ORDIN nr. 123 din 1 august 2014
pentru modificarea anexei nr. 115 la Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne
EMITENT
  • MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 591 din 7 august 2014



    În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,
    viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, emite următorul ordin:

    Articolul I

    Anexa nr. 115 la Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 9 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.


    Articolul II

    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Viceprim-ministru,
    ministrul afacerilor interne,
    Gabriel Oprea
    Bucureşti, 1 august 2014.
    Nr. 123.


    Anexă

    ─────
    (Anexa nr. 115 la Ordinul nr. 490/2008)
    ───────────────────────────────────────
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ "DEALU SPIRII"
    AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Dealu Spirii" al Municipiului Bucureşti din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond purpuriu, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul şi ghearele roşii, aripile deschise, ţinând în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.
    Pe pieptul acvilei se află un scut scartelat: 1) pe roşu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil, dedesubt o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi stânga ramuri de stejar, totul de argint; 2) pe albastru, o femeie înaripată, cu părul strâns, la spate, în coc, purtând veşminte lungi, ţinând cu mâna stângă o trompetă dusă la gură, iar cu mâna dreaptă susţine, lipit de ea, de la subsuoara dreaptă, un ostaş pompier rănit, având ochii închişi, capul dat pe spate şi puţin spre dreapta, ţinându-şi mâna dreaptă la inimă şi piciorul drept flexat şi un coif de pompier aşezat lângă el, totul de argint; 3) pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 4) pe portocaliu, un caduceu de argint, reprezentat printr-o baghetă verticală pe care sunt încolăciţi doi şerpi afrontaţi, astfel încât partea superioară a corpului lor să formeze un arc, şi terminată prin două aripi deschise.
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond purpuriu: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * "DEALU SPIRII" AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI.
    Drapelul distinctiv al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Dealu Spirii" al Municipiului Bucureşti va avea flamura dreptunghiulară, de culoare albă, cu lungimea de 90 de centimetri şi lăţimea de 60 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 36 de centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 12 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 27 de centimetri.
    La cele patru colţuri ale flamurei, pe interior, aşezate aproape pe diagonale, la 5 centimetri de margini, sunt patru coroane de stejar cu frunze şi fructe, brodate cu fir auriu, cu diametrul de 18 centimetri, în interiorul cărora se află câte două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil, totul brodat cu fir argintiu.
    Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 13 centimetri.
    Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.
    La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.
    Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea unităţii INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ "DEALU SPIRII" AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 centimetri.
    Pe cilindru este montat vârful hampei, realizat din alamă aurită cu următoarele caracteristici: peste ultimul inel al cilindrului sunt două modilioane aşezate oblic, cu lăţimea de aproape 9 centimetri şi cu înălţimea porţiunilor spiralate care se acolează de 1,8 centimetri, asuprite de o flacără cu înălţimea de 25,6 centimetri şi lăţimea de 12,6 centimetri. Pe partea inferioară a flăcării broşează un arc dublu de cerc concav, lat de 2,4 centimetri, în interiorul căruia este scrisă, în excizie, deviza CURAJ ŞI DEVOTAMENT, cu litere majuscule înalte de 1,3 centimetri. Distanţa de la porţiunea hampei care iese din flamură şi până în vârful flăcării fiind de 33,2 centimetri. Vârful hampei este realizat astfel încât ambele feţe ale sale să fie identice.
    La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) caduceul de argint - reputaţia de virtuţi reale; bagheta - puterea; şerpii - prudenţa; aripile - capacitatea unităţii de a da primul ajutor unui accidentat, unui bolnav;
    f) femeia înaripată - zeiţa Victoria; coiful - protecţie, invulnerabilitate; ostaşul pompier rănit - jertfa eroilor în lupta de la 13 septembrie 1848, din Dealul Spirii, susţinută de pompierii bucureşteni, comandaţi de căpitanul Pavel Zăgănescu şi de batalionul II din Regimentul Linie sub comanda colonelului Radu Golescu împotriva unei divizii de armată turcească, comandată de Cherim Paşa; compoziţia reprezintă partea superioară a Monumentului Eroilor Pompieri realizat de Wladimir Hegel şi inaugurat la 13 septembrie 1901, în prezenţa câtorva supravieţuitori ai celebrei bătălii.
    ________