privind performanțele comune și specifice destinației și tipului clădirilor civile.  +  Articolul 3.1.4.10. Finisajele, pe căile comune de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor construcțiilor cu înălțime obișnuită, se realizează potrivit prevederilor privind performanțele comune construcțiilor cu orice destinație.  +  Articolul 3.1.4.11.(1) Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisarea interioară a caselor de scări închise și a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor normate specifice destinației și tipului clădirilor.(2) În cazul în care nu se regăsesc în prevederile normate pentru destinațiile specifice clădirilor detaliate în normativ (conform prevederilor privind performanțele specifice destinației clădirilor), clasele de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisarea interioară a caselor de scări închise și a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 48.(3) Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisarea interioară a caselor de scări închise și a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, trebuie să corespundă și prevederilor privind performanțele specifice acestora. Tabelul 48: Clase de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisajele interioare la casele de scări închise și a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri, tuneluri, degajamente protejate etc.) în clădiri supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuFinisaje
    la coridoare și la holurila case de scări închise/ degajamente protejate/ tuneluri
    PerețiTavane/ plafoane (autoportante sau suspendate)PardoseliPerețiTavane/ plafoane (autoportante sau suspendate)Pardoseli
    IA1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0A1_FL sau A2_FL-s1A1 sau A2- s1,d0A1 sau A2- s1,d0A1_FL sau A2_FL-s1
    IIA1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0A1_FL sau A2_FL-s1A1 sau A2- s1,d0A1 sau A2- s1,d0A1_FL sau A2_FL-s1
    IIImin B-s1,d0min B-s1,d0min B_FL-s1min B-s1,d0A1 sau A2- s1,d0min B_FL-s1
    IVmin C-s1,d0min C-s1,d0min C_FL-s1min C-s1,d0min B-s1,d0min C_FL-s1
    Vmin D-s1,d0min D-s1,d0min D_FL-s1min D-s1,d0min C-s1,d0min D_FL-s1
    Note Tabelul 48:(a) Pe căile comune de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor construcțiilor cu înălțime obișnuită se admit și finisaje din folii cu grosimea de maxim 0,5 cm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete sau lemn, cu grosimea de maxim 2 cm,minimum C_FL-s1, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact, care se lipesc sau se așează liber pe suport A1 sau A2-s1,d0.(b) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
    (4) În cazul în care nu se regăsesc în prevederile normate pentru destinațiile specifice clădirilor detaliate în normativ (conform prevederilor privind performanțele specifice destinației clădirilor), clasele de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisarea interioară a încăperilor, cu excepția caselor de scări închise și a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 49.(5) Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisarea interioară a încăperilor, cu excepția caselor de scări închise și a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, trebuie să corespundă și prevederilor privind performanțele specifice acestora. Tabelul 49: Clase de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisajele interioare la încăperi, cu excepția caselor de scări închise și a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri, tuneluri, degajamente protejate etc.) în clădiri supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuFinisaje în încăperi
    PerețiTavane/ plafoane (autoportante sau suspendate)Pardoseli
    Imin B-s1,d0min B-s1,d0min B_FL-s1
    IImin B-s2,d0min B-s2,d0min C_FL-s1
    IIImin B-s3,d0min B-s3,d0min C_FL-s1
    IVmin C-s3,d0min C-s3,d0min D_FL-s1
    V-min d0-
    Notă Tabelul 49: "- " - Reprezintă "fără performanțe la foc necesare".
     +  Articolul 3.1.4.12.(1) Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile precum și cele admise de lichide combustibile vor îndeplini condițiile prevăzute la subcapitolul 2.4.16. Încăperi de depozitare privind încăperile de depozitare din clădiri civile.(2) Depozitarea mărfurilor și substanțelor cu pericol de explozie în clădirile civile, precum și amplasarea atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, nu este admisă decât în cazurile menționate și cu respectarea prevederilor normativului.
    3.1.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu  +  Articolul 3.1.5.1.(1) Clădirile civile vor avea asigurat numărul necesar de căi de evacuare a utlizatorilor în caz de incendiu, corespunzător dispuse, alcătuite și dimensionate, potrivit prevederilor normativului (conform prevederilor generale precum și privind performanțele comune și cele specifice).(2) Pereții și planșeele de separare ale caselor de scări închise și a circulațiilor comune orizontale funcționale și de evacuare din clădiri civile și golurile de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor, practicate în pereții care separă de restul construcției civile casele de scări, căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent și circulațiile comune orizontale funcționale și de evacuare din clădiri civile, vor corespunde prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului acestor clădiri.(3) În clădirile civile, golurile de acces la casele de scări respectă prevederile privind performanțele specifice destinației și tipului de clădiri civile.(4) În clădirile civile care nu sunt înalte sau foarte înalte, de sănătate sau învățământ, golurile de acces la casele de scări pot avea uși cu autoînchidere C5, spre coridoare, vestibuluri de etaj și holuri, dacă normativul nu dispune altfel și sunt îndeplinite următoarele condiții:a) pereții și planșeele coridoarelor, vestibulurilor, holurilor au aceeași rezistență la foc cu cele ale caselor de scări;b) între coridoare, vestibuluri sau holuri și încăperile adiacente, inclusiv alte case de scări, se prevăd uși C5, iar aceste uși ale încăperilor adiacente trebuie să aibă performanța la foc cel puțin egală cu acea a ușilor folosite la case de scări închise, corespunzătoare prevederilor privind performanțele specifice fiecărei destinații și tip de clădire;c) eventualele ferestre pentru iluminarea indirectă a coridoarelor de etaj sau a holurilor sau a vestibulurilor, practicate în pereții ce le separă de încăperile adiacente, sunt protejate conform Art. 2.5.6.2.2..  +  Articolul 3.1.5.2.(1) Sunt admise scări de evacuare interioare deschise în construcțiile civile, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor a cel mult două niveluri supraterane succesive (P+2E sau D+P+E).(2) Scările amplasate în volumul atriumului și neînchise în case de scări proprii, nu constituie căi de evacuare în caz de incendiu. Fac excepție atriumurile cu înălțimea de maximum patru niveluri ale construcției, unde se consideră că pe scara deschisă în atrium, se poate asigura trecerea unui singur flux de evacuare, chiar dacă lățimea rampelor asigură mai multe fluxuri.  +  Articolul 3.1.5.3. Dispunerea, alcătuirea, gabaritele și numărul căilor de evacuare, lungimea de evacuare, traseele prevăzute și numărul unităților de trecere (fluxuri) de evacuare asigurate, numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (U_f), trebuie să îndeplinească condițiile de circulație și evacuare a utilizatorilor construcției, stabilite în prevederile generale precum și performanțele comune și cele specifice destinației și tipului de clădiri civile, astfel încât să îndeplinească performanțele corespunzătoare destinației, tipului de construcție, riscului de incendiu și nivelului de stabilitate la incendiu asigurat.  +  Articolul 3.1.5.4.(1) Lungimile maximum admise ale căilor de evacuare din clădirile civile obișnuite (cu excepția clădirilor înalte și foarte înalte), sunt cele prevăzute în prevederile privind performanțele specifice destinației și tipului de clădiri civile, iar pentru atriumuri conform prevederilor din Tabelul 50.(2) Lungimile maximum admise ale căilor de evacuare din clădirile civile înalte și foarte înalte pe circulațiile comune orizontale deschise spre atriumuri, se vor reduce cu 25% față de lungimile de evacuare specifice acestor clădiri. Pentru încăperile de dormit din hoteluri, moteluri, cămine, spitale, locuințe și altele similare din clădirile civile înalte și foarte înalte, lungimile căilor de evacuare pe circulațiile comune orizontale deschise spre atriumuri se reduc cu 50%. Tabelul 50: Lungimi de evacuare pe circulațiile comune orizontale deschise spre atriumuri
    Nr. crt.Clădiri civileNivel de stabilitate la incendiu asiguratLungime maximă de evacuareObservații
    în două direcții diferiteîntr-o direcție (coridor înfundat)
    metrimetri
    1.Circulații comune deschise spre atriumI și/sau II3520Pentru încăperile de dormit din hoteluri, moteluri, cămine, spitale, locuințe și altele similare, lungimile căilor de evacuare pe circulațiile comune orizontale deschise spre atriumuri se reduc cu 50%.
    III2515
    IV1612
    V1010
     +  Articolul 3.1.5.5.(1) Circulațiile comune orizontale deschise spre atrium (platforme, supante etc.), pot constitui căi de evacuare pentru persoanele aflate în încăperile adiacente, atunci când lungimea de evacuare nu depășește valorile maxime admise în Art. 3.1.5.4. și Tabelul 50, de la ușa acestora până la o casă de scări de evacuare (măsurată în axul căilor), în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției.(2) Ușile încăperilor care debușează în circulațiile comune orizontale deschise spre atrium, se alcătuiesc și echipează conform prevederilor normativului referitoare la comunicarea între spații cu destinații diferite și căi de evacuare.  +  Articolul 3.1.5.6. Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) din construcțiile civile cu înălțimi obișnuite, sunt precizate în Tabelul 51. Tabelul 51: Număr normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) din construcțiile civile cu înălțimi obișnuite
    Nr. crt.Destinația construcției sau a porțiunii de construcție din care se evacuează utilizatoriiNumăr normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf)
    1.Destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) etc.50
    2.Pentru învățământ de toate gradele (cu excepția celor enumerate la nr. crt. 1)), cultură, cult, administrative, sociale, laboratoare, studiouri cinematografice și de radio, săli de adunări, auditorii, comerț, expoziții, alimentație publică, de lectură, sport, așteptare, parcaje pentru autoturisme etc.70
    3.Pentru locuit, hoteluri, cămine, cabane, pensiuni etc.80
    Notă Tabelul 51: Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) din clădiri supraterane înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate și din clădirile civile subterane independente este precizat în prevederile privind performanțele specifice acestora.
    3.1.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu  +  Articolul 3.1.6.1.(1) Construcțiile civile supraterane cu înălțimi obișnuite vor avea asigurate condiții de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, potrivit prevederilor normativului.(2) Căile de acces, intervenție și salvare, vor fi corespunzător alcătuite, dimensionate și marcate, astfel încât să poată fi utilizate de către personalul care intervine în caz de incendiu.(3) Căile de intervenție exterioare vor permite accesul ușor al autospecialelor de intervenție ale pompierilor, fiind marcate și menținute permanent libere. De regulă, vor asigura intervenția cel puțin la o fațadă a clădirii, cu excepția situațiilor precizate în normativ.(4) În interiorul construcțiilor civile, căile de intervenție ale pompierilor, marcate corespunzător, vor permite accesul ușor la principalele circulații funcționale și de evacuare (orizontale și verticale), precum și la spațiile cu risc sau pericol de incendiu.(5) În cazul construcțiilor civile supraterane cu înălțimi obișnuite, se va asigura accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pentru procentul (%) din perimetrul pereților exteriori indicat la fiecare funcțiune în parte.3.1.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și alte mijloace de stingere a incendiilor  +  Articolul 3.1.7.1. Clădirile civile se prevăd cu stingătoare, asigurând un stingător portativ cu performanța de stingere minimă 21A și 113B pentru o arie desfășurată de maximum 250 mp, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii.  +  Articolul 3.1.7.2.(1) Construcțiile civile, se echipează cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate.(2) În cazurile în care, la subsolul (subsolurile) construcțiilor civile cu înălțimi obișnuite se prevăd parcaje pentru mai mult de 10 autoturisme sau alte destinații cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu, acestea se alcătuiesc, compartimentează și echipează cu instalații de semnalizare și de stingere, potrivit reglementărilor tehnice de specialitate.(3) În clădirile cu atrium, atriumul și spațiile adiacente acestuia care sunt destinate magazinelor comerciale, expozițiilor cu exponate combustibile și, în general, a unor funcțiuni cu riscuri mari de incendiu, se echipează obligatoriu cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului și instalații automate de stingere cu apă a incendiilor potrivit normativului P118:2/2013, standardului SR EN 12845 și respectiv Normativului privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a III-a - Instalații de detectare, semnalizare și avertizare incendiu, indicativ P118:3/2015, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 364/2015, cu modificările și completările ulterioare.
     +  SECȚIUNEA II3.2. Performanțe specifice3.2.1. Clădiri de locuit supraterane  +  Articolul 3.2.1.1. Clădirile de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite, individuale (unifamiliale) sau colective (blocuri de locuințe, cămine de familiști și nefamiliști, case de locuit destinate copiilor fără adăpost), dispuse independent sau comasate în limitele ariilor compartimentelor de incendiu normate pentru clădirile civile, se amplasează la distanțe de siguranță sau se compartimentează față de clădirile învecinate conform prevederilor normativului.  +  Articolul 3.2.1.2. Clădirile de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite, individuale sau colective, se realizează din produse și elemente de construcție care asigură îndeplinirea condițiilor normate de conformare și corelarea între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri ale clădiri și aria compartimentului de incendiu.  +  Articolul 3.2.1.3. Materialele, produsele și/sau elementele de construcție utilizate la clădiri de locuit supraterane, se realizează conform prevederilor generale, precum și prevederilor privind performanțele comune și cele specifice destinației și tipului clădirilor civile.  +  Articolul 3.2.1.4.(1) Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisarea interioară a caselor de scări închise și a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 52.(2) Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisarea interioară a caselor de scări închise și a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile de locuit înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, trebuie să corespundă și prevederilor privind performanțele specifice acestora. Tabelul 52: Clase de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisajele interioare ale circulațiilor funcționale și de evacuare din clădiri de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuFinisaje
    la coridoare și la holurila case de scări închise/ degajamente protejate/ tuneluri de evacuare
    PerețiTavane/ plafoane (autoportante sau suspendate)PardoseliPerețiTavane/ plafoane (autoportante sau suspendate)Pardoseli
    IA1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0A1_FL sau A2_FL-s1A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0A1_FL sau A2_FL-s1
    IIA1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0A1_FL sau A2_FL-s1A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0A1_FL sau A2_FL-s1
    IIImin B-s1,d0min B-s1,d0min B_FL-s1min B-s1,d0min B-s1,d0min B_FL-s1
    IVmin C-s1,d0min C-s1,d0min C_FL-s1Min C-s1,d0min C-s1,d0min C_FL-s1
    Vmin D-s1,d0min D-s1,d0min D_FL-s1min D-s1,d0min D-s1,d0min D_FL-s1
    Note Tabelul 52:(a) Pe căile comune de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor construcțiilor cu înălțime obișnuită se admit și finisaje din folii cu grosimea de maxim 0,5 cm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete sau lemn, cu grosimea de maxim 2 cm, minimum C_FL-s1, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact, care se lipesc sau se așează liber pe suport A1 sau A2-s1,d0.(b) Stratul fonoizolator la impact/vibroamortizant nu trebuie să aibă performanță la foc.
     +  Articolul 3.2.1.5. În subsolul sau demisolul clădirilor supraterane de locuit, se pot realiza boxe gospodărești, cu condiția ca densitatea de sarcină termică să nu depășească 840 MJ/mp.  +  Articolul 3.2.1.6. Pereții despărțitori din clădirile de locuit vor respecta prevederile din Tabelul 53. Tabelul 53: Condiții pentru pereții despărțitori din clădirile de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nr. crt.Denumire elementNivel de stab.la incendiuCondiții minime perețiObservații
    1.Pereți despărțitori între tronsoane ale clădirii între apartamente, precum și între apartamente și spații comuneIA1 sau A2-s1,d0, EI/REI 90La tronsoane ale clădirii și apartamente situate la demisol separarea se face între apartamente, cu pereți rezistenți la foc minimum A1 sau A2-s1,d0, EI/REI 60 (cu excepția încadrării clădirii în nivelul I de stabilitate, unde acestia trebuie prevăzuți minimum EI/REI 90)
    IIA1 sau A2-s1,d0, EI/REI 60
    IIIA1 sau A2-s1,d0, EI/REI 60
    IVmin B-s1,d0, EI/REI 45/
    Vmin D-s1,d0, EI/REI 30
    2.Pereți despărțitori între băi și bucătării, față de celelalte încăperi ale apartamentului.IEI/REI 45** - Sau peretele despărțitor rezistent la foc de la bucătării va fi prevăzut la camera de zi, în condițiile în care bucătăria este dispusă liber în camera de zi.
    IIEI/REI 30*
    IIIEI/REI 15*
    IV--
    V--
    3.Pereți despărțitori între boxele gospodărești sau de depozitare din subsol sau demisol, în cadrul unor grupări de maximum ”x”mp.IIIIIIIVVA1 sau A2-s1,d0Fără condiții de rezistență la foc, inclusiv la uși.
    4.Pereți despărțitori între grupările de boxe gospodărești menționate la nr. crt. 3. (cu aria de maximum ”x”mp) precum și între acestea și spațiile tehnice ale clădirii (cu excepția acelora care nu sunt explicitate în mod expres în normativ, reglementări specifice și anexe).IIIIIIIVVEI/REI 60Ușile spre coridoare comune ale clădirii vor fi rezistente la foc minimum EI_2 30-C2S_a
    Note Tabelul 53:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) "x" - Grupările de boxe gospodărești sau de depozitare din subsol sau demisol se admit în limita următoarelor arii construite:– maximum 600 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor grupărilor de boxe gospodărești de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul I de securitate la incendiu;– maximum 400 mp, cu condiția ca aria construită a grupărilor de boxe gospodărești de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul II de securitate la incendiu;– maximum 300 mp, cu condiția ca aria construită a grupărilor de boxe gospodărești de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul III de securitate la incendiu;– maximum 200 mp, cu condiția ca aria construită a grupărilor de boxe gospodărești de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul IV de securitate la incendiu;– maximum 100 mp, cu condiția ca aria construită a grupărilor de boxe gospodărești de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul V de securitate la incendiu.(c) * - Sau peretele despărțitor rezistent la foc de la bucătării va fi prevăzut la camera de zi, astfel încât să se creeze o înălțime de 50 de cm dedesubtul tavanului/planșeului/plafonului până la tocăria ușii.
     +  Articolul 3.2.1.7.(1) În clădirile realizate din materiale combustibile (în condițiile admise de normativ), încăperile cu risc mijlociu de incendiu (bucătării, centrale termice și alte spații în care este utilizat focul deschis), vor avea finisaje din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.(2) Garajele (utilizate exclusiv pentru parcare) și parcajele pentru maximum 3 autoturisme, alipite sau înglobate în clădirile de locuit individuale (familiale), se separă de restul construcției prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 și planșee minimum REI 60. Golurile de comunicare funcțională din pereții de separare se protejează cu uși EI_2 30-C3.  +  Articolul 3.2.1.8. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise și a ușilor din clădirile de locuit cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 54. Tabelul 54: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separarea caselor de scări închise și a ușilor din clădirile de locuit cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la case de scări închise
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției casele de scări)Uși (cu excepția ușilor de apartament)
    I h<28mEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_200
    IIEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_200
    II (+)EI/REI 120A1 sau A2-s1,d0REI 90A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_200
    IIIEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0REI 60A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_a
    III (+)EI/REI 60A1 sau A2-s1,d0REI 45A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_a
    IVEI/REI 45A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0REI 30A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0-
    VEI/REI 15A1, A2-s1,d0, B- s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0REI 15A1, A2-s1,d0, B- s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0-
    Note Tabelul 54:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
     +  Articolul 3.2.1.9. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) și a ușilor din clădirile de locuit cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 55. Tabelul 55: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile de locuit cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la coridoare și la holuri
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)Uși (cu excepția celor către case de scări închise)
    I h<28mEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu.A1 sau A2-s1,d0-
    IIEI/REI 60A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0-
    II (+)EI/REI 60A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0-
    IIIEI/REI 45A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0-
    III (+)EI/REI 45A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0-
    IVEI/REI 30A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0-
    VEI/REI 15A1, A2-s1,d0, B- s1,d0, B-s2,d0, C- s1,d0, C-s2,d0, D- s1,d0 sau D-s2,d0A1, A2-s1,d0, B- s1,d0, B-s2,d0, C- s1,d0, C-s2,d0, D- s1,d0 sau D-s2,d0-
    Note Tabelul 55:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
     +  Articolul 3.2.1.10. Clădirile de locuit colective (blocurile de locuințe), care se încadrează în categoria clădirilor supraterane înalte sau foarte înalte, vor respecta prevederile privind performanțele specifice acestor tipuri de clădiri.  +  Articolul 3.2.1.11.(1) Scările de evacuare ale utilizatorilor etajului și eventual ale mansardei clădirilor de locuit individuale (unifamiliale), precum și scările din cadrul apartamentelor duplex sau triplex din orice tip de clădire supraterană de locuit, pot fi realizate din materiale clasa de reacție la foc C sau D și neînchise în case de scări.(2) Scările de evacuare ale utilizatorilor nivelurilor supraterane pot fi continuate în subsolul clădirilor de locuit cu înălțimi obișnuite, dacă golurile de acces în încăperile din subsol sunt protejate funcție de riscurile de incendiu ale încăperilor respective, cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 15-C5S_a.(3) Ușile de evacuare la nivelul terenului ale clădirilor de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite, pot fi cu deschiderea spre interior. Ușile de evacuare la nivelul terenului ale căminelor de familiști și nefamiliști supraterane cu înălțimi obișnuite, vor fi cu deschiderea spre exterior dacă prin ele se evacuează mai mult de 30 de persoane.(4) Ușile de acces din scările de evacuare în apartamente situate în clădiri de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite se recomandă a fi E 15. În clădirile de locuit colective înalte și foarte înalte, ușile de separare a apartamentelor de locuit față de căile comune de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) a utilizatorilor, vor respecta prevederile normate (Art. 4.1.5.3. și Tabelul 92 pentru clădiri înalte și Art. 4.2.5.3. și Tabelul 96 pentru clădiri foarte înalte).  +  Articolul 3.2.1.12. Lungimea maximă de evacuare admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile de locuit (cu excepția clădirilor înalte și foarte înalte), sunt precizate în Tabelul 56. Tabelul 56: Lungimi de evacuare în clădiri de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nr. crt.Clădiri de locuitNivel de stabilitate la incendiu asiguratLungime maximă de evacuareObservații (pentru orice nivel de stabilitate la incendiu)
    în două direcții diferiteîntr-o direcție (coridor înfundat)
    metrimetri
    1.Cu apartamente cu una sau mai multe camereI și/sau II5025În interiorul apartamentelor de locuit, lungimile căilor de evacuare nu se normează.
    III și/sau IV2512
    V128
    Notă Tabelul 56: La clădirile de locuit care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte și compartimentele de incendiu prevăzute cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală și echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de evacuare a fumului din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor se pot majora cu 25%.
     +  Articolul 3.2.1.13.(1) Clădirile de locuit reprezentând unități individuale (cu locuințe unifamiliale, de serviciu, de intervenție, de necesitate de sprijin, de protocol, case de vacanță) sau un ansamblu rezidențial care se constituie în condominiu format din locuințe și construcții cu altă destinație, individuale, amplasate izolat, înșiruit sau cuplat, în care proprietățile individuale sunt interdependențe printr-o proprietate comună forțată și perpetuă, cu înălțimea h = maximum 8 m (unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu accesibil al construcției, față de nivelul de referință), vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și, totodată, cel puțin pe 15% din perimetrul pereților exteriori.(2) Clădirile de locuit colective supraterane cu înălțimi obișnuite cu înălțimea h > 8 m (unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu accesibil al construcției, față de nivelul de referință), vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și, totodată, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.(3) Cu acceptul autorităților locale (a serviciilor/inspectoratelor pentru situații de urgență) și dacă configurația urbanistică permite, se pot utiliza căi de acces amplasate adiacent accesului de intrare în clădirile de locuit colective cu înălțimi obișnuite cu maximum 4 niveluri supraterane.(4) În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii de locuit colective trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1) și (3).
    3.2.2. Clădiri administrative supraterane  +  Articolul 3.2.2.1.(1) Clădirile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite (clădiri ale autorităților și instituțiilor centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri etc.), vor avea asigurat nivelul de stabilitate la incendiu determinat conform prevederilor din Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2.  +  Articolul 3.2.2.2.(1) Clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite (clădiri ale autorităților și instituțiilor centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri etc.), se alcătuiesc în funcție de destinație, astfel încât să asigure îndeplinirea performanțelor specifice de securitate la incendiu și condițiile de conformare și corelare normate între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria compartimentului de incendiu și numărul de niveluri supraterane conform prevederilor din Art. 3.1.2.6., Art. 3.1.2.7. și Tabelul 41 și Tabelul 42.(2) În cazul înglobării unor spații sau încăperi administrative în clădiri civile supraterane obișnuite cu altă destinație (de locuit, învățământ, turism, comerț etc.), se aplică și dispozițiile specifice clădirilor cu funcțiuni mixte, respectându-se cele mai severe condiții.(3) În toate cazurile, nivelurile supraterane ale clădirilor administrative cu înălțimi obișnuite, se separă de nivelurile subterane cu riscuri mari de incendiu (parcări autoturisme, depozite, arhive etc.), prin planșee cu rezistența la foc de minimum REI 120 (inclusiv elementele de susținere ale acestora).(4) Clădirile administrative care se încadrează în categoria sălilor aglomerate sau sunt clădiri înalte/foarte înalte, vor respecta condițiile specifice acestor tipuri de clădiri. Construcțiile administrative subterane vor respecta condițiile normativului specific. Încăperile administrative dispuse în subsolurile clădirilor supraterane sau în clădiri înalte/foarte înalte vor respecta și condițiile specifice acestora  +  Articolul 3.2.2.3.Distanțele minime de siguranță la incendiu ce trebuie asigurate între clădiri civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite (clădiri ale autorităților și instituțiilor centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri etc.) și alte construcții, sunt stabilite conform prevederilor din Art. 2.2.1.2. și Tabelul 4.  +  Articolul 3.2.2.4.(1) În cadrul construcțiilor civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, se asigură separarea încăperilor de restul construcției potrivit prevederilor privind performanțele comune și cele specifice, iar atunci când norma nu dispune, prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului potrivit celor stipulate la Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2.(2) În cadrul unor grupări de încăperi de birouri deschise de tip open space, se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum:a) EI/REI 120 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu I;b) EI/REI 90 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C5S_200 în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu II;c) EI/REI 60 prevăzuți cu uși etanșe la foc și etanșe la fum E 30-C5S_a în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu III;d) EI/REI 30 prevăzuți cu uși etanșe la foc și etanșe la fum E 15-C5S_a în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;e) EI/REI 15 prevăzuți cu uși C5 în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu V.(3) Grupările de încăperi de birouri cu același risc de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară) compartimentate între ele cu panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile, folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali, se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul construcțiilor administrative cu înălțimi obișnuite:– maximum 1.000 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții administrative încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu;– maximum 600 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de birouri de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții administrative încadrate în nivelul II de stabilitate la incendiu;– maximum 300 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de birouri de tip open space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții administrative încadrate în nivelul III de stabilitate la incendiu;– maximum 150 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de birouri de tip open space să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții administrative încadrate în nivelul IV de stabilitate la incendiu;– maximum 75 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de birouri de tip open space să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții administrative încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu.(4) La construcțiile administrative cu înălțimi obișnuite echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, precum și cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări, se admite majorarea ariilor construite ale grupărilor de încăperi de birouri deschise de tip open space prevăzute la alin. (3) cu 25%.(5) La construcțiile administrative cu înălțimi obișnuite echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți și instalații de stingere tip sprinkler, se admite majorarea ariilor construite ale grupărilor de încăperi de birouri prevăzute la alin. (3) cu 75%.(6) Pereții despărțitori prevăzuți între grupările de încăperi de birouri de lucru deschise, de tip open space menționate la alin. (3), precum și între acestea și alte spații ale clădirii, vor avea încadrarea minimum (dacă condițiile de conformare ale clădirii și/sau densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari) a pereților de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu (REI/EI), conform încadrării construcției/ compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu, în acord cu Art. 3.1.3.3., Art. 3.1.3.4. și Tabelul 45.(7) Grupările de încăperi de birouri deschise de tip open space prevăzute la alineatele precedente, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare, distincte și independente, astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor.(8) Grupările de încăperi de birouri deschise de tip open space vor respecta cerințele prevăzute la Art. 2.4.3.2. alin. (4) și ale Art. 2.5.14.1.  +  Articolul 3.2.2.5.(1) În clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite sunt admise scări monumentale deschise parțial sau pe toată înălțimea clădirii, în toate cazurile în care sunt asigurate și scări închise, dispuse și dimensionate astfel încât condițiile normate de evacuare a utilizatorilor să fie asigurate.(2) Scările monumentale deschise parțial sau pe toată înălțimea clădirii, nu trebuie să debușeze în spațiul grupărilor de încăperi de birouri deschise explicitate la Art. 3.2.2.4..  +  Articolul 3.2.2.6. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 57. Tabelul 57: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise și a ușilor din clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la case de scări închise
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției casele de scări)Uși
    I h<28mEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0E 60-C5S_200
    IIEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_200
    II (+)EI/REI 120A1 sau A2-s1,d0REI 90A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_200
    IIIEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0REI 60A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    III (+)EI/REI 60A1 sau A2-s1,d0REI 45A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    IVEI/REI 45A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0REI 30A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0C5
    VEI/REI 30A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0REI 15A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0-
    Note Tabelul 57:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
     +  Articolul 3.2.2.7. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 58. Tabelul 58: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la coridoare și holuri
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)Uși (cu excepția celor către case de scări închise)
    IEI/REI 90 A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    h<28mConform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu.
    IIEI/REI 60A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal
    II (+)EI/REI 60A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal
    IIIEI/REI 45A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0C5
    III (+)EI/REI 45A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0C5
    IVEI/REI 30A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0A1, A2-s1,d0 sau B- s1,d0C5
    VEI/REI 15A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0-
    Note Tabelul 58:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(d) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
     +  Articolul 3.2.2.8. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a holurilor de acces (lobby) din clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 59. Tabelul 59: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a holurilor de acces (lobby) din clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la holuri (lobby acces construcție)
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)Uși (cu excepția celor către case de scări închise)
    I h<28mEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu.A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    IIEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    II (+)EI/REI 90A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    IIIEI/REI 60A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_a
    III (+)EI/REI 45A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_a
    IVEI/REI 30A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0C5
    VEI/REI 15A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0-
    Note Tabelul 59:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(d) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
     +  Articolul 3.2.2.9. Lungimea de evacuare maximă admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile administrative (cu excepția sălilor aglomerate, a clădirilor înalte și foarte înalte), sunt precizate în Tabelul 60. Tabelul 60: Lungimi de evacuare în clădiri administrative supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nr. crt.Clădiri administrativeNivel de stabilitate la incendiu asiguratLungime maximă de evacuareObservații
    în două direcții diferiteîntr-o direcție (coridor înfundat)
    metrimetri
    1.Clădiri ale autorităților și instituțiilor centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri etc.I și/sau II4523-
    III3016
    IV1610
    V106
    Notă Tabelul 60: La clădirile administrative care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte, dar sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor se pot majora cu 25%.
     +  Articolul 3.2.2.10.(1) Clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și totodată, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.(2) În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii administrative trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1), (2) și (3).
    3.2.3. Clădiri pentru comerț supraterane  +  Articolul 3.2.3.1.(1) Clădirile pentru comerț supraterane, cu înălțimi obișnuite de tipul magazine, centre și complexuri comerciale, piețe închise, alimentație publică (de ex., restaurante, baruri etc., precum și discoteci), cazinouri, prestări servicii (fitness, întreținere corporală, spa, cabinete veterinare), service auto și altele similare, spații de joacă pentru copii, vor avea asigurat nivelul de stabilitate la incendiu determinat conform prevederilor din Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2.  +  Articolul 3.2.3.2.(1) Clădirile pentru comerț supraterane, cu înălțimi obișnuite (magazine, centre și complexuri comerciale, piețe închise, alimentație publică, restaurante, baruri etc., precum și discoteci, cazinouri, prestări servicii, service auto și altele similare), vor respecta prevederile prezentului normativ și reglementările tehnice specifice funcțiunilor respective.(2) Clădirile sau spațiile cu destinația de comerț care se încadrează în categoria sălilor aglomerate (centre și complexuri comerciale, supermagazine, hypermagazine, restaurante, discoteci etc.), sau se află în clădiri înalte/foarte înalte sau sunt subterane, vor respecta și condițiile specifice acestor tipuri de clădiri. Construcțiile pentru comerț subterane vor respecta condițiile reglementărilor tehnice specifice precum și condițiile precizate în acest normativ. Încăperile pentru comerț dispuse în subsolurile clădirilor supraterane vor respecta și condițiile specifice acestora.  +  Articolul 3.2.3.3.(1) Clădirile pentru comerț supraterane, cu înălțimi obișnuite se conformează astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare dintre destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri și aria compartimentului de incendiu conform prevederilor din Art. 3.1.2.6., Art. 3.1.2.7. și Tabelul 41 și Tabelul 42, iar în cazul înglobării unor spații sau încăperi pentru comerț în clădiri cu alte destinații, se vor respecta și prevederile privind performanțele specifice clădirilor cu funcțiuni mixte, respectându-se cele mai severe condiții.(2) Spațiile pentru comerț dispuse în clădiri supraterane, precum și cele din subsolurile clădirilor supraterane, vor fi separate cu elemente verticale și orizontale rezistente la foc conform prevederilor normativului.  +  Articolul 3.2.3.4. Distanțele minime de siguranță la incendiu ce trebuie asigurate între clădiri pentru comerț supraterane, cu înălțimi obișnuite (magazine, centre și complexuri comerciale, piețe închise, alimentație publică, restaurante, baruri etc., precum și discoteci, cazinouri, prestări servicii, service auto și altele similare), și alte construcții, sunt stabilite conform prevederilor din Art. 2.2.1.2. și Tabelul 4.  +  Articolul 3.2.3.5.(1) La clădirile și spațiile pentru comerț supraterane, cu înălțimi obișnuite și capacitatea maximă simultană mai mare de 200 utilizatori (persoane), este obligatorie evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică. Spațiile comerciale cu mai mult de 50 de utilizatori amenajate în subsolurile clădirilor supraterane precum și căile de evacuare aferente acestora se prevăd obligatoriu cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu.(2) Suprafața aerodinamică liberă a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din aria încăperii supraterane care se prevede cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu și minimum 2% la încăperile situate în subteran.(3) Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.  +  Articolul 3.2.3.6.(1) Încăperile depozitelor principale și recepțiile pentru produse alimentare sau nealimentare, aferente clădirilor sau spațiilor comerciale (supraterane sau subterane), se compartimentează față de restul clădirii cu elemente rezistente la foc, corespunzătoare densității sarcinii termice (q) a acestora, dar minimum EI/REI 180 pentru pereți și minimum REI 90 pentru planșee.(2) Golurile de circulație funcțională și de evacuare din aceste elemente despărțitoare rezistente la foc, se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90- C5S_200.(3) Încăperile depozitelor principale și recepțiile pentru produse alimentare sau nealimentare, cu suprafața utilă mai mare de 36 mp, cu densitatea sarcinii termice mai mare de 105 MJ/mp, aferente clădirilor sau spațiilor comerciale, se prevăd cu sisteme independente de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.  +  Articolul 3.2.3.7.(1) Încăperile de depozitare cu suprafața utilă mai mare de 36 mp, se separă față de vecinătăți prin elemente de construcție având performanța la foc prevăzută la Art. 2.4.16.2. alin. (1), dar nu mai puțin de REI/EI 180 la pereți și REI 90 pentru planșee, respectiv EI_2 90-C5S_200 la uși.(2) Încăperile de depozitare cu suprafața utilă mai mică de 36 mp, se separă față de vecinătăți prin elemente de construcție având performanța la foc prevăzută la Art. 2.4.16.2. alin. (2), dar nu mai puțin de REI/EI 120 la pereți și REI 60 pentru planșee, respectiv EI_2 60-C5S_200 la uși.(3) Încăperile depozitelor cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termica mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile prezentului normativ și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.  +  Articolul 3.2.3.8.(1) Depozitele de mână aferente sălilor de vânzare (reprezentând maximum 20% din produsele expuse și aria de cel mult 10% din cea a sălii de vânzare a spațiului comercial de pe nivel, dar nu mai mare de 36 mp arie utilă), pot fi separate de spațiile accesibile publicului numai prin mobilier sau prin pereți funcționali fără rezistență la foc.(2) Evacuarea fumului din depozitele de mână aferente sălilor de vânzare se face prin sistemele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică a sălilor de vânzare/spațiilor comerciale (atunci când acestea se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți). Pereții funcționali de la depozitele de mâna aferente sălilor de vânzare, trebuie prevăzuți cu gol la partea superioară, iar spațiul delimitat de depozitul de mână prin pereți funcționali trebuie prevăzut cu admisie de aer.(3) Depozitele de mână aferente fiecărei săli de vânzare nu trebuie să depășească însumate maximum 20% din produsele expuse și aria de cel mult 10%, dar maximum 36 mp arie utilă, din cea a sălii de vânzare deservite. La o suprafață cu arie utilă de depozitare mai mare de 36 mp se aplică prevederile din Art. 3.2.3.7. alin. (1) și Tabelul 21.  +  Articolul 3.2.3.9. Spațiile de vânzare mai mari de 200 mp destinate cumpărătorilor, se separă de încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor (anexe sociale sau funcționale, birouri etc.), prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 și, după caz, cu planșee rezistente la foc REI 60, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI_2 30-C4S200. Încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor se separă în același fel între ele.  +  Articolul 3.2.3.10.(1) La spațiile de vânzare din clădiri de comerț menționate la Art. 3.2.3.5. (1) la care evacuarea fumului nu se poate face direct din rezervorul de fum (sau incendiul este într-o încăpere adiacentă spațiului care conține rezervorul sau este sub un mezanin închis în același spațiu), echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații de evacuare a fumului și instalații de stingere tip sprinkler, se admite înlocuirea pereților rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare (cu excepția celor menționate la Art. 2.4.16.2., Art. 3.2.3.6. și Art. 3.2.3.7.) cu ecrane continui, având înălțimea egală cu aceea a rezervorului de fum, dar minimum 1 m (fumul din rezervorul de fum trebuie să nu se extindă la zonele de fum învecinate), care trebuie să fie:– DH 90 - în construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu I;– DH 60 - în construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu II și/sau III;– DH 30 - în construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu IV.(2) Aria maximă a rezervorului de fum delimitat de ecranele precizate la alineatul precedent trebuie să fie de 1.000 mp dacă există evacuare naturală a fumului sau 1.300 mp dacă există ventilatoare mecanice de evacuare a fumului, iar lungimea maximă a rezervorului de fum nu va depăși 60 m.(3) Pereții rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare și circulațiile comune de evacuare (coridoare și holuri) din construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, pot fi înlocuiți respectând prevederile aferente Notei d) de la Tabelul 62 și Tabelul 63.(4) Pereții rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare și circulațiile comune verticale de evacuare (case de scări închise) din construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să respecte Tabelul 61 dar minimum EI/REI 120 și, după caz, cu planșee rezistente la foc minimum REI 90, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți, se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI_2 60-C4S200.  +  Articolul 3.2.3.11.(1) La spațiile de vânzare din clădiri de comerț menționate la Art. 3.2.3.5. (1), la care evacuarea fumului se poate face direct din rezervorul de fum (incendiul este direct sub rezervorul de fum), echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații de evacuare a fumului și instalații de stingere tip sprinkler, se admite înlocuirea pereților rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare (cu excepția celor menționate la Art. 2.4.16.2., Art. 3.2.3.6. și Art. 3.2.3.7.) cu ecrane continui, având înălțimea egală cu aceea a rezervorului de fum, dar minimum 1 m (fumul din rezervorul de fum trebuie să nu se extindă la zonele de fum învecinate), care trebuie să fie:– D_600 90 - în construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu I;– D_600 60 - în construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu II și/sau III;– D_600 30 - în construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu IV.(2) Aria maximă a rezervorului de fum delimitat de ecranele precizate la alineatul precedent trebuie să fie de 2.000 mp dacă există evacuare naturală a fumului sau 2.600 mp dacă există ventilatoare mecanice de evacuare a fumului, iar lungimea maximă a rezervorului de fum nu va depăși 60 m.(3) Pereții rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare și circulațiile comune orizontale de evacuare (coridoare și holuri) din construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite pot fi înlocuiți respectând prevederile aferente Notei d) de la Tabelul 62 și Tabelul 63.(4) Pereții rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare și circulațiile comune verticale (case de scări pentru evacuare) din construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite trebuie să respecte Tabelul 61 dar minimum EI/REI 120, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI_2 60-C4S200.  +  Articolul 3.2.3.12. Clădirile și compartimentele de incendiu pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite și încăperile supraterane pentru comerț cu capacitatea maximă simultană mai mare de 100 utilizatori, precum și cele subterane cu mai mult de 60 utilizatori, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare.  +  Articolul 3.2.3.13.(1) La clădirile pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, se pot utiliza scări interioare deschise, în condițiile stabilite de normativ, dacă se prevăd și scări de evacuare închise care îndeplinesc condițiile normate.(2) Indiferent de numărul scărilor deschise prevăzute într-un spațiu pentru comerț delimitat de pereți și planșee, acestea constituie o singură cale de evacuare a utilizatorilor spațiului respectiv.  +  Articolul 3.2.3.14.(1) În clădirile și spațiile comerciale, de regulă, nu sunt admise produse explozive sau cu ardere violentă (muniție, articole pirotehnice etc.), gaze lichefiate și lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor sub 28°C.(2) Fac excepție de la alin. (1) produsele cosmetice și farmaceutice ambalate în flacoane, precum și magazinele special realizate pentru comercializarea produselor explozive sau cu ardere violentă la care sunt asigurate măsuri specifice de securitate la incendiu.  +  Articolul 3.2.3.15. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 61. Tabelul 61: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la case de scări închise
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției casele de scări)Uși
    I h<28mEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0E 60-C5S_200
    IIEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_200
    II (+)EI/REI 120A1 sau A2-s1,d0REI 90A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_200
    IIIEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0REI 60A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    III (+)EI/REI 60A1 sau A2-s1,d0REI 45A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    IVEI/REI 45A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0REI 30A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0E 15-C5
    VEI/REI 30A1 sau A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C- s1,d0REI 15A1 sau A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C- s1,d0C5
    Note Tabelul 61:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
     +  Articolul 3.2.3.16. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare) din clădirile pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 62. Tabelul 62: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare) din clădirile pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la coridoare și holuri
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)Uși (cu excepția celor către case de scări închise)
    I h<28mEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu.A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_a
    IIEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_a
    II (+)EI/REI 60A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    IIIEI/REI 45A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_a
    III (+)EI/REI 45A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_a
    IVEI/REI 30A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0E 15-C5
    VEI/REI 15A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0-
    Note Tabel 62:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/ folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(d) La clădirile de comerț echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți și instalații de stingere tip sprinkler se admite înlocuirea pereților și ușilor rezistente la foc a coridoarelor cu un sistem similar celui de protecție a golurilor în planșee alcătuit din sprinklere și ecrane DH 60 minimum 1 m, în condițiile în care se realizează evacuarea fumului și din spațiile adiacente coridorului.(e) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
     +  Articolul 3.2.3.17. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (holuri) din clădirile pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 63. Tabelul 63: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (holuri) din clădirile pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la holuri (lobby acces principal)
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holuri, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)Uși (cu excepția celor către case de scări închise)
    I h<28mEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu.A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_a
    IIEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_a
    II (+)EI/REI 90A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_a
    IIIEI/REI 60A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    III (+)EI/REI 45A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    IVEI/REI 30A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0E 15-C5
    VEI/REI 15A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0-
    Note Tabelul 63:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(d) La clădirile de comerț echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți și instalații de stingere tip sprinkler se admite înlocuirea pereților și ușilor rezistente la foc a holurilor cu un sistem similar celui de protecție a golurilor în planșee alcătuit din sprinklere și ecrane DH 90 având înălțimea egală cu aceea a rezervorului de fum, dar minimum 1 m, în condițiile în care se realizează evacuarea fumului și din spațiile adiacente coridorului.(e) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
     +  Articolul 3.2.3.18. Căile de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor construcțiilor și spațiilor comerciale subterane cu capacitatea maximă simultană mai mare de 100 utilizatori, vor fi independente de căile de evacuare ale nivelurilor supraterane cu altă destinație, iar comunicarea între acestea este admisă numai prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune.  +  Articolul 3.2.3.19. Lungimea de evacuare maximă admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile pentru comerț (cu excepția sălilor aglomerate, a clădirilor înalte și foarte înalte), sunt precizate în Tabelul 64. Tabelul 64: Lungimi de evacuare în clădiri pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nr. crt.Clădiri pentru comerțNivel de stabilitate la incendiu asiguratLungime maximă de evacuareObservații
    în două direcții diferiteîntr-o direcție (coridor înfundat)
    metrimetri
    1.Magazine, alimentație publică, expoziții etc.I și/sau II4221-
    III2115
    IV1510
    V106
    Notă Tabelul 64: La clădirile pentru comerț care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte, dar sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (holuri și coridoare), case de scări precum și din spațiile adiacente coridoarelor, lungimile de evacuare a utilizatorilor se pot majora cu 25%.
     +  Articolul 3.2.3.20.(1) Clădirile pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, vor avea asigurate căi de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și, totodată, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.(2) În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii pentru comerț, trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1), (2) și (3).
    3.2.4. Clădiri pentru sănătate supraterane  +  Articolul 3.2.4.1.(1) Clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite (spitale, policlinici, creșe, cămine de bătrâni și persoane cu dizabilități, sanatorii etc.), centre medicale de diagnostic și tratament, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similare policlinicilor, vor fi conformate astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac) și numărul de niveluri, conform prevederilor din Art. 3.1.2.6., Art. 3.1.2.7. și Tabelul 41 și Tabelul 42.(2) Creșele se proiectează în conformitate cu prevederile normativului specific.(3) Clădirile pentru sănătate destinate persoanelor care nu se pot evacua singure, trebuie să îndeplinească criteriile de încadrare în nivelul I sau II de stabilitate la incendiu.  +  Articolul 3.2.4.2.(1) Clădirile pentru sănătate parter, cu aria desfășurată (Ad) mai mare de 600 mp și cele etajate (indiferent de arie), vor avea asigurate minimum două căi de evacuare a utilizatorilor.(2) La clădirile pentru sănătate în care sunt spitalizate persoane care trebuie evacuate cu targa sau cu căruciorul în caz de incendiu, se interzic scările cu rampe curbe sau cu trepte balansate.(3) Casele de scări închise vor fi, pe cât posibil, iluminate natural.  +  Articolul 3.2.4.3.(1) La clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite în care evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu trebuie efectuată cu patul cu rotile, targa sau cu căruciorul, lățimile libere ale căilor de circulație funcțională și de evacuare, verticale și orizontale, vor fi de minimum:a) 1,05 m pentru uși la saloane bolnavi;b) 1,40 m la săli de operații și pe trasee pe care sunt transportați bolnavi pe targa;c) 90 cm la spațiile de diagnostic - tratament;d) 70 cm la grupuri sanitare pentru pacienți valizi;e) 80 cm - la grupuri sanitare pentru persoane cu dizabilități;f) 2,20 m - pentru transport targa și 2,40 m - pentru transport pat cu rotile, a coridoarelor principale în unitățile de îngrijire, diagnostic și tratament;g) 2,40 m - cu așteptare pe o latură și 3,50 m - cu așteptare pe două laturi, a coridoarelor cu zone de așteptare de-a lungul pereților;h) 1,40 m pentru rampele scărilor și a planurilor înclinate, cu paliere/podeste de 2,20 m adâncime, corespunzător evacuării unui flux (cu targa);i) 2,20 m pentru rampele scărilor și a planurilor înclinate, cu paliere/podeste de 2,60 m adâncime, corespunzător evacuării a două fluxuri (cu targa);j) 2,50 m (3,30 m adâncime) pentru spațiile din fața ascensoarelor dispuse pe o parte și 2,50 m normat (recomandabil 3,00 m lățime/ 5,40 m adîncime) atunci când ascensoarele sunt dispuse față în față.(2) Cabinele de ascensor prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, vor avea lățimea de minimum 2,20 m și lungimea de minimum 2,70 m corespunzător evacuării a două tărgi și lățimea de minimum 1,80 m și lungimea de minimum 2,70 m corespunzător evacuării unei tărgi.(3) Înălțimile libere de trecere pe căile comune de evacuare (coridoare, holuri, încăperi tampon, degajamente protejate, scări, tuneluri de evacuare etc.) nu vor fi mai mici de 2,20 m.(4) Pentru căile de circulație funcțională și de evacuare în caz de incendiu a bolnavilor care se pot deplasa singuri se respectă condițiile stabilite în normativ.(5) Pe căile comune de evacuare orizontale (coridoare, holuri) se admite prevederea elementelor de mobilier fix în condițiile prevăzute la Art. 2.5.2.1. alin. (5) și alin. (6).(6) Nu se admite amplasarea niciunui obiect de mobilier (combustibil sau incombustibil) în incinta scărilor de evacuare, a degajamentelor protejate, a încăperilor tampon, a tunelurilor de evacuare etc., în clădirile de sănătate.  +  Articolul 3.2.4.4.(1) În funcție de numărul de niveluri ale clădirii pentru sănătate supraterane cu înălțime obișnuită și de numărul de bolnavi transportabili cu targa sau cu căruciorul, ascensoarele care se prevăd funcțional pentru aceștia vor fi separate, alcătuite constructiv și alimentate cu energie electrică, astfel încât să poată fi utilizate de către personalul de intervenție și pentru evacuarea asistată a bolnavilor în caz de incendiu.(2) Ascensoarele utilizate pentru evacuarea asistată a bolnavilor în caz de incendiu vor corespunde prevederilor privind performanțele comune.(3) Golurile de acces la ascensoarele de persoane precum și la ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul, sau a persoanelor cu dizabilități din construcțiile civile de sănătate cu înălțime obișnuită, se protejează conform prevederilor Art. 2.4.4.2.5.(4) Atunci când golurile de acces la ascensoarele de persoane, precum și la ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități din construcțiile civile de sănătate obișnuite, debușează în spații ferite de fum (case de scări închise prevăzute cu suprapresiune sau evacuare a fumului, încăperi tampon protejate, degajamente protejate sau coridoare protejate prevăzute cu admisie de aer și evacuare de fum sau suprapresiune) nu este necesară prevederea performanțelor de rezistență la foc la golurile de acces prevăzute la alin. (3).(5) Ascensoarele pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se prevăd în cazurile stabilite în normativ și în reglementările tehnice specifice, obligatoriu la clădiri de sănătate cu persoane care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie).(6) În clădiri civile de sănătate cu înălțime obișnuită, ascensoarele pentru transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, atunci când respectă simultan următoarele condiții:a) sunt prevăzute cu puț propriu, echipat cu instalație în suprapresiune, separat de restul construcției cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistenți la foc minimum EI/REI 90 și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum REI 90;b) au asigurată funcționarea timp de minimum 90 minute de la izbucnirea incendiului;c) respectă prevederile Art. 3.1.4.4. alin. (3), lit. (c), (d), (e), (f) și (g).(7) Accesul la ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la nivelurile supraterane ale clădirilor civile de sănătate cu înălțime obișnuită, se asigură prin:– uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc EI 90, atunci când debușează în spații ferite de fum (degajamente protejate sau coridoare protejate prevăzute cu suprapresiune sau admisie de aer și evacuare de fum mecanică); în acest caz spațiile în care debușează ușile de palier ale ascensoarelor trebuie să fie prevăzute cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90 și uși minimum EI_2 30-C5S_200;– realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși etanșe la foc și la fum minimum E 30-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 90 la ușile ascensoarelor; în acest caz încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90.(8) Accesul la ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la nivelurile subterane ale clădirilor civile de sănătate cu înălțime obișnuită, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 90 la ușile ascensoarelor; în acest caz încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90.(9) Dacă ascensoarele care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, au cabina cu două accese, toate golurile de acces prevăzute trebuie să îndeplinească condițiile de la alin. (7) și alin. (8).(10) Atunci când golurile de acces la ascensoarele pentru persoane, precum și la ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la nivelurile supraterane și/sau subterane ale clădirilor civile de sănătate cu înălțime obișnuită, debușează într-un spațiu comun, toate ușile de la ascensoare vor fi EI 90, iar spațiile în care debușează vor fi prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI 30 în suprateran și EI 60 în subteran.(11) Atunci când golurile de acces la scările de evacuare a persoanelor, precum și la ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la nivelurile supraterane și/sau subterane ale clădirilor civile de sănătate cu înălțime obișnuită, debușează într-un spațiu comun, toate ușile de la ascensoare vor fi EI 90 iar ușa de la casa scării va fi EI_2 90-C5S_200.(12) Ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu din clădirile civile de sănătate cu înălțime obișnuită, vor avea comenzile în coridoare sau în degajamentele protejate(13) La clădirile de sănătate înalte, foarte înalte și la cele cu săli aglomerate se respectă dispozițiile specifice.  +  Articolul 3.2.4.5. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise și a ușilor din clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 65. Tabelul 65: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la case de scări închise
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției casele de scări)Uși
    I h<28mEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0E 60-C5S_200
    IIEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_200
    II (+)EI/REI 120A1 sau A2-s1,d0REI 90A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_200
    IIIEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0REI 60A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    III (+)EI/REI 60A1 sau A2-s1,d0REI 45A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    IVEI/REI 60A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0REI 30A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0E 15-C5S_a
    VNu se admitNu se admitNu se admitNu se admitNu se admit
    Note Tabelul 65:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
     +  Articolul 3.2.4.6. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 66. Tabelul 66: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la coridoare și holuri
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)Uși
    I h<28mEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu.A1 sau A2-s1,d0C5S_a
    IIEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0C5S_a
    II (+)EI/REI 90A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0C5S_a
    IIIEI/REI 60A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0C5S_a
    III (+)EI/REI 45A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0C5S_a
    IVEI/REI 30A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0C5S_a
    VEI/REI 15A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0C5
    Note Tabelul 66:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(d) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
     +  Articolul 3.2.4.7.(1) Finisajele, tratamentele și izolațiile termice și fonice din încăperile clădirilor de sănătate trebuie să fie preponderent A1 sau A2-s1,d0 pentru nivelul I, II și/sau III de stabilitate la incendiu, respectiv preponderent A1, A2-s1,d0 și B-s1,d0 pentru nivelul IV și/sau V de stabilitate la incendiu.(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în clădirile de sănătate se admite utilizarea finisajelor combustibile la pereți minim B-s2,d0, lipit pe suprafață incombustibilă, respectiv la pardoseli minim B-n-s1, lipită pe suprafață incombustibilă, inclusiv pe căile de evacuare.  +  Articolul 3.2.4.8. Lungimea maximă de evacuare admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile pentru sănătate (cu excepția sălilor aglomerate, a clădirilor înalte și foarte înalte), se asigură ținând seama și de necesitatea transportării bolnavilor cu targa sau cu căruciorul conform prevederilor din Tabelul 67 și Tabelul 68. Tabelul 67: Lungimi de evacuare în clădiri pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite (la care este necesar transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul)
    Nr. crt.Clădiri pentru sănătateNivel de stabilitate la incendiu asiguratLungime maximă de evacuareObservații
    în două direcții diferiteîntr-o direcție (coridor înfundat)
    metrimetri
    1.Spitale, policlinici, centre medicale de diagnostic și tratament, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similare policlinicilor, sanatorii, cămine de bătrâni și persoane cu dizabilități etc..I și/sau II3818La construcțiile cu înălțimi obișnuite de sănătate în care nu este necesar transportul bolnavilor cu targa sau caruciorul, se respectă valorile din Tabelul 68.
    III1812
    IV128
    V*86
    Note Tabelul 67:(a) La clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite (la care este necesar transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul) care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte, dar sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (holuri și coridoare) și case de scări, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor sectoarelor de clădiri (sectorizarea se face prin elemente cu rol de securitate la incendiu conform cerințelor prevăzute de Art. 3.1.3.3., Art. 3.1.3.4. și Tabelul 45) care sunt accesibile doar personalului de deservire, întreținere, administrativ, precum și a personalului de securitate/supraveghere (cu excepția celor utilizate de către bolnavi) se pot majora cu 25%.(b) * - Numai clădiri parter.
    Tabelul 68: Lungimi de evacuare în clădiri pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite (la care nu este necesar transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul)
    Nr. crt.Clădiri pentru sănătateNivel de stabilitate la incendiu asiguratLungime maximă de evacuareObservații
    în două direcții diferiteîntr-o direcție (coridor înfundat)
    metrimetri
    1.Spitale, policlinici, centre medicale de diagnostic și tratament, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similar policlinicilor, sanatorii, cămine de bătrâni și persoane cu dizabilități etc..I și/sau II4020-
    III2416
    IV1510
    V*106
    Note Tabelul 68:(a) La clădirile sau sectoarele de clădiri pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite (la care nu este necesar transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul) care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte, dar sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (holuri și coridoare) și case de scări, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor sectoarelor de clădiri (sectorizarea se face prin elemente cu rol de securitate la incendiu conform cerințelor prevăzute de Art. 3.1.3.3., Art. 3.1.3.4. și Tabelul 45), lungimile normate de evacuare se pot majora cu 25%.(b) * - Numai clădiri parter.
     +  Articolul 3.2.4.9.(1) În cadrul construcțiilor civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, se asigură separarea încăperilor de restul construcției potrivit prevederilor privind performanțele comune și cele specifice, iar atunci când norma nu dispune, prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului potrivit Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2.(2) În cadrul unor grupări de încăperi deschise (spații deschise de lucru pentru activități care necesită o comunicare frecventă) de tip open space care nu sunt utilizate de persoane care nu se pot evacua singure, definite conform terminologie (spații administrative precum și vestiarele personalului, incluse în funcțiunea de sănătate) cu suprafața maximă normată, cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/spații și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcționali), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum:a) EI/REI 120 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu I;b) EI/REI 90 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C5S_200 în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu II;c) EI/REI 60 prevăzuți cu uși etanșe la foc și etanșe la fum E 30-C5S_a în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu III;d) EI/REI 30 prevăzuți cu uși etanșe la foc și etanșe la fum E 15-C5S_a în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;e) EI/REI 15 prevăzuți cu uși C5 în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu V.(3) Grupările de încăperi cu risc mic de incendiu și aceeași destinație, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale (precum vestiare + grupuri sanitare; birouri + sas acces) precum și cele specifice funcțiunii de sănătate (camera RMN + camera de comandă + sas acces; cameră CT+ cameră de comandă + sas acces etc.) compartimentate între ele cu panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali, se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul construcțiilor de sănătate cu înălțimi obișnuite:– maximum 600 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv, pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu;– maximum 400 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul II de stabilitate la incendiu;– maximum 200 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul III de stabilitate la incendiu;– maximum 100 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul IV de stabilitate la incendiu;– maximum 50 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu.(4) La construcțiile de sănătate cu înălțimi obișnuite, echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, cu sisteme sau instalații de evacuare a fumului și instalații de stingere tip sprinkler, se admite majorarea ariilor construite ale grupărilor de încăperi prevăzute la alin. (3) cu 25%.(5) Pereții despărțitori prevăzuți între grupările de încăperi menționate la alin. (3), precum și între acestea și alte spații ale clădirii (dispuși la limita față de circulațiile comune de evacuare - coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon ventilate în suprapresiune, scări închise etc. precum și față de spații cu risc diferit de incendiu - conform densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart și/sau cele cu risc diferit de incendiu provenit din funcțiune), vor avea clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și încadrarea privind rezistența la foc minimum (dacă densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari) a pereților de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu (REI/EI), conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu precizate în Tabelul 2 nr. crt. 5.(6) Spațiile de același tip utilizate de persoane care nu se pot evacua singure, situate în clădiri de sănătate (clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc - spitale, maternități, policlinici, staționare medicale, dispensare, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similare policlinicilor, centre medicale de diagnostic și tratament, aziluri sau cămine pentru bătrâni și persoane cu dizabilități, ospicii pentru alienați mintal, sanatorii etc.) constituite în grupări de încăperi deschise, nu sunt admise, cu excepțiile precizate.(7) Încăperile de dormit sau spitalizare (saloane, rezerve, cabinete medicale etc.), cu excepția celor care necesită supraveghere permanentă (ATI, UPU etc.) nu se pot constitui în grupări de tip open-space, acestea trebuind să fie delimitate între ele prin minimum pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului (EI) conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivel de stabilitate (dacă funcțiunea sau densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari).(8) Obligatoriu camerele de operații împreună cu destinațiile colaterale ale acestora (spălătoare, depozite de mână, de instrumentar medical specific etc.) conform Figura 68, precum și spațiile care necesită supraveghere permanentă (ATI) și recomandabil altor încăperi (UPU etc.), se vor constitui fiecare în grupare de tip open space în limita suprafețelor precizate la Art. 3.2.4.9. alin. (3) și se prevăd cu pereți rezistenți la foc EI/REI 120 și uși (culisante) rezistente la foc cu autoînchidere EI_2 60-C5S_200.
    Figura 68 - Concept de apărare "pe loc "
     +  Articolul 3.2.4.10. La clădirile pentru sănătate înalte sau foarte înalte și la cele cu săli aglomerate se respectă și prevederile privind performanțele specifice acestora.  +  Articolul 3.2.4.11.(1) Clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțime obișnuită și cu locuri de spitalizare, vor avea asigurate căi de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și, totodată, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.(2) Clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțime obișnuită fără locuri de spitalizare, vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și, totodată, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.(3) În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii pentru sănătate trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1) și (2).
    3.2.5. Clădiri pentru cultură supraterane  +  Articolul 3.2.5.1.(1) Clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite (expoziții, muzee, biblioteci, cluburi, săli, centre și complexuri culturale, cinematografe, teatre, săli polivalente etc.), se conformează astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac) și numărul de niveluri, conform prevederilor din Art. 3.1.2.6., Art. 3.1.2.7. și Tabelul 41 și Tabelul 42.(2) Se recomandă ca, prin alcătuirea construcțiilor pentru cultură, să se asigure nivelurile de stabilitate la incendiu I, II sau III, în funcție de numărul utilizatorilor, de importanța clădirilor și de valorile de patrimoniu adăpostite.  +  Articolul 3.2.5.2. Căile de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu din clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite, vor îndeplini condițiile normate corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu asigurat, numărului maxim simultan de utilizatori și destinației.  +  Articolul 3.2.5.3. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 69. Tabelul 69: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la case de scări închise
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției casele de scări)Uși
    I h<28mEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0E 60-C5S_200
    IIEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_200
    II (+)EI/REI 120A1 sau A2-s1,d0REI 90A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_200
    IIIEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0REI 60A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    III (+)EI/REI 60A1 sau A2-s1,d0REI 45A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    IVEI/REI 45A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0REI 30A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0E 15-C5S_a
    VEI/REI 30A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0REI 15A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0C5
    Note Tabelul 69:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
     +  Articolul 3.2.5.4. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 70. Tabelul 70: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la coridoare și la holuri
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)Uși (cu excepția celor către case de scări închise)
    I h<28mEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu.A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_200
    IIEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal
    II (+)EI/REI 90A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal
    IIIEI/REI 60A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0C5
    III (+)EI/REI 45A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0C5
    IVEI/REI 30A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0C5
    VEI/REI 15A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0-
    Note Tabelul 70:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(c) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
     +  Articolul 3.2.5.5. Clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite, compartimentele de incendiu și încăperile supraterane cu capacitatea maximă simultană mai mare de 100 utilizatori, precum și cele subterane cu mai mult decât cu capacitatea maximă simultană mai mare de 60 utilizatori, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare în caz de incendiu.  +  Articolul 3.2.5.6. Spațiile accesibile publicului din clădirile pentru cultură supraterane și căile de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor vor fi separate de încăperile anexe și cele tehnice prin pereți REI/EI și planșee REI, cu rezistențe la foc corespunzătoare destinației și densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, dar nu mai mici decât cele prevăzute în Tabelul 71. Tabelul 71: Elemente de separare (pereți și planșee) din clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nr. crt.Destinația elementuluiNivel de stabilitate la incendiu al clădiriiCondiții minime de rezistență (minute)Observații
    PerețiPlanșee
    1.Elemente de separare a încăperilor în care are acces publicul față de funcțiuni neaccesibile publicului (cu excepția parcajelor pentru autoturisme)IEI/REI 120REI 120Parcajele subterane pentru autoturisme se separă de nivelurile supraterane ale construcției conform prevederilor normate.
    IIEI/REI 90REI 60
    IIIEI/REI 60REI 45
    IVEI/REI 30REI 30
    VEI/REI 15REI 30
    2.Elemente de separare a anexelor tehnice față de restul construcției.IEI/REI 120REI 120Prevăzute cu uși în funcție de risc de incendiu și/sau conform prevederi privind performanțele comune.
    IIEI/REI 90REI 90
    IIIEI/REI 60REI 60
    IVEI/REI 30REI 30
    VEI/REI 30REI 30
     +  Articolul 3.2.5.7. Golurile de circulație funcțională și de evacuare din elementele de separare menționate în Art.3.2.5.6. și Tabelul 71, se protejază cu elemente de închidere având rezistența la foc cel puțin egală cu jumătate din cea a peretelui (după criteriile EI_2-C3).  +  Articolul 3.2.5.8. Lungimea maximă admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile pentru cultură (cu excepția sălilor aglomerate, a clădirilor înalte și foarte înalte), sunt precizate în Tabelul 72. Tabelul 72: Lungimi de evacuare în clădiri pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nr. crt.Clădiri pentru culturăNivel de stabilitate la incendiu asiguratLungime maximă de evacuareObservații
    în două direcții diferiteîntr-o direcție (coridor înfundat)
    metrimetri
    1.Atenee, teatre, auditorii, săli de conferințe, cinematografe, biblioteci etc.I și/sau II4020La clădirile obișnuite de cultură care se încadrează în categoria sălilor aglomerate, se respectă prevederile privind performanțele specifice acestora.
    III3016
    IV1510
    V106
    Notă Tabelul 72: La clădirile pentru cultură care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte, dar sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor se pot majora cu 25%.
     +  Articolul 3.2.5.9. Clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și, totodată, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.(2) În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii pentru cultură, trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1), (2) și (3). Pentru o capacitate maxim simultană mai mare de 3.500 de persoane nu se ia în calcul Art. 2.6.7. alin. (3).
    3.2.6. Clădiri pentru învățământ supraterane  +  Articolul 3.2.6.1. Clădirile pentru învățământ supraterane cu înălțimi obișnuite (învățământ preșcolar, învățământ primar, secundar, terțiar nonuniversitar și universitar, after school, spații cazare pentru elevi și studenți, internate, cantine școlare, săli de sport aferente funcțiunii de învățământ etc.), se proiectează, realizează și utilizează în conformitate cu prevederile prezentului normativ și reglementărilor tehnice aplicabile, asigurându-se îndeplinirea condițiilor, performanțelor și nivelurilor de performanță normate diferențiat, în funcție de vârsta utilizatorilor și programele funcționale de învățământ.  +  Articolul 3.2.6.2. Clădirile pentru învățământ supraterane cu înălțimi obișnuite, se amplasează independent, la distanțe de siguranță față de clădirile învecinate sau se compartimentează față de acestea prin pereți antifoc. Se recomandă majorarea distanțelor de siguranță normate cu cel puțin 50%, iar atunci când se alipesc de alte clădiri, se compartimentează corespunzător densității sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, conform prevederilor normativului și ale celor precizate în Art. 2.3.1.2. și Tabelul 5 dar cu pereți antifoc minimum EI-M 180/REI 180 și planșee minimum REI 60.  +  Articolul 3.2.6.3.(1) Încăperile cu risc mijlociu sau mare de incendiu (laboratoare, depozite, ateliere etc.) din clădirile pentru învățământ supraterane cu înălțimi obișnuite, vor fi dispuse pe cât posibil, izolat față de sălile de clasă sau separate prin elemente de construcție rezistente la foc, alcătuite și realizate corespunzător densității sarcinii termice (q) și riscului de incendiu din spațiile adiacente.(2) În condițiile asigurării funcționalității specifice, se vor lua măsuri de limitare a surselor potențiale de izbucnire a incendiilor și reducere a materialelor și a substanțelor combustibile din spațiile și zonele accesibile utilizatorilor.  +  Articolul 3.2.6.4.(1) Încăperile auxiliare și anexe (centrale termice, stații tehnice, gospodării de combustibil, grupuri electrogene etc.) aferente, se dispun independent, sau atunci când se comasează cu clădirea de învățământ, se separă prin pereți și planșee rezistente la foc conform prevederilor normativului. Acolo unde acestea nu sunt în mod expres specificate, se aplică prevederile din Art. 2.3.1.2. și Tabelul 5 și ale reglementărilor tehnice specifice. Spațiile auxiliare și anexele vor avea căi de acces separate de cele aferente construcției pentru învățământ.(2) Nu este admisă amplasarea centralelor și a punctelor termice în, sub sau deasupra încăperilor pentru învățământ.(3) În spațiile auxiliare și anexe se vor respecta regulile și măsurile specifice de securitate în caz de incendiu, stabilite în funcție de destinația și riscul de incendiu al acestora.(4) Se interzice folosirea sau depozitarea lichidelor sau a gazelor combustibile în alte locuri decât cele special amenajate și în cantitățile stabilite, precum și fără respectarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor specifice acestora.  +  Articolul 3.2.6.5.(1) Clădirile pentru învățământ supraterane cu înălțimi obișnuite se realizează din materiale și elemente de construcție rezistente la foc, conformându-se astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac) și numărul de niveluri, potrivit prevederilor din Art. 3.1.2.6., Art. 3.1.2.7. și Tabelul 41 și Tabelul 42.(2) Finisajele, tratamentele și izolațiile termice și fonice din spațiile accesibile utilizatorilor trebuie să aibă clasa de reacție la foc minimum C-s1,d0.(3) Limitarea propagării fumului în spațiile, încăperile, coridoarele și scările de evacuare, se asigură prin prevederea unor elemente despărțitoare verticale și orizontale (pereți EI sau REI, după caz, planșee REI), alcătuite și dimensionate conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice, protejându-se corespunzător golurile de circulație funcțională și de evacuare din acestea.(4) În spațiile accesibile copiilor preșcolari și a celor din învățământul primar și secundar este admisă utilizarea numai a elementelor de construcție, a materialelor, a finisajelor, panourilor de tâmplărie (uși și ferestre interioare și exterioare), tratamentelor și izolațiilor termice și fonice clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 sau B-s1,d0, cu excepția panourilor de tâmplărie (uși, ferestre) metalice sau din lemn cu vitraj de sticlă.(5) Prin excepție de la prevederile alin. (4), în clădirile de învățământ se admite utilizarea finisajelor combustibile la pereți minim B-s2,d0, lipit pe suprafață incombustibilă, respectiv la pardoseli minim B_n-s1, lipită pe suprafață incombustibilă, inclusiv pe căile de evacuare.  +  Articolul 3.2.6.6. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru învățământ secundar, terțiar, nonuniversitar și universitar supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 73. Tabelul 73: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru învățământ primar, secundar, terțiar, nonuniversitar și universitar supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la case de scări închise
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției casele de scări)Uși
    I h<28mEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0E 60-C5S_200
    IIEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_200
    II (+)EI/REI 120A1 sau A2-s1,d0REI 90A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_200
    IIIEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0REI 60A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    III (+)EI/REI 60A1 sau A2-s1,d0REI 45A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    IVEI/REI 45A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0REI 30A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0E 15-C5S_a
    VEI/REI 30A1, A2-s1,d0, sau B-s1,d0REI 15A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0C5
    Note Tabelul 73:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
     +  Articolul 3.2.6.7. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru învățământ preșcolar supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 74. Tabelul 74: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru învățământ preșcolar supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la case de scări închise
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției casele de scări)Uși
    I h<28mEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0E 60-C5S_200
    IIEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_200
    II (+)EI/REI 120A1 sau A2-s1,d0REI 90A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_200
    IIIEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0REI 60A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    III (+)EI/REI 60A1 sau A2-s1,d0REI 45A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    IVEI/REI 45A1 sau A2-s1,d0REI 30A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_a
    VNu se admitNu se admitNu se admitNu se admitNu se admit
    Note Tabelul 74:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
     +  Articolul 3.2.6.8. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru învățământ primar, secundar, terțiar, nonuniversitar și universitar supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 75. Tabelul 75: Comportare la foc a pereților, a ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru învățământ primar, secundar, terțiar, nonuniversitar și universitar supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la coridoare și la holuri
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)Uși (cu excepția celor către case de scări închise)
    I h<28mEI/REI 90A1 sau A2- s1,d0Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu.A1 sau A2- s1,d0E 30-C5S_200
    IIEI/REI 90A1 sau A2- s1,d0A1 sau A2- s1,d0E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal
    II (+)EI/REI 90A1 sau A2- s1,d0A1 sau A2- s1,d0E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal
    IIIEI/REI 60A1 sau A2- s1,d0A1 sau A2- s1,d0C5
    III (+)EI/REI 45A1 sau A2- s1,d0A1 sau A2- s1,d0C5
    IVEI/REI 30A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0C5
    VEI/REI 15A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0-
    Note Tabelul 75:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(d) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
     +  Articolul 3.2.6.9. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru învățământ preșcolar supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 76. Tabelul 76: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru învățământ preșcolar supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la coridoare și la holuri
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)Uși (cu excepția celor către case de scări închise)
    I h<28mEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu.A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_200
    IIEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal
    II (+)EI/REI 90A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal
    IIIEI/REI 60A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0C5
    III (+)EI/REI 45A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0C5
    IVEI/REI 30A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0C5
    VEI/REI 15A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0-
    Note Tabelul 76:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
     +  Articolul 3.2.6.10.(1) Clădirile pentru învățământ supraterane cu înălțimi obișnuite, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare, distincte și independente, astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile tuturor utilizatorilor.(2) Clădirile etajate vor avea casele de scări de evacuare închise, indiferent de numărul nivelurilor supraterane sau subterane. Clădirile de învațământ preșcolar (grădinițele) se prevăd obligatoriu cu scară exterioară.(3) Alcătuirea și dimensionarea căilor de evacuare vor corespunde numărului de utilizatori, dar indiferent de lățimile de trecere (fluxurile) de evacuare rezultate din calcul, ușile dispuse pe căile de evacuare ale utilizatorilor vor avea lățimea minimă liberă de trecere de 90 cm, iar rampele scărilor și coridoarele cel puțin 1,20 m lățime.(4) Clădirile de învățământ specializate pentru utilizatori cu dizabilități/handicap, trebuie să fie de nivelul I sau II de stabilitate la incendiu și să aibă maximum 3 niveluri supraterane, având asigurate măsurile de protecție prevăzute în reglementările tehnice specifice.(5) Sălile polivalente cu capacitatea maximă simultană mai mare de 100 utilizatori aferente clădirilor pentru învățământ preșcolar, vor avea asigurat cel puțin un acces direct din exterior (ușă exterioară dispusă la nivelul terenului sau acces la o scară exterioară de evacuare).(6) Pe căile comune de evacuare orizontale (coridoare, holuri) se admite prevederea elementelor de mobilier fix în condițiile prevăzute la Art. 2.5.2.1. alin. (5) și (6).(7) Nu se admite amplasarea niciunui obiect de mobilier (combustibil sau incombustibil) în incinta scărilor de evacuare, a degajamentelor protejate, a încăperilor tampon, a tunelurilor de evacuare etc., în clădirile de învățământ.  +  Articolul 3.2.6.11. Lungimea maximă admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile pentru învățământ (cu excepția sălilor aglomerate, a clădirilor înalte și foarte înalte), sunt precizate în Tabelul 77. Tabelul 77: Lungimi de evacuare în clădiri pentru învățământ supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nr. crt.Clădiri pentru învățământNivel de stabilitate la incendiu asiguratLungime maximă de evacuareObservații
    în două direcții diferiteîntr-o direcție (coridor înfundat)
    metrimetri
    1.Învățământ preșcolar, primar, secundar, terțiar, nonuniversitar, internate (spații cazare elevi)I și/sau II30(20)20Valorile din paranteză sunt valabile pentru evacuarea copiilor de vârstă preșcolară
    III25(15)15
    IV1210
    V108
    2.Învățământ superior, cămine studențești.I5025-
    II4020
    III3015
    IV2012
    V1510
     +  Articolul 3.2.6.12.(1) Construcțiile pentru învățământ supraterane cu înălțimi obișnuite vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și, totodată, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori, atunci când capacitatea maximă simultană este mai mică de 200 de utilizatori, iar în cazul în care este mai mare sau egală de 200 de utilizatori trebuie asigurate căi de acces și intervenție a autospecialelor de intervenție în caz de incendiu pe două laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și, totodată, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.(2) În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii pentru învățământ, trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1), (2) și (3).
    3.2.7. Clădiri pentru turism supraterane  +  Articolul 3.2.7.1. Clădirile pentru turism supraterane cu înălțimi obișnuite (hoteluri, hosteluri, moteluri, vile, bungalouri, cabane, pensiuni etc.), se vor conforma astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac) și numărul de niveluri, potrivit prevederilor din Art. 3.1.2.6., Art. 3.1.2.7. și Tabelul 41 și Tabelul 42.  +  Articolul 3.2.7.2. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru turism supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 78. Tabelul 78: Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru turism supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la case de scări închise
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției casele de scări)Uși
    I h<28mEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0E 60-C5S_200
    IIEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_200
    II (+)EI/REI 120A1 sau A2-s1,d0REI 90A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_200
    IIIEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0REI 60A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    III (+)EI/REI 60A1 sau A2-s1,d0REI 45A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    IVEI/REI 45A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0REI 30A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0E 15-C5S_a
    VEI/REI 30A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0REI 15A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0C5
    Note Tabelul 78:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice;(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
     +  Articolul 3.2.7.3. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru turism supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 79. Tabelul 79: Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru turism supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la coridoare și la holuri
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)Uși (cu excepția celor către case de scări închise)
    I h<28mEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu.A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    IIEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal
    II (+)EI/REI 90A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal
    IIIEI/REI 60A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0C5
    III (+)EI/REI 45A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0C5
    IVEI/REI 45A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0C5
    VEI/REI 30A1, A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C- s1,d0A1, A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C- s1,d0-
    Note Tabelul 79:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(c) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
     +  Articolul 3.2.7.4. Scările monumentale pot fi deschise pe toată înălțimea construcției pentru turism supraterane cu înălțime obișnuită, dacă sunt prevăzute și scări închise care asigură îndeplinirea condițiilor normate de evacuare a utilizatorilor.  +  Articolul 3.2.7.5. Lungimea maximă admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile pentru turism (cu excepția sălilor aglomerate, a clădirilor înalte și foarte înalte), sunt precizate în Tabelul 80. Tabelul 80: Lungimi de evacuare în clădiri pentru turism supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nr. crt.Clădiri pentru turismNivel de stabilitate la incendiu asiguratLungime maximă de evacuareObservații
    în două direcții diferiteîntr-o direcție (coridor înfundat)
    metrimetri
    1.Hoteluri, moteluri, cabane, pensiuni etc.I și/sau II4020-
    III3016
    IV1510
    V106
    Notă Tabelul 80: La clădirile pentru turism care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte, dar sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor se pot majora cu 25%.
     +  Articolul 3.2.7.6. În cazurile în care clădirile pentru turism supraterane cu înălțime obișnuită au și niveluri subterane în care sunt dispuse funcțiuni anexă (centrale, ateliere, parcaje pentru autoturisme etc.), acestea vor fi separate de nivelurile supraterane prin planșee rezistente la foc minimum REI 120.  +  Articolul 3.2.7.7. Construcțiile pentru turism supraterane cu înălțime obișnuită care au capacitatea totală de cazare mai mare de 50 de locuri de cazare, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare a utilizatorilor.  +  Articolul 3.2.7.8.(1) Construcțiile pentru turism supraterane cu înălțime obișnuită, care au capacitatea totală de cazare mai mare de 50 de locuri de cazare, vor avea asigurate căi de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și, totodată, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori, iar cele cu capacități mai mici de 50 de locuri de cazare vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și, totodată, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.(2) În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii pentru turism trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1), (2) și (3).
    3.2.8. Clădirile de cult supraterane  +  Articolul 3.2.8.1. Clădirile de cult supraterane cu înălțime obișnuită (catedrale, biserici, lăcașuri de cult, sinagogi, temple, case de rugăciuni etc.) și ansamblurile mănăstirești cu excepția spațiilor de dormit (chilii) și a celor anexate acestora, vor îndeplini condițiile de stabilitate la incendiu prevăzute la Art. 2.1.3.2 și Tabelul 2 din normativ, iar clădirile parter cu capacitatea maximă simultană de 100 utilizatori, pot fi realizate din elemente de construcție din lemn minimum clasa de reacție la foc D-s1,d0 sau D-s2,d0.  +  Articolul 3.2.8.2.(1) Clădirile de cult supraterane cu înălțime obișnuită se conformează astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac) și numărul de niveluri, conform prevederilor din Art. 3.1.2.6., Art. 3.1.2.7. și Tabelul 41 și Tabelul 42.(2) Amplasarea clădirilor de cult supraterane cu înălțime obișnuită se realizează independent, la distanțele de siguranță normate față de clădirile învecinate, sau se compartimentează față de acestea, cu elemente de construcție cu rol de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc).  +  Articolul 3.2.8.3. Pentru clădirile de cult care se încadrează în categoria sălilor aglomerate, vor fi respectate și prevederile privind performanțele specifice acestora.  +  Articolul 3.2.8.4.(1) Clădirile de cult supraterane cu înălțime obișnuită care au capacitatea simultană mai mare de 100 de utilizatori, vor avea asigurate cel puțin două căi de evacuare, distincte și independente.(2) Clădirile de cult cu capacitatea de 30 de utilizatori și mai mult, vor avea ușile de evacuare cu deschidere normală pe balamale sau pivoți și cu deschiderea în sensul de evacuare a utilizatorilor spre exterior.(3) Supantele, mezaninele și balcoanele pentru maximum 70 de persoane pot avea asigurată evacuarea utilizatorilor printr-o scară interioară deschisă.(4) Clădirile de cult cu subsol, vor avea asigurat acces separat pentru subsol, iar în cazul în care subsolul cuprinde spații funcționale necesare cultului, se pot realiza goluri de circulație funcțională și de evacuare între subsol și parter, cu condiția ca acestea să fie protejate cu uși rezistente la foc minimum EI_2 30-C5S_200.  +  Articolul 3.2.8.5. Lungimea maximă de evacuare admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile de cult (cu excepția sălilor aglomerate, a clădirilor înalte și foarte înalte), sunt precizate în Tabelul 81. Tabelul 81: Lungimi de evacuare în clădiri de cult supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nr. crt.Clădiri de cultNivel de stabilitate la incendiu asiguratLungime maximă de evacuareObservații
    în două direcții diferiteîntr-o direcție (coridor înfundat)
    metrimetri
    1.Catedrale, biserici, moschei, case de rugăciuni, pagode, temple etc.I și/sau II5025Pentru clădirile obișnuite de cult care se încadrează în categoria sălilor aglomerate, se respectă prevederile privind performanțele specifice acestora.
    III3015
    IV2512
    V1510
    Notă Tabelul 81: La clădirile de cult care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte, dar sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor se pot majora cu 25%.
     +  Articolul 3.2.8.6. Focul deschis (lumânări, candele etc.) în orice clădire de cult poate fi utilizat în condițiile asigurării măsurilor specifice de apărare împotriva incendiilor și în locurile stabilite și amenajate corespunzător.  +  Articolul 3.2.8.7. Instalațiile aferente construcțiilor de cult supraterane cu înălțimi obișnuite (sanitare, electrice, încălzire, ventilare etc.), se proiectează și realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.  +  Articolul 3.2.8.8. Clădirile de cult supraterane cu înălțimi obișnuite vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și, totodată, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori, cu excepția celor prevăzute cu săli aglomerate sau care fac parte dintr-o clădire înaltă sau foarte înaltă, respectându-se prevederile specifice.(2) În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii de cult trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1), (2) și (3).
    3.2.9. Clădiri de sport supraterane  +  Articolul 3.2.9.1.(1) Clădirile închise de sport supraterane cu înălțimi obișnuite, se conformează astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac) și numărul de niveluri, conform prevederilor Art. 3.1.2.6., Art. 3.1.2.7. și Tabelul 41 și Tabelul 42.(2) Pentru clădirile de sport care se încadrează în categoria sălilor aglomerate, clădirilor înalte sau foarte înalte, vor fi respectate și prevederile privind performanțele specifice acestora.  +  Articolul 3.2.9.2. În cazul în care clădirile de sport supraterane cu înălțimi obișnuite au și niveluri subterane în care sunt dispuse funcțiuni anexă, acestea vor fi separate de nivelurile supraterane prin planșee rezistente la foc minimum REI 120. Sunt exceptate subsolurile și demisolurile care cuprind funcțiuni similare celor dispuse la nivelurile supraterane.  +  Articolul 3.2.9.3. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru sport supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 82. Tabelul 82: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru sport supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la case de scări închise
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției casele de scări)Uși
    I h<28mEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0E 60-C5S_200
    IIEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_200
    II (+)EI/REI 120A1 sau A2-s1,d0REI 90A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_200
    IIIEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0REI 60A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    III (+)EI/REI 60A1 sau A2-s1,d0REI 45A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    IVEI/REI 45A1, A2-s1,d0 sau B- s1,d0REI 30A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0E 15-C5S_a
    VEI/REI 30A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0REI 15A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0C5
    Note Tabelul 82:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice;(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
     +  Articolul 3.2.9.4. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru sport supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 83. Tabelul 83: Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru sport supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la coridoare și la holuri
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)Uși (cu excepția celor către case de scări închise)
    I h<28mEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu.A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_200
    IIEI/REI 60A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal
    II (+)EI/REI 60A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal
    IIIEI/REI 45A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0C5
    III (+)EI/REI 45A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0C5
    IVEI/REI 30A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0A1, A2-s1,d0 sau B- s1,d0C5
    VEI/REI 15A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0-
    Note Tabelul 83:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(d) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
     +  Articolul 3.2.9.5.(1) Clădirile închise de sport supraterane cu înălțimi obișnuite și capacitatea mai mare de 100 de utilizatori, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare a acestora.(2) Scaunele trebuie să fie solidarizate de platforma sau gradena pe care sunt dispuse sau pe pachete de scaune. Băncile, scaunele etc., trebuie să nu depășească criteriile stabilite pentru evaluarea aprinderii mobilierului tapițat.(3) Distanța liberă de circulație între rândurile de scaune trebuie să fie de minimum 35 cm.(4) Pe căile de evacuare a utilizatorilor se prevăd indicatoare de orientare și se asigură iluminat de siguranță, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.  +  Articolul 3.2.9.6. Lungimea maximă de evacuare admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile de sport (cu excepția sălilor aglomerate, a clădirilor înalte și foarte înalte), sunt precizate în Tabelul 84. Tabelul 84: Lungimi de evacuare în clădiri pentru sport supraterane închise, cu înălțimi obișnuite
    Nr. crt.Clădiri pentru sportNivel de stabilitate la incendiu asiguratLungime maximă de evacuareObservații
    în două direcții diferite într-o direcție (coridor înfundat)
    metrimetri
    1.Clădiri închise obișnuite pentru sportI și/sau II10050Pentru clădirile obișnuite de sport care se încadrează în categoria sălilor aglomerate, se respectă prevederile privind performanțele specifice acestora.
    III7530
    IV5025
    V2515
    Notă Tabelul 84: La construcțiile care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte, dar sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor din circulațiile comune orizontale, holuri și coridoare, și case de scări se pot majora cu 25%.
     +  Articolul 3.2.9.7.(1) Clădirile de sport supraterane cu înălțimi obișnuite vor avea asigurate căi de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și, totodată, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.(2) În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii de sport, trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1), (2) și (3).
    3.2.10. Construcții civile supraterane, montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat  +  Articolul 3.2.10.1. Construcțiile civile supraterane cu înălțimi obișnuite, montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat, în afara zonelor construite ale localităților (cabane, refugii, hoteluri, moteluri, pensiuni, sanatorii etc.), se conformează astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac) și numărul de niveluri, conform prevederilor din Art. 3.1.2.6., Art. 3.1.2.7. și Tabelul 41 și Tabelul 42.  +  Articolul 3.2.10.2. La construcțiile civile supraterane cu înălțimi obișnuite montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat, se asigură limitarea propagării ușoare a incendiilor la, și de la vecinătățile din incintă, prin respectarea distanțelor de siguranță normate și distanțe de cel puțin 5 ori înălțimea clădirii celei mai înalte față de vecinătățile (clădiri, instalații, masive împădurite, stuf etc.) din afara incintei.  +  Articolul 3.2.10.3.(1) Spațiile tehnice anexă ale construcțiilor montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat (centrale termice, grupuri electrogene, stații de pompare etc., inclusiv depozitele de materiale sau substanțe combustibile), se recomandă să fie amplasate independent.(2) Spațiile tehnice anexă ale construcțiilor montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat, se separă corespunzător densității sarcinii termice (q), potrivit prevederilor din Art. 2.3.1.2. și Tabelul 5, dar cu pereți minimum EI/REI 120 și, după caz, cu planșee minimum REI 90.  +  Articolul 3.2.10.4. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile civile supraterane amplasate izolat, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 85. Tabelul 85: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile civile supraterane cu înălțimi obișnuite montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la case de scări închise
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției casele de scări)Uși
    I h<28mEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0E 60-C5S_200
    IIEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_200
    II (+)EI/REI 120A1 sau A2-s1,d0REI 90A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_200
    IIIEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0REI 60A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    III (+)EI/REI 60A1 sau A2-s1,d0REI 45A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    IVEI/REI 45A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0REI 30A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0E 15-C5
    V*EI/REI 15*A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0REI 15*A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0C5*
    Note Tabelul 85:(a) * - Cu excepția clădirilor obișnuite cu un singur nivel suprateran montane sau din Delta Dunării.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
     +  Articolul 3.2.10.5. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile civile supraterane cu înălțimi obișnuite, montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 86. Tabelul 86: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile civile supraterane cu înălțimi obișnuite montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la coridoare si holuri
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)Uși (cu excepția celor către case de scări închise)
    I h<28mEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu.A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_200
    IIEI/REI 60A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_a
    II (+)EI/REI 60A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_a
    IIIEI/REI 45A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0C5
    III (+)EI/REI 45A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0C5
    IVEI/REI 30A1, A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C-s1,d0A1, A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C-s1,d0C5
    V*EI/REI 15* (-*)A1, A2-s1,d0, B-s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0(*)A1, A2-s1,d0, B-s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0C5*
    Note Tabelul 86:(a) * - Cu excepția clădirilor obișnuite cu un singur nivel suprateran montane sau din Delta Dunării (inclusiv construcțiile lacustre) care conțin materiale locale.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(d) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.(e) Pentru construcțiile cu un singur nivel realizate din materiale locale, nu este necesară stabilirea performanțelor la foc a elementelor pentru construcții.
     +  Articolul 3.2.10.6. Construcțiile vor avea încăperile de cazare separate de alte funcțiuni (restaurante, bucătării, oficii etc.), prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 și, după caz, planșee rezistente la foc minimum REI 60. Pentru sanatorii se respectă și dispozițiile specifice clădirilor de sănătate.  +  Articolul 3.2.10.7. Construcțiile civile supraterane, montane sau din Delta Dunării, cu capacitatea maximă simultană de cel mult 50 de locuri de cazare, pot avea asigurat nivelul V de stabilitate la incendiu și maximum 3 niveluri supraterane, dacă sunt prevăzute cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu cu acoperire totală și minimum 2 căi de evacuare distincte și independente, precum și cu condiția respectării măsurilor din paranteze specificate la Tabelul 2 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile), pentru nivelul de stabilitate la incendiu V. Este obligatorie protecția cu dispozitive AFDD conform recomandărilor din SR EN 62606 precum și specificațiilor reglementării tehnice Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I7-2011.  +  Articolul 3.2.10.8. Căile orizontale de circulație funcțională și evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu din clădiri obișnuite montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat, cu nivelul de stabilitate la incendiu V, care au cel puțin două niveluri supraterane, se separă de restul construcției prin elemente rezistente la foc minimum EI/REI 15 pentru pereți și REI 15 pentru planșee, iar scările care asigură evacuarea utilizatorilor a mai mult de un nivel, se închid în case de scări separate de restul clădirii prin pereți rezistenți la foc de minimum EI/REI 15.  +  Articolul 3.2.10.9. Lungimea maximă de evacuare admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile civile supraterane cu înălțimi obișnuite, montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat (cu excepția sălilor aglomerate, a clădirilor înalte și foarte înalte), sunt precizate în Tabelul 87. Tabelul 87: Lungimi de evacuare în clădiri civile supraterane cu înălțimi obișnuite montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat
    Nr. crt.Clădiri administrativeNivel de stabilitate la incendiu asiguratLungime maximă de evacuareObservații
    în două direcții diferiteîntr-o direcție (coridor înfundat)
    metrimetri
    1.Hoteluri, moteluri, cabane, pensiuni etc., amplasate izolatI și/sau II4020-
    III3016
    IV1510
    V106
     +  Articolul 3.2.10.10. Încălzirea locală cu sobe cu acumulare de căldură este admisă în construcțiile cu înălțimi obișnuite montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat care au maximum 3 niveluri supraterane, cu condiția asigurării măsurilor de protecție locale. Utilizarea sobelor fără acumulare de căldură nu este admisă.  +  Articolul 3.2.10.11. Construcțiile supraterane cu înălțimi obișnuite montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat, cu capacități mai mari de 50 locuri cazare, vor avea asigurată cale de acces și intervenție a autospecialelor de intervenție în caz de incendiu, respectiv a ambarcațiunilor de intervenție, cel puțin pe o latură.
    3.2.11. Parcaje pentru autoturisme  +  Articolul 3.2.11.1.(1) Construcțiile parcajelor pentru autoturisme pot fi deschise sau închise și dispuse suprateran sau subteran față de nivelul de referință.(2) La proiectarea și realizarea parcajelor supraterane precum și a celor subterane cu maxim 10 autoturisme, se respectă prevederile prezentului normativ și celelalte reglementari tehnice aplicabile.(3) Parcajele subterane pentru mai mult de 10 autoturisme vor respecta condițiile de securitate la incendiu stabilite în Normativul de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP 127-2009, aprobat prin Ordinul comun al ministrului dezvoltării regionale și locuinței și al ministrului afacerilor interne nr. 1.078/326/2009.(4) Distanța dintre parcajele exterioare amenajate la nivelul terenului (care nu sunt construcții) și fațada oricărei clădiri supraterane sau ieșiri în suprateran din clădiri subterane, trebuie să fie de minimum 6 m.(5) Parcajele supraterane amenajate pe terasele unor clădiri, în porțiunile mai joase, se dispun la minim 6 m de fațada construcției mai înalte.  +  Articolul 3.2.11.2. Parcajele pentru autoturisme (supraterane sau subterane), sunt considerate construcții civile cu risc mare de incendiu. Celelalte încăperi aferente parcajului, vor avea riscurile de incendiu determinate în funcție de destinație și densitatea sarcinii termice (q), conform prevederilor normativului.  +  Articolul 3.2.11.3.(1) Amplasarea parcajelor supraterane pentru mai mult de 10 autoturisme se poate realiza independent sau compartimentat față de construcțiile cu altă destinație de care se alipesc sau în care se înglobează, astfel:a) dispuse independent, la distanțele de siguranță normate față de construcțiile sau instalațiile supraterane sau subterane învecinate, conform prevederilor din Tabelul 4;b) dispuse independent, la distanțele de siguranță normate mai mici decât prevederilor din Tabelul 4 față de construcțiile sau instalațiile supraterane sau subterane învecinate, prevăzute cu pereți antifoc de compartimentare spre acestea minimum EI-M/REI 240;c) alipite de alte construcții supraterane, față de care se compartimentează cu pereți antifoc EI-M/REI 240;d) înglobate în construcții supraterane cu altă destinație, față de care se separă cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 240 și planșee REI 180 atunci când sunt clădiri înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate și respectiv cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180 și planșee REI 120 atunci când clădirile în care se înglobează sunt cu înălțimi obișnuite.(2) Golurile de comunicare din pereții de la alin. (1) trebuie să fie prevăzute cu încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune, având pereți/planșee EI 120/REI 120 și uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200.(3) Comunicarea parcajelor supraterane, pentru mai mult de 10 autoturisme, cu circulații interioare verticale sau orizontale, se realizează prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C5S_200.(4) Prin amplasarea și conformarea parcajelor supraterane pentru mai mult de 10 autoturisme, vor fi asigurate căi de acces și intervenție pentru autospecialele de stingere a incendiilor și de salvare a utilizatorilor.(5) La parcajele supraterane distanțele de siguranță se majorează cu 50% față de construcțiile vecine.  +  Articolul 3.2.11.4.(1) Parcajele supraterane pentru autoturisme vor avea nivelul de stabilitate la incendiu astfel asigurat încât să îndeplinească condițiile de conformare la incendiu, potrivit prevederilor normativului.(2) Parcajele supraterane pentru mai mult de 10 autoturisme, precum și cele subterane de maxim 10 autoturisme trebuie să corespundă nivelului I sau II de stabilitate la incendiu.(3) Parcajele supraterane pentru mai mult de 5 autoturisme, dar maxim 10 autoturisme trebuie să fie cel puțin nivelul III stabilitate la incendiu.(4) Parcajele supraterane pentru maximum 5 autoturisme, pot fi de nivelul IV sau V de stabilitate la incendiu.(5) Ariile construite (Ac) ale parcajelor supraterane nu sunt limitate la clădirile cu nivelul I de stabilitate la incendiu. La parcajele supraterane cu nivelul II de stabilitate la incendiu, ariile construite (Ac) sunt limitate la 7.500 mp pentru construcțiile cu mai mult de 2 niveluri, 15.000 mp la construcțiile cu 2 niveluri și nelimitate la cele parter.  +  Articolul 3.2.11.5.(1) Parcajele supraterane închise se separă în interior, cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60, în arii de maximum 6.000 mp, atunci când sunt prevăzute cu instalații automate de stingere a incendiilor și, de maximum 3.000 mp, atunci când nu sunt echipate cu astfel de instalații.(2) Golurile de circulație funcțională și de evacuare din pereții de separare menționați la alin. (1), se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI1 60-C5S_200.(3) Indiferent de numărul separărilor menționate la alin. (1) realizate în interiorul parcajului în condițiile alin. (1) și (2), acestea constituie un singur parcaj.  +  Articolul 3.2.11.6.(1) Parcajele pentru maximum 10 autoturisme, inclusiv, se separă de clădirea în care sunt înglobate sau alipite, precum și față de casele de scări, prin pereți REI/EI 120 și planșee REI 120.(3) Comunicarea parcajelor închise pentru maximum 10 autoturisme, inclusiv, cu alte clădiri sau spații cu alte destinații, precum și cu circulații interioare, verticale sau orizontale, se realizează prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune, cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee minimum REI 120 prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C5S_200.(3) Comunicarea parcajelor deschise pentru maximum 10 autoturisme (inclusiv), cu alte clădiri sau spații cu alte destinații, precum și cu circulații interioare, verticale sau orizontale, se realizează prin uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200.(4) Parcajele supraterane alipite clădirilor de locuit, având capacitatea de maximum 5 autoturisme, se separă prin pereți REI/EI 60 și planșee minimum REI 60.(5) Comunicarea parcajelor supraterane, alipite clădirilor de locuit, având capacitatea de maximum 5 autoturisme, se realizează prin uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200.  +  Articolul 3.2.11.7.(1) Parcajele pentru mai mult de 10 autoturisme, se separă de scările interioare de evacuare închise prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 240 și planșee REI 180 atunci când sunt înglobate în clădiri înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate și, respectiv cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180 și planșee REI 120 atunci când clădirile în care se înglobează sunt cu înălțimi obișnuite.(2) Comunicarea parcajelor supraterane închise pentru mai mult de 10 autoturisme precum și a parcajelor subterane de maxim 10 autoturisme cu scările interioare de evacuare închise, se realizează prin încăperi tampon ventilate în suprapresiune, cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C5S_200. La clădiri înalte, comunicarea parcajelor supraterane închise cu scările de evacuare se realizează prin încăperi tampon ventilate în suprapresiune cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C5S_200. La clădiri foarte înalte precum și la clădiri cu săli aglomerate, comunicarea parcajelor supraterane închise cu scările de evacuare se realizează prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200.(3) Comunicarea parcajelor supraterane deschise pentru mai mult de 10 autoturisme cu scările interioare de evacuare închise, se realizează prin încăperi tampon ventilate în suprapresiune cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180 protejate, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200. La clădiri înalte sau foarte înalte, precum și la cele cu săli aglomerate, parcajele supraterane deschise înglobate în aceste clădiri, nu sunt admise. La clădiri înalte sau foarte înalte, parcajele supraterane deschise alipite de aceste clădiri nu sunt admise.  +  Articolul 3.2.11.8.(1) Pentru dimensionarea lățimii rampelor scărilor de evacuare se ia în considerare numărul de utilizatori de la cel mai aglomerat nivel de parcare.(2) Ușile prevăzute pe căile de evacuare a utilizatorilor parcajelor vor fi de tip normal, pe balamale sau pivoți.(3) Ușile de evacuare de acces la circulațiile verticale sau orizontale de evacuare (cele prevăzute la scări, încăperi tampon ventilate în suprapresiune de acces la scări, coridoare, holuri, degajamente protejate, tuneluri) se vor deschide întotdeauna în sensul de evacuare spre exterior.(4) În, și dedesubtul caselor de scări de evacuare a utilizatorilor parcajelor, nu sunt admise amenajări pentru alte activități.(5) Rampele scărilor închise aferente porțiunilor subterane, se separă de rampele scărilor porțiunilor supraterane în care este înglobat parcajul, cu pereți rezistenți la foc El/REI 180 la parcajele din clădiri supraterane înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate și El/REI 120 la parcajele din clădiri supraterane care nu se încadrează la cele anterioare. În peretele de separare a rampelor subterane de cele supraterane, se poate asigura circulația funcțională a utilizatorilor printr-un gol dispus la nivelul parterului sau al palierului intermediar dintre parter și primul nivel subteran de parcare, protejat cu ușă rezistentă la foc El 90-C. Se recomandă asigurarea ieșirii din casele de scări de evacuare ale porțiunii subterane a parcajului,direct în exterior, la nivelul terenului sau al unor suprafețe carosabile, separat de ieșirile porțiunii supraterane a parcajului.(6) Este interzis să se prevadă una sau două trepte izolate pe circulațiile de evacuare spre scări sau ieșiri în exterior.(7) Scările de evacuare din porțiunile subterane închise se prevăd cu sistem independent de evacuare a fumului în caz de incendiu.  +  Articolul 3.2.11.9. La stabilirea locurilor de parcare a autoturismelor în parcajele supraterane și subterane pentru maxim 10 autoturisme, se au în vedere următoarele:a) parcarea autoturismelor se va asigura numai în spațiile destinate și marcate pentru aceasta, fără a stânjeni circulația funcțională și intervenția în caz de incendiu;b) staționarea a trei motociclete, scutere sau ATV -uri, se consideră echivalentul unui loc de parcare pentru autoturism;c) respectarea prevederilor normativului și a reglementărilor tehnice specifice, considerând parcajul un tot unitar, indiferent de numărul compartimentelor și nivelurilor acestuia;d) locurile de parcare situate în afara parcajului suprateran, nu se iau în calcul la stabilirea capacității de primire a parcajului.  +  Articolul 3.2.11.10.(1) Numărul căilor de acces pentru autoturisme în parcajele supraterane, se stabilește în funcție de tipul parcajului, respectiv:a) Parcaj tip P1: de la 11 la 100 de autoturisme;b) Parcaj tip P2: între 101 și 300 de autoturisme;c) Parcaj tip P3: între 301 și 1.000 de autoturisme;d) Parcaj tip P4: peste 1.000 autoturisme.(2) La parcajele supraterane tip P1 se asigură, conform reglementării tehnice specifice, un acces cu un fir de circulație pe sens sau două platforme-elevatoare (pentru accesele la parcaje cu maxim 20 autoturisme, se poate prevede o platformă elevatoare) și la parcajele supraterane tip P2 se asigură minimum două accese cu un fir de circulație pe sens sau un acces cu două fire de circulație, precum și indiferent de tip la parcajele accesibile numai personalului special angajat pentru efectuarea parcării (în care publicul nu are acces).(3) La parcajele supraterane tip P3 sau P4 se asigură, conform reglementării tehnice specifice, minimum două accese din care cel puțin un fir de circulație pe sensul de intrare și două fire de circulație pe sensul de ieșire (în cazul plății la ieșire) sau două fire de circulație în sensul de intrare și un fir de circulație pe sensul de ieșire (în cazul plății la intrare).(4) În interiorul parcajelor supraterane închise, este admisă prevederea anexelor funcționale parcajului, precum și a unor zone pentru activitățile conexe autorizate, similar precizărilor din Normativul de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP 127:2009.(5) Locurile de parcare a autoturismelor în parcaj se marchează și numerotează vizibil pe pardoseală, semnalizându-se cu indicatoare de orientare.  +  Articolul 3.2.11.11.(1) Rampele de acces și de circulație a autoturismelor în parcajele supraterane, trebuie să fie libere pe înălțimea de minimum 2,15 m (măsurată perpendicular pe rampă).(2) Înălțimea maximă a autoturismelor care pot intra în parcaj se precizează în exterior, la fiecare rampă de acces în parcaj.  +  Articolul 3.2.11.12. Parcajele pentru autoturisme vor avea asigurate posibilități de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu, cu distanțe normate stabilite în Tabelul 88. Tabelul 88: Lungimi de evacuare în parcaje pentru autoturisme
    Nr. crt.Construcție (clădire) civilăNivel de stabilitate la incendiu asiguratLungime maximă de evacuareObservații
    în două direcții diferiteîntr-o direcție (coridor înfundat)
    metrimetri
    1.Parcaj pentru autoturismeI și/sau II40 (50)25 (30)-
    III3020
    IV și/sau V1612
    Note Tabelul 88:(a) Un coridor înfundat cu lungimea mai mică decât lungimea maximă de evacuare într-o direcție (coridor înfundat), măsurată de la o cale de evacuare cu acces la două scări, încăperi tampon ventilate în suprapresiune sau ieșiri în exterior amplasate în direcții diferite, este considerat cale de evacuare admisă dacă distanța totală până la o scară, încăpere tampon ventilată în suprapresiune sau ieșire în exterior nu depășește lungimea maximă de evacuare în două direcții iar distanța de parcurs în aceeași direcție nu depășește lungimea de coridor înfundat.(b) Scările nu se pot prevedea cu mai multe încăperi tampon succesive, în scopul înscrierii în distanța normată a căii de evacuare.(c) Valorile din paranteze se aplică parcajelor puternic ventilate.
     +  Articolul 3.2.11.13.(1) Asigurarea evacuării utilizatorilor parcajelor subterane se realizează conform prevederilor normativului specific, indicativ NP 127-2009.(2) Numărul de utilizatori aflați simultan în parcajul suprateran și pe fiecare nivel de parcare, se precizează în documentația tehnică de proiectare.(3) Pentru determinarea numărului de utilizatori se consideră o simultaneitate de 15% din numărul locurilor de parcare și două persoane în fiecare autoturism.  +  Articolul 3.2.11.14.(1) Scările de evacuare a utilizatorilor parcajului suprateran sau a celui subteran pentru maximum 10 autoturisme pot fi prevăzute în interiorul construcției (scări închise în case de scări), sau în exteriorul acesteia (scări deschise), alcătuite și protejate conform prevederilor normativului.(2) Golurile de acces la casele de scări închise din parcaj, se separă prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune având uși EI_2 60-C5S_200, dacă normativul nu stabilește condiții mai severe.(3) Scările de evacuare exterioare parcajului se amplasează astfel încât să fie protejate de eventuale flăcări din parcaj (în dreptul unor pereți plini EI 30 care să depășească scara cu cel puțin 3,0 m) sau la distanță de minimum 3,00 m față de peretele exterior al parcajului.(4) Accesul din parcaje la scările de evacuare exterioare deschise, se realizează prin ușă rezistentă la foc minimum EI_2 30-C5, dacă normativul nu stabilește condiții mai severe.  +  Articolul 3.2.11.15.(1) Spațiile din parcajele supraterane destinate activităților conexe menționate în Normativul de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP 127:2009, se tratează în mod corespunzător.(2) Încăperile destinate instalațiilor aferente construcțiilor se separă de parcaje prin pereți REI/EI 180 și planșee REI 120, iar golurile de comunicare se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200.(3) Camerele pentru gunoi și anexele gospodărești (boxe ale locatarilor), se compartimentează față de parcaj cu pereți rezistenți la foc EI 120, iar golurile de comunicare se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200.(4) Spațiile de supraveghere, camerele de plată și birourile de exploatare ale parcajului, se realizează cu structuri din profile având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și panouri de umplere din elemente de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant ori din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.(5) Pereții puțului ascensoarelor de persoane sau marfa din parcajele supraterane cu peste 10 autoturisme, trebuie să fie A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum REI/EI 180, iar golurile de acces din aceștia se separă prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune având uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200, dacă normativul nu stabilește condiții mai severe.(6) Pereții puțului ascensoarelor de persoane sau marfă și pereții caselor de scări închise din parcajele cu mai mult de 2 autoturisme și maxim 10 autoturisme, inclusiv, trebuie să fie A1 sau A2- s1,d0, rezistenți la foc minimum REI/EI 120, iar golurile de acces din aceștia se separă prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune având uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200, dacă normativul nu stabilește condiții mai severe.  +  Articolul 3.2.11.16.(1) Pentru limitarea propagării ușoare a incendiilor între nivelurile de parcare supraterane închise și a celor subterane închise cu maximum 10 autoturisme, rampele interioare pentru circulația autoturismelor trebuie să îndeplinească următoarele condiții:a) să fie delimitate cu pereți laterali minimum EI 60 sau, atunci când nu se prevăd pereți laterali, să se protejeze golurile respective cu perdele de sprinklere deschise, dacă parcajul este echipat cu instalații de stingere a incendiilor tip sprinkler, și diafragme EI 15 de mimimum 50 cm înălțime dispuse sub planșeele dintre nivelurile de parcare;b) golurile de acces ale autoturismelor pe rampele interioare, la fiecare nivel de parcare se protejază cu perdele de sprinklere deschise, fără a fi obligatorie prevederea diafragmelor, în toate cazurile în care parcajul este echipat cu instalații de stingere a incendiilor tip sprinkler.(2) Perdelele de sprinklere deschise, se dimensionează și realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate, asigurându-se:a) intensitatea de stropire normată;b) timpul teoretic de funcționare de 60 minute.  +  Articolul 3.2.11.17.(1) Porțiunile de parcaj suprateran prevăzute numai pentru circulația autoturismelor și care constituie tuneluri închise de circulație a acestora cu lungimea mai mare de 50,00 m vor respecta următoarele:a) lățimea tunelului va fi astfel dimensionată încât să permită ocupanților să iasă din autoturisme;b) distanța maximă până la o ieșire de evacuare a utilizatorilor nu trebuie să depășească 40,0 m;c) atunci când parcajul este echipat cu sistem de evacuare a fumului prin ventilare mecanică, se va asigura evacuarea unui volum de 900 mp/oră pe fracțiuni (tronsoane) de 5,00 m din lungimea tunelului, valoare ce se poate reduce la 600 mp/oră pe fracțiuni de 5,00 m din lungimea tunelului, dacă parcajul este echipat cu instalație automată de stingere a incendiilor tip sprinkler;d) să fie prevăzut iluminat de siguranță;e) în cazul în care parcajul este echipat cu instalații automate de semnalizare și de stingere a incendiilor tip sprinkler, acestea vor proteja și tot tunelul prevăzut pentru circulația autoturismelor.(2) Evacuarea fumului se poate realiza prin instalații proprii sau cu instalațiile de evacuare aferente parcajului, cu condiția să se ia în calculul acestora și debitul respectiv.  +  Articolul 3.2.11.18.(1) Platformele elevatoare și ascensoarele pentru autoturisme se proiectează și se realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice, respectându-se și următoarele:a) se montează în puțuri separate de restul clădirii, cu pereți rezistenți la foc minimum EI 120;b) ușile de stație vor fi rezistente la foc EI 90 (sau prin realizarea unor paliere de acces la acestea separate de parcaj prin uși EI_2 90-C5S_200);c) ușile de stație sau de palier se prevăd cu prag de 2,5 cm sau pardoseala va avea pantă astfel realizată încât să se evite scurgerea lichidelor în puțul platformei elevatoare sau al ascensorului;d) acționarea instalației de semnalizare a incendiilor din parcaj va comanda automat aducerea platformei elevatoare sau a ascensorului la nivelul de referință;e) la parcajele supraterane de tipul P1, P2, P3 și P4, este obligatorie echiparea cu perdele de sprinklere deschise pentru protecția golurilor de acces la puțurile platformelor elevatoare.(2) Se prevăd inscripționări referitoare la obligativitatea opririi motorului după poziționarea autoturismului pe platforma elevatoare sau în ascensor.(3) Platformele elevatoare și ascensoarele pentru autoturisme se echipează cu dispozitive care, în caz de incendiu, să le aducă automat la nivelul de referință.  +  Articolul 3.2.11.19. La parcajele supraterane accesibile numai personalului special angajat pentru efectuarea parcării (în care publicul nu are acces) în cazul cărora, dispunerea autoturismelor pe locurile de parcare se asigură cu ascensoare sau platforme elevatoare de acces la nivelurile supraterane de parcare, se asigură următoarele:a) platformele elevatoare și ascensoarele pentru accesul autoturismelor în parcajele supraterane se amplasează, se dimensionează și se realizează potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice și ale prezentului normativ;b) platformele elevatoare și ascensoarele pentru autoturisme se echipează cu dispozitive care, în caz de incendiu, să le aducă automat la nivelul de referință;c) este obligatorie alimentarea din două surse de alimentare electrice sau cu motor termic sau combinate, de bază și de rezervă, a platformelor elevatoare și a ascensoarelor pentru autoturisme;d) platformele elevatoare și ascensoarele pentru accesul autoturismelor se montează în puțuri separate de restul clădirii cu pereți rezistenți la foc EI 120 și ușile de stație vor fi rezistente la foc EI 60 (sau prin realizarea unor paliere de acces la acestea separate de parcaj prin uși EI_2 60-C5S_200);e) ușile de stație sau de palier se prevăd cu prag de 2,5 cm sau pardoseala va avea pantă astfel realizată încât să se evite scurgerea lichidelor în puțul platformei elevatoare sau al ascensorului;f) acționarea instalației de semnalizare a incendiilor din parcaj va comanda automat aducerea platformei elevatoare sau a ascensorului la nivelul de referință;g) se prevăd scări pentru intervenție și salvare, minimum una la 500 mp de parcaj, indiferent de lungimea de evacuare asigurată;h) la parcajele supraterane de tipul P1, P2, P3 și P4, este obligatorie echiparea cu perdele de sprinklere deschise pentru protecția golurilor de acces la puțurile platformelor elevatoare, dacă în parcaj este prevăzută instalație automată de stingere cu sprinklere.  +  Articolul 3.2.11.20. La parcajele supraterane în care publicul și personalul angajat nu are acces, în cazul cărora dispunerea autoturismelor pe locurile de parcare se asigură cu sisteme de distribuție automatizate, altele decât ascensoarele sau platformele elevatoare de acces la nivelurile supraterane de parcare, se asigură următoarele:a) pentru parcajele supraterane deschise pentru autoturisme se respectă prevederile Art. 2.1.3.5 (1) alin. a); parcajele supraterane deschise pentru autoturisme, cu aria construită (Ac) mai mare de 3.000 mp și mai mult de 3 niveluri supraterane se vor conforma pentru nivelul I sau II de securitate la incendiu în acord cu Tabelul 2;b) parcajele supraterane închise pentru autoturisme se vor conforma pentru nivelul I sau II de securitate la incendiu în acord cu Tabelul 2;c) se prevăd scări pentru intervenție și salvare, minimum una la 3.000 mp de parcaj, indiferent de lungimea de evacuare asigurată.  +  Articolul 3.2.11.21.(1) La parcajele supraterane închise, pentru mai mult de 10 autoturisme, evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu se realizează potrivit prevederilor Normativului de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP 127:2009.(2) Parcajele închise pentru autoturisme, cu capacitatea mai mare de 5 locuri de parcare, dar maxim 10 locuri, trebuie să aibă realizată evacuarea fumului și a gazelor fierbinți produse în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, asigurând o arie aerodinamică liberă de 1% din suprafața utilă a parcajului, sau prin ventilare mecanică.(3) La parcajele deschise supraterane, golurile de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți dispuse în pereții exteriori, se iau în considerare numai pentru adâncimea de maximum 30 m, situație în care se consideră că au asigurate condițiile pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți. Dacă golurile de evacuare a fumului dispuse în pereții exteriori, nu îndeplinesc cerința menționată mai sus, atunci este necesară evacuarea fumului și gazelor fierbinți din parcajele deschise supraterane potrivit prevederilor normativului NP 127-2009.  +  Articolul 3.2.11.22. La parcajele supraterane cu mai mult de 8 niveluri, se asigură cel puțin un ascensor de intervenție în caz de incendiu (de pompieri) pentru fiecare dintre separările menționate la Art. 3.2.11.5. alin. (1), ușor accesibil de la nivelul terenului, compartimentat și prevăzut cu apel prioritar pentru pompieri.  +  Articolul 3.2.11.23.(1) Pentru intervenție în caz de incendiu, la parcajele supraterane închise sau deschise, se asigură cel puțin o cale de acces carosabilă corespunzătoare traficului greu, care să permită circulația și intervenția autospecialelor de stingere a incendiilor.  +  Articolul 3.2.11.24.(1) Parcajele se echipează cu instalații de protecție împotriva incendiilor potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice și ale prezentului normativ.(2) Parcajele cu mai mult de 10 autoturisme se prevăd cu iluminat de siguranță pentru evacuare, alcătuit și realizat potrivit prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate aplicabile și prezentului normativ.(3) Circulațiile carosabile din parcajele supraterane, inclusiv rampele auto, se prevăd cu instalație de iluminat de siguranță, alimentată și realizată corespunzător prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate aplicabile, astfel încât să asigure nivelul minim de iluminare necesar circulației în condiții de securitate. Corpurile de iluminat de siguranță se montează atât la partea superioară, cât și la partea inferioară a spațiilor de circulație, după caz, în pardoseală. În spațiile utilitare aferente parcajului suprateran, iluminatul de siguranță se realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate aplicabile.(4) Iluminatul de siguranță pentru evacuarea utilizatorilor din clădire va fi constituit din puncte luminoase dispuse la partea superioară și inferioară a căilor de evacuare, cu funcționare timp de minimum 60 de minute pentru parcaje supraterane deschise și 180 de minute pentru parcaje supraterane închise. În situația amplasării parcajelor supraterane deschise în clădiri înalte, foarte înalte, sau cu săli aglomerate din categoria S1 și S2, sau în cadrul următoarelor funcțiuni: spații comerciale, cult, cultură, primire turistică, învățământ, gări și aerogări, centre de asistență socială, sănătate cu spitalizare, iluminatul de siguranță pentru evacuarea utilizatorilor va avea timpul de funcționare de minimum 180 de minute.(5) Se recomandă ca punctele luminoase dispuse la partea superioară, precum și cele dispuse la partea inferioară, să se monteze la maximum 15,00 m distanță între ele, pentru fiecare în parte. Dea lungul căilor de evacuare, este obligatoriu ca distanța dintre corpurile de iluminat pentru evacuare să respecte distanțele de vizibilitate prevăzute de SR EN 1838.(6) Fiecare punct luminos se recomandă să aibe un flux luminos de minimum 45 lumeni pe o perioadă de 60 de minute (sau 180 de minute în cazul parcajelor supraterane închise) și obligatoriu minimum 1 lx în orice punct al căilor de evacuare la nivelul pardoselii.(7) Punctele luminoase dispuse la partea inferioară pot fi încastrate în pardoseală, cu condiția respectării rezistenței mecanice necesare, sau amplasate în apropierea pardoselii.(8) Punctele luminoase dispuse la partea inferioară, care nu se încastrează în pardoseală, se dispun la cel mult 0,50 m deasupra pardoselii, cu condiția realizării protecției mecanice a corpurilor de iluminat.  +  Articolul 3.2.11.25. La parcajele supraterane pentru autoturisme este obligatorie alimentarea din două surse de alimentare de bază și de rezervă (conform prevederilor din normativul I7-2011), a următorilor consumatori vitali:a) instalații de detectare și semnalizare a incendiilor;b) instalații de stingere a incendiilor cu apă;c) instalații de evacuare a fumului prin ventilare mecanică;d) mijloace destinate alertării utilizatorilor;e) ascensoare pentru persoane cu dizabilități;f) ascensoare de pompieri (intervenție în caz de incendiu), atunci când acestea sunt obligatorii;g) platforme elevatoare și ascensoare pentru autoturisme;h) cortine rezistente la foc.  +  Articolul 3.2.11.26. Parcajele supraterane închise, pentru autoturisme, vor avea constituite și organizate servicii pentru situații de urgență, conform reglementării tehnice specifice.  +  Articolul 3.2.11.27.(1) La parcajele supraterane pentru mai mult de 10 autoturisme, vor fi asigurate căi de acces și intervenție pentru autospecialele de stingere a incendiilor și de salvare a utilizatorilor.(2) Accesul pentru intervenție în caz de incendiu trebuie asigurat pe cel puțin un drum carosabil care să permită circulația autospecialelor de intervenție.(3) Căile de acces și circulațiile interioare funcționale ale parcajelor vor fi menținute permanent în stare de utilizare, astfel încât, în caz de necesitate, să poată fi utilizate de către serviciile de intervenție pentru situații de urgență.(4) Parcajele supraterane trebuie să permită accesul autospecialelor serviciilor pentru situații de urgență astfel:– parcajele supraterane tip P1: o fațadă accesibilă deservită de minimum o cale de circulație, astfel încât să permită accesul autospecialelor serviciilor pentru situații de urgență pe minimum 25% din perimetrul pereților exteriori;– parcajele supraterane tip P2: o fațadă accesibilă deservită integral de o cale de circulație și o a doua accesibilă parțial din latura deservită, astfel încât să permită accesul autospecialelor serviciilor pentru situații de urgență pe minimum 35% din perimetrul pereților exteriori;– parcajele supraterane tip P3: minimum două fațade accesibile deservite de căi de circulație în totalitate, astfel încât să permită accesul autospecialelor serviciilor pentru situații de urgență pe minimum 50% din perimetrul pereților exteriori;– parcajele supraterane tip P4: trei fațade accesibile, judicios repartizate și deservite de căi de circulație, astfel încât să permită accesul autospecialelor serviciilor pentru situații de urgență pe minimum 70% din perimetrul pereților exteriori.  +  Articolul 3.2.11.28. În parcajele pentru autoturisme se asigură minimum un stingător portativ cu performanța de stingere 21A și 113B la fiecare 10 locuri de parcare, precum și un stingător transportabil cu performanță de stingere pentru focar tip A și B de minimum 50 kg la fiecare 500 mp.
     +  SECȚIUNEA III3.3. Construcții și amenajări în aer liber cu destinații civile3.3.1. Dispoziții generale  +  Articolul 3.3.1.1. La amenajările în aer liber cu destinații civile, cum sunt cele pentru întruniri, concerte, cinematografe, spectacole, competiții sportive etc., se asigură respectarea măsurilor de securitate la incendiu prevăzute în normativ și în reglementările tehnice specifice acestora.  +  Articolul 3.3.1.2. Amenajările în aer liber se dotează cu mijloace de primă intervenție, asigurându-se câte un stingător portativ cu performanța minimă de stingere 21A și 113B la fiecare 250 mp și un stingător transportabil cu performanțe de stingere pentru focare tip A și B cu încărcătura nominală de 50 kg la maximum 1.000 mp.3.3.2. Stadioane, arene sportive  +  Articolul 3.3.2.1. Amenajările sportive în aer liber de tip stadion sau arenă sportivă cu locuri pe scaune, vor respecta măsurile de securitate la incendiu prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice acestora.  +  Articolul 3.3.2.2. Tribunele și spațiile aferente amenajărilor sportive în aer liber, vor avea precizate riscurile de incendiu, conform prevederilor Art. 2.1.2.2.  +  Articolul 3.3.2.3.(1) Nivelul de stabilitate la incendiu al amenajărilor sportive se determină și precizează conform prevederilor din Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2 din normativ.(2) Se recomandă asigurarea nivelului de stabilitate la incendiu I sau II al construcției.(3) Zonele destinate publicului utilizator vor avea structuri de rezistență de minimum R 15 și vor fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Gradenele (podinele) vor fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.  +  Articolul 3.3.2.4.(1) Amenajările sportive în aer liber se amplasează astfel încât să nu permită propagarea incendiilor la vecinătăți pe perioada de timp normată sau, în cazul prăbușirii, să nu afecteze obiecte învecinate, respectându-se distanțele minime de siguranță normate.(2) La amenajările sportive în aer liber cu capacități simultane mai mari de 400 utilizatori, vor fi majorate distanțele de siguranță normate cu 100%, iar produsele de construcții utilizate vor asigura limitarea degajărilor de fum, gaze fierbinți sau alte produse nocive și a propagării flăcărilor și a fumului.  +  Articolul 3.3.2.5. Prin conformarea amenajărilor sportive în aer liber cu funcțiuni de stadioane sau arene sportive, spațiile pentru publicul utilizator vor fi dispuse la distanțe de minimum 1,20 m față de terenul de joc, iar direcțiile de evacuare a utilizatorilor pe circulațiile comune vor fi prevăzute spre zone opuse terenului de joc.  +  Articolul 3.3.2.6. Amenajările sportive în aer liber pentru mai mult de 200 utilizatori vor avea asigurate minimum 2 căi de evacuare, corespunzător dispuse și dimensionate, prin care aceștia să ajungă la nivelul terenului înconjurător sau al circulațiilor carosabile adiacente, pe distanțele normate.  +  Articolul 3.3.2.7. Numărul intrărilor în tribune este determinat de numărul spectatorilor și cel al căilor de evacuare, precum și de necesarul de controlori. În cazul în care, accesul și evacuarea tribunelor se face prin intermediul vomitoriilor, în scopul de a nu genera busculade în cazul evacuării de urgență, se recomandă dimensionarea acestora cu un procent de 50 % în plus față de calculul normat de evacuare.  +  Articolul 3.3.2.8. Căile de acces și de evacuare a utilizatorilor vor fi constituite din circulațiile funcționale, dimensionate corespunzător, marcate vizibil și libere de orice obstacol, astfel încât evacuarea utilizatorilor să se poată face în condiții de siguranță. Căi speciale de evacuare (de urgență), pot fi prevăzute numai atunci când cele de circulație funcțională nu satisfac condițiile de evacuare normate.  +  Articolul 3.3.2.9. Distanța maximă de parcurs dintre un loc în tribună și ieșirea cea mai apropiată (evacuarea tribunei reprezentând părăsirea locurilor din tribună a tuturor spectatorilor și trecerea acestora de "punctele de acces în tribună" spre incinta exterioară tribunei) trebuie să fie de 45,00 m (pentru nivelul de stabilitate la incendiu I sau II, pentru alte încadrări în nivel de stabilitate se vor utiliza valorile prevăzute în normativul specific), astfel:– pentru locuri în picioare sau pe bănci, această distanță este linia ce unește locul respectiv cu cea mai apropiată ieșire;– pentru locuri pe scaune, această distanță reprezintă suma dintre lungimea rândului și aceea a căii laterale de parcurs de la locul respectiv la cea mai apropiată ieșire.  +  Articolul 3.3.2.10.(1) Dimensionarea căilor de acces și evacuare în tribune va respecta următoarele:– căile de acces din jurul subsectoarelor nu vor fi mai mici de 1,20 m;– se consideră lățimea minimă de trecere 1,20 m (adică acea lățime care asigură evacuarea unui număr de 100 de persoane într-un minut în condiții rezonabile, fie aceasta un Modul de ieșire - M.I.). Două persoane pot trece simultan printr-un modul de ieșire- timpul maxim planificat de ieșire în caz de urgență de 270 secunde (raportat la o viteză medie de 0,35 m/sec, evacuarea tribunei reprezentând părăsirea locurilor din tribună a tuturor spectatorilor și trecerea acestora de "punctele de acces în tribună" spre incinta exterioară tribunei). Acest timp este inclus în timpul mediu admis de evacuare a stadionului (reprezentând trecerea de incinta exterioară a tuturor spectatorilor), care este de 8 - 10 minute.(2) Calculul fluxului de evacuare al unei ieșiri se face împărțind lățimea sa la lățimea modulului de ieșire, și apoi înmulțind cu numărul de spectatori rezultați din timpul maxim de evacuare a tribunei (450 de spectatori în cazul timpului de 270 secunde, raportat la o viteză medie de 0,35 m/s), în mod normal suma capacităților individuale ale ieșirilor ar trebui să fie o măsură a capacității zonei destinate spectatorilor stadionului (tribuna).  +  Articolul 3.3.2.11.(1) Lățimea căilor de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor din tribune se stabilește conform prevederilor prezentului normativ și al reglementărilor tehnice specifice, în funcție de modul de dispunere al locurilor și al numărului de utilizatori ce trebuie evacuat, dar minimum 1,20 m pentru evacuare a maximum 200 utilizatori și minimum 1,60 m pentru mai mult de 200 utilizatori.(2) Lățimea rampelor scărilor de evacuare se determină după numărul de unități de trecere (fluxuri) de evacuare ce provin de la nivelul cel mai aglomerat.(3) Lățimea scărilor de evacuare va fi de minimum 1,20 m pentru maximum 200 persoane și de minimum 1,40 m pentru mai mult de 200 persoane.(4) Scările de evacuare a stadioanelor și arenelor sportive în aer liber pot fi deschise.(5) Lățimea circulațiilor dintre sectoare (paralele și perpendiculare pe gradene), va fi de minimum 1,20 m.(6) Pentru accesul, circulația și evacuarea utilizatorilor de pe gradene, treptele vor avea lățimi egale.(7) Circulațiile perpendiculare pentru mai mult de 15 gradene care au pantă (unghi de înclinare față de orizontală) mai mare de 25°, se prevăd cu puncte de sprijin pentru utilizatori.  +  Articolul 3.3.2.12. La stadioanele deschise și arenele sportive în aer liber, numărul maxim de locuri admise pe un rând de scaune, este normat în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat și de modul în care se face evacuarea utilizatorilor din rând, potrivit prevederilor din Tabelul 89. Tabelul 89: Număr maxim de locuri admise pe un rând de scaune
    Modul de evacuare al utilizatorilor aflați pe un rând de scauneNivelul de stabilitate la incendiu al clădirii
    I și/sau IIIIIIV și/sau V
    Numărul de locuri dispuse pe un rând
    Pe la un capăt al rândului251510*
    Pe la ambele capete ale rândului502520
    Notă Tabelul 89: * - La stadioanele, arenele și amenajările deschise cu nivelul de stabilitate la incendiu IV sau V, se asigură obligatoriu evacuarea rândurilor de scaune la ambele capete.
     +  Articolul 3.3.2.13.(1) Distanța liberă de circulație între rândurile de scaune va fi de minimum 35 cm.(2) În cazul prevederii unor bariere de dirijare a circulației, acestea vor fi astfel realizate și amplasate încât să nu împiedice circulația și evacuarea în siguranță a utilizatorilor în caz de incendiu.  +  Articolul 3.3.2.14.(1) La amenajările sportive în aer liber se va prevedea un sistem de semnalizare corespunzător, pentru a se asigura o evacuare în condiții de siguranță, evitându-se deruta și panica.(2) Amenajările sportive în aer liber se prevăd cu indicatoare de orientare și se echipează cu instalații electrice pentru iluminat de siguranță (pentru evacuare, împotriva panicii, pentru circulație, pentru iluminatul hidranților interiori și a stațiilor de pompe pentru stingerea incendiului etc.). Tipul și alimentarea cu energie electrică a iluminatului de siguranță se asigură conform prevederilor Normativului pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I7-2011.  +  Articolul 3.3.2.15. Amenajările sportive în aer liber vor avea asigurate posibilități de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 2 fațade accesibile deservite de căi de circulație în totalitate, astfel încât să permită accesul autospecialelor serviciilor pentru situații de urgență pe minimum 50% din perimetrul pereților exteriori.
    3.3.3. Amenajări pentru spectacole în aer liber și corturi  +  Articolul 3.3.3.1.(1) Amenajările neacoperite pentru spectacole în aer liber sunt considerate cu nivelul de stabilitate IV sau V și se amplasează față de construcțiile învecinate la distanțele de siguranță normate potrivit Tabelul 4, măsurate de la limita amenajării. Pentru amenajările în aer liber cu capacități simultane mai mari de 400 utilizatori, se majorează distanța de siguranță cu 100%.(2) Prin conformarea amenajărilor, spațiile pentru publicul utilizator vor fi dispuse la distanțe de minimum 3 m față de scene și podiumuri de joc, iar direcțiile de evacuare a utilizatorilor pe circulațiile comune vor fi asigurate spre zone opuse scenei sau podiumului de joc.(3) Gradenele pentru spectatori vor avea structuri de rezistență incombustibile de minimum R 15, și platforme (podine) realizate din materiale clasa A1 sau A2-s1,d0 de reacție la foc.(4) Elementele de structură ale standurilor, tribunelor, podiumurilor etc., se realizează din materiale cu clasele de reacție la foc minim A2, d0 sau d1.(5) Folosirea decorațiunilor florale din materiale sintetice trebuie limitată; în caz contrar, acestea trebuie realizate cel puțin din materiale cu clasele de reacție la foc minim C-s1÷s3,d0 sau d1.(6) Se interzice delimitarea spațiilor de-a lungul traseelor căilor de evacuare cu lanțuri, sfori etc., la o înălțime mai mică de 1 m. Pe mijloacele de delimitare a spațiilor se prevăd obiecte de marcare, semnalizare - stegulețe, panglici, fanioane etc.  +  Articolul 3.3.3.2.(1) Amenajările neacoperite în aer liber pentru mai mult de 200 utilizatori vor avea asigurate minimum 2 căi de evacuare, corespunzător dispuse, alcătuite și dimensionate, prin care aceștia să poată ajunge la nivelul terenului înconjurător sau al circulațiilor carosabile adiacente.(2) Lungimea maximă de evacuare admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare de la cel mai îndepărtat loc până la un acces la nivelul terenului sau până la o circulație carosabilă, va fi de maximum 200 m, atunci când evacuarea se asigură în două direcții, și maximum 100 m, atunci când evacuarea se asigură într-o direcție.(3) Lățimile circulațiilor de evacuare se determină prin calcul, conform prevederilor normativului.  +  Articolul 3.3.3.3.(1) Amenajările în aer liber se realizează în perimetrele delimitate ca spații stabilite de primării, cu acordul inspectoratelor pentru situații de urgență și, după caz, al celorlalte autorități, conform legii.(2) În cadrul tuturor amenajărilor temporare în spații deschise, la montarea utilităților cum ar fi energie electrică, apă, gaze, traseul aerian trebuie realizat la o înălțime de cel puțin 3,5 metri, astfel încât accesul mijloacelor de intervenție să nu fie incomodat.(3) Spațiile cu destinație de parcare trebuie organizate la o distanță de siguranță față de amenajare.  +  Articolul 3.3.3.4.(1) Corturile cu regim de înălțime parter vor îndeplini condițiile reglementării tehnice specifice. - Normativ Privind criterii minime de performanță a corturilor din punct de vedere al cerinței securitatea la incendiu indicativ RTC 2 - 2022.(2) Corturile în care se amenajează un nivel (etaj), alte niveluri de călcare, cu excepția supantelor și gradenelor prevăzute în normativul de profil, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:– pentru a fi considerat cort, membrana trebuie să constituie minim 75% din anvelopa clădirii;– pot fi amenajate doar pentru următoarele funcțiuni:a) civile: alimentație publică, evenimente, târguri, circuri, activități sportive sau expoziții;b) de producție și/sau depozitare.– să fie prevăzute cu structură de rezistență minimum R 30 (inclusiv cea a nivelului) și suprafață maximă de 1.500 mp;– se amplasează la o distanță egală sau mai mare de 1,5 H LEA de liniile electrice aeriene cu tensiunea nominală egală sau mai mare de 1,1 kV;– membrana de cort trebuie să asigure clasa de reacție la foc minimum B-s2,d0;– cablurile de ancorare a structurii trebuie realizate din materiale încadrate în clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0;– trebuie prevăzute cu minimum două căi de evacuare;– corturile se consideră construcții nivelul II de stabilitate la incendiu cu structura metalică parțial protejată, iar lungimea căilor de evacuare măsurată din orice punct din interiorul cortului până la cea mai apropiată ieșire în exterior, luând în considerare elementele de mobilier sau orice alt obstacol întâlnit pe căile de evacuare trebuie să respecte prevederile privind performanțele specifice fiecărei destinații, fără a fi obligatorie rigidizarea meselor și scaunelor de pardoseală sau între ele, astfel:a) la cele cu funcțiuni civile: alimentație publică, târguri, circuri, activități sportive, evenimente, expoziții - maximum 20 m într-o direcție și maximum 40 m în două direcții;b) de producție și/sau depozitare:– cu risc mic sau mijlociu - maximum 20 m într-o direcție și maximum 40 m în două direcții;– cu risc mare - maximum 20 m într-o direcție și maximum 35 m în două direcții la parter și maximum 25 m în două direcții la etaj;– cu risc foarte mare - maximum 20 m într-o direcție și maximum 30 m în două direcții la parter și maximum 25 m în două direcții la etaj;– lățimea liberă minimă a oricărei ieșiri spre exterior, în funcție de numărul maxim de utilizatori, trebuie să fie conform normativului de profil iar înălțimea liberă minimă trebuie să fie de minimum 2,10 m;– se respectă celelalte prevederi din normativul de profil referitoare la amplasare (structuri anexe/spații pentru prepararea/încălzirea hranei, precum și cele în care se utilizează foc deschis), căi de evacuare, decorațiuni și finisaje, echipare, instalații, condiții de exploatare care nu contravin celor de mai sus.  +  Articolul 3.3.3.5.(1) La amenajările temporare în structuri gonflabile (structuri ale căror pereți sau învelitoare sunt susținute de aer introdus sub presiune direct sau prin intermediul armăturilor gonflabile), se au în vedere următoarele:– amenajările temporare în structuri gonflabile, pentru mai mult de 30 de utilizatori, se realizează numai în aer liber;– în structurile destinate amenajărilor temporare în aer liber nu trebuie să se realizeze spații și instalații pentru: scene cu decoruri sau podea din materiale combustibile și/sau biblioteci;– structurile trebuie amplasate pe suprafețe care nu prezintă risc de incendiu;– în cazul în care structurile din cadrul amenajărilor temporare adăpostesc peste 300 de persoane, ele trebuie să se găsească în apropierea unei surse de apă care să asigure un debit de cel puțin 18 mp/oră și la o distanță de cel mult 200 metri; debitul de apă trebuie asigurat cel puțin o oră; în situația în care condițiile anterioare nu pot fi îndeplinite, organizatorul are obligația de a-și asigura o capacitate echivalentă, cu ajutorul unor mijloace de intervenție adecvate;– în jurul structurilor din cadrul amenajărilor temporare se asigură un perimetru de siguranță cu o lățime de minimum 1 metru, marcat cu cordițe, benzi, bariere; zona se semnalizează și marchează corespunzător; accesul se interzice și în zonele de ancorare a structurilor și în zona ventilatoarelor;– se evită pe cât posibil amplasarea în pantă a structurilor din cadrul amenajărilor temporare.– distanța dintre structurile din cadrul aceleiași amenajări trebuie să fie de cel puțin 4 metri, dacă cele două structuri prezintă același tip de risc de incendiu sau 8 metri, dacă cele două structuri prezintă riscuri diferite de incendiu (distanțele se măsoară pe orizontală de la piciorul structurilor); pentru fiecare structură se asigură două căi de acces, de preferat pe laturi opuse; staționarea vehiculelor pe aceste căi este interzisă;– următoarele aparate sunt interzise în interiorul structurilor gonflabile: aparate cu flacără deschisă, elemente incandescente sau susceptibile să degaje elemente incandescente, aparate care funcționează cu gaze combustibile și generatoare de aer cald în schimb direct;– se respectă celelalte prevederi din normativul de profil referitoare la amplasare (structuri anexe/spații pentru prepararea/încălzirea hranei, precum și cele în care se utilizează foc deschis), căi de evacuare, decorațiuni și finisaje, echipare, instalații, condiții de exploatare care nu contravin celor de mai sus.  +  Articolul 3.3.3.6.(1) În cadrul oricărui mod de amenajare, indiferent de tipul evenimentului organizat, trebuie să fie asigurate marcarea și semnalizarea:a) căilor de acces, evacuare și intervenție;b) locurilor pentru fumat;c) locurilor de adunare;d) locurilor de parcare;e) mijloacelor inițiale de intervenție.(2) Pe căile de evacuare se prevăd indicatoare de orientare și se asigură iluminat de siguranță potrivit reglementărilor tehnice de specialitate.  +  Articolul 3.3.3.7.(1) Prima intervenție este asigurată cu stingătoare portative adecvate riscului de incendiu local, care se amplasează vizibil, ușor accesibil, de regulă în apropierea căilor de acces/evacuare.(2) Dotarea minimă cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor pentru amenajări temporare în spații închise:– un stingător portativ la fiecare 200 mp, dar nu mai puțin de două pe nivel (distanța maximă parcursă pentru a ajunge la un stingător trebuie să nu depășească 15 metri);– un stingător portativ pentru acoperirea fiecărui pericol localizat (sau grupuri de pericole de aceeași natură):a) pentru echipamente electrice (tablouri electrice, echipamente electronice sau informatice etc.) - un stingător cu CO_2, pentru focar minim 55B;b) pentru încăperi în care se depozitează lacuri, vopsele, polistiren, grăsimi și uleiuri - un stingător cu pulbere, pentru focar minim 21A, 113B;c) pentru depozite cu o înălțime mai mare de 3 m sau pentru depozitarea de paleți, cartoane, mase plastice, deșeuri, bene cu gunoi - un stingător cu apă pulverizată, pentru focar minim 21A, 113B;– în bucătării se recomandă ca fiecare aparat de gătit să fie echipat cu pătură antifoc;– un stingător mobil de minimum 50 de kg/l pentru fiecare structură din cadrul amenajărilor temporare, cu suprafața mai mare de 500 mp.(3) Dotarea minimă cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor pentru amenajări temporare în aer liber:– un stingător portativ cu pulbere la fiecare instalație sau utilaj de agrement;– un stingător portativ pentru echipamente electrice (tablouri electrice, echipamente electronice sau informatice etc.) - un stingător cu CO_2, pentru focar minim 55B;– în bucătării se recomandă ca fiecare aparat de gătit să fie echipat cu pătură antifoc;– un stingător mobil de minimum 50 de kg/l pentru fiecare structură din cadrul amenajărilor temporare, cu suprafața mai mare de 500 mp;– două stingătoare portative pentru fiecare scenă amenajată, fiecare pentru focar minim 34A, 144B.  +  Articolul 3.3.3.8. Amenajările neacoperite în aer liber vor avea asigurate condiții de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 2 laturi.3.3.4. Campinguri  +  Articolul 3.3.4.1. Campingurile (amenajările pentru amplasarea corturilor, rulotelor, căsuțelor provizorii etc.), cu sau fără construcții utilitare, vor respecta prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.  +  Articolul 3.3.4.2. Construcțiile utilitare și anexe ale campingurilor (comerț, cluburi, discoteci, restaurante, agrement, grupuri sociale, centrale și spații tehnice etc.), vor respecta prevederile privind performanțele specifice prevăzute în normativ și în reglementările tehnice de specialitate.  +  Articolul 3.3.4.3. Campingurile se recomandă să fie amplasate la distanțe de minimum 50 m față de construcții învecinate, inclusiv față de drumuri internaționale sau naționale și la minimum 100 m față de linii curente de cale ferată.  +  Articolul 3.3.4.4.(1) Prin organizarea incintelor campingurilor se va asigura realizarea unor platforme de campare cu aria de maximum 1.000 mp, delimitate de circulații carosabile marcate corespunzător, care să permită intervenția utilajelor de stingere a incendiilor.(2) Pentru limitarea propagării incendiilor între platformele de campare (fiecare având maximum 1.000 mp), se asigură cel puțin distanța de siguranță normată între construcții cu nivelul V de stabilitate la incendiu.  +  Articolul 3.3.4.5. Se recomandă ca la campingurile cu aria totală mai mare de 3.000 mp să se prevadă mijloace de alarmare a utilizatorilor și cu posibilități de alertare a unităților de intervenție în caz de incendiu.  +  Articolul 3.3.4.6.(1) Se recomandă ca la campingurile cu aria de 5.000 mp și mai mult, să se asigure instalații de stingere a incendiilor cu rețele de hidranți exteriori de incendiu sau să se asigure bazine de apă și pompe mobile sau fixe de stingere. Debitul de stingere a incendiului va fi de minimum 5 l/s, pentru o perioadă de funcționare de 60 de minute.(2) Campingurile și construcțiile utilitare acestora, se echipează și dotează cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate.  +  Articolul 3.3.4.7. Campingurile vor avea asigurate posibilități de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură.  +  Articolul 3.3.4.8. La campinguri se constituie și organizează servicii pentru situații de urgență potrivit reglementărilor tehnice specifice.
     +  CAPITOLUL 44. PERFORMANȚE SPECIFICE CLĂDIRILOR CIVILE SUPRATERANE ÎNALTE, FOARTE ÎNALTE SAU CU SĂLI AGLOMERATE  +  SECȚIUNEA I4.1. Clădiri civile supraterane înalte4.1.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu)  +  Articolul 4.1.1.1.(1) Clădirile civile supraterane înalte, inclusiv porțiunile acestora cu înălțimi mai mici decât limita care determină încadrarea în tip de clădiri înalte, vor avea asigurat nivelul I de stabilitate la incendiu.(2) Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii se determină conform prevederilor din Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2.4.1.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor  +  Articolul 4.1.2.1.(1) Comasarea între ele sau cu alte construcții civile înalte în cadrul aceluiași compartiment de incendiu, este interzisă.(2) Distanțele minime de siguranță la incendiu ce trebuie asigurate între clădiri civile supraterane înalte și alte construcții, sunt stabilite conform normativului, în Art. 2.2.1.2. și Tabelul 4.(3) Clădirile civile supraterane înalte se pot compartimenta pe toată înălțimea lor cu pereți antifoc în limita ariei construite (Ac) de maximum 3.500 mp în oricâte compartimente de incendiu. În cadrul unui compartiment de incendiu al clădirii înalte cu aria construită (Ac) de maximum 3.500 mp se pot prevedea maximum trei porțiuni volumetrice ale acestora (conform Figura 69), cu aria totală desfășurată (Ad) a fiecărei porțiuni volumetrice de maximum 3.500 mp (fără posibilitatea de majorare), porțiuni constituite din unul până la trei niveluri construite succesive delimitate de planșee antifoc și, după caz, pereți antifoc, de compartimentul de incendiu în care sunt inserate.(4) În cadrul unui compartiment de incendiu neechipat cu instalație automată de stingere a incendiilor cu apă tip sprinkler, cu aria construită (Ac) de maximum 3.500 mp se poate prevedea o singură porțiune volumetrică a acestuia (conform Figura 8 Varianta b)), cu aria totală desfășurată (Ad) de maximum 3.500 mp (fără posibilitatea de majorare), porțiune constituită din unul până la trei niveluri construite succesive delimitate de planșee antifoc și, după caz, pereți antifoc, în condițiile în care toate compartimentele sunt echipate cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală și nu sunt echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor cu apă, tip sprinkler. În condițiile în care compartimentele nu sunt echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor cu apă tip sprinkler și instalație de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, în cadrul unui compartiment de incendiu cu aria construită (Ac) de maximum 3.500 mp se poate prevedea o singură porțiune volumetrică a acestuia (conform Figura 8 Varianta a)), cu aria totală desfășurată (Ad) de maximum 2.500 mp (fără posibilitatea de majorare), porțiune constituită din unul până la trei niveluri construite succesive delimitate de planșee antifoc și după caz, pereți antifoc.
    Figura 69 - Compartimentare antifoc și arii compartimente de incendiu
    la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile înalte
    (4) Ariile construite aferente clădirilor sau compartimentelor de incendiu pe toată înălțimea lor normate la 3.500 mp, pot fi majorate cu 50% atunci când sunt echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu apă tip sprinkler, suplimentar față de prevederile normativului de profil.
     +  Articolul 4.1.2.2.(1) Pereții antifoc care separă compartimente de incendiu vor fi EI-M 180/REI 180 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și după caz, planșeele care separă compartimente de incendiu vor fi REI, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc stabilită în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din încăperile adiacente potrivit prevederilor din Art. 2.3.1.2. și Tabelul 5, dar minimum 120 de minute (REI 120).(2) Comunicarea funcțională se poate asigura prin goluri practicate în pereții rezistenți la foc EI-M 180/REI 180 de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc), prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și echipate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_1 60-C5S_200.
    4.1.3. Limitarea propagării incendiilor  +  Articolul 4.1.3.1. În clădirile civile înalte nu se recomandă amplasarea încăperilor cu riscuri mari de incendiu, iar atunci când acestea sunt justificate funcțional, se dispun în zone distincte și numai cu prevederea măsurilor de protecție corespunzătoare, respectiv compartimentare față de restul clădirii cu elemente verticale și orizontale rezistente la foc alcătuite și dimensionate corespunzător riscului de incendiu și densității sarcinii termice (q), echipate cu instalații automate de semnalizare și de stingere a incendiilor etc.  +  Articolul 4.1.3.2. Încăperile cu riscuri foarte mari de incendiu nu sunt admise în clădirile supraterane înalte, cu excepția celor separate conform Art. 4.1.4.8. și Tabelul 90.  +  Articolul 4.1.3.3. În cadrul construcțiilor civile supraterane înalte, se asigură separarea încăperilor de restul construcției potrivit prevederilor privind performanțele comune precum și a celor specifice precizate în acest capitol, iar atunci când norma nu dispune, prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului și/sau prin pereți de sectorizare potrivit prevederilor din Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2, în funcție de regimul de înălțime al acestora.  +  Articolul 4.1.3.4.(1) La separarea grupărilor de încăperi de birouri deschise tip open-space față de alte încăperi, cu suprafața normată conform alin. (2), cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/birouri și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcționali clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum EI/REI 120 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200.(2) Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space delimitate în interiorul grupării prin panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant și a garniturilor de vitrare) folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0) se admit cu arie construită nelimitată în cadrul construcțiilor administrative din clădiri înalte, cu condiția ca aria construită a grupărilor de încăperi de birouri deschise să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului compartimentului respectiv pentru construcții administrative de tip înalt.(3) Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space prevăzute la alineatele precedente, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare, distincte și independente, astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor pentru construcțiile administrative înalte încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu funcțiune administrativă (birouri). Căile de evacuare a utilizatorilor vor respecta condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și lungimile de evacuare normate.(4) Grupările de încăperi de birouri deschise tip open space vor respecta și cerințele prevăzute la Art. 2.4.3.2. alin. (4) și la Art. 2.5.14.1.  +  Articolul 4.1.3.5.(1) Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică de 840 MJ/mp se separă de încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor (anexe sociale sau funcționale, birouri etc.), prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și, după caz, cu planșee rezistente la foc REI 120, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți, se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C5S_200. Încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor precum și spațiile de vânzare, se separă în același fel între ele. Nu este admisă constituirea de grupări de spații deschise tip open space formate din grupări de spații cu risc mare, mijlociu sau mic de incendiu cu funcțiune comercială în clădiri înalte.(2) Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mare sau egală de 840 MJ/mp (cu risc mare sau foarte mare de incendiu) sunt admise doar dacă sunt separate conform Tabelul 90 (de delimitare cu pereți, planșee și uși sau încăperi tampon ventilate în suprapresiune, neadmițându- se excepții). Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice peste 2.940 MJ/mp nu sunt admise.(3) La spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică de 840 MJ/mp din clădiri înalte se admite înlocuirea pereților rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare către circulații comune orizontale (coridoare și holuri) prevăzute cu sisteme mecanice independente de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți, cu ecrane continui DH 90 amplasate la marginea elementelor de rezistență către circulații comune orizontale, având înălțimea egală cu aceea a rezervorului de fum, dar minimum 1 m (fumul din rezervorul de fum trebuie să nu se extindă la zonele de fum învecinate din circulații).(5) Pereții rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare cu risc mare și foarte mare de incendiu și circulațiile comune orizontale de evacuare (coridoare și holuri) din construcțiile civile de comerț supraterane înalte, trebuie să respecte Tabelul 90, dar minimum EI/REI 180 și, după caz, cu planșee rezistente la foc minimum REI 120, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200.  +  Articolul 4.1.3.6.(1) La separarea grupărilor de încăperi deschise tip open-space care nu sunt utilizate de persoane care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) (cu excepția spațiilor administrative precum și vestiarele personalului, incluse în funcțiunea de sănătate) față de alte încăperi, cu suprafața maximă normată, cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/spații și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcțional clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum EI/REI 120 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile supraterane înalte.(2) Grupările de încăperi cu risc mic de incendiu și aceeași destinație, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale (precum vestiare + grupuri sanitare; birouri + sas acces) precum și cele specifice funcțiunii de sănătate (camera RMN + camera de comandă + sas acces; cameră computer tomograf + camera de comandă + sas acces etc.) compartimentate între ele cu panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile, folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali, se admit în cadrul construcțiilor de sănătate în limita a maximum 600 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/ compartimentului de incendiu respectiv.(3) Pereții despărțitori prevăzuți între grupările de încăperi menționate la alin. (2) precum și între acestea și alte spații ale clădirii (dispuși la limita față de circulațiile comune de evacuare - coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon ventilate în suprapresiune, scări închise etc. precum și față de spații cu risc diferit de incendiu - conform densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart și/sau cele cu risc diferit de incendiu provenit din funcțiune), vor avea clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și încadrarea privind rezistența la foc minimum a pereților de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu (REI/EI), conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu I precizate în Tabelul 2 nr. crt. 5 (dacă densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari).(4) Spațiile de același tip utilizate de persoane care nu se pot evacua singure situate în clădiri de sănătate înalte (clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc - spitale, maternități, policlinici, staționare medicale, dispensare, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similare policlinicilor, centre medicale de diagnostic și tratament, aziluri sau cămine pentru bătrâni și persoane cu dizabilități, ospicii pentru alienați mintal, sanatorii etc.) constituite în grupări de încăperi deschise, nu sunt admise, cu excepțiile precizate. Spațiile cu risc mic cu aceeași destinație incluse în funcțiunea de sănătate care nu sunt utilizate de persoane care nu se pot evacua singure, se pot constitui în grupări de tip open space.(5) Încăperile de dormit sau spitalizare (saloane, rezerve, cabinete medicale etc.), cu excepția celor care necesită supraveghere permanentă (ATI etc.) nu se pot constitui în grupări de tip open- space, acestea trebuind să fie delimitate între ele prin minimum (dacă funcțiunea sau densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari) pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului EI/REI 60 conform încadrării construcției/ compartimentului de incendiu în nivelul I de stabilitate.(6) Camerele de operații împreună cu destinațiile colaterale ale acestora (spălătoare, depozite de mână de instrumentar medical specific etc.) precum și spațiile care necesită supraveghere permanentă (ATI) și recomandabil la (UPU etc.) se pot constitui fiecare în grupare de tip spațiu open- space. Acestea necesită prevederea de asemenea de uși (culisante) rezistente la foc EI_2 60-C5S_200.(7) Grupările de încăperi deschise prevăzute la alineatele precedente, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare, distincte și independente, astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor. Căile de evacuare a utilizatorilor vor respecta condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și lungimile de evacuare normate.4.1.4. Alcătuiri constructive ale elementelor de construcție  +  Articolul 4.1.4.1.(1) În clădirile înalte, pereții, planșeele și acoperișurile se realizează din produse pentru construcții având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.(2) Produsele de construcții utilizate pentru finisajul exterior, inclusiv cele de izolare termică sau de placare a închiderilor perimetrale (pereți exteriori de orice fel, cu excepția pereților cortină și a panourilor de tâmplărie din profile metalice), trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.(3) Acoperișurile, inclusiv cele tip terasă se realizează din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (termoizolație montată pe suport A1 sau A2-s1,d0), cu excepția hidroizolației respectiv a învelitorii, care pot fi din clasa de reacție la foc minimum C-s1,d0.(4) Densitatea sarcinii termice totale (q) rezultată din materiale și elemente de construcție, finisaje, mobilier și alte materiale adăpostite în încăperi, se recomandă să nu depășească 840 MJ/mp.  +  Articolul 4.1.4.2.(1) Închiderile perimetrale ale clădirilor înalte vor fi astfel proiectate și realizate încât să asigure limitarea propagării focului de la un nivel la altul, potrivit prevederilor Art. 2.3.6.1.2. și Art. 2.3.6.1.3. pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcției prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațade), iar pentru întârzierea propagării incendiilor prin interiorul construcției, spațiile libere dintre planșee și peretele cortină se etanșează cu sisteme având aceeași rezistență la foc conform prevederilor generale, dar minimum EI 90.(2) Pentru limitarea propagării focului de la un nivel la altul, prin exteriorul construcției (pe fațadă), pereții cortină utilizați la clădirile înalte trebuie să îndeplinească cerințele subcapitolului 2.4.7.1.1. referitoare la clădiri înalte.(3) La clădirile înalte, cel puțin până la înălțimea de 28 m față de terenul înconjurător sau de carosabil, în exteriorul pereților cortină se marchează distinct locurile pe unde pot pătrunde în clădire formațiile de intervenție în caz de incendiu.  +  Articolul 4.1.4.3.(1) Plafoanele cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară, de tip perforat, lamelar, fagure sau grătar (atât cele pline, cât și cele care nu sunt pline) din clădirile înalte se realizează din materiale încadrate în clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. În plus plafoanele (autoportante sau suspendate) pline (cu suprafața continuă) vor fi rezistente la foc EI 30 (a←→b). Este obligatorie prevederea plafoanelor rezistente la foc EI 30 (a←b) pe căile comune de evacuare din clădirile înalte, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere, sau a plafoanelor rezistente la foc EI 30 (a←b) pe căile comune de evacuare din clădirile înalte, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere.(2) În cazul plafoanelor pline (cu suprafața continuă închisă) suspendate sau autoportante, continuitatea spațiului dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență va fi întrerupt cu diafragme continue minimum DH 30, dispuse la maximum 30 m pe două direcții perpendiculare, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere. În acest caz, plafoanele (autoportante sau suspendate) pline (cu suprafața continuă), vor fi rezistente la foc EI 30 (a←→b), conform Figura 70. În toate cazurile, se vor avea în vedere prevederile Art. 8.1.2. Figura 70 - Întrerupere cu diafragme a plafoanelor cu suprafața continuă sau discontinuă/ modulară la clădiri înalte (atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere conform SR EN 12845)(3) În cazul plafoanelor pline (cu suprafața continuă închisă) suspendate sau autoportante, continuitatea spațiului dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu va fi întreruptă cu diafragme continue atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere. În acest caz plafoanele (autoportante sau suspendate) pline (cu suprafața continuă) vor fi rezistente la foc EI 30 (a←→b), conform Figura 71. În toate cazurile, se vor avea în vedere prevederile Art. 8.1.2. Figura 71 - Plafoane cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară la clădiri înalte la care nu este necesară întreruperea cu diafragme (atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere conform SR EN 12845)  +  Articolul 4.1.4.4.(1) Finisajele interioare ale pereților, plafoanelor și pardoselilor încăperilor (cu excepția căilor comune de circulație funcțională și evacuare a utilizatorilor) din cadrul clădirilor înalte, trebuie să fie clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0, respectiv minimum B_FL-s1.(2) În încăperile și spațiile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă) deschise tip open-space, se admit și finisaje clasa de reacție la foc minimum B-s2,d0 din folii cu grosimea de maxim 0,5 cm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete minimum B_FL-s1, cu grosimea de maxim 2 cm, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact/strat vibroamortizant A1 sau A2-s1,d0, care se lipesc sau se așează liber pe suport A1 sau A2-s1,d0, atunci când încăperile de tip open-space sunt delimitate de coridoare de evacuare prevăzute cu pereți rezistenți la foc spre încăperi tampon ventilate în suprapresiune la scările de evacuare.(3) În încăperile și spațiile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă) deschise tip open- space, se admit și finisaje clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0 din folii cu grosimea de maxim 0,5 cm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete minimum B_FL-s1, cu grosimea de maximum 2 cm, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact/strat vibroamortizant A1 sau A2-s1,d0, care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 atunci când încăperile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă) deschise tip open-space sunt cu acces direct spre încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune la scările de evacuare.(4) Pardoselile supraînălțate utilizate în încăperi se realizează conform Art. 2.4.5.4..(5) Tratamentele și izolațiile termice și fonice interioare utilizate în încăperi trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv A1_FL sau A2_FL-s1.  +  Articolul 4.1.4.5.(1) Ghenele verticale pentru instalații se separă de restul clădirii înalte prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI/REI 45. Trapele și ușile de vizitare practicate în pereții ghenelor verticale, trebuie să fie realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 30 și nu vor fi amplasate în case de scări de evacuare. În acest caz, ghenele verticale pentru instalații se etanșază în jurul și în interiorul (acolo unde este justificat tehnic) conductelor și în jurul cablurilor la trecerea prin planșee, cu materiale incombustibile având aceeași rezistență la foc cu cea a elementului străpuns.(2) Atunci când etanșarea conductelor și a cablurilor din ghenele verticale pentru instalații în dreptul planșeelor nu este posibilă sau justificată tehnic, pereții ghenelor vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI/REI 90, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 60 și nu vor fi amplasate în case de scări de evacuare.  +  Articolul 4.1.4.6. Ghenele verticale se separă la trecerea prin planșee care delimitează compartimente de incendiu, cu elemente și materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 care vor asigura aceeași rezistență la foc cu a planșeului străpuns, iar atunci când separarea nu este posibilă sau justificată tehnic, pereții ghenelor vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 minimum EI/REI 180 și ușile (trapele) lor de vizitare vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 minimum EI90.  +  Articolul 4.1.4.7. În clădirile de locuit colective înalte, pereții și planșeele de separare a apartamentelor de locuit față de căile comune de circulație funcțională și evacuare a utilizatorilor, vor respecta prevederile din Art. 4.1.5.2. și Art. 4.1.5.3. și din Tabelul 91 și Tabelul 92 specifice din normativ.  +  Articolul 4.1.4.8.(1) Încăperile de depozitare cu densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/mp, se separă de restul clădirii înalte, cu pereți rezistenți la foc și planșee rezistente la foc clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv goluri funcționale conform precizărilor din Tabelul 90. Cele cu risc mare sau foarte mare de incendiu, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Tabelul 90: Condiții minime de separare a încăperilor de depozitare cu densitatea sarcinii termice ≥ 420 MJ/mp din clădirile civile supraterane înalte
    ÎNCĂPERI DE DEPOZITARE
    RISC MIJLOCIURISC MARERISC FOARTE MARE
    420 MJ/mp ≤ q < 840 MJ/mp840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp1.680 MJ/mp ≤ q < 2.940 MJ/mp≥ 2.940 MJ/mp
    ≤ 36 mp arie utilă
    PerețiEI/REI 120EI/REI 180EI/REI 180Nu se admit
    PlanșeeREI 120REI 120REI 180
    Uși rezistente la foc și etanșe la fumîncăperi tampon protejate2 x EI_230-C3S200încăperi tampon protejate2 x EI_245-C3S200încăperi tampon protejate2 x EI_260-C3S200
    > 36 mp arie utilă
    PerețiEI/REI 180EI/REI 180EI/REI 240Nu se admit
    PlanșeeREI 120REI 180REI 180
    Uși rezistente la foc și etanșe la fumîncăperi tampon protejate2 x EI_2 45-C3S200încăperi tampon protejate2 x EI_2 60-C3S200încăperi tampon protejate2 x EI_2 60-C3S200
    ObservațiiÎncăperile cu risc foarte mare de incendiu (cu excepția celor cu pericol/risc de explozie volumetrică), cu densitatea sarcinii termice 1.680 MJ/mp ≤ q < 2.940 MJ/mp, cu suprafața utilă ≤ 36 mp se admit doar în compartiment separat al clădirii înalte, alăturat, cu regim obișnuit de înălțime sau doar în jumătatea inferioară a clădirii înalteÎncăperile cu risc foarte mare de incendiu (cu excepția celor cu pericol/risc de explozie volumetrică), cu densitatea sarcinii termice 1.680 MJ/mp ≤ q < 2.940 MJ/mp, cu suprafața utilă > 36 mp se admit doar în compartiment separat al clădirii înalte, alăturat, cu regim obișnuit de înălțime sau într-o arie de maximum 400 mp, doar în jumătatea inferioară a clădirii înalte.Încăperile cu pericol/risc de explozie volumetrică nu se admit în compartimentele clădirii înalte, cu excepția celor permise prin alte reglementări specifice. La activitățile permise cu risc de explozie volumetrică dispuse tehnic sau funcțional la toate nivelurile construcției (inclusiv pe terasa ultimului nivel al construcției civile înalte), este obligatorie asigurarea măsurilor corespunzătoare de compartimentare către alte spații și funcțiuni cu elemente rezistente la foc și explozie volumetrică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice aplicabile (de exemplu centrale termice amplasate pe clădiri). În construcțiile civile înalte, nu este admisă manipularea, prelucrarea sau depozitarea materialelor și substanțelor cu risc de explozie volumetrică, precum și amplasarea atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, cu excepția celor stabilite prin reglementări specifice (laboratoare, farmacii, spitale etc.).Încăperile cu destinație de depozitare cu densitatea sarcinii termice mai mare de 210 MJ/mp și mai mică de 420 MJ/mp vor avea pereții EI/REI 60 și ușile din acestea vor fi EI_2 30-C3S_200.Încăperile de depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
     +  Articolul 4.1.4.9.(1) Elementele de compartimentare dintre spațiile de parcare a autoturismelor și clădirile înalte de care se alipesc sau în care se înglobează, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum EI/REI 240 pentru pereți și minimum REI 180 pentru planșee.(2) În acești pereți de compartimentare se admite practicarea golurilor de comunicare funcțională, dacă sunt separate prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune, echipate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 și prevăzute cu suprapresiune sau cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu.  +  Articolul 4.1.4.10.(1) Ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, de marfă, tip monte-charge și alte sisteme de transport materiale pe verticală din clădirile înalte, vor fi realizate conform legislației specifice și vor avea puțuri de ascensoare proprii, separate de restul construcției prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120, pentru ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, respectiv EI/REI 180 pentru celelalte tipuri de ascensoare sau sisteme și, după caz, planșee rezistente la foc minimum REI 120, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. În pereții puțurilor de ascensoare sunt admise numai golurile funcționale de acces din nivelurile clădirii (uși de palier).(2) Într-un puț se pot amplasa maximum trei cabine de ascensor prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor.  +  Articolul 4.1.4.11.(1) La nivelurile supraterane ale clădirii înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor se asigură prin uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc EI 90;(2) La nivelurile subterane ale clădirii înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși etanșe la foc și la fum E 30-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 90 la ușile ascensoarelor; în acest caz încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90.(3) Fac excepție subsolurile cu risc mic de incendiu, care se separă la fel cu nivelurile supraterane.  +  Articolul 4.1.4.12.(1) La nivelurile supraterane ale clădirii înalte, accesul la ascensoarele de marfă, tip monte-charge și la alte sisteme de transport materiale pe verticală se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60- C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 90 la ușile de palier ale ascensoarelor; încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90.(2) La nivelurile subterane ale clădirii înalte, accesul la ascensoarele de marfa, tip monte- charge și la alte sisteme de transport materiale pe verticală, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși etanșe la foc și la fum E 90-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 90 la ușile ascensoarelor; încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90.(3) Dacă cel puțin o stație debușează într-un spațiu care necesită uși cu caracteristici de performanță privind rezistența la foc mai mari (generate de funcțiune sau densitate de sarcină termică), golurile de acces la ascensoare se vor conforma (cel puțin pe nivelul respectiv, în funcție de situație) cu uși și pereți la încăperea tampon, în acord cu acele condiții.(4) Se recomandă ca puțurile ascesoarelor aferente subsolurilor clădirilor înalte, să fie separate de ascensoarele nivelurilor supraterane.  +  Articolul 4.1.4.13.(1) În clădiri civile înalte, ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, atunci când respectă simultan următoarele condiții:a) sunt prevăzute cu puț propriu, echipat cu instalație în suprapresiune, separat de restul construcției cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum REI 90;b) au asigurată funcționarea timp de minimum 90 minute de la izbucnirea incendiului;c) respectă prevederile Art. 3.1.4.4. alin. (3), lit. (c), (d), (e), (f) și (g).(2) La nivelurile supraterane ale clădirii înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 90 la ușile ascensoarelor; în acest caz, încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90.(3) La nivelurile subterane ale clădirii înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 90 la ușile ascensoarelor; în acest caz, încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90.(4) Dacă ascensoarele care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități au cabina cu două accese, toate golurile de acces prevăzute trebuie să îndeplinească condițiile de la alin. (2) și alin. (3).(5) Ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu din clădirile civile înalte vor avea comenzile în coridoare sau în degajamente protejate.(6) Atunci când golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, precum și la ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la nivelurile supraterane ale clădirilor înalte, debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, toate ușile de la ascensoare vor fi minimum EI 90 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C5S_200 și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 90. Atunci când debușează la nivelurile subterane ale clădirilor înalte într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, toate ușile de la ascensoare vor fi minimum EI90 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90.(7) Atunci când golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, la scările de evacuare a persoanelor și la ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la nivelurile supraterane ale clădirilor înalte, debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, toate ușile de la ascensoare vor fi minimum EI90, ușa de la casa scării va fi minimum EI_2 90-C5S_200 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C5S_200 și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 90. Atunci când debușează la nivelurile subterane ale clădirilor înalte într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, toate ușile de la ascensoare vor fi minimum EI 90, ușa de la casa scării va fi minimum EI_2 90-C5S_200 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90.(8) Atunci când funcțiunile clădirilor înalte implică transportul bolnavilor cu patul cu rotile sau cu targa, ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile sau cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, vor respecta prevederile alineatelor precedente (alin. 1 ÷ alin. 7).(9) Ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, vor avea comenzile în coridoare protejate sau în degajamentele protejate.  +  Articolul 4.1.4.14. În cazul defectării sau opririi, ascensoarele de intervenție din clădirile supraterane înalte, trebuie să fie echipate cu un acces prin care pompierii blocați să se poată salva singuri sau cu ajutorul altora (de ex., trapa de salvare care trebuie prevăzută în acoperișul cabinei să fie echipată cu scară portabilă). În caz de incendiu toate cabinele trebuie să fie aduse automat la parter și să rămână oprite până la anularea comenzii de incendiu din clădire. Fac excepție ascensoarele pentru intervenție, precum și cele pentru evacuarea persoanelor cu căruciorul sau bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau a persoanelor cu dizabilități, care vor funcționa în timpul incendiului (corespunzător timpului pentru care sunt echipate), prin alimentare de rezervă.  +  Articolul 4.1.4.15.(1) La clădirile înalte este obligatorie prevederea cel puțin a unui ascensor de intervenție în caz de incendiu (de pompieri), cu acces facil de la nivelul intrării în clădire, realizat corespunzător cerințelor asigurării operațiunilor de intervenție în caz de incendiu, și prevăzut cu apel prioritar pentru pompieri.(2) Ascensorul pentru intervenție în caz de incendiu se prevede cu puț propriu, separat atât de restul clădirii cât și de exterior, cu pereți rezistenți la foc REI/EI 120 și, după caz, planșee rezistente la foc minimum REI 120, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și goluri de acces protejate cu încăperi tampon de acces prevăzute cu ventilare în suprapresiune și uși rezistente la foc și etanșe la fum.(3) Accesul la ascensoarele de intervenție la nivelurile supraterane ale clădirilor înalte, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 120 la ușile ascensoarelor și încăperea tampon ventilată în suprapresiune, trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120. Accesul la ascensoarele de intervenție la nivelurile subterane ale clădirilor civile înalte, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 120 la ușile ascensoarelor și încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120.(4) Ascensorul pentru intervenție în caz de incendiu va respecta obligatoriu prevederile Art. 3.1.4.8. alin. (3) ÷ alin. (8) și prevederile Art. 3.1.4.8. alin. (11) ÷ alin. (14).(5) Ascensorul de intervenție în caz de incendiu trebuie să fie poziționat în cadrul construcțiilor astfel încât să fie prevăzut cu acces spre exterior direct din afară sau prin spații ferite de fum, cu lungimea maximă echivalentă cu cea a dimensiunilor de coridor înfundat a clădirii înalte.(6) Ascensorul pentru intervenție se prevede cu apel prioritar pentru pompieri și va asigura accesul pentru intervenție în caz de incendiu la nivelurile supraterane și subterane ale clădirii. La parcajele subterane cu mai mult de 4 niveluri înglobate în clădiri înalte, ascensoarele pentru pompieri aferente parcajelor trebuie să fie diferite față de ascensoarele pentru pompieri ale nivelurilor supraterane.(7) Ascensorul pentru intervenție se realizează potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice și va avea asigurată funcționarea timp de 120 de minute de la izbucnirea incendiului.(8) Atunci când accesul pompierilor se face prin aceeași scară de evacuare (a persoanelor) la calculul fluxurilor de evacuare al persoanelor se consideră un flux de evacuare în minus pentru evacuarea acestora. Este obligatoriu ca lățimea liberă a rampelor și podestelor scării (măsurată conform prevederi normate) utilizabilă pentru un flux de evacuare persoane precum și acces pompieri să fie în acest caz de minimum 1,20 m.
    4.1.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu  +  Articolul 4.1.5.1.(1) În clădirile înalte este obligatorie asigurarea a minimum două căi de evacuare a utilizatorilor, distincte și independente.(2) Căile de evacuare a utilizatorilor vor respecta condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și lungimile de evacuare normate.  +  Articolul 4.1.5.2. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile civile supraterane înalte, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 91. Tabelul 91: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile civile supraterane înalte
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la case de scări închise
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției casele de scări închise)Uși
    IEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d02 x EI_2 60-C5S_200 la încăperi tampon protejate
    Notă Tabelul 91: Holurile de lift ale clădirilor publice pot să comunice liber cu spațiile publice de pe nivel dacă performanța la foc a ușilor liftului este EI 120.
     +  Articolul 4.1.5.3. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile civile supraterane înalte, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 92. Tabelul 92: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile civile supraterane înalte
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la coridoare și la holuri
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)Uși (cu excepția celor catre case de scări închise)
    IEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0EI_2 30-C5S_200
    Notă Tabelul 92: În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
     +  Articolul 4.1.5.4.(1) La toate nivelurile clădirii supraterane înalte, fiecare dintre scările de evacuare a utilizatorilor trebuie să fie accesibilă prin încăpere tampon protejată ventilată în suprapresiune, pe trasee independente și direcții diferite, precum și prin lungimi de evacuare normate.(2) Cel puțin una dintre scările de evacuare ale clădirii înalte va avea acces pe acoperișul tip terasă.  +  Articolul 4.1.5.5. La utilizarea scărilor rulante se respectă prevederile Art. 2.5.6.3.3. din normativ.  +  Articolul 4.1.5.6.(1) Căile de evacuare a utilizatorilor clădirilor supraterane înalte, vor respecta lungimile de evacuare precizate în Tabelul 93.(2) Lungimile de evacuare maximum admise se determină pentru traseul de evacuare parcurs de la ușa încăperii până la cea mai apropiată ușă de intrare în încăperea tampon protejată ventilată în suprapresiune a scării închise de evacuare.(3) Dacă distanța parcursă în interiorul încăperii până la ușa prevăzută în peretele rezistent la foc (de delimitare a coridorului față de încăpere) este mai mică decât lungimea maximă de evacuare admisă pentru evacuarea într-o singură direcție, atunci lungimea celor două căi de evacuare distincte și independente necesare se măsoară de la ușa încăperii, și este necesar ca traseul de evacuare parcurs de la ușa încăperii până la cea mai apropiată ușă de intrare în încăperea tampon a celei mai apropiate scări închise de evacuare să fie mai mică decât lungimea maximă de evacuare admisă pentru evacuarea în două direcții.(4) Dacă distanța parcursă în interiorul încăperii până la ușa prevăzută în peretele rezistent la foc (de delimitare a coridorului față de încăpere) este mai mare decât lungimea maximă de evacuare admisă pentru evacuarea într-o singură direcție, atunci sunt necesare două căi de evacuare în interiorul încăperii, iar lungimea celor două căi de evacuare distincte și independente necesare, se măsoară de la cel mai dezavantajos punct din interiorul încăperii respective, fiind necesar ca traseul de evacuare parcurs din acest punct până la cea mai apropiată ușă de intrare în încăperea tampon a celei mai apropiate scări închise de evacuare să fie mai mică decât lungimea maximă de evacuare admisă pentru evacuarea în două direcții. Tabelul 93: Lungimi de evacuare în clădiri supraterane înalte
    Destinația clădirii înalteLungime maximă de evacuare
    în două direcții diferiteîntr-o singură direcție (coridor înfundat)
    mm
    Administrativă, învățământ, turism, sănătate, comerț, cult, locuințe colective etc.3520
    Note Tabelul 93:(a) Lungimea de evacuare într-o direcție (coridor înfundat), se referă și la interiorul încăperilor și respectiv a apartamentelor de locuit.(b) Pentru sălile aglomerate din clădirile înalte se respectă prevederile privind performanțele specifice clădirilor înalte, fiind admisă utilizarea scărilor construcției pentru evacuarea utilizatorilor, dacă îndeplinesc și condițiile de alcătuire și dimensionare pentru săli aglomerate.(c) Sălile aglomerate din clădirile înalte situate în porțiunile de clădiri înalte până la cota + 28 m inclusiv, respectă prevederile privind performanțele specifice clădirilor înalte, fiind admisă utilizarea scărilor construcției înalte pentru evacuarea utilizatorilor, dacă îndeplinesc și condițiile de alcătuire și dimensionare pentru săli aglomerate. Sălile aglomerate din cadrul clădirilor înalte dispuse în compartimente de incendiu separate funcțional și constructiv față de restul clădirii înalte, situate la orice cotă în cadrul volumului clădirilor înalte, care dispun de scări proprii (dacă îndeplinesc și condițiile de alcătuire și dimensionare a scărilor pentru săli aglomerate) pentru evacuarea tuturor utilizatorilor sălilor aglomerate, nu generează îndeplinirea condițiilor de alcătuire și dimensionare pentru săli aglomerate a celorlalte scări de evacuare ale clădirii înalte.
     +  Articolul 4.1.5.7. Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (U_f) din clădirile supraterane înalte, este de 70 utilizatori. Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (U_f) din clădirile supraterane înalte destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) este de 50 utilizatori.  +  Articolul 4.1.5.8.(1) La nivelurile supraterane ale clădirii înalte, accesul la scările de evacuare închise este admis numai prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune, conform prevederilor normativului.(2) Încăperile tampon protejate ventilate în suprapresiune vor avea pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 și planșee REI 60, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 iar golurile de circulație protejate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200.(3) Ușile încăperilor tampon de acces la casele de scări de evacuare, se prevăd cu bare antipanică și se vor deschide în sensul evacuării indiferent de numărul persoanelor.(4) Ușile de evacuare ce debușează în exteriorul construcției precum și oricare alte uși aflate pe traseul circulațiilor comune de evacuare, se prevăd cu bare antipanică.  +  Articolul 4.1.5.9.(1) La nivelurile subterane ale clădirilor înalte, accesul utilizatorilor la scările închise de evacuare se asigură numai prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune, realizate cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 90, planșee REI 90, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200.(2) Ușile încăperilor tampon se prevăd cu bare antipanică și se vor deschide în sensul evacuării indiferent de numărul persoanelor.(3) Ușile de evacuare ce debușează în exteriorul construcției, precum și oricare alte uși aflate pe traseul circulațiilor comune de evacuare, se prevăd cu bare antipanică.  +  Articolul 4.1.5.10.(1) Rampele scărilor închise aferente nivelurilor subterane ale clădirilor înalte se separă de rampele scărilor nivelurilor supraterane prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee REI 120, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.(2) Comunicarea funcțională între rampele scărilor subterane și rampele scărilor supraterane, se poate asigura printr-o ușă rezistentă la foc și etanșă la fum EI_2 90-C5S_200, dispusă la parter sau palierul intermediar dintre parter și primul nivel al subsolului, cu deschidere în sensul de evacuare.(3) Dacă nu există comunicare între rampa subterană și cea supraterană, golul de ieșire în holul de la parter al rampei subterane se protejază cu ușă rezistentă la foc și etanșă la fum minimum EI_2 90-C5S_200, cu deschidere în sensul de evacuare.  +  Articolul 4.1.5.11.(1) Finisajele interioare ale pereților, plafoanelor și pardoselilor căilor comune de circulație funcțională și evacuare a utilizatorilor clădirilor înalte trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv A1_FL sau A2_FL-s1.(2) Pe căile comune de circulație orizontală funcțională și de evacuare a utilizatorilor (coridoare, holuri) se admit și finisaje clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0 din folii cu grosimea de maxim 0,5 cm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete, minimum B_FL-s1, cu grosimea de maxim 2 cm, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact/strat vibroamortizant, care se lipesc sau se așează liber pe suport A1 sau A2-s1,d0.(3) Pardoselile supraînălțate se realizează conform Art. 2.4.5.4.(4) Tratamentele și izolațiile termice și fonice interioare utilizate pe căile comune de circulație trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv A1_FL sau A2_FL-s1.  +  Articolul 4.1.5.12.(1) Circulațiile comune orizontale (coridoare, holuri) care nu au ferestre directe în exterior prin care să se evacueze fumul (amplasate în fațade, la mai puțin de 30 m față de orice punct din acestea), se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu cu tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, sau se prevăd cu sisteme cu presiune diferențială SPD, conform prevederilor normativului și reglementărilor tehnice de specialitate.(2) Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări supraterane închise, precum și din încăperile tampon ale acestora, se asigură prin tiraj natural organizat sau acestea se pun în suprapresiune. Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări subterane închise și la încăperile tampon ale acestora, se asigură numai prin tiraj natural organizat, sau acestea se pun în suprapresiune.(3) Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări închise și din circulațiile comune orizontale subterane, se asigură separat de cele ale nivelurilor supraterane.
    4.1.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu  +  Articolul 4.1.6.1.(1) La clădirile înalte, se asigură căi de acces și de intervenție pentru autospecialele de intervenție în caz de incendiu, cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și, totodată, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.(2) În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii înalte, trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1), (2) și (3). Pentru o capacitate maxim simultană mai mare de 3.500 de persoane nu se ia în calcul Art. 2.6.5. alin. (3).4.1.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor  +  Articolul 4.1.7.1.(1) Clădirile înalte se echipează cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, precum și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.(2) Clădirile înalte se dotează cu stingătoare, asigurând un stingător portativ cu performanța de stingere minimă 21A și 113B pentru o arie desfășurată de maximum 250 mp, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii.
     +  SECȚIUNEA II4.2. Clădiri civile supraterane foarte înalte4.2.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)  +  Articolul 4.2.1.1.(1) Clădirile civile supraterane foarte înalte, inclusiv porțiunile acestora cu înălțimi mai mici decât limita care determină încadrarea în tip de clădiri foarte înalte, vor avea asigurat nivelul I de stabilitate la incendiu.(2) Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor foarte înalte se determină conform prevederilor din Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2.4.2.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor  +  Articolul 4.2.2.1.(1) Comasarea între ele sau cu alte construcții civile foarte înalte în cadrul aceluiași compartiment de incendiu, este interzisă.(2) Distanțele minime de siguranță la incendiu ce trebuie asigurate între clădiri civile supraterane foarte înalte și alte construcții, sunt stabilite conform normativului, în Art. 2.2.1.2. și Tabelul 4.(3) Clădirile civile supraterane foarte înalte se pot compartimenta pe toată înălțimea lor cu pereți antifoc în limita ariei construite (Ac) de maximum 3.500 mp în oricâte compartimente de incendiu. În cadrul unui compartiment de incendiu al clădirii foarte înalte cu aria construită (Ac) de maximum 3.500 mp se pot prevedea maximum trei porțiuni volumetrice a acestuia (conform Figura 72 și Figura 9, varianta c)), cu aria totală desfășurată (Ad) a fiecărei porțiuni volumetrice de maximum 3.500 mp (fără posibilitatea de majorare), porțiuni constituite din unul până la trei niveluri construite succesive delimitate de planșee antifoc și după caz, pereți antifoc de compartimentul de incendiu în care sunt inserate.(4) În condițiile în care compartimentele nu sunt echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor cu apă tip sprinkler dar sunt echipate cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, în cadrul unui compartiment de incendiu cu aria construită (Ac) de maximum 3.500 mp se poate prevedea o singură porțiune volumetrică a acestuia (conform Figura 9 Varianta a)), cu aria totală desfășurată (Ad) de maximum 2.500 mp (fără posibilitatea de majorare), porțiune constituită din unul până la trei niveluri construite succesive delimitate de planșee antifoc și după caz, pereți antifoc.
    Figura 72 - Compartimentare antifoc și arii compartimente de incendiu
    la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile foarte înalte
    (4) Ariile construite aferente clădirilor și compartimentelor de incendiu pe toată înălțimea lor normate la 3.500 mp, pot fi majorate cu 25% atunci când sunt echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu apă, tip sprinkler suplimentar față de prevederile normativului de profil.
     +  Articolul 4.2.2.2.(1) Pereții antifoc care separă compartimente de incendiu, vor fi EI-M 180/REI 180 clasa de reacție la foc A1 și, după caz, planșeele care separă compartimente de incendiu vor fi REI, cu rezistența la foc stabilită în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din încăperile adiacente potrivit prevederilor din Art. 2.3.1.2. și Tabelul 5 dar minimum 180 minute (REI 180).(2) Comunicarea funcțională se poate asigura prin goluri practicate în pereții rezistenți la foc EI-M 180/REI 180 de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc), prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și echipate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200.
    4.2.3. Limitarea propagării incendiilor  +  Articolul 4.2.3.1. În clădirile civile foarte înalte nu se recomandă amplasarea încăperilor cu riscuri mari de incendiu, iar atunci când acestea sunt justificate tehnic, se dispun în zone distincte și numai cu asigurarea măsurilor de protecție corespunzătoare (compartimentare față de restul clădirii cu elemente verticale și orizontale rezistente la foc, alcătuite și dimensionate corespunzător riscului de incendiu și a densității sarcinii termice (q), echipare cu instalații automate de semnalizare și de stingere a incendiilor etc.).  +  Articolul 4.2.3.2. Încăperile cu riscuri foarte mari de incendiu nu sunt admise în clădirile civile supraterane foarte înalte. Încăperile cu riscuri mari de incendiu nu sunt admise în clădirile civile supraterane foarte înalte, cu excepția celor prevăzute la Art. 4.2.4.8. și Tabelul 94.  +  Articolul 4.2.3.3.(1) În cadrul construcțiilor civile supraterane foarte înalte, se asigură separarea încăperilor de restul construcției potrivit prevederilor privind performanțele comune precum și a celor specifice precizate în acest capitol, iar atunci când norma nu dispune, prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului și/sau prin pereți de sectorizare potrivit prevederilor din Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2, în funcție de regimul de înălțime al acestora.  +  Articolul 4.2.3.4.(1) La separarea grupărilor de încăperi de birouri deschise tip open-space față de alte încăperi cu suprafața normată conform alin. (2), cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/birouri și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcționali clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice, și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum:a) EI/REI 120, prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile foarte înalte cu nivelul de stabilitate la incendiu I cu înălțimea h, 45 m ≤ h < 75 m;b) EI/REI 180, prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 în construcțiile civile foarte înalte cu nivelul de stabilitate la incendiu I cu înălțimea h, h ≥ 75 m.(2) Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space, delimitate în interiorul grupării prin panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant și a garniturilor de vitrare) folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0) se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul clădirilor administrative foarte înalte:a) nelimitat, cu condiția ca aria construită a grupărilor de încăperi de birouri deschise să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv, pentru construcții administrative încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu înălțimea h, 45 m ≤ h < 75 m și nicio grupare prevăzută cu condițiile stipulate la alin. (1) lit. a) să nu depășească 2.500 mp;b) nelimitat, cu condiția ca aria construită a grupărilor de încăperi de birouri deschise să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv, pentru construcții administrative încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu înălțimea h, 75 m ≤ h < 125 m și nicio grupare prevăzută cu condițiile stipulate la alin. (1) lit. b) să nu depășească 1.875 mp;c) nelimitat, cu condiția ca aria construită a grupărilor de încăperi de birouri deschise să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv, pentru construcții administrative încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu înălțimea h, h ≥ 125 m și nicio grupare prevăzută cu condițiile stipulate la alin. (1) lit. b) să nu depășească 1.250 mp.(3) Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space prevăzute la alineatele precedente, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare, distincte și independente, astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor pentru construcțiile administrative foarte înalte încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu funcțiune administrativă (birouri). Căile de evacuare a utilizatorilor vor respecta condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și lungimile de evacuare normate.(4) Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space vor respecta și cerințele prevăzute la Art. 2.4.3.2. alin. (4) și la Art. 2.5.14.1.  +  Articolul 4.2.3.5.(1) Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică de 840 MJ/mp, se separă de încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor (anexe sociale sau funcționale, birouri etc.), prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și, după caz, cu planșee rezistente la foc REI 120, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C5S_200. Încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor precum și spațiile de vânzare, se separă în același fel între ele. Nu este admisă constituirea de grupări de spații deschise tip open-space formate din grupări de spații cu risc mare, mijlociu sau mic de incendiu cu funcțiune comercială, în clădiri foarte înalte.(2) Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mare sau egală de 840 MJ/mp (cu risc mare de incendiu), sunt admise doar dacă sunt îndeplinite condițiile din Tabelul 94 (de delimitare cu pereți, planșee și uși sau încăperi tampon ventilate în suprapresiune, neadmițându-se excepții). Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice peste 1.680 MJ/mp nu sunt admise.(3) La spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică de 840 MJ/mp din clădiri foarte înalte, se admite înlocuirea pereților rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare către circulații comune orizontale (coridoare și holuri) prevăzute cu sisteme mecanice independente de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți, cu ecrane continui DH 120, amplasate la marginea elementelor de rezistență către circulații comune orizontale, având înălțimea egală cu aceea a rezervorului de fum, dar minimum 1 m (fumul din rezervorul de fum trebuie să nu se extindă la zonele de fum învecinate din circulații).(4) Pereții rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare cu risc mare de incendiu și circulațiile comune orizontale de evacuare (coridoare și holuri) din construcțiile civile foarte înalte, trebuie să respecte Tabelul 96, dar minimum EI/REI 180 și, după caz, cu planșee rezistente la foc minimum REI 120, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI_2 90-C5S_200.  +  Articolul 4.2.3.6.(1) La separarea grupărilor de încăperi deschise tip open-space care nu sunt utilizate de persoane care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) (cu excepția spațiilor administrative, precum și vestiarele personalului grupate cu toaletele incluse în funcțiunea de sănătate) față de alte încăperi cu suprafața maximă normată, cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/spații și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcțional clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare, care respectă prevederile specifice, și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, minimum:a) EI/REI 120, prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile supraterane foarte înalte cu nivelul de stabilitate la incendiu I cu înălțimea h, h < 75m;b) EI/REI 180, prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 în construcțiile civile supraterane foarte înalte cu nivelul de stabilitate la incendiu I cu înălțimea h, h ≥ 75m.(2) Grupările de încăperi cu risc mic de incendiu și aceeași destinație, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale (precum vestiare + grupuri sanitare; birouri + sas acces), precum și cele specifice funcțiunii de sănătate (camera RMN + camera de comandă + sas acces; cameră computer tomograf + camera de comandă + sas acces etc.) compartimentate între ele cu panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile, folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali, se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul construcțiilor de sănătate foarte înalte:– maximum 400 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții foarte înalte cu funcțiune de sănătate încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu cu înălțimea h, 45m ≤ h < 75 m;– maximum 300 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții foarte înalte cu funcțiune de sănătate încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu cu înălțimea h, 75m ≤ h < 125 m;– maximum 200 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/ compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții foarte înalte cu funcțiune de sănătate încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu cu înălțimea h, h ≥ 125 m.(3) Pereții despărțitori prevăzuți între grupările de încăperi menționate la alin. (2) precum și între acestea și alte spații ale clădirii (dispuși la limita față de circulațiile comune de evacuare - coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon ventilate în suprapresiune, scări închise etc., precum și față de spații cu risc diferit de incendiu - conform densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart și/sau cele cu risc diferit de incendiu provenit din funcțiune), vor avea clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și încadrarea privind rezistența la foc minimum a pereților de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor) care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu (REI/EI), conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu I precizate în Tabelul 2 nr. crt. 5 (dacă densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari).(4) Spațiile de același tip utilizate de persoane care nu se pot evacua singure situate în clădiri de sănătate foarte înalte (clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc - spitale, maternități, policlinici, staționare medicale, dispensare, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similare policlinicilor, centre medicale de diagnostic și tratament, aziluri sau cămine pentru bătrâni și persoane cu dizabilități, ospicii pentru alienați mintal, sanatorii etc.)) constituite în grupări de încăperi deschise, nu sunt admise, cu excepțiile precizate. Spațiile cu risc mic cu aceeași destinație incluse în funcțiunea de sănătate, care nu sunt utilizate de persoane care nu se pot evacua singure, se pot constitui în grupări de tip open-space.(5) Încăperile de dormit sau spitalizare (saloane, rezerve, cabinete medicale etc.), cu excepția celor care necesită supraveghere permanentă (ATI), (UPU etc.) nu se pot constitui în grupări de tip open-space, acestea trebuind să fie delimitate între ele prin minimum (dacă funcțiunea sau densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari) pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului EI 60 pentru clădirile pentru înălțimea h < 125 m și EI 90 pentru cele cu înălțimea h ≥ 125 m.(6) Camerele de operații împreună cu destinațiile colaterale ale acestora (spălătoare, depozite de mână de instrumentar medical specific etc.) precum și spațiile care necesită supraveghere permanentă (ATI) și recomandabil la (UPU etc.) se pot constitui fiecare în grupare de tip open-space. Acestea necesită prevederea de asemenea de uși (culisante) rezistente la foc EI_2 60-C5S_200.(7) Grupările de încăperi deschise, prevăzute la alineatele precedente, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare, distincte și independente, astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor. Căile de evacuare a utilizatorilor vor respecta condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și lungimile de evacuare normate. Este recomandabil ca pentru construcțiile foarte înalte destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), precum și construcțiile foarte înalte pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită cu înălțimea h ≥ 125 m, să existe minimum trei căi de evacuare (dintre care două distincte și independente), astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor. Cea de-a treia cale de evacuare nu este necesar să îndeplinească lungimea de evacuare normată.4.2.4. Alcătuiri constructive ale elementelor de construcție  +  Articolul 4.2.4.1.(1) În clădirile foarte înalte, pereții, planșeele și acoperișurile se realizează din produse pentru construcții clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.(2) Produsele de construcții utilizate pentru finisajul exterior, inclusiv cele de izolare termică sau de placare a închiderilor perimetrale (pereți exteriori de orice fel, cu excepția pereților cortină și a panourilor de tâmplărie din profile metalice), trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.(3) Acoperișurile, inclusiv cele tip terasă, se realizează din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (termoizolație montată pe suport A1 sau A2-s1,d0), cu excepția hidroizolației respectiv a învelitorii, care pot fi din clasa de reacție la foc minimum C-s1,d0).(4) Densitatea sarcinii termice totale (q) rezultată din materiale și elemente de construcție, finisaje, mobilier și alte materiale adăpostite în încăperi, se recomandă să nu depășească 630 MJ/mp.  +  Articolul 4.2.4.2.(1) Închiderile perimetrale ale clădirilor foarte înalte vor fi astfel proiectate și realizate încât să asigure limitarea propagării focului de la un nivel la altul, în condițiile Art. 2.3.6.1.2. și Art. 2.3.6.1.3., pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcției prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațade), iar pentru întârzierea propagării incendiilor prin interiorul construcției, spațiile libere dintre planșee și peretele cortină se etanșează cu sisteme având aceeași rezistență la foc cu a planșeului, dar minimum EI 120.(2) Pentru limitarea propagării focului de la un nivel la altul, prin exteriorul construcției (pe fațadă), pereții cortină utilizați la clădirile foarte înalte trebuie să îndeplinească cerințele subcapitolului 2.4.7.1. referitoare la clădiri foarte înalte.(3) La clădirile foarte înalte, cel puțin până la înălțimea de 42 m față de terenul înconjurător sau de carosabil în exteriorul pereților cortină, se marchează distinct locurile pe unde pot pătrunde în clădire formațiile de intervenție în caz de incendiu.(4) La clădirile foarte înalte cu înălțimea h, h ≥ 75 m, cel puțin până la înălțimea de 72 m față de terenul înconjurător sau de carosabil în exteriorul pereților cortină, se marchează distinct locurile pe unde pot pătrunde în clădire formațiile de intervenție în caz de incendiu.  +  Articolul 4.2.4.3.(1) Plafoanele cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară, de tip perforat, lamelar, fagure sau grătar (atât cele pline, cât și cele care nu sunt pline) din clădirile foarte înalte, se realizează din materiale încadrate în clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. În plus plafoanele (autoportante sau suspendate) pline (cu suprafața continuă) vor fi rezistente la foc EI 60 (a←b). Este obligatorie prevederea plafoanelor rezistente la foc minimum EI 60 (a←→b) pe căile comune de evacuare din clădirile foarte înalte, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere sau a plafoanelor rezistente la foc minimum EI 60 (a←b) pe căile comune de evacuare din clădirile foarte înalte atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere.(2) În cazul plafoanelor pline (cu suprafața continuă închisă) suspendate sau autoportante, continuitatea spațiului dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență va fi întrerupt cu diafragme continue minimum DH 60, dispuse la maximum 30 m pe două direcții perpendiculare, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere. În acest caz plafoanele (autoportante sau suspendate) pline (cu suprafața continuă) vor fi rezistente la foc EI 60 (a←→b), conform Figura 73. În toate cazurile se vor avea în vedere prevederile Art. 8.1.2. Varianta b) întrerupere cu diafragme continue DH 60 care depășesc cota plafonului suspendat sau autoportant cu min 50 cm (variantă fără traforuri) Figura 73 - Întrerupere cu diafragme a plafoanelor cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară la clădiri foarte înalte (atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere conform SR EN 12845)(3) În cazul plafoanelor pline (cu suprafața continuă închisă) suspendate sau autoportante, continuitatea spațiului dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu va fi întrerupt cu diafragme continue atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere. În acest caz plafoanele (autoportante sau suspendate) pline (cu suprafața continuă) vor fi rezistente la foc EI 60 (a←b), conform Figura 74. În toate cazurile se vor avea în vedere prevederile Art. 8.1.2. Figura 74 - Plafoane cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară la clădiri foarte înalte la care nu este necesară întreruperea cu diafragme (atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere conform SR EN 12845)  +  Articolul 4.2.4.4.(1) Finisajele interioare ale pereților, plafoanelor și pardoselilor încăperilor (cu excepția căilor comune de circulație funcțională și evacuare a utilizatorilor) din cadrul clădirilor foarte înalte, trebuie să fie clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0, respectiv minimum B_FL-s1.(2) În încăperile și spațiile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă) deschise tip open- space, se admit și finisaje clasa de reacție la foc minimum B-s2,d0 din folii cu grosimea de maxim 0,5 cm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete minimum B_FL-s1, cu grosimea de maxim 2 cm, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact/strat vibroamortizant A1 sau A2-s1,d0, care se lipesc sau se așează liber pe suport A1 sau A2-s1,d0, atunci când încăperile tip open-space sunt delimitate de coridoare de evacuare spre încăperi tampon ventilate în suprapresiune la scările de evacuare.(3) În încăperile și spațiile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă) deschise, pentru activități care necesită o comunicare frecventă, se admit și finisaje clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0 din folii cu grosimea de maxim 0,5 cm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete minimum B_FL-s1, cu grosimea de maximum 2 cm, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact/strat vibroamortizant A1 sau A2-s1,d0, care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 atunci când încăperile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă) deschise, pentru activități care necesită o comunicare frecventă sunt cu acces direct spre încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, la scările de evacuare.(4) Pardoselile supraînălțate utilizate în încăperi se realizează conform Art. 2.4.5.4.(5) Tratamentele și izolațiile termice și fonice interioare utilizate în încăperi, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv A1_FL sau A2_FL-s1.  +  Articolul 4.2.4.5.(1) Ghenele verticale pentru instalații se separă de restul clădirii foarte înalte prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI/REI 60 pentru înălțimi de până la h < 125 m și EI/REI 90 pentru înălțimi cu h ≥ 125 m. Trapele și ușile de vizitare practicate în pereții ghenelor verticale trebuie să fie realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 45 pentru înălțimi de până la h < 125 m și EI 60 pentru înălțimi cu h ≥ 125 m și nu vor fi amplasate în case de scări de evacuare. În acest caz ghenele verticale pentru instalații se etanșază în jurul și în interiorul (acolo unde este justificat tehnic) conductelor și în jurul cablurilor la trecerea prin planșee, cu materiale incombustibile având aceeași rezistență la foc cu cea a elementului străpuns.(2) Atunci când etanșarea conductelor și a cablurilor din ghenele verticale pentru instalații în dreptul planșeelor, nu este posibilă sau justificată tehnic, pereții ghenelor vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI/REI 120 pentru înălțimi de până la h < 125 m și EI/REI 180 pentru înălțimi cu h ≥ 125 m, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 90 și nu vor fi amplasate în case de scări de evacuare.  +  Articolul 4.2.4.6. Ghenele verticale se separă, la trecerea prin planșee care delimitează compartimente de incendiu, cu elemente și materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 care vor asigura aceeași rezistență la foc cu a planșeului străpuns, iar atunci când separarea nu este posibilă sau justificată tehnic, pereții ghenelor vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 minimum EI/REI 180 pentru înălțimi de până la h < 125 m și EI/REI 240 pentru înălțimi cu h ≥ 125m și ușile (trapele) lor de vizitare vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 minimum EI120.  +  Articolul 4.2.4.7. În clădirile de locuit colective foarte înalte, pereții și planșeele de separare a apartamentelor de locuit față de căile comune de circulație funcțională și evacuare a utilizatorilor, vor respecta prevederile din Art. 4.2.5.2. și Art. 4.2.5.3. și Tabelul 95 și Tabelul 96, specifice din normativ.  +  Articolul 4.2.4.8. Încăperile de depozitare cu densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/mp (încadrate în risc mijlociu) sau densitatea sarcinii termice 420 MJ/mp ≤ q < 840 MJ/mp) și încăperile cu densitatea sarcinii termice mai mare sau egală cu 840 MJ/mp (încadrate în risc mare) sau densitatea sarcinii termice 840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp se separă de restul clădirii foarte înalte cu pereți rezistenți la foc și planșee rezistente la foc, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv goluri funcționale conform prevederilor din Tabelul 94 și se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Tabelul 94: Condiții minime de separare a încăperilor de depozitare cu densitatea sarcinii termice ≥ 420 MJ/mp din clădirile civile supraterane foarte înalte
    Niv. de stab.ÎNCĂPERI DE DEPOZITARE
    ≤ 36 mp arie utilă> 36 mp arie utilă
    RISC MIJLOCIURISC MARERISC MIJLOCIURISC MARE
    420 MJ/mp ≤ q < 840 MJ/mp840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp420 MJ/mp ≤ q < 840 MJ/mp840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp
    Ih ≥ 125 mPerețiEI/REI 120EI/REI 180EI/REI 180EI/REI 240
    PlanșeeREI 120REI 180REI 180REI 180
    Uși rezistente la foc și etanșe la fumEI_2 90-C3S_200 sau încăperi tampon2 x EI_2 45-C3S_200încăperi tampon protejate,2 x EI_2 60-C3S_200EI_2 120-C3S_200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 60-C3S_200încăperi tampon protejate,2 x EI_2 90-C3S_200
    Ih ≥ 125 mÎncăperile cu risc mare de incendiu (cu excepția celor cu risc foarte mare și a celor cu pericol/risc de explozie volumetrică, care nu sunt admise), cu densitatea sarcinii termice 840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp, cu suprafața utilă > 36 mp se admit doar în compartiment separat al clădirii foarte înalte, alăturat, cu regim obișnuit de înălțime (pot avea pereții EI/REI 180 și planșee REI 120) sau într-o arie de maximum 400 mp doar în pătrimea inferioară (sfertul inferior) a clădirii foarte înalte. Încăperile de depozitare cu densitatea sarcinii termice mai mare de 210 MJ/mp și mai mică de 420 MJ/mp, cu suprafața utilă ≤ 36 mp vor avea pereții EI/REI 90 și ușile din acestea vor fi EI_2 45- C3S_200 , iar cele cu suprafața utilă > 36 mp vor avea pereții EI/REI 120 și ușile din acestea vor fi EI_2 60-C3S_200.
    I75m ≤ h < 125 mPerețiEI/REI 120EI/REI 180EI/REI 180EI/REI 180
    PlanșeeREI 120REI 180REI 120REI 180
    Uși rezistente la foc și etanșe la fumEI_2 60-C3S_200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 30-C3S_200încăperi tampon protejate,2 x EI_2 45-C3S_200EI_2 90-C3S_200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 45-C3S_200încăperi tampon protejate,2 x EI_2 60-C3S_200
    I75m ≤ h < 125mÎncăperile cu risc mare de incendiu (cu excepția celor cu risc foarte mare și a celor cu pericol/risc de explozie volumetrică, care nu sunt admise), cu densitatea sarcinii termice 840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp,cu suprafața utilă > 36 mp se admit doar în compartiment separat al clădirii foarte înalte, alăturat, cu regim obișnuit de înălțime (pot avea pereții EI/REI 180 și planșee REI 180) sau într-o arie de maximum 400 mp doar în treimea inferioară a clădirii foarte înalte.Încăperile de depozitare cu densitatea sarcinii termice mai mare de 210 MJ/mp și mai mică de 420 MJ/mp cu suprafața utilă ≤ 36 mp vor avea pereții EI/REI 90 și ușile din acestea vor fi EI_2 45-C3S_200 iar cele cu suprafața utilă > 36 mp vor avea pereții EI/REI 120 și ușile din acestea vor fi EI_2 60-C3S_200.
    I45m ≤ h < 75mPerețiEI/REI 90EI/REI 120EI/REI 120EI/REI 180
    PlanșeeREI 120REI 120REI 120REI 180
    Uși rezistente la foc și etanșe la fumEI_2 45-C3S_200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 20-C3S_200încăperi tampon protejate,2 x EI_2 30-C3S_200EI_2 60-C3S200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 30-C3S_200încăperi tampon protejate,2 x EI_2 45-C3S_200
    I45m ≤ h < 75mÎncăperile cu risc mare de incendiu (cu excepția celor cu risc foarte mare și a celor cu pericol/risc de explozie volumetrică, care nu sunt admise), cu densitatea sarcinii termice 840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp,cu suprafața utilă > 36 mp se admit doar în compartiment separat al clădirii foarte înalte, alăturat, cu regim obișnuit de înălțime sau într-o arie de maximum 400 mp doar în jumătatea inferioară a clădirii foarte înalte.Încăperile de depozitare cu densitatea sarcinii termice mai mare de 210 MJ/mp și mai mică de 420 MJ/mp cu suprafața utilă ≤ 36 mp vor avea pereții EI/REI 60 și ușile din acestea vor fi EI_2 30-C3S_200 iar cele cu suprafața utilă > 36 mp vor avea pereții EI/REI 90 și ușile din acestea vor fi EI_2 45- C3S_200.
    Obs.Încăperile cu risc foarte mare de incendiu sau risc de explozie volumetrică nu se admit în compartimentele clădirii foarte înalte, cu excepția celor permise prin alte reglementări specifice. La activitățile permise cu risc de explozie volumetrică dispuse tehnic sau funcțional la toate nivelurile construcției (inclusiv pe terasa ultimului nivel al construcției civile foarte înalte), este obligatorie asigurarea măsurilor corespunzătoare de compartimentare către alte spații și funcțiuni cu elemente rezistente la foc și explozie volumetrică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice aplicabile. (de exemplu centrale termice amplasate pe clădiri). În construcțiile civile înalte nu este admisă manipularea, prelucrarea sau depozitarea materialelor și substanțelor cu risc de explozie volumetrică, precum și amplasarea atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, cu excepția celor stabilite prin reglementări specifice (laboratoare, farmacii, spitale etc.). Încăperile cu densitatea sarcinii termice peste 1.680 MJ/mp nu sunt admise.Încăperile de depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/ sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
     +  Articolul 4.2.4.9.(1) Elementele de compartimentare dintre spațiile de parcare a autoturismelor și clădirile foarte înalte de care se alipesc sau în care se înglobează, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistente la foc minimum EI/REI 240 pentru pereți și minimum REI 180 pentru planșee.(2) În acești pereți de compartimentare se admite practicarea golurilor de comunicare funcțională, dacă sunt separate prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, echipate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 120-C5S_200.  +  Articolul 4.2.4.10.(1) Ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, de marfă, tip monte-charge și alte sisteme de transport materiale pe verticală din clădirile foarte înalte, vor fi realizate conform legislației specifice și vor avea puțuri de ascensoare proprii, separate de restul construcției prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180, pentru ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, respectiv EI/REI 240 pentru celelalte tipuri de ascensoare sau sisteme și, după caz, planșee rezistente la foc minimum REI 180, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. În pereții puțurilor de ascensoare sunt admise numai golurile funcționale de acces din nivelurile clădirii (uși de palier).(2) Într-un puț se pot amplasa maximum două cabine de ascensor prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor.  +  Articolul 4.2.4.11.(1) La nivelurile supraterane ale clădirii foarte înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor se asigură prin uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc EI 120.(2) La nivelurile subterane ale clădirii foarte înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și la fum EI_2 45-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 120 la ușile ascensoarelor; în acest caz încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120.(3) Fac excepție subsolurile cu risc mic de incendiu, care se separă la fel cu nivelurile supraterane.  +  Articolul 4.2.4.12.(1) La nivelurile supraterane ale clădirii foarte înalte, accesul la ascensoarele de marfă, tip monte-charge și la alte sisteme de transport materiale pe verticală se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 120 la ușile de palier ale ascensoarelor; încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120.(2) La nivelurile subterane ale clădirii foarte înalte, accesul la ascensoarele de marfă, tip monte-charge și la alte sisteme de transport materiale pe verticală, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 120 la ușile ascensoarelor; încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120.(3) Dacă cel puțin o stație debușează într-un spațiu care necesită uși cu caracteristici de performanță privind rezistența la foc mai mari (generate de funcțiune sau densitate de sarcină termică), golurile de acces la ascensoare se vor conforma (cel puțin pe nivelul respectiv, în funcție de situație) cu uși și pereți la încăperea tampon, în acord cu acele condiții.(4) Se recomandă ca puțurile ascesoarelor aferente subsolurilor clădirilor foarte înalte, să fie separate de ascensoarele nivelurilor supraterane.  +  Articolul 4.2.4.13.(1) În clădiri civile foarte înalte, ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, atunci când respectă simultan următoarele condiții:a) sunt prevăzute cu puț propriu, echipat cu instalație în suprapresiune, separat de restul construcției cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistenți la foc minimum EI/REI 180 și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum REI 180;b) au asigurată funcționarea timp de minimum 120 minute de la izbucnirea incendiului;c) respectă prevederile Art. 3.1.4.4. alin. (3), lit. (c), (d), (e), (f) și (g).(2) La nivelurile supraterane ale clădirii foarte înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 către circulațiile comune orizontale pentru înălțimi de până la 75 m și cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 către circulațiile comune orizontale pentru înălțimi cu h ≥ 75 m și uși rezistente la foc EI 120 la ușile ascensoarelor; în acest caz, încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120.(3) La nivelurile subterane ale clădirii foarte înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 către circulațiile comune orizontale pentru înălțimi de până la 75 m și cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 120-C5S_200 către circulațiile comune orizontale pentru înălțimi cu h ≥ 75m și uși rezistente la foc EI 120 la ușile ascensoarelor; în acest caz, încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120.(4) Dacă ascensoarele care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, au cabina cu două accese, toate golurile de acces prevăzute trebuie să îndeplinească condițiile de la alin. (2) și alin. (3).(5) Ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, din clădirile civile foarte înalte, vor avea comenzile în coridoare sau în degajamente protejate.(6) Atunci când golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor precum și la ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, la nivelurile supraterane ale clădirilor foarte înalte, debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, toate ușile de la ascensoare vor fi minimum EI120 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 pentru înălțimi de până la 75 m și cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 către circulațiile comune orizontale pentru înălțimi cu h ≥ 75 m și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 120. Atunci când debușează la nivelurile subterane ale clădirilor foarte înalte într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, toate ușile de la ascensoare vor fi minimum EI 120 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 pentru înălțimi de până la 75 m și cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 120-C5S_200 către circulațiile comune orizontale pentru înălțimi cu h ≥ 75 m și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120.(7) Atunci când golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, la scările de evacuare a persoanelor și la ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu patul cu rotile, cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la nivelurile supraterane ale clădirilor foarte înalte debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, toate ușile de la ascensoare vor fi minimum EI 120, ușa de la casa scării va fi minimum EI_2 120-C5S_200 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 pentru înălțimi de până la 75 m și cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 către circulațiile comune orizontale pentru înălțimi cu h ≥ 75m și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120. Atunci când debușează la nivelurile subterane ale clădirilor foarte înalte într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, toate ușile de la ascensoare vor fi minimum EI 120, ușa de la casa scării va fi minimum EI_2 120-C5S_200 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 pentru înălțimi de până la 75 m și cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 120-C5S_200 către circulațiile comune orizontale pentru înălțimi cu h ≥ 75 m și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120.(8) Atunci când funcțiunile clădirilor foarte înalte, implică transportul bolnavilor cu targa, ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, vor respecta prevederile alineatelor precedente (alin. (1) ÷ alin. (7)).(9) Ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, vor avea comenzile în coridoare protejate sau în degajamentele protejate.  +  Articolul 4.2.4.14. În cazul defectării sau opririi, ascensoarele de intervenție din clădirile supraterane foarte înalte, precum și din clădirile unde acestea se mai prevăd, trebuie să fie echipate cu un acces prin care pompierii blocați să se poată salva singuri sau cu ajutorul altora (de exemplu trapa de salvare care trebuie prevăzută în acoperișul cabinei să fie echipată cu scară portabilă). În caz de incendiu toate cabinele trebuie să fie aduse automat la parter și să rămână oprite până la anularea comenzii de incendiu din clădire. Fac excepție ascensoarele pentru intervenție precum și cele pentru evacuare persoane cu dizabilități care vor funcționa în timpul incendiului, prin alimentare de rezervă.  +  Articolul 4.2.4.15.(1) La clădirile foarte înalte este obligatorie prevederea a 2 (două) ascensoare de intervenție în caz de incendiu (de pompieri), cu acces facil de la nivelul intrării în clădire, realizate corespunzător cerințelor asigurării operațiunilor de intervenție în caz de incendiu și prevăzute cu apel prioritar pentru pompieri.(2) Ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu, se prevăd cu puțuri proprii, separate între ele și atât față de restul clădirii cât și de exterior, cu pereți rezistenți la foc REI/EI 180 și, după caz, planșee rezistente la foc minimum REI 180, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și goluri de acces protejate cu încăperi tampon de acces prevăzute cu ventilare în suprapresiune și uși rezistente la foc și etanșe la fum.(3) Accesul la ascensoarele de intervenție la nivelurile supraterane ale clădirilor foarte înalte se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 la clădiri cu înălțimea până la 75 m și EI_2 90-C5S_200 la clădiri cu înălțimea peste 75 m către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 120 la ușile ascensoarelor și încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 120. Accesul la ascensoarele de intervenție la nivelurile subterane ale clădirilor civile înalte, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 la clădiri cu înălțimea până la 75 m și EI_2 120-C5S_200 la clădiri cu înălțimea peste 75 m către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 120 la ușile ascensoarelor și încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 120.(4) Ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu, vor respecta obligatoriu prevederile Art. 3.1.4.8. alin. (3) ÷ alin. (8) și prevederile Art. 3.1.4.8. alin. (11) ÷ alin. (14).(5) Ascensoarele de intervenție în caz de incendiu trebuie să fie poziționate fiecare în cadrul construcțiilor astfel încât să fie prevăzute cu accese spre exterior direct din afară sau prin spații ferite de fum cu lungimea maximă echivalentă cu cea a dimensiunilor de coridor înfundat a clădirii foarte înalte.(6) Ascensoarele pentru intervenție se prevăd cu apel prioritar pentru pompieri și vor asigura accesul pentru intervenție în caz de incendiu la nivelurile supraterane și subterane ale clădirii. La parcajele subterane cu mai mult de 4 niveluri înglobate în clădiri foarte înalte, ascensoarele pentru pompieri aferente parcajelor, trebuie să fie diferite față de ascensoarele pentru pompieri ale nivelurilor supraterane.(7) Ascensoarele pentru intervenție se realizează potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice și vor avea, fiecare, asigurată funcționarea timp de 120 de minute de la izbucnirea incendiului.(8) Atunci când accesul pompierilor se face prin aceeași scară de evacuare (a persoanelor), la calculul fluxurilor de evacuare al persoanelor se consideră un flux de evacuare în minus pentru evacuarea acestora. Este obligatoriu ca lățimea liberă a rampelor și podestelor scării (măsurată conform prevederi normate) utilizabilă pentru un flux de evacuare persoane, precum și acces pompieri să fie în acest caz de minimum 1,20 m.(9) La construcțiile cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m se prevede obligatoriu ca cel puțin un ascensor de intervenție să fie prevăzut cu acces din încăperea tampon aferentă casei de scară destinată numai intervenției pompierilor, conform Figura 75. Figura 75 - Ascensor dedicat intervenției (obligatoriu la clădiri cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m) prevăzut cu acces dedicat din încăperea tampon aferentă casei de scară destinată numai intervenției pompierilor
    4.2.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu  +  Articolul 4.2.5.1.(1) În clădirile foarte înalte, este obligatorie asigurarea a minimum două căi de evacuare a utilizatorilor, distincte și independente.(2) Căile de evacuare a utilizatorilor vor respecta condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și lungimile de evacuare normate.  +  Articolul 4.2.5.2. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise, din clădirile civile supraterane foarte înalte, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 95. Tabelul 95: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile civile supraterane foarte înalte
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la case de scări închise
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției casele de scări închise)Uși
    IEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d02 x EI_2 90-C5S_200 la încăperi tampon protejate
     +  Articolul 4.2.5.3. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile civile supraterane foarte înalte, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 96. Tabelul 96: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile civile supraterane foarte înalte
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la coridoare și la holuri
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)Uși (cu excepția celor către case de scări închise)
    IEI/REI 120 A1 sau A2-s1,d0REI 120 A1 sau A2-s1,d0EI_2 45-C5S_200
    Note Tabelul 96:(a) Holurile de lift ale clădirilor publice pot să comunice liber cu spațiile publice de pe nivel dacă performanța la foc a ușilor liftului este EI 120 (EI 180 pentru clădiri peste 75 m).(b) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
     +  Articolul 4.2.5.4.(1) La toate nivelurile clădirii foarte înalte, fiecare dintre scările de evacuare a utilizatorilor trebuie să fie accesibilă prin încăpere tampon protejată ventilată în suprapresiune, pe trasee de deplasare independente și direcții diferite, pe lungimea de evacuare normată.(2) Cel puțin 2 dintre scările de evacuare ale clădirii foarte înalte, vor avea acces pe terasă.  +  Articolul 4.2.5.5. La utilizarea scărilor rulante se respectă prevederile Art. 2.5.6.3.3. din normativ.  +  Articolul 4.2.5.6.(1) Căile de evacuare a utilizatorilor clădirilor foarte înalte, vor respecta lungimile de evacuare precizate în Tabelul 97.(2) Lungimile de evacuare maximum admise, se determină pentru traseul de evacuare parcurs de la ușa încăperii până la cea mai apropiată ușă de intrare în încăperea tampon protejată ventilată în suprapresiune a scării închise de evacuare.(3) Dacă distanța parcursă în interiorul încăperii până la ușa prevăzută în peretele rezistent la foc (de delimitare a coridorului față de încăpere), este mai mică decât lungimea maximă de evacuare admisă pentru evacuarea într-o singură direcție, atunci lungimea celor două căi de evacuare distincte și independente necesare se măsoară de la ușa încăperii, și este necesar ca traseul de evacuare parcurs de la ușa încăperii până la cea mai apropiată ușă de intrare în încăperea tampon a celei mai apropiate scări închise de evacuare, să fie mai mică decât lungimea maximă de evacuare admisă pentru evacuarea în două direcții.(4) Dacă distanța parcursă în interiorul încăperii până la ușa prevăzută în peretele rezistent la foc (de delimitare a coridorului față de încăpere) este mai mare decât lungimea maximă de evacuare admisă pentru evacuarea într-o singură direcție, atunci sunt necesare două căi de evacuare în interiorul încăperii, iar lungimea celor două căi de evacuare distincte și independente necesare se măsoară de la cel mai dezavantajos punct din interiorul încăperii respective, fiind necesar ca traseul de evacuare parcurs din acest punct până la cea mai apropiată ușă de intrare în încăperea tampon a celei mai apropiate scări închise de evacuare să fie mai mică decât lungimea maximă de evacuare admisă pentru evacuarea în două direcții.(5) În interiorul încăperilor se asigură lungimea de evacuare admisă normată. Tabelul 97: Lungimi de evacuare în clădiri supraterane foarte înalte
    Destinația clădirii foarte înalteLungime maximă de evacuare
    în două direcții diferiteîntr-o direcție (coridor înfundat)
    (m)(m)
    Administrativă, învățământ, turism, sănătate, comerț, cult, locuințe colective etc.2515
    Note Tabelul 97:(a) Lungimea de evacuare într-o direcție (coridor înfundat), se referă și la interiorul încăperilor și respectiv a apartamentelor de locuit.(b) Pentru sălile aglomerate din clădirile foarte înalte se respectă prevederile privind performanțele specifice clădirilor foarte înalte, fiind admisă utilizarea scărilor construcției pentru evacuarea utilizatorilor, dacă îndeplinesc și condițiile de alcătuire și dimensionare pentru săli aglomerate.(c) Sălile aglomerate din clădirile foarte înalte situate în porțiunile de clădiri foarte înalte până la cota +42 m inclusiv, respectă prevederile privind performanțele specifice clădirilor foarte înalte, fiind admisă utilizarea scărilor construcției foarte înalte pentru evacuarea utilizatorilor, dacă îndeplinesc și condițiile de alcătuire și dimensionare pentru săli aglomerate. Sălile aglomerate din cadrul clădirilor foarte înalte dispuse în compartimente de incendiu separate funcțional și constructiv față de restul clădirii foarte înalte, situate până la cota +42 m inclusiv în cadrul volumului clădirilor foarte înalte, care dispun de scări proprii (dacă îndeplinesc și condițiile de alcătuire și dimensionare a scărilor pentru săli aglomerate) pentru evacuarea tuturor utilizatorilor sălilor aglomerate, nu generează îndeplinirea condițiilor de alcătuire și dimensionare pentru săli aglomerate a celorlalte scări de evacuare ale clădirii foarte înalte.
     +  Articolul 4.2.5.7. Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (U_f) din clădirile supraterane foarte înalte, este de 70 utilizatori. Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (U_f) din clădirile supraterane foarte înalte destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), este de 40 utilizatori.  +  Articolul 4.2.5.8.(1) La nivelurile supraterane ale clădirii foarte înalte, accesul la scările de evacuare închise este admis numai prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, conform prevederilor normativului.(2) Încăperile tampon protejate vor avea pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 90 și planșee REI 90, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, iar golurile de circulație protejate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 și vor fi puse în suprapresiune.(3) Ușile încăperilor tampon de acces la casele de scări de evacuare se prevăd cu bare antipanică și se vor deschide în sensul evacuării, indiferent de numărul de persoane.(4) Ușile de evacuare ce debușează în exteriorul construcției, se prevăd cu bare antipanică.  +  Articolul 4.2.5.9.(1) La nivelurile subterane ale clădirilor foarte înalte, accesul la scările de evacuare închise se asigură numai prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, realizate cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120, planșee REI 90, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200.(2) Ușile încăperilor tampon se prevăd cu bare antipanică.(3) Ușile de evacuare ce debușează în exteriorul construcției, se prevăd cu bare antipanică.  +  Articolul 4.2.5.10.(1) Rampele scărilor închise aferente nivelurilor subterane, se separă de rampele scărilor nivelurilor supraterane prin pereți rezistenți la foc EI/REI 180 și planșee REI 180, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.(2) Comunicarea funcțională între rampele scărilor subterane și rampele scărilor supraterane, se poate asigura printr-o ușă rezistentă la foc și etanșă la fum EI_2 120-C5S_200, dispusă la parter sau palierul intermediar dintre parter și primul nivel al subsolului, cu deschidere în sensul de evacuare.(3) Dacă nu există comunicare între rampa subterană și cea supraterană, golul de ieșire al rampei subterane în holul de la parter se protejază cu ușă rezistentă la foc și etanșă la fum EI_2 120-C5S_200, cu deschidere în sensul de evacuare.  +  Articolul 4.2.5.11.(1) Finisajele interioare ale pereților, plafoanelor și pardoselilor căilor comune de circulație funcțională și evacuare a utilizatorilor clădirilor foarte înalte trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv A1_FL sau A2_FL-s1.(2) Pe căile comune de circulație orizontală funcțională și de evacuare a utilizatorilor (coridoare, holuri) se admit și finisaje clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0 din folii cu grosimea de maxim 0,5 cm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete, minimum B_FL-s1, cu grosimea de maxim 2 cm, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact, care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0.(3) Pardoselile supraînălțate se realizează conform Art. 2.4.5.4.(4) Tratamentele și izolațiile termice și fonice interioare, utilizate pe căile comune de circulație, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv A1_fl sau A2_FL-s1.  +  Articolul 4.2.5.12.(1) Circulațiile comune orizontale (coridoare, holuri, vestibuluri) se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți cu ventilare mecanică sau se pun în suprapresiune, conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate.(2) Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări supraterane închise, precum și din încăperile tampon ale acestora, se asigură prin tiraj natural organizat sau acestea se pun în suprapresiune. Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări subterane închise și la încăperile tampon ale acestora, se asigură numai prin tiraj natural organizat, sau acestea se pun în suprapresiune.(3) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, din casele de scări închise și din circulațiile comune orizontale subterane, se asigură separat față de cele ale nivelurilor supraterane.
    4.2.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu  +  Articolul 4.2.6.1. La clădirile foarte înalte se asigură căi de acces și de intervenție pentru autospecialele de intervenție cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și, totodată, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.(2) În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii foarte înalte, trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1), (2) și (3). Pentru o capacitate maxim simultană mai mare de 2.500 de persoane nu se ia în calcul Art. 2.6.7. alin. (3).4.2.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor  +  Articolul 4.2.7.1.(1) Clădirile foarte înalte se echipează cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, precum și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.(2) Clădirile civile foarte înalte se dotează cu stingătoare, asigurând un stingător portativ cu performanța de stingere minimă 21A și 113B pentru o arie desfășurată de maximum 200 mp, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii.
     +  SECȚIUNEA III4.3. Clădiri civile cu săli aglomerate4.3.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)  +  Articolul 4.3.1.1.(1) Măsurile de securitate la incendiu la sălile aglomerate se stabilesc în funcție de destinație, categoria sălii aglomerate, capacitatea maximă simultană de utilizatori, starea utilizatorilor, numărul de niveluri și nivelul de stabilitate la incendiu al construcției.(2) Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor cu săli aglomerate se determină conform prevederilor din Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2.(3) Pentru sălile aglomerate cu funcțiuni multiple (polivalente), măsurile de securitate la incendiu se asigură în funcție de categoria de încadrare cea mai defavorabilă a sălii.  +  Articolul 4.3.1.2.(1) În funcție de destinație, sălile aglomerate se încadrează în categoria S1 sau categoria S2, conform prevederilor din Tabelul 98.(2) Sălile aglomerate a căror destinație nu este menționată în Tabelul 98, se încadrează prin asimilare. Tabelul 98: Categorii de săli aglomerate
    Categoria sălii aglomerateDestinația sălii aglomerate
    S1Teatre, săli de spectacole, circuri, expoziții comerciale și muzee cu exponate combustibile, discoteci, cluburi etc.
    S2Săli de întruniri, conferințe, concerte, sport, așteptare, cult, magazine și centre comerciale, proiecții cinematografice, lectură, muzee cu exponate incombustibile, expoziții, auditorii, cantine, restaurante, vestiare etc.
    4.3.2. Amplasarea și conformarea clădirilor  +  Articolul 4.3.2.1.(1) Clădirile cu săli aglomerate care au asigurat nivelul I, II sau III de stabilitate la incendiu, vor fi astfel conformate încât să îndeplinească condițiile de corelare normate, astfel:a) între modul de amplasare, categoria sălii aglomerate supraterane și capacitatea maximă simultană de utilizatori admisă, potrivit prevederilor din Tabelul 99.; Tabelul 99: Corelare între modul de amplasare, categoria sălii aglomerate supraterane și capacitatea maximă simultană de utilizatori admisă
    Amplasarea sălii aglomerateCategoria sălii aglomerateCapacitatea maximă simultană de utilizatori, în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii
    IIIIII
    Independentă sau compartiment de incendiuS1Nelimitat*5.000**2.000
    S2Nelimitat***2.500
    Alipită pe o latură de construcție cu altă destinație sau comasarea mai multor săli aglomerate într-o construcție fără alte destinațiiS15.0003.0001.500
    S26.0004.0002.000
    Înglobată în construcție cu altă destinațieS13.0002.0001.000
    S25.0003.0001.500
    Note Tabelul 99:(a) * - se aplică Tabelul 41 și Art. 3.1.2.6. referitor la aria compartimentului de incendiu a clădirilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile (arie nelimitată), în condițiile în care se prevăd instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/ holuri) și casele de scări; în cazul în care nu se prevăd toate instalațiile enumerate anterior, aria compartimentului de incendiu este maximum 15.000 mp.(b) ** - nu se aplică Tabelul 41 și Art. 3.1.2.6. referitor la aria compartimentului de incendiu a clădirilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile (arie nelimitată), în condițiile în care se prevăd instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/ holuri) și casele de scări.(c) *** - se aplică Tabelul 41 și Art. 3.1.2.6. referitor la aria compartimentului de incendiu a clădirilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile (arie nelimitată), în condițiile în care se prevăd instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/ holuri) și casele de scări; în cazul în care nu se prevăd toate instalațiile enumerate anterior, aria compartimentului de incendiu este maximum 10.000 mp.
    b) între categoria sălii aglomerate (porțiunea în care publicul are acces) și numărul maxim de niveluri supraterane admis în care pot fi dispuse săli aglomerate, potrivit prevederilor din Tabelul 100.; Tabelul 100: Corelare între categoria sălii aglomerate (porțiunea în care publicul are acces) și numărul de niveluri supraterane în care este admisă realizarea acestora
    Categoria sălii aglomerateNumărul maxim de niveluri supraterane în care pot fi dispuse săli aglomerate
    IIIIII
    S1Nelimitat52
    S2Nelimitat63
    c) între categoria sălii aglomerate (porțiunea în care publicul are acces) și numărul de niveluri subterane admis în care pot fi dispuse săli aglomerate, potrivit prevederilor din Tabelul 101. Tabelul 101: Corelare între categoria sălii aglomerate (porțiunea în care publicul are acces) și numărul maxim de niveluri subterane în care este admisă realizarea acestora
    Categoria sălii aglomerateNumărul maxim de niveluri subterane în care pot fi dispuse săli aglomerate
    IIIIII
    S121-
    S221-
     +  Articolul 4.3.2.2.(1) În clădiri (construcții) provizorii independente, parter, cu nivelul de stabilitate la incendiu IV sau V, se pot amenaja săli aglomerate numai pentru:a) circuri mobile, spații comerciale, săli de întruniri ocazionale, patinoare, terenuri de hochei, bazine de înot și altele similare;b) cluburi, discoteci și cinematografe cu funcționare sezonieră, pentru maximum 300 de utilizatori;c) expoziții de importanță locală care nu adăpostesc exponate de valoare sau de patrimoniu (potrivit declarației investitorului sau beneficiarului).(2) La clădirile (construcțiile) provizorii cu săli aglomerate, trebuie asigurate minimum două căi de evacuare pentru utilizatori și lungimile căilor de evacuare normate de la cel mai îndepărtat loc până la o ieșire în exterior.  +  Articolul 4.3.2.3.(1) Porțiunile de clădire aferente sălilor aglomerate înglobate în construcții cu alte destinații, se separă cu elemente de construcție rezistente la foc minimum EI/REI 180 pentru pereți și minimum REI 90 pentru planșee. În mod similar, se separă între ele și porțiunile de clădiri aferente mai multor săli aglomerate comasate, indiferent de destinația lor.(2) La cluburi și discoteci, porțiunile aferente diferitelor activități pot comunica liber cu sectoarele de recepție ale sălilor aglomerate.(3) Vestiarele, birourile, amfiteatrele și sălile de întruniri din clădirile administrative, de învățământ, sănătate, sport, cultură, turism, cult etc., pot avea căi de evacuare comune cu cele ale clădirii în care sunt situate.(4) Sălile aglomerate (inclusiv cele comasate într-o clădire cu altă destinație), pot comunica cu porțiunile comune ale clădirii în care sunt dispuse, prin goluri de circulație funcțională și de evacuare, protejate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 30-C5S_200.  +  Articolul 4.3.2.4.(1) Porțiunile de clădire aferente sălilor aglomerate din construcții cu alte destinații, se pot constitui în compartimente de incendiu distincte, independente funcțional, delimitate față de restul clădirii conform prevederilor normate, compartimentarea se poate realiza în limitele compartimentelor de incendiu stabilite pentru fiecare tip sau funcțiune distincte potrivit prevederilor normativului, asigurându-se separarea tipurilor și/sau a funcțiunilor diferite cu elemente de construcție verticale și orizontale cu rezistențe la foc determinate în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, dar nu mai puțin de REI 180 sau EI-M 180 pentru pereți și REI 120 pentru planșee și protecții a golurilor conform prevederilor normativului. Pentru fiecare compartiment de incendiu distinct, se asigură căi de acces și de evacuare pentru utilizatori, precum și căi de acces carosabile corespunzător dimensionate pentru circulația și amplasarea autospecialelor pentru intervenție de stingere și salvare în caz de incendiu, cel puțin pe două laturi.(2) Atunci când porțiunile de clădire aferente sălilor aglomerate se constituie în compartimente de incendiu distincte, independente funcțional, în cadrul construcțiilor civile cu înălțime obișnuită, măsurile de protecție pasive specifice clădirilor cu săli aglomerate se aplică doar compartimentelor ce includ săli aglomerate, cu excepția asigurării pentru fiecare compartiment a minimum două căi de evacuare distincte pentru utilizatori și a condițiilor minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească principalele elemente de construcție utilizate pentru încadrarea întregii construcții în nivelul de stabilitate la incendiu specificat de Art. 4.3.2.1. astfel încât întreaga construcție să îndeplinească condițiile de corelare normate între modul de amplasare, categoria sălii aglomerate supraterane și capacitatea maximă simultană de utilizatori admisă.(3) Atunci când porțiunile de clădire aferente sălilor aglomerate se constituie în compartimente de incendiu distincte, independente funcțional, în cadrul clădirilor înalte sau foarte înalte vor fi îndeplinite și condițiile de performanță specifice acestor tipuri de clădiri, asigurându-se îndeplinirea condițiilor de performanță cele mai severe prevăzute în normativ pentru respectivele tipuri de clădiri.
    4.3.3. Limitarea propagării incendiilor  +  Articolul 4.3.3.1.(1) În interiorul compartimentelor de incendiu sau funcționale ale sălilor aglomerate cu orice destinație, încăperile cu risc mare de incendiu sau care adăpostesc aparataj sau obiecte de importanță deosebită, se separă de restul clădirii prin pereți și planșee a căror rezistență la foc se stabilește în funcție de densitatea sarcinii termice (q), potrivit prevederilor din Art. 2.3.1.2. și Tabelul 5 precum și de importanța bunurilor din încăperile adiacente.(2) Cabinele tehnice necesare funcțional (regie, sunet, lumini), pot avea spre sala aglomerată, goluri protejate cu geamuri rezistente la foc minimum EI 60 sau cu obloane rezistente la foc EI 60 sau cu perdele de sprinklere cu funcționare timp de minimum 60 de minute, pereți EI 120 și planșee REI 120, în toate cazurile în care aceste cabine se separă de restul clădirii la fel ca sala aglomerată.(3) Elementele de separare din interiorul clădirii și compartimentelor de incendiu sau funcționale ale clădirii cu săli aglomerate, trebuie să îndeplinească și condițiile determinate de densitatea sarcinii termice (q) și prevederile din Tabelul 102. Tabelul 102: Elemente de separare din interiorul clădirii și compartimentelor de incendiu sau funcționale ale clădirilor cu săli aglomerate
    Nr. crt.Destinația elementuluiNivelul de stabilitate la incendiu al clădiriiCondiții minime de rezistență (minute) și reacție la focObservații
    perețiplanșee
    1.Planșeele nivelurilor intermediare amenajate în interiorul sălilor aglomerate (logii, balcoane, supante, platforme etc.)I, II, III-REI* A1 sau A2-s1,d0* Se respectă condițiile nivelului de stabilitate la incendiu asigurat la construcție conform Tabelul 2
    2.Elemente ce separă de restul construcției încăperile accesibile publicului din săli polivalente, teatre, cinematogarafe, expoziții, magazine, centre și complexuri comerciale etc., (cu excepția planșeelor peste subsol)IEI 120 A1 sau A2-s1,d0REI 90 A1 sau A2-s1,d0Pentru căile comune de circulație funcțională și evacuare ale acestora se respectă condițiile de performanță la foc ale pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale și verticale, dacă clădirea în care este dispusă sala aglomerată nu impune cerințe mai restrictive.
    IIREI 60 A1 sau A2-s1,d0
    IIIEI 60 A1 sau A2-s1,d0REI 45 A1 sau A2-s1,d0
    3.Planșeele peste subsol sau demisol, la încăperile accesibile publicului și la căile lor comune de circulație funcțională și de evacuare, precum și la ateliereI, II-REI 180 A1 sau A2-s1,d0În săli de alimentație publică, pot fi REI 60, cu excepția planșeelor peste parcaje și depozite de materiale combustibile
    III-REI 120 A1 sau A2-s1,d0
    4.Elemente de separare între depozitele de materiale și/sau substanțe combustibile aferente sălii aglomerate și restul construcțieiI, II, IIIMinimum EI 180 A1 sau A2-s1,d0minimum REI 120 A1 sau A2- s1,d0Golurile de comunicare funcțională se protejază cu elemente minimum EI_2 90-C3S_200
    Notă Tabelul 102: "-" - Fără performanțe determinate la foc.
     +  Articolul 4.3.3.2. Pereții și planșeele de separare a spațiilor închise pentru parcarea autoturismelor, față de clădiri ori porțiuni de clădiri cu săli aglomerate indiferent de destinație, trebuie să fie rezistente la foc minimum EI/REI 240 pentru pereți și respectiv REI 180 pentru planșee. În acești pereți de separare a parcajelor, se admit numai goluri de circulație funcțională și evacuare, protejate cu încăperi tampon, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200.
    4.3.4. Alcătuiri constructive4.3.4.1. Prevederi generale  +  Articolul 4.3.4.1.1.(1) Elementele decorative interioare și finisajele, precum și tratamentele și izolațiile termice și acustice ale sălilor aglomerate trebuie să fie din clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0 și respectiv minimum B_FL-s1, alcătuite potrivit prevederilor din normativ.(2) Continuitatea golurilor dintre finisajele sau tratamentele termice sau acustice și elementele suport ale acestora (pereți, parapeți sau planșee), trebuie întreruptă prin diafragme (care pot fi realizate din aceleași materiale), în celule cu dimensiuni de maximum 3 m x 3 m, astfel încât să se evite formarea de curenți favorabili dezvoltării incendiilor.  +  Articolul 4.3.4.1.2.(1) În sălile aglomerate și spațiile lor anexă în care publicul are acces, plafoanele cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară, de tip perforat, lamelar, fagure sau grătar (atât cele pline, cât și cele care nu sunt pline) se realizează din materiale încadrate în clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Plafoanele (autoportante sau suspendate) pline (cu suprafața continuă nedemontabilă) vor fi rezistente la foc EI 30 (a←→b). Este obligatorie prevederea plafoanelor rezistente la foc minimum EI 30 (a←→b) în sălile aglomerate și spațiile lor anexă în care publicul are acces, precum și pe căile comune de evacuare ale sălilor aglomerate, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere sau a plafoanelor rezistente la foc minimum EI 30 (a←b) în sălile aglomerate și spațiile lor anexă în care publicul are acces precum și pe căile comune de evacuare ale sălilor aglomerate, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere.(2) Continuitatea spațiului dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență, va fi întrerupt cu diafragme continue minimum DH 30, dispuse la maximum 30 m pe două direcții perpendiculare, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere. În toate cazurile se vor avea în vedere prevederile Art. 8.1.2.  +  Articolul 4.3.4.1.3.(1) Sălile aglomerate cu orice destinație, precum și încăperile de depozitare aferente acestora cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/ aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafață pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.(2) Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural - organizat, va fi cel puțin 1% din aria sălii aglomerate.(3) Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate.  +  Articolul 4.3.4.1.4.(1) Dispozitivele cu deschidere automată (gurile) pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, se prevăd în treimea superioară a sălii (încăperii) și se repartizează cât mai uniform față de aria protejată. Ele pot comunica direct cu exteriorul sau prin ghene de evacuare a fumului cu secțiunea echivalentă cu a gurilor de evacuare.(2) Ghenele prevăzute pentru tubulaturi colectoare de evacuare a fumului în caz de incendiu vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 și vor avea pereții rezistenți la foc minimum EI 30 în interiorul sălii, EI/REI 90 la trecerea prin alte destinații, iar ghenele pentru tubulaturi colectoare de evacuare a fumului minimum EI/REI 180. În toate cazurile în care, ghenele pentru tubulaturi trec prin alte destinații, ușile (trapele) de vizitare ale acestora vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum jumătate din rezistența la foc a pereților, dar minim EI 45.(3) Dispozitivele cu deschidere automată pentru evacuarea fumului trebuie acționate și prin comenzi manuale, ușor accesibile de la nivelul sălii și din încăperea serviciului pentru situații de urgență.(4) Încăperile din care se evacuează fumul în caz de incendiu vor avea asigurate admisii de aer dispuse la partea lor inferioară (în apropierea pardoselii), conform prevederilor normativului.(5) Ghenele prevăzute pentru instalații (cu excepția celor de la alin. (2)) vor îndeplini condițiile de la Art. 2.4.11.2. alin. (1), (2), (4) și (5).4.3.4.2. Dispoziții specifice  +  Articolul 4.3.4.2.1.(1) Teatrele cu mai mult de 600 locuri și scenă amenajată, vor avea separată scena și anexele sale (buzunare, depozite, ateliere, cabine artiști etc.) față de sală, prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 240 și planșee rezistente la foc minimum REI 120, iar golul portal de comunicare funcțională între sală și scenă, va fi protejat cu cortină de siguranță EI 90. La teatrele tip arenă, se separă numai anexele.(2) Față de alte spații în care publicul are acces (foaiere, holuri, coridoare, vestibuluri etc.), separarea scenei și a anexelor sale, se realizează cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180 și planșee rezistente la foc minimum REI 90.(3) Atunci când scenele au suprafața de maximum 50 mp, încăperile pentru artiști pot avea uși de comunicare directă cu sala sau scena.(4) În pereții rezistenți la foc EI/REI 240 ce separă sala teatrului față de scena amenajată, în afara golului portal, se pot practica două goluri de circulație funcțională (câte unul de fiecare parte a portalului), protejate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 sau cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C5S_200.(5) La sălile care au portalul spre scenă protejat cu cortină de siguranță, căile de acces funcționale dintre scenă și încăperile pentru reflectoare, loji, regie etc., care comunică liber cu sala, se separă prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, realizate cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee rezistente la foc minimum REI 120, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200.  +  Articolul 4.3.4.2.2.(1) Pereții și planșeele care separă scena și buzunarele scenei de anexele lor, vor fi rezistenți la foc minimum EI/REI 90 pentru pereți și REI 90 pentru planșee.(2) Golurile de circulație funcțională din pereții care separă scena și buzunarele scenei față de anexele acestora (ateliere, cabine, birouri etc.), inclusiv cele din pereții care separă căile de circulație funcțională și evacuare aferente, se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C5S_200.(3) Planșeele cabinelor pentru artiști și ale depozitelor de materiale combustibile amplasate sub scenă, trebuie să fie rezistente la foc minimum REI 90 pentru cabine și mimimum REI 180 pentru depozite.(4) Pereții care separă depozitele pentru materiale combustibile și atelierele anexe cu risc mare de incendiu față de restul clădirii teatrului, vor fi rezistenți la foc minimum EI/REI 240 și fără alte goluri decât cele strict necesare circulației funcționale, protejate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200.(5) Acoperișul scenei și structurile de rezistență ale pasarelelor și grătarelor scenei se pot executa din materiale A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc R 15.(6) Golurile de acces din clădire la pasarelele scenei se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200.(7) Grătarele pasarelelor pot fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0.(8) Planșeele care separă scena sau buzunarele scenei de alte încăperi situate deasupra lor, trebuie să fie rezistente la foc de minimum REI 120.  +  Articolul 4.3.4.2.3.(1) Proiecția filmelor pe bază de nitroceluloză, trebuie să se facă din cabine special amenajate, atunci când se utilizează mai mult de un aparat de proiecție a filmelor neinflamabile (peliculă de siguranță) sau de proiecție digitală, precum și indiferent de numărul aparatelor la proiecția filmelor pe bază de nitroceluloză.(2) Pereții și planșeele cabinei de proiecție pentru peliculă pe bază de nitroceluloză cu mai mult de un aparat de proiecție a filmelor și ale depozitelor aferente cabinei de proiecție, vor fi rezistenți la foc de minimum EI/REI 90 pentru pereți și REI 60 pentru planșee.(3) Cabina de proiecție pentru peliculă pe bază de nitroceluloză cu mai mult de un aparat de proiecție nu trebuie să comunice direct cu sala în care se află publicul decât prin vizete de proiecție și observare, închise etanș contra fumului cu geamuri și protejate cu obloane EI 30, care prin închidere în caz de incendiu, să acționeze aprinderea automată a luminii din sală.(4) Dacă pentru proiecția peliculelor de siguranță se folosesc becuri incandescente sau becuri cu descărcări în gaze cu o putere mai mică de 2.000 W, cabina de proiecție poate comunica cu sala în care se află publicul prin uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C5S_a, iar vizetele nu trebuie să fie protejate cu obloane EI 30 decât dacă depășesc suprafața de 0,16 mp.(5) Comunicarea cabinei de proiecție pentru pelicule de siguranță și a anexelor sale cu căile de circulație funcțională și evacuare ale publicului, se asigură numai prin încăperi tampon protejate.(6) Ușile cabinei de proiecție, ale încăperilor de derulare și aparataj electric, precum și cele ale încăperii tampon prin care comunică cu restul clădirii, trebuie să fie rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 45-C5S_a.(7) Cabinele de proiecție digitală cu mai mult de un aparat de proiecție a filmelor, trebuie să fie separate de restul clădirii prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 și planșee rezistente la foc minimum REI 60, iar ușile de comunicare cu restul clădirii vor fi rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C5S_a.  +  Articolul 4.3.4.2.4. Deasupra scenelor amenajate ale sălilor de teatru nu se prevăd sau amenajează încăperi cu alte destinații.  +  Articolul 4.3.4.2.5. Sălile de teatru cu mai mult de 600 locuri și scenă amenajată vor avea prevăzute:a) cortine de siguranță între scenă și sală, rezistente la foc minimum EI 90. Cortinele de siguranță trebuie să poată fi coborâte prin comenzi automate și manuale, local sau de la distanță, în cel mult 40 de secunde;b) încăpere proprie aferentă serviciului pentru situații de urgență, care va avea acces ușor (facil) și sigur din exterior în caz de incendiu și acces la scenă și încăperile unde sunt necesare manevre sau intervenții în caz de incendiu, în condițiile în care este obligatorie constituirea acestor servicii;c) posibilități de acces și intervenție în caz de incendiu la părțile superioare ale scenei, la nivelul podiumului de joc și la subsolul scenei, prin scări interioare închise sau prin scări exterioare deschise, iar golurile de acces vor fi protejate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 45-C5S_200.  +  Articolul 4.3.4.2.6.(1) Scenele prevăzute cu cortină de siguranță, buzunarele scenelor cu aria mai mare de 100 mp și fosele pentru orchestră cu peste 50 de locuri, vor avea obligatoriu două ieșiri de evacuare distincte de cele ale sălii teatrului, iar la scenele fără cortină de siguranță, una din ieșirile de evacuare poate fi asigurată prin sala teatrului. La sălile tip arenă, căile de evacuare ale publicului constituie și căi de evacuare ale actorilor.(2) Căile de evacuare ale balcoanelor și lojelor din sălile cu scene de teatru, cele ale încăperilor de servire a publicului, precum și cel puțin una dintre cele ale supantelor pentru mai mult de 100 persoane din orice sală aglomerată, vor avea trasee separate de sală.(3) Buzunarele scenei și depozitele, vor avea cel puțin o cale de evacuare asigurată pe traseu separat de scenă.  +  Articolul 4.3.4.2.7.(1) Scenele cu suprafața mai mare de 150 mp și buzunarele acestora cu înălțimea mai mare de 10 m, vor avea asigurată evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, cu dispozitive (opace sau transparente) de evacuare a fumului amplasate la partea superioară a scenei (deasupra grătarelor), cu suprafața utilă/aerodinamică liberă totală, de minimum 5% din aria pardoselii sau prin ventilare mecanică.(2) Dispozitivele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din scenele cu suprafața mai mare de 150 mp și buzunarele acestora, vor fi cu acționare automată și acționări manuale din locuri ușor accesibile și de la serviciul pentru situații de urgență constituit conform reglementării tehnice specifice.4.3.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu  +  Articolul 4.3.5.1.(1) Pentru evacuarea utilizatorilor sălilor aglomerate, este obligatorie asigurarea a cel puțin două căi de evacuare, distincte și judicios distribuite, pentru:a) fiecare nivel al sălilor aglomerate, precum și nivelurile de supante, lojii și balcoane pentru mai mult de 100 utilizatori;b) foaiere, alimentație publică, garderobe și alte încăperi de servire a publicului, cu aria mai mare de 200 mp.(2) Sălile aglomerate cu capacitatea maximum simultană mai mare de 600 utilizatori, vor avea asigurate minimum trei căi de evacuare.(3) La sălile aglomerate de spectacole cu scene sau podiumuri de joc, circulația de evacuare va fi astfel organizată încât publicul utilizator să nu se deplaseze pentru evacuare în direcția scenei sau a podiumului de joc sau evacuarea publicului să fie prin scenă sau podiumul de joc, cu excepția situațiilor în care sunt dispuse locuri pentru spectatori în scenă sau pe podium.(4) Gabaritele trecerilor de evacuare din interiorul sălilor aglomerate vor corespunde numărului unităților (fluxurilor) de trecere care se evacuează prin acestea.  +  Articolul 4.3.5.2. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile cu săli aglomerate de tip S1 supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 103. Tabelul 103: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile cu săli aglomerate de tip S1 supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la case de scări închise
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției casele de scări)Uși (cu excepția celor către sălile aglomerate)
    I h<28mEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0EI_2 90-C5S_200
    IIEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0EI_2 60-C5S_200
    II (+)EI/REI 120A1 sau A2-s1,d0REI 90A1 sau A2-s1,d0EI_2 60-C5S_200
    IIIEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0REI 60A1 sau A2-s1,d0EI_2 45-C5S_200
    III (+)EI/REI 60A1 sau A2-s1,d0REI 45A1 sau A2-s1,d0EI_2 30-C5S_200
    Note Tabelul 103:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
     +  Articolul 4.3.5.3. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale, coridoare, din clădirile cu săli aglomerate de tip S1 supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 104. Tabelul 104: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale, coridoare, din clădirile cu săli aglomerate de tip S1 supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la coridoare
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției coridoarele, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)Uși (cu excepția celor către case de scări închise și către sălile aglomerate)
    I h<28mEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0Conform prevederi din Tabelul 2 nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească planșeele (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu.A1 sau A2-s1,d0EI_2 60-C5S_200
    IIEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_a
    II (+)EI/REI 60A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    IIIEI/REI 60A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    III (+)EI/REI 45A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0,E 15-C5S_a
    Note Tabelul 104:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
     +  Articolul 4.3.5.4. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale, holuri, din clădirile cu săli aglomerate de tip S1 supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 105. Tabelul 105: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale, holuri, din clădirile cu săli aglomerate de tip S1 supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la holuri
    PerețiPlanșee (care separă holurile față de restul construcției, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)Uși (cu excepția celor către case de scări închise și către sălile aglomerate)
    I h<28mEI/REI 120A1 sau A2-s1,d0Conform prevederi din Tabelul 2 nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească planșeele (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu.A1 sau A2-s1,d0EI_2 60-C5S_200
    IIEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0EI_2 45-C5S_a
    II (+)EI/REI 60A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0EI 30-C5S_a
    IIIEI/REI 60A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    III (+)EI/REI 45A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_a
    Note Tabelul 105:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
     +  Articolul 4.3.5.5. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile cu săli aglomerate de tip S2 supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 106. Tabelul 106: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile cu săli aglomerate de tip S2 supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la case de scări închise
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției casele de scări)Uși (cu excepția celor către sălile aglomerate)
    I h<28mEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0EI_2 60-C5S_200
    IIEI/REI 180A1 sau A2-s1,d0REI 120A1 sau A2-s1,d0EI_2 45-C5S_200
    II (+)EI/REI 120A1 sau A2-s1,d0REI 90A1 sau A2-s1,d0EI_2 45-C5S_200
    IIIEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0REI 60A1 sau A2-s1,d0EI_2 30-C5S_200
    III (+)EI/REI 60A1 sau A2-s1,d0REI 45A1 sau A2-s1,d0EI_2 30-C5S_200
    Note Tabelul 106:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice;(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
     +  Articolul 4.3.5.6. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale, coridoare, din clădirile cu săli aglomerate de tip S2 supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 107. Tabelul 107: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale, coridoare, din clădirile cu săli aglomerate de tip S2 supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la coridoare
    PerețiPlanșee (care separă față de restul construcției coridoarele, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)Uși (cu excepția celor către case de scări închise și către sălile aglomerate)
    I h<28mEI/REI 90A1 sau A2- s1,d0Conform prevederi din Tabelul 2 nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească planșeele (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu.A1 sau A2- s1,d0E 45-C5S_a
    IIEI/REI 90A1 sau A2- s1,d0A1 sau A2- s1,d0E 30-C5S_a
    II (+)EI/REI 60A1 sau A2- s1,d0A1 sau A2- s1,d0E 30-C5S_a
    IIIEI/REI 60A1 sau A2- s1,d0A1 sau A2- s1,d0E 15-C5S_a
    III (+)EI/REI 45A1 sau A2- s1,d0A1 sau A2- s1,d0E 15-C5S_a
    Note Tabelul 107:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
     +  Articolul 4.3.5.7. Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale, holuri, din clădirile cu săli aglomerate de tip S2 supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 108. Tabelul 108: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale, holuri, din clădirile cu săli aglomerate de tip S2 supraterane cu înălțimi obișnuite
    Nivel de stabilitate la incendiuNiveluri de comportare la foc admise la holuri
    PerețiPlanșee (care separă holurile față de restul construcției, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)Uși (cu excepția celor către case de scări închise și către sălile aglomerate)
    I h<28mEI/REI 120A1 sau A2-s1,d0Conform prevederi din Tabelul 2 nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească planșeele (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu.A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_a
    IIEI/REI 90A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 45-C5S_a
    II (+)EI/REI 60A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    IIIEI/REI 60A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 30-C5S_a
    III (+)EI/REI 45A1 sau A2-s1,d0A1 sau A2-s1,d0E 15-C5S_a
    Note Tabelul 108:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
     +  Articolul 4.3.5.8. Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) la sălile aglomerate, este precizat în Tabelul 109. Tabelul 109: Număr normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) la săli aglomerate
    Nr. crt.Tipul sălii aglomerate și nivelul de stabilitate la incendiu al clădiriiNumărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf)
    1.Sală aglomerată tip S1 și nivel de stabilitate la incendiu:I60 (80)*
    II50 (70)*
    III35 (50)*
    IV și/sau V25
    2.Sală aglomerată tip S2 și nivel de stabilitate la incendiu:I75(110)*
    II70 (100)*
    III50 (75) *
    IV35
    V25
    Notă Tabelul 109: * - Valorile din paranteze se referă la unitățile (fluxurile) de trecere de evacuare din interiorul sălii aglomerate, pe traseul parcurs de la cel mai îndepărtat loc până la cea mai apropiată ușă de evacuare a sălii aglomerate.
     +  Articolul 4.3.5.9. Lungimile de evacuare maximum admise pe traseele parcurse de utilizatori pe căile de evacuare (de la cel mai îndepărtat loc, până la cea mai apropiată ușă de evacuare a sălii aglomerate fiind traseu interior de evacuare) ale sălilor aglomerate, sunt precizate în Tabelul 110. Tabelul 110: Lungimi de evacuare maximum admise la săli aglomerate
    Categoria sălii aglomerateNivelul de stabilitate la incendiu al clădiriiLungimi de evacuare maximum admise
    de la cel mai îndepărtat loc, până la cea mai apropiată ușă de evacuare a sălii aglomeratede la ușa sălii aglomerate până la o scară, degajament protejat sau în exterior, când evacuarea se face:
    în două direcții diferiteîntr-o direcție (coridor înfundat)
    metrimetrimetri
    Sală aglomerată tip S1I484025
    II403520
    III322515
    IV241612
    V161010
    Sala aglomerată tip S2I604025
    II503520
    III402515
    IV301612
    V201010
    Notă Tabelul 110: Traseele de evacuare prin foaiere, holuri și windfanguri ale sălii aglomerate nu se iau în considerare la stabilirea lungimii de evacuare normată, dacă foaierele și holurile au asigurate minim condițiile de securitate la incendiu stabilite pentru sala aglomerată respectivă, inclusiv sisteme de evacuare a fumului.
     +  Articolul 4.3.5.10.(1) Amplasarea mobilierului în sălile aglomerate se face astfel încât să se realizeze treceri cu lățimi corespunzătoare, prin care utilizatorii sălii să ajungă la ieșiri.(2) La sălile aglomerate cu locuri pe fotolii, scaune sau bănci, pe trecerile dintre pachetele de locuri se pot prevedea strapontine, dacă acestea:a) se ridică automat și se mențin în această poziție atunci când nu sunt utilizate, lăsând liberă lățimea trecerii rezultată din calcul;b) fiind coborâte, rămâne liberă o trecere cu lățimea de minimum 80 cm.  +  Articolul 4.3.5.11. Pe trecerile de evacuare dintre rândurile de scaune se admit trepte numai perpendiculare pe acestea (nu în lungul lor).  +  Articolul 4.3.5.12.(1) La sălile de spectacole, auditorii, săli de concerte, polivalente și altele similare, numărul maxim de locuri dintr-un rând se stabilește în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii și de modul în care se face evacuarea utilizatorilor din rând, potrivit prevederilor din Tabelul 111. Tabelul 111: Număr maxim de locuri dispuse pe un rând de scaune
    Modul de evacuare al utilizatorilor aflați pe un rând de scauneNivelul de stabilitate la incendiu al clădirii
    I și/sau IIIIIIV și/sau V
    Număr de locuri dispuse pe un rând
    Pe la un capăt al rândului251410*
    Pe la ambele capete ale rândului402520
    Notă Tabelul 111: *) - În cazurile admise, la sălile aglomerate din clădiri cu nivelul de stabilitate la incendiu IV sau V care nu sunt echipate cu instalație interioară de stingere a incendiilor, se asigură obligatoriu evacuarea rândurilor de scaune la ambele capete.
    (2) Numărul de locuri dintr-un rând nu este limitat la sălile aglomerate din clădiri cu nivelul de stabilitate la incendiu I sau II, dacă se prevăd uși amplasate în pereții laterali ai sălii, astfel dispuse încât la fiecare capăt al unui grup de patru rânduri de scaune, să existe câte o ușă de evacuare.(3) Spațiul liber de trecere dintre rândurile de scaune trebuie să fie de minimum 45 cm.
     +  Articolul 4.3.5.13.(1) Pentru asigurarea evacuării rapide și fără accidente a utilizatorilor rândurile de scaune, băncile și pupitrele din sălile aglomerate se fixează de pardoseală, astfel încât să nu fie răsturnate în caz de panică.(2) La sălile polivalente se recomandă ca scaunele să fie solidarizate între ele pe șiruri și rânduri. Fiecare șir sau rând de scaune trebuie fixat solid la cele două capete, de pardoseală sau pereți sau prins solidar de celelalte rânduri astfel încât să devină un pachet. În toate situațiile, barele de fixare perpendiculare pe rândurile de scaune și aplicate la nivelul pardoselii, vor avea cel mult 20 mm grosime, iar profilul rotunjit.(3) Lojele din sălile de spectacol, expoziții și saloane de dans pot avea maximum 25 de scaune mobile.(4) La sălile de întruniri cu o capacitate de maximum 200 de locuri, rândurile de scaune și băncile pot fi nefixate de pardoseală.  +  Articolul 4.3.5.14.(1) Amplasarea mobilierului în sălile aglomerate se face astfel încât să se asigure căi de acces și circulație la ieșirile din sală, prin treceri cu lățimi determinate prin calcul.(2) La amplasarea mobilierului în săli aglomerate cu locuri la mese, trebuie să se asigure treceri cu lățimi normate determinate prin calcul și prin care utilizatorii să se poată evacua în caz de incendiu.  +  Articolul 4.3.5.15. Este interzisă utilizarea draperiilor, perdelelor, cortinelor etc., care pot întrerupe căile de evacuare ale utilizatorilor sălilor aglomerate.  +  Articolul 4.3.5.16.(1) În clădirile cu săli aglomerate pot fi prevăzute scări rulante realizate conform prevederilor Art. 2.5.6.3.3., cu condiția asigurării și a căilor de evacuare a utilizatorilor prin scări închise.(2) Indiferent de lățimea rampei, scările rulante pot fi considerate că asigură trecerea unei singure unități (flux) de trecere de evacuare.  +  Articolul 4.3.5.17.(1) Ușile de pe traseul evacuării utilizatorilor sălilor aglomerate trebuie să se deschidă în sensul evacuării spre exterior, să fie prevăzute cu bară antipanică și să nu aibă proeminențe care ar putea îngreuna trecerea.(2) La ușile exterioare și cele din pereții care separă sala aglomerată de alte funcțiuni ale clădirii, se pot utiliza sisteme de zăvorâre, ușor de acționat prin intermediul barei antipanică.  +  Articolul 4.3.5.18.(1) Lățimea scărilor de evacuare în condițiile în care utilizatorii aflați la diferite niveluri/cote ale sălii aglomerate pot observa incendiul în același timp și se pot îndrepta simultan spre scări, se determină după numărul de unități (fluxuri) de trecere de evacuare ce provin din nivelul cel mai aglomerat, la care se adaugă pentru fiecare din celelalte niveluri/cote, lățimea necesară pentru evacuarea a 25% din utilizatorii aflați la nivelul respectiv.(2) Lățimea ușilor de evacuare a utilizatorilor la nivelul terenului sau al carosabilului înconjurător, trebuie să asigure trecerea numărului total de unități (fluxuri) de trecere de evacuare, care vin prin scările interioare și a tuturor celor de la parter. Lățimea ușilor de acces și evacuare în caz de incendiu se majorează cu 25% față de lățimea determinată prin calcul.  +  Articolul 4.3.5.19.(1) Circulațiile comune orizontale care nu au ferestre directe spre exterior (amplasate în fațade, la mai puțin de 30 m față de orice punct din circulații), se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu sau se presurizează.(2) Casele de scări se prevăd în mod obligatoriu cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți (cu evacuare natural-organizată prin trape și admisie de aer conform prevederi normate) sau cu sisteme cu presiune diferențială SPD.(3) Casele de scări, inclusiv cele luminate și ventilate natural prin ferestre cu ochiuri mobile dispuse pe fiecare nivel, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți prin trape verticale amplasate în treimea superioară a pereților exteriori de la ultimul nivel al casei de scară sau prin trape orizontale dispuse pe acoperișul casei scării, prin care se evacuează fumul și gazele fierbinți direct în exterior și admisie de aer conform prevederi normate, precum și cu acționare manuală de la fiecare nivel, de la accesul principal în scară și de la încăperea Serviciului Privat de Pompieri, după caz, și cu acționare automată dacă construcția este prevăzută cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare incendii.  +  Articolul 4.3.5.20.(1) Cabina de proiecție pentru pelicula de siguranță sau de proiecție digitală și anexele acestora, vor avea acces la o cale de evacuare, care poate fi comună cu a publicului, dar fără a trece prin sală. La cabinele de proiecție pentru peliculă pe bază de nitroceluloză, se asigură și o a doua cale de evacuare, independentă de cele ale publicului.(2) Golul de acces în cabinele de proiecție și anexele acestora din căile de evacuare ale publicului, trebuie protejat cu ușă rezistentă la foc și etanșă la fum conform Art. 4.3.4.2.3.  +  Articolul 4.3.5.21.(1) Scările interioare de evacuare supraterane ale utilizatorilor sălilor aglomerate, pot avea rampe directe spre subsol numai atunci când asigură circulația acestora la încăperi și spații destinate publicului utilizator (separate față de alte funcțiuni dispuse în subsol conform prevederilor normativului).(2) Scările exterioare prevăzute pentru evacuarea utilizatorilor sălilor aglomerate, trebuie să fie rezistente la foc minimum R 15 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, protejate și dimensionate corespunzător prevederilor normativului și cu înclinare de maximum 1:2.(3) Planurile înclinate acoperite se pot utiliza ca ieșiri de evacuare la nivelul terenului sau al unor circulații carosabile, dacă îndeplinesc condițiile specifice acestora.(4) Curțile interioare și spațiile dintre construcții pot fi luate în considerare la evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu atunci când sunt ferite de efectele incendiului și au lățime suficientă pentru trecerea numărului de unități (fluxuri) de trecere de evacuare rezultat din calcul, dar nu mai puțin de 10 m.
    4.3.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu  +  Articolul 4.3.6.1. La clădirile cu săli aglomerate se asigură cale de acces și intervenție din exterior pentru autospecialele de intervenție, cel puțin pe două laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.  +  Articolul 4.3.6.2.(1) Clădirile cu săli aglomerate vor avea asigurat acces din drumurile publice și posibilități corespunzătoare de desfășurare a operațiunilor de stingere a incendiilor și de salvare a utilizatorilor în caz de incendiu.(2) Platformele exterioare pentru parcarea autovehiculelor situate în vecinătatea clădirilor, trebuie amplasate în afara gabaritului liber necesar evacuării utilizatorilor și al accesului, circulației și intervenției autospecialelor la fațadele vitrate ale clădirii și la sursele de alimentare cu apă.  +  Articolul 4.3.6.3. În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii cu săli aglomerate, trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1) și (3).  +  Articolul 4.3.6.4. În cazul porțiunilor de clădire aferente sălilor aglomerate din construcții cu alte destinații, care se pot constitui în compartimente de incendiu distincte, independente funcțional, delimitate față de restul clădirii conform prevederilor normate, se asigură pentru fiecare compartiment de incendiu distinct căi de acces carosabile corespunzător dimensionate pentru circulația și amplasarea autospecialelor pentru intervenție de stingere și salvare în caz de incendiu, cel puțin pe două laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.4.3.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor  +  Articolul 4.3.7.1.(1) Clădirile cu săli aglomerate se echipează cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, precum și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.(2) Clădirile civile cu săli aglomerate se dotează cu stingătoare, asigurând un stingător portativ cu performanța de stingere minimă 21A și 113B pentru o arie desfășurată de maximum 200 mp, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii.
     +  CAPITOLUL 55. PERFORMANȚE SPECIFICE CLĂDIRILOR CIVILE SUBTERANE ȘI PORȚIUNILOR SUBTERANE (SUBSOLURILOR) ALE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) SUPRATERANE5.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu și nivel de stabilitate la incendiu al construcției)  +  Articolul 5.1.1. Clădirile civile subterane independente sunt constituite din construcții cu funcțiuni diverse (centre comerciale, galerii de artă, discoteci, baruri, săli de întruniri sau spectacole, alimentație, servicii etc.), realizate sub cota terenului înconjurător. Ele nu sunt constituite din subsoluri ale clădirilor supraterane.  +  Articolul 5.1.2.(1) Clădirile civile subterane independente vor avea asigurat nivelul I sau II de stabilitate la incendiu, iar aria compartimentului de incendiu va fi limitată la 3.500 mp, fără posibilitatea de majorare.(2) Prin modul de dispunere a funcțiunilor și măsurile de securitate la incendiu asigurate, se va asigura limitarea propagării fumului și a focului în interior, precum și la vecinătăți.  +  Articolul 5.1.3. Clădirile civile (publice) subterane independente se proiectează și realizează conform reglementării tehnice Normativ de proiectare a construcțiilor publice subterane, indicativ NP 25-1997, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 142/N/1997, având în vedere și precizările acestui capitol, iar cele comasate în clădiri civile supraterane (subsoluri ale acestora), conform prevederilor prezentului normativ.  +  Articolul 5.1.4. Porțiunile subterane (subsolurile) ale clădirilor civile (publice) supraterane, vor respecta condițiile de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii supraterane, conform prevederilor normativului, iar încăperile respective vor avea stabilite și precizate riscurile de incendiu specifice.5.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor  +  Articolul 5.2.1. Clădirile subterane independente, pot fi amplasate independent sau se pot alipi unor construcții sau porțiuni de construcții subterane, față de care se compartimentează. Clădirile civile subterane independente nu se comasează.  +  Articolul 5.2.2.(1) În clădirile civile subterane independente, nu este recomandată dispunerea unor spații sau încăperi cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu sau în care sunt utilizate și/sau depozitate substanțe care în amestec cu aerul pot produce amestecuri cu risc de explozie volumetrică.(2) Funcțiunile care includ lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate sub 55°C în cantitățile declarate (stații de alimentare a autoturismelor cu carburanți, service auto, stații de spălare auto și altele similare), pot fi dispuse în zone special amenajate și marcate ale clădirii subterane independente, atunci când sunt compartimentate față de restul clădirii subterane și îndeplinesc condițiile de securitate la incendiu stabilite în normativ și în reglementările tehnice specifice.  +  Articolul 5.2.3.(1) Clădirile civile subterane independente de nivelul II de stabilitate la incendiu, nu vor avea mai mult de două niveluri subterane, iar cele de nivel I de stabilitate la incendiu vor avea maxim trei niveluri.(2) Numărul de niveluri al clădirilor civile subterane independente de nivel I stabilitate la incendiu nu se normează, dacă rezistența la foc a planșeelor este de minimum REI 180, iar cea a grinzilor de minimum R 180.  +  Articolul 5.2.4. Clădirile civile subterane și încăperile acestora, precum și porțiunile subterane (subsolurile) clădirilor civile (publice) supraterane, vor avea stabilite și precizate riscurile de incendiu, precum și capacitățile maximum simultane de utilizatori.5.3. Limitarea propagării incendiilor  +  Articolul 5.3.1. Încăperile cu risc mijlociu, mare și foarte mare de incendiu din clădirile subterane independente, precum și porțiunile subterane (subsolurile) clădirilor civile (publice) supraterane, se separă de restul construcției prin pereți și planșee rezistente la foc potrivit densității sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, corespunzător prevederilor din Art. 2.3.1.2. și Tabelul 5 precum și prevederilor normativului. Golurile de circulație funcțională și de evacuare din pereții de compartimentare cu rezistența la foc de minimum EI/REI 180, se separă prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și echipate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200. Protecția golurilor din pereții de separare EI/REI 60 se asigură cu uși EI_2 45-C5S_200 și protecția golurilor din pereții de separare EI/REI 120 se asigură cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200.  +  Articolul 5.3.2.(1) Casele de scări și puțurile pentru ascensoare sau alte sisteme de transport pe verticală, inclusiv încăperile pentru mașinile aferente acestora dispuse în clădirile civile subterane independente, se separă de restul construcției cu pereți și planșee rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice (q) și a destinației spațiilor adiacente respective, dar minimum EI/REI 120 pentru pereți și respectiv REI 90 pentru planșee.(2) Golurile de acces la puțurile pentru ascensoare sau alte sisteme de transport pe verticală și la încăperile menționate la alin. (1), precum și la casele de scări închise se separă prin uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 sau încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C5S_200.5.4. Alcătuiri constructive  +  Articolul 5.4.1. Încăperile și spațiile tehnice aferente dispuse în clădirile subterane independente vor fi proiectate, realizate și utilizate în conformitate cu prevederile prezentului normativ, ale Normativului de proiectare a construcțiilor publice subterane, indicativ NP 25-1997 și reglementărilor tehnice de specialitate, asigurându-se condițiile tehnice care să evite inițierea incendiilor și propagarea ușoară a fumului și a focului.  +  Articolul 5.4.2. Produsele de construcție utilizate la clădirile civile subterane independente vor fi din clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.  +  Articolul 5.4.3.(1) Finisajele, tratamentele termice și acustice din clădirile civile subterane independente vor fi din clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (inclusiv scheletul lor de susținere sau montare).(2) Plafoanele autoportante sau suspendate din clădirile subterane vor fi rezistente la foc EI 45 (a←→b).(3) Continuitatea spațiului dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență, va fi întrerupt cu diafragme continue minimum DH 30, dispuse la maximum 30 m pe două direcții perpendiculare, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere. În toate cazurile se vor avea în vedere prevederile Art. 8.1.2..5.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu  +  Articolul 5.5.1. Căile prevăzute pentru circulația funcțională precum și de evacuare din clădirile civile subterane independente vor fi alcătuite și dimensionate astfel încât să îndeplinească condițiile necesare asigurării evacuării utilizatorilor în caz de incendiu, potrivit prevederilor normativului și reglementărilor tehnice aplicabile.  +  Articolul 5.5.2. Căile de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu se separă de restul clădirii civile subterane conform prevederilor din Tabelul 112. Tabelul 112: Separare a căilor de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor clădirilor subterane
    Nivel de stabilitate la incendiu al clădirii civile subteraneRezistență și reacție la foc a elementelor despărțitoare (minute)
    coridoare, holuri,case de scări închise
    perețiplanșeeușiperețiplanșeeuși
    IEI 120 A1 sau A2-s1,d0REI 120 A1 sau A2-s1,d0EI_2 60-C5S_200EI 180 A1 sau A2-s1,d0REI 120 A1 sau A2-s1,d0EI_2 90-C5S_200
    IIEI 90 A1 sau A2-s1,d0REI 90 A1 sau A2-s1,d0EI_2 45-C5S_aEI 120 A1 sau A2-s1,d0REI 90 A1 sau A2-s1,d0EI_2 60-C5S_200
    II (+)EI 90 A1 sau A2-s1,d0REI 90 A1 sau A2-s1,d0EI_2 45-C5S_aEI 90 A1 sau A2-s1,d0REI 90 A1 sau A2-s1,d0EI 30-C5S_a
    Note Tabelul 112:(a) Degajamentele protejate vor fi prevăzute cu minimum:– pereți EI/REI 180, uși EI_2 90-C5S_200 și planșee REI 120 la nivelul I de stabilitate la incendiu;– pereți EI/REI 120, uși EI_2 60-C5S_200 și planșee REI 90 la nivelul II de stabilitate la incendiu;– pereți EI/REI 90, uși EI_2 45-C5S_200 și planșee REI 90 la nivelul II(+) de stabilitate la incendiu. () (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.
     +  Articolul 5.5.3.(1) Traseele căilor de evacuare a utilizatorilor clădirilor civile subterane independente trebuie astfel stabilite încât, prin distribuția, alcătuirea, dimensionarea și marcarea lor, să se asigure recunoașterea cu ușurință a direcției de evacuare spre exterior și circulația ușoară a utilizatorilor.(2) Căile de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor construcțiilor subterane cu capacitatea maximă simultană mai mare de 500 utilizatori sau a spațiilor subterane cu capacitatea maximă simultană mai mare de 150 utilizatori (cu excepția celor de parcare), vor fi independente de căile de evacuare ale construcțiilor cu altă destinație, iar comunicarea între acestea este admisă numai prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune.  +  Articolul 5.5.4.(1) În afară de scările de evacuare care asigură evacuarea utilizatorilor unui singur nivel subteran, scările de evacuare a utilizatorilor clădirilor civile subterane vor fi închise în case de scări și vor avea rampele separate prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180 pentru nivelul I de stabilitate la incendiu și EI/REI 120 pentru nivelul II de stabilitate la incendiu (indiferent de echiparea suplimentară cu instalații automate de sprinklere față de prevederile normativului de profil).(2) În clădirile subterane, precum și în porțiunile subterane (subsolurile) clădirilor civile (publice) supraterane, pot fi prevăzute scări rulante realizate conform prevederilor Art. 2.5.6.3.3., cu condiția asigurării și a căilor de evacuare a utilizatorilor prin scări închise.  +  Articolul 5.5.5.(1) Căile de evacuare a utilizatorilor clădirilor civile subterane independente vor respecta lungimile de evacuare precizate în Tabelul 113.(2) Lungimile de evacuare maximum admise se determină pentru traseul de evacuare parcurs de la ușa încăperii până la cea mai apropiată ușă de intrare în încăperea tampon protejată, ventilate în suprapresiune, a scării închise de evacuare.(3) În interiorul încăperilor se asigură lungimea de evacuare admisă într-o singură direcție (coridor înfundat). Tabelul 113: Lungimi de evacuare în clădiri civile subterane independente
    Nr. crt.Destinația clădirii civile subterane independenteNivel de stabilitate la incendiu asiguratLungime maximă de evacuareObservații
    în două direcții diferiteîntr-o direcție (coridor înfundat)
    metrimetri
    1Administrativă, centre comerciale, galerii de artă, discoteci, baruri, săli de întruniri sau spectacole, alimentație, servicii etc.I3520-
    II2515
     +  Articolul 5.5.6. La clădirile civile subterane independente, numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (U_f) este de 60.  +  Articolul 5.5.7.(1) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, din clădirile și încăperile civile subterane este obligatorie, prin sisteme independente, la:a) încăperile și căile lor de evacuare în care se pot afla simultan mai mult de 50 de utilizatori;b) încăperile cu risc mijlociu și mare și aria utilă mai mare de 36 mp sau încăperile cu risc foarte mare de incendiu, indiferent de aria lor precum și încăperile de depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp.(2) Încăperile de la alin. (1) se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
    5.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu  +  Articolul 5.6.1.(1) Pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare de intervenție și salvare a utilizatorilor în caz de incendiu, clădirile civile subterane independente vor avea acces din circulațiile publice și circulații rutiere în incintă, alcătuite, protejate și marcate conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice aplicabile.(2) Platformele exterioare pentru parcarea autovehiculelor situate în vecinătatea construcțiilor, vor fi amplasate în afara gabaritului liber necesar pentru intervenție și pentru evacuarea utilizatorilor, al căilor de acces a autospecialelor în caz de incendiu la construcție și la sursele de alimentare cu apă.  +  Articolul 5.6.2. Pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare de intervenție și salvare în caz de incendiu, se prevăd accese din exterior pe două laturi și circulații interioare corespunzător alcătuite, protejate și marcate.5.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor  +  Articolul 5.7.1.(1) Clădirile civile subterane independente se echipează cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, precum și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.(2) Clădirile civile subterane independente se dotează cu stingătoare, asigurând un stingător portativ cu performanța de stingere minimă 21A și 113B pentru o arie desfășurată de maximum 200 mp, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii, conform prevederilor normativului și reglementărilor tehnice specifice.
     +  CAPITOLUL 66. PERFORMANȚE SPECIFICE CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE  +  SECȚIUNEA I6.1. Performanțe comune construcțiilor de producție și/sau depozitare6.1.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)  +  Articolul 6.1.1.1.(1) La proiectarea și realizarea construcțiilor de producție și/sau depozitare, se respectă prevederile prezentului normativ.(2) Acolo unde în alte reglementări tehnice se menționează categoriile de pericol de incendiu, construcțiile de producție/depozitare pot fi definite astfel:– Categoria A de pericol de incendiu (substanțe a căror aprindere sau explozie poate să aibă loc în urma contactului cu oxigenul din aer, cu apa sau cu alte substanțe ori materiale sau lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor până la 28°C, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie până la 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive) și categoria B de pericol de incendiu (lichide cu temperatura de inflamibilitate a vaporilor cuprinsă între 28-100°C, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie mai mare de 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive ori fibre, praf sau pulberi, care se degajă în stare de suspensie în cantități ce pot forma cu aerul amestecuri explozive): posibilități de incendiu și explozie volumetrică; Nu determină încadrarea în categoriile A și B de pericol de incendiu: ● folosirea substanțelor solide, lichide sau gazoase drept combustibili pentru ardere; ● scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf care sunt în cantități ce nu pot forma cu aerul amestecuri explozive. În asemenea situații încadrarea se face în categoria de pericol de incendiu C, D sau E, în funcție de densitatea sarcinii termice și pericolul de incendiu în ansamblu);– Categoria C de pericol de incendiu (substanțe și materiale combustibile solide sau lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 100°C): posibilități de incendiu/ardere, cu densitatea sarcinii termice q > 105 MJ/mp; Nu determină încadrarea în categoria C (BE2) de pericol, oricare din următoarele situații: ● folosirea substanțelor solide, lichide sau gazoase drept combustibili pentru ardere; ● utilizarea lichidelor combustibile cu temperatura de inflamabilitate peste 100°C la comenzi hidraulice, răcire, ungere, filtre și tratamente termice, în cantități de max. 2 mc, cu condiția luării unor măsuri locale pentru limitarea propagării incendiului; ● folosirea echipamentului electric, care conține până la 60 Kg ulei pe unitatea de echipament, precum și a fluxurilor de cabluri cu mai puțin de 3,5 Kg material combustibil/ml pe flux; ● materialele și substanțele combustibile din spațiul respectiv, inclusiv cele din utilaje care nu se încadrează la punctul 2 sau cele utilizate la transportul ori depozitarea materialelor combustibile, a unor ambalaje, palete sau rafturi combustibile, dacă nu depășesc în totalitate 105 MJ/mp. În situațiile de mai sus, încadrarea se face în funcție de pericolul de incendiu în ansamblu, în categoria D sau E de pericol de incendiu;– Categoria D de pericol de incendiu: existența focului deschis sub orice formă, în absența substanțelor combustibile (substanțe sau materiale incombustibile în stare fierbinte, topite sau incandescente, cu degajări de căldură radiantă, flăcări sau scântei) ori substanțe și materiale combustibile cu posibilități de incendiu/ardere, cu densitatea sarcinii termice q ≤ 105 MJ/mp;– Categoria E de pericol de incendiu: existența unor materiale sau substanțe incombustibile în stare rece sau a substanțelor combustibile în stare de umiditate înaintată, peste 80%, cu densitatea sarcinii termice q ≤ 105 MJ/mp.  +  Articolul 6.1.1.2.(1) Zonele, încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile de producție și/sau depozitare, vor avea determinate și precizate riscurile de incendiu, conform prevederilor Art. 2.1.2.2. și Art. 2.1.2.5.(2) Atunci, când în construcțiile de producție și/sau depozitare sunt utilizate sau depozitate lichide combustibile, se respectă și măsurile de securitate la incendiu specifice acestora.(3) La instalațiile tehnologice de producție și/sau depozitare amplasate în aer liber, riscurile de incendiu se determină independent pentru fiecare instalație care prezintă caracteristici diferite din punct de vedere al securității la incendiu și la care se asigură condițiile de securitate și nivelurile de performanță corespunzătoare acestora, precizându-se zonele în care sunt obligatorii măsuri de protecție specifice. Inginerul tehnolog trebuie să stabilească și să delimiteze zonele periculoase (de protecție și zone Ex) și respectiv de echipare și dotare cu sisteme de siguranță și de securitate la incendiu specifice tipurilor de materii prime, produse finite prevăzute în normativele de specialitate.  +  Articolul 6.1.1.3.(1) În funcție de riscurile de incendiu determinate și precizate obligatoriu în documentație, la construcțiile de producție și/sau depozitare se asigură performanțele normate.(2) Delimitarea zonelor în care se asigură măsurile specifice de securitate la incendiu impuse de riscurile foarte mari de incendiu și explozie volumetrică, este obligatorie și se are în vedere posibilitatea prezenței amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf în concentrații cu pericol de explozie în timpul funcționării normale.  +  Articolul 6.1.1.4.(1) Construcțiile și compartimentele de incendiu de producție și/sau depozitare, vor avea determinat și precizat nivelul de stabilitate la incendiu asigurat.(2) Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească construcția pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu, sunt precizate în Art. 2.1.3.2. și în Tabelul 3.6.1.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor  +  Articolul 6.1.2.1. Construcțiile de producție și/sau depozitare se amplasează la distanțele normate față de construcții învecinate, conform prevederilor din Art. 2.2.1.2. și Tabelul 4, sau se compartimentează față de acestea cu elemente de construcție rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu, corespunzătoare riscurilor de incendiu și densității sarcinii termice (q).  +  Articolul 6.1.2.2. În funcție de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, ariile construite ale construcțiilor și compartimentelor de incendiu de producție și/sau depozitare (Ac), se conformează potrivit prevederilor din Tabelul 114. Tabelul 114: Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) și a numărului de niveluri al construcțiilor și compartimentelor de incendiu supraterane de producție și/sau depozitare
    Risc de incendiuNivel de stabilitate la incendiuNumăr de niveluri admiseArie maximă construită (Ac) a construcțiilor și compartimentelor de incendiu de producție și/sau depozitare (mp)
    partercu două niveluricu mai multe niveluri
    Foarte mare și risc de explozieI6Nelimitat
    II66.0003.0001.000
    Foarte mareINelimitată
    II6Nelimitată10.0005.000
    MareINelimitată
    II6Nelimitată15.0007.500
    III35.5003.5002.500
    IV23.0001.500Nu se admit
    V11.500Nu se admit
    MijlociuI - IINelimitată
    III37.0005.5003.500
    IV23.5002.000Nu se admit
    V11.500Nu se admit
    MicI - IINelimitată
    III37.8006.5005.000
    IV23.5002.600Nu se admit
    V22.6001.500Nu se admit
    Note Tabelul 114:
    Note Tabelul 114:(a) Ariile construite (Ac) se pot majora cu 100% la construcțiile și compartimentele de incendiu echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor sau cu 25% pentru cele prevăzute cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu cu acoperire totală. Majorările nu se cumulează.(b) La construcțiile de producție și/sau depozitare cu două niveluri supraterane din cadrul limitei de proprietate, atunci când se prevăd instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și evacuare a fumului din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări, investitorii sau beneficiarii pot mări aria compartimentului de incendiu în limitele admise pentru clădiri parter, dacă planșeul dintre parter și etaj este rezistent la foc minimum REI 120 și eventualele goluri tehnologice din planșeul de separare sunt protejate cu elemente rezistente la foc minimum EI 90 cu închidere automată în caz de incendiu
     +  Articolul 6.1.2.3.(1) La conformarea construcțiilor și compartimentelor de incendiu supraterane de producție și/sau depozitare, se vor avea în vedere prevederile privind performanțele comune ale construcțiilor cu orice destinație și celor comune și specifice construcțiilor supraterane de producție și/sau depozitare (Art. 2.2.2.1. * 2.2.2.4. și Art. 6.1.2.2.).(2) Construcțiile de producție și/sau depozitare vor fi conformate astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat (conform prevederilor din Art. 2.1.3.2. și Tabelul 3), aria construită (Ac), destinația și numărul de niveluri, conform prevederilor normate (Art. 6.1.2.2.).  +  Articolul 6.1.2.4.(1) Pe cât posibil, activitățile cu riscuri mari și foarte mari de incendiu, se dispun în zone distincte ale construcției, iar cele cu riscuri de explozie volumetrică, la ultimul nivel al construcției supraterane de producție și/sau depozitare.(2) Atunci când activitățile cu risc de explozie volumetrică nu pot fi dispuse tehnic sau funcțional la ultimul nivel al construcției de producție și/sau depozitare, este obligatorie asigurarea măsurilor corespunzătoare de compartimentare cu elemente rezistente la foc și explozie volumetrică (REI), potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. La activitățile cu risc de explozie volumetrică dispuse tehnic sau funcțional pe terasa ultimului nivel al construcției de producție și/sau depozitare, este obligatorie asigurarea măsurilor corespunzătoare de compartimentare către alte spații și funcțiuni cu elemente rezistente la foc și explozie volumetrică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice aplicabile.(3) În subsolurile construcțiilor de producție se pot dispune spații cu risc de explozie volumetrică numai atunci când sunt justificate tehnic și au asigurate măsurile specifice de protecție și compartimentare cu elemente rezistente la foc și explozie (REI).
    6.1.3. Limitarea propagării incendiilor  +  Articolul 6.1.3.1.(1) Compartimentele de incendiu ale construcțiilor de producție și/sau depozitare constituite conform prevederilor normativului, se separă de restul construcției prin elemente de compartimentare corespunzătoare riscului de incendiu și densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, conform prevederilor din Art. 2.3.1.2. și Tabelul 5.(2) În același mod se separă între ele și porțiuni ale construcției încadrate în riscuri de incendiu diferite.(3) În interiorul compartimentelor de incendiu, se prevăd elemente de separare orizontale și/sau verticale rezistente la foc, care să împiedice propagarea ușoară a focului și a fumului pe arii mari construite.  +  Articolul 6.1.3.2.(1) Grupările de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul construcțiilor de producție și/sau depozitare:– maximum 600 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții de producție și/sau depozitare încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu;– maximum 400 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții de producție și/sau depozitare încadrate în nivelul II de stabilitate la incendiu;– maximum 200 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții de producție și/sau depozitare încadrate în nivelul III de stabilitate la incendiu. Grupările de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație nedelimitate între ele încadrate în nivelul IV-V de stabilitate la incendiu, nu se admit în cadrul construcțiilor de producție și/sau depozitare.(2) În construcțiile și compartimentele de incendiu, separarea spațiilor se realizează prin pereți rezistenți la foc conform densității de sarcină termică dar minimum EI/REI 60 și după caz, planșee minimum REI 60, iar golurile de comunicare funcțională din acestea se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum jumătate din rezistența la foc a pereților, dar minim EI_(2)30-C3S_200.  +  Articolul 6.1.3.3.(1) Anexele tehnico-sociale, laboratoarele și atelierele anexă (exceptând grupurile sanitare), se separă cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 90 față de încăperile cu riscuri mijlocii de incendiu, iar golurile de comunicare funcțională din acești pereți se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C3S_200. Planșeele de separare vor fi rezistente la foc minimum REI 45, iar eventualele goluri din acestea se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 45.(2) Anexele tehnico-sociale, laboratoarele și atelierele anexă (exceptând grupurile sanitare), se separă față de încăperile cu risc de incendiu mare și foarte mare cu pereți și planșee având rezistența la foc corespunzătoare riscurilor și densităților sarcinilor termice (q) din încăperile adiacente, iar golurile funcționale din elementele de separare vor fi protejate cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C3S_200.(3) Pereții și planșeele care separă anexele tehnico-sociale, laboratoarele și atelierele anexă față de încăperile cu riscuri foarte mari de incendiu și explozie volumetrică, trebuie să reziste la incendiu funcție de densitatea sarcinii termice (q) și la explozie volumetrică, iar golurile de comunicare strict funcționale din pereți se prevăd cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C3S_200 dispuse șicanat.  +  Articolul 6.1.3.4. Scările închise de evacuare a utilizatorilor și ascensoarele, se separă de restul construcției cu pereți și planșee rezistente la foc, conform prevederilor normativului.  +  Articolul 6.1.3.5. În spațiile de producție cu riscuri mijlocii sau mici de incendiu, se pot realiza încăperi de birouri din elemente incombustibile și geamuri, destinate exclusiv personalului care conduce nemijlocit producția (maiștri, supraveghetori, conducere etc.).  +  Articolul 6.1.3.6. Pentru limitarea propagării focului și a fumului în construcțiile și compartimentele de incendiu închise, încăperile de producție și/sau depozitare cu suprafața utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.  +  Articolul 6.1.3.7. Este obligatorie asigurarea evacuării fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu la construcțiile, compartimentele și încăperile de producție și/sau depozitare cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu, precum și la construcțiile supraterane închise de producție și/sau de depozitare, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m sau la construcțiile (încăperile) de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp, în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială (cu acoperiș și pereți de închidere perimetrală plini, în care se prevăd numai goluri psihologice și uși de acces).  +  Articolul 6.1.3.8.(1) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, se asigură prin tiraj natural-organizat sau ventilare mecanică, și se realizează conform prevederilor normate.(2) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu se asigură din fiecare nivel al construcției de producție și/sau depozitare.  +  Articolul 6.1.3.9.(1) Casele de scări închise, care asigură evacuarea utilizatorilor, inclusiv cele cu ferestre spre exterior pe fiecare nivel pentru ventilare și iluminare naturală, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu (cu evacuare natural-organizată prin trape orizontale sau verticale și admisie de aer conform prevederi normate), iar încăperile tampon de acces la acestea (acolo unde acestea trebuie prevăzute), vor avea ventilare în suprapresiune.(2) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări supraterane închise și la încăperile tampon ale acestora (acolo unde acestea trebuie prevăzute) se asigură prin tiraj natural organizat sau se pun în suprapresiune.(3) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări subterane închise și la încăperile tampon ale acestora (acolo unde acestea trebuie prevăzute) se asigură numai prin tiraj natural organizat sau acestea se pun în suprapresiune.  +  Articolul 6.1.3.10. Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu a încăperilor și spațiilor de depozitare, va fi independentă de alte spații, indiferent de modul în care se realizează (prin tiraj natural-organizat sau ventilare mecanică).  +  Articolul 6.1.3.11. Canalele de evacuare a fumului care străbat spații sau încăperi cu alte destinații sau riscuri de incendiu decât cele pentru care sunt prevăzute, vor avea pereții astfel realizați încât să îndeplinească condițiile de rezistență la foc impuse de destinațiile și riscurile de incendiu respective, dar minimum EI 60.6.1.4. Alcătuiri constructive  +  Articolul 6.1.4.1.(1) Construcțiile de producție și/sau depozitare se alcătuiesc astfel încât să îndeplinească condițiile de performanță admise în normativ.(2) Prin modul de alcătuire, dispunere și realizare, elementele de construcție utilizate nu trebuie să propage focul.(3) Golurile interioare ale elementelor de construcție vor avea continuitatea întreruptă conform normativului, astfel încât să nu favorizeze propagarea ușoară a fumului și a focului în construcție.  +  Articolul 6.1.4.2.(1) Construcțiile și încăperile de producție și/sau depozitare închise, încadrate în risc mijlociu de incendiu determinat de carcteristicile substanțelor și materialelor, trebuie realizate cu pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.(2) Elementele de construcție care separă de restul construcției spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică, vor fi rezistente la foc și la explozie.  +  Articolul 6.1.4.3.(1) Încăperile de depozitare cu suprafața utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți și se alcătuiesc, realizează și compartimentează față de restul construcției cu elemente rezistente la foc.(2) Încăperile de depozitare dispuse în subteran, indiferent de suprafață și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți și se alcătuiesc, realizează și compartimentează față de restul construcției cu elemente rezistente la foc.(3) Încăperile de depozitare de la alin. (1) și (2) se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural- organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.  +  Articolul 6.1.4.4. Plafoanele autoportante sau suspendate nu sunt admise la încăperi și spații închise încadrate cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică.  +  Articolul 6.1.4.5. Grinzile, rampele, podestele și treptele scărilor interioare de circulație funcțională și de evacuare la platforme de lucru sau supante fără locuri permanente de muncă, pot fi realizate din materiale R 15 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1, d0 și neînchise în case de scări.  +  Articolul 6.1.4.6.(1) Depozitele frigorifice de tip box in box (cu temperatura interioară t < 4°C) cu suprafața mai mică de 100 mp nu se compartimentează cu elemente cu performanță la foc și nu se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.(2) Depozitele frigorifice de tip box in box (cu temperatura interioară t < 4°C) cu suprafața mai mare de 100 mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți la construcția/ spațiul în care acestea sunt amplasate în condițiile în care nu se asigură echiparea acestora cu instalații automate de reducere a oxigenului.(3) Aceste categorii de depozitare nu se echipează cu instalație de stingere cu hidranți interiori.  +  Articolul 6.1.4.7. Construcțiile de depozite frigorifice dedicate (cu temperatura interioară t < 4°C) nu se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.  +  Articolul 6.1.4.8.(1) Depozitele automatizate fără locuri permanente de activitate (de lucru) nu se echipează cu instalație de hidranți interiori.(2) La depozitele automatizate fără locuri permanente de activitate (de lucru), la care rafturile de depozitare fac parte din structura de rezistență a clădirii, structura clădirii (stâlpi, grinzi, ferme, contravântuiri și șarpante ale acoperișurilor) poate fi realizată din metal fără caracteristici de performanță privind rezistența la foc (structură metalică neprotejată), cu condiția asigurării obligatorii a unei instalații automate de stingere a incendiului cu sprinklere sau de reducere a oxigenului.  +  Articolul 6.1.4.9. Depozitele prevăzute cu instalație de reducere a oxigenului nu se prevăd cu sisteme pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți.6.1.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu  +  Articolul 6.1.5.1.(1) Construcțiile de producție și/sau depozitare vor avea asigurate căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu, dispuse, alcătuite și dimensionate potrivit prevederilor normativului.(2) La depozitele fără personal permanent de lucru, circulațiile funcționale nu trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute pentru căile de evacuare în caz de incendiu.  +  Articolul 6.1.5.2. În construcțiile de producție și/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare a utilizatorilor și cele care trec prin:a) încăperi sau spații cu riscuri mici de incendiu, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor de producție învecinate sau din anexele tehnico-sociale ale acestora;b) încăperi sau spații cu risc mijlociu, mare sau foarte mare de incendiu, fără explozie volumetrică, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor învecinate și nu constituie singura lor cale de evacuare, situație în care a doua cale de evacuare poate fi constituită tot de un spațiu cu risc mijlociu, mare sau foarte mare de incendiu dacă traseele sunt distincte și separate între ele prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 iar golurile de circulație din aceștia sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 45-C5S_200;c) încăperi sau spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor de producție sau depozitare cu același risc de incendiu și nu constituie singura lor posibilitate de evacuare.  +  Articolul 6.1.5.3. Evacuarea utilizatorilor birourilor amplasate în spațiile de producție și destinate celor care conduc nemijlocit producția (maiștri, supraveghetori, conducere etc.) și a birourilor de recepție ale depozitelor, se poate asigura prin spațiile respective de producție sau depozitare.  +  Articolul 6.1.5.4.(1) Scările de evacuare a utilizatorilor din construcții de producție și/sau depozitare supraterane se separă față de restul construcției cu pereți rezistenți la foc minimum:a) EI/REI 180 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;b) EI/REI 120 si clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;c) EI/REI 90 si clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;d) EI/REI 45 și clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;e) EI/REI 30 și clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V.(2) Pereții de separare ale caselor de scări închise de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor față de restul construcției, vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri de incendiu și/sau explozie volumetrică din încăperile adiacente.  +  Articolul 6.1.5.5.(1) Planșeele care separă față de restul construcției casele de scări a utilizatorilor din construcții de producție și/sau depozitare supraterane și căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent, trebuie să fie rezistente la foc conform cerințelor referitoare la asigurarea nivelului de stabilitate la incendiu a construcției, dar minimum:a) REI 90, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;b) REI 60, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;c) REI 45, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;d) REI 30, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;e) REI 15, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V, iar clasele de reacție la foc sunt conform Art. 6.1.5.4. alin. (1), în acord cu cerințele referitoare la asigurarea nivelului de stabilitate la incendiu a construcției.(2) În construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane pot fi prevăzute scări interioare deschise pentru evacuarea utilizatorilor, în următoarele cazuri:a) construcții cu nivelul de stabilitate la incendiu I, II sau III și riscuri mici de incendiu, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor a cel mult 2 niveluri și numărul utilizatorilor este mai mic de 50;b) construcții cu nivelul de stabilitate la incendiu I sau II și riscuri mijlocii de incendiu, dacă servesc la evacuarea unui singur nivel și numărul utilizatorilor este de maximum 30;(3) Indiferent de nivelul de stabilitate la incendiu și riscul de incendiu, în construcțiile de producție și/sau depozitare se pot prevedea scări deschise pentru accesul utilizatorilor la mașini, utilaje, pasarele, platforme deschise, supante etc., care nu constituie locuri permanente de lucru.  +  Articolul 6.1.5.6.(1) Golurile prin care utilizatorii construcțiilor de producție și/sau depozitare au acces la scările de evacuare închise, se protejază cu:a) uși etanșe la foc și fum E 30-C5S_200, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mic de incendiu;b) uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C5S_200, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mijlociu de incendiu;c) uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 sau încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45- C5S_200 la nivelurile supraterane ale clădirii și respectiv EI_2 90-C5S_200 la nivelurile subterane, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mare de incendiu;d) încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc foarte mare de incendiu.(2) Atunci când sunt încăperi cu riscuri diferite, care au acces la scara de evacuare printr-un coridor, ușa coridorului spre scară va fi corespunzătoare celui mai mare risc de incendiu.  +  Articolul 6.1.5.7.(1) În construcțiile de producție și/sau depozitare, pereții de separare față de restul construcției a circulațiilor comune orizontale funcționale și de evacuare, trebuie să fie rezistenți la foc minimum:a) EI/REI 90 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;b) EI/REI 60 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;c) EI/REI 45 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;d) EI/REI 30 și clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;e) EI/REI 15 și clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, B-s1,d0, B-s2,d0, C-s1,d0 sau C- s2,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V.(2) În construcțiile de producție și depozitare, pereții de separare a circulațiilor comune orizontale funcționale și de evacuare a utilizatorilor față de restul construcției, vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri de incendiu și/sau explozie volumetrică din încăperile adiacente.  +  Articolul 6.1.5.8. Golurile de circulație dispuse în pereții de separare a circulațiilor comune orizontale din construcțiile de producție și/sau depozitare, se protejază corespunzător riscurilor de incendiu specifice încăperilor adiacente, respectiv cu uși etanșe sau rezistente la foc și etanșe la fum care asigură minimum:a) E 15-C5S_200 la risc mic de incendiu;b) EI_2 30-C5S_200 la risc mijlociu de incendiu;c) EI_2 60-C5S_200 la risc mare de incendiu;d) EI_2 90-C5S_200 la risc foarte mare de incendiu, respectiv încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc EI_(2)90-C5S_200 dispuse șicanat (Figura 76), la cele care sunt și cu risc de explozie volumetrică.
    Figura 76 - Încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute
    cu uși rezistente la foc minimum EI_2 90-C5S_200 dispuse șicanat (la risc de explozie volumetrică)
     +  Articolul 6.1.5.9. Golurile de palier prin care utilizatorii au acces la ascensoare de persoane, de marfa sau la alte mijloace mecanice de transport pe verticală din construcțiile de producție și/sau depozitare, se protejează cu:a) uși etanșe la foc E 30, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mic de incendiu;b) uși rezistente la foc EI 45, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mijlociu de incendiu;c) uși rezistente la foc EI 90 sau încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI 45-C5S_200 la nivelurile supraterane ale construcției și respectiv încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI 90-C5S_200 la nivelurile subterane, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mare de incendiu;d) încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI 90-C5S_200, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc foarte mare de incendiu.  +  Articolul 6.1.5.10. Podestele, rampele și grinzile scărilor interioare de evacuare vor îndeplini condițiile de comportare la foc stabilite la Art. 2.4.2.5. și Art. 2.4.2.6..  +  Articolul 6.1.5.11. Podestele, rampele și grinzile scărilor deschise, interioare sau exterioare, trebuie să fie incombustibile.  +  Articolul 6.1.5.12.(1) În construcțiile de producție și/sau depozitare, rampele scărilor aferente nivelurilor subterane vor fi separate de rampele scărilor supraterane, prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120, asigurându-se accesul la rampele subterane direct din exterior.(2) Comunicarea funcțională între rampele scărilor aferente nivelurilor subterane și rampele scărilor supraterane se poate asigura la nivelul parterului sau al palierului intermediar dintre subsol și parter, printr-un gol protejat cu ușă rezistentă la foc și etanșă la fum EI_(2)90-C5S_200.(3) Fac excepție căile de acces strict funcționale la subsoluri tehnice și cazurile în care subsolul nu este separat de construcția supraterană prin ușă rezistentă la foc și etanșă la fum (coridoarele îndeplinesc condițiile de la casele de scări).  +  Articolul 6.1.5.13.(1) Pentru evacuarea utilizatorilor locurilor permanente de lucru ale platformelor supraterane de producție și/sau depozitare deschise, inclusiv a încăperilor de lucru amenajate pe acestea, se asigură scări de evacuare indiferent de numărul de niveluri și riscurile de incendiu.(2) Scările de evacuare exterioare deschise, se amplasează, realizează și protejează astfel încât circulația utilizatorilor să nu poată fi blocată de flăcările sau fumul produs în caz de incendiu în construcția pentru care sunt prevăzute sau construcțiile situate în vecinătate, conform prevederilor generale.  +  Articolul 6.1.5.14.(1) La determinarea unităților (fluxurilor) de trecere de evacuare ce trebuie asigurate în caz de incendiu la construcțiile de producție, se ia în considerare totalul utilizatorilor permanenți din cel mai numeros schimb, stabilit prin proiect.(2) Pentru construcțiile de depozitare se iau în considerare utilizatorii cu activitate permanentă, stabilit prin proiect. Atunci când nu sunt utilizatori permanenți în depozit, condițiile de evacuare nu sunt obligatorii.  +  Articolul 6.1.5.15. Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) din construcțiile de producție și/sau depozitare sunt precizate în Tabelul 115. Tabelul 115: Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) din construcțiile de producție și/sau depozitare
    Nr.crt.Destinație a construcției sau a porțiunii de construcție din care se evacuează utilizatoriiNumărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf)
    1Pentru producție și/sau depozitare cu risc mic de incendiu90
    2Pentru producție și/sau depozitare cu risc mijlociu de incendiu75
    3Pentru producție și/sau depozitare cu risc mare sau foarte mare de incendiu65
     +  Articolul 6.1.5.16. Lungimile căilor de evacuare a utilizatorilor din construcțiile de producție și/sau depozitare se asigură potrivit prevederilor din Art. 2.5.14.1. și Tabelul 116. Tabelul 116: Lungimi de evacuare în construcții de producție și/sau depozitare
    Construcții de producție și/sau depozitareLungime maximă de evacuare
    Riscuri de incendiuNivel de stabilitate la incendiu asiguratÎn două direcții diferite la:Într-o direcție (coridor înfundat), la:
    parteretaje sau subsoluriparter, etaje, subsoluri
    metrimetrimetri
    MicI -IINu se normează
    IIINu se normează
    IV1007525
    V605025
    MijlociuI - IINu se normează
    III1007525
    IV605025
    V504025
    MareI - II1007525
    III806025
    IV503025
    V452525
    Foarte mareI - II1007525
    Foarte mare și explozie volumetricăI - II302520
    Note Tabelul 116:(a) Lungimea căii de evacuare nu se normează în toate situațiile în care, la fiecare nivel al construcției de producție și/sau depozitare, se pot afla simultan maximum 10 utilizatori, indiferent de riscul de incendiu si nivelul de stabilitate la incendiu al construcției.(b) În construcțiile de producție și/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare si circulațiile care trec prin încăperi sau spații cu riscuri de incendiu mai mici sau cel mult egale cu cel din care se evacuează utilizatorii, cu excepția celor precizate la Art. 6.1.5.2..(c) Evacuarea utilizatorilor spațiilor/încăperilor amplasate în același compartiment de incendiu (de producție si/sau depozitare) se poate asigura prin spațiile pe care le deservesc indiferent de riscurile acestora (evacuarea anexelor tehnico-sociale, birourilor, atelierelor de întreținere etc. se poate evacua prin spații de producție/depozitare pe care le deservesc).(d) La încăperile și spațiile fără locuri permanente de lucru, nu este obligatorie respectarea condițiilor referitoare la căile de evacuare în caz de incendiu.
     +  Articolul 6.1.5.17. Căile de evacuare a utilizatorilor construcțiilor de producție și/sau depozitare se marchează cu indicatoare de orientare conform prevederilor SR EN ISO 7010.  +  Articolul 6.1.5.18.(1) Clădirile agrozootehnice se asimilează construcțiilor de producție. Pentru evacuarea animalelor, la clădirile agrozootehnice, trebuie să se asigure cel puțin două ieșiri judicios distribuite. La clădirile sau încăperile cu o capacitate de adăpostire până la 10 capete vite mari sau 6 cai, se admite o singură ieșire pentru evacuarea animalelor.(2) Numărul de animale admis la evacuare pentru o ușă este prevăzut în Tabelul 117, în funcție de categoria de animale și nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor. Tabelul 117: Numărul maxim de animale admis pe o ușă de evacuare
    Destinația clădiriiNivelul de stabilitate la incendiu a clădirii
    I și/sau IIIII și/sau IVV
    Grajduri pentru vaci353525
    Grajduri pentru tineret taurin505030
    Grajduri pentru animale de muncă353525
    Grajduri pentru cai de elită2525-
    Grajduri (adăposturi) pentru scroafe cu purcei si pentru vieri353525
    Grajduri (adăposturi) pentru tineret porcin și pentru porci la îngrășat200200150
    Compartimente închise ale saivanelor200200150
    Adăposturi pentru ovine la îngrășat150100100
    Note Tabelul 117:(a) La grajdurile (adăposturile) de scroafe (maternități) și la saivanele închise nu se ia în calcul numărul purceilor și al mieilor.(b) La grajdurile (adăposturile) de porcine și taurine, construcții de nivelul I-II stabilitate la incendiu, care nu conțin elemente de construcții combustibile și în care nu se utilizează așternuturi combustibile, numărul ușilor de evacuare se vor stabili de proiectant în funcție de procesul tehnologic, ținându-se seama și de posibilitățile de asigurare a unei evacuări lesnicioase în caz de incendiu.(c) Numărul si lățimea ieșirilor pentru evacuarea păsărilor (inclusiv ale animalelor de talie mică ca de exemplu nutrii) nu se normează, ele se stabilesc în raport de cerințele tehnologice specifice.(d) Pentru alte specii, numărul maxim de animale admis pe o ușă de evacuare se stabilește prin asimilare cu cele menționate în tabel.
    (3) La stabilirea numărului de ieșiri de evacuare se vor considera ieșiri acelea care conduc direct la exterior.(4) Ieșirile se vor repartiza cât mai uniform pe conturul exterior al clădirii, ținându-se seama de numărul și așezarea animalelor în adăpost. Proiectantul trebuie să cuprindă în mod obligatoriu planul cu traseele de evacuare, pe grupe de animale. Lungimea maximă a drumului de evacuare în cazul animalelor legate, până la ieșirea din clădire, nu trebuie să depășească 30 m. În cazul stabulației libere (animale dezlegate) această distanță se poate mări până la 50 m. Se exceptează construcțiile de nivel I-II stabilitate la incendiu (în condițiile stabilite la punctul (b) din Notele de la Tabelul 117, la care se admite că lungimea traseului de evacuare să fie cel mult 45 m și respectiv 60 m până la ieșirea din clădire.(5) Deschiderea ușilor și porților de evacuare, precum și a ușilor de la boxele care dau în alei, trebuie să se facă în sensul evacuării. Nu se admite construirea de praguri în fața ușilor sau porților de evacuare a animalelor. Se admite rampa cu înclinare de maxim 1/10.(6) Lățimea trecerilor de evacuare din interiorul grajdurilor/adăposturilor se va stabili în funcție de speciile și numărul de animale ce se evacuează pe fiecare traseu prevăzut în planul de evacuare, astfel încât dimensiunile acestora să corespundă lățimii ușilor ce le deservesc.(7) Lățimea minimă a ușilor de evacuare trebuie stabilită în funcție de speciile de animale și a numărului de animale ce se evacuează fără să fie mai mică de:– 2 m pentru ușile grajdurilor de taurine și cabaline;– 1,50 m pentru ușile grajdurilor de viței până la 6 luni;– 0,90 m pentru ușile grajdurilor (adăposturilor) de porci;– 1,25 m pentru compartimentele închise ale saivanelor;– 2,50 m pentru porțile țarcurilor de oi. Se exceptează construcțiile de nivel I-II stabilitate la incendiu (în condițiile stabilite la punctul (b) din Notele de la Tabelul 117) ale căror uși de evacuare (lățimi) se dimensionează tehnologic.(8) Pentru a se asigura evacuarea rapidă a animalelor mari, se va adopta un sistem de dezlegare simultană pe grupe. Se exceptează construcțiile de nivel I-II stabilitate la incendiu în condițiile stabilite la punctul (b) din Notele de la Tabelul 117.(9) Ușile de evacuare vor fi de regulă de tip normal pe balamale sau pivoți admițându-se uși culisante sau basculante pe ax orizontal, cu deschideri spre exterior numai în cazul când lățimea liberă a acestora depășește 2 m, fiind asigurate cu sisteme care să permită ușoara manevrare din interior și exterior.(10) Depozitele de boabe (cereale) în vrac care nu sunt destinate furajării animalelor se tratează conform prevederilor specifice funcțiunilor de depozitare.
    6.1.6. Condiții de acces, intervenție si salvare în caz de incendiu  +  Articolul 6.1.6.1. Construcțiile de producție și/sau depozitare, vor avea asigurate căi de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu, astfel dispuse și realizate încât forțele de intervenție să poată acționa în timp cât mai scurt și în condiții de siguranță.  +  Articolul 6.1.6.2. Construcțiile de producție și/sau de depozitare trebuie să permită accesul autospecialelor de intervenție la cel puțin două laturi, cu excepția celor cu aria desfășurată (Ad) mai mică de 2.000 mp la care poate fi asigurat pe o latură.  +  Articolul 6.1.6.3.(1) Căile exterioare de circulație pentru autospecialele de intervenție în caz de incendiu trebuie să permită intervenția în special la zonele mai periculoase ale construcției, la golurile (protejate sau neprotejate) din pereții exteriori și la sursele de alimentare cu apă.(2) Căile de circulație interioare și pentru intervenție în caz de incendiu, vor fi alcătuite, echipate și marcate corespunzător, astfel încât să fie ușor de recunoscut de către personalul care intervine în caz de incendiu.6.1.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor  +  Articolul 6.1.7.1.(1) Clădirile, compartimentele și spațiile cu funcțiunea de producție și/sau depozitare cu aria desfășurată mai mare de 600 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se echipează cu instalații de stingere cu hidranți interiori, cu excepția depozitelor de cereale în vrac.(2) Echiparea construcțiilor cu funcțiunea de producție și/sau depozitare cu densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp și volumul mai mare de 3.000 mc, se echipează cu instalație de stingere cu hidranți exteriori.(3) Dimensionarea instalațiilor de stingere cu hidranți interiori și hidranți exteriori se face potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice.(4) Clădirile, compartimentele și spațiile cu funcțiunea de producție și/sau depozitare cu aria desfășurată mai mare de 600 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp se echipează cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate, cu excepția depozitelor de cereale în vrac.(5) Construcțiile de producție și/sau depozitare, se dotează cu stingătoare portative, prevăzându-se, un stingător portativ cu performanța de stingere 21A si 113B la maximum 150 mp arie desfășurată la spațiile cu risc foarte mare (și/sau pericol de explozie volumetrică) sau cu risc mare și respectiv la maximum 200 mp la spațiile cu risc mijlociu sau mic, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii.(6) În încăperile și spațiile cu aria desfășurată mai mare de 500 mp și în care se pot afla lichide combustibile, se prevăd și stingătoare transportabile cu performanță de stingere pentru focar tip A și B, recomandându-se un stingător de minimum 50 kg la fiecare 500 mp.(7) Echiparea cu instalații automate de stingere a incendiului cu sprinklere se prevede conform normativului P118:2/2013 și/sau SR EN 12845.
     +  SECȚIUNEA II6.2. Performanțe specifice construcțiilor de producție și depozitare6.2.1. Construcții de producție și depozitare de tip obișnuit  +  Articolul 6.2.1.1.(1) Construcțiile de producție și depozitare de tip obișnuit, sunt cele care nu sunt construcții supraterane închise de producție și/sau de depozitare, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.0 mp și lățimea mai mare de 72 m sau construcții (încăperi) de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială (cu acoperiș și pereți de închidere perimetrală plini, în care se prevăd numai goluri psihologice și uși de acces).(2) Construcțiile, compartimentele de incendiu, spațiile și încăperile de producție sau depozitare vor avea precizate riscurile de incendiu.(3) Construcțiile și compartimentele de incendiu vor avea precizate nivelurile de stabilitate la incendiu asigurate.  +  Articolul 6.2.1.2. Construcțiile de producție și depozitare de tip obișnuit pot avea orice nivel de stabilitate la incendiu, dacă sunt conformate astfel încât să fie respectate condițiile de corelare normate între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat (conform condiții minime pe care trebuie să le îndeplinească construcția pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu precizate în Art. 2.1.3.2. și în Tabelul 3), riscul de incendiu, numărul de niveluri și aria compartimentului de incendiu, conform prevederilor de la Art. 6.1.2.2. și Tabelul 114.  +  Articolul 6.2.1.3. În încăperile de producție se pot depozita materiale și substanțe combustibile numai în cantitățile minime necesare fluxului tehnologic pentru un schimb, cantități precizate de beneficiar. Depozitarea materialelor și substanțelor combustibile în cantități mai mari decât cele admise în încăperile de producție se realizează în încăperi proprii, amplasate, alcătuite, separate și protejate conform prevederilor normativului și reglementărilor tehnice specifice.  +  Articolul 6.2.1.4.(1) Construcțiile de producție și depozitare obișnuite pot fi amplasate independent sau comasate cu alte construcții de producție și/sau depozitare, în limitele ariilor compartimentelor de incendiu admise în normativ.(2) Construcțiile de producție și depozitare nu se comasează cu clădiri civile, fiind obligatorie compartimentarea lor cu pereți rezistenți la foc funcție de densitatea sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, conform prevederilor de la Art. 2.3.1.2 și Tabelul 5 și, după caz, rezistenți și la explozie volumetrică, realizați în conformitate cu dispozițiile Capitolului 2.3.4. Construcțiile cu funcțiuni de producție și/sau depozitare pot fi comasate (între ele), asigurându-se măsurile de compartimentare și protecție corespunzătoare fiecărei funcțiuni.(3) Construcțiile se amplasează față de alte construcții învecinate, la distanțele de siguranță prevăzute la Art. 2.2.1.2. și Tabelul 4 sau se compartimentează prin pereți rezistenți la foc funcție de densitatea sarcinii termice (q), conform prevederilor de la Art. 2.3.1.2 și Tabelul 5 și, după caz, rezistenți și la explozie volumetrică, realizați în conformitate cu dispozițiile aplicabile.  +  Articolul 6.2.1.5. Prin conformarea construcțiilor de producție și depozitare, spațiile cu riscuri de incendiu mari și foarte mari se dispun în zone distincte, asigurându-se măsurile de protecție la foc corespunzătoare, astfel încât, în caz de incendiu, să nu fie afectate arii mari construite și să nu pună în pericol construcții învecinate sau acestea să fie periclitate de incendii produse la vecinătăți.  +  Articolul 6.2.1.6. Construcțiile și încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile se realizeză corespunzător prevederilor normativului, având în vedere riscul de incendiu, clasa de periculozitate a materialelor și substanțelor depozitate, aportul pe care-l pot aduce la inițierea și dezvoltarea incendiilor, precum și sensibilitatea lor la efectele incendiilor, conform Anexa 8 "Caracteristicile substanțelor si materialelor ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare".  +  Articolul 6.2.1.7.(1) Între porțiunile de construcții independente funcțional dar comasate în cadrul unui compartiment de incendiu, pentru separarea riscurilor mijlocii, mari și foarte mari, fără risc de explozie volumetrică, se prevăd elemente despărțitoare cu rezistența la foc determinată în funcție de densitatea sarcinii termice (q) cea mai mare a spațiilor adiacente, dar nu mai mici de EI/REI 120 pentru pereți și REI 90 pentru planșee. Golurile de comunicare din acești pereți trebuie să aibă performanța la foc și fum minimum EI_2 60-C3S_200 pentru risc mijlociu, respectiv EI_2 90-C3S_200 pentru risc mare și foarte mare fără risc de explozie volumetrică.(2) Atunci când separă încăperi sau spații cu riscuri foarte mari de incendiu și risc de explozie volumetrică, elementele despărțitoare vor fi și rezistente la explozie.  +  Articolul 6.2.1.8. În construcțiile de producție și depozitare obișnuite, se asigură căi de evacuare a utilizatorilor în număr corespunzător, distribuite, alcătuite, realizate și dimensionate în conformitate cu prevederile prezentului normativului.  +  Articolul 6.2.1.9. Pentru intervenție în caz de incendiu, construcțiile de producție și/sau depozitare obișnuite vor avea asigurate posibilități de acces și circulație pentru autospecialele de intervenție, cel puțin pe o latură, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.6.2.2. Construcții de producție și depozitare de tip special  +  Articolul 6.2.2.1. Construcțiile supraterane închise de producție și/sau de depozitare, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m trebuie să îndeplinească condițiile de încadrare în nivelurile I sau II de stabilitate la incendiu (conform condiții minime pe care trebuie să le îndeplinească construcția pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu I sau II precizate în Art. 2.1.3.2. și în Tabelul 3) și se conformează astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare stabilite în Art. 6.1.2.2. și Tabelul 114.  +  Articolul 6.2.2.2.Construcțiile și încăperile supraterane închise, cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp, în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială (cu acoperiș și pereți de închidere perimetrală plini, în care se prevăd numai goluri psihologice și uși de acces), se alcătuiesc și realizează în conformitate cu prevederile normativului (conform condiții minime pe care trebuie să le îndeplinească construcția pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu precizate în Art. 2.1.3.2. și în Tabelul 3), conformându-se astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare stabilite în Art. 6.1.2.2. și Tabelul 114.  +  Articolul 6.2.2.3.(1) Construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, se amplasează independent față de alte construcții învecinate, cel puțin la distanțele de siguranță normate în Art. 2.2.1.2. și Tabelul 4, majorate cu 100%, cu excepția construcțiilor care le deservesc, respectiv post de transformare, generatoare, rezervoare de apă (cu excepția stației de pompare) etc., care se amplasează la distanțele de siguranță conform dispozițiilor specifice acestora.(2) Este interzisă comasarea construcțiilor de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, cu alte construcții de producție/depozitare sau civile.  +  Articolul 6.2.2.4.(1) Construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, pot fi amplasate independent sau comasate cu alte construcții de producție și/sau depozitare.(2) Construcțiile independente de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, se amplasează față de alte construcții învecinate la distanțele de siguranță prevăzute în Art. 2.2.1.2. și Tabelul 4, sau se compartimentează cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu.(3) Comasarea cu alte construcții de producție și/sau depozitare se poate realiza în limitele compartimentelor de incendiu stabilite la Art. 6.1.2.2 și Tabelul 114, asigurându-se separarea funcțiunilor diferite cu elemente de construcție verticale și orizontale cu rezistențe la foc determinate în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, dar nu mai puțin de REI 180 sau EI 180-M pentru pereți și REI 120 pentru planșee.  +  Articolul 6.2.2.5.Porțiunile de construcție sau grupările de încăperi cu risc mare sau foarte mare de incendiu, se recomandă să fie dispuse adiacent închiderilor perimetrale ale construcției și, pe cât posibil grupate, în clădirile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m.  +  Articolul 6.2.2.6. Încăperile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu, vor fi dispuse, pe cât posibil, în zone distincte ale construcției.  +  Articolul 6.2.2.7.(1) În construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, încăperile și compartimentele de incendiu cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.(2) Dispozitivele de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat, vor avea aria utilă/ aerodinamică liberă totală de minimum 1% din aria pardoselii încăperii în care se prevăd sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.  +  Articolul 6.2.2.8.(1) În construcțiile, compartimentele de incendiu și încăperile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, încăperile și compartimentele de incendiu cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.(2) Dispozitivele de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat, vor avea aria utilă/ aerodinamică liberă totală de minimum 1% din aria pardoselii încăperii în care se prevăd sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.  +  Articolul 6.2.2.9. Construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, și construcțiile și încăperile de producție și/sau depozitare supraterane închise, cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, vor avea asigurate căi de evacuare a utilizatorilor în număr corespunzător, dimensionate, distribuite, alcătuite și realizate potrivit prevederilor normativului.  +  Articolul 6.2.2.10.(1) În interiorul construcției de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, se asigură și hidranți de incendiu amplasați la nivelul pardoselii sau îngropați în pardoseală, în cutii speciale, corespunzătoare, astfel amplasați încât să poată fi utilizați pentru stingere.(2) La construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, la care nu se poate asigura protecția întregii suprafețe de la hidranții de incendiu exteriori, se prevăd hidranți de incendiu interiori pe tunelurile sau degajamentele protejate speciale de evacuare.  +  Articolul 6.2.2.11.(1) Pentru intervenția din exterior în caz de incendiu, construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, vor avea asigurate căi de acces și circulație pentru autospecialele de intervenție cel puțin pe două laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.(2) Accesul personalului de intervenție în construcție, se asigură prin circulațiile funcționale ale construcției și prin panouri de acces prevăzute în pereții plini de închidere perimetrală (exteriori), panouri dispuse la maximum 60 m unul de altul, ușor demontabile din exterior și marcate vizibil pentru a fi ușor de recunoscut în caz de incendiu.  +  Articolul 6.2.2.12. Construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, vor avea asigurate căi de acces, posibilități de intervenție a autospecialelor, cel puțin pe două laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.  +  SECȚIUNEA III6.3. Performanțe specifice construcțiilor de depozitare a materialelor si substanțelor6.3.1. Prevederi comune  +  Articolul 6.3.1.1.(1) Construcțiile închise de depozitare și depozitele deschise de materiale și substanțe vor avea stabilite și precizate riscurile de incendiu conform prevederilor Art.2.1.2.2. și Art. 2.1.2.5.(2) La realizarea depozitelor aferente clădirilor civile, se respectă și prevederile privind performanțele specifice acestor construcții.  +  Articolul 6.3.1.2.(1) Depozitele închise de materiale și substanțe pot fi amplasate independent sau se comasează cu alte construcții.(2) Depozitele deschise de materiale sau substanțe se amplasează numai independent față de vecinătăți, la distanțele minimum normate în prezentul normativ, considerându-se construcții de nivelul V de stabilitate la incendiu (depozitele deschise de materiale solide combustibile, depozitele de lichide combustibile categoria D6, clasa L III și categoria D7 se amplasează față de vecinătăți la distanțele minimum prevăzute de normativ).(3) Depozitele de lichide combustibile categoria D6, clasa L III (depozite constituite din rezervoare supraterane), se amplasează la minimum 30 m distanță față de construcții, iar depozitele categoria D7 la 20 m distanță față de construcții.(4) Construcțiile închise de depozitare a materialelor sau substanțelor ,se amplasează față de obiecte învecinate cel puțin la distanțele de siguranță stabilite în Art. 2.2.1.2. și Tabelul 4, precum și în reglementările tehnice specifice, sau se compartimentează conform prevederilor normativului. Pentru depozitele închise cu riscuri foarte mari de incendiu, distanțele de siguranță normate se majorează cu 100%.(5) Depozitele deschise pentru materiale combustibile se amplasează față de vecinătăți la o distanță minimă de 10 m, dacă reglementările specifice nu dispun altfel.(6) La amplasarea depozitelor se are în vedere limitarea posibilităților ca un incendiu produs în depozit să pună în pericol construcții sau instalații învecinate sau să se producă incendierea depozitului din cauza unui incendiu la o construcție sau instalație învecinată.(7) Depozitele de lichide combustibile se amplasează în zone situate mai jos decât construcțiile învecinate astfel încât să nu fie posibilă deversarea sau scurgerea lichidelor și propagarea incendiului la vecinătăți, sau se asigură măsuri de protecție corespunzătoare (diguri, ziduri de protecție etc.). De asemenea, prin amplasarea acestor depozite, se vor asigura distanțe și măsuri de protecție față de cursuri de apă, lacuri, iazuri, bălți etc., situate în vecinătate.  +  Articolul 6.3.1.3. Construcțiile închise de depozitare comasate între ele sau cu alte construcții, se compartimentează conform prevederilor normativului.  +  Articolul 6.3.1.4.(1) Depozitarea materialelor și substanțelor se realizează în funcție de caracteristicile fizico-chimice ale acestora, astfel încât să nu inițieze incendii, iar în cazul în care se produc incendii, acestea să poată fi stinse cu produse de stingere adecvate.(2) Pot fi depozitate diferite materiale și substanțe în aceeași încăpere, dacă amestecul lor sau al vaporilor acestora nu prezintă risc de autoaprindere sau explozie volumetrică și, în caz de incendiu se pot utiliza aceleași produse de stingere.(3) Depozitarea materialelor solide împreună cu lichide sau gaze combustibile nu este admisă. Fac excepție situațiile precizate în reglementările tehnice specifice.(4) Atunci când se depozitează materiale sau substanțe care prezintă risc de autoaprindere, este obligatorie stabilirea duratei de depozitare a acestora și luarea măsurilor necesare verificării temperaturii.(5) Depozitele de azotat de amoniu se realizează numai din materiale de construcții fără goluri, clasa de reacție la foc A1 și se recomandă amplasarea față de alte construcții la distanțele minime stabilite.  +  Articolul 6.3.1.5.(1) Prin depozite sau încăperi de depozitare a materialelor sau substanțelor nu este admisă trecerea (traversarea) conductelor pentru gaze sau lichide combustibile, de încălzire sau de apă, precum și a rețelelor electrice, aferente altor consumatori (din afara acestor spații).(2) Prin excepție și pe baza justificării tehnice, trecerile respective vor fi realizate în canale proprii, închise cu elemente de construcție rezistente la foc minimum EI/REI 180.(3) Este interzisă pozarea conductelor pentru apă sau pentru produse care conțin apă sau pe care poate condensa apa, în depozite pentru materiale sau substanțe care reacționează periculos cu apa.  +  Articolul 6.3.1.6.(1) Construcțiile depozitelor pentru materiale sau substanțe vor avea asigurate căi de acces, circulație funcțională și de evacuare în caz de incendiu, astfel dimensionate și realizate încât să asigure evacuarea utilizatorilor și să permită intervenția de stingere a incendiilor.(2) La construcțiile de depozitare fără locuri permanente de lucru (vizitabile de maximum 8 ori pe schimb), nu este obligatorie îndeplinirea condițiilor specifice căilor de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu.  +  Articolul 6.3.1.7.(1) În construcțiile pentru depozitarea materialelor sau substanțelor, se pot depozita lichide combustibile în rezervoare sau recipiente (ambalaje) în cazurile și condițiile prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice, avându-se în vedere și prevederile din Anexa 8.2 privind "Categorii de lichide inflamabile - în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului european și al Consiliului din 16 decembrie 2008"(Prevederi generale privind clasificarea lichidelor inflamabile/Considerații suplimentare privind clasificarea lichidelor inflamabile/Categorii de depozite de lichide inflamabile)".(2) Indiferent de modul de depozitare al lichidelor combustibile, este obligatorie precizarea categoriei depozitului, zonarea riscurilor de incendiu și, după caz, de explozie volumetrică, și asigurarea măsurilor de protecție specifice prevăzute în normativ și în reglementările tehnice specifice, astfel încât să se asigure limitarea propagării incendiilor și condițiile stingerii cu operativitate a incendiilor.(3) Atunci când construcțiile de depozitare sunt de tip special, respectiv supraterane închise, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m sau supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, se respectă și măsurile de securitate la incendiu specifice acestora.  +  Articolul 6.3.1.8. Încăperile de depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.6.3.2. Depozite închise de materiale și substanțe combustibile  +  Articolul 6.3.2.1.(1) Construcțiile închise pentru depozite de materiale și substanțe combustibile (depozitele închise), vor avea nivelul de stabilitate la incendiu asigurat în funcție de riscul de incendiu și clasa de periculozitate a produselor depozitate, fiind astfel conformate încât să îndeplinească condițiile de corelare admise între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri și aria construită (Ac), potrivit prevederilor din Art. 6.1.2.2. și Tabelul 114.(2) În cazul în care construcția închisă a depozitului este supraterană închisă cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m sau supraterană închisă cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, este obligatorie și respectarea prevederilor privind performanțele specifice acestor tipuri speciale de construcții.  +  Articolul 6.3.2.2.(1) Construcțiile închise de depozitare etajate vor avea planșee cu rezistența la foc REI corespunzătoare densității sarcinii termice (q) în acord cu Tabelul 5 coroborat cu Tabelul 3 (se alege cea mai mare valoare dintre cele două) astfel realizate încât să împiedice propagarea incendiilor între nivelurile construcției.(2) Fac excepție de la alin. (1) construcțiile de depozitare cu platforme de stocare mecanizate și fără locuri permanente de lucru, la care platformele (totale sau parțiale) pot fi din materiale și elemente incombustibile, atunci când sunt prevăzute instalații automate de stingere a incendiului la toate nivelurile.  +  Articolul 6.3.2.3.(1) Construcțiile închise pentru depozitarea lichidelor combustibile se realizează din materiale și elemente de construcție rezistente la foc corespunzător prevederilor normativului și a reglementărilor tehnice specifice, asigurându-se compartimentarea încăperilor de depozitare cu capacitatea a maximum 50 mc de lichide din clasele L I sau L II (respectiv echivalentul acestora pentru lichide din clasa L III), cu pereți rezistenți la foc EI/REI și, după caz, rezistenți la explozie volumetrică.(2) Construcțiile pentru depozitarea lichidelor combustibile vor avea precizată zonarea riscurilor de incendiu și explozie volumetrică.  +  Articolul 6.3.2.4. Depozitele închise pentru materiale și substanțe combustibile vor fi astfel conformate la incendiu încât să nu faciliteze propagarea focului pe arii mari, iar spațiile cu riscuri foarte mari de incendiu, pe cât posibil, vor fi dispuse în zone distincte.  +  Articolul 6.3.2.5.(1) Construcțiile și încăperile închise pentru depozitarea materialelor și substanțelor combustibile se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat sau ventilare mecanică, precum și, după caz, cu panouri de decomprimare la cele și cu risc de explozie volumetrică, conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.(2) Dispozitivele de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat, vor avea aria utilă/aerodinamică liberă totală de minimum 1% din aria pardoselii încăperii în care se prevăd sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.(3) Panourile de decomprimare ale depozitelor cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică, vor avea suprafața necesară asigurării raportului normat în conformitate cu Art. 2.3.4.1.4. și Art. 2.3.4.1.5.  +  Articolul 6.3.2.6.(1) Depozitele închise pentru materiale și substanțe combustibile vor avea asigurate căi de evacuare a utilizatorilor în număr corespunzător, dimensionate, distribuite, alcătuite și realizate potrivit prevederilor normativului.(2) La depozitele închise fără locuri permanente de lucru (vizitabile de maximum 8 ori pe schimb), nu este obligatorie îndeplinirea condițiilor specifice căilor de evacuare în caz de incendiu.  +  Articolul 6.3.2.7. Pentru intervenția din exterior în caz de incendiu, construcțiile închise de depozitare pentru materiale și substanțe combustibile cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp, vor avea asigurate căi de acces și intervenție a autospecialelor, cel puțin pe două laturi astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori, iar depozitele închise cu aria construită mai mică pot avea acces numai pe o latură, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.  +  SECȚIUNEA IV6.4. Performanțe specifice depozitelor supraterane deschise de materiale și substanțe combustibile  +  Articolul 6.4.1. Amplasarea depozitelor deschise de materiale și substanțe combustibile solide, lichide sau gazoase se realizează potrivit prevederilor normativului și reglementărilor tehnice specifice, asigurându-se limitarea propagării ușoare a incendiului și condițiile corespunzătoare de intervenție în caz de incendiu. Depozitele deschise de materiale solide combustibile se amplasează față de vecinătăți la distanțe de minimum 10 m.  +  Articolul 6.4.2. Depozitele de lichide combustibile categoria D6, clasa L III (depozite constituite din rezervoare supraterane), se amplasează la minimum 30 m distanță față de construcții, iar depozitele categoria D7 la 20 m. Atunci când rezervoarele sunt îngropate, distanțele se pot reduce cu 50%.  +  Articolul 6.4.3. În cazul depozitării pe aceeași platformă exterioară a materialelor și substanțelor combustibile din șorțuri diferite, se va asigura dispunerea organizată a produselor astfel încât să nu favorizeze propagarea incendiilor pe suprafețe mari.  +  Articolul 6.4.4.(1) Depozitele deschise de lichide combustibile se amplasează în zone situate mai jos decât obiectele învecinate, iar atunci când, din motive justificate tehnic, amplasarea se face la o cotă mai ridicată, se iau măsuri care să împiedice scurgerea lichidelor combustibile spre obiecte învecinate și transmiterea incendiului la acestea.(2) În cazul amplasării depozitelor deschise de lichide combustibile în vecinătatea unor ape (mare, râu, lac, iaz etc.), se iau măsuri pentru împiedicarea scurgerii lichidelor combustibile spre acestea, dar și pentru evitarea inundării depozitelor.  +  Articolul 6.4.5. Depozitele deschise de lichide combustibile vor avea precizată zonarea riscurilor de incendiu și explozie.  +  Articolul 6.4.6.(1) Rezervoarele (sau grupurile de rezervoare) supraterane sau semiîngropate pentru lichide combustibile care nu au pereți dubli, vor avea cuvă de retenție mărginită de diguri sau pereți continui, care să reziste la solicitările mecanice și termice produse în timpul incendiilor.(2) Cuvele de retenție se dimensionează și realizează în așa fel încât să nu permită deversarea lichidelor combustibile în afara lor.  +  Articolul 6.4.7. Depozitarea lichidelor combustibile în ambalaje sau recipiente, se poate face pe platforme deschise executate din materiale clasa de reacție la foc A1, situate deasupra nivelului terenului înconjurător și delimitate cu rigole de scurgere.  +  Articolul 6.4.8.(1) Pentru intervenția din exterior în caz de incendiu, depozitele deschise pentru materiale și substanțe combustibile cu aria mai mare de 600 mp, vor avea asigurat acces și circulații de intervenție pe patru laturi astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, integral pe 100 % din perimetrul depozitului exterior. Depozitele deschise cu aria mai mică de 600 mp pot avea acces numai pe trei laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 75% din perimetrul depozitului exterior.(2) Accesul personalului de intervenție la depozitele deschise pentru materiale și substanțe combustibile se asigură prin circulațiile funcționale ale acestora, marcate corespunzător.
     +  CAPITOLUL 77. PERFORMANȚE ALE CONSTRUCȚIILOR CU FUNCȚIUNI MIXTE7.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)  +  Articolul 7.1.1.(1) La construcțiile cu funcțiuni mixte (civile, de producție și/sau de depozitare), funcțiunile diferite se separă între ele potrivit cerințelor funcționale și prevederilor normativului.(2) Funcțiunea distinctă (civilă, de producție și/sau depozitare) care depășește 50% din aria desfășurată totală a construcției (Ad), determină încadrarea acesteia în construcție cu funcțiuni mixte civile sau în construcție cu funcțiuni mixte de producție și/sau depozitare.(3) În cazul în care suprafețele celor două funcțiuni sunt egale, clădirea va fi considerată ca fiind cu funcțiunea de producție și/sau depozitare.(4) Atunci când în clădire sunt mai multe destinații diferite civile, respectiv de producție și/sau depozitare, funcțiunea cu aria totală desfășurată cea mai mare din cea a construcției (Ad), determină funcțiunea civilă sau funcțiunea de producție sau de depozitare a clădirii.  +  Articolul 7.1.2. Corespunzător încadrării construcției, se asigură măsurile de securitate la incendiu prevăzute în normativ pentru construcții civile sau pentru construcții de producție și/sau depozitare, iar pentru fiecare porțiune din construcție se respectă și măsurile de protecție specifice destinației respective.  +  Articolul 7.1.3.(1) Zonele, încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile cu funcțiuni mixte, vor avea determinate și precizate riscurile de incendiu specifice, conform prevederilor Art. 2.1.2.2. și Art. 2.1.2.5.(2) Cel mai periculos risc de incendiu care reprezintă peste 30% din aria desfășurată (Ad) a unei porțiuni de construcție (separată cu pereți și planșee rezistente la foc), determină riscul de incendiu pentru întreaga porțiune.(3) Cel mai periculos risc de incendiu al unei porțiuni de construcție, a cărui arie desfășurată (Ad) reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată (Ad) a construcției respective, determină riscul de incendiu al întregii construcții cu funcțiuni mixte.  +  Articolul 7.1.4. Construcțiile cu funcțiuni mixte vor avea determinat și precizat nivelul de stabiltate la incendiu conform prevederilor din Art. 2.1.3.2. și Tabelul 3, ținând seama și de condițiile specifice tipului de construcție (înaltă, foarte înaltă sau cu săli aglomerate, tipuri obișnuite sau speciale de construcții de producție/ depozitare).7.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor  +  Articolul 7.2.1.(1) Construcțiile cu funcțiuni mixte se amplasează la distanțele de siguranță prevăzute în Art. 2.2.1.2. și Tabelul 4, având în vedere ansamblul constituit și riscul de incendiu al construcției.(2) Atunci când nu se pot asigura distanțele de siguranță normate, construcția se compartimentează față de vecinătăți corespunzător prevederilor normativului.  +  Articolul 7.2.2. Prin conformarea la foc a construcțiilor cu funcțiuni mixte, se va urmări dispunerea distinctă a funcțiunilor diferite și îndeplinirea condițiilor de corelare între destinație, risc de incendiu, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri și aria construită (Ac) a construcției, conform prevederilor din Art. 2.2.2.2., Art. 3.1.2.6., Art. 3.1.2.7. și Art. 6.1.2.2. și Tabelul 41, Tabelul 42 și Tabelul 114.  +  Articolul 7.2.3.(1) Atunci când construcția cuprinde activități civile diferite, independente funcțional și necompartimentate în condițiile prevăzute la Art. 7.2.2., se asigură îndeplinirea condițiilor de peformanță cele mai severe prevăzute în normativ pentru respectivele destinații, iar dacă funcțiunile sunt dispuse într-o construcție înaltă, foarte înaltă sau cu săli aglomerate, vor fi îndeplinite și condițiile de performanță specifice acestor tipuri de clădiri.(2) În construcțiile cu funcțiuni mixte civile, de producție și/sau depozitare, în fiecare porțiune se asigură îndeplinirea condițiilor de performanță prevăzute în normativ pentru respectiva funcțiune, având în vedere și implicațiile acestora asupra întregii construcții.(3) În toate situațiile, se va asigura limitarea posibilităților de propagare ușoară a focului și fumului atât la porțiunile incendiate, cât și la porțiunile adiacente de construcție cu alte funcțiuni, luându-se măsurile de protecție corespunzătoare prevăzute în normativ.  +  Articolul 7.2.4.(1) În construcțiile etajate cu funcțiuni mixte de producție și/sau depozitare, nu este recomandată dispunerea unor încăperi cu riscuri foarte mari de incendiu și explozie volumetrică la nivelurile inferioare (supraterane sau subterane).(2) Dispunerea încăperilor cu riscuri foarte mari de incendiu și de explozie volumetrică în construcțiile cu funcțiuni mixte de producție și/sau depozitare, se recomandă a se face la ultimul nivel suprateran al construcției și numai cu asigurarea măsurilor de protecție corespunzătoare. În cazul în care, din motive tehnice, nu este posibilă dispunerea acestora la ultimul nivel al construcției, se asigură compartimentarea cu pereți și planșee rezistente la foc și după caz, la explozie volumetrică, corespunzător alcătuite și dimensionate.7.3. Limitarea propagării incendiilor  +  Articolul 7.3.1.(1) Destinațiile independente, dispuse în construcția cu funcțiuni mixte, se separă între ele și față de căile comune de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor prin elemente de construcție despărțitoare rezistente la foc, conform prevederilor normativului.(2) În cazul în care destinațiile respective constituie compartimente de incendiu distincte, separarea lor se realizează cu pereți de compartimentare rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu și după caz, rezistenți la foc și explozie volumetrică.(3) Prin modul de dispunere, alcătuire și realizare a elementelor de construcție despărțitoare, se va asigura limitarea propagării focului și a fumului la funcțiunile alăturate pe timpul normat, iar în cadrul aceleași funcțiuni se va asigura limitarea propagării ușoare a focului și fumului pe arii mari construite.  +  Articolul 7.3.2. Elementele de construcție utilizate pentru limitarea propagării focului și a fumului, trebuie să îndeplinească condițiile de peformanță normate, în funcție de rolul pe care îl au pentru securitatea la incendiu a construcției.  +  Articolul 7.3.3.(1) Separarea destinațiilor diferite în construcții etajate cu funcțiuni mixte, se asigură prin pereți rezistenți la foc EI/REI, planșee rezistente la foc REI corespunzătoare riscului de incendiu cel mai periculos și a densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, iar eventualele goluri de circulație funcțională și de evacuare din elementele de separare se protejează cu elemente de închidere, conform prevederilor normativului.(2) Limitarea propagării focului între funcțiuni diferite dispuse într-o construcție etajată se asigură pe fațade (exteriorul închiderilor perimetrale) și prin interiorul construcției.(3) Condițiile de peformanță pe care trebuie să le îndeplinească elementele de construcție cu rol de limitare a propagării focului și a fumului, sunt cele stabilite în normativ.  +  Articolul 7.3.4. Căile comune de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor construcției cu funcțiuni mixte (orizontale și verticale), se separă față de diferitele funcțiuni adiacente corespunzător funcțiunii care impune condițiile cele mai severe, riscului de incendiu și densității sarcinii termice (q) a acestora, iar eventualele goluri de circulație funcțională și de evacuare din aceste elemente de separare se protejează cu elemente de închidere care îndeplinesc condițiile normate.  +  Articolul 7.3.5. Parcajele pentru autoturisme se pot dispune în construcții cu funcțiuni mixte, cu condiția separării lor de restul construcției prin elemente rezistente la foc, respectiv pereți EI/REI și planșee REI corespunzătoare iar în aceste elemente de separare sunt admise numai goluri strict necesare de acces și circulație, protejate corespunzător.  +  Articolul 7.3.6.(1) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu este obligatorie la încăperile stabilite în normativ, potrivit destinației specifice acestora și a tipului de construcție cu funcțiuni mixte.(2) Alcătuirea și realizarea sistemelor destinate evacuării fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, trebuie să corespundă prevederilor normativului și prevederilor reglementărilor tehnice.(3) Porțiunile de construcții cu funcțiuni distincte, se prevăd cu dispozitive independente de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, separate de cele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din alte funcțiuni.(4) În cazuri justificate tehnic, pentru funcțiuni diferite cu același risc de incendiu dispuse în construcția cu funcțiuni mixte, se pot realiza instalații comune de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu în caz de incendiu, cu condiția luării măsurilor de protecție care să asigure limitarea propagării incendiilor între destinații prin tubulaturile care străpung elementele de separare ale acestora (pereți, planșee).  +  Articolul 7.3.7. Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu din căile comune de evacuare ale utilizatorilor construcției cu funcțiuni mixte (orizontale și verticale), se realizează cu sisteme proprii, independente de cele aferente altor încăperi sau funcțiuni ale construcției.  +  Articolul 7.3.8. Este obligatorie realizarea prin sistem independent a evacuării fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din sălile aglomerate, depozite pentru materiale și/sau substanțe combustibile, precum și din încăperi și spații cu risc mare sau foarte mare de incendiu.  +  Articolul 7.3.9. Atunci când ghenele și canalele pentru evacuarea fumului dintr-o încăpere trec prin alte încăperi sau destinații, pe toată porțiunea de trecere, pereții canalelor vor fi rezistenți la foc corespunzător densității sarcinii termice (q) din spațiul respectiv, dar minimum EI 120 (ve și/sau ho) S_multi. Ghenele verticale prin care tubulaturile colectoare ale sistemului de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu traversează alte niveluri ale construcției vor îndeplini condițiile prevăzute la Art. 2.4.11.2.  +  Articolul 7.3.10. Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări de evacuare supraterane închise ale construcțiilor cu funcțiuni mixte, se asigură prin tiraj natural- organizat (cu evacuare natural-organizată prin trape și admisie de aer conform prevederi normate) sau se pun în suprapresiune, iar la cele subterane se poate realiza prin tiraj natural-organizat (cu evacuare natural-organizată prin trape și admisie de aer conform prevederi normate) sau se pun în suprapresiune, în condițiile și cu respectarea prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate.7.4. Alcătuiri constructive  +  Articolul 7.4.1. Construcțiile cu funcțiuni mixte se conformează și realizează din materiale, produse și elemente de construcție care asigură îndeplinirea condițiilor de corelare normate și nu propagă focul cu ușurință.  +  Articolul 7.4.2.(1) Funcțiunile diferite din construcție se separă cu pereți EI/REI și planșee REI, după caz, cu rezistențe la foc determinate în funcție de riscul de incendiu și densitatea sarcinii termice (q) din încăperile pe care le separă, conform prevederilor normativului și Anexei 8.1 privind "Clasificarea suplimentară a materialelor/produselor și substanțelor depozitate, după clasa de periculozitate", precum și de condițiile de performanță specifice destinației și tipului de clădire.(2) Eventualele goluri interioare ale elementelor de construcție vor avea continuitatea întreruptă, conform prevederilor normativului, astfel încât să nu favorizeze propagarea focului și a fumului pe arii mari construite și între funcțiuni diferite ale construcției.  +  Articolul 7.4.3. Prin alcătuirea și realizarea porțiunilor separate de construcție cu funcțiuni distincte (civile, de producție și/sau depozitare), se vor îndeplini condițiile de performanță specifice fiecărei funcțiuni, iar întreaga construcție cu funcțiuni mixte va îndeplini condițiile de performanță corespunzătoare ansamblului constituit.  +  Articolul 7.4.4. Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile, se alcătuiesc, realizează și separă de restul construcției, corespunzător prevederilor normativului.  +  Articolul 7.4.5. În situațiile admise, încăperile cu risc foarte mare de incendiu se dispun, alcătuiesc, realizează și utilizează astfel încât să nu pună în pericol construcția, asigurându-se măsurile de protecție corespunzătoare prevederilor normativului și reglementărilor tehnice.  +  Articolul 7.4.6. Porțiunile de construcție care cuprind sau constituie săli aglomerate, vor fi alcătuite corespunzător prevederilor privind performanțele specifice acestora, separându-se de alte funcțiuni ale construcției prin pereți EI/REI și, după caz, planșee REI rezistente la foc, corespunzător prevederilor normate.  +  Articolul 7.4.7. Porțiunile subterane ale construcțiilor cu funcțiuni mixte în care se dispun funcțiuni distincte față de cele supraterane, vor îndeplini și condițiile specifice acestor funcțiuni.7.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu  +  Articolul 7.5.1. În construcțiile cu funcțiuni mixte se prevăd căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu în număr corespunzător, dispuse, alcătuite și dimensionate potrivit destinației respective și a prevederilor normate.  +  Articolul 7.5.2.(1) Căile de evacuare ale construcției cu funcțiuni mixte, pot fi proprii unei funcțiuni sau unui grup de funcțiuni sau pot fi comune tuturor funcțiunilor din construcție.(2) În construcțiile cu funcțiuni mixte care au diferite destinații dispuse în zone distincte ale construcției, timpii (lungimile) căilor de evacuare trebuie să îndeplinească performanțele corespunzătoare fiecărei funcțiuni. Atunci când căile de evacuare sunt comune mai multor funcțiuni sau tuturor funcțiunilor din construcție, prin număr, dispunere, dimensionare și alcătuire se vor îndeplini condițiile de performanță cele mai severe ale funcțiunilor respective pentru care se asigură evacuarea. În porțiuni sau zone ale construcției în care o funcțiune determină dimensiuni mai mici ale căilor de evacuare, se pot reduce corespunzător lățimile căilor de evacuare în porțiunea sau zona respectivă.  +  Articolul 7.5.3.(1) Separarea căilor de circulație funcțională și evacuare a utilizatorilor față de încăperile adiacente, se realizează corespunzător condițiilor normate pentru funcțiunea respectivă și tipul de clădire.(2) Golurile de acces la căile de evacuare practicate în pereții despărțitori ai acestora, se protejează cu elemente de închidere corespunzătoare riscului de incendiu, a destinației încăperilor adiacente și tipului de clădire, conform prevederilor normativului.  +  Articolul 7.5.4. Scările de evacuare interioare comune ale construcțiilor cu funcțiuni mixte, se închid în case de scări, separate de restul construcției prin elemente rezistente la foc, potrivit funcțiunii care impune condițiile cele mai severe. Scări interioare deschise (neînchise în case de scări), se pot prevedea numai în cazurile și în condițiile stabilite în normativ, ținând cont de cerințele menționate mai sus.  +  Articolul 7.5.5. În construcțiile cu funcțiuni mixte pot fi prevăzute scări rulante realizate conform prevederilor Art. 2.5.6.3.3., cu condiția asigurării și a căilor de evacuare a utilizatorilor prin scări închise.  +  Articolul 7.5.6. Rampele scărilor interioare aferente subsolurilor se separă față de rampele scărilor supraterane, cu excepția situațiilor menționate în normativ (Art. 2.5.6.2.3. alin. (3)).  +  Articolul 7.5.7. Căile interioare de circulație și transport pe verticală (scări, ascensoare, monte- charge etc.), se separă de restul construcției prin pereți EI/REI și după caz, planșee REI care îndeplinesc condițiile normate de rezistență la foc, iar golurile de acces practicate în pereții de separare se protejează cu elemente de închidere, conform normativului.  +  Articolul 7.5.8. Atunci când se prevăd scări exterioare deschise de evacuare, acestea se amplasează și realizează astfel încât circulația utilizatorilor să nu fie blocată de flăcările sau fumul produse în caz de incendiu în construcția cu funcțiuni mixte sau la construcțiile amplasate în vecinătate.  +  Articolul 7.5.9.(1) Determinarea unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu pe căile de circulație funcțională și de evacuare comune, are în vedere clădirea în ansamblu și se asigură cele mai severe măsuri de protecție normate.(2) Atunci când se prevăd căi de evacuare distincte, proprii unei funcțiuni sau grup de funcțiuni similare, la determinarea unităților (fluxurilor) de trecere de evacuare se respectă condițiile normate pentru destinația respectivă.  +  Articolul 7.5.10.(1) Stabilirea numărului de utilizatori pentru care se asigură evacuarea în caz de incendiu, are în vedere nivelul de ocupare și capacitățile maxime simultane normate de utilizatori, în funcție de destinația și dispunerea acestora în construcție.(2) Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) se determină corespunzător fiecărei funcțiuni luată în considerare, conform prevederilor normativului, iar pentru întreaga construcție, căile comune de evacuare vor asigura condițiile normate cele mai severe.  +  Articolul 7.5.11. Dacă deasupra nivelului construcției supraterane, care determină dimensionarea rampelor scărilor de evacuare, se află funcțiuni care necesită dimensiuni mai mici ale acestora, în porțiunile respective ale construcției se pot reduce corespunzător aceste dimensiuni. În toate situațiile, pe traseul de evacuare, până la exterior al nivelului cel mai aglomerat luat în considerare, nu este admisă reducerea dimensiunilor căilor de evacuare.  +  Articolul 7.5.12. Lungimile de evacuare maximum admise pe căile de evacuare, vor îndeplini condițiile stabilite în normativ pentru funcțiunea respectivă, iar pentru căile comune de circulație funcțională și de evacuare ale construcției se respectă lungimile normate cele mai severe.  +  Articolul 7.5.13. Alcătuirea și dimensionarea căilor de evacuare în caz de incendiu, vor corespunde condițiilor stabilite în normativ.  +  Articolul 7.5.14. Scările de evacuare interioare închise ale construcțiilor cu funcțiuni mixte, vor avea acces pe terasele construcțiilor respective, atunci când sunt clădiri înalte sau foarte înalte, potrivit prevederilor normativului.7.6. Condiții de acces, intervenție si salvare în caz de incendiu  +  Articolul 7.6.1.(1) Construcțiile cu funcțiuni mixte, trebuie să aibă asigurate căi de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu, astfel dispuse, alcătuite și realizate încât forțele de intervenție să poată acționa în timp scurt și în condiții de siguranță.(2) Construcțiile trebuie să fie accesibile autospecialelor de intervenție în caz de incendiu potrivit destinației, tipului de clădire și condițiilor stabilite în normativ.(3) Posibilitățile de acces pentru autospecialele de intervenție (drumuri, platforme etc.), trebuie să permită accesul și intervenția în special la zonele și funcțiunile mai periculoase ale construcției, la cele cu aglomerări de persoane, la deschiderile (protejate sau neprotejate) din pereții exteriori perimetrali, precum și la sursele de alimentare cu apă.(4) Numărul, alcătuirea, conformarea și realizarea posibilităților exterioare de acces și circulație a autospecialelor de intervenție, vor corespunde prevederilor normativului.(5) Accesul și circulațiile funcționale interioare, care asigură și intervenția în caz de incendiu, se echipează și marchează corespunzător, astfel încât să faciliteze recunoașterea și utilizarea lor în condițiile specifice de intervenție la incendiu.(6) Pentru destinații ale construcției cu funcțiuni mixte, care necesită condiții speciale de salvare a utilizatorilor în caz de incendiu (copii, bolnavi, persoane cu dizabilități/handicap etc.), căile de circulație și salvare vor fi corespunzător dimensionate, alcătuite și echipate, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate.  +  Articolul 7.6.2. Construcțiile cu funcțiuni mixte vor avea asigurate posibilități de acces pentru autospecialele de intervenție cel puțin pe două laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori, iar cele cu aria construită (Ac) mai mică de 600 mp, pe o latură, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.7.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor  +  Articolul 7.7.1. Construcțiile cu funcțiuni mixte se echipează cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, precum și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.  +  Articolul 7.7.2. Construcțiile cu funcțiuni mixte se echipează cu stingătoare portative, cu performanțe de stingere corespunzătoare încadrării construcției (prevăzute diferențiat în normativ, pentru construcții civile sau pentru construcții de producție și/sau depozitare), iar pentru fiecare porțiune din construcție se respectă și prevederile privind performanțele specifice funcțiunii respective.  +  CAPITOLUL 8SISTEME DE CONTROL AL FUMULUI ȘI A GAZELOR FIERBINȚI ÎN CAZ DE INCENDIU8.1. Dispoziții generale  +  Articolul 8.1.1.(1) În scopul asigurării condițiilor de evacuare a utilizatorilor, a limitării propagării focului și a facilitării intervenției de stingere a incendiului, complementar elementelor constructive de separare asigurate (pereți, planșee etc.) în situațiile precizate în normativ se prevăd sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, ecrane, precum și bariere, suprapresiuni etc.(2) Scopul pentru care este proiectat trebuie să fie definit clar, și documentația de proiectare trebuie să indice dacă sistemele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți vor servi ca:– modalitate de protejare a căilor de evacuare (pentru mențierea căilor de acces și evacuare libere de fum și căldură radiantă); sau– modalitate de protejare a bunurilor (echipament de protecție și dotări pentru reducerea pagubelor cauzate de produsele de descompunere termică, gazele fierbinți și radiația termică); sau– modalitate de control a temperaturii gazelor fierbinți din fum care afectează, de exemplu, structura clădirii, fațadele sau suprafețele vitrate; sau– modalitate de facilitare a operațiunilor de stingere prin crearea unui strat liber de fum; sau– o combinație a oricăror dintre cele anterioare.(3) Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, se realizează prin tiraj natural- organizat sau prin ventilare mecanică. Prin evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu prin sistem natural-organizat sau sistem mecanic, se urmărește extragerea fumului din partea superioară a incintei incendiate și înlocuirea procentuală a volumului de fum extras cu aer proaspăt.(4) Sistemele de evacuare a fumului ale nivelurilor supraterane ale clădirii, trebuie să fie independente de cele ale nivelurilor subterane.(5) Nu este admisă evacuarea fumului prin sisteme naturale și mecanice simultan în același rezervor de fum.(6) Un sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți trebuie să fie alcătuit din:a) un sistem de evacuare naturală cu un sistem de alimentare naturală cu aer de admisie; saub) un sistem mecanic de evacuare cu un sistem natural de alimentare cu aer de admisie; sauc) un sistem de evacuare naturală cu un sistem mecanic de alimentare cu aer de admisie; saud) un sistem mecanic de evacuare și un sistem mecanic de alimentare cu aer de admisie (sistem în tandem). Ultimele două variante nu trebuie proiectate decât dacă se dispune de o descriere detaliată și tehnică care să arate cum funcționează sistemul în condiții de calcul.  +  Articolul 8.1.2.(1) Alternativ prevederilor prezentului normativ, proiectarea complexă a sistemelor de control al fumului și gazelor fierbinți pentru structuri nestandardizate sau clădiri unde dimensiunile mari, forma sau configurația fac necesare controlul fumului și conform criteriilor de proiectare sau la solicitarea autorităților competente se cer niveluri de performanță adecvate privind înălțimea stratului de aer fără fum, temperatura din stratul de aer, influențe externe etc., (la clădiri înalte și foarte înalte, la mall-uri cu unul sau mai multe etaje; super/hypermagazine; clădiri industriale cu unul sau mai multe etaje și clădiri de depozitare protejate cu sprinklere; clădiri cu atrium și clădiri mixte complexe; parcaje auto închise; scări; încăperi tampon, teatre etc.), precum și la orice altă investiție se dorește, se poate face pe baza standardului SR CEN/TR 12101-5 - Sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți. Partea 5: Ghid de recomandări funcționale și metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți precum și pe baza standardelor SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri și SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță.(2) Acolo unde normativul prevede ventilare în suprapresiune, proiectarea și calculul sistemului se poate face alternativ pe baza standardelor SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri și SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță.(3) Punerea în suprapresiune se realizează astfel încât presiunea pe uși să nu fie mai mică de 30 Pa și să nu depășească 80 Pa.  +  Articolul 8.1.3.(1) Sistemul de evacuare a fumului și gazelor fierbinți poate fi realizat cu tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică.(2) Sistemul de evacuare a fumului și gazelor fierbinți este constituit din guri de admisie a aerului, dispuse la partea inferioară (în treimea inferioară) a spațiului protejat, ecrane continue rezistente la foc minimum DH 30, coborâte sub acoperiș sau sub planșeul superior al spațiului respectiv minimum 50 cm și guri de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, dispuse în treimea superioară a pereților sau în acoperiș.(3) Golurile de introducere (admisie) a aerului și cele de evacuare a fumului se repartizează alternat, distribuindu-se cât mai uniform în spațiul protejat, astfel încât să asigure circulația aerului și evacuarea fumului, îndeplinind condițiile specifice prevăzute în normativ.(4) Introducerile de aer se pot asigura prin:a) scări neînchise în case de scări;b) goluri practicate în fațade, permanent deschise sau cu deschidere automată, de exemplu uși, ferestre (în cazul coridoarelor), trape verticale de fum, ventilatoare prevăzute pentru admisia de aer;c) ușile cu deschidere automată ale încăperilor care se prevăd cu sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, practicate în pereții exteriori ai construcției;d) goluri de introducere permanent deschise sau cu deschidere automată, racordate sau nu la canale și ghene;e) o combinație a oricăror dintre cele enumerate la pct. b), c), d); sauf) o sursă de alimentare de introducere mecanică care utilizează ventilatoare (și tubulatură dacă se indică).(5) Aerul de admisie trebuie să fie totdeauna sub stratul de fum când el intră în contact cu fumul și nu trebuie să fie utilizată simultan aceeași deschidere ca ieșire (evacuare) și ca intrare (admisie). Golurile de admisie a aerului trebuie să fie poziționate pentru a asigura ca aerul introdus să nu influențeze vreun strat de fum în rezervorul de fum, permițând astfel gazelor fierbinți din fum să se răcească și să coboare sau să devină mai turbulente.(6) Evacuarea fumului se asigură prin goluri în acoperiș sau în pereții exteriori, conform prevederilor normate.(7) Sistemul de control al fumului și a gazelor fierbinți nu este obligatoriu în zonele situate la mai puțin de 30 m de pereții exteriori ai construcției care au în treimea superioară goluri permanent deschise sau protejate cu dispozitive care se deschid automat în caz de incendiu și asigură suprafața liberă normată pentru evacuarea fumului prin tiraj natural-organizat, iar în pereții exteriori au dispozitive pentru introducerea de aer proaspăt dimensionate corespunzător normativului.  +  Articolul 8.1.4.(1) Dispozitivele de protecție a golurilor de introducere sau de evacuare, trebuie realizate cu acționare automată și manuală, conform prevederilor normativului. Acționarea automată a dispozitivelor de protecție va fi întotdeauna dublată de comandă manuală. Comanda manuală se va realiza atât centralizat, pentru toate sistemele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți din compartimentul de incendiu în care s-a detectat incendiul, cât și local. La construcțiile echipate cu instalații automate de stingere, se asigură posibilități de acționare pentru personalul existent în spațiul protejat și care să poată comanda manual sistemele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.(2) Dispozitivele de acționare a elementelor de închidere a golurilor de admisie și de evacuare trebuie să asigure:a) deschiderea golurilor și canalelor din volumul protejat;b) oprirea ventilatoarelor care nu sunt prevăzute pentru evacuarea fumului în caz de incendiu;c) pornirea ventilatoarelor de evacuare a fumului și a celor de introducere a aerului de compensare, după caz.(3) Comanda manuală a dispozitivelor de deschidere, poate fi realizată prin sistem mecanic, electric, pneumatic sau hidraulic.(4) În funcție de tipul construcției și prevederile privind performanțele specifice, comanda manuală centralizată trebuie amplasată la serviciul pentru situații de urgență (atunci când trebuie prevăzut) sau la un acces principal al construcției.(5) Comanda automată a dispozitivelor de protecție a golurilor trebuie asigurată de instalația de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului sau de dispozitive locale, atunci când nu se prevede o astfel de instalație.  +  Articolul 8.1.5. Intrarea în funcțiune a oricărui sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, va întrerupe automat funcționarea instalațiilor normale de ventilare și climatizare ale construcției.  +  Articolul 8.1.6. Intrarea în funcțiune a oricărui sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, se va face după intrarea în funcțiune a instalațiilor automate de stingere.  +  Articolul 8.1.7.(1) Instalațiile de evacuare a fumului în caz de incendiu sunt incompatibile cu instalațiile de stingere cu gaze sau pulberi pentru care se prevăd sisteme de ventilare a spațiilor în care a fost refulat agentul de stingere.(2) În utilizare se vor respecta regulile de verificare și întreținere a sistemelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu.  +  Articolul 8.1.8.(1) Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți (evacuarea fumului și gazelor fierbinți: natural-organizată, mecanică sau mixtă, sau sisteme cu presiune diferențială (SPD) funcție de destinația și/sau tipul clădirii, încăperii sau spațiului) în caz de incendiu, se asigură la:a) săli aglomerate;b) scene cu suprafața mai mare de 150 mp și buzunarele acestora cu înălțimi mai mari de 10 m;c) case de scări închise și încăperi tampon (prin suprapresiune) de acces la scări din clădirile supraterane civile înalte, foarte înalte și clădirile de sănătate (indiferent de regimul de înălțime), precum și puțurile ascensoarelor de evacuare a persoanelor cu dizabilități sau cu căruciorul și ascensoarelor pentru evacuarea bolnavilor cu căruciorul, cu targa sau cu patul cu rotile;d) case de scări închise (prin suprapresiune sau cu evacuare natural-organizată prin trape și admisie de aer conform prevederi normate) și circulații comune orizontale care nu au ferestre directe spre exterior prin care să se evacueze fumul în caz de incendiu, din clădiri/compartimente de incendiu cu săli aglomerate;e) case de scări închise supraterane, inclusiv cele care au ferestre direct spre exterior și asigură evacuarea utilizatorilor a mai mult de un nivel al clădirii și case de scări închise subterane, inclusiv cele care au ferestre deschizibile direct spre exterior, cu evacuare natural-organizată prin trape și admisie de aer conform prevederi normate (atunci când nu sunt prevăzute cu SPD);f) case de scări închise dispuse în clădiri subterane, inclusiv cele care au ferestre deschizibile direct spre exterior, cu evacuare natural-organizată prin trape și admisie de aer conform prevederi normate (atunci când nu sunt prevăzute cu SPD);g) atriumuri închise, conform prevederi normate;h) degajamente protejate sau tuneluri pentru evacuarea utilizatorilor din construcții cu orice destinație (prevăzute cu sistem pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu sau prin suprapresiune) sau din încăperi tampon;i) încăperi, compartimente și clădiri de producție și/sau depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și cu densitatea sarcinii termice mai mare de 105 MJ/mp;j) încăperi de depozitare a materialelor și/sau a substanțelor combustibile, din clădiri civile, cu densitatea sarcinii termice (q) peste 105 MJ/mp și aria utilă mai mare de 36 mp;k) parcaje pentru autovehicule subterane, potrivit reglementării tehnice specifice, iar la cele supraterane, conform dispozițiilor normativului;l) parcaje deschise conform Art. 3.2.11.21 alin. (3);m) încăperi cu risc foarte mare de incendiu situate în subteran, indiferent de aria lor;n) încăperi cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp situate în subteran;o) încăperi din clădirile civile subterane în care se pot afla simultan mai mult de 50 de utilizatori și căile lor de evacuare prin care se pot evacua simultan mai mult de 50 de utilizatori, precum și la spațiile comerciale amenajate în subsolurile clădirilor supraterane cu mai mult de 50 de utilizatori, inclusiv a căilor de evacuare închise aferente acestora prin care se pot evacua simultan mai mult de 50 de utilizatori;p) circulații comune orizontale cu lungimea mai mare de 30 m care nu au ferestre direct spre exterior prin care să se evacueze fumul în caz de incendiu (amplasate astfel încât să asigure evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu pe maximum 30 m adâncime a circulațiilor comune orizontale), atunci când încăperile adiacente nu sunt prevăzute cu ferestre sau evacuări de fum prin sistem natural-organizat sau mecanic. Atunci când încăperile adiacente sunt prevăzute cu ferestre sau cu sistem pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, circulațiile comune orizontale nu mai necesită sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu;q) circulații comune orizontale din clădiri înalte conform Art. 4.1.5.12. și din clădiri foarte înalte conform Art. 4.2.5.12.;r) construcții supraterane închise de producție și/sau de depozitare, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m (încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp);s) construcții de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, cu acoperiș și pereți de închidere perimetrală plini, în care se prevăd numai goluri psihologice și uși de acces (încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp);t) alte construcții, încăperi și spații menționate în normativ. Note:(1) Atunci când se prevăd cu sistem pentru evacuarea fumului si gazelor fierbinți în caz de incendiu, cu evacuare natural-organizată si admisie de aer conform prevederilor normate (cu excepția circulațiilor comune orizontale care au ferestre direct spre exterior prin care să se evacueze fumul în caz de incendiu, amplasate astfel încât să asigure evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu pe maximum 30 m adâncime a circulațiilor comune orizontale), spațiile, încăperile, compartimentele de incendiu si/sau construcțiile nominalizate în normativ, evacuarea natural-organizată a fumului si gazelorfierbinți se realizează obligatoriu prin trape (orizontale sau verticale) certificate, care trebuie să îndeplinească condițiile normate.(2) Prevederea sistemelor de evacuare a fumului si a gazelor fierbinți la circulații comune orizontale atunci când este necesară se va realiza în conformitate cu Figura 77. Varianta a) atunci când încăperile adiacente sunt prevăzute cu evacuări de fum (natural organizat prin ferestre sau mecanic) circulațiile comune orizontale nu mai necesită prevederea de sisteme de evacuare a fumului Varianta b) atunci când ferestrele circulațiilor comune orizontale sunt amplasate astfel încât să asigure evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu pe maximum 30 m adâncime, circulațiile comune orizontale nu mai necesită prevederea de sisteme de evacuare a fumului Varianta c) atunci când ferestrele circulațiilor comune orizontale sunt amplasate la mai mult de 30 m adâncime se prevede sistem mecanic de admisie a aerului și de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți Varianta d) atunci când încăperile care nu au ferestre direct în exterior prin care să se poată evacua fumul în caz de incendiu sunt prevăzute cu sistem mecanic de admisie si de evacuare a fumului si a gazelor fierbinți, circulațiile comune orizontale se pot pune în suprapresiune Varianta e) atunci când ferestrele circulațiilor comune orizontale sunt amplasate la mai mult de 30 m adâncime iar încăperile care nu au ferestre direct în exterior prin care să se poată evacua fumul în caz de incendiu nu sunt prevăzute cu sistem mecanic de admisie si de evacuare a fumului si a gazelor fierbinți, circulațiile comune se echipează obligatoriu cu sistem mecanic de admisie si de evacuare a fumului si a gazelor fierbinți
    Figura 77 - Prevederea sistemelor de control al fumului si a gazelor fierbinți la circulații comune orizontale
     +  Articolul 8.1.9.(1) Atunci când în cuprinsul normativului se menționează existența ferestrelor directe în exterior și a trapei verticale sau orizontale dispuse la ultimul nivel, în treimea superioară, prin care se evacuează fumul și gazele fierbinți în caz de incendiu din casele de scări, aceste ferestre funcționale se dispun pe fiecare nivel, iar trapa trebuie să fie cu aria aerodinamică liberă de minimum 1 mp și prevăzută cu acționare manuală dispusă la maximum 1,50 m față de pardoseală. Admisia de aer se face prin ușa de acces în casa de scară din exteriorul clădirii sau printr-un alt sistem prevăzut de proiectant potrivit Art. 8.1.1. alin. (6), cu excepția situațiilor în care ușile nu protejează goluri care au rol de a limita transmiterea incendiului spre sau dinspre exterior.(2) Atunci când în cuprinsul normativului se menționează existența ferestrelor directe în exterior prin care se evacuează fumul din circulațiile comune orizontale de evacuare (amplasate la mai puțin de 30 m în adâncime), aceste ferestre funcționale trebuie să fie cu aria aerodinamică liberă de minimum 1,00 mp, să fie amplasate la capetele coridoarelor și prevăzute cu acționare manuală dispusă la minimum 1,50 m față de pardoseală. Se prevede și acționare automată în situația în care clădirea este echipată cu sistem de detectare automată a incendiilor.(3) Atunci când în cuprinsul normativului se menționează existența ferestrelor directe în exterior prin care se evacuează fumul din încăperi cu densitatea sarcinii termice mai mică sau egală de 105 MJ/mp, aceste ferestre funcționale trebuie să aibă aria aerodinamică liberă de minimum 1,00 mp și prevăzute cu acționare manuală dispusă la minimum 1,50 m față de pardoseală. Se prevede și acționare automată în situația în care clădirea este echipată cu sistem de detectare automată a incendiilor. Admisia de aer se face prin dispozitive amplasate pe fațade diferite sau opuse celor pe care se amplasează dispozitivele de evacuare a fumului (ferestre funcționale), în condițiile prevăzute de către normativ.(4) Atunci când în cuprinsul normativului se menționează echiparea cu sistem pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu cu evacuare natural-organizată și admisie de aer conform prevederilor normate din încăperi cu densitatea sarcinii termice mai mare de 105 MJ/mp, obligatoriu evacuarea fumului se realizează prin trape verticale și/sau orizontale, directe în exterior prin care se evacuează fumul. Trapele trebuie să aibă aria aerodinamică liberă de minimum procentul normat și trebuie prevăzute cu acționare manuală dispusă la minimum 1,50 m față de pardoseală. Se prevede și acționare automată în situația în care clădirea este echipată cu sistem de detectare automată a incendiilor. Admisia de aer se face prin dispozitive amplasate pe fațade diferite sau opuse celor pe care se amplasează dispozitivele de evacuare a fumului (trape verticale), în condițiile prevăzute de către normativ.(5) Încăperile tampon se presurizează în conformitate cu standardele SR EN 12101-6 -Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri și SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță.  +  Articolul 8.1.10.(1) Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu trebuie să asigure circulația ascendentă a aerului în încăpere și evacuarea fumului în raport cu aerul introdus.(2) Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu se asigură prin tiraj natural- organizat sau ventilare mecanică. Suprafața aerodinamică liberă a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat va fi cel puțin 1% din aria încăperii.(3) Sistemul de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu se realizează prin prevederea gurilor de evacuare a fumului și gurilor de admisie a aerului proaspăt, dispuse alternat.(4) Gurile de evacuare a fumului în caz de incendiu, alcătuite și dimensionate potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate, se amplasează în treimea superioară a pereților încăperii, cu partea inferioară a grilei amplasată la minim 1,80 m față de pardoseală sau în acoperiș prevăzute în treimea superioară a șarpantei, raportată la înălțimea maximă a șarpantei. Gurile de evacuare a fumului pot comunica direct cu exteriorul sau prin canale (conducte rezistente la foc de evacuare a fumului) sau prin ghene de evacuare a fumului (Figura 78), luând în calcul pierderile de presiune pe tubulaturi și ghene.(5) Introducerea aerului se realizează prin guri de admisie a aerului dispuse la partea inferioară (în treimea inferioară a pereților) a încăperilor/spațiilor prevăzute cu sistem de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, având marginea lor superioară la cel mult 1 m față de pardoseală pentru încăperi/spații cu înălțimea liberă de maxim 3 m, guri ce pot comunica cu exteriorul direct sau prin canale sau prin ghene de admisie a aerului (Figura 78). Introducerea aerului se realizează prin guri de admisie a aerului dispuse în treimea inferioară a pereților a încăperilor/spațiilor prevăzute cu sistem de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu pentru încăperi/spații cu înălțimea liberă mai mare de 3 m, guri ce pot comunica cu exteriorul direct sau prin canale sau prin ghene de admisie a aerului (Figura 78).(6) Admisia aerului pentru oricare sistem de evacuare a fumului în caz de incendiu, poate fi naturală sau, dacă este mecanică, trebuie să reprezinte 75% din debitul volumic de fum evacuat (cu o toleranță de plus sau minus 10%). În cazul sistemului cu tiraj natural-organizat, suprafața aerodinamică a gurilor de introducere a aerului de compensare va fi minim 75% din suprafața liberă a dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți. La stabilirea debitelor de calcul în variantele mixte, introducere aer compensare natural și evacuare mecanică se va considera o viteză de 1 m/s la gurile/dispozitivele de introducere, respectiv introducere aer compensare mecanic și evacuare naturală, se va considera o viteza de 1 m/s la gurile/dispozitivele de evacuare.(7) Încăperile care au uși sau grile directe în exteriorul clădirii și îndeplinesc condiția de la alin. (6), se consideră că asigură admisia de aer necesară evacuării fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, dacă acestea sunt echipate cu dispozitive automate și manuale de deschidere în caz de incendiu.(8) Gurile de evacuare a fumului în caz de incendiu și cele de admisie a aerului, pot fi permanent deschise (grile) sau închise, cu dispozitive care se deschid automat în caz de incendiu (trape verticale sau orizontale sau voleți) și sunt prevăzute și cu acționări manuale.(9) Oricare din gurile de evacuare în caz de incendiu sau cele de admisie a aerului, va avea dimensiunea cea mai mică de cel puțin 0,20 m.(10) Deschiderea dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu se asigură automat, individual sau în grup, și va acționa și deschiderea dispozitivelor de admisie a aerului.(11) Atunci când se prevăd, în încăperea echipată cu dispozitive de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, voleții vor fi cel puțin rezistenți la foc cel puțin EI 60_multi(i←→o) la gurile de evacuare a fumului și etanși la foc cel puțin E_600 60_single(i←→o) la gurile de admisie a aerului, normal închiși în poziție de așteptare. Prevederea voleților nu este obligatorie în situațiile în care se evacuează fumul dintr-un singur nivel sau tubulatura aferentă servește unui singur nivel al construcției.
    Figura 78 - Dispunerea pe înălțime a gurilor de evacuare a fumului și
    a celor de admisie a aerului pentru încăperi/spații cu înălțimea liberă de maxim 3m
     +  Articolul 8.1.11. Dispozitivele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, amplasate în pereții exteriori sau în acoperișul clădirii (goluri, grile, trape verticale sau orizontale, ferestre cu deschidere automată prin care se poate evaca fumul din circulațiile comune orizontale de evacuare, voleți), pot asigura evacuarea fumului din încăperea respectivă pe distanța de maximum 30 m.  +  Articolul 8.1.12.(1) Dispunerea ecranelor coborâte sub acoperiș sau sub planșeul superior al spațiului protejat, în sistemul de evacuare prin tiraj natural-organizat, se realizează în funcție de prevederile normate, alcătuind rezervoare de fum. Rezervoarele de fum sunt separate prin bariere de fum minimum clasa DH 30 sau elemente constructive structurale cu rezistența la foc de minim 30 de minute. Limitele geometrice ale unui rezervor de fum pot fi date de toate elementele de construcții (pereți interiori sau exteriori opaci, elemente vitrate, grinzi sau ecrane etc.) care separă spațiul în zone de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți. În toate situațiile, delimitările zonelor pentru care se efectuează calculul de evacuare a fumului, trebuie să fie cu minimum același timp de rezistență la foc și aceeași înălțime precum sunt definite în cazurile particulare din cadrul normativului.(2) Ecranele continui se fixează de elementele de rezistență ale construcției din zona riscului potențial de incendiu.(3) Lungimea maximă a rezervorului de fum de-a lungul oricărei axe nu va depăși 60 m (conform Figura 79).
    Figura 79 - Lungimea maximă a rezervorului de fum
     +  Articolul 8.1.13.(1) Dacă incendiul este direct sub rezervorul de fum, aria maximă a oricărui rezervor nu trebuie să depășească 2.000 mp dacă există un sistem de evacuare natural-organizată a fumului, sau 2.600 mp dacă există ventilatoare mecanice de evacuare a fumului.(2) Dacă incendiul este într-o încăpere adiacentă spațiului care conține rezervorul sau este sub un mezanin închis în același spațiu (de exemplu mall-uri mono și multietajate și atriumuri), aria maximă a încăperii incendiate (sau supantei) acceptată să facă gazele din fum să curgă în rezervorul de fum trebuie să fie de 1.000 mp dacă există evacuare naturală a fumului, sau 1.300 mp dacă există ventilatoare mecanice de evacuare a fumului. Aria maximă a rezervorului de fum trebuie să fie de 1.0 mp dacă există evacuare naturală a fumului sau 1.300 mp dacă există ventilatoare mecanice de evacuare a fumului.  +  Articolul 8.1.14.(1) La construcțiile etajate, evacuarea fumului în caz de incendiu (a nivelurilor supraterane) se asigură în general separat pentru fiecare nivel al clădirii, iar canalele comune colectoare (conductele rezistente la foc de evacuare a fumului monocompartiment sau multicompartiment) care traversează alte niveluri ale construcției, trebuie să îndeplinească una dintre următoarele condiții, prevăzute în Tabelul 118: Tabelul 118: Utilizarea conductelor colectoare de evacuare a fumului si a gazelor fierbinți pe înălțimea construcției
    Nivel de stabilitate la incendiuConducte colectoare pe înălțimea construcției
    La construcții etajate când nu secționează plansee antifoc (ve)La construcții etajate când secționează plansee antifoc** (ve)
    conducteVoleți la intrarea în canalul colectorconducteVoleți la intarea în canalul colector
    IE_600 120*veSsingleE_600 120single(i↔o)EI 120*veSmultiEI 120multi(i↔o)
    IIE_600 120*veSsingleE_600120single(i↔o)EI 120*veSmultiEI 120multi(i↔o)
    IIIE_600 90*veSsingleE_600 90single(i↔o)EI 90*vSmultiEI 90multi(i↔o)
    IVE_600 60*veSsingleE_600 60single(i↔o)EI 60*veSmultiEI 60multi(i↔o)
    Note Tabelul 118:(a) * - golul dintre planșeu și conducte se etanșează cu materiale în alcătuiri rezistente la foc minimum EI cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a planșeelor pe care le intersectează.(b) ** - golul dintre planșeul antifoc și conducte se etanșează cu materiale în alcătuiri rezistente la foc minimum EI cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a planșeului antifoc pe care le intersectează.(c) *** - până la apariția conductelor testate pe verticală single, se vor utiliza conductele testate pe verticală multicompartiment.
    (2) În situația utilizării canalelor colectoare comune (conducte rezistente la foc) de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu a tuturor nivelurilor supraterane sau subterane ale clădirilor, ghenele verticale prin care canalele colectoare ale sistemului de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu respective, traversează alte niveluri ale construcției, vor îndeplini condițiile prevăzute la Art. 2.4.11.2. și cerințele specifice fiecărei destinații raportat la caracteristicile construcției potrivit normativului (exemplu: clădiri înalte și foarte înalte, parcaje subterane etc.).(3) În situația utilizării canalelor colectoare comune (conducte rezistente la foc) de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu a tuturor nivelurilor supraterane sau subterane ale clădirilor înalte sau foarte înalte, ghenele se vor proteja cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0 rezistenți la foc minimum EI 180, iar trapele și ușile de vizitare practicate în pereții ghenelor verticale trebuie să fie realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc EI 90.(4) Voleții prevăzuți la intrarea în canalul colector vor fi normal închiși, în poziție de așteptare.
     +  Articolul 8.1.15. În construcțiile prevăzute cu luminatoare, evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu se poate asigura prin ochiuri mobile ale acestora, care au prevăzută deschiderea automată în caz de incendiu și îndeplinesc condițiile specifice dispozitivelor de evacuare a fumului, respectiv a trapelor orizontale de fum. Admisia aerului natural-organizat se va realiza perimetral, corespunzător normativului.  +  Articolul 8.1.16. Ecranele de fum nu sunt obligatorii atunci când sunt îndeplinite simultan următoarele condiții:– densitatea sarcinii termice în încăperea respectivă nu este mai mare de 420 MJ/mp;– panta acoperișului față de proiecția orizontală a acestuia formează un unghi mai mare de 20° și nu e prevăzută cu elemente de separare orizontale, conform Figura 13 din terminologie;– sunt prevăzute trape în treimea superioară a șarpantei, raportată la înălțimea maximă a șarpantei.
    8.2. Evacuarea fumului prin tiraj natural - organizat  +  Articolul 8.2.1.(1) Evacuarea fumului prin tiraj natural-organizat se realizează prin introduceri de aer și goluri de evacuare a fumului care pot comunica cu exteriorul direct sau prin canale sau prin ghene, astfel dispuse, dimensionate și realizate încât să asigure circulația controlată a aerului în volumul protejat și evacuarea fumului.(2) Introducerea aerului se realizează prin goluri de admisie cu aria aerodinamică liberă utilă de 75% din aria aerodinamică liberă utilă a evacuărilor, iar evacuarea fumului prin goluri în fațade (libere sau închise cu dispozitive care se deschid automat în caz de incendiu), prin canale și ghene, ori prin dispozitive (trape) cu deschidere automată dispuse în treimea superioară a șarpantei, raportată la înălțimea maximă a șarpantei, sau în treimea superioară a pereților exteriori ai încăperii (atunci când tavanul are o înclinare mai mică de 20°). Dispozitivele de evacuare a fumului prin tiraj natural- organizat asigură evacuarea fumului pe maximum 30 m adâncime a încăperii.(3) Dispozitivele pentru introducerea aerului proaspăt pentru compensare în caz de incendiu, vor avea o suprafață liberă utilă normată, raportată la aria utilă a dispozitivelor pentru evacuare a fumului pe care o protejează, conform prevederilor normativului.(4) Golurile de ventilare naturală permanent deschise, practicate în treimea inferioară a pereților exteriori, se însumează la suprafața liberă necesară compensării aerului în caz de incendiu.(5) Golurile de introducere (admisie) a aerului se dispun în toate cazurile în treimea inferioară a pereților încăperii/spațiului și se repartizează alternat (între ele), distribuindu-se cât mai uniform în spațiul protejat, având marginea lor superioară la cel mult 1 m față de pardoseală în cazul încăperilor/spațiilor cu înălțimea liberă de maxim 3 m.  +  Articolul 8.2.2.(1) Dispozitivele pentru evacuarea fumului în caz de incendiu, vor avea o arie aerodinamică liberă utilă normată, raportată la suprafața încăperii pe care o protejează, conform prevederilor normativului.(2) Golurile de ventilare naturală permanent deschise, practicate în acoperiș sau în treimea superioară a pereților exteriori, se însumează la suprafața liberă necesară evacuării fumului.(3) Dispozitivele de protecție a golurilor pentru admisie și evacuare (voleți, panouri, trape etc.) trebuie să fie (în poziție de așteptare), etanșe la foc pentru cele de introducere a aerului și rezistente la foc pentru cele de evacuare a fumului, cu rezistența la foc cel puțin egală cu a canalului în care sunt montate, dar minimum performanța la foc prevăzută la Art. 8.1.10 alin. (11). Pentru dispozitivele prevăzute în acoperiș sau în pereții exteriori, aceste condiții nu sunt obligatorii.  +  Articolul 8.2.3. Dispozitivele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:a) clasa de fiabilitate Re 300 (300 de cicluri) iar dispozitivele cu funcțiune dublă (utilizate și pentru ventilarea normală) se supun la 10.000 de cicluri de deschidere în situație de ventilare;b) clasificarea încărcării din zăpadă este minimum SL 250 (25 daN/mp) pentru zone cu altitudinea sub 400 m și minimum SL 500 (50 daN/mp) pentru înălțimi cuprinse între 400 m și 800 m și obligativitatea asocierii cu dispozitive care împiedică acumularea zăpezii; la altitudini mai mari de 800 m, clasificarea încărcării din zăpadă este minimum SL 500 (50 daN/mp) și panta acoperișului (precum și a dispozitivelor) față de proiecția orizontală a acestuia formează un unghi mai mare de 45°;c) clasa T (-0,5) pentru temperatura mediului de (-0,5°C);d) clasa B_300 30 (300°C pe timp de 30 de minute) pentru expunerea la căldură.  +  Articolul 8.2.4.(1) Trapele de evacuare a fumului prevăzute în canalele de evacuare a fumului care se deschid automat pentru extragerea fumului, trebuie să aibă o rezistență la foc cel puțin din clasa B_300 30. Canalul de evacuare a fumului în care este instalată trapa de evacuare a fumului, trebuie să fie rezistent la foc minimum EI 30. Clasa de rezistență la foc a trapelor de evacuare a fumului trebuie să fie egală sau mai mare față de cea a canalului de evacuare a fumului în care sunt instalate.(2) Trapele, atunci când trebuie prevăzute, conform prevederilor normate, pot fi utilizate în sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți pentru o singură cameră și/sau un singur rezervor de fum.(3) Rezervoarele de fum trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la Art 8.1.3. și Art. 8.1.13.(4) Se prevede o trapă de evacuare a fumului la maxim 200 mp din suprafața pardoselii, conform SR CEN/TR 12101-4.(5) Zona totală a clădirii și/sau zonele de fum racordate la un canal colector de evacuare a fumului și gazelor fierbinți pe fiecare etaj nu trebuie să depășească suprafața zonei de fum maxime permise în conformitate cu Art. 8.1.13.  +  Articolul 8.2.5. Atunci când camera principală echipată cu sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți conține una sau mai multe camere cu suprafața utilă mai mică de 36 mp, instalarea de sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în camerele mai mici este opțională, camerele mai mici trebuind să fie prevăzute cu aceleași sisteme de protecție active precum camera principală. În acest caz, cantitatea de fum trebuie calculată în funcție de suprafața însumată cu camerele interioare, conform procentului în funcție de densitatea de sarcină termică din acestea.  +  Articolul 8.2.6.(1) Aria aerodinamică liberă a gurilor de introducere a aerului reprezintă aria totală a secțiunii transversale neobstrucționate (aria liberă geometrică), măsurată în planul în care aria este minimă și în unghi drept cu direcția fluxului de aer/fum, înmulțită cu coeficientul de curgere.(2) În lipsa unor încercări standardizate, coeficientul de curgere (de debit) pentru gurile de introducere a aerului, se alege conform prevederilor din Tabelul 119, în conformitate cu SR EN 12101-2. Tabelul 119: Valorile coeficientului de curgere pentru gurile de introducere a aerului
    Tipul deschideriiUnghiul deschiderii (grad)(1)Coeficient de curgere
    Deschidere liberă (gol, gură etc.)-0.7
    Unghiul de deschidere al elementelor de protecție a gurilor de introducere a aerului≥ 90°0.7
    Grile/jaluzele de protecție a gurilor de introducere a aerului90°0.65
    Unghiul de deschidere al elementelor de protecție a gurilor de introducere a aerului≥ 60°0.5
    ≥ 45°0.4
    ≥ 30°0.3
    Note Tabelul 119:(a) (1) - Unghiul de deschidere față de axa verticală, cu o toleranță de ± 50.(b) "-" - Nu se aplică.
    (3) Determinarea suprafeței utile de deschidere trebuie realizată în conformitate cu procedura de evaluare simplă sau cu procedura experimentală. Suprafața utilă de deschidere obținută prin procedura de evaluare simplă trebuie determinată de un laborator de încercări notificat/acreditat. Coeficientul de curgere (de debit) pentru dipozitivele de evacuare a fumului montate în fațadă, utilizând procedura de evaluare simplă, pentru diferitele valori ale unghiului de deschidere a se alege conform prevederilor din Tabelul 120. Tabelul 120: Valorile coeficientului de curgere (de debit) pentru dispozitivele automate de evacuare a fumului montate în fațade (trape verticale de fum)
    Unghiul de deschidere (grade)Dispozitive automate de evacuare a fumului montate în fațade (trape verticale de fum) cu deschidere spre exteriorDispozitive automate de evacuare a fumului montate în fațade (trape verticale de fum) cu deschidere spre interior
    30°0,250,20
    45°0,300,25
    60°0,400,30
    90°0,500,40
    Note Tabelul 120:(a) Suprafața utilă de deschidere trebuie determinată în conformitate cu SR EN 12101-2.(b) Dispozitivele automate de evacuare a fumului montate pe acoperiș (trape orizontale de fum) trebuie încercate fără sau cu vânt lateral, iar dispozitivele automate de evacuare a fumului montate în fațade (trape verticale de fum) pot fi încercate doar fără vânt lateral.
    8.3. Evacuarea fumului prin ventilare mecanică  +  Articolul 8.3.1.(1) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți prin ventilare mecanică, se asigură prin evacuarea mecanică a fumului și introducerea mecanică a aerului, astfel încât să existe o circulație controlată a aerului și o evacuare controlată a fumului în spațiul protejat. În situația în care evacuarea fumului se realizează prin ventilare mecanică și introducerea aerului de compensare se face natural, sistemul de evacuare a fumului și gazelor fierbinți se poate considera ca fiind mixt, acesta reprezentând un caz particular a sistemului de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți prin ventilare mecanică.(2) Introducerea naturală a aerului se realizează conform prevederilor normate, iar cea mecanică prin guri de introducere racordate prin canale (ghene) la un ventilator de introducere.(3) Evacuarea fumului se realizează conform prevederilor normate, iar cea mecanică se asigură prin guri racordate prin canale (ghene), la ventilatorul de evacuare (extragere).(4) Viteza aerului la gurile de introducere nu va depăși 5 m/s, iar gurile de introducere mecanică a aerului trebuie să asigure minimum 75% din debitul volumic evacuat (cu o toleranță de plus sau minus 10%).(5) Gurile de evacuare a fumului trebuie să fie protejate cu voleți etanși la foc la introduceri, și rezistenți la foc la evacuări, în poziția de așteptare. Nu este obligatorie prevederea voleților atunci când canalele sau ghenele de evacuare sunt aferente unui singur nivel construit.(6) Raportul dintre latura mare și cea mică a unei guri de introducere sau de evacuare nu va fi mai mare de 2.(7) Dispozitivele de acționare a voleților se realizează conform prevederilor normate și, în caz de incendiu, să asigure punerea automată în funcțiune a ventilatoarelor de evacuare a fumului.(8) Camerele pentru ventilatoare de evacuare a fumului și gazelor fierbinți atunci când sunt în mod excepțional prevăzute, trebuie separate de alte imobile, încăperi și instalații tehnice conform Art. 2.4.14.3. alin. (3). Nu este necesară prevederea de camere conform precizărilor anterioare, dacă trapele sau gurile de evacuare a fumului sunt instalate în exteriorul clădirii.  +  Articolul 8.3.2. Sistemul de ventilare normală sau de climatizare al construcției, poate fi utilizat și pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți produse în caz de incendiu, dacă îndeplinește condițiile normate pentru evacuare fum.8.4. Tubulaturi de evacuare a fumului și de admisie a aerului, ghene, ventilatoare  +  Articolul 8.4.1.(1) Indiferent de sistemul adoptat pentru evacuarea fumului în caz de incendiu, tubulatura de evacuare a fumului și cea de admisie a aerului vor fi distincte.(2) Secțiunea tubulaturilor va fi cel puțin egală cu cea a gurilor la care sunt racordate, iar raportul dintre laturile secțiunilor nu va fi mai mare de 2.(3) În interiorul încăperilor care se prevăd cu sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, tubulaturile de evacuare a fumului și cele de admisie a aerului trebuie să fie realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s2,d0 și criteriul de performanță minimum E_600 30(ve și/sau ho)S_single, iar elementele de construcție de/cu care se fixează tubulatura, trebuie să aibă o rezistență la foc cel puțin egală cu a acesteia, după criteriile aplicabile lor.(4) La trecerea prin încăperi cu alte destinații, tubulaturile de evacuare a fumului și cele de admisie a aerului trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s2,d0 și rezistente la foc minimum EI 60( ve și/sau ho)S_multi.(5) La clădiri înalte, foarte înalte, cu săli aglomerate, mixte, subterane, spitalizare sau alte tipuri de clădiri, la trecerea prin încăperi cu alte destinații precum și pe căile orizontale de circulație, tubulaturile de evacuare a fumului și cele de admisie a aerului trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s2,d0 și rezistente la foc minimum:– EI 90(ve și/sau ho)S_multi (E_600 90ve sau ho_S_single dacă nu intersectează pereți sau planșee antifoc) atunci când în clădire sunt prevăzute ascensoare pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, sau ascensoare pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu;– EI 120(ve și/sau ho)S_multi (E_600 120ve sau ho_S_single dacă nu intersectează pereți sau planșee antifoc) atunci când în clădire sunt prevăzute ascensoare pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, sau ascensoare pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, la clădiri înalte și foarte înalte;– EI 120(ve și/sau ho)S_multi (E_600 120ve sau ho_S_single dacă nu intersectează pereți sau planșee antifoc) atunci când în clădire sunt prevăzute ascensoare pentru intervenție. În aceste cazuri, dacă se racordează la conducte verticale pe înălțimea construcției, acestea precum și voleții prevăzuți la intrarea în canalele colectoare nu vor avea timpul de rezistență la foc mai mic decât cel al tubulaturilor care se racordează la ele.(6) Canalele verticale de evacuare a fumului (cu excepția celor colectoare) trebuie să reziste la un incendiu de cel puțin EI 60 ve_S_multi (sau E_600 60 ve_S_single în interiorul încăperilor care sunt echipate cu instalație automată de stingere tip sprinkler). Atunci când fumul este extras din căile de evacuare (coridoare, holuri, culoare, foaiere etc.) sau din camere direct în exterior, este permisă utilizarea canalelor de evacuare a fumului cu o rezistență de cel puțin EI 30 ve_S_multi (sau E_600 30 ve_S_single în interiorul încăperilor care sunt echipate cu instalație automată de stingere tip sprinkler).(7) Tubulaturile de evacuare a fumului și cele de admisie a aerului, se pot racorda la ghene verticale individuale sau la ghene verticale colectoare (șunt) cu tubulaturi conform prevederi normate. Ghenele verticale prin care tubulaturile colectoare ale sistemului de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, traversează alte niveluri ale construcției, vor îndeplini condițiile prevăzute la Art. 2.4.11.2. și cerințele specifice fiecărei destinații potrivit normativului.(8) Sistemele de evacuare a fumului din nivelurile supraterane și cele de admisie a aerului ale construcției, trebuie să fie independente de cele ale nivelurilor subterane.(9) Canalele verticale colectoare, cu aria dimensionată să preia necesarul de evacuare și respectiv de admisie aferent mai multor încăperi sau spații, vor avea performanțele menționate în Tabelul 118. Ghenele vor fi realizate prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum EI 180 și trapele și ușile de vizitare practicate în pereții ghenelor verticale trebuie să fie realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc EI 90. La trecerea prin alte niveluri ale construcției, golurile de evacuare a fumului protejate cu voleții vor fi cel puțin rezistenți EI 60muiti(i←→o) la gurile de evacuare a fumului și etanși la foc cel puțin E_600 60Singie(i←→o) la gurile de admisie a aerului, normal închiși în poziție de așteptare.  +  Articolul 8.4.2.(1) Ventilatoarele de evacuare a fumului în caz de incendiu prin ventilare mecanică, vor fi rezistente la foc clasa F400 120.(2) La construcțiile echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu apă, se pot prevedea ventilatoare de evacuare a fumului în caz de incendiu clasa F_200 120.(3) Racordul dintre ventilatorul de evacuare a fumului în caz de incendiu și tubulatura/conducta de evacuare a fumului, se realizează din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s2,d0.(4) Ventilatoarele de introducere a aerului proaspăt în caz de incendiu prin ventilare mecanică, se montează în exteriorul clădirii, astfel încât elementele de construcție pe care sunt dispuse liber, să aibă o rezistență la foc de minim REI/EI 60 (A1 sau A2-s1,d0) sau se ecranează pe minim 3 m față de anvelopa construcției cu elemente rezistente la foc de minim REI/EI 60 (A1 sau A2-s1,d0) sau se amplasează în interiorul construcțiilor în încăperi prevăzute cu pereți REI/EI 60 (A1 sau A2-s1,d0), planșee REI 60 (A1 sau A2-s1,d0) și uși EI 60-C, cu autoînchidere, la clădiri nivelul III, IV și/sau V de stabilitate la incendiu.(5) Ventilatoarele de introducere a aerului proaspăt în caz de incendiu prin ventilare mecanică, se montează în exteriorul clădirii, astfel încât elementele de construcție pe care sunt dispuse liber să aibă o rezistență la foc de minim REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0) sau se ecranează pe minim 3 m față de anvelopa construcției cu elemente rezistente la foc de minim REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0) sau se amplasează în interiorul construcțiilor în încăperi prevăzute cu pereți REI/EI 120 (A1 sau A2- s1,d0), planșee REI 120 (A1 sau A2-s1,d0) și uși EI 120-C, cu autoînchidere, la clădiri nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu.(6) Ventilatoarele de introducere a aerului proaspăt în caz de incendiu prin tiraj mecanic, vor fi rezistente la foc clasa F_400 120 în situația montării în spațiul deservit. La construcțiile echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu apă, se pot prevedea ventilatoare de introducere a aerului proaspăt în caz de incendiu clasa F_200 120, în situația montării în spațiul deservit.  +  Articolul 8.4.3. Ventilatoarele de introducere a aerului și de evacuare a fumului în caz de incendiu, se alimentează cu energie electrică obligatoriu din două surse independente.  +  Articolul 8.4.4. Starea de funcționare și de nefuncționare a ventilatoarelor aferente sistemelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, va fi semnalizată în locuri unde permanența este asigurată și la serviciul pentru situații de urgență (atunci când este prevăzut).  +  Articolul 8.4.5. Ghenele verticale de evacuare a fumului în caz de incendiu, vor avea capetele exterioare prin care se evacuează fumul, amplasate la partea superioară a construcțiilor sau a porțiunilor de clădiri supraterane și dispuse la distanțe de minimum 1,5 m față de elemente combustibile.  +  Articolul 8.4.6.(1) Ghenele verticale de evacuare a fumului în caz de incendiu, vor avea capetele exterioare prin care se evacuează fumul, amplasate la partea superioară a clădirilor sau a porțiunilor de clădiri supraterane respective. Elementele de construcție din jurul gurilor de evacuare a fumului (ghene verticale de evacuare a fumului și trape de evacuare a fumului) trebuie protejate/realizate cu/din produse pentru construcții având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe o distanță de cel puțin:a) 2 m lateral (de jur împrejur) când sunt instalate în acoperiș;b) 1 m lateral (de jur împrejur) și minimum 2 m deasupra, când se amplasează în pereții exteriori.(2) Între prizele de aer proaspăt și capetele exterioare ale ghenelor de evacuare a fumului, se asigură distanțe de minimum 8 m (măsurată pe orizontală). Capetele ghenelor de evacuare a fumului se amplasează astfel încât, pe cât posibil, vântul dominant să nu conducă fumul spre prizele de aer.(3) Distanța de la marginea gurilor de evacuare a fumului dispuse în acoperișul construcțiilor, trebuie să fie (conform Figura 80) cel puțin:a) 4 m față de pereți rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu, în condițiile în care cele două compartimente de incendiu au același regim de înălțime;b) 2,5 m față de pereții exteriori;c) 6 m față de pereți exteriori cu suprafețe vitrate fără rezistență la foc ai unei porțiuni de clădire/clădire adiacentă, mai înalte/nivel retras, dacă aceasta nu se constituie ca și compartiment distinct de incendiu (în situația comasării clădirilor) sau față de pereți rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu în condițiile în care cele două compartimente de incendiu au regim de înălțime diferit;
    Figura 80 - Amplasarea în acoperișul/pe terasa construcțiilor a
    dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți
    8.5. Case de scări închise si circulații comune orizontale închise  +  Articolul 8.5.1.(1) Scările supraterane închise care asigură evacuarea utilizatorilor se prevăd cu sistem de evacuare a fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat sau se pun în suprapresiune.(2) Evacuarea fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat a caselor de scări supraterane închise, se realizează prin deschiderea automată în caz de incendiu a dispozitivului de evacuare a fumului (amplasat în perete la ultimul nivel al casei scării sau în acoperișul acesteia) și a gurii de admisie a aerului prevăzută la partea ei inferioară (la nivelul căii de acces din exterior). Dispozitivele cu deschidere automată vor avea și acționări manuale (Figura 81).
    Figura 81 - Evacuarea fumului din casele de scări închise supraterane
    asigurată prin tiraj natural (principiul nu se aplică la casele de scări închise prevăzute cu suprapresiune)
     +  Articolul 8.5.2.(1) Aria liberă aerodinamică a dispozitivului de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat (trapă verticală sau orizontală), trebuie să reprezinte minimum 5% din aria cea mai mare a unui nivel al casei de scări supraterane închise, dar cel puțin 1 mp. Aria liberă a dispozitivului pentru introducerea aerului proaspăt prin tiraj natural-organizat, trebuie să reprezinte minimum 75% din aria liberă utilă a trapei de evacuare a fumului. Deschiderea dispozitivului de evacuare a fumului (trapei) și a gurii de admisie a aerului, trebuie să poată fi comandată automat (prin centrală de detectare semnalizare și alarmare la incendiu sau alte dispozitive dacă nu există instalație de detectare semnalizare și alarmare la incendiu) și manual de la nivelul căii de acces din exterior la scară, precum și de la serviciul privat de pompieri (atunci când acesta se asigură). În situația în care admisia aerului se realizează prin intermediul ușii de acces în casa de scară direct din exterior, deschiderea acesteia se va realiza automat și manual.  +  Articolul 8.5.3.(1) Admisia aerului în casele de scări supraterane închise poate fi asigurată natural prin guri de admisie sau mecanic (cu ventilator de admisie a aerului). În situația introducerii mecanice a aerului prin presurizare, acționarea va fi automată prin centrală de detectare semnalizare și alarmare la incendiu sau alte dispozitive dacă nu există instalație de detectare semnalizare și alarmare la incendiu și vor fi prevăzute dispozitive de compensare a presiunii prin grile gravitaționale (în anvelopa clădirii, conform standardului de profil) sau prin traductoare de presiune.(2) Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări închise, nu este admisă prin ventilare mecanică.(3) Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări subterane închise prin care se asigură evacuarea utilizatorilor, poate fi realizată prin tiraj natural-organizat, conform prevederilor normate sau prin suprapresiune.  +  Articolul 8.5.4.(1) Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural- organizat a circulațiilor comune orizontale închise din construcții, va respecta următoarele condiții:a) gurile de admisie a aerului și gurile de evacuare a fumului se dispun alternat, la distanțe orizontale măsurate în axele circulațiilor respective, care să nu depășească 10 m în linie dreaptă sau 7 m în linie frântă (Figura 82);b) ușile încăperilor accesibile utilizatorilor, situate pe o cale de evacuare care nu se află între o gură de introducere aer și o gură de evacuare fum, este recomandabil să se găsească la cel mult 5 m de oricare din ele;c) gurile de introducere și cele de evacuare a fumului vor avea arii de minimum 0,1 mp pentru fiecare unitate de trecere (flux) de evacuare a circulației comune orizontale din zona care se prevede cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți.
    Figura 82 - Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din
    circulațiile comune orizontale, prin tiraj natural-organizat
    (2) Golurile din pereții de închidere perimetrală ai construcției pot constitui guri de introducere a aerului sau de evacuare a fumului, dacă respectă condițiile de dispunere, acționare și dimensionare stabilite în normativ și în reglementările tehnice de specialitate
     +  Articolul 8.5.5. Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin ventilare mecanică a circulațiilor comune orizontale închise din construcții, va respecta următoarele condiții (Figura 83):a) gurile de admisie a aerului și gurile de evacuare a fumului se dispun alternat, la distanțe orizontale măsurate în axele circulațiilor respective, care să nu depășească 15 m în linie dreaptă și 10 m în linie frântă;b) ușile încăperilor accesibile utilizatorilor, situate pe o cale de evacuare care nu se află între o gură de introducere aer și o gură de evacuare fum, este recomandabil să se găsească la cel mult 5 m de oricare din ele;c) porțiunile de circulație comună orizontală cuprinse între o gură de admisie a aerului și o gură de evacuare a fumului, trebuie să aibă asigurat un debit de extragere (la gură) de minimum 0,5 mc/s pentru fiecare unitate de trecere (flux) de evacuare a circulației comune orizontale din zona care se prevede cu sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.
    Figura 83 - Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu
    din circulațiile comune orizontale, prin ventilare mecanică
     +  Articolul 8.5.6.(1) Degajamentele protejate se prevăd cu sistem pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu sau se pun în suprapresiune față de încăperile adiacente cu care comunică, potrivit prevederilor normativului și reglementărilor tehnice de specialitate.(2) Circulațiile comune orizontale care nu au ferestre directe în exterior prin care să se evacueze fumul (considerându-se acoperitoare amplasate pe o adâncime de maxim 30 m), se prevăd cu sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică sau se pun în suprapresiune față de încăperile adiacente cu care comunică, potrivit prevederilor normativului și reglementărilor tehnice de specialitate.  +  Articolul 8.5.7.(1) Punerea în suprapresiune a circulațiilor funcționale comune orizontale trebuie astfel realizată astfel încât presiunea pe uși să nu depășească 80 Pa.(2) Punerea în suprapresiune a degajamentelor orizontale protejate, încăperilor tampon și a caselor de scări protejate, trebuie realizată astfel încât presiunea pe uși să fie în acord cu SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță și SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri.  +  Articolul 8.5.8. La clădirile înalte sau foarte înalte, circulațiile comune orizontale au asigurată evacuarea fumului și gazelor fierbinți potrivit prevederilor din prezentul normativ. Casele de scări închise și încăperile tampon se pun în suprapresiune, proiectarea și calculul sistemului se face alternativ și pe baza standardelor SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță și SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri  +  Articolul 8.5.9.(1) Pentru casele de scări închise, degajamentele protejate, tunelurile de evacuare și încăperile tampon, puse în suprapresiune, proiectarea și calculul sistemului se face alternativ și pe baza standardelor SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță și SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri(2) Viteza aerului trebuie să fie de cel puțin 1 m/s în dreptul ușilor de acces la nivelul incendiat și al celor de acces în scară din exteriorul clădirii, considerând celelalte uși închise.(3) Degajamentele protejate, tunelurile de evacuare și încăperile tampon se presurizează prin conductă separată de cea pentru casa scării. Presiunea în casa de scară trebuie să fie graduală, cu cel puțin 5 Pa mai mare față de presiunea din spațiile presurizate cu care comunică direct. La celelalte spații presurizate cu care comunică direct trebuie menținut gradientul de minimum 5 Pa mai mult față de presiunea din spațiile anterioare de pe circuitul căii de evacuare către casa de scară.
    8.6. Atriumuri  +  Articolul 8.6.1. Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din atriumurile închise, trebuie asigurată astfel:a) când densitatea sarcinii termice (q) este mai mică de 105 MJ/mp, evacuarea fumului se realizează prin sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat cu dispozitive cu deschidere automată, care să asigure o suprafață liberă de minimum 1% din aria celui mai mare nivel al atriumului delimitat de pereți (fără a se lua în considerare cel de acces în atrium), dar minimum 2 mp sau prin sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin ventilare mecanică, corespunzător alcătuit și dimensionat;b) când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 105 MJ/mp, evacuarea fumului se realizează prin sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat cu dispozitive cu deschidere automată care să asigure o suprafață liberă de minimum 5% din aria celui mai mare nivel al atriumului delimitat de pereți (fără a se lua în considerare cel de acces în atrium) sau prin sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin ventilare mecanică, corespunzător alcătuit și dimensionat;c) atunci când adiacent atriumului se prevăd spații cu funcțiuni de sănătate, cazare, învățământ, comerț, indiferent de sarcina termică, atriumurile se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat cu dispozitive cu deschidere automată care să asigure o suprafață liberă de minimum 5% din aria celui mai mare nivel al atriumului delimitat de pereți (fără a se lua în considerare cel de acces în atrium) dar minimum 2 mp sau prin sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin ventilare mecanică, corespunzător alcătuit și dimensionat.  +  Articolul 8.6.2.(1) La partea inferioară a atriumurilor se asigură admisii de aer.(2) În cazul evacuării fumului prin tiraj natural-organizat, aria aerodinamică liberă utilă a admisiilor de aer trebuie să asigure o suprafață liberă de minimum 75% din suprafața liberă a dispozitivelor de evacuare a fumului, iar introducerea mecanică nu va depăși viteza de 5 m/s pe grilă.(3) În cazul evacuării fumului prin ventilare mecanică, gurile de introducere mecanică a aerului trebuie să asigure minim 75% din debitul volumetric evacuat (cu o toleranță de plus sau minus 10 %), iar viteza aerului la gurile de introducere nu va depăși 5 m/s pe grilă.(4) Acționările automate ale dispozitivelor pentru evacuarea fumului și de admisie a aerului, trebuie să fie controlate de un sistem de detectare, semnalizare și alertare a incendiului.(5) Acționările automate ale dispozitivelor de evacuare a fumului și a celor de admisie a aerului, vor fi dublate de comenzi manuale dispuse la nivelul acceselor din exterior în atrium și de la serviciul pentru situații de urgență (atunci când este asigurat).8.7. Metoda simplificată de calcul pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu  +  Articolul 8.7.1.(1) Pentru limitarea propagării incendiilor, în construcții se prevede sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, realizat conform prevederilor normativului, prevăzut cu rezervoare de fum alcătuite conform Art. 8.1.12. și Art. 8.1.13. și ecrane sau pereți perimetrali (ce asigură minimum aceeași performanță la foc cu cea a ecranelor), prin metoda simplificată de calcul pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu.  +  Articolul 8.7.2. Sistemul de evacuare a fumului și gazelor fierbinți este constituit din guri de admisie a aerului, dispuse la partea inferioară (în treimea inferioară a pereților) a spațiului protejat, ecrane continue rezistente la foc minimum DH 30, sau elemente constructive structurale cu rezistența la foc minimum 30 minute, coborâte sub acoperiș sau sub planșeul superior al spațiului respectiv minimum 50 cm și guri de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, dispuse în treimea superioară a pereților sau în acoperiș.  +  Articolul 8.7.3.(1) Dispunerea ecranelor coborâte sub acoperiș sau sub planșeul superior al spațiului protejat, în sistemul de calcul simplificat de evacuare prin tiraj natural-organizat, se realizează în funcție de densitatea sarcinii termice din spațiul respectiv, conform prevederilor din Tabelul 121.(2) Ecranele continui se fixează de elementele de rezistență ale construcției din zona riscului potențial de incendiu. Tabelul 121: Dispunere a ecranelor continui în sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat
    Densitatea sarcinii termice “q” (MJ/mp)Raportul dintre suma ariilor libere ale gurilor de evacuare a fumului și aria încăperii
    q ≤ 420 MJ/mp1: 100
    420 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp1: 100 la 1: 80
    840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp1: 80 la 1: 66,(6)
    1.680 MJ/mp < q ≤ 4.200 MJ/mp1: 66,(6) la 1: 40
    q > 4.200 MJ/mp1:30
    Notă Tabelul 121: Pentru valorile intermediare de calcul a densității sarcinii termice, raportul se determină prin interpolare liniară.
     +  Articolul 8.7.4.(1) Golurile pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, se distribuie cât mai uniform în spațiul protejat și pot fi permanent deschise sau închise (protejate cu dispozitive cu deschidere automată în caz de incendiu și cu acționări manuale).(2) Deschiderea dispozitivelor de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, se poate face individual sau în grup.(3) Atunci când există goluri pentru evacuarea fumului practicate în acoperiș, în treimea superioară a șarpantei, raportată la înălțimea maximă a șarpantei, sau în treimea superioară a pereților exteriori ai încăperii (atunci când tavanul are o înclinare mai mică de 20°), acestea se însumează la suprafața necesară evacuării fumului și a gazelor fierbinți produse în caz de incendiu.  +  Articolul 8.7.5. Dispozitivele de evacuare prin tiraj natural-organizat a fumului și a gazelor fierbinți prevăzute în normativ, trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în normativ și în seria de standarde europene SR EN 12101 precum și SR CEN/TR 12101-4 și SR CEN/TR 12101-5.  +  Articolul 8.7.6. La evacuarea fumului și gazelor fierbinți prin ventilare mecanică, se respectă următoarele condiții:a) dispunerea ecranelor se realizează corespunzător prevederilor normate pentru sistemul de evacuare prin tiraj natural-organizat și vor fi continui, alcătuite și dispuse încât să realizeze o casetare a spațiului de sub acoperiș sau planșeul superior;b) gurile de evacuare se dispun uniform distribuit, astfel încât să se asigure cel puțin o gură la maximum 200 mp;c) funcție de densitatea sarcinii termice (q), debitul de extragere va fi de cel puțin 1 mc/s și maximum 3 mc/s pentru 100 mp, conform prevederilor din Tabelul 122: Tabelul 122: Debit de extragere a fumului și gazelor fierbinți prin ventilare mecanică
    Densitatea sarcinii termice “q” (MJ/mp)Debitul de extragere (mc/s)
    q ≤ 420 MJ/mp1
    420 MJ/mp De la 1 la 1,25
    840 MJ/mpDe la 1,25 la 1,50
    1.680 MJ/mp De la 1,50 la 2,50
    q > 4.200 MJ/mp3
    Notă Tabelul 122: Pentru valorile intermediare de calcul a densității sarcinii termice, debitul de extragere se determină prin interpolare liniară sau se alege valoarea maximă
    d) la un ventilator de evacuare pot fi racordate maximum două rezervoare de fum delimitate de ecrane, iar debitul ventilatorului poate fi redus la debitul necesar celui mai mare rezervor de fum racordat.
     +  Articolul 8.7.7.(1) Admisiile de aer pot fi naturale sau mecanice și se dispun la partea de jos în treimea inferioară a spațiului protejat (având marginea lor superioară la cel mult 1 m față de pardoseală pentru încăperi/spații cu înălțimea liberă de maxim 3 m), recomandându-se amplasarea acestora în zone opuse gurilor de evacuare sau fațade.(2) Nu se admite traversarea ecranelor de către elemente combustibile.  +  Articolul 8.7.8.(1) În spațiile cu plafoane suspendate sau autoportante pline, ecranele ce delimitează rezervoarele de fum coboară de la intradosul acoperișului și depășesc planul plafonului suspendat sau autoportant plin, cu minimum 50 cm.(2) Plenumul prevăzut cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere, delimitat de ecrane, intradosul acoperișului și plafonul suspendat sau autoportant plin, constituie rezervoare de fum independente de cele dispuse sub plafonul suspendat sau autoportant plin, care se echipează cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți independent de cele de sub plafoanele suspendate sau autoportante pline, și se dimensionează în mod corespunzător. Nu se admite trecerea fumului și a gazelor fierbinți din rezervorul de fum dispus sub plafonul suspendat sau autoportant plin, prin rezervorul de fum dispus în plenum, decât prin canale/tubulaturi rezistente la foc potrivit normativului.  +  Articolul 8.7.9.(1) În toate situațiile, acționarea automată a dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți (trape, cupolete, grile etc.) va fi dublată de acționare manuală.(2) În mod similar și concomitent cu acționarea dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți se va face și acționarea dispozitivelor de introducere aer de compensare, după caz.
     +  CAPITOLUL 9INTERVENȚII LA CONSTRUCȚII EXISTENTE CARE CONSTITUIE FOND CONSTRUIT ANTERIOR DATEI INTRĂRII ÎN VIGOARE A PREZENTULUI NORMATIV  +  Articolul 9.1. Intervențiile la construcțiile existente care nu se extind, se fac păstrând performanța la foc a elementelor de construcții care se înlocuiesc în conformitate cu reglementările aplicabile la data realizării lor (în acord cu Anexa 10 "Construcții existente" din normativ), iar echiparea cu instalații cu rol de securitate la incendiu se face potrivit reglementărilor tehnice în vigoare.  +  Articolul 9.2. Lucrările de extindere la construcțiile existente se realizează în concordanță cu reglementările tehnice precizate în Anexa 10 "Construcții existente". Echiparea cu instalații cu rol de securitate la incendiu se face potrivit reglementărilor tehnice în vigoare.  +  Articolul 9.3. Pentru construcțiile existente se prevăd următoarele:a) În situația intervențiilor la construcțiile existente care nu presupun extinderea acestora se prevăd următoarele măsuri:– în situația menținerii destinațiilor construcțiilor (precum a funcțiunii, încadrării în construcție civilă, de producție, de depozitare, mixtă, etc. și/sau tipului de clădire: înaltă, foarte înaltă, cu săli aglomerate, etc.), conformarea la foc a construcției se va face potrivit cerințelor din Anexa 10 privind construcții existente;– în situația în care se schimbă destinația construcțiilor (precum a funcțiunii, încadrării în construcție civilă, de producție, de depozitare, mixtă, etc. și/sau tipului de clădire: înaltă, foarte înaltă, cu săli aglomerate, etc.), construcția se poate conforma fie potrivit reglementărilor tehnice generale privind construcțiile noi dacă acest lucru este fezabil tehnic și economic, fie se asigură măsuri de îmbunătățire a cerințelor privind securitatea la incendiu sau alternative de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) care să vizeze îmbunătățirea cerințelor care nu pot fi respectate, în baza unei/unor expertize tehnice privind cerința fundamentală securitate la incendiu (construcții și/sau instalații). Chiar dacă nu se schimbă destinația, clădirea se poate conforma și cerințelor reglementărilor în vigoare privind construcțiile noi, dacă beneficiarul dorește acest lucru și acest lucru este fezabil tehnic si economic.b) În situația intervențiilor la construcțiile existente care presupun extinderea acestora, măsurile se realizează în concordanță cu precizările specifice prezentate în Anexa 10 privind construcții existente.  +  Articolul 9.4.Pentru construcțiile existente (cu excepția lucrărilor de extindere ale acestora), se pot prevedea măsuri de îmbunătățire a cerinței securitate la incendiu, precum:– utilizarea materialelor și produselor de construcții clasa de reacție la foc minim C-s3,d1, dar minimum conform prevederilor normate;– utilizarea elementelor, materialelor și produselor de construcții cu performanță privind rezistența la foc mai mare față de prevederile normate;– diminuarea densității de sarcina termică în toate spațiile clădirii existente;– echiparea clădirii cu instalațiile cu rol de securitate la incendiu suplimentar față de cele prevăzute în reglementările tehnice în vigoare;– închiderea scărilor interioare deschise în case de scări închise și prevederea de sisteme pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu a acestora;– prevederea de sisteme pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu a circulațiilor comune orizontale de evacuare cu lungimi mai mari de 30 m în toată clădirea;– echiparea clădirii cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu, iar acolo unde suprafața desfășurată este mai mare de 7.000 mp sau clădirea este prevăzută cu mai mult de 5 niveluri supraterane și în care persoanele rămân pe timpul nopții; cu excepția clădirilor de locuit, aceasta va avea și sistem de alarmare vocală;– echiparea cu instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere acolo unde suprafața desfășurată este mai mare de 7.000 mp sau clădirea este prevăzută cu mai mult de 5 niveluri supraterane, cu excepția clădirilor de locuit, dacă aceasta nu este obligatorie potrivit reglementării specifice;– echiparea construcției cu coloane uscate, suplimentar cerințelor normativului specific;– echiparea construcției cu ascensoare pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități sau pentru intervenție, după caz, conformate în raport cu prevederile prezentului normativ; si a celorlalte reglementari tehnice aplicabile– prevederea de dispozitive de protecție la curent diferențial rezidual (DDR) în acord cu reglementările tehnice în vigoare sau suplimentar față de cele prevăzute conform specificațiilor Normativului pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I7-2011;– prevederea de dispozitive de protecție împotriva defectelor cu arc electric (prin deconectare automată la apariția unui defect de arc electric - AFDD) în acord cu reglementările tehnice în vigoare sau suplimentar față de cele prevăzute în reglementările tehnice în vigoare, conform recomandărilor din SR EN 62606 și SR HD 60364-4-42 precum și specificațiilor Normativului pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I7-2011;– prevederea unui sistem de protecție împotriva trăsnetului (SPT) pentru o construcție și alegerea nivelului de protecție împotriva trăsnetului prin instalație exterioară și/sau instalație interioară a sistemului de protecție împotriva trăsnetului (IPT) în acord cu reglementările tehnice în vigoare sau suplimentar față de cele prevăzute în reglementările tehnice în vigoare;– prevederea de dispozitive de protecție la supratensiuni și supracurenți (SPD) conform recomandărilor standardului SR EN 61643-11, SR CeI/TR 62066, SR HD 60364-5534, SR HD 60364-4-444 etc.
    ANEXE
    la Normativul privind securitatea la incendiu a construcțiilor indicativ p 118-1/2025
     +  Anexa nr. 1
    AMPLASARE CONSTRUCȚII
    (1) Condițiile normate de limitare a posibilităților de propagare a incendiilor între construcții și compartimente de incendiu sunt obligatorii și se realizează prin amplasarea la distanțele minime de siguranță stabilite în Tabelul 4 (Distanțe minime de siguranță între construcții sau compartimente de incendiu supraterane (civile, de producție și/sau depozitare)) sau se delimitează cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, cu planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc), aplicându-se prevederile stabilite la Capitolul II, Secțiunea III/2.3. ("Limitarea propagării incendiilor"/23.2. - "Elemente rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale de trecere") din normativ.(2) Pentru construcțiile existente se respectă distanțele de siguranță stabilite în Anexa 10 la Tabelul 145: Distanțe de siguranță la construcții existente sau se delimitează (Figura 84) cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc), aplicându-se prevederile stabilite la CAPITOLUL 2/CONDIȚII GENERALE DE PERFORMANȚĂ A CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE/ A.10. 2.2. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR SI CONFORMAREA LOR lA FOC/ Amplasare.
    Figura 84 - Schemă amplasare construcții - principiu amplasare
    construcții la distanțe mai mici decât cele normate
    Note Figura 84:(a) Indicativul "A" reprezintă perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2. (sau conform A.10. 2.3.4. (1) pentru clădiri existente).(b) Indicativul "B" reprezintă fâșia min REI 60prevăzută la Art. 2.3.2.1.4. (sau conform A.10. 2.3.14. pentru clădiri existente).(c) În pereții antifoc ("A ") dispuși la fațadele construcțiilor, golurile prevăzute se protejează prin uși, obloane sau cortine rezistente la foc (rezistente la foc pe o perioadă minimum jumătate din rezistența la foc a pereților antifoc, dar cel puțin 1 oră). Varianta 2) - amplasare construcții la distanțe mai mici decât cele normate
    Figura 85 - Amplasare construcții la distanțe mai mari sau mai mici decât cele normate
    Note Figura 85:(a) Indicativul "A" reprezintă perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2. (sau conform A.10. 2.3.4. (1) pentru clădiri existente).(b) Indicativul "B" reprezintă fâșia min REI 60prevăzută la Art. 2.3.2.1.4. (sau conform A.10. 2.3.14. pentru clădiri existente).(c) În pereții antifoc ("A ") dispuși la fațadele construcțiilor, golurile prevăzute se protejează prin uși, obloane sau cortine rezistente la foc (rezistente la foc pe o perioadă minimum jumătate din rezistența la foc a pereților antifoc, dar cel puțin 1 oră).
    (3) Clădirile comasate într-un compartiment de incendiu se amplasează, față de alte construcții sau compartimente de incendiu, la distanțele minime de siguranță stabilite în Tabelul 4, funcție de nivelul de stabilitate la incendiu stabilit conform Art. 2.2.1.1. alin. (2). La clădirile existente comasate, se aplică distanțele de siguranță stabilite în Anexa 10 la Tabelul 145.(4) Construcțiile supraterane civile (publice), de producție și/sau depozitare sau construcțiile mixte, se amplasează comasat sau grupat la distanțe nenormate între ele, în limitele unor compartimente de incendiu specifice, cu arii maxime admise în funcție de destinație, nivelul de stabilitate la incendiu cel mai dezavantajos, riscul de incendiu cel mai mare și numărul de niveluri normat (luând în calcul suma ariilor construite efective).(5) Construcțiile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, clădirile civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau cu săli aglomerate, nu se comasează cu alte construcții.(6) Comasarea cu alte construcții sau între ele a clădirilor civile supraterane înalte și/sau foarte înalte este interzisă în cadrul aceluiași compartiment de incendiu.(7) Clădirile civile cu înălțimi obișnuite pot fi amplasate independent sau comasate cu alte clădiri civile cu înălțimi obișnuite în limitele ariilor compartimentelor de incendiu pentru clădiri civile admise în normativ (respectiv în Anexa 10 pentru cele existente). Construcțiile de producție și depozitare obișnuite pot fi amplasate independent sau comasate cu alte construcții de producție și/sau depozitare, în limitele ariilor compartimentelor de incendiu admise în normativ (respectiv în Anexa 10 pentru cele existente).(8) Construcțiile de producție și depozitare nu se comasează cu clădiri civile, fiind obligatorie compartimentarea lor cu pereți antifoc sau dispunerea la distanțe de siguranță (între construcții de producție/depozitare și clădiri civile). Construcțiile cu funcțiuni de producție și/sau depozitare pot fi comasate (între ele), asigurându-se măsurile de compartimentare și protecție corespunzătoare fiecărei funcțiuni.(9) Construcțiile independente, precum și grupările sau comasările de construcții, constituite conform alin. (4), se amplasează astfel încât să nu permită propagarea incendiilor o perioadă de timp normată sau, în cazul prăbușirii, să nu afecteze obiectele învecinate, respectându-se distanțele minime de siguranță sau compartimentându-se față de alte construcții prin pereți antifoc. Prin însumarea ariilor construite ale clădirilor respective (Ac) trebuie respectate valorile maximum admise pentru compartimentul de incendiu rezultat, în funcție de destinația și nivelul cel mai defavorabil de stabilitate la incendiu asigurat, de riscul de incendiu cel mai mare și numărul de niveluri normat. Compartimentul de incendiu rezultat din comasarea construcțiilor va avea nivelul de stabilitate la incendiu determinat de clădirea cu cel mai defavorabil nivel, riscul de incendiu cel mai mare și numărul de niveluri normat. Exemplu (conform Figura 86): În cazul construcțiilor noi, comasarea rezultată din Construcție "A" + Construcție "B" + Construcție "C" (cu distanțe nenormate între ele) va respecta:– nivelul de stabilitate la incendiu cel mai dezavantajos, pentru compartimentul de incendiu existent rezultat (rezultă nivelul IV de stabilitate la incendiu al compartimentului comasat);– aria maxim admisă în funcție de destinație, pentru compartimentul de incendiu existent rezultat - aria maxim admisă în funcție de destinație, pentru compartimentul comasat cu nivelul IV de stabilitate la incendiu, conform Tabelul 41 (Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) ale clădirilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile cu nivelul de stabilitate la incendiu) sau Tabelul 114 (Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) și a numărului de niveluri al construcțiilor și compartimentelor de incendiu supraterane de producție și/sau depozitare), pentru fiecare construcție cu funcțiuni mixte (civile-civile sau producție-depozitare/producție-producție/depozitare-depozitare) se aplică Art. 7.1.1; construcțiile de producție și/sau depozitare nu se comasează cu clădiri civile;– riscul de incendiu cel mai mare pentru compartimentul de incendiu existent rezultat (conform subcapitolului 2.1.2. Risc de incendiu (de la Art. 2.1.2.1. până la Art. 2.1.2.6.)) și ale Articolelor Art. 2.2.2.1., Art. 3.1.1.1., Art. 6.1.1.1., Art. 6.1.1.2., Art. 6.1.2.1., Art. 6.1.2.2. Art. 7.1.3. etc; pentru construcții cu funcțiuni mixte (civile-civile sau producție- depozitare/producție-producție/depozitare-depozitare) se aplică conform Art. 2.1.2.4. sau Art. 7.1.3.);– numărul de niveluri normat, pentru compartimentul de incendiu existent rezultat - număr de niveluri în funcție de destinație, pentru compartimentul comasat cu nivelul IV de stabilitate la incendiu, conform Tabelul 42 (Condiții de corelare între destinație, capacitatea maximă simultană și numărul de niveluri supraterane ale clădirilor civile, cu nivel de stabilitate la incendiu III, iv sau V) sau Tabelul 114 (Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) și a numărului de niveluri al construcțiilor și compartimentelor de incendiu supraterane de producție și/sau depozitare). În cazul construcțiilor existente, comasarea rezultată din Construcție "A" + Construcție "B" + Construcție "C" va respecta:– nivelul de stabilitate la incendiu cel mai dezavantajos, pentru compartimentul de incendiu existent rezultat (rezultă nivelul IV de stabilitate la incendiu al compartimentului comasat);– aria maxim admisă în funcție de destinație, pentru compartimentul de incendiu existent rezultat - aria maxim admisă în funcție de destinație, pentru compartimentul comasat cu nivelul IV de stabilitate la incendiu, conform Tabelul 147 (Arii construite admise pentru compartimente de incendiu ale clădirilor civile existente (publice) supraterane)) sau Tabelul 168: (Arii construite și număr de niveluri admise pentru construcții existente și compartimente de incendiu ale construcțiilor existente de producție și/sau depozitare); pentru fiecare construcție cu funcțiuni mixte (civile-civile sau producție-depozitare/producție-producție/ depozitare-depozitare) se aplică conform Articolelor A.10. 7.1.3. si A.10. 7.1.4.; construcțiile de producție și/sau depozitare nu se comasează cu clădiri civile;– riscul de incendiu cel mai mare (respectiv categoria de pericol de incendiu rezultată) pentru compartimentul de incendiu existent rezultat (conform Art. A.10. 2.1.1., A.10. 2.1.2., A.10.2.1.3, A.10. 2.1.4., A.10. 2.1.5., A.10. 2.1.6., A.10. 2.2.1. (3), A.10. 2.2.8., A.10. 5.1.1., A.10. 5.1.4, A.10. 7.1.3. si A.10. 7.1.4. etc; pentru construcții cu funcțiuni mixte (civile-civile sau producție-depozitare/producție-producție/depozitare-depozitare) se aplică conform Articolelor Art. A.10. 2.1.1., A.10. 2.1.2. și/sau A.10. 7.1.1., A.10. 7.1.2., A.10. 7.1.3. si A.10. 7.1.4. );– numărul de niveluri normat, pentru compartimentul de incendiu existent rezultat - număr de niveluri în funcție de destinație, pentru compartimentul comasat cu nivelul IV de stabilitate la incendiu, conform Tabelul 148 (Număr de niveluri supraterane maxim admis și capacitatea clădirilor civile existente cu nivelul de stabilitate la incendiu III, IV și/sau V) si/ sau Tabelul 168 (Arii construite și număr de niveluri admise pentru construcții existente și compartimente de incendiu ale construcțiilor existente de producție și/sau depozitare). Notă (exemplu conform Figura 86): Lungimile de evacuare se conformează în acord cu nivelul IV de stabilitate la incendiu al compartimentului de incendiu, pentru fiecare dintre destinațiile clădirilor/ construcțiilor comasate (pentru ambele exemple, respectiv construcții noi comasate sau pentru construcții existente comasate).
    Figura 86 - Amplasare construcții comasate
    Note Figura 86 (exemplu pentru comasare clădiri civile noi față de alte construcții/compartimente dispuse în afara limitei de proprietate):(a) În cazul în care distanța dintre compartimentul de incendiu format din comasarea rezultată din Clădire "A" + Clădire "B" + Clădire "C" si altă construcție/alte construcții/alt (alte) compartiment(e) de incendiu (de exemplu față de Construcția "E") nu respectă distanțele de siguranță normate, se prevede perete antifoc (dispus în cadrul limitei de proprietate), conform prevederi normate (sau perete antifoc dispus la clădirea/ construcția care face obiectul, inclusiv prevederea obloanelor, cortinelor etc. la clădirea/construcția din cadrul limitei de proprietate).(b) "R" reprezintă distanța de siguranță normată (conform Tabelul 4: Distanțe minime de siguranță între construcții sau compartimente de incendiu supraterane (civile, de producție și/sau depozitare) sau Tabelul 145: Distanțe de siguranță la construcții existente).(c) În toate cazurile Ac compartiment de incendiu comasat = suma Ac ale construcțiilor comasate.
     +  Anexa nr. 2
    PEREȚI ANTIFOC ȘI PEREȚI DE SECTORIZARE
     +  Anexa nr. 2.1
    PEREȚI ANTIFOC ȘI PROTECȚIA GOLURILOR FUNCȚIONALE DIN PEREȚII ANTIFOC
     +  Pereți antifoc varianta a) - clădiri cu aceeași înălțime Varianta b1) - clădiri cu înălțime diferită cu perete antifoc ce secționează integral construcția (în condițiile în care înălțimea dintre construcții este mai mică de 8 m si acoperișurile care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0) Varianta b2) - clădiri cu înălțime diferită cu perete antifoc ce secționează construcția pe înălțimea de 8 m Varianta b3) - clădiri cu înălțime diferită cu perete antifoc si fâșie REI60 Varianta b) - clădiri cu înălțime diferită
    Figura 87 - Pereți antifoc (de separare a compartimentelor de incendiu) -
    principiu de compartimentare antifoc
    (10) Pereții care separă compartimentele de incendiu trebuie să aibă rezistența la foc determinată în funcție de densitatea sarcinii termice conform Art. 2.3.2.1.2., clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Pereții care separă compartimente de incendiu, trebuie să secționeze construcția pe toată înălțimea acesteia.
     +  Protecția golurilor funcționale prevăzute în pereții antifoc(11) Ușile prevăzute pentru circulația funcțională sau pentru evacuare în pereții care separă compartimentele de incendiu din clădiri civile, trebuie să aibă rezistența la foc în conformitate cu Tabelul 123. Tabelul 123: Uși pentru circulație funcțională și/sau evacuare practicate în pereții antifoc din clădiri civile
    În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu din construcții civile (conform Art.2.3.2.1.2.)Rezistența la foc a pereților antifoc care separă compartimentele de incendiuUși rezistente la foc (care NU constituie căi de evacuare către alt compartiment de incendiu)Elemente rezistente la foc (prin uși care constituie căi de evacuare către alt compartiment de incendiu)
    Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților încăperii tampon (minute), cu excepția peretelui care separă compartimentele de incendiuUși rezistente la foc practicate în pereții antifoc (care constituie căi de evacuare către alt compartiment de incendiu)
    a) pentru construcțiile cu regim de înălțime parter, cu excepția clădirilor destinate persoanelor care nu se pot evacua singure și a clădirilor cu săli aglomerate determinată în funcție de densitatea sarcinii termice, conform Tabelul 6 (Rezistențe la foc normate ale pereților care separă compartimentele de incendiu (EI-M/REI) pentru construcțiile cu regim de înălțime parter, cu excepția clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure și a clădirilor cu săli aglomerate, corespunzătoare densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart)EI-M 60/REI60 (q ≤ 420 MJ/mp)EI_2 60-C5S_200EI 60/REI 602 uși x EI_2 60 - C5S_200
    EI-M 90/REI90 (420 MJ/mp EI_2 60-C5S_200EI 60/REI 602 uși x EI_2 60 - C5S_200
    EI-M 120/REI 120 (630 MJ/mp EI_2 60-C5S_200EI 60/REI 602 uși x EI_2 60- C5S_200
    EI-M 180/REI 180 (840 MJ/mp EI_2 90-C5S_200EI 90/REI 902 uși x EI_2 90 - C5S_200
    EI-M 240/REI 240 (q > 1 680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)Obligatoriu încăpere tampon protejată prevăzută cu 2 uși x EI_2 120-C5S_200EI-M 120/REI 120Obligatoriu încăpere tampon protejată prevăzută cu 2 uși x EI_2 120 - C5S_200
    b)pentru clădirile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure, pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerateEI-M 180/REI180EI_2 90-C5S_200EI 90/REI 902 uși x EI_2 90 - C5S_200
    c) clădirile cu alt regim de înălțime, cu excepția clădirilor definite la literele (a) și (b) din tabelEI-M 120/REI120EI_2 60-C5S_200EI 60/REI 602 uși x EI_2 60 - C5S_200
    (12) Ușile prevăzute pentru circulația funcțională sau pentru evacuare în pereții care separă compartimentele de incendiu din clădiri de producție și/sau depozitare, trebuie să aibă rezistența la foc conform Tabelul 124. In construcțiile de producție și/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare a utilizatorilor si cele care trec prin pereții antifoc care separă compartimentele de incendiu:a) către compartimente cu riscuri mici de incendiu, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor de producție si/sau depozitare învecinate;b) către compartimente cu risc mijlociu mare sau foarte mare de incendiu, fără explozie volumetrică, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor compartimentelor învecinate si nu constituie singura lor cale de evacuare, situație în care a doua cale de evacuare poate fi constituită tot printr-un spațiu cu risc mijlociu, mare sau foarte mare de incendiu dacă traseele sunt distincte și separate între ele prin pereți rezistenți la foc si golurile de circulație practicate în aceștia sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc si etanșe la fum conform Tabelul 124;c) încăperi sau spații cu risc foarte mare de incendiu si explozie volumetrică, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor de producție sau depozitare cu același risc de incendiu și nu constituie singura lor posibilitate de evacuare; Tabelul 124: Uși pentru circulație funcțională și/sau evacuare practicate în pereții antifoc din construcții de producție si/sau depozitare
    În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiuRezistența la foc a pereților antifoc care separă compartimentele de incendiuUși rezistente la foc practicate în pereții antifoc (care NU constituie căi de evacuare catre alt compartiment de incendiu)Elemente rezistente la foc (prin uși care constituie căi de evacuare către alt compartiment de incendiu)
    Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților încăperii tampon (minute), cu excepția peretelui care separă compartimentele de incendiuUși rezistente la foc practicate în pereții antifoc (care constituie căi de evacuare către alt compartiment de incendiu)
    12345
    Pentru construcțiile de producție și/sau depozitareEI-M 60/REI 60 (q ≤ 420 MJ/mp)EI_2 60-C5S_200EI 60/REI 602 uși x EI_2 60 - C5S_200
    EI-M 90/REI 90 (420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp)EI_2 60-C5S_200EI 60/REI 602 uși x EI_2 60 - C5S_200
    EI-M 120/REI 120 (630 MJ/mp EI_2 60-C5S_200EI 60/REI 602 uși x EI_2 60 - C5S_200
    EI-M 180/REI 180 (840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp)EI_2 90-C5S_200EI 90/REI 902 uși x EI_2 90 - C5S_200
    EI-M 240/REI 240 (q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)Nu se admiteEI-M 120/REI 120Obligatoriu încăpere tampon protejată prevăzută cu 2 uși x EI_2 120-C5S_200
    (13) Ușile, obloanele si cortinele rezistente la foc care protejază golurile funcționale din pereții antifoc EI-M180/REI180 (exemplu), trebuie să fie rezistente la foc minimum 90 de minute, astfel:a. Uși rezistente la foc (inclusiv dispozitivele lor de închidere) trebuie să fie rezistente la foc minimum EI_2 90-C5S_200.b. Obloane rezistente la foc (inclusiv dispozitivele lor de închidere) trebuie să fie rezistente la foc minimum EI_2 90-C3.c. Cortine rezistente la foc (prevăzute cu ansamblu de sprinklere dacă acestea îndeplinesc doar criteriul E90) trebuie să fie rezistente la foc minimum EI 90 (etanșeitate la foc și izolare termică 90 minute). Notă: * - se prevăd cu autoînchidere "C" = clasa de autoînchidere/închidere automată(14) În toate cazurile pentru pereți antifoc dispuși la fațadele construcțiilor cu rezistența mai mică de 3 ore (conform Art. 2.3.2.1.2.), golurile prevăzute se protejează prin uși, obloane sau cortine rezistente la foc (pe o perioadă minimum jumătate din rezistența la foc a pereților antifoc, dar cel puțin 1 oră pentru pereții antifoc EI-M 60/REI 60 sau EI-M 90/REI 90 și cel puțin 90 min pentru ceilalți pereții antifoc prevăzuți la Art. 2.3.2.1.2., cu excepția pereților antifoc EI-M 240/REI240 la care se protejează prin uși, obloane sau cortine rezistente la foc min. 120 min).
    Figura 88 - Uși, obloane, cortine prevăzute în pereții antifoc

    Figura 89 - Exemplu - tipologii pereți de separare a compartimentelor de incendiu

    Figura 90 - Pereți de separare a compartimentelor de incendiu - secțiune orizontală
     +  Anexa nr. 2.2
    PEREȚI ANTIFOC SI PEREȚI REZISTENȚI LA FOC LA HALE

    Figura 91 - Hale parter cu perete antifoc (de separare a compartimentelor
    de incendiu) sau rezistent la foc dispus între stâlpi

    Figura 92 - Hale parter cu perete independent dispus în rost de dilatare sau tasare

    Figura 93 - Hale etajate

    Figura 94 - Hale parter - Perete antifoc care nu depășește planul acoperișului

    Figura 95 - Hale parter - Perete antifoc la hale cu înălțimi diferite

    Figura 96 - Compartimentarea construcțiilor de producție sau depozitare
     +  Anexa nr. 2.3
    PEREȚI DE SECTORIZARE CU ROL DE LIMITARE A PROPAGĂRII
    FOCULUI (DE PROTECȚIE CONTRA INCENDIILOR CARE LIMITEAZĂ
    PROPAGAREA ÎN INTERIORUL COMPARTIMENTELOR DE INCENDIU)
    (15) La clădiri civile se pot prevedea următorii pereți de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului, având minimum următoarele niveluri de performanță:– Nivel I (125m ≥ h) - REI/EI180 (A1 sau A2-s1,d0), uși Eh 90-C5S_200– Nivel I (75m ≤ h < 125m) - REI/EI 180 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI_2 90-C5S_200– Nivel I (45m ≤ h < 75m) - REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI1 60-C5S_200– Nivel I (28m ≤ h < 45m) - REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI_2 60-C5S_200– Nivel I (h < 28m) - REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI_2 60-C5S_200– Nivel II - REI/EI 90 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI1 45-C5S_200– Nivel II (+) - REI/EI 90 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI_2 45-C5S_200– Nivel III - REI/EI 60 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI_2 30-C5S_200– Nivel III (+) - REI/EI 45 (A1 sau A2-s1,d0), uși E 30-C5Sa– Nivel IV - REI/EI 30 (min B-s1,d0), uși EI215-C5Sa– Nivel V - REI/EI 15 (min C-s1,d0), uși C5(16) La clădiri de producție/depozitare se pot prevedea următorii pereți cu rol de limitare a propagării focului, având minimum* următoarele niveluri de performanță:– Nivel I - REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI_2 60-C5S_200– Nivel II - REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI1 60-C5S_200– Nivel II (+) - REI/EI 90 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI_2 45-C5S_200– Nivel III - REI/EI 60, uși E 30-C5Sa– Nivel IV - REI/EI 30, uși E 15-C5Sa– Nivel V - uși C3(17) Pereții despărțitori de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu sunt folosiți pentru:– divizarea* zonelor extinse (de exemplu a clădirilor civile cu lungime mare;– separarea minimă* a zonelor administrative față de spații de producție si depozitare (în funcție de densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente) atunci când zonele administrative nu se constituie ca si compartimente distincte de incendiu;– izolarea minimă* a instalațiilor de producție, a utilajelor, folosite în procesul de producție acolo când acestea sunt necesare (în funcție de densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente);– separarea minimă constructivă* între anumite zone de utilizare diferită (în funcție de densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente), atunci când zonele respective nu se constituie ca si compartimente distincte de incendiu;– separarea minimă constructivă* între zonele protejate de sisteme de stingere automată a incendiilor si zonele neprotejate (în funcție de densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente),– separarea minimă constructivă* a spațiilor de tip open-space atunci când ariile acestora depășesc valoarea admisă de 400 mp si spațiile alăturate nu generează performanțe mai restrictive (în funcție de densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente) Notă generală: * - cu valabilitate doar atunci când spațiile alăturate nu generează performanțe mai restrictive (nu rezultă cerințe mai mari corespunzătoare densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart) și/sau atunci când separarea nu este constituită ca și compartiment distinct de incendiu.(18) Pereții de sectorizare (Figura 97, varianta b)) cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu) NU trebuie să secționeze construcția pe toată înălțimea acesteia.
    Figura 97 - Pereți antifoc si pereți de sectorizare
    (19) Mansardarea construcțiilor civile supraterane se asigură prin realizarea de tronsoane ale clădirii conform Art. 3.1.2.9. alin. (1). Mansardarea construcțiilor civile supraterane (realizarea unui nivel funcțional în volumul podului), este admisă dacă pereții de sectorizare rezistenți la foc depășesc cu minimum 30 cm, conform Art. 3.1.2.9. alin. (2) și a figurilor următoare:Notă secțiune: Indicativul "A" reprezintă perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2. (sau conform A.10. 2.3.4. (1) pentru clădiri existente) și indicativul "B" reprezintă fâșia min REI 60 prevăzută la Art. 2.3.2.1.4. (sau conform A.10. 2.3.14. pentru clădiri existente).
    Figura 98 - Perete de sectorizare care depășește streașina
     +  Anexa nr. 2.4
    PEREȚI ANTIFOC ȘI PEREȚI DE SECTORIZARE
    (20) Pereții cu rol de limitare a propagării focului (de sectorizare) trebuie amplasați în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției sau al compartimentului de incendiu si de funcțiunile acestora, coroborate cu tipul construcției, conform precizărilor din Tabelul 125.(21) Pereții de sectorizare sunt obligatorii în cazurile stabilite de către normativ precum si pentru situația clădirilor încadrate în nivelul de stabilitate la incendiu I (cu excepția clădirilor înalte si foarte înalte) sau II (atunci când se prevăd instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și evacuare a fumului din circulațiile comune orizontale respectiv coridoare/holuri si casele de scări) pentru care aria construită nu se limitează, situație prevăzută la lit. c) din Tabelul 41 (Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) ale clădirilor si compartimentelor de incendiu supraterane civile cu nivelul de stabilitate la incendiu).(22) Pereții de sectorizare atunci când sunt poziționați între două sau mai multe compartimente de incendiu, vor fi conformați ca pereți antifoc. Tabelul 125: Suprafața construită maxim admisă între spații delimitate de pereți de sectorizare
    Suprafața construită maxim admisă între spații delimitate de pereți de sectorizare, mp
    FuncțiuneNumărul de niveluri supraterane maxim admise / înălțime totală (până la coamă)Nivel de stabilitate la incendiu
    III
    LocuințeLocuințe unifamilialeLocuințe unifamiliale max. P+E sau P+M5.0004.000
    Locuințe unifamiliale max P+2E sau P+E+M4.5003.500
    Locuințe unifamiliale > P+2E și ≤ P+5E sauLocuințe unifamiliale cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)3.5003.000
    Locuințe unifamiliale> P+5E sauLocuințe unifamiliale cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)2)3.0002.500
    Locuințe încadrate >12 niveluri supraterane (înalte sau foarte înalte)2.500Nu se admite
    Locuințe semicolective, sau colective (blocuri de locuințe, cămine de familiști și nefamiliști, case locuit destinate copiilor fără adăpost)Locuințe semicolective P+E sau P+M4.5004.000
    Blocuri de locuințe semicolective ≤ P+2E (sau ≤ 10 m înălțime totală până la coamă/atic) 1)4.0003.500
    Blocuri de locuințe colective > P+2E și < P+5EsauBlocuri de locuințe colective cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)3.5003.000
    Blocuri de locuințe semicolective ≥ P+5E sauBlocuri de locuințe colective cu mai puțin de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2)3.0002.500
    Blocuri de locuințe încadrate >12 niveluri supraterane (înalte sau foarte înalte)2.500Nu se admite
    AdministrativeClădiri ale autorităților și instituțiilor centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri etc.Clădiri ≤ P+2E5.0004.500
    Clădiri P+3E4.0004.000
    Clădiri > P+3E și ≤ P+5EsauClădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)3.5003.500
    > P+5EsauClădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2)3.0002.500
    Clădiri înalte sau foarte înalte2.500Nu se admite
    ComerțMall-uri, magazine, centre și complexuri comerciale, galerii comerciale, hipermarketuri, supermarketuriClădiri P20.00015.000
    Clădiri ≤ P+1E15.00010.000
    Clădiri P+2E10.0007.000
    Clădiri > P+2E si ≤ P+5EsauClădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)7.0003.500
    Clădiri > P+5EsauClădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală(până la coamă/atic) 1)2)3.5002.500
    Clădiri înalte sau foarte înalte2.500Nu se admite
    Magazine Cash Carry, DIY, magazine specializate (mobilier, electrocasnice etc.), piețe/bazareClădiri P20.00015.000
    Clădiri ≤ P+1E15.00010.000
    Clădiri P+2E10.0007.000
    Clădiri > P+2E si ≤P+5EsauClădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)7.0003.500
    Clădiri > P+5EsauClădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2)3.5002.500
    Clădiri înalte sau foarte înalte2.500Nu se admite
    Fitness, întreținere corporală, spa, cabinete veterinare), service auto și altele similare, spații de joacă pentru copiiClădiri P8.0005.000
    Clădiri P+1E5.0004.000
    Clădiri P+2E4.0003.500
    Clădiri > P+2E si ≤ P+5EsauClădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)3.5003.000
    Clădiri > P+5EsauClădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2)3.0002.500
    Clădiri înalte sau foarte înalte2.500Nu se admite
    Alimentație publicăClădiri PClădiri ≤P+1E3.5003.250
    Clădiri P+2E3.2503.000
    Clădiri > P+2E si ≤ P+5EsauClădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)3.0002.750
    Clădiri > P+5EsauClădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2)2.7502.500
    Clădiri înalte sau foarte înalte2.500Nu se admite
    SănătateSpitale, creșe, cămine de bătrâni și persoane cu dizabilități, sanatorii etc.Clădiri P4.5004.000
    Clădiri ≤ P+1E4.0003.500
    Clădiri ≤ P+2E3.7503.250
    Clădiri ≤ P+3E3.5003.000
    Clădiri > P+3E și ≤ P+5EsauClădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)3.2502.750
    Clădiri > P+5EsauClădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2)3.0002.500
    Clădiri înalte sau foarte înalte2.500Nu se admite
    Clinici fără spitalizare continuă, policlinici și unități medicale ambulatorii similare policlinicilorClădiri P5.0004.500
    Clădiri ≤ P+1E4.5004.000
    Clădiri ≤ P+2E4.0003.500
    Clădiri ≤ P+3E3.7503.250
    Clădiri > P+3E și ≤ P+5EsauClădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)3.5003.000
    Clădiri > P+5EsauClădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2)3.0002.500
    Clădiri înalte sau foarte înalte2.500Nu se admite
    CulturăExpoziții, muzee, biblioteci, cluburi, săli, centre și complexuri culturale, cinematografe, teatre, săli polivalente etc.Clădiri ≤ P+1E5.0004.000
    Clădiri ≥ P+2EsiClădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)4.0003.000
    Clădiri > P+5ESau mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2)3.0002.500
    Clădiri înalte sau foarte înalte2.500Nu se admite
    Clădiri clasificate ca monument istoric ce adapostesc valori deosebite (de patrimoniu)3.5002.500
    ÎnvățământPreșcolarClădiri P4.5004.000
    Clădiri P+1E4.0003.500
    Clădiri ≥ P+2E (sau ≤ 8 m) și cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)3.5003.000
    Clădiri > P+5EsauClădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2)3.0002.500
    Clădiri înalte sau foarte înalte2.500Nu se admite
    Primar, secundar, terțiar, nonuniversitar și universitar, after school, spații cazare pentru elevi și studenț, internate, cantine scolare, săli de sport aferente funcțiunii de învățământ etc.Clădiri P5.0004.500
    Clădiri P+1E4.5004.000
    Clădiri ≥ P+2E (sau ≤ 8 m) și cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)4.0003.500
    Clădiri > P+5EsauClădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2)3.5002.500
    Clădiri înalte sau foarte înalte2.500Nu se admite
    TurismHoteluri, hosteluri, moteluri, vile, bungalouri, cabane, pensiuni etc.Cabane montane P+1E+M4.5004.000
    P+1E si ≤ 50 de persoane4.0003.500
    Clădiri ≤ P+2E si ≤ 100 de persoane3.7503.250
    Clădiri ≤ P+4E 2)sau> 100 de persoane3.5003.000
    Clădiri > P+4EȘiClădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)3.2502.750
    Clădiri > P+4EsauClădiri cu mai mult de 20m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2)3.0002.500
    Clădiri înalte sau foarte înalte2.500Nu se admite
    CultCatedrale, biserici, lăcașuri de cult, sinagogi, temple, case de rugăciuni etc.Clădiri ≤ P+E5.0003.500
    Clădiri P+2E3.5001.500
    Clădiri ≥ P+2EsiClădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)3.0002.000
    > P+5ESau mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2)2.5001.000
    Clădiri înalte sau foarte înalte2.500Nu se admite
    Clădiri clasificate ca monument istoric ce adapostesc valori deosebite (de patrimoniu)3.5002.500
    Alte destinațiiTerminale* în aeroporturi (săli aglomerate vez'nota), terminale de transport maritim și fluvial, telecabine și stații de telescaun(* - cu excepția înălțimii turnului de control)Clădiri P*Clădiri ≤ P+1E *6.0005.000
    Clădiri P+2E*5.5004.500
    Clădiri > P+2E si ≤ P+5E*sauClădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) *5.0004.000
    Clădiri > P+5E*sauClădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2) *3.5002.500
    Clădiri înalte sau foarte înalte2.500Nu se admite
    Note Tabelul 125:(a) 1) = măsurată față de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenție ale pompierilor;(b) 2) = nu se referă la clădirile înalte sau foarte înalte;(c) * - pentru sălile aglomerate se corelează obligatoriu cu prevederile din Tabelul 99 (Corelare între modul de amplasare, categoria sălii aglomerate supraterane si capacitatea maximă simultană de utilizatori admisă).(d) Clădirile supraterane civile trebuie să respecte condițiile de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri supraterane, destinație si capacitatea maximă simultană de utilizatori conform prevederilor din Tabelul 42 (Condiții de corelare între destinație, capacitatea maximă simultană și numărul de niveluri supraterane ale clădirilor civile, cu nivel de stabilitate la incendiu III, IV sau V).
    (23) În cazurile în care construcția proiectată se va încadra în numărul de niveluri supraterane maxim admise precizate în Tabelul 125, dar nivelul de stabilitate la incendiu este superior, atunci se va opta pentru sistemele compozite de izolare termică ale fațadei pline, corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu proiectat, dar acestea nu se vor lua în calcul la stabilirea nivelului de stabilitate la incendiu.
     +  Anexa nr. 3
    LIMITAREA PROPAGĂRII INCENDIILOR PE FAȚADA
     +  Anexa nr. 3.1
    PREVEDERI GENERALE
    (24) Este obligatoriu ca închiderile perimetrale de orice fel ale construcțiilor să se alcătuiască și să se realizeze astfel încât să întârzie propagarea incendiilor de la un nivel la altul, atât prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă), cât și prin interiorul construcției (Figura 99), conform prevederi normate.(25) Pentru întârzierea propagării incendiilor prin interiorul construcției spațiile libere dintre planșee și peretele cortină precum și dintre planșee și alte tipuri de pereți exteriori ancorați (prinși) de structura portantă a clădirii (de exemplu: tip de fațadă din panouri sandwich) se etanșează cu sisteme de etanșare având aceeași rezistență la foc cu a planșeului, astfel:– la clădiri cu înălțime obișnuită:i. rezistența la foc minimum EI 30;– la clădiri înalte:i. rezistența la foc minimum EI 60;– la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 125 m:i. rezistența la foc minimum EI 90;– la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală cu 125 m:i. rezistența la foc minimum EI 120.
    Figura 99 - Performanțe privind etanșarea spațiilor libere dintre planșee
    și peretele cortină precum si dintre planșee si alte tipuri de pereți
    exteriori ancorați (prinși) de structura portantă a clădirii
     +  Anexa nr. 3.2
    REGULA H + L
    (26) În cazurile în care în normativ se precizează explicit, se pot însuma elementele verticale cu elementele orizontale având aceeași rezistentă la foc (aceeași perioadă de timp) conform Figura 100.
    Figura 100 - Exemplu de măsurători H si L - caz general
     +  Definirea indicilor H și L (definire)(27) Indicele "H" în general reprezintă distanța verticală care trebuie să fie egală fie cu 1,20 m, fie cu valoarea indicelui caracteristic determinat prin însumarea înălțimilor (b+c+d). Atunci când deschiderile/ferestrele din fațadă nu sunt suprapuse, indicele H se măsoară în funcție de cea mai mică distanță dintre aceste goluri/ferestre.(28) Indicele "L " reprezintă distanța orizontală între planul exterior al elementelor de delimitare și fața exterioară a elementelor de fațadă, măsurată direct deasupra deschiderilor suprapuse, inclusiv copertinele, dacă acestea formează un obstacol rezistent la foc. Măsurarea trebuie făcută pe cea mai mare lățime a golurilor suprapuse din fațade. Această valoare trebuie luată în considerare numai atunci când este mai mare sau egală cu 15 cm.(29) Exemple de măsurători H și L și reguli de aplicare pentru cazuri mai complexe sunt date mai jos în anexă.
    Figura 101 - Exemplu măsurare între goluri care nu sunt suprapuse
    la deschideri în fațadă (exemplu pentru distanța normată de 1,20 m)
    Notă Figura 101: Pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcțiilor prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă), măsurarea pe verticală în sens diagonal, în direcția cea mai scurtă se aplică exclusiv construcțiilor prevăzute la Art. 2.3.6.1.5. și Art. 2.3.6.1.6.
     +  Soluții constructive cu H + L
    Figura 102 - Calcul soluții constructive cu H + L (exemplu varianta normată de 1,20 m)
    Notă Figura 102: toate desenele exemplificative au partea de interior a construcției prevăzută spre dreapta.
     +  Exemple de măsurători H si L - general(30) Se pot lua în considerare următoarele: Decros de supralumină la o fațadă complet vitrată (Figura 103 varianta a)): Pentru a putea lua în considerare înălțimea unei supralumini în calculul lui H, retragerea L1 nu trebuie să depășească 40 cm, măsurată în raport cu suprafața geamurilor interioare. Fațadă plană înclinată sau curbată înclinată pe mai multe niveluri (parte opacă si parte vitrată) (varianta b) si (varianta c): Fațada înclinată spre interior (Figura 103 varianta b)): Oricare ar fi valoarea unghiului a, se aplică regula generală H+L (dacă L ≥ 15 cm). Fațada înclinată spre exterior (Figura 103 varianta c)): Dacă α ≤ 15°: se aplică regulile fațadei, măsurând H în funcție de verticală si L este egal cu 0; Dacă α > 15°: fațada nivelului inferior de sub nivelul înclinat trebuie să fie A1 sau A2-s1,d0, EI i→o de aceeași încadrare cu nivelul necesar pentru stabilitatea la incendiu a structurii planșeelor clădirii. Etaj superior retras (Figura 103 varianta d)): L este luat în considerare numai dacă valoarea sa este mai mare sau egală cu 15 cm (L ≥ 15 cm). Etaj superior în consolă (Figura 103 varianta e) si Figura 103 varianta f)): Valoarea proiecției L' trebuie luată în considerare în calculul L, numai dacă este mai mare de 80 cm, iar valoarea retragerii d' este luată în considerare în calculul lui L numai dacă este mai mare de 15 cm: L' ≤ 80 cm si d' < 15 cm =>L=0 L' ≤ 80 cm si d' ≥ 15 cm =>L=d' L' > 80 cm si d' < 15 cm =>L=L'-80 cm L' > 80 cm si d' ≥ 15 cm =>L=(L'-80 cm)+d
    Figura 103 - Exemple de măsurători H și L - cazuri particulare
    Notă Figura 103: toate desenele exemplificative au partea de interior a construcției prevăzută spre stânga.
     +  Ferestre și uși de balcoane/terasă(31) Părțile care se deschid (uși, ferestre, sau echivalent) si nu au aceeași clasificare de rezistență/ etanșeitate la foc ca pentru zonele continui care se pot însuma pentru soluția constructivă H + L (în general de 1,20 m ale elementelor de copertină/terasă), nu sunt luate în considerare la măsurarea indicelui H.(32) Balcoanele sau consolele, amplasate în fața unei deschideri si care îndeplinesc cerințele de rezistență (R) si reacție la foc conform prevederilor normativului sunt luate în considerare la măsurarea indicelui L.(33) "L " reprezintă cea mai scurtă distanță a balconului/consolei, măsurată perpendicular pe fațadă.  +  Tipuri de balcoane
    Figura 104 - Tipuri de balcoane

    Figura 105 - Exemple de măsurători H + L - balcoane
    Notă Figura 105: toate desenele exemplificative au partea de interior a construcției prevăzută în jos.
     +  Exemple de limitare a propagării incendiului pe fațadă
    Figura 106 - Soluție la scări exterioare de limitare a propagării incendiului pe fațadă

    Figura 107 - Soluție de limitare a propagării incendiului pe fațadă la intersecția cu balcoane
     +  Anexa nr. 3.3
    FÂȘII (BENZI) PENTRU SISTEME COMPOZITE DE IZOLARE TERMICĂ -
    PRINCIPII DE REALIZARE BORDĂRI ȘI FÂȘII (BENZI) PENTRU
    TERMOIZOLANȚIE ȘI/SAU SISTEME COMPOZITE DE IZOLARE TERMICĂ
    EXTERIOARĂ A PEREȚILOR PERIMETRALI, DIFERITE DE A1 sau A2-s1,d0
    (34) La toate construcțiile, termoizolația exterioară si/sau sistemele compozite de izolare termică exterioară (sisteme compacte în condiții de utilizare finală) a pereților perimetrali trebuie să fie clasa de reacție la foc conform prevederilor din Art. 2.3.6.1.8. si Tabelul 16 (Termoizolație exterioară si/sau sisteme compozite de izolare termică (sisteme compacte în condiții de utilizare finală)pe fațade pline sau prevăzute cu elemente vitrate sau alte goluri neprotejate (pentru diferite funcțiuni/tipuri de clădiri)).(35) În toate cazurile se vor avea în vedere prevederile menționate în Art. 2.3.6.1.9.(36) Pentru termoizolație si/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, se folosesc următoarele principii (conform Figura 108):– lipirea completă a fâșiei/benzii (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0) pe suport,– șurub sau cui metalic,– lipirea sau încastrarea termoizolației pe suport,– sistem de tencuială subțire sau groasă.– t < 200 mm - 1 fâșie– t ≥ 200 mm - 2 fâșii (recomandare)
    Varianta a) - Principiul de realizare a fâșiei orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (grosime termoizolatie exterioară a pereților perimetrali diferită de A1 sau A2-s1,d0 < 200 mm)Cu condiția ca t < 200 mmVarianta b) - Principiul de realizare a fâșiilor (2) orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 - suprapunerea a două benzi continue (grosime termoizolatie exterioară a pereților perimetrali diferită de A1 sau A2-s1,d0 ≥ 200 mm)Cu următoalele condiții: t > 200 mm, t1 > t2 și t2 ≥ 100 mm

    Figura 108 - Principiul general de realizare a fâșiei/benzii orizontale continui
    de termoizolație, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d
    (37) Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație si/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, cuprinzând goluri (uși si/sau ferestre) în zidărie, realizarea fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 se realizează conform Figura 109.
    Figura 109 - Principiul de realizare a fâșiilor/benzilor orizontale continui de
    termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe fațadele
    cuprinzând goluri (uși si/sau ferestre) în zidărie
    (38) Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație și/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, fără goluri în zidărie, în cazul unui sistem de tencuială groasă, realizarea fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 se realizează conform Figura 110. Se aplică o singură fâșie la începutul inferior al termoizolației combustibile (nivelul de jos al fâșiei/ benzii, la o distanță maximă de 600 mm deasupra cotei de început a termoizolației).
    Figura 110 - Principiul de realizare a fâșiilor/benzilor orizontale continui
    de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0
    pe fațadele fără goluri în zidărie: cazul unui sistem de tencuială groasă
    (39) Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație si/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, fără goluri în zidărie, în cazul unui sistem de tencuială subțire, realizarea fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 se realizează conform Figura 111. Pentru sistemele de tencuială subțire, fâșiile/benzile trebuie instalate după cum urmează:– la startul inferior al termoizolației combustibile (nivelul de jos al fâșiei/ benzii, se aplică la o distanță maximă de 600 mm deasupra cotei de început a termoizolației/sistemelor compozite de izolare termică);– la nivelul 1 (între parter si etajul 1 acoperit cu termoizolație sau sisteme compozite de izolare termică combustibilă) si la nivelul 2 (între etajele 1 si 2 acoperite cu termoizolație sau sisteme compozite de izolare termică combustibilă).
    Figura 111 - Principiul de realizare a fâșiilor/benzilor orizontale continui
    de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0
    pe fațadele fără goluri în zidărie: cazul unui sistem de tencuială subțire
    Notă Art. (39): Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație si/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, protecția deschiderilor prin bordări de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (pentru tâmplărie montată pe perete), se realizează după cum urmează, conform Figura 112 varianta a) H ≥ 1,20 m - protecția deschiderilor prin bordări de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (tâmplărie montată pe perete) pentru H ≥ 1,20 m:– se aplică numai pe fațadele cu tâmplărie montată pe perete, indexul H (din H + L) fiind H ≥ 1.20 m;– benzile de protecție ce bordează golurile pot fi aplicate continuu între goluri și în lateralul acestora; aceste benzi au aceeași grosime ca termoizolația și/sau sistemele compozite de izolație termică diferită de clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0; de exemplu, caracteristicile termoizolației utilizate pentru realizarea acestor benzi de bordare pot fi: vată minerală bazaltică conform standardului SR EN13162, Euroclasa A1 (banda de vată minerală bazaltică va fi lipită în întregime pe pereții perimetrali).– conform Figura 112 varianta c), H < 1.20 m - protecția deschiderilor prin bordări de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (tâmplărie montată pe perete) pentru H < 1.20 m;– se aplică numai pe fațadele cu tâmplărie montată pe perete, indexul de înălțime H (din H + L) fiind H < 1,20 m.
    Figura 112 - Protecția deschiderilor prin bordări de termoizolație clasa de
    reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (tâmplărie montată pe perete)
    (40) Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație și/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, pe aceeași fațadă, în condițiile în care indexul H (din H + L) este H < 1,20 m, realizarea fâșiilor/ benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, se realizează conform Figura 113 Varianta a) (partea din stânga a imaginii). Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație și/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, pe aceeași fațadă, în condițiile în care indexul H (din H + L) este H < 1,20 m, realizarea fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 la colțuri se realizează conform Figura 113 Varianta b) (partea din dreapta a imaginii).
    Figura 113 - Principiul de realizare a fâșiilor/benzilor orizontale continui
    de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe aceeași
    fațadă, indexul H (din H + L) fiind H < 1,20 m
    (41) Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație și/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, cuprinzând încastrări/retrageri, în cazul unui sistem de tencuială subțire, realizarea fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 se realizează conform Figura 114. Principiul este pentru fațadele fără goluri în zidărie, cu excepția celei retrase (la fațada încastrată/cu retrageri indexul H (din H + L) fiind h < 1,20 m). Atunci când soluția anterioară este aplicată pe o fațadă încastrată/retrasă, porțiunea dintre ferestre și cele două fațade adiacente trebuie, de asemenea, să aibă aplicată continuu, între goluri și în lateralul acestora, termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, indiferent dacă sunt fără sau cu deschideri.
    Figura 114 - Principiul de realizare a fâșiilor/benzilor orizontale continui
    de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0
    pe fațadă retrasă, indexul H (din H + L) fiind H < 1,20 m
    (42) Principiul realizării supra-termoizolației în sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali, prevăzute cu termoizolație a pereților exteriori perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0 existente, implică (conform Figura 115):– lipirea completă a benzii pe suport,– șurub sau cui metalic,– calibrarea pe termoizolația diferită de A1 sau A2-s1,d0 existentă (sistem de tencuială subțire sau groasă),
    Figura 115 - Principiul realizării supra-termoizolației
    (43) În cazul în care balconul/consola integrat(ă) este integrat în structura construcției și participă la indicele H + L (de exemplu, atunci când respectă principiile prevăzute la Art. 2.3.6.1.2.), dispunerea fâșiilor/benzilor continue trebuie să respecte principiile ilustrate în Figura 116 Varianta a), principiu de realizare a fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe înălțimea "H" a balcoanelor și consolelor care sunt parte integrantă din structură.(44) În cazul în care balconul este detașat de structura principală a construcției, dispunerea fâșiilor/ benzilor continue trebuie să respecte principiile ilustrate în Figura 116 Varianta b), principiu de realizare a fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0 pe înălțimea "H" a balcoanelor si consolelor care nu sunt parte integrantă din structură). Balconul separat de structura nu participă la însumarea indicelor H+L.
    Figura 116 - Balcoane si console care sunt parte integrantă din structură
    (45) Pe porțiunile retrase de acces care întrerup banda de suprapunere din partea de jos a termoizolației si/sau a sistemelor compozite de izolare termică diferite de A1 sau A2-s1,d0 (în funcție de adâncimea acestora) ale fațadelor pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație si/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, cuprinzând goluri (uși si/sau ferestre) în zidărie, se realizează prin interpunerea de termoizolație clasa de reacție la foc Al sau A2-sl,d0, conform Figura 117.
    Figura 117 - Principii de realizare a porțiunilor retrase de acces, în funcție de adâncimea acestora
    (46) Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație si/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, cuprinzând deschideri mari (atunci când înălțimea deschiderii depășește înălțimea planșeului dintre două etaje), se realizează prin interpunerea fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, conform Figura 118.
    Figura 118 - Principii de realizare în cazul deschiderilor mari
    (47) Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație si/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, cuprinzând etaje inferioare retrase, se realizează prin interpunerea fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc Al sau A2-sl,d0, conform Figura 119.
    Figura 119 - Principii de realizare pe fațade cu etaje inferioare retrase
    (48) Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație si/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, cuprinzând fațade cu logii (indiferent de adâncimea acestora), se realizează prin interpunerea fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, conform Figura 120.
    Figura 120 - Principii de realizare pe fațade cu logii
    (49) Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație și/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, cuprinzând fațade cu deschideri diferite (fațade cu deschideri cu înălțime mai mică sau mai mare decât celelalte cu L > 500 mm și 200 mm
    Figura 121 - Principii de realizare pe fațade cu deschideri diferite
    (50) Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație si/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, pe fațade decroșate cu înălțimi diferite, se realizează prin interpunerea fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, conform Figura 122. In cazul existenței decroșurilor între etaje, se aplică principiile de realizare pe fațade cu deschideri diferite, anterioare.
    Figura 122 - Principii de realizare pe fațade decroșate cu înălțimi diferite
    (51) Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație si/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, pe teren în pantă, se realizează prin interpunerea fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, conform Figura 123.
    Figura 123 - Principii de realizare a fâșiilor/benzilor orizontale continui
    de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe teren în pantă
     +  Anexa nr. 4
    ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE
     +  Anexa nr. 4.1
    ASCENSOARE
     +  Ascensoare - Generalități(52) Ascensoarele pentru circulația funcțională a persoanelor și în general ale sistemelor de transport pe verticală, se separă de restul construcției prin elemente verticale și după caz, orizontale, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistente la foc corespunzător nivelului de stabilitate la incendiu asigurat, tipului de clădire și destinației, conform Art. 2.4.4.2.1. alin. (1). În acestea sunt admise numai goluri de acces (de palier), din nivelurile construcției. Golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor (valide sau cu dizabilități) se protejează cu uși rezistente la foc conform Art. 2.4.4.2.5. alin. (1) și Art. 2.4.4.2.1. alin. (2), alin. (3), alin. (4) și alin. (5). În toate situațiile se vor avea în vedere prevederile stipulate la Art. 2.4.4.2.5. alin. (2) și alin. (3).(53) În clădiri civile cu înălțime obișnuită pereții de separare față de restul construcției a ascensoarelor de marfă trebuie să fie conform Art. 2.4.4.2.4. alin. (1). Golurile de acces la ascensoarele mici de materiale (tip monte-charge), electrice sau hidraulice, se protejează cu uși rezistente la foc conform Art. 2.4.4.2.1. alin. (3). Golurile de palier prin care utilizatorii au acces la ascensoare de marfă din construcțiile civile cu înălțime obișnuită, se protejează cu uși conform Art. 3.1.4.3. alin. (2).(54) Într-un singur puț sunt admise maximum trei cabine de ascensor sau mijloace mecanice de transport pe verticală (cabine prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, de marfă, monte-charge sau platforme elevatoare etc.), conform Figura 124.
    Figura 124 - Cabine de ascensor
     +  Ascensoare pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități si ascensoare pentru intervenție Ascensoare prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu(55) Ascensoarele pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se prevăd obligatoriu la clădiri cu persoane care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie).(56) Ascensoarele pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se pot prevedea suplimentar conform Art. 2.4.4.3.3.(57) Ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se dispun în puț propriu, separat de restul construcției prin pereți rezistenți la foc și planșee rezistente la foc conform:– Art. 3.1.4.4. alin. (2) pentru clădiri cu înălțime obișnuită;– Art. 4.1.4.13. alin. (1) lit. a) pentru clădiri înalte;– Art. 4.2.4.13. alin. (1) lit. a) pentru clădiri foarte înalte.(58) Ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, trebuie să respecte simultan prevederile:– Art. 3.1.4.4. alin. (3), lit. (c), (d), (e), (f) și (g) pentru clădiri cu înălțime obișnuită;– Art. 4.1.4.13. alin. (1) lit. b) și Art. 3.1.4.4. alin. (3), lit. (c), (d), (e), (f) și (g) pentru clădiri înalte;– Art. 4.2.4.13. alin. (1) lit. b) și Art. 3.1.4.4. alin. (3), lit. (c), (d), (e), (f) și (g) pentru clădiri foarte înalte.(59) Accesul la ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, trebuie să respecte prevederile:– Art. 3.1.4.5. alin. (1) + alin. (4) pentru clădiri cu înălțime obișnuită;– Art. 4.1.4.13. alin. (2) + alin. (7) pentru clădiri înalte;– Art. 4.2.4.13. alin. (2) + alin. (7) pentru clădiri foarte înalte. În suprateran: C - uși EI60Notă: atunci când debușează în spatii ferite de fum. Notă: toate ușile spațiilor în care debușează sunt rezistente la foc min EI_2 30-C5S_200 și pereții min EI 60.
    Varianta a.2) la clădiri cu înălțime obișnuită
    În suprateran:În subteran:
    C - uși EI 60C - uși EI 60
    F - uși EI_2 30-C5S_200F - EI_2 60-C5S_200
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI60suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 60
    Varianta b) la clădiri înalte
    În suprateran:În subteran:
    C - uși EI 90C - uși EI 90
    F - uși EI_2 30-C5S_200F - EI_2 60-C5S_200
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90
    Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    C - uși EI 120C - uși EI 120
    F - uși EI_2 60-C5S_200F - EI_2 90-C5S_200
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    C - uși EI 120C - uși EI 120
    F - uși EI_2 90-C5S_200F - EI_2120-C5S_200
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120

    Figura 125 - Caz general goluri de acces la ascensoare prevăzute pentru
    transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care
    pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu
    Varianta a.1) la clădiri cu înălțime obișnuită
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 30-C5S_200A - uși EI_2 60-C5S_200
    B - uși EI_2 60-C5S_200B - uși EI_2 60-C5S_200
    C - uși EI 60C - uși EI 60
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI60suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 60
    Varianta b) la clădiri înalte
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 30-C5S_200A - uși EI_2 60-C5S_200
    B - uși EI_2 90-C5S_200B - uși EI_2 90-C5S_200
    C - uși EI 90C - uși EI 90
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90
    Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 60-C5S_200A - uși EI_2 90-C5S_200
    B - uși EI_2120-C5S_200B - uși EI_2120-C5S_200
    C - uși EI 120C - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 90-C5S_200A - uși EI_2120-C5S_200
    B - uși EI_2120-C5S_200B - uși EI_2120-C5S_200
    C - uși EI 120C - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120

    Figura 126 - Goluri de acces la ascensoare prevăzute pentru transportul
    persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate
    și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu și la scări de
    evacuare a persoanelor atunci când debușează într-o încăpere
    tampon ventilată în suprapresiune comună
    Varianta a.1) la clădiri cu înălțime obișnuită
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 30-C5S_200A - uși EI_2 60-C5S_200
    C - uși EI 60C - uși EI 60
    E - uși EI 60E - uși EI 60
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 60suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 60
    Varianta b) la clădiri înalte
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 30-C5S_200A - uși EI_2 60-C5S_200
    C - uși EI 90C - uși EI 90
    E - uși EI90E - uși EI 90
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90
    Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 60-C5S_200A - uși EI_2 90-C5S_200
    C - uși EI 120C - uși EI 120
    E - uși EI 120E - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 90-C5S_200A - uși EI_2120-C5S_200
    C - uși EI 120C - uși EI 120
    E - uși EI 120E - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120

    Figura 127 - Goluri de acces la ascensoare prevăzute pentru transportul
    persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate
    și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu și la ascensoare
    prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor și atunci când
    debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună
    Varianta a.1) la clădiri cu înălțime obișnuită
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 30-C5S_200A - uși EI_2 60-C5S_200
    B - uși EI_2 60-C5S_200B - uși EI_2 60-C5S_200
    C - uși EI 60C - uși EI 60
    E - uși EI 60E - uși EI 60
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 60suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 60
    Varianta b) la clădiri înalte
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 30-C5S_200A - uși EI_2 60-C5S_200
    B - uși EI_2 90-C5S_200B - uși EI_2 90-C5S_200
    C - uși EI 90C - uși EI 90
    E - uși EI 90E - uși EI 90
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90
    Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 60-C5S_200A - uși EI_2 90-C5S_200
    B - uși EI_2120-C5S_200B - uși EI_2120-C5S_200
    C - uși EI 120C - uși EI 120
    E - uși EI 120E - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 90-C5S_200A - uși EI_2120-C5S_200
    B - uși EI_2120-C5S_200B - uși EI_2120-C5S_200
    C - uși EI 120C - uși EI 120
    E - uși EI 120E - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120

    Figura 128 - Goluri de acces la ascensoare prevăzute pentru transportul
    persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi
    utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu,
    la ascensoare prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor și
    la scări de evacuare a persoanelor atunci când debușează
    într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună
    Ascensoare prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu(60) Ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se prevăd obligatoriu la clădiri pentru sănătate sau mixte cu funcțiuni de sănătate în care evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu trebuie efectuată cu patul cu rotile, targa sau cu căruciorul.(61) Ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la clădiri pentru sănătate (sau mixte cu funcțiuni de sănătate în care evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu trebuie efectuată cu patul cu rotile, targa sau cu căruciorul) se dispun în puț propriu separat de restul construcției prin pereți rezistenți la foc și planșee rezistente la foc, conform:– Art. 3.2.4.4. alin. (6) pentru clădiri cu înălțime obișnuită;– Art. 4.1.4.13. alin. (1) lit. a) pentru clădiri înalte;– Art. 4.2.4.13. alin. (1) lit. a) pentru clădiri foarte înalte.(62) Ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la clădiri pentru sănătate (sau mixte cu funcțiuni de sănătate în care evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu trebuie efectuată cu patul cu rotile, targa sau cu căruciorul) trebuie să respecte simultan prevederile:– Art. 3.2.4.4. alin. (6) lit. b) și Art. 3.1.4.4. alin. (3) lit. c), d), e), f) și g) pentru clădiri cu înălțime obișnuită;– Art. 4.1.4.13. alin. (1) lit. b) și Art. 3.1.4.4. alin. (3) lit. c), d), e), f) și g) pentru clădiri înalte;– Art. 4.2.4.13. alin. (1) lit. b) și Art. 3.1.4.4. alin. (3) lit. c), d), e), f) și g) pentru clădiri foarte înalte.(63) Accesul la ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la clădiri pentru sănătate (sau mixte cu funcțiuni de sănătate în care evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu trebuie efectuată cu patul cu rotile, targa sau cu căruciorul) trebuie să respecte prevederile:– Art. 3.2.4.4. alin. (7), alin. (8) și alin. (9) pentru clădiri cu înălțime obișnuită;– Art. 4.1.4.13. alin. (8) și alin. (9) pentru clădiri înalte;– Art. 4.2.4.13. alin. (8) și alin. (9) pentru clădiri foarte înalte.
    Varianta a.1) la clădiri de sănătate cu înălțime obișnuită
    În suprateran: C - uși EI 90 Notă: atunci când debușează în spații ferite de fum; Notă: toate ușile spațiilor în care debușează sunt rezistente la foc min EI2 30-C5S200 și pereții min EI 90.
    Varianta a.2) la clădiri de sănătate cu înălțime obișnuită
    Varianta a.2) la clădiri de sănătate cu înălțime obișnuită
    În suprateran:În subteran:
    C - uși EI 90C - uși EI 90
    F - uși EI_2 30-C5S_200F - EI_2 60-C5S_200
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90
    Varianta b) la clădiri înalte
    În suprateran:În subteran:
    C - uși EI 90C - uși EI 90
    F - uși EI_2 30-C5S_200F - EI_2 60-C5S_200
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90
    Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    C - uși EI 120C - uși EI 120
    F - uși EI_2 60-C5S_200F - EI_2 90-C5S_200
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    C - uși EI 120C - uși EI 120
    F - uși EI_2 90-C5S_200F - EI_2120-C5S_200
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120

    Figura 129 - Caz general goluri de acces la ascensoare
    prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa
    sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate
    și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu
    Varianta a.1) la clădiri de sănătate cu înălțime obișnuită
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 30-C5S_200A - uși EI_2 60-C5S_200
    B - uși EI_2 90-C5S_200B - uși EI_2 90-C5S_200
    C - uși EI 90C - uși EI 90
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90
    Varianta b) la clădiri înalte
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 30-C5S_200A - uși EI_2 60-C5S_200
    B - uși EI_2 90-C5S_200B - uși EI_2 90-C5S_200
    C - uși EI 90C - uși EI 90
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90
    Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 60-C5S_200A - uși EI_2 90-C5S_200
    B - uși EI_2120-C5S_200B - uși EI_2120-C5S_200
    C - uși EI 120C - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 90-C5S_200A - uși EI_2120-C5S_200
    B - uși EI_2120-C5S_200B - uși EI_2120-C5S_200
    C - uși EI 120C - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120

    Figura 130 - Goluri de acces la ascensoare prevăzute pentru transportul
    bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor
    cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora
    în caz de incendiu și la scări de evacuare a persoanelor atunci
    când debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună
    Varianta a.1) la clădiri cu înălțime obișnuită
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 30-C5S_200A - uși EI_2 60-C5S_200
    C - uși EI 90C - uși EI 90
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90
    Varianta b) la clădiri înalte
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 30-C5S_200A - uși EI_2 60-C5S_200
    C - uși EI 90C - uși EI 90
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90
    Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 60-C5S_200A - uși EI_2 90-C5S_200
    C - uși EI 120C - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 90-C5S_200A - uși EI_2120-C5S_200
    C - uși EI 120C - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120

    Figura 131 - Goluri de acces la ascensoare prevăzute pentru transportul
    bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor
    cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora
    în caz de incendiu și la scări de evacuare a persoanelor atunci când
    NU debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună
    Notă Figura 131: Ușile la încăperea tampon aferentă scării de evacuare se protejează obligatoriu conform condiții specifice (la clădiri înalte sau foarte înalte); la alte tipuri de construcții nu este obligatorie prevederea încăperii tampon ventilată în suprapresiune la partea supraterană a construcției (în porțiunile subterane se vor prevedea conform prevederi generale și specifice).
    Varianta a.1) la clădiri cu înălțime obișnuită
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 30-C5S_200A - uși EI_2 60-C5S_200
    C - uși EI 90C - uși EI 90
    E - uși EI 90E - uși EI 90
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90
    Varianta b) la clădiri înalte
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 30-C5S_200A - uși EI_2 60-C5S_200
    C - uși EI 90C - uși EI 90
    E - uși EI 90E - uși EI 90
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90
    Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 60-C5S_200A - uși EI_2 90-C5S_200
    C - uși EI 120C - uși EI 120
    E - uși EI 120E - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 90-C5S_200A - uși EI_2120-C5S_200
    C - uși EI 120C - uși EI 120
    E - uși EI 120E - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120

    Figura 132 - Goluri de acces la ascensoare prevăzute pentru transportul
    bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor
    cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora
    în caz de incendiu si la ascensoare prevăzute pentru circulația funcțională
    a persoanelor atunci când debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună
    Varianta a.1) la clădiri cu înălțime obișnuită
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 30-C5S_200A - uși EI_2 60-C5S_200
    B - uși EI_2 90-C5S_200B - uși EI_2 90-C5S_200
    C - uși EI 90C - uși EI 90
    E - uși EI 90E - uși EI 90
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90
    Varianta b) la clădiri înalte
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 30-C5S_200A - uși EI_2 60-C5S_200
    B - uși EI_2 90-C5S_200B - uși EI_2 90-C5S_200
    C - uși EI 90C - uși EI 90
    E - uși EI 90E - uși EI 90
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90
    Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 60-C5S_200A - uși EI_2 90-C5S_200
    B - uși EI_2120-C5S_200B - uși EI_2120-C5S_200
    C - uși EI 120C - uși EI 120
    E - uși EI 120E - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 90-C5S_200A - uși EI_2120-C5S_200
    B - uși EI_2120-C5S_200B - uși EI_2120-C5S_200
    C - uși EI 120C - uși EI 120
    E - uși EI 120E - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120

    Figura 133 - Goluri de acces la ascensoare prevăzute pentru transportul
    bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor
    cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora
    în caz de incendiu, la ascensoare prevăzute pentru circulația funcțională
    a persoanelor și la scări de evacuare a persoanelor atunci când debușează
    într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună
     +  Ascensoare pentru intervenție Prevederi generale(64) Ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri), se prevăd obligatoriu în situațiile stabilite în normativ și suplimentar conform Art. 2.4.4.4.2.(65) Ascensoarele prevăzute pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri), se dispun în puț propriu separat de restul construcției prin pereți rezistenți la foc si planșee rezistente la foc, conform:– Art. 3.1.4.7. alin. (1) pentru clădiri cu înălțime obișnuită;– Art. 4.1.4.15. alin. (2) pentru clădiri înalte;– Art. 4.2.4.15. alin. (2) pentru clădiri foarte înalte.(66) Ascensoarele prevăzute pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri), trebuie să respecte prevederile:– Art. 3.1.4.8. alin. (5) * alin. (14) pentru clădiri cu înălțime obișnuită;– Art. 3.1.4.8. alin. (3) * alin. (8), Art. 3.1.4.8. alin. (11) * alin. (14) si Art. 4.1.4.14. si Art. 4.1.4.15. alin. (1) si alin. (5) * alin. (7) pentru clădiri înalte;– Art. 3.1.4.8. alin. (3) * alin. (8), Art. 3.1.4.8. alin. (11) * alin. (14) si Art. 4.2.4.14. si Art. 4.2.4.15. alin. (1) si alin. (5) * alin. (7) pentru clădiri foarte înalte.(67) Accesul la ascensoarele prevăzute pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) trebuie să respecte prevederile:– Art. 3.2.4.4. alin. (7), alin. (8) si alin. (9) pentru clădiri cu înălțime obișnuită;– Art. 4.1.4.15. alin. (3) si alin. (8) pentru clădiri înalte;– Art. 4.2.4.15. alin. (3) si alin. (8) pentru clădiri foarte înalte.
    Varianta a) la clădiri cu înălțime obișnuită
    În suprateran:În subteran:
    F - uși EI_2 30-C5S_200F - uși EI_2 60-C5S_200
    D - uși EI 120D - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta b) la clădiri înalte
    În suprateran:În subteran:
    F - uși EI_2 60-C5S_200F - uși EI_2 90-C5S_200
    D - uși EI 120D - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    F - uși EI_2 60-C5S_200F - uși EI_2 90-C5S_200
    D - uși EI 120D - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    F - uși EI_2 90-C5S_200F - uși EI_2120-C5S_200
    D - uși EI 120D - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120

    Figura 134 - Caz general goluri de acces la ascensoare de intervenție
    Varianta a) la clădiri cu înălțime obișnuită
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 30-C5S_200A - uși EI_2 60-C5S_200
    B - uși EI_2120-C5S_200B - uși EI_2120-C5S_200
    D - uși EI 120D - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta b) la clădiri înalte
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 60-C5S_200A - uși EI_2 90-C5S_200
    B - uși EI_2120-C5S_200B - uși EI_2120-C5S_200
    D - uși EI 120D - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 60-C5S_200A - uși EI_2 90-C5S_200
    B - uși EI_2120-C5S_200B - uși EI_2120-C5S_200
    D - uși EI 120D - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 90-C5S_200A - uși EI_2120-C5S_200
    B - uși EI_2120-C5S_200B - uși EI_2120-C5S_200
    D - uși EI 120D - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120

    Figura 135 - Goluri de acces la ascensoare de intervenție și la scări
    de evacuare a persoanelor atunci când debușează
    într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună
    Varianta a) la clădiri cu înălțime obișnuită
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 30-C5S_200A - uși EI_2 60-C5S_200
    D - uși EI 120D - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta b) la clădiri înalte
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 60-C5S_200A - uși EI_2 90-C5S_200
    D - uși EI 120D - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 60-C5S_200A - uși EI_2 90-C5S_200
    D - uși EI 120D - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 90-C5S_200A - uși EI_2120-C5S_200
    D - uși EI 120D - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120

    Figura 136 - Goluri de acces la ascensoare de intervenție și la scări de
    evacuare a persoanelor atunci când NU debușează într-o încăpere
    tampon ventilată în suprapresiune comună
    Notă Figura 136: Ușile la încăperea tampon aferentă scării de evacuare se protejează obligatoriu conform condiții specifice (la clădiri înalte sau foarte înalte); la alte tipuri de construcții, nu este obligatorie prevederea încăperii tampon ventilată în suprapresiune la partea supraterană a construcției (în porțiunile subterane se vor prevedea conform prevederi generale și specifice).
    Varianta a) la clădiri cu înălțime obișnuită
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 30-C5S_200A - uși EI_2 60-C5S_200
    D - uși EI 120D - uși EI 120
    E - uși EI 120E - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta b) la clădiri înalte
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 60-C5S_200A - uși EI_2 90-C5S_200
    D - uși EI 120D - uși EI 120
    E - uși EI 120E - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 60-C5S_200A - uși EI_2 90-C5S_200
    D - uși EI 120D - uși EI 120
    E - uși EI 120E - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 90-C5S_200A - uși EI_2120-C5S_200
    D - uși EI 120D - uși EI 120
    E - uși EI 120E - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120

    Figura 137 - Goluri de acces la ascensoare de intervenție și la ascensoare
    prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor atunci când debușează
    într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună
    Varianta a) la clădiri cu înălțime obișnuită
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 30-C5S_200A - uși EI_2 60-C5S_200
    B - uși EI_2120-C5S_200B - uși EI_2120-C5S_200
    D - uși EI 120D - uși EI 120
    E - uși EI 120E - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta b) la clădiri înalte
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 60-C5S_200A - uși EI_2 90-C5S_200
    B - uși EI_2120-C5S_200B - uși EI_2120-C5S_200
    D - uși EI 120D - uși EI 120
    E - uși EI 120E - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 60-C5S_200A - uși EI_2 90-C5S_200
    B - uși EI_2120-C5S_200B - uși EI_2120-C5S_200
    D - uși EI 120D - uși EI 120
    E - uși EI 120E - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 90-C5S_200A - uși EI_2120-C5S_200
    B - uși EI_2120-C5S_200B - uși EI_2120-C5S_200
    D - uși EI 120D - uși EI 120
    E - uși EI 120E - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120

    Figura 138 - Goluri de acces la ascensoare de intervenție, la ascensoare
    prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor și la scări de evacuare
    a persoanelor atunci când debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună
    Varianta a) la clădiri cu înălțime obișnuită
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 30-C5S_200A - uși EI_2 60-C5S_200
    B - uși EI_2120-C5S_200B - uși EI_2120-C5S_200
    C - uși EI 120C - uși EI 120
    D - uși EI 120D - uși EI 120
    E - uși EI 120E - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta b) la clădiri înalte
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 60-C5S_200A - uși EI_2 90-C5S_200
    B - uși EI_2120-C5S_200B - uși EI_2120-C5S_200
    C - uși EI 120C - uși EI 120
    D - uși EI 120D - uși EI 120
    E - uși EI 120E - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 60-C5S_200A - uși EI_2 90-C5S_200
    B - uși EI_2120-C5S_200B - uși EI_2120-C5S_200
    C - uși EI 120C - uși EI 120
    D - uși EI 120D - uși EI 120
    E - uși EI 120E - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120
    Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m
    În suprateran:În subteran:
    A - uși EI_2 90-C5S_200A - uși EI_2120-C5S_200
    B - uși EI_2120-C5S_200B - uși EI_2120-C5S_200
    C - uși EI 120C - uși EI 120
    D - uși EI 120D - uși EI 120
    E - uși EI 120E - uși EI 120
    Notă: pereții încăperii tampon ventilată înNotă: pereții încăperii tampon ventilată în
    suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120

    Figura 139 - Goluri de acces la ascensoare de intervenție, la ascensoare
    prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, la scări de evacuare
    a persoanelor și la ascensoare prevăzute pentru transportul bolnavilor cu
    patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități
    care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu
    atunci când debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună
    Ascensoare de intervenție - scară comună prevăzută pentru evacuare precum și pentru accesul forțelor de intervenție
    Figura 140 - Acces comun la ascensoare de intervenție și casa
    scării COMUNĂ (scară prevăzută pentru evacuarea
    persoanelor precum și pentru accesul forțelor de intervenție) - acces al
    pompierilor prin aceeași scară de evacuare în clădirile înalte sau foarte înalte
    LEGENDĂ: D - uși EI 120 A - uși EI2 120-C5S200 B - uși EI2 120-C5S200(68) Fluxurile de evacuare în situația în care scara este prevăzută pentru evacuare precum și pentru accesul forțelor de intervenție (în acord cu Figura 140) vor fi conformate potrivit Tabelul 126. Tabelul 126: Fluxuri de evacuare ale scării prevăzute pentru evacuarea persoanelor precum și pentru accesul forțelor de intervenție
    Lățimi libere uși A și B și lățime liberă a rampelor și podestelor scării (m)Fluxuri de persoane posibil de evacuat
    minimum 1,20 1 flux
    1,60 2 fluxuri
    2,10 3 fluxuri
    2,50 4 fluxuri
    Puț protejat de acces și intervenție a pompierilor(69) La construcțiile cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m se prevede obligatoriu ca cel puțin un ascensor de intervenție să fie prevăzut cu acces din încăperea tampon aferentă casei de scară destinată numai intervenției pompierilor.(70) "Puț protejat de acces și intervenție a pompierilor" se referă la o încăpere tampon ventilată în suprapresiune din care se accesează un ascensor de intervenție și care are acces direct către o scară protejată în scopul stingerii incendiilor (destinată numai intervenției pompierilor). Este obligatoriu la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare de 75 m și are caracter de recomandare la clădiri înalte și la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică sau egală de 75 m precum și la clădiri spitalicești cu înălțimea mai mare de 4 niveluri supraterane cu utilizatori care nu se pot evacua singuri și la alte tipuri/funcțiuni de clădiri.(71) Podeaua încăperii tampon ventilată în suprapresiune, trebuie să fie gradată de la ușa ascensorului spre ușa/ușile încăperii tampon ventilate în suprapresiune, cu o pantă de maximum 1: 200 pentru a preveni scurgerea apei în puțul liftului. Încăperea tampon ventilată în suprapresiune oferă o zonă tampon pentru a preveni intrarea fumului în scara protejată. Aceasta acționează ca o zonă de lucru pentru pompieri în desfășurarea operațiunilor de stingere a incendiilor și este necesar să se limiteze dimensiunea la max. 10 mp pentru a preveni utilizarea încăperii tampon ventilată în suprapresiune în alte scopuri.1) Puțul trebuie protejat integral minimum REI 240 la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare de 75 m (sau REI 180/ REI 120 dacă se prevede la alte tipuri/funcțiuni de clădiri), protecția implicând ascensorul, încăperea tampon ventilată în suprapresiune și scara protejată.2) Scara trebuie conformată ca scară de intervenție ce se presurizează conform SR EN 12101-13, cu clasa de presurizare necesară intervenției (aceasta putând necesita uși deschise în timpul intervenției).3) În cazul în care ascensorul este folosit doar pentru accesul forțelor de intervenție, lățimea liberă a rampei scării și cea a ușilor de acces către aceasta au dimensiunile libere de min 90 cm, iar ușa de la ascensorul de intervenție are dimensiunile libere de min 80 cm.(72) Ascensorul trebuie proiectat astfel încât să funcționeze corect în condițiile prevăzute de SR EN 81-72. Echipamentul electric din puțul ascensorului de pompieri și de pe cabină situat până la 1,00 m de un perete care conține o ușă de palier trebuie protejat împotriva picăturilor și stropilor de apă sau trebuie echipat cu carcase cu o protecție de cel puțin IP X3 conform SR EN 60529. Întregul echipament electric situat la mai puțin de 1,00 m de planșeul fundăturii trebuie să aibă un grad de protecție de IP 67. Echipamentul situat în spațiul mașinilor din exteriorul puțului și din fundătura trebuie protejat împotriva disfuncționalităților provocate de apă. Puțul trebuie echipat cu mijloace corespunzătoare pentru ca nivelul apei să nu urce deasupra nivelului tampoanelor complet comprimate ale cabinei. Trebuie furnizate mijloace pentru a împiedica ca nivelul apei din fundătura să ajungă la un echipament care ar putea crea o disfuncționalitate ascensorului de pompieri. LEGENDĂ: Pentru înălțimea mai mare sau egală de 75 m (obligatoriu) în partea supraterană vor îndeplini următoarele condiții: D - uși EI 120 A - uși EI2 90-C5S200 B - uși EI2 120-C5S200 Pentru înălțimea mai mare sau egală de 75 m (obligatoriu) în partea subterană vor îndeplini următoarele condiții: D - uși EI 120 A - uși EI2 120-C5S200 B - uși EI2 120-C5S200 Notă: Puțul ascensorului trebuie protejat integral minimum REI 240 la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare de 75 m (sau REI 180/ REI 120 dacă se prevede la alte tipuri/ funcțiuni de clădiri), protecția implicând ascensorul, încăperea tampon ventilată în suprapresiune și scara protejată.
    Figura 141 - Puț protejat de acces și intervenție a pompierilor
    Pentru înălțimea mai mică de 75 m (recomandabil) în partea supraterană ușile vor îndeplini următoarele condiții: D - ușă EI 120, dimensiune liberă de min 80 cm A - ușă EI_2 60-C5S_200, dimensiune liberă de min 90 cm B - ușă EI_2 120-C5S_200, dimensiune liberă de min 90 cm Pentru înălțimea mai mică de 75 m (recomandabil) în partea subterană ușile vor îndeplini următoarele condiții: D - ușă EI 120, dimensiune liberă de min 80 cm A - ușă EI_2 90-C5S_200, dimensiune liberă de min 90 cm B - ușă EI_2 120-C5S_200, dimensiune liberă de min 90 cm Pentru înălțimea mai mare sau egală de 75 m (obligatoriu) în partea supraterană ușile vor îndeplini următoarele condiții: D - ușă EI 120, dimensiune liberă de min 80 cm A - ușă EI_2 90-C5S_200, dimensiune liberă de min 90 cm B - ușă EI_2 120-C5S_200, dimensiune liberă de min 90 cm Pentru înălțimea mai mare sau egală de 75 m (obligatoriu) în partea subterană ușile vor îndeplini următoarele condiții: D - ușă EI 120, dimensiune liberă de min 80 cm A - ușă EI_2 120-C5S_200, dimensiune liberă de min 90 cm B - ușă EI_2 120-C5S_200, dimensiune liberă de min 90 cm
    Figura 142 - Ascensor dedicat intervenției
    (obligatoriu la clădiri cu înălțimea mai
    mare sau egală de 75 m) prevăzut cu acces dedicat din încăperea
    tampon aferentă casei de scară destinată numai intervenției pompierilor
     +  Anexa nr. 4.2
    ATRIUMURI
     +  Generalități atriumuri(73) Atriumul al cărui volum liber este închis pe toate fețele laterale și a cărui lățime minimă este mai mică sau egală cu înălțimea fațadei celei mai înalte și care este deschis la partea superioară cel puțin 90%, este considerat atrium descoperit.(74) Cea mai mică dimensiune a unui atrium este definită ca fiind diametrul cilindrului drept inscripționat pe întreaga înălțime a atriului, în spațiul liber dintre:– extremitățile balcoanelor pentru atriumuri deschise;– pereți verticali pentru atriumuri închise;– extremități ale balcoanelor și pereți verticali pentru atriumuri deschise pe o parte și închise pe cealaltă parte(75) Secțiunea de bază a atriumului este cea mai mare dintre secțiunile orizontale incluse între elementele de construcție care delimitează atriumul (conform alineatului precedent). La fiecare nivel, secțiunea decalajului dintre elementele de construcție trebuie să fie cel puțin egală cu jumătate din această secțiune de bază.(76) Volumul de bază al atriumului este produsul secțiunii de bază înmulțită cu înălțimea totală a atriului, măsurată la plafonul ultimului nivel.(77) Atriumul ale cărui dimensiuni sunt precizate anterior și care este acoperit total sau parțial (mai mult de 10%), este considerat atrium acoperit. La această categorie se disting două tipuri de atriumuri acoperite:– atriumurile acoperite deschise, sunt volume în care unul sau mai multe niveluri sunt deschise permanent către volumul central;– atriumurile acoperite închise, sunt volume unde toate nivelurile (cu excepția nivelului inferior) sunt închise lateral prin pereți, chiar dacă în acești pereți de la nivelul inferior există goluri, sau dacă nivelurile au balcoane sau o circulație orizontală deschisă între pereți și volumul atriumului.(78) Prevederile din normativ se referă la acele atriumuri acoperite care au lățimea minimă de cel puțin √7H din înălțimea lor (în care H este cea mai mică înălțime a atriumului) și care au cel puțin patru niveluri pe una sau mai multe laturi ale clădirii adiacente atriumului.(79) La realizarea unor atriumuri, patio sau curți de lumină pe mai puțin de 4 niveluri și acoperite, zonele pline cu înălțimea de cel puțin 1,20 m, dintre niveluri, în dreptul planșeelor, trebuie să fie E 30.
    Figura 143 - Atrium - secțiune și volum
     +  Tipuri de atrium(80) VARIANTA 1 Clădirea are atrium, zona etajată având minimum 4 niveluri.
    Figura 144 - Clădiri cu atrium - variante
    (81) VARIANTA 2: clădirea se consideră fără atrium, având mai puțin de 4 niveluri. La realizarea unor atriumuri, patio sau curți de lumină pe mai puțin de 4 niveluri și acoperite, zonele pline cu înălțimea de cel puțin 1,20 m, dintre niveluri, în dreptul planșeelor, trebuie să fie E 30.
    Figura 145 - Clădire fără atrium
    (82) ATRIUM (PATIO, CURTE DE LUMINĂ) incintă închisă din interiorul unei construcții, delimitată pe una sau mai multe laturi de cel puțin patru niveluri ale construcției.(83) Atriumurile pot fi neacoperite sau acoperite.
    Figura 146 - Atrium acoperit sau neacoperit
    (84) Atriumurile tratate în normativ sunt cele care îndeplinesc condițiile:1) sunt delimitate pe una sau mai multe laturi de minimum patru niveluri ale clădirii;2) sunt acoperite și au lățimea cel puțin √7H (H fiind cea mai mică înălțime a atriumului).3) îndeplinesc condiția l ≥ √7H.
    Figura 147 - Condiții atrium
    Notă Figura 147: Atriumurile care nu îndeplinesc raportul √7H , prezintă efectul de "COȘ" în caz de incendiu și nu sunt recomandate. Atunci când se folosesc, trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de Art. 2.4.9.1. (2) și Art. 2.4.9.11. (2).
    (85) La realizarea unor atriumuri acoperite mai înguste (lățimea mai mică de √7H), efectul de coș în caz de incendiu se mărește și este necesar să se ia una din următoarele măsuri suplimentare, precizate la Art. 2.4.9.11. alin. (2).
    Figura 148 - Atriumuri cu efect de coș
     +  Amplasare atrium(86) Amplasarea atriumurilor în raport cu clădirea, poate fi adiacentă (pe una până la trei laturi) sau înglobată.
    Figura 149 - Amplasarea atriumurilor în raport cu clădirea
    (87) Față de nivelurile clădirii, atriumul poate fi închis cu pereți plini, pereți vitrați sau neînchis.
    Figura 150 - Închidere atrium - Atriumuri cu pereți plini

    Figura 151 - Închidere atrium - Atriumuri cu pereți vitrați

    Figura 152 - Închidere atrium - Atriumuri nedelimitate cu perete
    (88) Depozitele de materiale și/sau substanțe combustibile, neseparate de atrium NU SUNT ADMISE.
    Figura 153 - Atrium - spații cu risc mare de incendiu
    (89) În construcțiile cu atrium, nu se recomandă dispunerea adiacentă, neseparată de atrium, a unor spații cu risc mare de incendiu, iar când acestea se prevăd (comerț, expoziții și altele similare cu densitatea sarcinii termice - (q) peste 840 MJ/mp), aceste spații se echipează obligatoriu cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare, precum și cu instalații automate de stingere a incendiilor. Atunci când adiacent atriumului se prevăd spații cu funcțiuni de sănătate, cazare învățământ, comerț, expoziții și altele similare, atriumurile se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu.(90) Depozitele de materiale și/sau substanțe combustibile se separă față de atriumuri cu elemente rezistente la foc, alcătuite și dimensionate corespunzător densității sarcinii termice (q) din depozitele respective, dar minimum EI 120.
     +  Circulații comune orizontale deschise spre atrium(91) Circulațiile comune orizontale deschise spre atrium, se prevăd la limita lor spre atrium (sub planșee) cu ecrane continui având înălțimea de cel puțin 50 cm și rezistența la foc minimum DH 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum DH 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu și cu sprinklere amplasate corespunzător având durata de funcționare de minimum 60 minute, dacă spațiile adiacente sunt echipate cu astfel de instalații; pot constitui ecrane continue grinzile structurii care au înălțimea de cel puțin 50 cm sub planșeu, dedesubtul cărora se pot continua cu ecrane continue. Circulațiile comune orizontale închise spre atrium, se prevăd la limita lor spre atrium cu panouri de tâmplărie care se separă prin zone continue pline (parapete), rezistente la foc cel puțin EI 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum EI 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu și înălțimea minimă de 1,20 m sau conform Art. 2.4.9.4. (2).
    Figura 154 - Circulațiile comune orizontale
    deschise (variante a și b) și închise (varianta c)
     +  Anexa nr. 4.3
    ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE SPECIFICE RISCULUI DE EXPLOZIE VOLUMETRICĂ
     +  Încăperi și spații cu pericol de explozie Terminologie:(92) Explozie (a unei atmosfere explozive) - Creșterea bruscă a presiunii și temperaturii, datorată oxidării sau altei reacții exoterme. Atmosfera explozivă gazoasă - Amestec cu aerul, în condiții atmosferice normale, a substanțelor inflamabile sub formă de gaz, vapori sau ceață în care, după aprindere, combustia se propagă în ansamblul amestecului neconsumat. Atmosfera explozivă cu praf - Amestec cu aerul, în condiții atmosferice normale, a substanțelor inflamabile sub formă de praf sau fibre în care, după aprindere, combustia se propagă în ansamblul amestecului neconsumat.(93) Arie periculoasă (datorată atmosferelor explozive gazoase) - Arie în care există sau ar putea să fie prezentă o atmosferă explozivă gazoasă în asemenea cantități încât să necesite precauții speciale pentru construcția, instalarea și utilizarea aparaturii electrice.(94) Arie periculoasă (de praf) - Arie în care praful combustibil sub formă de nor sau de strat este, sau poate fi anticipat să fie prezent în asemenea cantități încât să necesite măsuri speciale pentru construcția și utilizarea aparaturii electrice, pentru a preveni aprinderea unui amestec exploziv de praf/aer sau a unui strat de praf combustibil.(95) Arie nepericuloasă (datorată atmosferelor explozive gazoase) - Arie în care nu poate fi prezentă o atmosferă explozivă gazoasă sau cu praf combustibil în asemenea cantități încât să necesite precauții speciale pentru construcția, instalarea și utilizarea aparaturii electrice.(96) Arie nepericuloasă (de praf) - Arie în care praful combustibil nu este prezent în cantitate suficientă pentru a permite formarea unor amestecuri explozive semnificative de praf/aer și/sau a unor straturi de praf combustibil. Zona 0 - Arie în care este prezentă în permanență, sau pe perioade lungi de timp, o atmosferă explozivă gazoasă. Zona 1 - Arie în care este probabilă apariția unei atmosfere explozive gazoase în timpul funcționării normale. Zona 2 - Arie în care nu este probabilă apariția unei atmosfere explozive gazoase la funcționarea normală și, dacă totuși apare, este probabil ca aceasta să se întâmple numai rareori și doar pentru o perioadă scurtă de timp. Se pot obține indicații privind frecvența de apariție și durata din codurile proprii anumitor industrii sau aplicații. Zona 20 - Arie în care praful combustibil, sub formă de nor, este prezent în permanență sau în mod frecvent în cantitate suficientă pentru a produce o concentrație explozivă de praf combustibil în amestec cu aerul, și/sau în care stratul de praf se poate forma cu o grosime excesivă și necontrolată în timpul funcționării normale. Aceasta se poate întâmpla în interiorul unui spațiu limitat pentru praf în care praful poate forma amestecuri explozive, în mod frecvent sau perioade lungi. Aceasta apare tipic în interiorul echipamentului. Zona 21 - Arie neclasificată ca zona 20, în care, în timpul funcționării normale, praf combustibil sub formă de nor este probabil să apară în cantitate suficientă pentru a fi capabil să producă o concentrație explozivă în amestec cu aerul. Această zonă poate cuprinde, între altele, imediata vecinătate a punctelor de alimentare sau de evacuare a produselor pulverulente și arii în care se formează straturi de praf și este probabil ca în timpul funcționării normale să genereze o concentrație explozivă de praf combustibil în amestec cu aerul. Zona 22 - Arie neclasificată ca zona 21, în care nori de praf se pot produce rar și se mențin perioade scurte sau în care acumulările sau straturile de praf combustibil pot fi prezente în condiții anormale și pot genera amestecuri explozive de praf în aer. Atunci când înlăturarea acumulărilor sau straturilor de praf nu poate fi asigurată, din cauza condițiilor anormale, această arie se clasifică zona 21. Această zonă poate cuprinde, între altele, arii din apropierea unui echipament care conține praf ce poate scăpa prin scurgeri și poate forma depozite (săli de concasare, de exemplu, în care praful poate scăpa de la concasare și se poate depune). Limita inferioară explozivă LEL (abreviere) - Concentrație de gaz, vapori sau cețuri inflamabile, în aer până la care nu se formează o atmosferă explozivă gazoasă.(97) Clasificarea zonelor ATEX depinde de prezența amestecurilor explozive în zonă. Zone ATEX pentru gaze și vapori Zona 0/Categoria 1G Zona 1/Categoria 2G Zona 2/Categoria 3G Zone ATEX pentru praf Zona 20/Categoria 1D Zona 21/Categoria 2D Zona 22/Categoria 3D Încăperi și spații cu pericol de explozie Măsuri constructive la spații cu pericol de explozie
    Figura 155 - Construcțiile cu pericol de explozie se realizează
    din materiale și elemente de construcție clasa de reacție la foc A1

    Figura 156 - Nu sunt admise materiale și elemente de
    construcție combustibile (diferite de A1 sau A2-s1,d0)

    Figura 157 - Construcțiile independente cu pericol de explozie, nu vor
    avea pod (indiferent de materiale și elementele din care sunt alcătuite)

    Figura 158 - Dispunerea încăperilor și
    spațiilor cu pericol de explozie este recomandată în afara
    construcțiilor cu alte destinații
    (amplasate la distanțe de siguranță normate - D)

    Figura 159 - Dispunerea încăperilor cu pericol de explozie
    (98) Atunci când încăperile (spațiile) cu pericol de explozie (risc foarte mare și explozie volumetrică) nu pot fi dispuse în afara construcțiilor cu alte destinații, se iau măsurile de protecție prevăzute în reglementările tehnice, având în vedere că dispunerea încăperilor cu pericol de explozie nu este recomandată la nivelurile inferioare ale unei construcții etajate cu altă destinație.
    Figura 160 - Separare prin elemente rezistente la explozie
    (99) Atunci când încăperile cu pericol de explozie sunt dispuse în construcții cu alte destinații, se separă prin elemente rezistente la explozie (pereți, planșee). Planșeele rezistente la explozie trebuie să îndeplinească condițiile pereților respectivi, rezistenți la explozie.(100) Elementele rezistente la explozie trebuie să asigure și împiedicarea propagării incendiilor din spațiile adiacente spre cel cu pericol de explozie (rezistență la foc conform densității sarcinii termice).(101) Golurile de comunicare funcțională din pereții rezistenți la explozie se protejează prin încăperi tampon protejate, prevăzute cu pereți rezistenți la foc EI/REI 120 (cu excepția peretelui către încăperea cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică care trebuie să fie minimum REI 180) și uși 2 uși x EI_2 90-C5S_200.
    Figura 161 - Încăpere tampon
    (102) Încăperile cu pericol de explozie nu vor avea plafoane (autoportante sau suspendate) și zone neventilate.
    Figura 162 - Încăpere cu pericol de explozie -
    fără plafoane (autoportante sau suspendate)
    (103) Încăperile și spațiile închise cu pericol de explozie se prevăd cu goluri de decomprimare în caz de explozie.(104) Încăperile centralelor termice echipate cu electrovană și detector automat de gaz se prevăd cu goluri de decomprimare în caz de explozie cu aria de cel puțin 0,02 mp la 1 mc din volumul încăperii. Determinarea dimensiunilor suprafeței zonelor de descărcare a presiunii (a golurilor de decomprimare în caz de explozie) se face conform următoarei formule (cu excepția spațiilor de la alineatul anterior): A_ex = 0,05 x V Unde: A_ex - dimensiunea suprafeței golului pentru decomprimare în caz de explozie, exprimată în mp; f_ex = 0,05 - factor specific de suprafață a golului pentru decomprimare în caz de explozie, exprimat în mp/mc; V - volumul de aer interior al incintei, exprimat în mc.
    Figura 163 - Goluri de decomprimare în caz de explozie la CT
    Exemplu: 6,00 x 4,00 x 3,00 = 72,00 mc volum cameră CT 72,00 mc x 0,05 mp/mc = 3,60 mp 3,00 x 1,30 = 3,90 mp - gol decomprimare 3,90 mp gol prevăzut de decomprimare > 3,60 mp (gol necesar de decomprimare)
    (105) Golurile de decomprimare pot fi prevăzute în pereții exteriori sau în acoperiș.
    Figura 164 - Goluri de decomprimare în pereții exteriori sau în acoperiș
    (106) Nu sunt admise goluri de decomprimare în pereții și planșeele de separare față de restul construcției. În cazul în care este realizat un tambur deschis, se prevăd, de asemenea, goluri de decomprimare în partea opusă tamburului deschis, iar spre acesta se prevede perete deflector realizat similar celui de la Art. 2.3.4.1.5. .
    Figura 165 - Soluții neadmise la goluri de decomprimare
    (107) Golurile prevăzute pentru decomprimare în caz de explozie pot fi neînchise sau închise cu elemente de închidere care să cedeze la presiunea provocată de explozie (panouri sau porțiuni de perete sau acoperiș de tip ușor dislocabile sau rabatabile, ferestre, luminatoare cu geam simplu).
    Figura 166 - Goluri de decomprimare închise sau deschise

    Figura 167 - Goluri prevăzute pentru
    decomprimare în caz de explozie neînchise sau închise
    Notă Figura 167: presiunea la care trebuie să cedeze este de max. 118 daN/mp.
    (108) Panourile rabatabile pot fi cu balamale (axe), orizontale sau verticale.
    Figura 168 - Panouri rabatabile cu balamale (axe)

    Figura 169 - Panou de decomprimare la spații cu
    pericol de explozie (oxigen) la clădiri cu funcțiuni sanitare
    (109) Depozitele de azotat de amoniu se realizează numai din materiale de construcții fără goluri, clasa de reacție la foc A1, având în vedere măsurile specifice de combatere a incendiului din Fișa cu date de securitate și, de regulă, se amplasează, față de alte construcții, la distanțe minime stabilite cu formulele:– D = 22,2(0,25Q)^1/3 față de instalații vulnerabile și infrastructură critică (corespunzătoare unei suprapresiuni de explozie de 5,5 kPa);– D = 17,8(0,25Q)^1/3 față de clădiri rezidențiale, inclusiv hoteluri, moteluri și alte locuri de cazare (corespunzătoare unei suprapresiuni de explozie de 7 kPa);– D = 10,4(0,25Q)^1/3 față de dezvoltări comerciale, inclusiv magazine, birouri și centre de divertisment (corespunzătoare unei suprapresiuni de explozie de 14 kPa);– D = 7,8(0,25Q)^1/3 față de alte clădiri industriale (corespunzătoare unei suprapresiuni de explozie de 21 kPa), unde: D = distanța între depozit și orice altă construcție vecină, exprimată în metri; Q = cantitatea de azotat de amoniu exprimată în kilograme. Notă: Distanțele se rotunjesc la cel mai apropiat multiplu superior de 10 m și se utilizează exclusiv pentru cantități mai mici decât cantitățile relevante (în tone) ale substanțelor pentru încadrarea amplasamentelor conform Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu modificările și completările ulterioare. Pentru locații cu densitate mare a populației (de exemplu în apropierea unei săli aglomerate, unui stadion de sport, un centru comercial mare sau a unei clădiri înalte/ foarte înalte), distanțele minime vor fi stabilite cu formula: D=44,4(0,25Q)^1/3
     +  "Prevederi împotriva pericolelor de explozie" pentru baterii staționare Similar cu: SR EN IEC 62485-2:2019 ("Prescripții de securitate pentru baterii de acumulatoare și instalații pentru baterii. Partea 2: Baterii staționare") - Capitolul 7 "Prevederi împotriva pericolelor de explozie"7. Prevederi împotriva pericolelor de explozie7.1. Emisii de gaz7.2. Cerințe de ventilare7.3. Ventilare naturală7.4. Ventilare forțată7.5. Moduri de încărcare7.6. Supraîncărcare în condiții de defecțiune7.7. În apropierea bateriei7.8. Prevenirea descărcărilor electrostatice în utilizarea bateriilor7. Prevederi împotriva pericolelor de explozie7.1. Emisii de gaz În timpul încărcării, încărcării flotante și supraîncărcării, se emit gaze din toate bateriile și celulele secundare, cu excepția celulelor secundare care sunt sigilate etanș la gaz. Acesta este rezultatul electrolizei apei prin curentul de supraîncărcare. Gazele produse sunt hidrogen și oxigen. Când este emis în atmosferă, se poate crea un amestec exploziv dacă concentrația de hidrogen în aer depășește 4%. Când emisia de gaz este determinată experimental în baza standardelor de testare a bateriilor și valoarea rezultată este mai mică decât cea utilizată în prezentul standard, atunci nu va fi admisă nici o reducere a cerințelor de ventilare. Dacă valoarea experimentală a emisiei de gaz este mai mare decât valoarea presupusă în prezentul standard, atunci cerințele de ventilare vor fi adaptate, implicit crescute. Când o celulă ajunge la starea de încărcare completă, electroliza apei are loc conform legii Faraday. În condiții standard, adică la 0°C și 1 013 hPA (temperatura și presiune standard sub Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată):– 1 Ah descompune 0,336g H_2O în 0,42 l H_2 + 0,21 l O_2;– 3 Ah descompune 1 cmc (1 g) de H_2O;– 26,8 Ah descompun 9 g H_2O în 1 g H_2 + 8 g O_2. Când funcționarea echipamentului de încărcare este oprită, se poate considera că emisia de gaz din celule s-a încheiat la aproximativ o oră după oprirea alimentării cu curent.7.2. Cerințe de ventilare Scopul ventilării spațiilor sau incintelor în care sunt amplasate bateriile este de a menține concentrația hidrogenului sub pragul de 4%vol, prag denumit Limită Inferioară de Explozie (LIE). Spațiile sau incintele în care sunt amplasate bateriile pot fi considerate sigure la explozie, atunci când, prin ventilare naturală sau artificială, concentrația de hidrogen este menținută sub această limită de siguranță. Debitul minim de aer pentru ventilarea spațiului sau incintei bateriei se va calcula cu următoarea formulă: Q = v x q x s x n x l_gas x C_rt x 10^-3 (mc/h) Q - este debitul de aer de ventilare în mc/h; v - este diluția necesară a hidrogenului: (100% - 4%)/4% = 24; q = 0,42 x 10^-3 mc/Ah hidrogen generat la 0° C; Observație: pentru calcule la temperatura de 25°C, valoarea (q) la temperatura de 0°C se înmulțește cu factorul 1.095. S = 5, factor general de siguranță; s - este numărul de celule; I_gas - este curentul care produce gaz în capacitatea nominală mA/Ah pentru curentul de încărcare flotant I_flot sau curentul de încărcare de amplificare I_impuls; C_rt - este capacitatea C_10 a celulelor din plumb cu acid (Ah), Uf = 1,80 V/celula la 20°C sau capacitatea C5 pentru celule NiCd (Ah), Uf = 1,00 V/celula la 20°C. Pentru: v x q x s = 0,05 mc/Ah formula de calcul al debitului de aer de ventilare este: Q = 0,05 x n x l_gas x C_rt x 10^-3 (mc/h) I_gas - producerea de gaz este determinată de următoarea formulă: l_gas = I_flot/ampl x fg x fs (mA/Ah) unde: I_flot - este curentul de încărcare flotantă în condiții de încărcare completă la o tensiune de încărcare float definită la 20°C; I_ampl - este curentul de încărcare de amplificare în condiții de încărcare completă la o tensiune de încărcare de amplificare definită la 20°C; f_g - este factorul de emisie a gazului, proporția de curent în stare complet încărcată care produce hidrogen; f_s - este factorul de siguranță, pentru a lua în considerare posibile celulele defecte care s-ar putea găsi într-un șir de baterii sau baterii mai vechi. Dacă nu se specifică altfel de către producător, valorile pentru I_flot și I_ampl cu datele justificative sunt prezentate în Tabelul 127 (echivalent cu tabel 1 din SR EN IEC 62485-2): Tabelul 127: (echivalent cu tabel 1 din SR EN IEC 62485-2) - Valori pentru curentul I la încărcare cu profiluri de încărcare IU sau U
    Parametri Baterii cu celule ventilate din plumb cu acidBaterii cu celule VRLA din plumb cu acidBaterii NiCd cu celule ventilate
    Factorul de emisie a gazului f_g 1 0,2 1
    Factorul de siguranță f_s (include 10% celule defecte sau învechite)5 5 5
    Tensiunea de încărcare flotantă U_flot^c V/cell2,23 2,27 1,40
    Curentul de încărcare flotantă reprezentativ I_flot mA/Ah1 1 1
    Curentul (flotant) I_gas mA/Ah (în condiții de încărcare flotantă relevante pentru calculul debitului de aer)5 1 5
    Tensiunea de încărcare de amplificare U_ampl^c V/cell2,40 2,40 1,55
    Curentul de încărcare de amplificare reprezentativ I_ampl mA/Ah4 8 10
    Curentul (de amplificare) I_gas mA/Ah (în condiții de încărcare flotantă relevante pentru calculul debitului de aer)20 8 50
    Pentru un conținut de stibiu (Sb) mai mare de 3%, valoarea curentului utilizat pentru calcule trebuie să fie dublată.Pentru celulele de recombinare tip NiCd și NiMH, consultați producătorul.Tensiunile de încărcare flotantă și de amplificare pot varia în funcție de greutatea specifică a electrolitului din celulele din plumb cu acid.
    NOTA 1: Valorile curentului de încărcare flotantă și de amplificare cresc o dată cu temperatura. Consecințele unor creșteri în temperatură, până la maximum 40°C, au fost considerate în calculul valorilor din Tabelul 127 (echivalent cu tabel 1 din SR EN IEC 62485-2). NOTA 2: În cazul în care se utilizează dopuri de aerisire pentru recombinarea gazului, valoarea curentului de producere a gazului I_gas poate fi redus la 50% din valorile pentru celulele ventilate. NOTA 3: Cerințele privind volumul de aer de ventilare, de exemplu, pentru două șiruri de 48V de celule VRLA din același spațiu în care se află bateria sau în același dulap pentru baterii și fiecare cu o capacitate nominală de 120 Ah C10, în condiții de service de încărcare flotantă sau de amplificare. Doar cu condiție de încărcare flotantă Q = 0,05 x 24 x 1 x 120 x 0,001 = 0,144 m/h per șir sau 288 l/h total. Cu condiție de încărcare de amplificare Q = 0,05 x 24 x 8 x 120 x 0,001 = 1,15 mc/h per șir sau 2 300 l/h total.
    7.3. Ventilare naturală Este preferabil ca necesarul de ventilare să fie asigurat prin ventilare naturală. În cazul în care ventilarea naturală nu este posibilă, se va implementa ventilarea forțată (artificială, mecanică). Încăperile sau incintele în care sunt amplasate baterii necesită, în condiții de ventilare naturală, o admisie și o evacuare a aerului cu suprafețe libere minime de deschidere calculate după următoarea formulă: A = 28 x Q unde Q - este debitul aerului proaspăt de ventilare (mc/h); A - este zona liberă a deschiderii în admisia și evacuarea aerului (cmp). NOTĂ: În scopul acestui calcul, se presupune că viteza aerului este de 0,1 m/s. Admisia și evacuarea aerului trebuie să fie amplasate într-un loc optim pentru a crea cele mai bune condiții pentru schimbul de aer, adică cu:– deschideri pe pereții opuși;– distanța minimă de separare de 2 m la deschiderile pe același perete. Bateriile echipate cu sisteme de evacuare a hidrogenului bazate pe capace de colectare a gazelor și tuburi nu sunt acoperite de nici un standard de produs, de testare sau de siguranță. Prin urmare, sunt obligatorii prevederile din prezentul standard privind ventilarea spațiilor sau a incintelor unde sunt instalate bateriile.7.4. Ventilare forțată Acolo unde un flux de aer adecvat - Q nu poate fi obținut prin ventilare naturală și se utilizează ventilarea forțată, sistemul de încărcare trebuie să fie conectat cu sistemul de ventilare sau să fie acționată o alarmă atunci când debitul de aer necesar nu este asigurat, pentru modul de încărcare selectat. Aerul extras din camera bateriei va fi evacuat în exteriorul clădirii.7.5. Moduri de încărcare Modul obișnuit de încărcare pentru bateriile staționare este încărcarea cu curentul continuu/tensiune constantă (IU caracteristic, vezi A.3). În cazul în care se folosesc alte metode de încărcare decât IU caracteristic sau U caracteristic în limitele specificate în Tabelul 127 (echivalent cu tabel 1 din SR EN IEC 62485-2), debitul de aer Q pentru ventilare va fi dimensionat conform curentului maxim de ieșire al încărcătorului. În cazul în care se utilizează echipamente de încărcare cu o caracteristică variabilă, atunci pentru calculul necesarului de ventilare va fi utilizat curentul de sfârșit de încărcare considerat 25% din curentul nominal al încărcătorului. NOTĂ: Un încărcător cu caracteristică variabilă este un încărcător cu rezistență constantă cu un curent în scădere atunci când tensiunea crește datorită stării de încărcare în creștere a bateriei.7.6. Supraîncărcare în condiții de defecțiune Pot exista și alte circumstanțe, de exemplu funcționarea defectuoasă a încărcătorului sau condiții de evaporare termică, cazuri în care bateria poate produce mai mult gaz decât valorile luate în calcul la proiectarea ventilării. Trebuie luate măsuri de precauție împotriva funcționării defectuoase a încărcătorului sau a evaporării termice, de exemplu prin coborâre tensiunea de încărcare sub tensiunea în circuit deschis sau prin deconectarea automată a alimentării electrice. Alternativ, ventilarea ar trebui calculată pentru a corespunde curentului de ieșire maxim al încărcătorului.7.7. În apropierea bateriei În imediata apropiere a bateriei, diluția gazelor explozive nu este întotdeauna asigurată. Prin urmare, trebuie respectată o distanță de siguranță în cadrul căreia dispozitivele incandescente (temperatura maxima a suprafeței 300°C) care pot produce scântei. Dispersia gazului exploziv depinde de viteza de emanare a gazului și de ventilarea din apropierea sursei de emanare. Pentru calcularea distanței de siguranță d de la sursa de emanare, se va aplica următoarea formulă, presupunând o dispersie emisferică a gazului. Distanța de siguranță d se regăsește și în B.1. din SR EN IEC 62485-2:2019. Pentru informații detaliate despre calculul distanței de siguranță, consultați Anexa B. unde: I_gas - este curentul care produce gaz (mA per Ah); C_rt - Este capacitatea nominală (Ah). NOTĂ: Distanța de siguranță necesară poate fi realizată prin utilizarea unui perete despărțitor între baterie și dispozitivul incandescent. În cazul în care bateriile fac parte integrantă dintr-un sistem de alimentare cu energie electrică, de exemplu într-un sistem UPS, distanța de siguranță d poate fi redusă conform calculelor sau măsurătorilor de siguranță ale producătorilor de echipamente. Nivelul ratei de ventilare a aerului trebuie să asigure că nu există riscul de explozie prin menținerea conținutului de hidrogen din aer sub 1% vol plus o marjă de siguranță la sursa potențială de aprindere. Când gazele sunt eliberate dintr-o baterie monobloc cu n celule printr-o singură deschidere de ventilare sau capac sau tub, atunci valoarea capacității utilizată pentru calcularea distanței de siguranță de la această deschidere trebuie să fie Crt=nxCrt baterie monobloc.7.8. Prevenirea descărcărilor electrostatice în utilizarea bateriilor Se interzice purtarea hainelor și a încălțămintei care pot genera încărcări electrostatice (vezi și 9.2 f). Pentru curățarea bateriei se va folosi numai material textil din bumbac umezit cu apă. Alte metode de curățare precum lichidele și pulverizatoarele duc la acumularea de încărcare electrostatică sau deteriorarea exteriorului bateriei.
     +  Anexa nr. 4.4
    ÎNCĂPERI ȘI SPAȚII DESTINATE INSTALAȚIILOR
    AFERENTE CONSTRUCȚIILOR
    (Stații de pompare)
    (110) Stația de pompare care asigură un debit de stingere mai mare de 4.2 l/s, se separă cu elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, dar minimum EI/REI 180 pentru pereți și minimum REI 90 pentru planșee.(111) Stația de pompare cu debit mai mare de 4.2 l/s poate să comunice cu restul construcției printr-un gol funcțional protejat cu ușă rezistentă la foc EI2 90-C3 sau prin încăpere tampon protejată, (dacă nu are ferestre directe spre exterior) și prevăzută cu uși rezistente la foc EI2 45-C3. În încăpere se pot monta numai instalațiile, dispozitivele și aparatele specifice acestei funcțiuni și va avea asigurată o cale de acces din exterior (ușă directă din exterior sau dintr-o scară comună de circulație).
    Figura 170 - Stație de pompare separată de restul construcției și
    numai cu acces direct din exterior (la subsol având curte de lumină)

    Figura 171 - Stație de pompare cu acces
    direct din exterior (la stațiile de pompare cu debit mai mic de
    4.2 l/s nu este obligatoriu) și o comunicare funcțională din interior

    Figura 172 - Amplasare stație de pompare
    (112) Stația de pompare cu debit mai mic de 4.2 l/s, se separă de restul construcției cu elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, minimum EI/REI 60 pentru pereți și minimum REI 45 pentru planșee. Stația poate să comunice cu restul construcției printr-un gol funcțional protejat cu ușă rezistentă la foc EI230-C3 fără a fi obligatoriu accesul din exterior (ușă directă din exterior sau dintr-o scară comună de circulație). Stația poate să aibă acces dintr-un hol/coridor aflat în legătură directă cu o ieșire spre exterior sau cu o scară de evacuare având debușare directă spre exterior).
    Figura 173 - Stație de pompare - Acces pe scara verticală
     +  Anexa nr. 4.5
    ÎNCĂPERI DE DEPOZITARE
    (113) Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile solide, cu aria mai mare de 36 mp situate în construcții cu alte destinații, trebuie să aibă asigurate conform normativului:a) separări față de restul construcției, cu pereți și planșee A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice și claselor de periculozitate a materialelor depozitate;b) protecția golurilor de comunicare funcțională practicate în elementele de separare;c) evacuarea fumului, în caz de incendiu.
    Figura 174 - Încăpere de depozitare (exemplu)
    Notă Figura 174 Varianta b): Golurile de introducere pentru aportul de aer (natural organizat) vor fi protejate cu voleți (cu rezistența la foc cât a peretelui străpuns).
    Figura 175 - Încăperi și spații de depozitare (exemplu)
     +  Anexa nr. 4.6
    INSTALAȚII ȘI ECHIPAMENTE SPECIFICE ENERGIEI REGENERABILE
    (114) Fațadele și acoperișurile pe care sunt aplicate dispozitive fotovoltaice, vor avea:a) în situația aplicării dispozitivelor fotovoltaice pe fațadă, termoizolația sau sistemul compozit de izolație termică al fațadei va fi incombustibilă, indiferent de destinație și/sau de regimul de înălțime al clădirii;b) ancorări și asamblări incombustibile, indiferent de destinație și/sau de regimul de înălțime al clădirii;c) legături de echipotențializare și legare la pământ, în conformitate cu normativele de specialitate;d) în cazul aplicării dispozitivelor fotovoltaice pe acoperiș, se vor avea în vedere prevederile Art. 2.3.6.2.1. iar stratul pe care se aplică:– trebuie să îndeplinească performanța la foc exterior prevăzută în Tabelul 2 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile) și/sau Tabelul 3 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții de producție și/sau depozitare) din normativ sau Tabelul 144 (Condiții minime pentru încadrarea construcțiilor existente în nivel de stabilitate la incendiu) din Anexa 10 (pentru construcții existente) pentru sistemele de învelitoare (Panouri/sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă cu încărcări suplimentare provenite din PV); sau– în cazul dispunerii panourilor fotovoltaice peste un planșeu tip terasă, stratul component exterior al acoperișurilor cu rol de asigurare a etanșeității construcției față de intemperii (de cele mai multe ori hidroizolația) să îndeplinească performanța la foc exterior prevăzută în Tabelul 2 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile) și/sau Tabelul 3 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții de producție și/sau depozitare) din normativ sau Tabelul 144 (Condiții minime pentru încadrarea construcțiilor existente în nivel de stabilitate la incendiu) din Anexa 10 (pentru construcții existente) pentru sistemele de învelitoare (Panouri/sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă cu încărcări suplimentare provenite din PV) conform încadrării în nivel de stabilitate la incendiu a construcției.e) pe fațade, stratul pe care se aplică trebuie să îndeplinească performanța la foc de minimum EI 30.
    Figura 176 - Dispozitive fotovoltaice (conform prevederi normate)

    Figura 177 - Exemplu amplasare dispozitive fotovoltaice pe terasă - distanțe

    Figura 178 - Exemplu amplasare - traversare pereți antifoc
     +  Anexa nr. 4.7
    AGENȚI FRIGORIFICI
    (115) În conformitate cu seria de standarde SR EN 378, proiectantul va ține cont de clasificarea agenților frigorifici în funcție de inflamabilitate, de cantitatea maximă admisă de agent frigorific în funcție de categoriile de ocupare. Răspunderea privind măsurile de conformare pe linia securității la incendiu în ceea ce privește agenții frigorifici, în vederea adoptării acestora, funcție de clasificarea agenților frigorifici și de cantitatea maximă admisă cade în sarcina proiectantului și a investitorului/ beneficiarului. Note:– Pentru sistemele care utilizează agenți frigorifici inflamabili, sistemele frigorifice trebuie construite astfel încât scăpările de agent frigorific să nu se scurgă sau să nu stagneze, generând astfel pericolul de incendiu sau explozie în zonele din interiorul echipamentului unde sunt instalate componente și aparate care ar putea constitui o sursă de aprindere și care ar putea funcționa în condiții normale sau în eventualitatea unei scăpări, în conformitate cu SR EN 378-2.– Componentele și aparatele nu sunt considerate o sursă de aprindere, cu condiția ca acestea să fie conforme cu cel puțin una dintre cerințele prevăzute în SR EN 378-2.– Agenții frigorifici se clasifică pe grupe în funcție de influența lor asupra securității și sănătății, în categorii de ocupare conform SR EN 378-2.– Agenții frigorifici trebuie repartizați conform clasificării în funcție de inflamabilitate în una din cele trei grupe 1, 2 și 3 pe baza limitei inferioare de inflamabilitate la presiunea atmosferică și temperatura ambientală: grupa 1 - Agenți frigorifici care nu sunt inflamabili în stare de vapori la orice concentrație în aer; grupa 2 - Agenți frigorifici a căror limită inferioară de inflamabilitate este egală sau mai mare de 3,5 % VA/când formează un amestec cu aerul; grupa 3 - Agenți frigorifici a căror limită inferioară de inflamabilitate este mai mică de 3,5 % VA/când formează un amestec cu aerul.– Sunt trei tipuri de locații pentru sistemele frigorifice. Locația potrivită trebuie aleasă în conformitate cu SR EN 378-2 care ia în considerare riscurile posibile. Aceste trei tipuri de locații de principiu sunt:a) un sistem frigorific care se găsește într-un spațiu ocupat de oameni, dar care nu este o sală de mașini specială;b) un sistem frigorific care are partea de presiune înaltă (exceptând condensatoarele răcite cu aer) instalată într-o sală de mașini specială (a se vedea SR EN 378-3) sau în aer liber;c) un sistem frigorific care are toate părțile componente instalate într-o sală de mașini specială (a se vedea SR EN 378-3) sau în aer liber.– Cantitatea maximă de agent frigorific din grupa specifică în funcție de categoria de ocupare va fi conformă cu prevederile din SR EN 378-1.
     +  Anexa nr. 5
    CĂI DE EVACUARE A UTILIZATORILOR ÎN CAZ DE INCENDIU
     +  Anexa nr. 5.1
    UȘI
     +  Generalități(116) "Ușă" se referă la o formă de protecție a unei deschideri în orice perete sau în structura care înconjoară un puț protejat de incendiu (cu excepția formelor de protecție denumite cortine și obloane*), indiferent dacă ușa este construită din una sau mai multe canate. Ușile folosite pentru evacuare, în general, pot fi:– uși (cu deschidere normală, fără sisteme de închidere) pe balamale sau pivoți conform Art. 1.2.1. alin. 91) lit. a) din normativ;– uși echipate cu sisteme de încuiere și dispozitive de ieșire (uși antipanică în acord SR EN 1125 sau uși de ieșire de urgență conform SR EN 179) conform Art. 1.2.1. alin. 91) lit. b) din normativ;– uși de evacuare culisante prevăzute și cu deschidere pe balamale sau pivoți (uși culisant-pivotante = uși cu "break-out" și uși culisante automate redundante conform Art. 1.2.1. alin. 91) lit. c) și lit. d) din normativ):– uși de evacuare culisant-pivotante (uși cu "break-out") sunt ușile culisante care au atât mișcare culisantă pentru deschidere automată prin sensor de prezență, cât și posibilitatea de a fi deschise pivotant prin împingerea lor de către fluxul de persoane, în sensul evacuării. Panoul culisant-pivotant trebuie amplasat astfel încât să nu existe posibilitatea situării într-o poziție intermediară și să existe spațiul necesar deschiderii prin pivotare. Se recomandă utilizarea ușilor culisant-pivotante compuse din două panouri cuplate; sau– uși de evacuare culisante redundante, utilizate pentru închiderea golurilor din pereți și destinate circulației funcționale și de evacuare a utilizatorilor sunt uși acționate de un sistem complet de automatizare în care pentru fiecare echipament component esențial (motor, procesor, detector de mișcare, acumulator etc.) există constituită o sursă de energie electrică (baterii proprii, grup electrogen etc.) de rezervă în cazul unei pene de curent, defect sau incendiu, ușa culisantă se va deschide automat în siguranță fără să fie necesară acționarea mecanică; Observație: Ușile culisante automate pot fi folosite pe căile de evacuare dacă îndeplinesc următoarele condiții:– în caz de defect, de întrerupere a alimentării cu energie electrică sau incendiu, ușile se vor deschide automat și trebuie să rămână deschise; ușile pot fi deschise prin pivotare, pliere sau deschidere laterală (doar ușile glisante redundante), pe toată lățimea normată pentru asigurarea unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare rezultate din calcul;– deschiderea ușilor este asigurată și manual, prin împingere în sensul evacuării spre exterior sau prin deschidere laterală cu dispozitiv de energie mecanică intrinsecă;– uși carusel (cu tambur)/turnante conform Art. 1.2.1. alin. 91) lit. e) din normativ. Observație: Ușile carusel (turnante) pot fi folosite pe căile de evacuare a utilizatorilor numai dacă sunt prevăzute cu posibilitatea plierii ușoare a foilor de ușă și prin aceasta se asigură unitățile de trecere (lățimea liberă necesară evacuării fluxurilor) de evacuare rezultate din calcul. Atunci când ușile turnante nu îndeplinesc aceste condiții, în imediata lor apropiere se prevăd uși cu deschidere de tip obișnuit, pe balamale sau pivoți, care să asigure condițiile normate de evacuare.(117) Deschiderea ușilor de evacuare pe balamale sau pivoți dispuse pe traseele de evacuare a mai mult de 30 de utilizatori capabili să se evacueze singuri, trebuie să se facă în sensul deplasării acestora spre exterior (cu excepția deschiderii ușilor de intrare în clădirile de locuit care nu sunt înalte sau foarte înalte, la care se poate realiza spre interior).(118) Prin deschidere, ușile de evacuare nu trebuie să se împiedice una de alta sau să reducă lățimea normată libera ("L") a căilor de evacuare a utilizatorilor.(119) Ușile de acces în casele de scări de evacuare închise vor avea asigurate sisteme de autoînchidere (C), cu excepția ușilor de acces din apartamentele de locuit, iar toate ușile rezistente la foc sau etanșe la foc și/sau etanșe la fum se prevăd cu sisteme de autoînchidere (C) sau, după caz, cu închidere automată în caz de incendiu.(120) Ușile de acces în/din spațiile prevăzute cu suprapresiune, vor fi echipate obligatoriu cu sisteme/dispozitive de autoînchidere (C), indiferent de caracteristicile de performanță de rezistență la foc a acestora.
    Figura 179 - Uși de evacuare pe balamale sau pivoți cu deschidere la 90° și
    la 180° (cu balamale aruncătoare) amplasate pe circulații comune de evacuare
    (121) Montarea feroneriei, a barelor antipanică etc., pe uși sau unghiul de deschidere a ușilor pe traseul de evacuare nu trebuie să îngusteze lățimea liberă necesară evacuării fluxurilor de evacuare rezultate din calcul, conform Figura 61 Variantele a) și b) din normativ ( privind "Lățimi și înălțimi libere ale ușilor de evacuare") și de mai jos.
    Figura 180 - Îngustare lățime liberă de evacuare
    (122) În dreptul ușilor de evacuare pentru mai mult de 5 utilizatori capabili să se evacueze singuri, nu se prevăd praguri cu înălțimea mai mare de 2,5 cm, iar cele cu înălțimea mai mare se racordează prin pante la pardoseală (pante cu înclinare de max. 8%).
    Figura 181 - Secțiune ușa de evacuare pe
    balamale sau pivoți - racordare la praguri > 2,5 cm
     +  Uși cu deschidere normală pe balamale sau pivoți, utilizate pe căile de evacuare(123) Ușile pe balamale sau pivoți care se pot folosi pe căile de evacuare (cele care nu sunt echipate cu dispozitive de evacuare) pot fi într-un canat sau în două canate. Ambele canate ale ușilor duble (în două canate) se consideră a fi de evacuare doar atunci când lățimea liberă a fiecăreia dintre acestea respectă rezultatele încercărilor standardizate (în medie atunci când lățimea liberă a fiecărui canat este mai mare sau egală cu 50 cm, lățime care poate fi contrazisă prin rezultatele încercărilor standardizate) lățimea de evacuare a celor două canate însumându-se. În caz contrar, doar canatul mai mare se poate lua în calcul pentru evacuare.
    Figura 182 - Uși cu deschidere normală pe
    balamale sau pivoți - canat activ sau inactiv
    Notă Figura 182: canatul "x" este considerat întotdeauna a fi activ când respectă rezultatele încercărilor standardizate (în funcție de feroneria utilizată, tip și sens de deschidere, amplasare etc.) și de posibilitatea de deschidere a ambelor canaturi, în medie atunci când lățimea liberă a fiecărui canat este mai mare sau egală cu 50 cm.
     +  Uși echipate cu sisteme de încuiere și dispozitive de ieșire (uși antipanică conform SR EN 1125 sau uși de ieșire de urgență conform SR EN 179)(124) Ușile cu dispozitive de ieșire de urgență nu se pot amplasa în locul ușilor cu dispozitive de ieșire împotriva panicii, dar ușile cu dispozitive de ieșire împotriva panicii se pot amplasa în locul ușilor cu dispozitive de ieșire de urgență.
    Figura 183 - Exemple uși echipate cu
    sisteme de încuiere și dispozitive de ieșire

    Figura 184 - Uși echipate cu sisteme de încuiere
    și dispozitive de ieșire - canat activ sau inactiv
    Notă Figura 184: * - canatul "x" este considerat întotdeauna a fi activ când respectă rezultatele încercărilor standardizate (în funcție de feroneria utilizată, tip și sens de deschidere, amplasare etc.) și de posibilitatea de deschidere a ambelor canaturi, conform încercări (diferit față de ușile cu deschidere normală, pe balamale sau pivoți)
     +  Uși cu dispozitive de ieșire împotriva panicii - "uși antipanică"(125) Ușile prevăzute cu dispozitive de ieșire împotriva panicii sunt destinate evacuării din spații și clădiri unde un număr mare de utilizatori, care nu cunosc spațiile, poate fi prezent în același timp. Exemple: obligatoriu săli aglomerate, clădiri înalte și foarte înalte precum și cele explicit detaliate în cadrul normativului, centre comerciale, spitale, teatre, discoteci, funcțiuni sportive și alimentație publică etc. Trebuie să se ia în considerare tipul clădirii și al spațiilor, precum și numărul căilor de evacuare și caracteristicile acestora. Sunt obligatorii prevederile din textul normativului referitoare la uși echipate cu bare antipanică, acestea trebuind realizate în conformitate cu standardul. Echiparea acestor uși se referă la dispozitivele de ieșire de panică care respectă cerințele din standardul european SR EN 1125.  +  Uși cu dispozitive de ieșire de urgență - "uși pentru ieșire de urgență"(126) Ușile prevăzute cu dispozitive de ieșire de urgență sunt destinate evacuării din clădiri în care este puțin probabil ca publicul să fie prezent în număr mare și în care personalul din clădire a fost instruit atât în procedurile de urgență, cât și în utilizarea dispozitivelor de ieșire de urgență specifice, montate. Exemple sunt birourile și încăperile fără aglomerări de persoane și fără acces al vizitatorilor (exemplu către scara exterioară de evacuare). Acestea sunt recomandate ca cel mai scăzut nivel pentru ușile de ieșire în care nu sunt necesare dispozitive de ieșire împotriva panicii. Echiparea acestor uși se referă la dispozitivele de ieșire de urgență cu acționare simplă, care respectă cerințele din standardul european SR EN 179.
    Figura 185 - Dispozitive de ieșire de urgență

    Figura 186 - Dispozitive de ieșire împotriva panicii

    Figura 187 - Dispozitive de ieșire de
    urgență și bare împotriva panicii (exemple)
     +  Uși cu sisteme de evacuare acționate/controlate electric (pentru utilizarea pe căile de evacuare)(127) Proiectarea unui sistem de ieșire controlat electric trebuie să fie făcut astfel încât orice defecțiune a unei componente incluse într-un singur element electric, cum ar fi elementul de declanșare, elementul de comandă, elementul de blocare electrică, dispozitivul cu comandă centralizată etc.) să ducă la deblocarea automată imediată a ușii.(128) În spații și clădiri unde un număr mare de utilizatori, care nu cunosc spațiile pot fi prezenți în același timp (de exemplu săli aglomerate sau număr mare de persoane), sistemul electric controlat prevăzut pentru evacuare prevede soluții în care ușile trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de ieșire împotriva panicii/bare de împingere. Echiparea acestor uși se poate referi la sistemele de evacuare cu componente care îndeplinesc și cerințele standardului european SR EN 13637.(129) Pentru spațiile cu un număr mai mic de utilizatori și în care nu toată lumea are cunoștințe asupra tuturor posibilităților de evacuare din clădiri și spații, ușile trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de ieșire de urgență. Echiparea acestor uși se referă la sistemele de evacuare cu componente care îndeplinesc cerințele standardului european SR EN 179.  +  Uși culisante prevăzute și cu deschidere pe balamale
    Figura 188 - Exemple uși culisante prevăzute
    și cu deschidere pe balamale (uși cu break out)
    Notă Figura 188: "L" reprezintă lățimea liberă de evacuare a ușilor culisante prevăzute cu break-out.
    Figura 189 - Exemple tipuri de uși turnante folosite ca și căi de evacuare
    Notă Figura 189: "L" reprezintă lățimea liberă de evacuare a ușilor turnante.
     +  Caz special: uși de evacuare pe balamale sau pivoți care pot fi menținute deschise de dispozitivul electromagnetic sau electromecanic în timpul funcționării normale(130) Dispozitiv electromagnetic sau electromecanic de fixare a ușii - "Dispozitiv electromagnetic sau electromecanic de fixare a ușilor" se referă la un dispozitiv care ține ușile deschise. Acest dispozitiv este conceput pentru a închide automat ușile în caz de incendiu, contribuind astfel la limitarea răspândirii focului și a fumului. Evenimentele care determină declanșarea acestor dispozitive includ detectarea fumului, întreruperea alimentării cu energie electrică a ușii, declanșarea unei alarme de incendiu și declanșarea manuală.– dispozitiv de fixare a ușilor electromagnetic/mecanic (a se vedea Figura 190);– folosite pentru uși care pot fi menținute deschise de dispozitivul electromagnetic sau electromecanic în timpul funcționării normale.(131) Dispozitiv de blocare/ deblocare electromagnetică sau electromecanică a ușii - "Dispozitiv de blocare electromagnetic sau electromecanic" se referă la un dispozitiv care asigură controlul accesului și implicit al evacuării și care ține ușile închise. Acest dispozitiv este conceput și pentru a debloca automat ușile în caz de incendiu, contribuind astfel la facilitarea evacuării. Un dispozitiv de deblocare electromagnetică/electromecanică trebuie să fie prevăzut cu un mijloc de anulare manuală (de deblocare cu anulare a oricărei alte comenzi) situat în spațiul din care se face evacuarea. Notă: Trebuie folosite cu control acces în timpul funcționării normale, cu deblocare automată a dispozitivului de fixare deschisă a ușii în caz de incendiu.
    Figura 190 - Ușă ținută deschisă de dispozitivul
    electromagnetic sau electromecanic, cu închidere în caz de incendiu
    (132) Ușile prevăzute cu dispozitive de ieșire împotriva panicii se prevăd obligatoriu în situațiile prevăzute în normativ. Uși prevăzute cu dispozitive de ieșire împotriva panicii precum și uși prevăzute cu dispozitive de ieșire de urgență se pot prevedea și suplimentar (din considerente antifurt sau alte considerente) conform prevederi din Tabelul 128. Tabelul 128: Alegerea dispozitivului de ieșire pentru uși de evacuare în funcție de utilizare
    Funcțiune Poziția ușiiDispozitiv de ieșire la panică (SR EN 1125) Dispozitiv de ieșire de urgență (SR EN 179)
    Clădiri de locuit suprateraneLocuințe alternative (Cămine/ dormitoare comune ori camere de cămin/ internat, apartamente de serviciu)La scară/ fiecare nivel și spre exterior* - X
    Clădiri administrative supraterane< 2000 mp (Ad)La scară/ fiecare nivel - X (recomandare)
    De la scară spre exterior* -X (recomandare)
    Spre exterior* - X (recomandare)
    > 2000 mp (Ad) La scară/fiecare nivel - X (recomandare)
    De la scară spre exterior* X (recomandare) -
    Spre exterior* X (recomandare) -
    Clădiri pentru comerț suprateraneCentru comercial sau magazin < 300 mp (A utila)Spre exterior* sau degajament protejat - X
    Centru comercial sau magazin > 300 mp (A utila)Spre exterior* sau degajament protejat X-
    Din galeria comerciala comună spre exterior X -
    Clădiri pentru sănătate supraterane< 200 de paturi La scară - X (recomandare)
    De la scară spre exterior* - X (recomandare)
    > 200 de paturi La scară - X (recomandare)
    De la scară spre exterior* X-
    Centru de îngrijire de zi Spre exterior* - X (recomandare)
    Clădiri pentru cultură supraterane< 200 de utilizatori Spre foaier sau scară - X (recomandare)
    Spre exterior* - X (recomandare)
    ≥ 200 de utilizatori Spre exterior* sau la scară - X (recomandare)
    De la scară spre exterior* X (recomandare) -
    Clădiri pentru învățământ supraterane< 200 de persoane La scară - X (recomandare)
    De la scară spre exterior* - X (recomandare)
    ≥ 200 de persoane La scară - X (recomandare)
    De la scară spre exterior* X -
    Clădiri pentru turism supraterane < 200 de locuri de cazare (cu excepția restaurantului etc.)La scară - X (recomandare)
    De la scară spre exterior* - X (recomandare)
    ≥ 200 de locuri de cazare (cu excepția restaurantului etc.)La scară - X (recomandare)
    De la scară spre exterior* X -
    Clădirile de cult supraterane< 200 de utilizatori Spre exterior* - -
    ≥ 200 de utilizatori Spre exterior* - -
    Clădiri de sport supraterane< 200 de utilizatori La scară - X (recomandare)
    De la scară spre exterior* - X (recomandare)
    ≥ 200 de utilizatori La scară - X (recomandare)
    De la scară spre exterior* X -
    Construcții civile supraterane montane sau din Delta Dunării amplasate izolat≤ 150 de locuri de cazare (cu excepția restaurantului etc.)La scară - X (recomandare)
    De la scară spre exterior* - X (recomandare)
    > 150 de locuri de cazare (cu excepția restaurantului etc.)La scară - X (recomandare)
    De la scară spre exterior* X -
    Parcaje pentru autoturisme - / Bariere cu deschidere automată
    Stadioane, arene sportive - / turnicheți
    Amenajări pentru spectacole în aer liber și corturi- / bariere de dirijare a circulației realizate și amplasate astfel încât să nu împiedice circulația și evacuarea utilizatorilor
    Campinguri -
    Clădiri civile supraterane înalteÎncăperi tampon la scară X -
    De la încăperi tampon la scară spre exterior* X -
    Orice spațiu > 50 persoane X -
    Clădiri civile supraterane foarte înalteÎncăperi tampon la scară X -
    De la încăperi tampon la scară spre exterior* X -
    Orice spațiu > 50 persoane X -
    Spre foaier sau scară X -
    Clădiri civile cu săli aglomerate/ușile de pe traseul evacuării Spre exterior* X -
    Clădiri civile cu încăperi cu aglomerări de persoaneSpre exterior* sau la scară X (recomandare)
    De la scară spre exterior* X (recomandare)-
    Clădiri civile subterane< 50 de utilizatori La scară - X (recomandare)
    De la scară spre exterior* - X (recomandare)
    ≥ 50 de utilizatori La scară X -
    De la scară spre exterior* X -
    Construcții de producție și/sau depozitareProducție Spre exterior* X (recomandare)
    Laboratoare etc. cu activitate care prezintă pericol de explozieSpre exterior* X -
    Depozitare --X (recomandare)
    Construcții civile cu funcțiuni mixte Funcție de spații și/sau tip de clădire
    Orice funcțiune; orice tip de clădireUși neutilizate în circulația funcțională curentăSpre exterior* X -
    Scări exterioare - X
    Note Tabel 128:* (spre exterior) = ușile prin care se asigură evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu la nivelul terenului sau al unei suprafeței carosabile;”-” = nu se aplică.
     +  Anexa nr. 5.2
    CIRCULAȚII COMUNE VERTICALE (SCĂRI)
     +  Scări cu rampe drepte
    Figura 191 - Scări cu o rampă dreaptă

    Figura 192 - Scări cu două rampe drepte

    Figura 193 - Scări cu trei rampe drepte -
    se pot realiza cu una sau mai multe rampe

    Figura 194 - Scări cu patru rampe drepte

    Figura 195 - Tipologii scări
    (133) Rampele scărilor închise de evacuare ale nivelurilor supraterane se separă de rampele subterane conform prevederilor stipulate la Art. 2.5.6.2.3. alin. (1) și (2), Art. 3.2.11.8., Art. 4.1.5.10., Art. 4.2.5.10., Art. 5.5.4., Art. 6.1.5.12., Art. 7.5.6. și a celorlalte prevederi stipulate în normativ. Fac excepție situațiile prevăzute la Art. 2.5.6.2.3. alin. (3) și (4) și a celorlalte prevederi stipulate în normativ.(134) Rampele subterane ale scărilor închise interioare dispuse în continuarea rampelor supraterane, se separă de rampele aferente nivelurilor supraterane prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee rezistente la foc minimum REI 60. Comunicarea funcțională dintre rampele scărilor subterane și rampele scărilor supraterane ale clădirii este admisă numai printr-o ușă rezistentă la foc EI2 90-C5S200, dispusă la cota parterului sau a palierului intermediar dintre subsol și parter, cu deschidere în sensul de evacuare. Atunci când nu există comunicare între rampele subterane și cele supraterane, golul de ieșire în holul de la parter al rampei subterane se protejează cu ușă rezistentă la foc minimum EI2 30-C5S200 (dacă normativul nu stabilește valori mai mari).
    Figura 196 - Separarea rampelor supraterane de cele subterane
     +  Scări cu rampe încrucișate
    Figura 197 - Scări cu rampe încrucișate la
    clădiri înalte/foarte înalte și în subteran
    (135) Scările cu rampe încrucișate sunt constituite dintr-o combinație între două scări cu rampe drepte (fiecare) și care conduce la realizarea a două scări (două căi de evacuare distincte).
     +  Scări cu rampe elicoidale(136) Scările cu rampe elicoidale, cu una sau mai multe rampe, pot fi curbe sau în spirală.(137) Caracteristica acestor scări elicoidale o constituie convergența muchiilor treptelor într-un singur punct.(138) În cazul scărilor cu rampe elicoidale, indiferent de lățimea rampei realizată din considerente arhitecturale, poate constitui cale de evacuare numai porțiunea de rampă în care lățimea minimă a treptei este de 18 cm (respectiv 20 cm la săli aglomerate), iar lățimea maximă de 40 cm.(139) O scară cu formă mixtă, compusă din rampe elicoidale combinată cu porțiuni de rampe drepte, din punct de vedere al securității la incendiu se consideră scară cu trepte balansate.
    Figura 198 - Scară în spirală (un flux de evacuare)

    Figura 199 - Scară cu rampa curbă
    (140) Înclinarea rampelor scărilor de evacuare, suprafața și forma treptelor și a podestelor, trebuie să permită circulația ușoară și sigură a utilizatorilor, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile.
     +  Scări cu trepte balansate(141) Scările cu trepte balansate, indiferent de gabaritul acestora, pot fi considerate căi de evacuare numai pentru o unitate de trecere (flux) de evacuare a utilizatorilor, atunci când îndeplinesc condițiile de alcătuire și dimensionare prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice scărilor.(142) Scara cu trepte balansate se deosebește de celelalte scări prin forma diferită în plan a treptelor.  +  Conformare scări(143) În funcție de înălțimea nivelurilor clădirii, rampele unei scări pot fi cu sau fără paliere intermediare.(144) Golurile de acces la scară se protejează, de regulă, cu uși sau, după caz, încăperi tampon, la clădirile înalte și foarte înalte. În afară de condițiile normate pe care trebuie să le îndeplinească ușile respective, ele trebuie echipate și cu dispozitive de autoînchidere.(145) Prin deschidere, ușile de acces în casele de scări nu trebuie să reducă lățimea normală a podestelor.
    Figura 200 - Scheme de principiu uși de
    acces în casele de scări (scară cu două rampe)

    Figura 201 - Clădiri cu înălțime obișnuită - suprateran (prin deschidere,
    ușile de acces în casele de scări nu
    trebuie să reducă lățimea normată a podestelor)

    Figura 202 - Clădiri înalte/foarte înalte - golurile de acces la
    scările de evacuare se protejează obligatoriu cu
    încăperi tampon la clădirile înalte și foarte înalte (prin deschidere, ușile
    de acces în casele de scări nu trebuie să reducă lățimea normată a podestelor)
     +  Scări exterioare
    Figura 203 - Scări exterioare
    Note Figura 203:(1) În cazul în care scările exterioare sunt amplasate la colțurile întrânde ale clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, golurile din pereții exteriori adiacenți se dispun astfel încât distanța dintre ele să fie în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al compartimentelor pe care le desparte (se aplică conform Art. 2.3.2.1.9.).(2) Se aplică conform Art. 2.5.6.4.1. Se vor avea în vedere și prevederea distanței de min. 1,20 m precum și a celorlalte prevederi normate în cazul în cazul în care pereții antifoc sunt amplasați pe fațade, sub un unghi α, α = 180°.(3) Scările trebuie executate din materiale A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum R 15 (R 30 la clădiri înalte și/sau foarte înalte și R 60 la clădiri foarte înalte cu înălțimea ≥ 125 m).(4) Ușile de evacuare prevăzute spre scările exterioare deschise vor avea rezistența la foc (EI) de aceeași valoare cât a fațadelor în care sunt integrate (conform Capitol 2.3.6.1. Prevederi generale privind limitarea propagării pe fațadă din normativ), fără a fi mai mici de EI2 15-C5S_a.
     +  Anexa nr. 5.3
    CORIDOARE
     +  Generalități(146) "Coridor" se referă la o circulație liberă care oferă mijloace de evacuare dintre camere sau spații către o ieșire (ieșire în exterior finală, scară, încăpere tampon ventilată în suprapresiune, degajament protejat etc.), fiind o încăpere lungă și îngustă (cu lungimea de cel puțin două ori cât lățimea), de-a lungul unei serii de încăperi care servește ca loc de trecere și legătură cu acestea.(147) Coridoarele pot fi interioare și exterioare ("cursivă") sau o combinație dintre cele două.
    Figura 204 - Coridoare
    Spațiu de circulație și evacuare (Cale de evacuare)
    (148) "Spațiu de circulație" (utilizat pentru evacuare) se referă la accesul neobstrucționat dintre o încăpere și o ieșire din clădire sau compartiment. Nu include zone utilizate pentru activități comerciale, ghișee de informații sau de recepție, zone utilizate pentru expoziții etc.(149) În general, spațiul de circulație și evacuare se referă la circulații comune verticale (scări) sau orizontale (coridoare, holuri, încăperi tampon ventilate în suprapresiune, degajamente protejate etc.) de evacuare. Este o zonă comună a traseului utilizatorilor dintr-o încăpere către o ieșire finală. Astfel de zone comune sunt separate de alte zone cu pereți despărțitori rezistenți la foc sau echivalent (cu excepțiile permise de normativ).(150) Parcarea nu este considerată spațiu comun de circulație de evacuare.
    Figura 205 - Circulații de evacuare - exemple
     +  Coridor înfundat(151) Coridorul înfundat se referă la o situație dintr-o zonă de circulație comună/coridor de evacuare, unde ieșirea spre scări (sau direct afară) este posibilă doar într-un capăt (către o singură direcție/scară sau către o singură ieșire spre exterior), fără a se putea evacua spre celălalt capăt.
     +  Anexa nr. 5.4
    EVACUARE
     +  Generalități(152) "Evacuare într-o singură direcție" se referă la o situație în care utilizatorii dintr-un spațiu au doar un singur traseu/o singură direcție, din punctul cel mai îndepărtat (sau de la ușa încăperii), până la o ieșire sau până la un punct de despărțire (conform prevederi), pentru a ajunge la mai multe ieșiri.(153) "Evacuare în două direcții" se referă la o situație în care utilizatorii dintr-un spațiu au posibilitatea de a alege două direcții dintr-un punct pentru a ajunge la două ieșiri diferite (uși direct în exterior, degajamente protejate, încăperi tampon ventilate în suprapresiune, scări).(154) "Evacuare în multiple direcții" se referă la o situație în care utilizatorii dintr-un spațiu au posibilitatea de a alege multiple direcții dintr-un punct pentru a ajunge la ieșiri diferite (uși direct în exterior, scări, degajamente protejate, încăperi tampon ventilate în suprapresiune etc.). În acest caz se consideră direcția cea mai scurtă (doar una dintre lungimile căii de evacuare trebuie să îndeplinească condițiile normate) atunci când evacuarea se face către mai multe direcții diferite, dintre care minimum două trebuie să fie opuse (într-un unghi de minimum 90°), de la locul cel mai îndepărtat considerat, până la ușa scării, a degajamentului protejat sau a încăperii tampon protejată de acces la cea mai apropiată scară de evacuare ori la o ușă/ieșire direct în exterior.(155) Evacuarea dintr-un compartiment de incendiu prin spații aparținând unui alt compartiment de incendiu se poate face numai dacă circulația nu poate fi blocată din cauza flăcărilor sau a fumului.(156) În construcții, compartimente de incendiu sau porțiuni de construcții independente din punctul de vedere al circulației, de regulă, persoanele trebuie să aibă acces la cel puțin o cale de evacuare, cea de-a doua cale de evacuare (atunci când aceasta este obligatorie) trebuie să ducă, pe cât posibil, în direcții opuse și poate aparține unui alt compartiment de incendiu.(157) Căile de evacuare, nu trebuie să conducă spre exterior prin locuri în care circulația poate fi blocată în caz de incendiu, din cauza flăcărilor, fumului, radiațiilor termice etc. Notă Figura 206 varianta a): Evacuarea se realizează din Compartimentul 1 de incendiu din stânga imaginilor în Compartimentul 2 de incendiu din dreapta imaginilor (prin încăperi tampon ventilate în suprapresiune aparținând Compartimentului 2 de incendiu) sau prin cursive (coridor exterior). Circulațiile comune orizontale din compartimentul de incendiu către care se realizează evacuarea (din Compartimentul 2 de incendiu din dreapta imaginilor) se prevăd cu SPD sau sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți (din considerente de evacuare dintr-un compartiment de incendiu în altul). Atunci când evacuarea se realizează prin încăperi tampon, se prevăd SPD în încăperile tampon precum și pe circulațiile comune orizontale din compartimentul de incendiu către care se realizează evacuarea. Se admite neprevederea SPD pe circulațiile comune orizontale din compartimentul de incendiu către care se realizează evacuarea, atunci când evacuarea se realizează printr-o cursivă exterioară, justificându-se această neprevedere. Notă Figura 206 varianta b): Evacuarea se realizează din Compartimentul 2 de incendiu în Compartimentul 1 de incendiu (prin încăperi tampon ventilate în suprapresiune aparținând Compartimentului 1 de incendiu) și din Compartimentul 4 de incendiu în Compartimentul 3 de incendiu (prin încăperi tampon ventilate în suprapresiune aparținând Compartimentului 3 de incendiu). Nu este obligatorie prevederea SPD pe circulațiile comune orizontale din compartimentul de incendiu către care se realizează evacuarea precum și din cel din cere se realizează evacuarea (din considerente de evacuare către alt compartiment de incendiu), atunci când evacuarea se realizează printr-o încăpere tampon comună direct către o scară de evacuare sau direct în exterior (încăperea tampon comună aparținând compartimentului de incendiu prin care se realizează evacuarea). Notă Figura 206 varianta a) și varianta b): Compartimentele de incendiu prevăzute cu SPD trebuie prevăzute, de asemenea, cu instalație automată de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală. În toate cazurile se va ține cont de prevederile Art. 8.1.8. (1) din normativ. Ușile încăperilor tampon prin care se realizează evacuarea către alt compartiment de incendiu din clădiri civile se vor prevedea conform cu Tabelul 123 (Uși pentru circulație funcțională și/sau evacuare practicate în pereții antifoc din clădiri civile).
    Figura 206 - Evacuarea într-un sens
    (dintr-un compartiment de incendiu în altul)
    Notă Figura 207 varianta c): Evacuarea se realizează din Compartimentul 1 de incendiu în Compartimentul 2 de incendiu (prin încăpere tampon ventilată în suprapresiune denumită "ITVS 2" aparținând Compartimentului 2 de incendiu) precum și din Compartimentul 2 de incendiu în Compartimentul 1 de incendiu (prin încăpere tampon ventilată în suprapresiune denumită "ITVS 1" aparținând Compartimentului 1 de incendiu). Nu este obligatorie prevederea SPD pe circulațiile comune orizontale din compartimentele de incendiu (către care se realizează evacuarea precum și din cel din cere se realizează evacuarea) din considerente de evacuare către alt compartiment de incendiu, atunci când evacuarea se realizează printr-o încăpere tampon comună ("ITVS 1" și "ITVS 2") direct către o scară de evacuare sau direct în exterior (fiecare "ITVS" comună aparține compartimentului de incendiu prin care se realizează evacuarea). Notă Figura 207 varianta d): Evacuarea se realizează din Compartimentul 1 de incendiu în Compartimentul 2 de incendiu (prin încăpere tampon ventilată în suprapresiune denumită "ITVS 2" aparținând Compartimentului 2 de incendiu) precum și din Compartimentul 2 de incendiu în Compartimentul 1 de incendiu (prin încăpere tampon ventilată în suprapresiune denumită "ITVS 1" aparținând Compartimentului 1 de incendiu). Atunci când evacuarea se realizează prin încăperi tampon, se prevăd obligatoriu SPD în încăperile tampon precum și pe circulațiile comune orizontale din compartimentul de incendiu către care se realizează evacuarea. În cazul specific prezentat în imagine căile de evacuare din ambele compartimente de incendiu (denumite "Căi ev.1" și "Căi ev. 2") precum și încăperile tampon din ambele compartimente se prevăd cu SPD. Este obligatoriu ca din matricea de incendiu să se automatizeze SPD din Compartimentul 2 de incendiu (al încăperii tampon denumită "ITVS 2" precum și al/ale circulațiilor comune orizontale denumite "Căi ev. 2" în directă legătură cu scara protejată către care se face evacuarea din Compartimentul 2 de incendiu denumită "S2"), atunci când se detectează incendiu în Compartimentul 1 de incendiu. Similar, este obligatoriu ca din matricea de incendiu să se automatizeze SPD din Compartimentul 1 de incendiu (al încăperii tampon denumită "ITVS 1" precum și al/ale circulațiilor comune orizontale denumite "Căi ev. 1" în directă legătură cu scara protejată către care se face evacuarea din Compartimentul 1 de incendiu denumită "S1"), atunci când se detectează incendiu în Compartimentul 2 de incendiu. Ambele compartimente de incendiu trebuie prevăzute cu instalație automată de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală. Notă Figura 207 variantele a), c) și d): Compartimentele de incendiu prevăzute cu SPD trebuie prevăzute, de asemenea, cu instalație automată de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală. În toate cazurile se va ține cont de prevederile Art. 8.1.8. (1) din normativ. Ușile încăperilor tampon prin care se realizează evacuarea către alt compartiment de incendiu din clădiri civile se vor prevedea conform Tabelul 123 (Uși pentru circulație funcțională și/sau evacuare practicate în pereții antifoc din clădiri civile).
    Figura 207 - Evacuarea în ambele sensuri
    (dintr-un compartiment de incendiu în altul)
     +  Lungimea căii de evacuare(158) Lungimea căii de evacuare a utilizatorilor construcțiilor, se determină pe traseul ce trebuie parcurs în axul căilor de evacuare, de la punctul de plecare al utilizatorului până la cea mai apropiată ușă de evacuare (directă în exterior, de acces într-o scară de evacuare sau de acces într-un degajament protejat) sau până la prima treaptă a scării deschise, ținând seama de poziția diferitelor echipamente sau obiecte cu amplasament fix și care trebuie ocolite. Schimbările de direcție de pe traseul parcurs se vor realiza în unghiuri cu grade funcție de axul căii de evacuare.  +  Coridoare(159) Distanțele pe căile de evacuare se măsoară pe orizontală în axul căilor de circulație și evacuare și în direcția cea mai scurtă, după caz, de la ușa încăperii sau spațiului (atunci când în interiorul încăperilor/spațiilor lungimea căii de evacuare este mai mică decât lungimea de coridor înfundat specifică fiecărei funcțiuni sau tip de construcție) până la ușa scării, a degajamentului protejat sau a încăperii tampon de acces la cea mai apropiată scară de evacuare sau până la o ușă directă în exterior.
    Figura 208 - Principii privind lungimea
    căii de evacuare pe coridoare
    Notă Figura 208: "l" reprezintă lungimea de evacuare maxim normată într-o direcție ("coridor înfundat") și "L" reprezintă lungimea de evacuare maxim normată în două direcții, conform funcțiune sau tip clădire.
     +  Open space(160) Distanțele pe căile de evacuare se măsoară pe orizontală în axul căilor de circulație și evacuare și în direcția cea mai scurtă, după caz, de la locul cel mai îndepărtat dintr-o încăpere sau spațiu (atunci când în interiorul încăperilor/spațiilor lungimea căii de evacuare este mai mare decât lungimea de coridor înfundat specifică fiecărei funcțiuni sau tip de construcție) până la ușa scării, a degajamentului protejat sau a încăperii tampon de acces la cea mai apropiată scară de evacuare sau până la o ușă directă în exterior.
    Figura 209 - Principii privind lungimea căii de
    evacuare în interiorul spațiilor de tip open space
    Notă Figura 209: "l" reprezintă lungimea de evacuare maxim normată într-o direcție ("coridor înfundat") și "L" reprezintă lungimea de evacuare maxim normată în două direcții, conform funcțiune sau tip clădire.
    Figura 210 - Distanțe pe căi de evacuare
    (lungimea căii de evacuare)

    Figura 211 - Joncțiune în "T" cu coridorul principal de evacuare
    (în cazul coridoarelor delimitate de pereți
    rezistenți la foc conform condiții normate)

    Figura 212 - Diagramă joncțiune în "T"
    cu coridor principal de evacuare
    Notă Figura 212: Lungimea de evacuare într-o direcție ("l") este lungimea maximă însumată a segmentelor (CC')+(C'B) l = (CC') + (C'B) și Lungimea de evacuare în două direcții ("L") este lungimea maximă însumată a segmentelor (CC') + (C'B) + (BA') + (A'A) L = (CC') + (C'B) + (BA') + (A'A)
     +  Caz particular - coridoare cu evacuare în "Y"(161) Lungimea măsurată până la o scară de acces în două direcții diferite, amplasate în direcții diferite, este considerată cale de evacuare admisă dacă distanța totală a fiecărei lungimi până la o ușă a scării, nu depășește lungimea normată în două direcții.
    Figura 213 - Distanțe pe căi de evacuare
    (lungimea căii de evacuare)
    (162) Un coridor înfundat cu lungimea mai mică decât cea normată pentru fiecare funcțiune/tip de clădire, măsurată de la o cale de evacuare cu acces la două scări, încăperi tampon, degajamente protejate sau ieșiri în exterior amplasate în direcții opuse, este considerat cale de evacuare admisă dacă distanța totală până la o scară, încăpere tampon, degajament protejat sau ieșire în exterior nu depășește lungimea de evacuare în două direcții.
    Figura 214 - Caz particular - coridoare înfundate (lungime de evacuare
    într-o singură direcție), evacuare în "T" (un unghi = 180°) - se acceptă

    Figura 215 - Caz particular - coridoare înfundate (lungime de evacuare
    într-o singură direcție), evacuare în "Y" - în axul căilor de evacuare
    Notă Figura 215: Conform calcul Figura 212 (Diagramă joncțiune în "T" cu coridor principal de evacuare). Lungimea de evacuare într-o direcție ("l") este lungimea maximă însumată a segmentelor (L1) + (L2) l = (L1) + (L2) și Lungimea de evacuare în două direcții ("L") este lungimea maximă însumată a segmentelor (L1) + (L2) + (L3) + (L4) sau (L1) + (L2) + (L5) + (L6) L = (L1) + (L2) + (L3) + (L4) sau L = (L1) + (L2) + (L5) + (L6)
     +  Lungimea căii de evacuare(163) Lungimea căii de evacuare ("distanța de evacuare") se referă la distanța necesară pentru a fi parcursă de la cel mai îndepărtat punct din orice cameră sau spațiu (cu excepția celor stipulate explicit în normativ) sau de la ușile camerelor sau spațiilor (în condițiile în care lungimea de evacuare din interiorul acestora este mai mică decât lungimea de coridor înfundat pentru fiecare funcțiune sau tip înalt sau foarte înalt de construcție în parte), până la marginea deschiderii ușii, direct la:– o scară de evacuare închisă sau o încăpere tampon protejată (ventilată în suprapresiune) a unei scări de evacuare, sau– o scară exterioară, sau– un degajament protejat, tunel, sau– direct în exterior, sau– până la prima treaptă a scării deschise,cu excepția cazului în care se permite altfel în temeiul prezentului normativ (precum în cazul ieșirilor în zonele de refugiu).(164) Măsurarea începe de la 40 cm de la partea interioară a peretelui în cazul în care se specifică "cel mai îndepărtat loc/punct" sau "punctul de plecare" din orice cameră/încăpere sau spațiu.
    Figura 216 - Măsurare distanța de evacuare
    (165) În interiorul încăperilor acolo unde este necesar, lungimea măsurată până la o cale de evacuare cu acces în două direcții diferite, amplasate în direcții opuse, este considerată cale de evacuare admisă dacă distanța totală a fiecărei lungimi până la o ușa nu depășește lungimea normată într-o direcție iar unghiul format între cele două direcții trebuie să fie mai mare sau egal de 90°.
    Figura 217 - Evacuare mai mică sau egală sau mai
    mare de 90° în interiorul încăperilor clădirilor noi

    Figura 218 - Evacuare la 90° în
    interiorul încăperilor (spațiilor) de tip open space
    (* Sensul deschiderii ușilor din desene este pur informativ)
    Notă: În toate încăperile din clădiri noi unde sunt necesare două căi de evacuare, precum și la clădirile înalte, foarte înalte (unde sunt necesare două căi de evacuare, obligatoriu la open space) sau cu săli aglomerate (unde sunt obligatorii două căi de evacuare), este obligatoriu ca evacuarea să se realizeze doar într-un unghi de minimum 90 de grade (către două direcții diferite).
     +  Evacuare la clădiri existente(166) La clădiri existente se pot aplica și prevederile Art. 2.5.14.1. din normativ.
    Figura 219 - Caz particular - coridoare
    înfundate (lungime de evacuare într-o singură direcție),
    evacuare în "Y" - în axul căilor de evacuare la clădiri existente
    Notă Figura 219: Conform calcul Figura 212 (Diagramă joncțiune în "T" cu coridor principal de evacuare). Lungimea de evacuare într-o direcție ("l") este lungimea maximă însumată a segmentelor (L1)+(L2) l = (L1) + (L2) și Lungimea de evacuare în două direcții ("L") este lungimea maximă însumată a segmentelor (L1) + (L2) + (L3) + (L4) sau (L1) + (L2) + (L5) + (L6) L = (L1) + (L2) + (L3) + (L4) sau L = (L1) + (L2) + (L5) + (L6)
     +  Lungimea de evacuare(167) "Lungime de evacuare" înseamnă distanța reală pe care trebuie să o parcurgă o persoană din orice punct al unei suprafețe de pardoseală a unei camere (sau de la ușa acesteia atunci când în interiorul încăperii nu se depășește lungimea de evacuare de coridor înfundat) până la ieșirea relevantă (scară, încăpere tampon, degajament protejat, tunel, ieșire direct în exterior), ținând cont de dispunerea pereților, a pereților despărțitori, a ușilor intermediare și a amplasamentelor fixe specifice amenajării.(168) Lungimea căii de evacuare a utilizatorilor construcțiilor, se determină pe traseul ce trebuie parcurs - în axul căilor de evacuare, de la punctul de plecare al utilizatorului până la cea mai apropiată ușă de evacuare (directă în exterior, de acces într-o scară de evacuare, încăpere tampon sau de acces într-un degajament protejat), sau până la prima treapta a scării deschise, ținând seama de poziția diferitelor echipamente sau obiecte cu amplasament fix sau mobilier și care trebuie ocolite conform subcapitolului 2.5.14. Lungimea căii de evacuare (din normativ).
    Figura 220 - Lungime de evacuare
     +  Anexa nr. 5.5
    CERINȚE SPECIALE PENTRU EVACUAREA PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI
     +  Terminologie(169) Se utilizează următoarea terminologie, în acord cu Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare și reglementarea tehnică "Normativ privind adaptarea clădirilor civile și spațiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051/2012", aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 189/2013: Căi și mijloace de acces - elementele prin care se asigură accesul în clădirile publice și care asigură posibilitatea deplasării persoanelor cu handicap în interiorul clădirii; Clădiri de utilitate publică - clădirile aparținând instituțiilor publice și private care oferă populației diferite tipuri de servicii.  +  Prevederi generale(170) Clădirile de utilitate publică, căile de acces, clădirile de locuit, stațiile de transport în comun, peroanele principalelor stații de transport feroviar, spațiile de parcare precum și celelalte funcțiuni/destinații prevăzute de Legea nr. 448/2006, cu modificările și completările ulterioare, vor fi adaptate conform prevederilor legale în domeniu, astfel încât să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap precum și evacuarea acestora.(171) Clădirile de patrimoniu și cele istorice (monumente istorice) se vor adapta, cu respectarea caracteristicilor arhitectonice, conform prevederilor legale în domeniu.(172) Următoarele clădiri/funcțiuni sunt exceptate de la modalitățile normate (ascensoare sau puncte de staționare în casa scării) de evacuare a persoanelor cu dizabilități:(1) anumite clădiri de producție/funcțiunile de producție care sunt exceptate de la respectarea accesibilității pentru persoane cu dizabilități, conform cerințelor normate cu privire la accesibilitatea în mediul construit;(2) clădirile parter cu sau fără niveluri de subsol/demisol (subsolul/demisolul fără activități permanente de muncă, la care nu se prevăd ascensoare sau puncte de staționare în casa scării, dar la parter se prevăd celelalte modalități normate de evacuare, ca de exemplu rampe).(173) Clădirile cu funcțiune medicală (spitale, instituții de îngrijire medicală etc.) se prevăd obligatoriu cu ascensoare de evacuare a persoanelor cu dizabilități.(174) Căile de evacuare trebuie să fie libere de orice obstacol care poate cauza întârzieri nejustificate în timpul evacuării persoanelor cu dizabilități, de exemplu praguri ridicate sau trepte.(175) Sunt interzise rampe de scară cu mai puțin de 3 trepte în conformitate cu prevederile din Normativul privind criteriile de performanță specifice rampelor și scărilor pentru circulația pietonală în construcții, indicativ NP 063-2002, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1.994/2002 coroborat cu Art. 2.5.6.1.1. alin. (3) din normativ.  +  Cerințe generale a punctelor de staționare a persoanelor cu dizabilități(176) Un punct de staționare a persoanelor cu dizabilități trebuie prevăzut pe toate etajele, inclusiv toate nivelurile subsolului (cu excepția subsolului tehnic), cu excepția parterului, pentru ca persoanele cu dizabilități să aștepte în siguranță asistența pentru evacuare.(177) Se recomandă să existe cel puțin două puncte de staționare a persoanelor cu dizabilități pe fiecare etaj al unei clădiri/compartiment de incendiu, cu excepția unei clădiri/compartiment proiectate cu o singură scară de evacuare permisă în temeiul prezentului normativ. Coridorul care este cale de evacuare a persoanelor cu dizabilități (cu căruciorul) se recomandă să aibă o lățime liberă minimă de 1,20 m (1,30 m la clădiri cu funcțiune sanitară) și să respecte reglementările tehnice în vigoare. Se recomandă să fie prevăzute de asemenea buzunare de manevră și așteptare cu lățime minim 1.80 m și lungime min. 2.00 m. În cazul în care acestea nu se prevăd, se va avea în vedere Art. 2.4.4.3.3. din normativ.  +  Cerințe speciale pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități a punctelor de staționare(178) Punctul de staționare a persoanelor cu dizabilități trebuie amplasat și păstrat în timpul exploatării fără elemente care să-l obstrucționeze, și poate fi amplasat în următoarele locații/zone:(a) încăperea tampon ventilată în suprapresiune a ascensorului prevăzut pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu;(b) încăperea tampon ventilată în suprapresiune a ascensorului de intervenție (de pompieri);(c) într-un coridor prevăzut cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți sau ventilat în suprapresiune, într-un degajament protejat sau într-un coridor exterior, într-un buzunar de manevră așteptare pentru a nu reduce gabaritul de evacuare al coridorului/degajamentului protejat;(d) în incinta unei încăperi tampon ventilată în suprapresiune dacă nu reduce gabaritul de evacuare a acesteia;(e) în incinta unei scări de evacuare dacă nu reduce gabaritul de evacuare a acesteia.(179) Punctul de staționare a persoanelor cu dizabilități situat în incinta unei scări de evacuare trebuie să fie poziționat departe de marginea primei trepte a scării de evacuare și în toate cazurile trebuie să nu influențeze lățimea normată rezultată din calcul a căii de evacuare a persoanelor.
    Figura 221 - Gabarit punct de staționare a
    persoanelor cu dizabilități - amplasare în scara de evacuare.
    (180) Punctul de staționare a persoanelor cu dizabilități situat în orice zonă permisă (conform Art. 178) lit. (a), (b), (c) sau (d) nu trebuie să se reducă/să pătrundă în dimensiunile/spațiile necesare evacuării pentru zonele mai sus amintite).
    Figura 222 - Punct de staționare a persoanelor cu
    dizabilități - amplasare în încăpere tampon ventilată în suprapresiune
    (181) În cazul în care se află un punct de staționare a persoanelor cu dizabilități, trebuie afișat în mod vizibil un marcaj cu "Punct de staționare a persoanelor cu dizabilități"/"Zona de refugiu a persoanelor cu dizabilități".(182) Trebuie prevăzut un mijloc de comunicare/alarmare, pentru ca persoanele cu dizabilități să apeleze pentru asistență în caz de urgență de incendiu. Mijloacele de comunicare trebuie:a) să fie situate între 80 cm și 1,20 m deasupra nivelului finit al pardoselii;b) să fie etichetate corespunzător;c) să fie prevăzute cu un semn de instrucțiuni clar afișat în mod vizibil asupra funcționării, șid) să genereze o indicație vizuală clară pentru a indica faptul că semnalul de primejdie a fost transmis.
     +  Cerințe suplimentare ale punctelor de staționare a persoanelor cu dizabilități(183) Un punct de staționare a persoanelor cu dizabilități trebuie să fie dimensionat corespunzător, astfel încât să poată oferi spațiu unui utilizator de scaun cu rotile și să permită utilizatorului să manevreze cu ușurință scaunul cu rotile.(184) Punctul de staționare a persoanelor cu dizabilități trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele cerințe:a) spațiul prevăzut pentru un scaun cu rotile într-un punct de staționare a persoanelor cu dizabilități trebuie să fie de cel puțin 1,50 m x 1,50 m pentru a permite manevrarea scaunului cu rotile;b) în cazul în care un punct de staționare a persoanelor cu dizabilități este amplasat în interiorul unei scări de evacuare protejate, a unei încăperi tampon prevăzută cu suprapresiune sau a unei încăperi tampon ventilată în suprapresiune a ascensorului de intervenție sau a ascensorului prevăzut pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, spațiul pentru scaunul cu rotile nu va micșora dimensiunile rezultate prin calculul necesar evacuării sau intervenției ale acestor spații și accesul persoanelor în scaunul cu rotile nu trebuie să obstrucționeze fluxul de evacuare, șic) punctul de staționare a persoanelor cu dizabilități trebuie marcat la sol cu un simbol al scaunului cu rotile în alb pe fundal contrastant, cu un contur dreptunghiular vizibil (de obicei alb) punctat.(185) Un punct de staționare a persoanelor cu dizabilități trebuie să fie închis cu o construcție rezistentă la foc conform prevederilor normate (pereți și planșee rezistente la foc ale scărilor, coridoarelor ventilate în suprapresiune, încăperilor tampon ventilate în suprapresiune sau a altor încăperi ventilate în suprapresiune, cu excepția pereților exteriori ai unei clădiri care trebuie să îndeplinească doar condițiile normate proprii) și trebuie deservit direct de o cale de evacuare către o ieșire din etaj, scară, ascensor utilizat și pentru evacuare sau ieșire finală la parter.(186) Balustradele din ochiul interior al unei scări de evacuare protejate, trebuie să fie continue.(187) Un ascensor dedicat pentru utilizatorii de scaun cu rotile (prevăzut pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care poate fi utilizat și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu), acolo unde este instalat, trebuie amplasat conform prevederilor normate. Un astfel de ascensor, atunci când se află în poziția de funcționare, nu trebuie să micșoreze dimensiunile normate ale căii de evacuare a utilizatorilor clădirii.(188) Rampele de ieșire interioare și exterioare pot fi utilizate ca ieșiri de evacuare în locul scărilor de evacuare interioare și exterioare sau a ascensoarelor folosite și pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități, dacă respectă prevederile normativelor specifice și rampele interioare au performanța echivalentă acestora.
    Figura 223 - Punct de staționare a persoanelor cu dizabilități
    Notă Figura 223: Amplasare în incinta unei încăperi tampon ventilată în suprapresiune (la clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite în care evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu trebuie efectuată cu targa sau cu căruciorul, lățimile libere ale căilor de circulație funcțională și de evacuare, vor fi de minimum 2,20 m** pentru coridoare). Notă generală Figuri 221-223: Lățimea liberă a coridoarelor va fi: minim 1.20 m în clădirile de utilitate publică. Pentru ca un coridor cu lățimea de 1.20 m să poată fi utilizat de către o persoană care se deplasează în fotoliu rulant fără însoțitor, vor fi prevăzute în mod obligatoriu buzunare de manevră și așteptare cu o lățime de 1.80 m și o lungime de 2.00 m, la fiecare 20.00 m. Un coridor cu o lățime liberă de 1.50 m permite circulația unul pe lângă celălalt a unui utilizator de fotoliu rulant fără însoțitor și a unei persoane care se deplasează normal. Pentru ca un coridor cu lățime de 1.50 m să permită deplasarea a două persoane în fotoliu rulant sau a două persoane în cârje una pe lângă cealaltă, vor fi prevăzute buzunare de manevră și așteptare cu lățime de 1.80 m și lungime de 2.00 m, la fiecare 20,00 m. Un coridor cu o lățime liberă de 1.80 m permite circulația unul pe lângă celălalt a doi utilizatori ai fotoliului rulant, fără însoțitor. La coridoare înfundate trebuie realizată o lărgire cu dimensiunile de 1.50 m lățime și 2.00 m lungime, pentru crearea spațiului de manevră necesar întoarcerii la 180° a fotoliului rulant.
     +  Zona de refugiu - caz general(189) Punctele de staționare a persoanelor cu dizabilități pot fi situate în incinta:– caselor de scară,– încăperilor tampon protejate,– degajamentelor protejate,– coridoarelor/holurilor protejate împotriva fumului,– circulațiilor comune a unui compartiment adiacent cu care comunică. Notă. Prin realizarea punctelor de staționare pentru persoanele cu dizabilități se va avea în vedere să nu se îngusteze lățimea normată a căii de evacuare. Fiecare punct de staționare va trebui să asigure dimensiunile de 1,50 m x 1,50 m.(190) Zona de refugiu (în cazul în care la clădiri existente, cu excepția funcțiunii de sănătate, nu se prevăd puncte de staționare a persoanelor cu dizabilități) poate fi:– o încăpere din interiorul unei clădiri (în cadrul aceluiași compartiment de incendiu), sau– o zonă din interiorul unei alte clădiri aparținând aceluiași compartiment de incendiu, sau– o zonă (determinată ca și încăpere distinctă sau nu) din interiorul unui compartiment distinct de incendiu alăturat.
    Figura 224 - Zonă de refugiu
    (191) "Zona de refugiu" se referă la o zonă unde persoanele evacuate se pot refugia temporar, zonă la care se ajunge printr-un coridor (protejat sau nu) interior sau coridor exterior sau printr-o încăpere tampon (protejată sau nu).(192) Atunci când evacuarea către zona de refugiu se realizează într-un singur sens, sunt necesare următoarele condiții:– zona de refugiu are realizat un ascensor pentru evacuare a persoanelor cu dizabilități;– există încăpere dedicată pentru refugiu cu următoarele caracteristici: pereți EI 180, ușă EI 90-C5S_200; Notă: Încăperea dedicată pentru refugiu trebuie poziționată astfel încât să fie cât mai apropiată de casa de scară.– încăperea dedicată pentru refugiu trebuie să poată fi accesibilă din exterior printr-o fereastră cu posibilitatea accesului echipelor de intervenție pentru salvarea persoanelor de la înălțime;– numărul de paturi stabilit se calculează ținându-se cont de 2/3 (două treimi) din numărul total de paturi, iar pentru fiecare pat se va aloca o suprafață de 1 m x 2 m.
     +  Ascensoare prevăzute pentru persoane cu dizabilități(193) Pentru a corespunde nevoilor persoanelor cu dizabilități, ascensoarele folosite și pentru evacuarea acestora trebuie să fie proiectate (în clădiri care nu au funcțiune medicală), astfel:– dimensiunile minime ale cabinei ascensorului accesibil utilizat pentru o persoană utilizatoare de fotoliu rulant, cu însoțitor sau pentru o persoană care folosește alte obiecte ajutătoare pentru a se deplasa și are un însoțitor sunt 1,10 m x 1,40 m, fiind recomandată o deschidere liberă a ușii de min 90 cm. Ușa trebuie poziționată pe latura îngustă a cabinei;– dimensiunile minime ale cabinei ascensorului accesibil utilizat pentru două persoane utilizatoare de fotoliu rulant este de 1,10 m x 2,10 m, fiind recomandată o deschidere liberă a ușii de min 90 cm. Ușa trebuie poziționată pe latura îngustă a cabinei.(194) În cazul în care cabina ascensorului are două uși poziționate pe pereți alăturați, dimensiunea minimă a cabinei utilizată pentru o persoană utilizatoare de fotoliu rulant este 1,60 m x 1,40 m, cu deschidere liberă a ușii de 1,10 m.
     +  Anexa nr. 6
    CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE ÎN CAZ DE INCENDIU
     +  Anexa nr. 6.1
    CĂI DE CIRCULAȚIE
    (195) Căile de circulație carosabile care trec peste construcții subterane (subsoluri, canale, galerii etc.) sau prin construcții supraterane, vor corespunde condițiilor de trafic greu, fiind dimensionate astfel încât să asigure:– masa în tone pe care trebuie să o suporte carosabilul pe o punte:– față: 15 t (2 punți) și spate: 34 t (3 punți);– forța totală de apăsare a calei pe carosabil: calarea se realizează în 4 puncte (suprafața pe care o are o cală este de 0,8 mp).(196) Căile de circulație carosabile sau planșeele pe care autospecialele de intervenție pot circula sau autoscările de salvare la înălțime pot cala, pot fi proiectate la o capacitate precum cea din alineatul anterior. Pentru posibilitatea calării autoscărilor mai mari de acestea, se respectă specificațiile acestora, în concordanță cu datele tehnice ale autospecialei pentru intervenție și salvare la înălțimi.(197) Calea de acces carosabilă trebuie să fie mai largă în locurile în care se efectuează manevrele de întoarcere (conform normativelor de profil). În lipsa altor precizări, raza în locurile în care se efectuează manevrele de întoarcere se va considera 11 m.(198) Secțiunea care leagă calea de acces cu o zonă de drum public trebuie să fie lărgită, după cum este necesar pentru toate direcțiile de deplasare.
     +  Anexa nr. 6.2
    PERIMETRUL PEREȚILOR EXTERIORI
    (199) Planul clădirii ABCDEFGHIJKLMNOP (conform Figura 225) unde AP și KL sunt pereți în comun cu alte clădiri (sau compartimente de incendiu). Amprenta la sol a clădirii este perimetrul maxim al planului obținut de proiecția verticală (pe orizontală) a oricărui punct ce definește un etaj în consolă (respectiv conturul definit de punctele ABCDEFGHIJKLMNOP). Perimetrul clădirii în sensul prevederilor normate este suma lungimilor pereților exteriori, ținând cont de amprenta la sol a etajelor în consolă, respectiv (A la B la C la D la E la F la G la H la I la J la K) + (L la M la N la O la P).
    Figura 225 - Perimetrul pereților exteriori accesibil
    mașinilor de intervenție - clădire cu 2 pereți antifoc spre vecinătăți
    (200) Planul clădirii ABCDEFGHIJKLMNOPA (conform Figura 226) unde KL este perete în comun cu altă clădire (sau compartimente de incendiu). Amprenta la sol a clădirii este perimetrul maxim al planului obținut de proiecția verticală (pe orizontală) a oricărui punct ce definește un etaj în consolă (respectiv conturul definit de punctele ABCDEFGHIJKLMNOPA). Perimetrul clădirii în sensul prevederilor normate este suma lungimilor pereților exteriori, ținând cont de amprenta la sol a etajelor în consolă, respectiv (A la B la C la D la E la F la G la H la I la J la K) + (L la M la N la O la P la A).
    Figura 226 - Perimetrul pereților exteriori accesibil
    mașinilor de intervenție - clădire cu 1 perete antifoc spre vecinătate
    (201) Planul clădirii ABCDEFGHIJMNOPA (conform Figura 227) și nu are pereți în comun cu alte clădiri (sau compartimente de incendiu). Amprenta la sol a clădirii este perimetrul maxim al planului obținut de proiecția verticală (pe orizontală) a oricărui punct ce definește un etaj în consolă (respectiv conturul definit de punctele ABCDEFGHIJMNOPA). Perimetrul clădirii în sensul prevederilor normate este suma lungimilor pereților exteriori, ținând cont de amprenta la sol a etajelor în consolă, respectiv (A la B la C la D la E la F la G la H la I la J la M la N la O la P la A).
    Figura 227 - Perimetrul pereților
    exteriori accesibil mașinilor de intervenție - clădire fără
    pereți antifoc spre vecinătăți (amplasată la distanțe de siguranță)
     +  Anexa nr. 7
    PERFORMANȚE SPECIFICE UNOR FUNCȚIUNI ALE CONSTRUCȚIILOR
     +  Anexa nr. 7.1
    CLĂDIRI CIVILE CU ÎNĂLȚIMI OBIȘNUITE - CLĂDIRI PENTRU SĂNĂTATE
     +  Generalități (la funcțiuni sanitare: spitale, policlinici, dispensare, creșe, case de copii, cămine de bătrâni și persoane cu dizabilități, sanatorii etc.)(202) "Spitalul" este o clădire utilizată pentru îngrijiri medicale și chirurgicale și trebuie să includă funcțiuni de asistență medicală cu servicii continue (de 24 de ore), astfel de clădiri includ, fără a se limita la, următoarele:a) spitale generale (universitare, de urgență, regionale etc.);b) spitale psihiatrice (institut de sănătate mintală);c) spitale pentru copii (copii și părinți) șid) spitale comunitare (semiregionale).(Spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, proprietate publică sau privată, care asigură servicii medicale. Serviciile medicale acordate de spital sunt: preventive, curative, de recuperare și paleative, de îngrijire în caz de graviditate și maternitate, precum și a nou-născutului etc.)(203) "Funcțiune de îngrijire medicală" se referă la o clădire sau o parte a acesteia, utilizată pentru adăpostirea și îngrijirea medicală continuă a persoanelor (24 de ore din 24), care, din cauza incapacității fizice, nu pot avea grijă de propriile nevoi și siguranță fără asistență asistată (a altor persoane). Aceste funcțiuni oferă îngrijire medicală internată și includ următoarele:a) azile;b) cămine de bătrâni și persoane cu dizabilități;c) ospicii, șid) altele similar.(204) "Funcțiune de îngrijire ambulatorie" este o clădire sau o parte a acesteia, utilizată pentru servicii medicale în ambulatoriu pentru tratamentul pacienților, pacienți incapabili să ia măsuri pentru autoconservare sau siguranță în condiții de urgență, fără posibilitate de evacuare singuri (fără asistență asistată). Aceste funcțiuni includ următoarele:– clinici de zi pentru dializă renală;– clinici estetice și alte clinici cu tratament chirurgical care necesită anestezie generală;– clinici de zi de reabilitare non-mentală;– clinici de endoscopie;– altele similar.(205) "Funcțiune de îngrijire asistată" este o clădire sau o parte a acesteia, fără ședere în camere de cazare (nocturnă), folosită de persoane care, din cauza vârstei sau a dizabilităților fizice sau psihice, nu pot să-și autoconserve siguranța. Astfel de funcțiuni includ următoarele:A. (Ante)Preșcolar (case de copii - pentru copii cu vârsta antepreșcolară, de exemplu, creșe, centre de zi pentru îngrijirea copiilor etc.);B. Centre de zi de îngrijire:– centre de zi pentru îngrijirea persoanelor în vârstă;– centre de zi pentru persoane cu dizabilități mintale;– centre de îngrijire de zi pentru persoane cu dizabilități intelectuale;– centre de zi de reabilitare mintală/ psihiatrice și– case de copii - pentru copii cu vârsta școlară;– altele similar.  +  Funcțiune sanitară - circulații orizontale și verticale(206) La clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite în care evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu trebuie efectuată cu targa sau cu căruciorul, lățimile libere ale scărilor de circulație funcțională și de evacuare, vor fi de minimum 1,40 m pentru rampele scărilor și a planurilor înclinate, prevăzute cu paliere/podeste de 2,20 m adâncime (1 flux de evacuare cu targa, atunci când în compartimentul de incendiu se prevăd mai puțin de 120 de paturi) sau minimum 2,20 m pentru rampele scărilor și a planurilor înclinate, prevăzute cu paliere/podeste de 2,60 m adâncime (2 fluxuri de evacuare cu targa, atunci când în compartimentul de incendiu se prevăd de 120 de paturi sau mai mult).(207) Înălțimea liberă minimă de trecere pe căile comune de evacuare (coridoare, holuri, încăperi tampon, degajamente protejate, scări, tuneluri de evacuare etc.) prin care se realizează evacuarea persoanelor cu targa va fi: h = min. 2,20 m iar scările, indiferent de lățimea liberă, vor avea prevăzută mâna curentă pe ambele părți (fixată pe parapet, balustradă sau pe perete).
    Figura 228 - Gabaritele scărilor de circulație
    funcțională și de evacuare - caz general pentru 1 flux de evacuare

    Figura 229 - Gabaritele scărilor de circulație
    funcțională și de evacuare - caz general pentru 2 fluxuri de evacuare
    (208) Alternativ prevederilor de mai sus, pentru rampele, palierele și podestele scărilor și a planurilor înclinate, în care evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu trebuie efectuată cu targa sau cu căruciorul, se admite adoptarea alternativă a următoarelor valori prevăzute în Tabelul 129, putând fi aplicată în cazuri particulare, fiind obligatorie justificarea ei în proiect. Tabelul 129: Alternative dimensionare scări de circulație funcțională și de evacuare la clădiri cu funcțiune de sănătate
    Nr. Crt.lățime rampe (m)lățime palier (m)adâncime palier/ podest (m)Observații
    11,603,20 (3,40 cu 20 cm distanță între rampe)1,60Permite doar evacuarea tărgii și evacuarea restricționată a pacienților în ambulatoriu pentru maximum 1 flux.
    21,803,60 (3,80 cu 20 cm distanță între rampe)1.35 (1.80 normat)Permite evacuarea patului sau a tărgii și evacuarea pacienților în ambulatoriu pentru 2 fluxuri.
    32,004,00 (4,20 cu 20 cm distanță între rampe)1.25 (2.00 normat)

    Figura 230 - Alternative dimensionare scări de
    circulație funcțională și de evacuare - funcțiune sanitară
    (209) Numărul de ascensoare pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități se calculează în funcție de structura medicală și de numărul de paturi, considerând 1 ascensor la 120 paturi (cu condiția ca orice compartiment de incendiu cu funcțiune de spitalizare, indiferent de capacitatea acestuia, să fie dotat cu minimum 2 ascensoare pentru utilizatori, dintre care minimum unul trebuie să fie conformat pentru persoanele cu dizabilități.(210) Ascensoarele pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități se vor realiza după cum urmează:(a) dimensiunile cabinei vor fi:i. pentru evacuar