LEGE Nr. 18 din 4 aprilie 1996
privind paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 75 din 11 aprilie 1996



    Parlamentul României adopta prezenta lege.

    Capitolul 1 Dispoziţii generale


    Articolul 1

    Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, regiile autonome, societăţile comerciale, instituţiile publice sau alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unităţi, sunt obligate să asigure paza acestora.


    Articolul 2

    În funcţie de importanţa, specificul şi valoarea bunurilor pe care le deţin, conducătorii unităţilor prevăzute la art. 1, cu concursul de specialitate al poliţiei sau al jandarmeriei, stabilesc modalităţile concrete de organizare şi de executare a pazei, după caz, cu efective de jandarmi, paza cu gardieni publici, paza proprie sau paza prin societăţi specializate.
    Unităţile grupate pe un anumit spaţiu, cu avizul poliţiei, pot organiza paza în comun cu gardieni publici, paza proprie sau prin societăţi specializate de paza. Conducătorii acestor unităţi stabilesc forma de paza, obligaţiile şi răspunderile fiecărui beneficiar, inclusiv cele privind întocmirea planului de paza.
    La celelalte unităţi, unde nu se poate realiza un sistem de paza organizat, conducătorii acestora sunt obligaţi să execute împrejmuiri, grile, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de alarma sau alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei şi integrităţii bunurilor.


    Articolul 3

    Răspunderea pentru luarea măsurilor de asigurare a pazei bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu revine conducătorilor unităţilor prevăzute la art. 1 şi 2.


    Articolul 4

    Conducătorii unităţilor prevăzute la art. 1 sunt obligaţi ca, în cadrul măsurilor de paza, sa introducă şi sisteme de alarma împotriva efractiei, corespunzătoare importantei şi specificului obiectivelor şi bunurilor ce trebuie pazite.


    Articolul 5

    Paza se organizează şi se efectuează potrivit planului de paza întocmit de unitatea ale carei bunuri sau valori se pazesc, cu avizul de specialitate al poliţiei, care este obligatoriu şi pentru modificarea planului. Acest aviz nu este necesar în cazul unităţilor la care paza se asigura cu efective de jandarmi.
    Prin planul de paza se stabilesc, în principal: numărul de posturi şi amplasarea acestora, efectivul de personal de paza, amenajările, instalaţiile şi mijloacele tehnice de paza şi de alarma, măsurile necesare pentru asigurarea transportului valorilor importante, consemnul posturilor, legătură şi cooperarea cu alte organe cu atribuţii de paza a obiectivelor, bunurilor şi valorilor. De asemenea, vor fi prevăzute şi regulile de acces, potrivit dispoziţiilor conducătorului unităţii.


    Capitolul 2 Formele de paza


    Secţiunea 1 Paza cu efective de jandarmi


    Articolul 6

    Paza obiectivelor de importanţa deosebită pentru apărarea tarii, activitatea statului, economie, ştiinţa, cultura şi arta, a localurilor misiunilor diplomatice sau ale unor agenţii şi reprezentante economice străine, precum şi a valorilor deosebite se asigura cu efective de jandarmi.
    Paza cu efective de jandarmi se poate asigura şi la sediile unor organisme internaţionale care desfăşoară activităţi pe teritoriul tarii, la cererea expresă a acestora, adresată Guvernului României.
    Obiectivele şi valorile prevăzute la alin. 1 şi 2, precum şi personalul, mijloacele materiale şi financiare necesare asigurării pazei cu efective de jandarmi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 7

    Unităţile care beneficiază de paza militară încheie contracte de prestări de servicii cu unităţile de jandarmi, la nivelul esalonului care are organ financiar propriu.
    Serviciul de paza cu efective de jandarmi, se efectuează contra cost, conform tarifelor legale. Unităţile bugetare beneficiare de paza cu efective de jandarmi, exceptate de la plata se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 8

    Paza cu efective de jandarmi se organizează şi se executa potrivit planului de paza întocmit de comandantul unităţii militare şi de conducătorul unităţii beneficiare, cu respectarea prevederilor art. 5.


    Articolul 9

    În unităţile unde funcţionează concomitent paza cu efective de jandarmi, paza cu gardieni publici, paza proprie sau paza prin societăţi specializate de paza, acestea se integreaza în sistemul de paza militară.


    Secţiunea a 2-a Paza cu gardieni publici


    Articolul 10

    Paza bunurilor şi valorilor deţinute de persoanele juridice sau fizice se poate asigura şi prin Corpul gardienilor publici.


    Articolul 11

    Paza cu efective de gardieni publici se face conform Legii nr. 26/1993 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Corpului gardienilor publici.


    Secţiunea a 3-a Paza proprie


    Articolul 12

    Obiectivele, bunurile şi valorile, altele decît cele prevăzute la art. 6, care necesita a fi pazite în mod permanent, se pot asigura prin paza proprie cu personal anume angajat.


    Articolul 13

    Paza proprie se organizează în raport cu natura obiectivelor, a bunurilor şi a valorilor ce urmează a fi pazite, cu amplasarea, întinderea şi vulnerabilitatea pe care le prezintă unele unităţi şi locuri din incinta acestora, cu numărul de schimburi în care se desfăşoară activitatea, punctele de acces şi alte criterii specifice.


    Articolul 14

    Conducătorii unităţilor care deţin, cu orice titlu, terenuri agricole sunt obligaţi sa organizeze paza proprie pe cimp.
    Paznicii de cimp sunt obligaţi să asigure paza tuturor bunurilor de pe terenurile agricole, date în consemn, şi sa sesizeze, la timp, organele competente despre producerea de calamitati, apariţia unor daunatori şi alte evenimente de natura sa producă pagube agriculturii sau care produc poluarea mediului din zona.


    Articolul 15

    Paza căilor ferate, a pădurilor, a terenurilor forestiere, a fondurilor de vinatoare şi de pescuit, a conductelor pentru transportul hidrocarburilor, a sistemelor de irigaţii, a reţelelor telefonice şi de transport al energiei electrice se asigura de către conducătorii unităţilor centrale de profil prin corpuri specializate de paza.
    Corpurile specializate de paza se organizează şi funcţionează în baza unui regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 16

    Primării sunt obligaţi sa ia măsuri ca în comune şi sate să se asigure paza bunurilor publice şi ale cetăţenilor de către locuitorii acestora, prin rotaţie, de către gardieni publici, paznici salariaţi sau prin societăţile specializate de paza, conform hotărîrilor consiliilor locale, după consultarea prealabilă a locuitorilor.
    Persoanele care executa paza prin rotaţie trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 19 lit. a)-d).
    Plata serviciului de paza se va asigura din fondurile bugetare locale.


    Articolul 17

    În funcţie de numărul personalului de paza propriu, format din paznici, portari şi controlori de acces, necesar fiecărei unităţi, se constituie formaţii de paza conduse de un şef de paza, cu următoarea structura: categoria I, cu peste 100 de posturi personal de paza; categoria a II-a, cu posturi de personal de paza între 51-100; categoria a III-a cu posturi de personal de paza între 20-50. În unităţile în care numărul personalului de paza este sub 20, conducătorii acestora vor numi un salariat care să îndeplinească atribuţiile şefului de paza.


    Articolul 18

    Personalul din paza proprie se doteaza cu uniforma, echipament de protecţie şi însemne distinctive, pe care le poarta în timpul executării serviciului. Condiţiile de acordare a uniformei, echipamentului de protecţie, descrierea, baremul, precum şi însemnele distinctive se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
    Cu avizul poliţiei, personalul din paza proprie a unităţilor poate fi dotat cu arme de foc, arme albe, bastoane din cauciuc, sprayuri lacrimogene şi alte mijloace de apărare individuale, în raport cu importanţa obiectivelor, bunurilor şi valorilor pazite.


    Articolul 19

    Persoana care urmează a fi încadrată ca paznic trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
    a) să fie cetăţean român şi sa fi împlinit vârsta de 21 de ani;
    b) să aibă aptitudini fizice şi profesionale adecvate funcţiei;
    c) să fie cunoscută ca persoana corecta, cu o buna conduita cetateneasca şi sa nu aibă antecedente penale pentru infracţiuni comise cu intenţie;
    d) să aibă serviciul militar satisfăcut;
    e) să fie absolvent al şcolii generale.
    Pot fi încadrate în funcţia de paznic şi femei care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. 1, cu excepţia celei de la lit. d).


    Articolul 20

    Personalul din paza proprie se încadrează în munca numai cu avizul organului de poliţie. În cazul retragerii avizului, cel în cauza nu mai poate fi menţinut în serviciul de paza.


    Secţiunea a 4-a Paza prin societăţi specializate


    Articolul 21

    Societăţile specializate de paza se înfiinţează şi funcţionează conform legii, cu autorizarea Inspectoratului General al Poliţiei.
    Conducătorii societăţilor specializate de paza trebuie să obţină avizul Inspectoratului de poliţie judeţean sau al Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi au sediul societăţile respective.
    Organul de poliţie competent poate acorda avizul persoanelor care au cetăţenia română şi domiciliul în ţara, au împlinit vârsta de 21 de ani, poseda pregătire corespunzătoare atribuţiilor ce le revin, sunt cunoscute cu o buna conduita cetateneasca şi nu au antecedente penale.


    Articolul 22

    Conducătorii societăţilor specializate de paza sunt obligaţi să asigure respectarea prevederilor legale şi a regulamentelor proprii în organizarea şi funcţionarea acestei forme de paza, în angajarea, pregătirea şi controlul personalului, portul uniformei şi al însemnelor distinctive, precum şi în dotarea cu mijloace de intervenţie şi apărare individuală, corespunzător art. 18-20 din prezenta lege.
    Plata serviciilor de paza prestate de către societăţile specializate de paza se face pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii.
    Societăţile specializate de paza nu pot adopta însemne, uniforme, accesorii de echipament sau denumiri asemănătoare cu cele ale autorităţilor publice de natura sa conducă la confuzii între societăţile specializate de paza şi autorităţile publice.


    Capitolul 3 Paza transportului unor valori importante


    Articolul 23

    Transportul valorilor importante, constind în sume de bani, titluri de credit, cecuri ori alte înscrisuri de valoare, metale şi pietre preţioase, valori ştiinţifice, tehnice, de cultura şi arta, precum şi transportul armelor, muniţiilor, materialelor explozive, stupefiantelor, al substanţelor toxice sau radioactive ori al altor materii sau substanţe periculoase, se efectuează cu mijloace de transport anume destinate, asigurate, după caz, cu jandarmi, gardieni publici, paznici proprii sau ai societăţilor specializate de paza, inarmati cu arme de foc, în condiţiile legii.
    Cuantumul sumelor de bani, al valorilor şi al bunurilor ce urmează a fi pazite şi transportate potrivit alin. 1 se stabilesc de conducătorul unităţii deţinătoare şi se consemnează în planul de paza sau în contractul pentru prestarea serviciilor de paza.


    Articolul 24

    Mijloacele destinate pentru transportul valorilor şi al bunurilor prevăzute la art. 23 alin. 1 se amenajeaza în mod corespunzător şi se doteaza cu dispozitive tehnice de paza şi de alarma care să asigure securitatea deplina a acestora.
    În cazul în care transportul sumelor de bani şi al altor valori nu se face cu mijloace anume destinate, conducătorul unităţii ia măsuri ca persoana care efectuează astfel de transporturi să fie însoţită de una sau de mai multe persoane desemnate din cadrul unităţii sau, când situaţia impune, de paznici.
    Persoana anume desemnată sau paznicul, prevăzuţi la alin. 2, pot fi inarmati cu arme de foc, în condiţiile legii.


    Articolul 25

    Conducătorii unităţilor sunt obligaţi să asigure paza şi sistemele de alarma împotriva efractiei în locurile de păstrare, depozitare şi manipulare a bunurilor prevăzute la art. 23, a informaţiilor, documentelor, datelor şi obiectele cu caracter secret, precum şi în locurile unde se desfăşoară activităţi care au un asemenea caracter.
    Proiectele de instalare a sistemelor de alarma împotriva efractiei se avizează de către organul de poliţie competent.


    Capitolul 4 Obligaţiile şi drepturile personalului de paza


    Articolul 26

    Personalul de paza este obligat sa cunoască şi să respecte îndatoririle ce-i revin, fiind direct răspunzător pentru paza şi integritatea obiectivelor, bunurilor şi valorilor încredinţate.
    În timpul serviciului, personalul de paza este obligat:
    a) sa cunoască locurile şi punctele vulnerabile din perimetrul obiectivului, pentru a preveni producerea oricăror fapte de natura sa aducă prejudicii unităţilor pazite;
    b) sa pazeasca obiectivul, bunurile şi valorile primite în paza şi să asigure integritatea acestora;
    c) să permită accesul în obiectiv numai în conformitate cu reglementările legale şi cu dispoziţiile interne; să efectueze controlul la intrarea şi la ieşirea din incinta unităţii a persoanelor, mijloacelor de transport, materialelor, documentelor şi altor bunuri;
    d) sa nu permită accesul în obiectivele pazite persoanelor aflate în stare de ebrietate;
    e) sa oprească şi sa legitimeze persoanele despre care exista date sau indicii ca au savirsit infracţiuni sau alte fapte ilicite în obiectivul pazit, pe cele care încalcă normele interne stabilite prin regulamente proprii, iar în cazul infracţiunilor flagrante, sa oprească şi sa predea poliţiei pe făptuitor, bunurile sau valorile care fac obiectul infracţiunii sau al altor fapte ilicite, luând măsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind totodată un proces-verbal despre luarea acestor măsuri;
    f) sa încunoştiinţeze, de îndată, conducerea unităţii şi pe şeful ierarhic despre producerea oricărui eveniment în timpul executării serviciului şi despre măsurile luate;
    g) în caz de avarii produse la instalaţii, conducte sau rezervoare de apa, de combustibili ori de substanţe chimice, la reţelele electrice sau telefonice şi în orice alte împrejurări care sunt de natura sa producă pagube, sa aducă de îndată la cunoştinţa celor în drept asemenea evenimente şi sa ia primele măsuri imediat după constatare;
    h) în caz de incendii, sa ia imediat măsuri de stingere şi de salvare a persoanelor, a bunurilor şi a valorilor, sa sesizeze pe pompieri şi sa anunţe conducerea unităţii şi poliţia;
    i) sa ia măsuri pentru salvarea persoanelor, a bunurilor şi a valorilor în caz de calamitati;
    j) sa sesizeze poliţia în legătură cu orice fapta de natura a prejudicia patrimoniul unităţii şi sa dea concursul pentru îndeplinirea misiunilor ce-i revin poliţiei pentru prinderea infractorilor;
    k) sa păstreze secretul de stat şi cel de serviciu, dacă, prin natura atribuţiilor, are acces la asemenea date şi informaţii;
    l) sa poarte în timpul serviciului armamentul cu care este dotat şi să facă uz de arma numai în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege;
    m) sa poarte uniforma şi însemnele distinctive numai în timpul serviciului;
    n) sa nu se prezinte la serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice şi nici sa nu consume astfel de băuturi în timpul serviciului; sa nu absenteze fără motive temeinice şi fără sa anunţe, în prealabil, conducerea unităţii despre aceasta;
    o) să execute întocmai dispoziţiile sefilor ierarhici şi să fie respectuos în raporturile de serviciu;
    p) să execute, în raport cu specificul obiectivului, bunurilor sau valorilor pazite, orice alte sarcini care i-au fost fost încredinţate potrivit planului de paza.


    Articolul 27

    Şeful formatiei de paza, pe lângă obligaţiile prevăzute la art. 26, are şi următoarele atribuţii:
    a) sa organizeze, sa conducă şi sa controleze activitatea de paza, precum şi modul de executare a serviciului de către personalul din subordine;
    b) sa informeze, de îndată, conducerea unităţii şi poliţia despre evenimentele privind activitatea de paza şi sa ţină evidenta acestora;
    c) sa propună conducerii unităţii măsuri pentru perfecţionarea activităţii de paza;
    d) sa ţină evidenta armamentului şi a muniţiei din dotarea personalului de paza, să asigure păstrarea, întreţinerea, depozitarea şi folosirea acestora, potrivit legii;
    e) să execute programul de pregătire profesională specifică a personalului de paza din subordine.


    Articolul 28

    Personalul de paza este asimilat, pe timpul executării serviciului, persoanelor care îndeplinesc o funcţie ce implica exerciţiul autorităţii publice.


    Capitolul 5 Obligaţiile conducătorilor de unităţi


    Articolul 29

    Conducătorii unităţilor prevăzute la art. 1, în care funcţionează sisteme de paza, au următoarele obligaţii:
    a) răspund de organizarea şi funcţionarea pazei unităţilor, bunurilor şi valorilor pe care le deţin, cu orice titlu, aceste unităţi;
    b) analizează temeinic nevoile stricte de paza şi stabilesc efectivele necesare, în raport cu importanţa, mărimea şi vulnerabilitatea unităţilor respective, specificul producţiei şi locul de dispunere a acestora;
    c) asigura, pentru executarea serviciului de paza, selecţionarea persoanelor cu profil moral corespunzător, cu aptitudini fizice şi profesionale necesare acestei activităţi;
    d) iau măsuri de instruire specifică a personalului de paza şi controlează modul cum acesta îşi executa atribuţiile de serviciu;
    e) asigura executarea amenajărilor şi a instalaţiilor necesare desfăşurării serviciului de paza, precum şi introducerea, întreţinerea şi menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor tehnice de legătură, de paza şi de alarma împotriva efractiei;
    f) asigura echiparea personalului de paza cu uniforma şi însemnele distinctive, în condiţiile legii;
    g) asigura spaţiile şi amenajările necesare păstrării în deplina siguranţa a armamentului şi a muniţiei destinate serviciului de paza;
    h) stabilesc reguli privind accesul şi circulaţia în interiorul obiectivului pazit;
    i) stabilesc responsabilităţi pentru şefii compartimentelor de muncă, în ceea ce priveşte paza şi siguranţa utilajelor şi instalaţiilor.
    Îndeplinirea acestor sarcini se realizează cu sprijinul de specialitate al poliţiei.


    Capitolul 6 Atribuţiile organelor Ministerului de Interne


    Articolul 30

    În vederea asigurării pazei şi siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor, organele Ministerului de Interne au următoarele atribuţii:
    a) asigura paza cu efective de jandarmi a obiectivelor şi a bunurilor stabilite prin hotărâre a Guvernului;
    b) acorda sprijin de specialitate la organizarea pazei în unităţi şi urmăresc executarea întocmai a măsurilor stabilite prin planurile de paza;
    c) avizează încadrarea personalului de paza şi a celui care executa proiectul de instalare, instaleaza sau asigura întreţinerea mijloacelor de alarma şi de paza şi retrag avizul când el nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege;
    d) acorda asistenţa în activitatea de instruire a personalului de paza; asigura, în mod gratuit, autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi agenţilor economici cu capital de stat, armamentul necesar dotării personalului de paza; asigura, pe bază de contract de închiriere, dotarea cu armament a personalului de paza din celelalte unităţi; conduc şedinţele de tragere cu personalul de paza, încasând de la beneficiari contravaloarea muniţiei folosite;
    e) controlează modul în care se respecta dispoziţiile legale cu privire la paza unităţilor, a bunurilor şi a valorilor; stabilesc măsurile ce urmează a fi luate, cît şi termenele în care acestea trebuie îndeplinite de către conducătorul unităţii.


    Capitolul 7 Sisteme de alarma împotriva efractiei


    Articolul 31

    În cadrul măsurilor de paza a obiectivelor, bunurilor şi valorilor, conducătorii de unităţi sunt obligaţi să asigure numai folosirea sistemelor de alarma împotriva efractiei, care sunt certificate.
    Certificarea sistemelor de alarma împotriva efractiei sau a componentelor acestora, produse în ţara sau importate, se face de către un laborator de încercări pentru sistemele de alarma împotriva efractiei, autorizat şi acreditat potrivit legii.


    Articolul 32

    În proiectele de execuţie a construcţiilor destinate producerii, păstrării sau deţinerii unor bunuri ori valori importante sau a lucrărilor de modernizare, modificare şi transformare a acestora trebuie să se prevadă instalarea sistemelor tehnice de paza şi de alarma împotriva efractiilor.


    Articolul 33

    Activitatea privind proiectarea, producerea, instalarea şi întreţinerea sistemelor de alarma împotriva efractiei sau a componentelor acestora se poate desfăşura numai de persoanele fizice sau juridice autorizate de Inspectoratul General al Poliţiei.


    Articolul 34

    Clasificarea sistemelor de alarma împotriva efractiei se face în raport cu importanţa bunurilor şi valorilor ce urmează a fi aparate şi cu categoria de importanţa a construcţiei, de către societăţile de asigurare.


    Capitolul 8 Sancţiuni


    Articolul 35

    Nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, materială, disciplinară, contravenţională sau penală.


    Articolul 36

    Constituie contravenţii la prezenta lege următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni:
    a) neluarea măsurilor de organizare şi funcţionare a pazei prevăzute la art. 3, 4, 14, 15 şi 16;
    b) neluarea măsurilor prevăzute la art. 23 alin. 1, art. 24 alin. 1 şi 2 şi art. 25;
    c) neintocmirea planului de paza, conform art. 5, precum şi neîndeplinirea sarcinilor prevăzute în acesta ori a măsurilor stabilite de poliţie;
    d) încadrarea sau menţinerea în funcţie a personalului de paza, fără avizul poliţiei, prevăzut la art. 20;
    e) încălcarea de către personalul de paza a obligaţiilor prevăzute la art. 26 şi 27;
    f) neîndeplinirea obligaţiilor, de către conducătorii unităţilor, prevăzute la art. 29;
    g) nerespectarea prevederilor art. 21 alin. 1 şi 2, art. 22, art. 33 şi art. 43;
    h) instalarea de sisteme tehnice de alarma împotriva efractiei sau componente ale acestora, cu încălcarea prevederilor art. 31 alin. 1 şi art. 33.


    Articolul 37

    Contravenţiile prevăzute la art. 36 se sancţionează după cum urmează:
    a) cu amendă de la 500.000 lei la 2.500.000 lei, contravenţiile prevăzute la lit. g) şi h);
    b) cu amendă de la 100.000 lei la 500.000 lei, contravenţiile prevăzute la lit. a), b), c), d) şi f);
    c) cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei, contravenţia prevăzută la lit. e).


    Articolul 38

    Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac prin proces-verbal încheiat de politisti, precum şi de primar şi de împuterniciţii acestuia.


    Articolul 39

    Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plîngere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a carei raza teritorială s-a savirsit contravenţia.


    Articolul 40

    Contravenţiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.


    Capitolul 9 Dispoziţii finale


    Articolul 41

    Paza obiectivelor, a bunurilor şi a valorilor aparţinând componentelor sistemului naţional de apărare se asigura în conformitate cu reglementările stabilite în cadrul acestor instituţii.


    Articolul 42

    Corpul gardienilor publici şi societăţile specializate de paza pot înfiinţa dispecerate de zona care să semnaleze patrunderile prin efracţie în unităţile şi la persoanele fizice la care sunt instalate sisteme de alarma.


    Articolul 43

    Societăţile specializate de paza, precum şi persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarma împotriva efractiei, înfiinţate până la apariţia prezentei legi, sunt obligate ca în termen de 3 luni de la publicarea acesteia să obţină autorizaţiile prevăzute la art. 21 şi, respectiv, la art. 33.


    Articolul 44

    Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.
    Pe aceeaşi dată Decretul nr. 477/1983 privind paza bunurilor, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abroga.
    Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 11 martie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
    ADRIAN NASTASE
    Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 11 martie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
    p. PREŞEDINTELE SENATULUI
    DAN VASILIU
    -----------------