LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*)
a cetăţeniei române
(actualizată până la data de 21 aprilie 2009*)
**) Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 192/1999 pentru modificarea şi completarea Legii cetateniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 14 decembrie 1999, dându-se articolelor o noua numerotare.
Legea cetateniei române nr. 21/1991 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 6 martie 1991.
Capitolul I Dispoziţii generale
Dispoziţii generale
Articolul 1
Cetăţenia română este legătura şi apartenenţa unei persoane fizice la statul român.
Cetăţenii români sunt egali în faţa legii; numai ei vor fi admişi în funcţiile publice civile şi militare.
Cetăţenii României se bucura de protecţia statului român.
Articolul 2
Modurile de dobândire şi de pierdere a cetateniei române sunt cele prevăzute în prezenta lege.
Articolul 3
Încheierea, declararea nulităţii, anularea sau desfacerea căsătoriei între un cetăţean român şi un străin nu produce efecte asupra cetateniei soţilor.
Capitolul II Dobândirea cetateniei române
Dobândirea cetateniei române
Articolul 4
Cetăţenia română se dobândeşte prin:
a) naştere; ...
b) adopţie; ...
c) acordare la cerere. ...
A. Prin naştere
Articolul 5
Copiii născuţi pe teritoriul României, din părinţi cetăţeni români, sunt cetăţeni români.
Sunt, de asemenea, cetăţeni români cei care:
a) s-au născut pe teritoriul statului român, chiar dacă numai unul dintre părinţi este cetăţean român; ...
b) s-au născut în străinătate şi ambii părinţi sau numai unul dintre ei are cetăţenia română. ...
Copilul găsit pe teritoriul statului român este considerat cetăţean român, până la proba contrarie, dacă nici unul dintre părinţi nu este cunoscut.
------------
Alin. 3 al art. 5 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 405 din 13 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 721 din 15 octombrie 2003.
B. Prin adopţie
Articolul 6
Cetăţenia română se dobândeşte de către copilul cetăţean străin sau fără cetăţenie prin adopţie, dacă adoptatorii sunt cetăţeni români. În cazul în care adoptatul este major, este necesar consimţământul acestuia.
------------
Alin. 1 al art. 6 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008.
În cazul în care numai unul dintre adoptatori este cetăţean român, cetăţenia adoptatului minor va fi hotărâtă, de comun acord, de către adoptatori. În situaţia în care adoptatorii nu cad de acord, instanţa judecătorească competenţa sa încuviinţeze adoptia va decide asupra cetateniei minorului, ţinând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul acestuia.
Dacă adoptia se face de către o singura persoana, iar aceasta este cetăţean român, minorul dobândeşte cetăţenia adoptatorului.
Articolul 7
În cazul declarării nulităţii sau anulării adopţiei, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a fost niciodată cetăţean român, dacă domiciliază în străinătate sau dacă părăseşte ţara pentru a domicilia în străinătate.
În cazul desfacerii adopţiei copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani pierde cetăţenia română pe data desfacerii adopţiei, dacă acesta domiciliază în străinătate sau dacă părăseşte ţara pentru a domicilia în străinătate.
C. Prin acordare la cerere
Articolul 8
Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
a) s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condiţiile legii pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit şi convietuieste cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei; ...
------------
Lit. a) a alin. 1 al art. 8 a fost modificată de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 43 din 29 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 9 iunie 2003.
b) dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declara ca nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni; ...
------------
Lit. b) a alin. 1 al art. 8 a fost modificată de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 405 din 13 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 721 din 15 octombrie 2003.
c) a împlinit vârsta de 18 ani; ...
d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existenta decenta, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor; ...
------------
Lit. d) a alin. 1 al art. 8 a fost modificată de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 43 din 29 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 9 iunie 2003.
e) este cunoscut cu o buna comportare şi nu a fost condamnat în ţara sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român; ...
f) cunoaşte limba română şi poseda notiuni elementare de cultura şi civilizatie românească, în măsura suficienta pentru a se integra în viaţa socială; ...
g) cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional. ...
------------
Lit. g) a alin. 1 al art. 8 a fost modificată de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 43 din 29 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 9 iunie 2003.
Termenele prevăzute la alin. 1 lit. a) pot fi reduse până la jumătate în următoarele situaţii:
a) solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional; ...
b) solicitantul este cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene; ...
c) solicitantul a dobândit statut de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare; ...
d) solicitantul a investit în România sume care depăşesc 5.000.000 euro. ...
-------------
Alin. 2 al art. 8 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008.
Dacă cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care a solicitat sa i se acorde cetăţenia română se afla în afară teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei prevăzute la alin. 1 lit. a).
------------
Alin. 3 al art. 8 a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 43 din 29 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 9 iunie 2003.
Articolul 9
Copilul născut din părinţi cetăţeni străini sau fără cetăţenie şi care nu a împlinit vârsta de 18 ani dobândeşte cetăţenia română o dată cu părinţii săi.
În cazul în care numai unul dintre părinţi dobândeşte cetăţenia română, părinţii vor hotărî, de comun acord, cu privire la cetăţenia copilului. În situaţia în care părinţii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ţinând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul acestuia.
Copilul dobândeşte cetăţenia română pe aceeaşi dată cu părintele sau.
În cazul în care minorul a dobândit cetăţenia română în condiţiile alin. 1 sau 2 şi nu a fost inclus în certificatul de cetăţenie al părintelui sau nu i s-a eliberat certificat de cetăţenie potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. 5 sau 7, părinţii sau, după caz, părintele, cetăţeni români, pot solicita transcrierea ori înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine în condiţiile Legii nr. 119/1996
cu privire la actele de stare civilă, cu modificările şi completările ulterioare.
-------------
Alin. 4 al art. 9 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008.
Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani poate formula în nume propriu cererea de transcriere sau înscriere a certificatului ori extrasului de naştere. În acest caz, dovada cetăţeniei minorului se face cu cartea de identitate sau paşaportul emisă/emis de autorităţile române părintelui ori cu certificatul prevăzut de art. 19 alin. 4.
-------------
Alin. 5 al art. 9 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008.
Articolul 10
Cetăţenia română se poate acorda şi persoanelor care au pierdut această cetăţenie, precum şi descendenţilor acestora până la gradul 2 inclusiv şi care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc în mod corespunzător condiţiile prevăzute la art. 8 alin. 1 lit. b), c), d) şi e).
Dispoziţiile alin. 1 se aplică şi apatrizilor foşti cetăţeni români şi descendenţilor acestora până la gradul 2 inclusiv.
Redobândirea cetăţeniei de către unul dintre soţi nu are nicio consecinţă asupra cetăţeniei celuilalt soţ. Soţul cetăţean străin sau fără cetăţenie al persoanei care redobândeşte cetăţenia română poate cere acordarea cetăţeniei române în condiţiile prezentei legi.
-------------
Art. 10 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008.
Articolul 10^1*)
Foştii cetăţeni români care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III pot redobândi ori li se poate acorda cetăţenia română, la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 alin. 1 lit. b), c) şi e).
-------------
Alin. 1 al art. 10^1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 36 din 15 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 259 din 21 aprilie 2009.
Dispoziţiile art. 10 alin. 2-4 se aplică în mod corespunzător.
------------
Art. 10^1 a fost introdus de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 43 din 29 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 9 iunie 2003.
Articolul 10^2
Persoanele prevăzute la art. 10^1, care au domiciliul sau reşedinţa în România, pot depune cererea de redobândire ori acordare a cetăţeniei române la Direcţia cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, după obţinerea dreptului de şedere, potrivit legii.
-------------
Art. 10^2 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 36 din 15 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 259 din 21 aprilie 2009.
Capitolul III Procedura acordării cetateniei române
Procedura acordării cetateniei române
Articolul 11
Aprobarea cererilor de acordare ori de redobândire a cetăţeniei române se face prin ordin al ministrului justiţiei, care apreciază, în acest sens, asupra propunerilor Comisiei pentru cetăţenie.
--------------
Art. 11 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 5 septembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 14 septembrie 2007.
Articolul 12
Cererea de acordare sau, după caz, de redobândire a cetăţeniei române se formulează în limba română, se adresează Comisiei pentru cetăţenie şi se depune personal sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială şi autentică la sediul Ministerului Justiţiei, Direcţia cetăţenie, şi este însoţită de acte care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege.
Persoanele care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot depune cererea de redobândire sau de acordare întemeiată pe dispoziţiile art. 10 alin. 1 şi art. 10^1, însoţită de actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, la misiunile diplomatice ori oficiile consulare competente ale României. Cererile vor fi înaintate de îndată Comisiei pentru cetăţenie.
-------------
Alin. 2 al art. 12 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008.
--------------
Art. 12 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 70 din 8 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 283 din 11 aprilie 2008.
Articolul 13
Comisia pentru cetăţenie, denumită în continuare Comisia, entitate fără personalitate juridică din cadrul Ministerului Justiţiei, verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege.
Comisia are un secretariat tehnic constituit în cadrul direcţiei de specialitate a Ministerului Justiţiei. Directorul direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei este şi preşedintele Comisiei.
Comisia are activitate permanentă, este formată dintr-un preşedinte şi 8 membri, personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, numiţi prin ordin al ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti. Lucrările Comisiei nu sunt publice, acestea se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 3 membri şi sunt prezidate de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către un membru desemnat de acesta.
--------------
Alin. 3 al art. 13 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 36 din 15 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 259 din 21 aprilie 2009.
Îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru acordarea ori redobândirea cetăţeniei române se constată printr-un raport motivat, care se adoptă de Comisie cu votul majorităţii celor prezenţi. În caz de paritate, votul preşedintelui Comisiei sau al înlocuitorului acestuia este decisiv.
--------------
Art. 13 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 70 din 8 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 283 din 11 aprilie 2008.
Articolul 14
Cererea de acordare sau de redobândire a cetăţeniei este înregistrată la secretariatul tehnic al Comisiei. În cazul în care constată lipsa unor documente necesare soluţionării cererii, preşedintele Comisiei solicită, prin rezoluţie, completarea dosarului. În cazul în care, în termen de cel mult 6 luni de la primirea solicitării, nu sunt transmise actele necesare, cererea se va respinge ca nesusţinută.
Preşedintele Comisiei, prin rezoluţie, stabileşte termenul la care se va dezbate cererea de acordare sau redobândire a cetăţeniei, dispunând totodată solicitarea de relaţii de la orice autorităţi cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. 1 lit. b) şi e).
-------------
Alin. 2 al art. 14 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008.
-------------
Alin. 3 al art. 14 a fost abrogat de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008.
La termenul stabilit în vederea dezbaterii cererii, Comisia verifică îndeplinirea condiţiilor necesare acordării sau redobândirii cetăţeniei, cu excepţia condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. 1 lit. f) şi g).
În cazul în care Comisia constată necesitatea audierii unor persoane care ar putea da informaţii utile în vederea soluţionării cererii, dispune citarea acestora, stabilind un nou termen.
În cazul în care sunt întrunite condiţiile pentru acordarea cetăţeniei române, Comisia stabileşte, într-un termen ce nu va depăşi 6 luni, programarea persoanei la interviul organizat pentru verificarea condiţiilor prevăzute de art. 8 alin. 1 lit. f) şi g).
--------------
Art. 14 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 5 septembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 14 septembrie 2007.
Articolul 14^1
Cererea de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române, formulată potrivit art. 10^1, este înregistrată la secretariatul tehnic al Comisiei.
Preşedintele Comisiei pentru cetăţenie, prin rezoluţie, dispune:
a) solicitarea de relaţii de la orice autorităţi cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. 1 lit. b) şi e); ...
b) completarea dosarului, în termen de cel mult două luni de la primirea solicitării secretariatului tehnic al Comisiei de către petent, în cazul în care se constată lipsa unor documente necesare soluţionării cererii, sub sancţiunea respingerii cererii ca nesusţinută; ...
c) fixarea termenului la care Comisia va verifica îndeplinirea condiţiilor necesare acordării sau redobândirii cetăţeniei române potrivit art. 10^1, termen care nu va depăşi 5 luni de la data înregistrării cererii. ...
--------------
Art. 14^1 a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 36 din 15 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 259 din 21 aprilie 2009.
Articolul 16
În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru acordarea ori redobândirea cetăţeniei, precum şi în cazul nepromovării interviului prevăzut la art. 14 alin. 6 ori al neprezentării, în mod nejustificat, la susţinerea acestuia, Comisia, printr-un raport motivat, propune ministrului justiţiei respingerea cererii.
O nouă cerere de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române se poate depune după 6 luni de la respingerea cererii anterioare.
-------------
Alin. 2 al art. 16 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008.
--------------
Art. 16 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 5 septembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 14 septembrie 2007.
Articolul 17
Dacă solicitantul este declarat admis la interviu, Comisia va întocmi un raport în care va menţiona întrunirea condiţiilor legale pentru acordarea sau, după caz, redobândirea cetăţeniei.
Raportul însoţit de cererea de acordare ori de redobândire a cetăţeniei va fi înaintat ministrului justiţiei.
--------------
Art. 17 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 5 septembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 14 septembrie 2007.
Articolul 18
Ministrul justiţiei, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta lege, emite în termen de 30 de zile calendaristice ordinul de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române, după caz. Ordinul de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În cazul în care constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, ministrul justiţiei respinge, prin ordin, cererea de acordare sau de redobândire a cetăţeniei.
Ordinul ministrului justiţiei de respingere a cererii de acordare sau de redobândire a cetăţeniei se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 90 de zile calendaristice de la data emiterii ordinului.
Ordinul poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la secţia de contencios administrativ a curţii de apel de la domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantului. Dacă solicitantul nu are domiciliul sau reşedinţa în România, ordinul poate fi atacat, în acelaşi termen, la secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti. Hotărârea curţii de apel este definitivă şi irevocabilă.
--------------
Art. 18 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 70 din 8 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 283 din 11 aprilie 2008.
Articolul 19
Cetăţenia română se dobândeşte la data depunerii jurământului de credinţă.
În termen de 3 luni de la data publicării ordinului ministrului justiţiei în Monitorul Oficial al României, Partea I, persoanele cărora li se acordă cetăţenia română vor depune jurământul de credinţă faţă de România.
Jurământul de credinţă se depune în şedinţă solemnă în faţa ministrului justiţiei sau a secretarului de stat delegat în acest sens şi are următorul conţinut:
"Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României."
După depunerea jurământului, Comisia eliberează certificatul de cetăţenie română, care va fi întocmit în două exemplare, semnate de ministrul justiţiei, dintre care un exemplar va fi înmânat titularului. Ambele exemplare ale certificatului conţin elemente de siguranţă şi au aplicate fotografii ale titularului.
În situaţia în care copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau cu unul dintre ei, aceştia vor fi înscrişi în certificatul de cetăţenie al părinţilor şi nu depun jurământul.
În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii şi până la data dobândirii de către părinţi a cetăţeniei române, acesta va depune jurământul şi i se va elibera certificat de cetăţenie distinct.
-------------
Alin. 7 al art. 19 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008.
În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii şi până la data dobândirii de către părinţi a cetăţeniei române, Comisia, la sesizarea persoanei interesate, va analiza cazul, putând decide în legătură cu depunerea de către acesta a jurământului şi cu eliberarea unui certificat de cetăţenie separat pentru copilul devenit major.
--------------
Art. 19 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 5 septembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 14 septembrie 2007.
Articolul 20
Nedepunerea, din motive imputabile persoanei care a obţinut cetăţenia română, a jurământului de credinţă, în termenul prevăzut la art. 19 alin. 2, atrage încetarea efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române faţă de persoana în cauză.
Constatarea încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române faţă de persoanele care nu au depus jurământul în condiţiile legii se face de către ministrul justiţiei, la sesizarea direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, sau, după caz, de către şeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular.
Persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credinţă faţă de România este recunoscută ca fiind cetăţean român, la cererea succesorilor legali ai persoanei decedate, din ziua publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului ministrului justiţiei de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române, urmând a fi eliberat certificatul de cetăţenie de către Comisie. Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data decesului titularului cererii de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române.
Persoana care nu poate depune jurământul de credinţă faţă de România din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice obţine cetăţenia română de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului ministrului justiţiei de acordare sau, după caz, de redobândire a cetăţeniei române, pe baza cererii şi a înscrisurilor medicale transmise în acest sens, personal sau prin reprezentantul legal sau convenţional cu mandat special, până la data finalizării procedurii de acordare sau, după caz, de redobândire a cetăţeniei. Cererea adresată Comisiei privind eliberarea certificatului de cetăţenie poate fi formulată în termen de un an de la data luării la cunoştinţă a termenului de depunere a jurământului de credinţă. Nedepunerea cererii în termenul de un an atrage încetarea efectelor ordinului ministrului justiţiei de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române.
--------------
Art. 20 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 5 septembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 14 septembrie 2007.
Capitolul IV Dovada cetateniei române
Dovada cetateniei române
Articolul 21
Dovada cetăţeniei române se face cu cartea de identitate sau, după caz, cu buletinul de identitate, paşaportul ori cu certificatul prevăzut la art. 19 alin. 4.
Cetăţenia copilului până la vârsta de 14 ani se dovedeşte cu certificatul său de naştere, însoţit de buletinul ori cartea de identitate, după caz, sau paşaportul oricăruia dintre părinţi.
În cazul în care copilul este înscris în paşaportul unuia dintre părinţi sau, după caz, în buletinul de identitate, dovada cetăţeniei se face cu oricare dintre aceste acte.
-------------
Art. 21 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008.
Articolul 22
În caz de nevoie misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României eliberează, la cerere, dovezi de cetăţenie pentru cetăţenii români aflaţi în străinătate.
Capitolul V Pierderea cetateniei române
Pierderea cetateniei române
Articolul 23
Cetăţenia română se pierde prin:
a) retragerea cetateniei române; ...
b) aprobarea renunţării la cetăţenia română; ...
c) în alte cazuri prevăzute de lege. ...
A. Prin retragerea cetateniei române
Articolul 24
Cetăţenia română se poate retrage persoanei care:
a) aflată în străinătate, săvârşeşte fapte deosebit de grave prin care vătăma interesele statului român sau lezeaza prestigiul României; ...
b) aflată în străinătate, se inroleaza în forţele armate ale unui stat cu care România a rupt relaţiile diplomatice sau cu care este în stare de război; ...
c) a obţinut cetăţenia română prin mijloace frauduloase. ...
d) este cunoscută ca având legături cu grupări teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori a săvârşit alte fapte care pun în pericol siguranţa naţionala. ...
-----------
Lit. d) a alin. 1 al art. 24 a fost modificată de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 405 din 13 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 721 din 15 octombrie 2003.
Cetăţenia română nu poate fi retrasă persoanei care a dobândit-o prin naştere.
Articolul 25
Retragerea cetateniei române nu produce efecte asupra cetateniei soţului sau copiilor persoanei căreia i s-a retras cetăţenia.
B. Prin aprobarea renunţării la cetăţenia română
Articolul 26
Pentru motive temeinice se poate aproba renunţarea la cetăţenia română persoanei care a împlinit vârsta de 18 ani şi care:
a) nu este invinuita sau inculpata într-o cauza penală ori nu are de executat o pedeapsă penală; ...
b) nu este urmărită pentru debite către stat, persoane fizice sau juridice din ţara sau, având astfel de debite, le achită ori prezintă garanţii corespunzătoare pentru achitarea lor; ...
c) a dobândit ori a solicitat şi are asigurarea ca va dobândi o alta cetăţenie. ...
Articolul 27
Pierderea cetateniei române prin aprobarea renunţării nu produce nici un efect asupra cetateniei soţului sau copiilor minori.
Cu toate acestea, în cazul în care ambii părinţi obţin aprobarea renunţării la cetăţenia română, iar copilul minor se afla împreună cu ei în străinătate ori părăseşte împreună cu ei ţara, minorul pierde cetăţenia română o dată cu părinţii săi, iar dacă aceştia au pierdut cetăţenia română la date diferite, pe ultima dintre aceste date. Copilul minor care, pentru a domicilia în străinătate, părăseşte ţara după ce ambii părinţi au pierdut cetăţenia română pierde cetăţenia română pe data plecării sale din ţara.
Dispoziţiile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care numai unul dintre părinţi este cunoscut sau este în viaţă.
Copilul minor, încredinţat prin hotărâre judecătorească părintelui care are domiciliul în străinătate şi care renunţa la cetăţenie, pierde cetăţenia română pe aceeaşi dată cu părintele căruia i-a fost încredinţat şi la care locuieşte, cu condiţia obţinerii acordului celuilalt părinte, cetăţean român.
În situaţiile prevăzute la alin. 2, 3 şi 4 copilului care a împlinit vârsta de 14 ani i se cere consimţământul.
C. Alte cazuri de pierdere a cetateniei române
Articolul 28
Copilul minor, cetăţean român, adoptat de un cetăţean străin, pierde cetăţenia română, dacă, la cererea adoptatorului sau, după caz, a adoptatorilor, dobândeşte cetăţenia acestora în condiţiile prevăzute de legea străină. Minorului care a împlinit vârsta de 14 ani i se cere consimţământul.
Data pierderii cetateniei române în condiţiile alin. 1 este data dobândirii de către minor a cetateniei adoptatorului.
În cazul declarării nulităţii sau anulării adopţiei, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a pierdut niciodată cetăţenia română.
Articolul 29
În cazul declarării nulităţii sau anulării adopţiei, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a pierdut niciodată cetăţenia română.
Cetăţenia română se pierde şi în cazul în care filiaţia s-a stabilit numai faţă de un părinte cetăţean străin, celălalt părinte rămânând necunoscut.
Data pierderii cetateniei române în condiţiile alin. 1 şi 2 este data stabilirii filiaţiei copilului.
Capitolul VI Procedura retragerii cetateniei române şi aprobării renunţării la cetăţenia română
Procedura retragerii cetateniei române şi aprobării renunţării la cetăţenia română
Articolul 30
Cererea de renunţare la cetăţenia română, însoţită de actele doveditoare prevăzute la art. 26, se depune la secretariatul tehnic al Comisiei sau la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României din ţara în care solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa.
În cazul în care constată lipsa documentelor necesare soluţionării cererii, preşedintele Comisiei solicită, prin rezoluţie, completarea dosarului. În cazul în care, în termen de cel mult 6 luni de la comunicare, nu sunt transmise actele necesare, cererea va fi respinsă ca nesusţinută.
În cazul în care dosarul cuprinde toate documentele necesare soluţionării cererii de renunţare la cetăţenia română, preşedintele Comisiei, prin rezoluţie, dispune solicitarea de relaţii de la orice autorităţi cu privire la îndeplinirea condiţiei prevăzute, după caz, la art. 26 lit. a) şi b).
-------------
Alin. 3 al art. 30 a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008.
Ministrul justiţiei dispune, prin ordin, aprobarea sau, după caz, respingerea cererii de renunţare la cetăţenia română, apreciind asupra raportului Comisiei prin care aceasta constată îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 26.
Ordinul ministrului justiţiei de respingere a cererii de renunţare la cetăţenie se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Ordinul poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la secţia de contencios administrativ a curţii de apel de la domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantului. Dacă solicitantul nu are domiciliul sau reşedinţa în România, ordinul poate fi atacat, în acelaşi termen, la secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti. Hotărârea curţii de apel este definitivă şi irevocabilă.
Pierderea cetăţeniei române prin renunţare are loc la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului ministrului justiţiei de aprobare a renunţării la cetăţenie.
Dovada renunţării la cetăţenia română se face cu adeverinţă eliberată de secretariatul Comisiei, pentru persoanele cu domiciliul în România, ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, pentru persoanele cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, pe baza ordinului ministrului justiţiei de aprobare a cererii de renunţare la cetăţenia română, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
--------------
Art. 30 a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 5 septembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 14 septembrie 2007.
Articolul 31
Orice autoritate sau persoană care are cunoştinţă de existenţa unui motiv pentru retragerea cetăţeniei române poate sesiza, în scris, Comisia, având obligaţia să prezinte dovezile de care dispune.
Preşedintele Comisiei stabileşte, prin rezoluţie, termenul la care se va dezbate sesizarea de retragere, dispunând totodată:
a) solicitarea punctului de vedere al autorităţilor competente cu privire la îndeplinirea condiţiilor legale privind retragerea cetăţeniei; ...
b) invitarea persoanei care a formulat sesizarea, precum şi a oricărei persoane care ar putea da informaţii utile soluţionării cererii; ...
c) citarea persoanei în cauză la domiciliul cunoscut sau, dacă acesta nu se cunoaşte, prin publicarea citaţiei în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Citarea persoanei are loc cu cel puţin 6 luni înainte de termenul fixat pentru dezbaterea sesizării. ...
La termenul stabilit pentru dezbaterea sesizării, Comisia verifică îndeplinirea condiţiilor necesare retragerii cetăţeniei române. Aceasta audiază persoanele citate potrivit alin. 2 lit. b), precum şi persoana în cauză. Lipsa persoanei legal citate nu împiedică desfăşurarea procedurilor de retragere a cetăţeniei române.
În cazul în care constată îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea condiţiilor legale de retragere a cetăţeniei române, Comisia va propune ministrului justiţiei, printr-un raport motivat, aprobarea retragerii cetăţeniei române sau, după caz, respingerea sesizării.
Ministrul justiţiei, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, emite ordinul de retragere a cetăţeniei române, respectiv de respingere a sesizării de retragere a cetăţeniei, în cazul în care constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege.
Ordinul ministrului justiţiei de admitere sau de respingere a sesizării de retragere a cetăţeniei se comunică persoanei în cauză, precum şi persoanei care a făcut sesizarea, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Ordinul poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la secţia de contencios administrativ a curţii de apel de la domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantului. Dacă solicitantul nu are domiciliul sau reşedinţa în România, ordinul poate fi atacat, în acelaşi termen, la secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti. Hotărârea curţii de apel este definitivă şi irevocabilă.
Pierderea cetăţeniei române prin retragere are loc la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului ministrului justiţiei de aprobare a retragerii cetăţeniei române.
--------------
Art. 31 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 5 septembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 14 septembrie 2007.
Capitolul VII Dispoziţii finale şi tranzitorii
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Articolul 34
Sunt şi rămân cetăţeni români persoanele care au dobândit şi au păstrat această cetăţenie potrivit legislaţiei anterioare.
Articolul 36
Cererile privind acordarea cetateniei române şi aprobarea renunţării la cetăţenia română sunt supuse unei taxe prevăzute de lege.
Prin derogare de la prevederile alin. 1, redobandirea cetateniei române potrivit art. 10 alin. 2 şi art. 10^1 este scutită de plată taxelor prevăzute de lege.
------------
Alin. 2 al art. 36 a fost modificat de pct. 17 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 43 din 29 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 9 iunie 2003.
------------
Articolul 37
Persoanele cărora li s-a acordat cetăţenia română, potrivit legii, au toate drepturile şi libertăţile, precum şi obligaţiile prevăzute prin Constituţie şi prin legile tarii pentru cetăţenii români.
Articolul 38
Cetăţenia română cu titlu de "cetăţenie de onoare" se poate acorda unor străini pentru servicii deosebite aduse tarii şi naţiunii române, la propunerea Guvernului, fără nici o alta formalitate, de către Parlamentul României.
Persoanele care au dobândit cetăţenia de onoare se bucura de toate drepturile civile şi politice recunoscute cetăţenilor români, cu excepţia dreptului de a alege şi de a fi ales şi de a ocupa o funcţie publică.
Articolul 39
Pentru situaţiile în care se cere consimţământul celuilalt părinte sau al minorului care a împlinit vârsta de 14 ani, acesta trebuie făcut în forma unei declaraţii autentice date în faţa notarului public sau, în străinătate, la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României.
------------
Art. 39 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 43 din 29 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 9 iunie 2003.
Articolul 40
Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României*).
Cererile aflate în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor rezolva în conformitate cu prevederile acesteia. Condiţiile de dobândire a cetateniei române rămân supuse reglementărilor în vigoare la data depunerii cererii.
--------
*) A se vedea şi data intrării în vigoare a actului normativ modificator.
Articolul 41
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 24/1971 - Legea cetateniei române, Decretul-lege nr. 137/1990 privind unele dispoziţii referitoare la cetăţenia română, prevederile art. 3 şi ale art. 8 din Decretul-lege nr. 7/1989 privind repatrierea cetăţenilor români şi a foştilor cetăţeni români, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi.
---------------