NORMA TEHNICA din 10 martie 1979
privind stabilirea perimetrelor de protecţie sanitară a staţiunilor balneare şi balneoclimatice
EMITENT
  • MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
    • Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 1 din 10 martie 1979




    Capitolul 1 Generalitati

    1. Protecţia sanitară se instituie în scopul prevenirii şi combaterii poluarii staţiunilor balneare şi balneoclimatice şi a efectelor dăunătoare ale fenomenelor antropice sau naturale.
    2. Poluarea staţiunilor balneare şi balneoclimatice, în înţelesul prezentelor norme, consta în acele efecte care pot produce ruperea echilibrului natural cu consecinţele dăunătoare asupra sănătăţii oamenilor sau improprii unei folosiri rationale a factorilor naturali terapeutici, prin modificarea calităţii acestora.
    3. Factorii de poluare sînt consideraţi: deşeurile ori reziduurile solide, lichide sau gazoase de natura chimica şi radioactiva, produse de evacuare cu temperaturi ridicate, surse de zgomot şi poluare estetica.

    Capitolul 2 Factori supuşi protecţiei

    1. În cazul staţiunilor balneare şi balneoclimatice sînt supuşi protecţiei următorii factori terapeutici:
    - sursele de ape minerale;
    - lacurile terapeutice;
    - faleza, plaja marii şi apele litorale marine şi lacustre;
    - namolurile terapeutice;
    - gazele terapeutice;
    - aerul;
    - cadrul natural aferent staţiunii.
    2. În afară acestor factori, protecţia trebuie depusa şi asupra surselor de apa potabilă, asupra solului, vegetatiei şi instalaţiilor şi clădirilor de deservire aflate în strânsă relaţie cu factorii enuntati mai sus.
    Din cauza diversitatii elementelor ce cad sub influenţa protecţiei sanitare se impune, în continuare, o tratare diferenţiată pe grupe de factori.
    3. Protecţia sanitară a staţiunilor balneare şi balneoclimatice se realizează pe doua cai:
    - instituirea unor perimetre de protecţie sanitară;
    - măsuri tehnice şi sanitare.

    Capitolul 3 Perimetre de protecţie sanitară

    1. Prin perimetru de protecţie sanitară se înţelege suprafaţa de teren care cuprinde reţeaua balneara sau balneoclimatica şi zonele adiacente în care modificarea regimului natural poate conduce la alterarea calităţii factorilor terapeutici.
    În funcţie de specificul factorilor naturali de cura protecţia acestora în cadrul perimetrului sanitar se realizează prin intermediul a doua zone:
    A. Zona interna de regim sever
    B. Zona externa de restrictie
    A. Zona interna de regim sever. Aceasta zona constituie un areal relativ restrâns care include următorii factori:
    - sursele de ape minerale captate sau necaptate;
    - lacurile şi ocnitele terapeutice;
    - namolul şi gazele terapeutice (mofete);
    - plaja şi apele litorale marine;
    - instalaţiile şi construcţiile de deservire a bazelor de tratament;
    - sursele de apa potabilă;
    - drumurile şi aleile de acces.
    Zona interna de regim sever va cuprinde dimensiunile minime indicate în tabelul anexa.
    B. Zona externa de restrictie. Aceasta zona cuprinde teritoriul exterior limitei zonei de regim sever în care prezenţi restul factorilor de cura, odihna şi agrement, care prin specificul lor se extind pe areale mai mari constituind microclimatul şi cadrul natural al staţiunii (aerul, vegetatia, cadrul natural estetic).
    Trebuie menţionat faptul ca zona interna de regim sever se situeaza întotdeauna în interiorul perimetrului de protecţie hidrogeologica al zacamantului hidromineral.
    În ceea ce priveşte zona externa de restrictie, aceasta se suprapune în buna măsura perimetrului hidrogeologic fără a fi însă condiţionată de acesta. În funcţie de condiţiile concrete de teren aceasta zona externa de restrictie, şi prin urmare perimetrul de protecţie sanitară al staţiunii, poate fi mai mare sau mai mic ca perimetrul de protecţie hidrogeologica.

    Capitolul 4 Măsurile tehnice şi sanitare obligatorii în cadrul perimetrului de protecţie sanitară

    A. Zona interna de regim sever. Stabilirea acestei zone de protecţie cu regim server se face în scopul asigurării fără orice risc, din punct de vedere igienico-sanitar, a exploatării şi întreţinerii surselor de factori naturali terapeutici, a construcţiilor şi instalaţiilor de alimentare, interzicandu-se în acest perimetru sever orice lucrare care ar putea atrage modificări în afară celor naturale asupra factorilor de cura din staţiune.
    - amplasarea în aceasta zona de obiective în care desfăşoară o activitate social-economică sau orice fel de construcţie sau amenajare nelegata direct de activitatea de exploatare a sursei sau instalaţiei de alimentare;
    - utilizarea de surse cu radiatii ionizante, depozitarea sau transportul acestora din zona respectiv;
    - depozitarea de materiale care prin pătrunderea lor în sol ar putea provoca poluarea şi impurificarea surselor, cu excepţia celor strict necesare exploatării şi instalaţiei (şi în acest caz se vor lua măsurile de preintampinare);
    - efectuarea de săpături, excavaţii (santuri, puţuri, fundaţii, drumuri sau alei) care distrug continuitatea de acoperirea a orizonturilor acvifere captate pentru cura balneara sau favorizează stagnarea unor surse poluante;
    - orice fel de deversari de ape uzate, haznale simple, acumulari de gunoi, fose septice etc.;
    - traversarea zonei de către sisteme de conduce de ţiţei sau produse petroliere;
    - orice fel de explozii sau alte lucrări care ar produce trepidatii puternice în zona captarii;
    - orice alte lucrări care ar produce zgomot, pulberi sau poluare de orice fel a aerului;
    - interzicerea completa a utilizării ingrasamintelor chimice sau animale, a substanţelor fitofaramaceutice pentru combaterea dăunătorilor;
    - amplasarea de ambarcatiuni cu excepţia celor pentru exploatarea namolului terapeutic.
    În zona perimetrului de protecţie cu regim sever se interzice orice alta activitate îndreptată în alt scop decât acela privind exploatarea şi valorificarea factorilor naturali terapeutici.
    B. Zona externa de restrictie
    a) Protecţia aerului:
    - este interzisă amplasarea obiectivelor care prin natura lor evacueaza în atmosfera substanţe dăunătoare sub forma de gaze, vapori, aerosoli şi altele.
    b) Protecţia solului se realizează în scopul prevenirii şi combaterii eroziunii, alunecarilor de teren, mlastinirii, saraturilor, evitarea infiltrarii unor noxe în subteran şi altor efecte dăunătoare, naturale sau antropice. În acest sens se interzice aruncarea, deversarea sau împrăştierea unor deşeuri sau reziduuri solide, lichide sau gazoase, precum şi a substanţelor radioactive, provenite din activităţile industriale, agricole sau de alta natura economico-socială care pot duce la poluarea directa a solului şi indirecta a subsolului. Este de asemenea interzisă în incinta acestui perimetru executarea oricărui fel de excavaţii, lucrări miniere, cai de acces, depozite de carburanţi şi lubrifianţi, construcţii de orice fel.
    c) Protecţia vegetatiei
    Protecţia vegetatiei, în special a pădurilor, se realizează în scopul regularizării debitului natural al apelor, diminuării scurgerilor de suprafaţa, ameliorării terenurilor degradate, combaterii eroziunii solului, prevenirea alunecarilor de teren, atenuarea extremelor climatice, a îmbunătăţirii calităţii aerului, a infrumusetarii peisajului de recreere şi agrement şi a diminuării poluarii fonice.
    În acest scop sînt interzise activităţile antropice ce pot dăuna refacerii şi dezvoltării vegetatiei forestiere, cum sînt: exploatarea fondului forestier al staţiunii, exploatări miniere subterane sau de suprafaţa, defrisari pentru reţele electrice, defrisari pentru trasari de drumuri etc.
    d) Protecţia fonica. Este interzisă desfăşurarea de activităţi cu grad ridicat de poluare fonica ca de exemplu transportul rutier greu, explozii de orice natura, folosirea de motocompresoare sau ciocane pneumatice etc.
    În cazuri justificate, pentru desfăşurarea activităţilor enumerate mai sus este necesar avizul prealabil al Ministerului Sănătăţii.
    În zona externa de restrictie a perimetrului de protecţie sanitară se pot desfăşura activităţi economico-sociale, de alta natura (agricultura, pasunat etc.) în condiţiile respectării specificatiilor de mai sus.
    În aceasta zona de restrictie mai sînt interzise următoarele:
    - amplasarea de cimitire umane sau animale;
    - crescatorii de animale sau păsări;
    - amplasarea depozitelor de conservarea furajelor;
    - utilizarea lucrărilor de irigaţii.

    Capitolul 5 Metodologie de întocmire, avizare şi instituire a perimetrului de protecţie sanitară

    1. Documentaţiile referitoare la perimetrul de protecţie sanitară se întocmesc de către unităţile care executa cercetări hidrogeologice în scopuri balneare sau de imbuteliere pentru consumul public, în colaborare cu I.M.F.B.R.M. şi Institutul de igiena şi sănătate publică şi se înaintează spre avizare Ministerului Sănătăţii.
    2. Documentaţiile de stabilire a perimetrului de protecţie sanitară se vor realiza odată cu studiul hidrogeologic general al zonei respective şi va fi obligatoriu pentru fiecare staţiune balneara sau balneoclimatica în scopul păstrării nealterate a factorilor naturali curativi.
    3. Documentaţii tehnice pentru perimetrele de protecţie sanitară a staţiunilor balneare şi balneoclimatice vor trebui sa cuprindă pentru fiecare zona în parte următoarele:
    - datele geografice, geomorfologice, geologice şi hidrogeologice, climatice şi microclimatice;
    - harta geologica - hidrogeologica şi secţiuni climatice hidrostructurale şi amplasamentele surselor, a limitelor registrului de protecţie sanitară cu indicarea ambelor zone de protecţie;
    - tabele cu parametrii principali hidrogeologici şi hidrochimici;
    - un capitol cu instrucţiuni specifice privind protecţia sanitară şi modalităţile de valorificare superioară a substanţelor minerale terapeutice;
    - rezultatele analizelor fizico-chimice ale surselor hidrominerale şi atestarea valorii terapeutice a acestora;
    - analizele bacteriologice ale surselor de cura interna şi de imbuteliere;
    - date economico-sociale asupra zonei cu precizarea dacă unele activităţi de ordin economic şi industrial nu impieteaza asupra factorilor de cura şi asupra activităţii medicale balneare;
    - planul de perspectiva a dezvoltarilor balneare şi economico-sociale din zona staţiunii şi din zonele limitrofe acesteia.
    4. Documentaţia tehnica de stabilire a perimetrului de protecţie sanitară va fi prezentată pentru avizare şi emiterea ordinului de instituire către Ministerul Sănătăţii.
    5. Ordinul va cuprinde descrierea perimetrului de protecţie sanitar cat mai în detaliu folosind toponimii uşor identificabile.
    6. Ordinul de instituire cu schita topografica a perimetrului aprobat va fi difuzat la: Direcţia medicală a staţiunii balneoclimatice, M.M.P.G. - Inspecţia de stat geologica, C.N.A.- O.G.A., în cazul staţiunilor cu lacuri şi namoluri terapeutice, Consiliul popular de care depinde staţiunea, I.M.F.B.M.
    7. Instituirea perimetrului de protecţie sanitară, elaborat pe baza normelor tehnico sanitare complexe, este obligatorie pentru fiecare staţiune balneara şi balneoclimatica în parte aflată în funcţiune, iar în cazul viitoarelor staţiuni este obligatorie simultan cu intrarea în funcţiune balneara a surselor construcţiilor şi instalaţiilor.
    8. Obligaţia de a solicita instituirea perimetrului de protecţie sanitară precum şi instituirea acestuia în teren revine beneficiarului de zacamant sau, în cazurile existenţei mai multor beneficiari, Consiliilor populare judeţene.
    9. Materializarea în teren a limitelor celor de zone ale perimetrului de protecţie sanitară se realizează prin îngrădirea, bornare sau alte forme de avertizare vizuala, în funcţie de condiţiile specifice fiecărei staţiuni. Este preferabil ca zona de regim sever să fie îngrădită.
    10. Fiecare staţiune balneara sau balneoclimatica în parte este obligată sa posede documentaţia cu privire la perimetrele de protecţie sanitar. De asemenea, conducerea medicală a staţiunii are obligaţia de a face cunoscute atît limitele perimetrului de protecţie cat şi instrucţiunile. În aceeaşi măsura îi revine responsabilitatea sesizării organelor ierarhice superioare în cazul unor încălcări a prezentelor norme.
    11. Orice încălcare a normelor enumerate mai sus, constituie ○entie a prevederilor Legii nr. 3/1978 pasibila de pedeapsa.

    Capitolul 6 Dispoziţii finale

    1. Controlul activităţii de protecţie sanitară a staţiunilor balneare şi balneoclimatice revine organelor competente din Ministerul Sănătăţii.
    2. Orice modificare adusă limitelor perimetrului de protecţie sanitară sau lucrări operate în interiorul acestuia se vor face numai cu avizul Ministerului Sănătăţii.
    3. Staţiunile balneare sau balneoclimatice care au perimetru de protecţie hidrogeologica (avizat şi instituit după normele M.M.P.G.), vor întocmi şi documentaţii pentru instituirea perimetrului de protecţie sanitară al staţiunii în timp de un an de la publicarea prezentelor norme, înaintând-o spre avizare M.S. De asemenea staţiunile care nu au instituit perimetru de protecţie hidrogeologica, cat şi localităţile cu factori balneari în exploatare pe plan local, vor trebui ca în timp de doi ani sa întocmească documentaţii pentru instituirea perimetrului de protecţie sanitară.
    4. Unităţile care cercetează sau exploatează factori naturali curativi sînt obligate de a respecta condiţiile stabilite în documentaţiile de instruire a perimetrelor de protecţie sanitară şi hidrogeologica al zonei staţiunii, în scopul menţinerii nealterate a echilibrului natural al zacamantului.
    5. Nerespectarea sau neaplicarea prezentelor norme de protecţie sanitară constituie contravenţie ale prevederilor Legii nr. 3/1978 privind asigurarea sănătăţii populaţiei.
        TABEL ANEXA

        DIRECŢIILE PUBLICE ALE ZONELOR DE PROTECŢIE CU REGIM SEVER
      Obiectivul protejatDistanta minima
      Surse subteraneIn conditiile in care50 m - pe directia amonte de priza
        stratul de apa freatica nu este protejat20 m - pe directia aval de priza
      Captarea surselor de mare adancime sau in conditiile in care stratul de apa freatica este protejat10 m - lateral de o parte si de alta a prizei
      Captari:Rauri100 m - pe directia amonte de priza
          50 m - pe directia aval de priza
          50 m - lateral de o parte si de alta a prizei
        Lacuri100 m - radial pe apa
          50 m - radial pe mal unde este situata priza
      Instalatii de tratare:20 m - de la zidurile exterioare ale cladirii
      Statii de pompare:10 m - de la zidurile exterioare ale cladirii
      Rezervoare ingropate20 m - de la zidurile exterioare
      Constructii si instalatiiConducte de aductiune30 m - fata de orice sursa de poluare. Aceasta distanta poate fi redusa pana la 10m daca traseul se afla in amonte de zona poluata si marita pana la 50 m daca traseul se afla in aval de zona poluata
      Retele de distribuire a apei potabileDistantele vor fi cele conform tabelului 2

    ----------