ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975
asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*
EMITENT
  • CONSILIUL DE STAT
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 27 din 25 mai 1985



    ----------
    * Traducere
    Părţile contractante,
    constiente de necesitatea de a facilita şi dezvolta în Europa traficul rutier internaţional,
    considerind ca, pentru a asigura şi dezvolta relaţiile dintre ţările europene, este important să se prevadă un plan coordonat de construcţie şi amenajare a drumurilor adaptate exigenţelor viitorului trafic internaţional,
    au convenit asupra celor ce urmează:
    Definitia şi adoptarea reţelei internaţionale "E"

    Articolul 1

    Părţile contractante adopta proiectul reţelei rutiere denumita mai jos reţeaua internationala "E" şi descrisă în anexa I la prezentul acord, cu titlu de plan coordonat de construcţie şi de amenajare a drumurilor de importanţa internationala pe care ele şi-au propus sa-l întreprindă în cadrul programelor naţionale.

    Articolul 2

    Reţeaua internationala "E" consta într-un sistem cadrilat de drumuri de referinţa, cu o orientare generală nord-sud şi vest-est; ea cuprinde, de asemenea, drumuri intermediare, situate între drumurile de referinţa şi drumuri de ramificare, de rocada sau de legătură.
    Construcţia şi amenajarea drumurilor reţelei internaţionale "E"

    Articolul 3

    Drumurile din reţeaua internationala "E", la care se referă art. 1 al prezentului acord, trebuie puse în concordanta ce prevederile din anexa II la acest acord.
    Semnalizarea drumurilor reţelei internaţionale "E"

    Articolul 4

    1. Drumurile reţelei internaţionale "E" vor fi identificate şi semnalizate cu ajutorul indicatorului rutier descris în anexa III la prezentul acord.
    2. Toate indicatoarele rutiere folosite pentru a desemna drumurile "E", care sînt conforme dispoziţiilor prezentului acord şi anexelor sale, vor fi indepartate în termen de 3 ani de la data la care prezentul acord va intra în vigoare pentru statul respectiv, potrivit art. 6.
    3. Noile indicatoare rutiere care corespund celor descrise în anexa III la prezentul acord vor fi amplasate pe toate drumurile din reţeaua internationala "E" în termen de 4 ani de la data la care prezentul acord va intra în vigoare pentru statul respectiv, potrivit art. 6.
    4. Prevederile prezentului articol nu sînt supuse limitarilor ce pot rezultă din programele naţionale menţionate la art. 1 al prezentului acord.
    Procedura pentru semnarea prezentului acord şi pentru a deveni parte

    Articolul 5

    1. Prezentul acord va fi deschis pînă la 31 decembrie 1976 pentru semnare de către statele care sînt fie membre ale Comisiei Economice pentru Europa a Naţiunilor Unite, fie admise în comisie cu titlu consultativ în conformitate cu paragraful 8 al mandatului acestei comisii.
    2. Aceste state pot deveni părţi la prezentul acord prin:
    a) semnare fără rezerve de ratificare, acceptare sau aprobare;
    b) semnare sub rezerva ratificării, acceptării sau aprobării, urmată de ratificare, acceptare sau aprobare; sau
    c) aderare.
    3. Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea se va efectua prin depunerea unui instrument redactat după toate formele legale pe lîngă secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
    Intrarea în vigoare a prezentului acord

    Articolul 6

    1. Prezentul acord va intra în vigoare la 90 de zile de la data la care guvernele a opt state fie ca vor semna acordul fără rezerva ratificării, acceptării sau aprobării, fie vor depune un instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, cu condiţia ca unu sau mai multe drumuri din reţeaua de drumuri internaţionale "E" sa lege într-un mod neintrerupt teritoriile a cel puţin 4 dintre statele care au semnat sau au depus un astfel de instrument. Dacă aceasta condiţie nu este îndeplinită, acordul va intra în vigoare la 90 de zile după data fie a semnării fără rezerva ratificării, acceptării sau aprobării, fie a depunerii instrumentului de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare care va permite satisfacerea condiţiei menţionate.
    2. Pentru fiecare stat care va depune instrumentul sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare începînd cu data de la care curge termenul de 90 de zile specificat la paragraful 1 din prezentul articol, acordul va intra în vigoare la 90 de zile după data depunerii acestuia.
    3. La intrarea sa în vigoare, prezentul acord va abroga şi înlocui, în relaţiile dintre părţile contractante, Declaraţia asupra construcţiei marilor drumuri de circulaţie internationala, semnată la Geneva la 16 septembrie 1950.
    Procedura de modificare a textului principal al prezentului acord

    Articolul 7

    1. Textul principal al prezentului acord poate fi modificat printr-una dintre procedurile definite în prezentul articol.
    2. a) La cererea unei părţi contractante, orice modificare propusă de aceasta parte la textul principal al prezentului acord va fi examinata de Grupa de lucru pentru transporturi rutiere a Comisiei Economice pentru Europa (CEE).
    b) Dacă s-a adoptat cu o majoritate de două treimi din membrii prezenţi şi votati şi dacă aceasta majoritate cuprinde o majoritate de două treimi din părţile contractante prezente şi votante, modificarea va fi comunicată pentru acceptare tuturor părţilor contractante de către secretarul general.
    c) Dacă modificarea este acceptată de două treimi din părţile contractante, secretarul general o va notifica tuturor părţilor contractante şi modificarea va intra în vigoare la 12 luni după data acestei notificări. Modificarea va intra în vigoare pentru toate părţile contractante, cu excepţia acelora care, înaintea intrării ei în vigoare, au declarat că nu o accepta.
    3. La cererea a cel puţin unei treimi din părţile contractante, va fi convocată de către secretarul general o conferinţa, la care vor fi invitate statele menţionate la art. 5. Procedura indicată în alin. a) şi b) ale paragrafului 2 din prezentul articol va fi aplicată în privinta oricărei modificări supuse spre examinare unei astfel de conferinţe.
    Procedura pentru modificarea anexei I la prezentul acord

    Articolul 8

    1. Anexa I la prezentul acord va putea fi modificată prin procedura definită în prezentul articol.
    2. La cererea unei părţi contractante, orice modificare propusă de aceasta parte la anexa I a prezentului acord va fi examinata de Grupa de lucru pentru transporturi rutiere a Comisiei Economice pentru Europa (CEE).
    3. Dacă este adoptată de majoritatea membrilor prezenţi şi votanti şi dacă aceasta majoritate cuprinde majoritatea părţilor contractante prezente şi votante, modificarea va fi comunicată de secretarul general administraţiilor competente ale părţilor contractante direct interesate. Sînt considerate ca părţi contractante direct interesate:
    a) în cazul inserarii unui nou drum internaţional A sau al modificării unui drum internaţional A existent, orice parte contractantă pe al cărui teritoriu trece drumul în cauza;
    b) în cazul inserarii unui nou drum internaţional B sau al modificării unui drum internaţional B existent, orice parte contractantă limitrofa cu ţara solicitanta şi al cărui teritoriu este traversat de drumul sau drumurile internaţionale A cu care drumul internaţional B nou sau urmînd să fie modificat este în legătură. Vor fi, de asemenea, considerate drept limitrofe, în sensul prezentului paragraf, doua părţi contractante pe teritoriul cărora se găsesc punctele terminale ale unei legături maritime prevăzute pe traseul drumului sau drumurilor internaţionale A specificate mai sus.
    4. Orice propunere de modificare care va fi comunicată conform prevederilor paragrafului 3 din prezentul articol va fi acceptată dacă, în termen de 6 luni de la data acestei comunicări, nici una dintre administraţiile competente ale părţilor contractante direct interesate nu notifica secretarului general obiectiunile lor la aceasta modificare. Dacă administraţia unei părţi contractante declara ca dreptul sau naţional o obliga sa subordoneze acordul sau obţinerii unei autorizaţii speciale sau aprobării unui organ legislativ, consimţămîntul acestei administraţii pentru modificarea anexei I la prezentul acord nu va fi considerat ca dat şi propunerea de modificare nu va fi acceptată decît în momentul în care menţionată administraţie va notifica secretarului general ca autorizaţia sau aprobarea necesară a fost obţinută. Dacă aceasta notificare nu este facuta în termen de 18 luni de la data la care propunerea de modificare a fost comunicată menţionatei administraţii sau dacă, în termenul de 6 luni specificat mai sus, administraţia competenţa a unei părţi contractante direct interesate formulează o obiectiune contra modificării propuse, aceasta modificare nu va fi acceptată.
    5. Orice modificare acceptată va fi comunicată de către secretarul general tuturor părţilor contractante şi va intra în vigoare pentru toate părţile contractante la 3 luni după data acestei comunicări.
    Procedura modificării anexelor II şi III la prezentul acord

    Articolul 9

    1. Anexele II şi III la prezentul acord vor putea fi modificate prin procedura definită în prezentul articol.
    2. La cererea unei părţi contractante, orice modificare propusă de aceasta parte la anexele II şi III la prezentul acord va fi examinata de Grupa de lucru pentru transporturi rutiere a Comisiei Economice pentru Europa (CEE).
    3. Dacă este adoptată de majoritatea membrilor prezenţi şi votanti şi dacă aceasta majoritate cuprinde majoritatea părţilor contractante prezente şi votante, modificarea va fi comunicată pentru acceptare administraţiilor competente ale tuturor părţilor contractante de către secretarul general.
    4. Aceasta modificare va fi acceptată dacă, în termen de 6 luni de la data acestei comunicări, mai puţin de o treime din administraţiile competente ale părţilor contractante notifica secretarului general obiecţiunea lor la modificare.
    5. Orice modificare acceptată va fi comunicată de secretarul general tuturor părţilor contractante şi va intra în vigoare la 3 luni după data acestei comunicări.
    Notificarea adresei administraţiei căreia trebuie comunicate propunerile de modificare la anexele prezentului acord

    Articolul 10

    Fiecare stat, în momentul în care va semna, ratifica, accepta sau aproba prezentul acord sau va adera la acesta, va notifica secretarului general numele şi adresa administraţiei sale căreia urmează sa i se comunice, conform dispoziţiilor art. 8 şi 9 ale prezentului acord, propunerile de modificare la anexele acestui acord.
    Denunţarea acordului şi încetarea validităţii sale

    Articolul 11

    Orice parte contractantă va putea denunta prezentul acord printr-o notificare scrisă adresată secretarului general. Denunţarea va avea efect după un an de la data la care secretarul general va primi notificarea.

    Articolul 12

    Prezentul acord va inceta să fie în vigoare dacă numărul părţilor contractante este mai mic de 8 în timpul unei perioade oarecare de 12 luni consecutive.
    Reglementarea diferendelor

    Articolul 13

    1. Orice diferend între doua sau mai multe părţi contractante privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord, pe care părţile în litigiu nu l-au putut reglementa, pe calea negocierilor sau în alt mod, va fi supus arbitrajului dacă una dintre părţile contractante în litigiu o cere şi va fi, în consecinţa, trimis unuia sau mai multor arbitri aleşi de comun acord de către părţile în litigiu. Dacă, în 3 luni de la data cererii de arbitraj, părţile în litigiu nu ajung la un acord asupra alegerii unuia sau mai multor arbitri, oricare dintre aceste părţi va putea cere secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite sa desemneze un arbitru unic căruia i se va supune diferendul pentru decizie.
    2. Hotărîrea arbitrului sau arbitrilor desemnaţi conform paragrafului 1 din prezentul articol va fi obligatorie pentru părţile contractante în litigiu.
    Limite de aplicare a prezentului acord

    Articolul 14

    Nici o prevedere din prezentul acord nu va fi interpretată în sensul de a interzice unei părţi contractante sa ia măsuri compatibile cu dispoziţiile Cartei Naţiunilor Unite şi limitate la cerinţele situaţiei pe care ea le considera necesare pentru securitatea sa externa sau interna.
    Declaraţie privind art. 13 al prezentului acord

    Articolul 15

    Orice stat va putea, la data cînd va semna prezentul acord sau va depune instrumentul sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, sa declare că nu se considera legat de art. 13 din prezentul acord. Celelalte părţi contractante nu vor fi legate prin art. 13 faţă de oricare dintre părţile contractante care va face o astfel de declaraţie.
    Notificări părţilor contractante

    Articolul 16

    În afară declaraţiilor, notificărilor şi comunicărilor prevăzute în art. 7, 8, 9 şi 15 din prezentul acord, secretarul general va notifica părţilor contractante şi celorlalte state vizate la art. 5:
    a) semnăturile, ratificarile, acceptarile, aprobările şi aderarile în baza art. 5;
    b) datele intrării în vigoare a prezentului acord în baza art. 6;
    c) data intrării în vigoare a modificărilor la prezentul acord conform paragrafului 2 c) al art. 7, paragrafelor 4 şi 5 ale art. 8 şi art. 9;
    d) denuntarile în baza art. 11;
    e) abrogarea prezentului acord în baza art. 12.
    Depunerea textului prezentului acord pe lîngă secretarul general

    Articolul 17

    După 31 decembrie 1976, originalul prezentului acord va fi depus pe lîngă secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care va transmite copii certificate conforme tuturor statelor vizate la art. 5 din prezentul acord.
    Drept care subsemnaţii, autorizaţi în mod cuvenit, au semnat prezentul acord.
    Întocmit la Geneva, astăzi, cincisprezece noiembrie una mie noua sute şaptezeci şi cinci, într-un singur exemplar în limbile engleza, franceza şi rusa, cele trei texte fiind în egala măsura autentice.

    Anexa 1
    REŢEAUA INTERNATIONALA "E"
    Note explicative
    1. Drumurile reper şi drumurile intermediare, denumite de categoria A, sînt numerotate cu doua cifre; drumurile de ramificare, de rocada sau de legătură, denumite de categoria B, sînt numerotate cu trei cifre.
    2. Drumurile reper orientate nord-sud primesc numere impare din două cifre, terminate cu 5, crescind de la vest spre est. Drumurile de reper orientate vest-est primesc numere pare din două cifre crescind de la nord la sud şi terminate cu 0. Drumurile intermediare primesc respectiv numere impare şi pare din două cifre cuprinse între numerele drumurilor reper între care se găsesc. Drumurile de categoria B primesc numere din trei cifre din care prima este cea a drumului reper cel mai apropiat situat la nord de drumul B avut în vedere şi a doua cea a drumului reper cel mai apropiat situat la vest de drumul B avut în vedere, a treia cifra fiind un număr de ordine.
    LISTA DRUMURILOR
    A. Drumuri principale
    1. Orientare vest-est
    a) Drumuri de reper
    E 20 Shannon - Limerick - Portlaoise - Dublin...Liverpool - Manchester - Bradford - Leeds - Hull...Esbjerg - Kolding - Middelfart - Nyborg...Korsor - Kobenhavn...Malmo - Ystad...Tallin - Leningrad.
    E 30 Cork - Waterford - Wexford - Rosslare...Fishguard - Swansea - Cardiff - Newport - Bristol - London - Colchester - Ipswich - Felixstowe...Hoek van Holland - Den Haag - Gouda - Utrecht - Amersfoort - Oldenzaal - Osnabruck - Bad Oeynhausen - Hannover - Braunschweig - Magdeburg - Berlin - Swiebodzin - Poznan - Lowicz - Warszawa - Brest - Minsk - Smolensk - Moskva.
    E 40 Calais - Oostende - Gent - Bruxelles - Liege - Aachen - Koln - Olpe - Giessen - Bad Mersfeld - Herleshausen - Eisenach - Erfurt - Gera - Karl Marx Stadt - Dresden - Gorlitz - Legnica - Wroclaw - Opole - Gliwice - Krakow - Przemysl - Lvov - Rovno - Zhitomir - Kiev - Kharkov - Rostov na Donu.
    E 50 Brest - Rennes - Le Mans - Paris - Reims - Metz - Saarbrucken - Mannheim - Heilbronn - Feuchtwangen - Nurnberg - Rozvadov - Plzen - Praha - Jihlava - Brno - Zilina - Presov - Kosice - Vysne - Nemecke - Uzhgorod - Mukacevo.
    E 60 Brest - Nantes - Tours - Mulhouse - Basel - Olten - Zurich - Winterthur - St. Gallen - St. Margarethen - Lauterach - Feldkirch - Imst - Innsbruck - Worgl - Salzburg - Linz - Wien - Nickelsdorf - Mosonmagyarovar - Gyor - Budapest - Puspokladany - Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Tirgu Mures - Braşov - Ploiesti - Bucureşti - Urziceni - Slobozia - Hîrşova - Constanta.
    E 70 La Rochelle - Lyon - Chambery - Susa - Torino - Alessandria - Tortona - Brescia - Verona - Mestre (Venezia) - Palmanova - Trieste - Ljubljana - Zagreb - Djakovo - Beograd - Vrsac - Timişoara - Caransebes - Drobeta-Turnu Severin - Craiova - Pitesti - Bucureşti - Giurgiu - Ruse - Razgrad - Choumen - Varna.
    E 80 La Coruna - Santander - Bilbao - San Sebastian Pau - Toulouse - Narbonne - Nimes - Aix-en-Provence - Nice - Vintimiglia - Savona - Genova - La Spezia - Migliarino - Livorno - Grosseto - Roma - Pescara...Dubrovnik - Petrovac - Titograd - Pristina - Nis - Dimitrovgrad - Sofia - Plovdiv - Edirne -Babaeski - Silivri - Istanbul - Izmir - Adapazari - Bolu - Gerede - Ankara - Yozgat - Sivas - Erzincan - Mutu - Askale - Erzurum - Agri - Iran.
    E 90 Lisboa - Setubal - Pegoes - Elvas - Badajos - Madrid - Zaragoza - Lerida - Barcelona...Mazara del Vallo - Palermo - Messina...Reggio di Calabria - Catanzaro - Sibari - Crotone - Mataponto - Taranto - Brindisi...Igoumenitsa - Ioannina - Kozani - Thessaloniki - Alexandrovpolis - Ipsula - Kesan...Izmir - Aydin - Antalya Tarsus - Adana - Komurler - Gaziantep - Urfa - Mardin - Nusaybin - Cizre - Esendere - Iran.
    b) Drumuri intermediare
    E 12 Mo i Rana - Umea...Vaasa - Tampere - Helsinki.
    E 16 Londonderry - Belfast...Glasgow - Edinburgh.
    E 18 Craigavon - Belfast - Larne...Stranraer - Gretna - Carlise - Newcastle ...Stavanger - Kristiansand - Larvik - Drammen - Oslo - Orje - Karlstad - Orebro - Arboga - Enkoping - Stockholm - Norrtalje - Kappelskar...Aland...Turku and Naantali - Helsinki - Vaalimaa - Leningrad.
    E 22 Holyhead - Chester - Warrington - Manchester - Leeds - Doncaster - Immingham...Amsterdam - Groningen - Oldenburg - Bremen - Hamburg - Lubeck - Rostok - Stralsund - Sassnitz.
    E 24 Hamburg - Berlin.
    E 26 Berlin - Szczecin - Goleniow - Koszalin - Gdansk.
    E 28 Birmingham - Cambridge - Ipswich.
    E 32 Colchester - Harwich.
    E 36 Antwerpen - Eindhoven - Venlo - Oberhausen - Kamen - Bad Oeynhausen.
    E 38 Berlin - Lubbenau - Cottbus - Legnica.
    E 42 Dunkerque - Lille - Mons - Charleroi - Namur - Liege - St. Vith - Wittlich - Bingen - Wiesbaden - Frankfurt am Main - Aschaffenburg - Wurzburg.
    E 44 St. Brieuc - Caen - Rouen - Amiens - Charleville - Mezieres - Luxembourg - Trier - Wittlich - Koblenz - Ransbach - Baumbach - Giessen.
    E 46 Rouen - Reims - Charleville - Mezieres - Liege.
    E 48 Bayreuth - Marktredwitz - Cheb - Karlovy Vary - Praha.
    E 52 Paris - Nancy - Strasbourg - Appenweier - Karlsruhe - Stuttgart - Ulm - Munchen - Braunau - Wels - Linz.
    E 54 Paris - Chaumont - Mulhouse - Basel - Waldshut - Lindau - Memmingen - Munchen - Rosenheim - Salzburg.
    E 56 Nurnberg - Regensburg - Degendorf - Passau - Wels - Sattladt.
    E 62 Nantes - Poitiers - Macon - Geneve - Lausanne - Martigny - Sion - Simplon - Gravellona Toce - Milano - Tortona.
    E 64 Szeged - Arad - Deva - Sibiu - Braşov.
    E 66 Torino - Milano - Brescia.
    E 68 Fortezza - St. Candido - Spittal - Villach - Klagenfurt - Graz - Veszprem - Balatonaliga.
    E 72 Nice - Cuneo - Asti - Alessandria.
    E 74 Migliarino - Firenze.
    E 76 Bordeaux - Toulouse.
    E 78 Grosseto - Arezzo - Sansepolcro - Fano.
    E 82 Coimbra - Celorico da Beira - Salamanca - Valladolid - Burgos.
    E 86 Krystalopigi - Florina - Vevi - Yefira - Thessaloniki.
    E 88 Kesan - Tekirdag - Silivri.
    E 92 Rion - Egion.
    E 94 Corinthos - Athinai.
    2. Orientare nord-sud
    a) Drumuri reper
    E 05 Greenock - Glasgow - Gretna - Carlisle - Penrith - Preston - Warrington - Birmingham - Newbury - Southampton...Le Havre - Paris - Orleans - Tours - Poitiers - Bordeaux - San Sebastian - Burgos - Cordoba - Sevilla - Cadiz - Algeciras.
    E 15 Inverness - Perth - Edinburgh - Newcastle - Scotch - Corner - Doncaster - London - Folkestone - Dover...Calais - Paris - Lyon - Orange - Narbonne - Gerona - Barcelona - Tarragona - Castellon de la Plana - Valencia - Alicante - Murcia - Algeciras.
    E 25 Amsterdam - Utrecht - 's-Hertogenbosch - Eindhoven - Maastricht - Liege - Bastogne - Arlon - Luxembourg - Metz - St. Avold - Strasbourg - Mulhouse - Basel - Olten - Bern - Lausanne - Geneve - Mont-Blanc - Aosta - Torino - Alessandria - Tortona - Genova.
    E 35 Hoek van Holland - Rotterdam - Gouda - Utrecht - Arnhem - Emmerich - Oberhausen - Koln - Ransbach - Baumbach - Frankfurt am Main - Heidelberg - Karlsruhe - Offenburg - Basel - Olten - Luzern - Altdorf - S. Gottardo - Bellinzona - Lugano - Chiasso - Como - Milano - Piacenza - Parma - Modena - Firenze - Arezzo - Roma.
    E 45 Vollan - Mo i Rana - Stjordalshalsen - Trondheim - Dombas - Otta - Hamar - Eidsvoll - Oslo - Moss - Svinesund - Uddevalla - Goteborg - Halmstad - Halsingborg...Helsingor - Kobenhavn - Koge - Vordinborg - Rodby...Puttgarden...Hamburg - Walsrode - Hanover - Northeim - Gottingen - Kassel - Bad Hersfeld - Fulda - Wurzburg - Nurnberg - Munchen - Rosenheim - Worgl - Innsbruck - Brenner - Pass/Passo del Brennero - Fortezza - Bolzano - Trento - Verona - Modena - Bologna - Cessena - Perugia - Roma - Napoli - Salerno - Sicignano - Cosenza - Villa S. Giovanni...Messina - Catania - Siracusa - Gela.
    E 55 Tornio - Haparanda - Lulea - Umea - Sundsvall - Gavle - Uppsala - Stockholm - Sodertalje - Norrkoping - Linkoping - Jonkoping - Halsingborg - Malmo - Trelleborg...Sassnitz - Stralsund - Rostock - Berlin - Lubbenau - Dresden - Cinovec - Teplice - Praha - Tabor - Ceske Budejovice - Dolni Dvoriste - Linz - Salzburg - Villach - Tarvisio - Udine - Palmanova - Mestre (Venezia) - Ravenna - Cesena - Rimini - Fano - Ancora - Pescara - Canosa - Bari - Brindisi...Igoumenitsa - Prevenza - Messolongi - Rion - Patrai - Pyrgos - Kalamai.
    E 65 Ystad -...Swinoujscie - Wolin - Goleniow - Szczecin - Swiedodzin - Jelenia-Gora - Harrachov - Zelezny Brod - Turnov - Mlada - Boleslav - Praha - Jihlava - Brno - Brechlav - Bratislava - Rajka - Mosonmagyarovar - Csorna - Szombathely - Kormend - Redics - Zagreb - Karlovac - Rijeka - Split - Metkovic - Dubrovnik - Petrovac - Titograd - Bijelo Polje - Skopje - Kicevo - Ohrid - Bitolj - Niki - Vevi - Kozani - Larissa - Domokos - Lamia - Brallos - Itea...Egion - Korintos - Tripolos - Gythion.
    E 75 Tromso - Nordkjosbotn - Skibotn - Helligskogen - Kilpisjarvi - Tornio - Oulu - Jyvaskyla - Lahti - Helsinki...Gdansk - Elblag - Ostroda - Mlawa - Warszawa - Radom - Krakow - Trstena - Ruzomberok - Banska-Bystrica - Zvolen - Sahy - Budapest - Szeged - Beograd - Nis - Kumanovo - Skopje - Gevgelija - Evzoni - Thessaloniki - Larissa - Almyros - Lamia - Athinai - Chania - Iraklion - Agios - Nicolaos - Sitia.
    E 85 Cernovoy - Siret - Suceava - Roman - Bacau - Mărăşeşti - Buzau - Urziceni - Bucureşti - Giurgiu - Ruse - Bjala - Velico Tîrnovo - Stara Zagora - Haskovo - Podkova - Komotini.
    E 95 Leningrad - Moskva - Oryol - Kharkov - Simferopol - Alushta - Yalta.
    b) Drumuri intermediare
    E 01 Larne - Belfast - Dublin - Wexford - Rosslare...La Coruna - Pontevedra - Porto - Albergaria a Velha - Coimbra - Vila Franca de Xira - Lisboa - Setual - Portimao - Faro - Huelva - Sevilla.
    E 03 Cherbourg - Rennes - Nantes - La Rochelle.
    E 07 Orleans - Limoges - Toulouse - Zaragoza.
    E 13 Doncaster - Sheffield - Nottingham - Leicester - Nordhampton - London.
    E 17 Antwerpen - Gent - Kortrijk - Cambrai - Reims - Beaune.
    E 19 Amsterdam - Den Haag - Rotterdam - Breda - Antwerpen - Bruxelles - Mons - Valenciennes - Paris.
    E 21 Metz - Nancy - Dijon - Geneve - Chambery - Grenoble - Valence - Marseille.
    E 23 Metz - Nancy - Besancon - Vallorbe - Lausanne.
    E 27 Dortmund - Koln - Prum - Luxembourg - Saarbrucken - Sarreguemines (E 25 Strasbourg).
    E 29 Belfort - Barn - Martigny - Grand-Saint-Bernard - Aosta.
    E 31 Parma - La Spezia.
    E 33 Rotterdam - Gorinchem - Nijmegen - Goch - Krefeld - Koln - Koblenz - Bingen - Ludwigshafen.
    E 37 Stockholm - Sodertalje - Orebro - Mariestad - Goteborg...Frederikshavn - Alborg - Arhus - Vejle - Kolding - Krusa - Flensburg - Schleswig - Neumunster - Hamburg - Bremen - Osnabruck - Dortmund - Olpe - Giessen.
    E 39 Giessen - Frankfurt am Main - Darmstadt.
    E 41 Wurzburg - Heilbronn - Stuttgart - Donauschingen - Schaffhausen - Winterhur - Zurich - Altdorf.
    E 43 Wurzburg - Feuchtwangen - Ulm - Memmingen - Lindau - Bregenz - St. Margarethen - Buchs - Chur - S. Bernardino - Bellinzona.
    E 47 Magdeburg - Halle - Leipzig - Karl Marx Stadt - Bozi - Dar - Karlovy Vary - Plzen - Ceske Budejovice - Trebon - Halamky - Wien.
    E 49 Orehoved - Nykobing - Gedser...Rostock.
    E 51 Berlin - Leipzig - Gera - Hof - Bayreuth - Nurnberg.
    E 53 Plzen - Bayer - Eisenstein - Deggendorf - Munchen.
    E 57 Sattledt - Liezen - St. Michael - Graz - Maribor - Ljubljana.
    E 59 Praha - Jihlava - Wien - Graz - Spielfeld - Maribor - Zagreb - Karlovac - Bihac - Donjilapac - Knin - Split.
    E 63 Klagenfurt - Loibl-Pass - Ljubljana - Trieste - Rijeka.
    E 67 Warszawa - Lowicz - Wroclaw - Klodzko - Beloves - Nachod - Hradec Kralove - Praha.
    E 69 Warszawa - Piotrkow - Katowice - Cesky Tesin - Zilina - Trencin - Piestany - Bratislava - Wiener Neustadt.
    E 71 Kosice - Miskolc - Budapest - Balatonaliga - Nagykanizsa - Zagreb.
    E 73 Budapest - Szekszard - Mohacs - Osijek - Djakovo - Samak - Zenica - Mostar - Metkovic.
    E 77 Puspokladany - Nyiregyhaza.
    E 79 Oradea - Beius - Deva - Petrosani - Tirgu Jiu - Craiova - Calafat...Vidin - Vraca - Botevgrad - Sofia - Blagojevgrad - Serai - Thessaloniki.
    E 81 Halmeu - Satu Mare - Zalau - Cluj-Napoca - Turda - Sebes - Sibiu - Pitesti.
    E 83 Bjala - Pleven - Jablanica - Botevgrad - Sofia.
    E 87 Tulcea - Constanta - Varna - Burgas - Micurin - Malco Tyrnovo - Kirklareli - Babaeski.
    E 89 Trabzon - Gumusane - Askale - Mutu - Tunceli - Elazig - Malatya - Maras - Komurler - Iskenderum - Antakya - Frontiera siriana.
    E 93 Orel - Kiev - Odessa.
    B. Drumuri de ramificare, de rocada sau de legătură
    E 130 Vejle - Middelfart.
    E 135 Haugesund - Haukeli - Kongsberg - Drammen.
    E 136 Bergen - Gudvangen...Laerdalsoyri - Fagernes - Honefoss - Oslo.
    E 137 Alessund - Andalsnes - Dombas.
    E 140 Trondheim - Storlien - Ostersund - Sundsvall.
    E 160 Turku - Tampere - Jyvaskyla - Kuopio.
    E 200 Cork - Portlaoise.
    E 230 Amsterdam - Amersfoort.
    E 231 Amersfoort - Groningen.
    E 232 Oldenzall - Bremen.
    E 233 Bremerhaven - Bremen - Walsrode.
    E 250 Stralsund - Neubrandenburg - Berlin.
    E 267 Gdansk - Swiecie - Poznan - Wroclaw.
    E 269 Swiecie - Lodz - Piotrkow.
    E 312 Breda - Gorinchem - Utrecht.
    E 313 Antwerpen - Liege.
    E 314 Hasselt - Heerlen - Aachen.
    E 330 Unna - Soest - Kassel - Herleshausen.
    E 410 Bruxelles - Namur - Arlon.
    E 420 Aachen - St. Vith - Luxembourg.
    E 440 Karlovy Vary - Teplice - Turnov - Hradec Kralove - Olomouc - Zilina.
    E 460 Brno - Olomouc - Cesky Tesin - Krakow.
    E 461 Hradec Kralove - Brno - Wien.
    E 470 Mukacevo - Lvov.
    E 530 Offenburg - Donaueschingen.
    E 532 Munchen - Garmisch-Partenkirchen - Mittenwald - Seefeld - Innsbruck.
    E 550 Ceske Budejovice - Jihlava.
    E 562 Bratislava - Zvolen - Kosice.
    E 571 Cluj-Napoca - Dej - Bistrita - Suceava.
    E 572 Bacau - Braşov - Pitesti.
    E 573 Nyiregyhaza - Tchop - Uzgorod.
    E 580 Mărăşeşti - Tecuci - Albita - Leucheni - Kishinev - Odessa.
    E 650 Altenmarkt - Liezen.
    E 651 Villach - Podkoren - Naklo.
    E 660 Subotica - Sombor - Osijek.
    E 661 Balatonkeresztur - Nagyatad - Barcs - Virovitica - Okucani - Banja Luka - Jajce - Donji Vakuf - Zenica.
    E 671 Timişoara - Arad - Oradea.
    E 717 Torino - Savona.
    E 751 Rijeka - Pula - Koper.
    E 752 Drobeta-Turnu Severin - Negotin - Zajecar - Nis - Pristina - Prizren - (Albania) - Petrovac.
    E 760 Beograd - Cacak - Nova Varos - Bijelo Polje.
    E 761 Bihac - Jajce - Donji Vakuf - Zenica - Sarajevo - Titovo - Uzice - Cacak - Kralijevo - Krusevac - Pojate - Paracin - Zajecar.
    E 762 Sarajevo - Titograd - Frontiera albaneza.
    E 771 Jablanica - Velico Tîrnovo - Choumen.
    E 772 Popovica - Stara Zagora - Burgas.
    E 800 Albergaria a Velha - Celorico da Beira.
    E 801 Vila Franca de Xira - Pegoes.
    E 804 Salamanca - Badajoz - Sevilla.
    E 805 Bilbao - Logrono - Zaragoza.
    E 841 Avellino - Salerno.
    E 842 Napoli - Avellino - Benevento - Canosa.
    E 843 Bari - Taranto.
    E 844 Spezzano - Albanese - Sibari.
    E 846 Cosenza - Crotone.
    E 847 Sicignano - Potenza - Metaponto.
    E 848 S. Eufemia - Catanzaro.
    E 850 Ohrid - Frontiera albaneza.
    E 851 Joannina - Frontiera albaneza.
    E 870 Sofia - Kjustendil - Kumanovo.
    E 880 Izmir - Ankara.
    E 881 Ankara - Adana.
    E 901 Jaen - Granada - Malaga.
    E 902 Madrid - Valencia.
    E 931 Mazara de Vallo - Gela.
    E 950 Joannina - Trikala - Larissa - Volos.
    E 951 Lamia - Karpenisii - Amfilochia.
    E 952 Tripolos - Megalopolis - Tsakona.
    E 957 Joannina - Arta - Agrinion - Messologi.
    E 980 Cizre - Irac.

    Anexa 2
    CONDIŢII
    la care trebuie să răspundă marile drumuri de circulaţie internationala
    Sumar
    I. Generalitati
    II. Categorii de drumuri internaţionale
    II.1 Drumuri obişnuite
    II.2 Autostrăzi
    II.3 Drumuri expres
    III. Norme în secţiune curenta
    III.1 Profil transversal
    III.1.1. Părţi carosabile
    III.1.2. Acostamente şi zona mediana
    III.1.3. Piste speciale
    III.2 Profil în lung şi traseu în plan
    III.2.1. Omogenitatea şi coordonarea profilului în lung şi a traseului în plan
    III.2.2. Caracteristici geometrice
    III.3 Debite de serviciu
    IV. Norme privind intersectiile
    IV.1 Definiţii
    IV.2 Intersectii de drumuri obişnuite
    IV.2.1. Intersectii la nivel
    IV.2.2. Intersectii denivelate
    IV.3 Noduri
    IV.3.1. Definiţii
    IV.3.2. Circulaţia pe părţile carosabile ale nodurilor
    IV.3.3. Principii de bază ale nodurilor
    IV.3.4. Caracteristici geometrice ale nodurilor
    IV.4. Intersectii cu cai ferate
    V. Lucrări de arta
    V.1. Profile transversale
    V.2. Înălţimea libera
    VI. Echipamente de siguranţă
    VI.1. Iluminare
    VI.2. Dispozitive contra orbirii
    VI.3. Glisiere de siguranţă
    VII. Amenajare peisagistica
    VIII. Servicii auxiliare
    VIII.1. Instalaţii la frontiere
    VIII.2. Instalaţii diverse
    VIII.3. Servicii de ajutor rutier
    VIII.4. Telecomunicaţii
    I. Generalitati
    1.1. Caracteristicile fundamentale ce se adoptă pentru construcţia sau amenajarea marilor drumuri de circulaţie internationala, denumite mai jos drumuri internaţionale, fac obiectul următoarelor prevederi care ţin cont de conceptiile actuale în materie tehnica a construcţiei rutiere. Ele nu se aplică în localităţi. Acestea trebuie să fie ocolite dacă constituie o piedica sau pericol.
    1.2. Valorile caracteristicilor indicate mai jos sînt minime sau maxime. Ele pot fi majorate sau diminuate dacă este posibil să se facă cheltuieli suplimentare sau dacă acestea sînt rentabile.
    1.3. Toate prevederile prezentei anexe sînt luate în considerare ţinînd seama de compararea costurilor şi avantajelor actualizate şi în special de siguranţă.
    În ceea ce priveşte circulaţia vehiculelor, evaluarea este facuta pentru diferite variante, stabilite în diferite ipoteze referitoare în special la viteza de baza* şi în funcţie de volumul traficului de perspectiva, de compozitia sa şi de distribuţia anuală a debitelor orare.
    * Viteza de baza, într-un proiect de amenajare sau de construcţie a unui drum, este viteza aleasă pentru a determina caracteristicile geometrice minime permitind circulaţia în siguranţa a diferitelor vehicule cu aceasta viteza.
    1.4. Protecţia mediului înconjurător trebuie să fie luată în considerare cu prilejul studiului şi a construcţiei unui nou drum internaţional.
    II. Categorii de drumuri internaţionale
    Drumurile internaţionale sînt clasificate într-una din categoriile următoare:
    II.1. Drumuri obişnuite
    Categoria I: Drumuri cu doua benzi de circulaţie (partea carosabilă unica)
    Categoria II: Drumuri cu mai mult de doua benzi de circulaţie (una sau mai multe părţi carosabile)
    II.2 Autostrăzi
    Termenul de autostrada desemnează un drum care este special conceput şi construit pentru circulaţia automobilelor, care nu deserveşte proprietăţile riverane şi care:
    i) cu excepţia punctelor singulare sau cu titlu temporar, comporta, pentru cale doua sensuri de circulaţie, părţi carosabile distincte, separate una de alta printr-o bandă de teren care nu este destinată circulaţiei sau, în mod excepţional, prin alte mijloace;
    îi) nu intersectează la nivel nici un drum, nici o linie ferată sau de tramvai, nici o cale pentru circulaţia pietonilor;
    iii) este în mod special semnalizat ca fiind o autostrada.
    II.3. Drumuri expres
    Drumurile rezervate circulaţiei automobilelor accesibile doar prin noduri sau incrucisari reglementate şi pe care îndeosebi oprirea şi staţionarea sînt interzise.
    III. Norme în secţiune curenta
    III.1. Profil transversal
    Platforma drumurilor internaţionale comporta, în afară părţii sau părţilor carosabile, acostamente laterale şi eventual o zona centrala şi piste speciale pentru pietoni şi ciclisti. Aceste piste speciale nu sînt admise în platforma autostrazilor. Ele nu sînt permise de-a lungul drumurilor expres decît dacă sînt separate de acestea printr-un spaţiu destul de larg.
    Căile ferate nu sînt admise în părţile carosabile ale drumurilor obişnuite şi nici în platforma autostrazilor şi drumurilor expres*.
    * Aceasta dispoziţie nu se aplică autostrazilor care au fost concepute "a priori" pentru a permite includerea unei cai ferate.
    III.1.1. Părţi carosabile
    III.1.1.1. Latime
    Benzile de circulaţie ale părţii carosabile au, în aliniament drept, o latime de minimum 3,50 m.
    În curbe cu o raza mai mica de 200 m, o supralargire este prevăzută pentru a asigura, fără piedici, circulaţia cu viteza normală a vehiculelor de cele mai mari dimensiuni autorizate.
    Pentru viteze de baza mai mari sau egale cu 100 km/h marcajele laterale nu sînt cuprinse în lăţimea menţionată.
    Totuşi, lăţimea unei benzi de circulaţie suplimentară pentru vehicule lente într-o secţiune în rampa poate fi redusă la 3 m.
    III.1.1.2. Inclinarea transversala
    În aliniament profilul transversal al părţii carosabile consta din unu sau doua planuri a cărui inclinare transversala este cuprinsă între 2 şi 3 % .
    În curba, inclinarea maxima este de 7 % .
    Raza minima admisibilă, fără modificarea profilului transversal în aliniament, este data (în metri) în tabelul următor, în funcţie de viteza de baza (în km/h).
                 
      Viteza de baza1401201008060
      Drumuri obisnuite-1 8001 300800450
      Autostrazi si drumuri expres3 9002 8002 0001 300-

    III.1.2. Acostamente şi zona mediana
    III.1.2.1. Lăţimea minima recomandată a acostamentului este de 3,25 m pentru drumurile obişnuite şi drumuri expres şi de 3,75 m pentru autostrăzi.
    III.1.2.2. Acostamentele autostrazilor şi drumurilor expres cuprind, alăturată părţii carosabile, o bandă de stationare continua, cu îmbrăcăminte sau stabilizata, cu o latime minima de 2,50 m pentru a permite staţionarea în caz de urgenta.
    O astfel de banda se recomanda şi pentru drumurile obişnuite. Dacă ea nu este prevăzută sau dacă nu are lăţimea de 2,50 m, locurile de stationare trebuie stabilite din loc în loc.
    Dacă este cazul, se pot de asemenea prevedea, în afară părţilor carosabile, locuri de stationare pentru autobuze.
    În toate cazurile, benzile laterale, imbracate sau stabilizate de 1 m latime, trebuie să fie prevăzute, pe acostamente, de-a lungul părţii carosabile. Pentru motive de siguranţă, benzile mai largi, degajate de orice obstacol, trebuie să fie prevăzute de-a lungul autostrazilor sau al drumurilor expres.
    III.1.2.3. Cînd o zona mediana este prevăzută, lăţimea sa minima recomandată este de 4 m între părţile carosabile ale autostrazii. Se recomanda să se mărească aceasta latime, în special în curbe, dacă vizibilitatea o cere. Se recomanda ca zonele mediane sa includă la marginea părţilor carosabile şi benzi de ghidare şi de siguranţă, cu îmbrăcăminte sau stabilizate, de cel puţin 1 m latime.
    III.1.3. Piste speciale
    Pe acostamentele drumurilor obişnuite, unde circulaţia motorizata atinge cel puţin 2000 vehicule pe zi, piste speciale, rezervate circulaţiei pietonilor, ciclistilor sau asimilatilor lor sînt prevăzute ori de cîte ori numărul lor atinge 200 unităţi într-o jumătate de ora de virf într-un sens sau 1000 de unităţi pe zi într-un sens.
    Pistele pentru ciclisti sînt în mod normal cu sens unic şi au o latime minima de 2,20 m. O banda separatoare de 1 m latime trebuie să fie prevăzută între partea carosabilă şi pistele speciale.
    III.2. Profil în lung şi traseu în plan
    III.2.1. Omogenitatea şi coordonarea profilului în lung şi a traseului în plan
    Drumurile internaţionale prezintă caracteristici omogene pe secţiuni de lungime suficienta. Schimbări ale caracteristicilor se fac în punctele unde ele pot fi în mod normal prevăzute de utilizator (traversarea unei aglomeratii, modificarea reliefului terenului).
    În lipsa, ele sînt realizate în mod progresiv.
    Profilul în lung şi traseul în plan sînt coordonate de asa maniera încît drumul să apară utilizatorul fără discontinuitati suparatoare ale traseului, să-i permită sa prevadă evoluţia sa şi sa distinga clar dispunerea punctelor singulare, în special intersectiile, intrările şi ieşirile nodurilor.
    III.2.2. Caracteristici geometrice
    III.2.2.1. Imbracamintile drumurilor internaţionale reprezintă pretutindeni o suprafaţa neteda. Denivelarile maxime măsurate cu un indreptar de 3 m nu pot depăşi 4 mm.
    III.2.2.2. Principalele caracteristici geometrice ale drumurilor internaţionale sînt redate în tabelul de mai jos; ele se bazează pe un coeficient de frecare longitudinala (roti blocate, pneuri netede) de 0,4 la o viteză de 50 km/h; ele trebuie să fie considerate ca valori minimale care să fie respectate:
                   
      Viteza de baza (in km/h)1401201008060
      Declivitati (% care sa nu fie depasit)45678
      Raze convexe minime in profil longitudinal (in m)*)Parti carosabile sens unic2700012000600030001500
      Parti carosabile cu doua sensuri de circulatie--1000045001600
      Raze minime in plan, corespunzatoare inclinarii transversale maxime1000650450240120

    * Razele convexe în profil longitudinal indicate în tabel corespund curbelor de racordare cu declivitati terminale sensibil egale şi de sens contrar, diferenţa declivitatilor fiind de altfel suficienta pentru a elimina vizibilitatea.
    Viteza de baza de 120 km/h va fi aleasă numai dacă părţile carosabile sînt separate şi dacă majoritatea intersectiilor sînt amenajate la noduri (vezi IV mai jos).
    Cea de 140 km/h nu este aplicabilă decît la autostrăzi.
    Razele concave sînt acelea care pentru viteza de baza acceleratia verticala nu poate depăşi 0,25 m/sec.^2.
    Valorile razelor în plan sînt minime corespunzind unei inclinari maxime de 7%. Ele sînt suficiente pentru stabilitatea şi confortul de conducere al vehiculului în condiţii medii.
    Rezultanta declivitatii longitudinale şi a inclinarii nu trebuie să depăşească 10% .
    III.2.2.3. Sectoarele circulare şi rectilinii ale traseului în plan sînt racordate prin curbe progresive.
    III.2.2.4. Vizibilitatea în plan orizontal şi vizibilitatea în profil longitudinal să asigure acelaşi grad de siguranţă, ţinînd seama de eventuale declivitati.
    Distanţele de vizibilitate minime necesare la depasire pe părţile carosabile bidirectionale sînt date în tabelul următor:
             
      Viteza de baza (in km/h)1008060
      Distanta minima de vizibilitate la depasire (in metri)400325250

    Aceste distanţe trebuie să fie asigurate pe un procentaj al lungimii drumului pe cît posibil de ridicat şi uniform repartizat.
    III.2.2.5. Cînd vizibilitatea este insuficienta, se recomanda dublarea părţii carosabile la virfuri şi în virajele drumurilor obişnuite cu doua sau trei benzi de circulaţie.
    III.3. Debite de serviciu
    Drumurile de diverse categorii pot scurge normal, adică cu o calitate sau la un nivel de serviciu considerat necesar pentru drumurile internaţionale şi cu respectarea normelor precizate la III.2, debitele* indicate în coloana 1 a tabelului de mai jos exprimate în unităţile de trafic (UT) pe ora**:
             
        12  
      Categoria de drumuriDebit normal UT/hDebit maxim admisibil UT/hObservatii
      Categoria I9001 5002 sensuri
      Categoria II      
      cu trei benzi de circulatie1 5002 0002 sensuri
      cu patru benzi de circulatie1 5002 000pe sens
      pentru o banda suplimentara7501 000pe sens
      Autostrazi si drumuri expres      
      cu 2 x 2 benzi de circulatie2 0003 000pe sens
      pentru o banda suplimentara1 2001 500pe sens

    * O unitate de trafic corespunde al un autoturism. Pentru celelalte vehicule trebuie aplicat un coeficient de echivalare.
    ** În afară zonelor urbane.
    Pentru o categorie de drumuri determinata se recomanda a nu se depăşi debitele din coloana 1 mai mult de 50 de ore pe an, în afară cazului în care nu ar fi asigurata rentabilitatea unei benzi suplimentare sau amenajarea într-o categorie superioară.
    Cînd debitul depăşeşte valorile din coloana 2 timp de peste 50 de ore pe an, se recomanda să fie luată în considerare construirea unei benzi suplimentare sau amenajarea într-o categorie superioară ţinînd seama de costurile de construcţie şi de mediul înconjurător.
    Aceste valori se înţeleg în debit continuu şi cu condiţia:
    i) ca intersectiile la nivel sa nu fie prea numeroase şi sa nu creeze un număr prea ridicat de incidente de trafic;
    îi) ca, pentru drumuri cu doua şi trei benzi, distanta de vizibilitate pentru depasire să fie asigurată pe întregul itinerar.
    Drumurile cu trei benzi nu sînt recomandate cînd debitul normal indicat în coloana 1 a tabelului de mai sus este depăşit.
    Pentru drumurile cu patru benzi, în sensul în care debitul de virf în sensul cel mai încărcat depăşeşte 1 500 UT/h timp de peste 50 de ore pe an, se recomanda, pentru siguranţa, să se stabilească părţi carosabile separate cu sens unic.
    IV. Norme privind intersectiile*
    * Textele sînt redactate în ipoteza circulaţiei pe dreapta.
    IV.1. Definiţii
    Drumurile internaţionale formează, la întîlnirea între ele sau cu alte drumuri sau alte cai de comunicaţii, "intersectii". Diferitele tipuri de amenajare a intersectiilor rutiere sînt următoarele:
    Intersectiile drumurilor obişnuite:
    - intersectii plane sau la nivel, ale căror ramuri sînt situate în acelaşi plan;
    - intersectiile denivelate sau la nivele diferite, în care cel puţin una din ramuri traverseaza la un nivel diferit una sau mai multe ramuri.
    Intersectiile de autostrăzi sau de drumuri expres cu drumuri de aceeaşi categorie:
    Noduri A la care legăturile nu comporta nici o intretaiere a curentilor de circulaţie.
    Intersectiile autostrazilor cu drumuri obişnuite:
    Noduri B care nu comporta nici o intretaiere a curentilor de circulaţie pe părţile carosabile ale autostrazilor.
    Intersectii de drumuri expres cu drumuri obişnuite:
    Pentru intersectiile importante:
    Noduri B care nu comporta nici o intretaiere a curentilor de circulaţie pe părţile carosabile ale drumului expres.
    Pentru intersectiile de importanţa secundară pentru care rentabilitatea unui nod nu este asigurata, se prevăd intersectii la nivel sau denivelate, dirijate eventual prin semafoare.
    IV.2. Intersectii de drumuri obişnuite
    IV.2.1. Intersectii la nivel
    IV.2.1.1. Intersectiile la nivel trebuie să fie eliminate de pe drumurile internaţionale atunci cînd această măsură este rentabila.
    IV.2.1.2. Intersectiile la nivel, cuprinzînd mai mult de patru ramuri, trebuie să fie simplificate prin regruparea anumitor curenţi de circulaţie, urmînd o ierarhie a importantei acestor curenţi.
    IV.2.1.3. Intersectiile giratorii şi semnalele luminoase nu trebuie să fie utilizate decît dacă alte amenajări eliminînd intretaierile şi incrucisarile curentilor de circulaţie nu sînt rentabile.
    IV.2.1.4. Vizibilitatea intersectiei trebuie să fie asigurată în apropierea sa pe o distanta suficienta pentru a permite conducătorilor de a lua din timp deciziile pe care le impun modul de reglementare şi condiţiile instantanee ale circulaţiei. Aceasta vizibilitate este ameliorata dacă părţile carosabile, în special cele de pe care utilizatorii trebuie să cedeze trecerea, sînt în uşoară coborîre spre intersectie.
    IV.2.1.5. Drumul internaţional este prioritar faţă de alte drumuri; prioritatea între drumurile internaţionale trebuie să fie fixată în funcţie de importanţa relativă a volumelor circulaţiei.
    IV.2.1.6. Circulaţia directa pe drumul internaţional prioritar nu trebuie să fie incetinita. În acest scop, zone de asteptare cu o lungime suficienta trebuie să fie rezervate între cele doua sensuri de circulaţie pentru vehiculele care efectuează o manevră de viraj la stînga.
    IV.2.1.7. Benzi de accelerare şi decelerare respectiv la intrarea şi ieşirea de pe partea carosabilă a drumului internaţional prioritar sînt prevăzute la intersectii importante, în măsura în care sînt rentabile.
    IV.2.1.8. Intersectia trebuie să cuprindă, pe părţile carosabile fără prioritate, insule directionale care să canalizeze curentii de circulaţie şi sa satisfacă următoarele criterii:
    a) geometria ansamblului culoarelor de circulaţie trebuie să fie cît mai simpla posibil pentru a fi inteleasa imediat de utilizatori;
    b) circulatiile neprioritare trebuie să fie incetinite, devierile benzilor corespunzătoare fiind adaptate importantei circulatiilor pe care ele le suporta.
    c) traiectoriile secante trebuie să se intretaie pe cît posibil în unghi drept;
    d) punctele de intersectie trebuie să fie amplasate distantat (şi nu confundate) de asa maniera încît utilizatorii să le poată aborda separat şi sa dispună de zone intermediare de asteptare;
    e) calea cea mai directa trebuie să fie rezervată pietonilor;
    f) ciclistii, dacă exista piste pentru ciclisti, trebuie să fie deviati de la intersectia propriu-zisa, astfel încît sa intretaie pe cît posibil traiectoriile vehiculelor de asemenea în unghi drept;
    g) insulele directionale sînt marginite de borduri uşor proeminente, din materiale albe.
    Cînd rentabilitatea o justifica, ele sînt luminate noaptea. În lipsa de iluminare, bordurile sînt reflectorizante.
    IV.2.2. Intersectii denivelate
    Este bine ca, atunci cînd rentabilitatea amenajării corespunzătoare este stabilită, să se deniveleze anumiti curenţi importanti de circulaţie pentru a elimina conflictele de intretaiere cu alţi curenţi care strabat intersectia.
    Traseele şi profilele în lung ale legăturilor denivelate trebuie să respecte principiile şi normele nodurilor care le sînt aplicabile (a se vedea IV.3).
    Legăturile ce nu sînt denivelate trebuie să formeze la intersectia lor incrucisari raspunzind condiţiilor de mai sus (a se vedea IV.2.1).
    IV.3. Noduri
    IV.3.1. Definiţii
    Părţile carosabile ale nodurilor sînt clasificate în părţi carosabile principale şi în părţi carosabile de racordare care unesc între ele părţile carosabile principale. Părţile carosabile principale sînt cele care suporta volumele de circulaţie cele mai importante (ţinînd seama, dacă este cazul, de variatiile lor orare) şi pentru care nu se poate tolera o reducere importanţa a vitezei de baza.
    IV.3.2. Circulaţia pe părţile carosabile ale nodurilor
    Părţile carosabile ale unui nod A sînt de sens unic. Într-un nod B unele părţi carosabile de racordare pot fi cu dublu sens pe o porţiune a parcursului lor; cu toate acestea, intrările pe şi ieşirile de pe autostrăzi sau drumuri expres sînt totdeauna cu sens unic.
    IV.3.3. Principii de bază ale nodurilor
    Nodurile vor satisface următoarele principii:
    IV.3.3.1. Principiul A - Tipul nodului
    Alegerea unui tip de nod şi prin corelare a părţilor sale carosabile principale şi de racordare trebuie să ţină seama de importanţa absolută şi relativă a curentilor de circulaţie care le parcurg.
    IV.3.3.2. Principiul B - Divergenta curentilor de circulaţie
    Cînd o parte carosabilă se desparte în alte doua părţi carosabile, separarea celor doi curenţi de circulaţie trebuie să se facă astfel încît sa nu antreneze reducerea importanţa a vitezei vehiculelor.
    În acest scop, utilizatorul trebuie să aibă timp să se deplaseze pe banda cea mai favorabilă pentru direcţia pe care doreşte să se înscrie şi să aibă o vizibilitate suficienta din punctul de divergenta. Într-un nod A, partea carosabilă, care se desparte în alte doua, trebuie să fie largita înainte de separare şi sa cuprindă un număr de benzi egal cu numărul total al benzilor celor două părţi carosabile pe o distanta care să permită separarea curentilor înainte de punctul de divergenta. Lărgirea trebuie să se facă de preferinta spre dreapta.
    Curentul de circulaţie mai puţin important trebuie să fie scurs pe partea carosabilă din dreapta pentru a reduce numărul vehiculelor incetinite cu ocazia schimbării benzii.
    Dacă viteza acestui curent trebuie să fie redusă, este necesar să se prevadă o bandă de decelerare. Aceasta parte carosabilă de dreapta este, pe cît posibil, ridicată progresiv în raport cu partea carosabilă principala pentru a facilita decelerarea eventuala şi a asigura o mai buna vizibilitate a punctului de divergenta.
    Într-un nod B, partea carosabilă de ieşire începînd din partea carosabilă a autostrazii sau dintr-o parte carosabilă a unui drum expres se va indrepta înspre dreapta şi cuprinde o bandă de decelerare.
    IV.3.3.3. Principiul C - Convergenta curentilor de circulaţie
    Cînd doua părţi carosabile converg spre a forma o singura cale, integrarea celor două curente de circulaţie trebuie să se facă în deplina siguranţa şi sa nu antreneze reducerea importanţa a vitezei vehiculelor.
    În acest scop:
    a) utilizatorii curentului de circulaţie cel mai puţin important trebuie să se înscrie prin dreapta în curentul cel mai important;
    b) utilizatorul care trebuie să se înscrie trebuie să aibă o vizibilitate buna pe cealaltă parte carosabilă, înainte şi după punctul de convergenta.
    Manevra de înscriere, dacă este cazul prin intermediul unei benzi de accelerare, nu trebuie să antreneze o diminuare însemnată a vitezei curentului principal.
    Vizibilitatea este ameliorata şi manevra de înscriere facilitata dacă partea carosabilă a curentului care trebuie să se înscrie este în uşoară coborîre înspre cealaltă parte carosabilă;
    c) este de dorit să se asigure de asemenea o buna vizibilitate a părţii carosabile principale înspre cealaltă parte carosabilă;
    d) cînd doua părţi carosabile principale converg spre a forma una singura, şi dacă exista o reducere a numărului total de benzi de circulaţie, aceasta reducere nu trebuie să fie realizată decît la o distanta suficienta de punctul de convergenta.
    Într-un nod B, partea carosabilă de intrare pe o parte carosabilă a unei autostrăzi sau a unui drum expres se racordeaza prin dreapta şi cuprinde o bandă de accelerare.
    IV.3.3.4. Principiul D - Sectoare de intretaiere
    Sectoarele de intretaiere trebuie să fie evitate pe părţile carosabile principale. Un sector de intretaiere nu poate fi tolerat decît dacă volumele care se intretaie sînt reduse; dacă este posibil, cel puţin o bandă suplimentară trebuie să fie prevăzută pe partea dreaptă a părţii carosabile principale.
    În toate cazurile caracteristicile geometrice ale sectorului de intretaiere şi ale părţii carosabile dinainte şi după trebuie să fie astfel încît vitezele vehiculelor care se intretaie sa nu difere prea mult şi sa nu antreneze reducerea prea importanţa a vitezelor practicabile pe aceste părţi carosabile.
    IV.3.3.5. Principiul E - Puncte de divergenta şi de convergenta
    În cadrul limitelor unui nod, fiecare parte carosabilă principala nu ar trebui sa cuprindă decît un punct de divergenta şi un punct de convergenta.
    În toate cazurile, cînd exista mai multe puncte de divergenta sau de convergenta pe aceeaşi parte carosabilă, trebuie să se ia măsuri pentru a asigura manevre uşoare şi o semnalizare independenta a punctelor de divergenta şi convergenta succesive.
    IV.3.4. Caracteristici geometrice ale nodurilor
    IV.3.4.1. Viteza de baza pe părţile carosabile principale
    Părţile carosabile principale ale unui nod trebuie să fie concepute pentru o viteză de baza cît mai apropiată posibil de cea a părţilor carosabile care se prelungesc în afară nodului şi în orice caz să fie egale cu cel puţin 3/4 din aceasta. În nodurile de tip B nu este tolerată nici o reducere a vitezei de baza pe părţile carosabile ale autostrazilor şi nici pe părţile carosabile ale drumurilor expres.
    IV.3.4.2. Razele de racordare ale părţilor carosabile
    În palier, raza minima a marginii interioare a părţii carosabile va fi de 50 m.
    Aceasta valoare corespunde teoretic unei părţi carosabile în palier cu inclinarea transversala maxima admisă.
    În toate cazurile, curbele cu o raza mica sînt racordate progresiv, prin curbe de tranzitie, cu o variatie continua a curburii, de lungime suficienta pentru a permite utilizatorului să-şi adapteze cu usurinta viteza.
    IV.3.4.3. Lăţimea părţilor carosabile de racordare
    Posibilitatea de a depăşi un vehicul stationat trebuie să fie asigurată în orice punct. Pe părţile carosabile de racordare de o anumită lungime trebuie să se prevadă de asemenea posibilitatea de a depăşi un vehicul în mişcare.
    În acest scop:
    - Părţile carosabile cu o singura banda vor avea o latime totală de cel puţin 6 m, tinindu-se seama de acostamentul stabilizat neutralizat în mod normal pentru circulaţie. - Părţile carosabile cu doua benzi vor avea o latime de cel puţin 7 m. Acostamentul stabilizat este facultativ în acest caz. Aceste părţi carosabile trebuie aduse la o singura banda în apropierea punctului de intrare (sau de ieşire) pe o parte carosabilă principala, dacă numărul total al benzilor de circulaţie ale părţii carosabile principale nu este majorat după punctul de intrare (sau diminuat după punctul de ieşire).
    IV.3.4.4. Sectoarele de intretaiere
    Este recomandabil ca sectoarele de intretaiere să aibă o lungime minima de 0,20 Q (în metri), Q fiind traficul total orar de intretaiere exprimat în UT/h. Calculul numărului de benzi necesare în aceasta ipoteza este efectuat afectind debitul de intretaiere cel mai redus cu coeficientul 3.
    Dacă, în mod excepţional, un sector de intretaiere nu poate fi evitat pe o parte carosabilă principala, lungimea trebuie să fie de Q metri, cu un minim de 500 m.
    Nodul trebuie să fie conceput pentru ca, în limitele sale, volumul de intretaiere să fie inferior a 2000 UT/h.
    IV.3.4.5. Lungimea benzilor de accelerare
    Este recomandabil să se constituie partea carosabilă de acces dintr-o bandă de accelerare propriu-zisa, urmată de o bandă cu latime variabila denumita pînă.
    Cînd partea carosabilă a autostrazii sau a drumului expres şi banda de accelerare sînt în palier şi în aliniament, lungimea totală a benzii de accelerare este de minimum 300 m, cea a benzii de accelerare propriu-zise fiind de minimum 200 m.
    Dacă condiţiile traseului şi ale profilului în lung sînt diferite, lungimea benzii de accelerare trebuie să fie adaptată în consecinţa.
    IV.3.4.6. Lungimea benzilor de decelerare
    Benzile de decelerare comporta o bandă de latime variabila denumite pînă, urmată de banda de deceleratie propriu-zisa, de latime constanta, care poate fi paralela şi adiacenta la partea carosabilă a autostrazii, fie independenta de aceasta.
    Pînă trebuie să permită utilizatorului să se degajeze progresiv din curentul principal şi aceasta fără a reduce în mod considerabil viteza: se determina lungimea sa considerind ca durata confortabila pentru executarea acestei manevre este de aproximativ 3,5 secunde. Se determina lungimea benzii de decelerare propriu-zisa considerind ca valoarea deceleratiei vehiculelor nu este mai mare de 1,5 m/sec.^2.
    IV.4. Intersectii cu cai ferate
    Intersectiile drumurilor internaţionale cu căile ferate trebuie să fie realizate la nivele diferite.
    V. Lucrări de arta
    V.1. Profile transversale
    În afară cazurilor excepţionale (regiuni muntoase, teren deosebit de dificil etc.), nici o restrictie a caracteristicilor părţii carosabile şi, dacă este cazul, a pistelor pentru ciclisti şi trotuare, nu este admisă deasupra sau dedesubtul lucrărilor de arta, în special banda de stationare laterala prevăzută la III.1.2., este menţinută la autostrăzi sau la drumurile expres.
    V.2. Înălţimea libera
    Înălţimea libera minima deasupra părţii carosabile este de 4,5 m.
    VI. Echipamente de siguranţă
    VI.1. Iluminare
    Anumite sectoare, intersectiile şi nodurile drumurilor internaţionale sînt dotate cu o iluminare omogenă şi suficienta pentru a permite utilizatorilor motorizati sa circule fără a face uz de faruri cînd importanţa circulaţiei nocturne justifica economic instalaţiile şi exploatarea lor.
    VI.2. Dispozitive contra orbirii
    Cînd importanţa circulaţiei de noapte o justifica se stabilesc plantaţii sau ecrane în zona mediana a autostrazilor şi a drumurilor expres şi, dacă este cazul, pe acostamentele lor, dacă farurile vehiculelor circulind în sens invers, pe cealaltă parte carosabilă, sau pe un alt drum în lungul drumului internaţional, creează o jena vizuala pe acesta din urma.
    VI.3. Glisiere de siguranţă
    Glisierele de siguranţă se prevăd pentru a evita coliziuni cu obstacole situate pe acostamente sau în zona mediana cu condiţia ca totuşi riscul şi consecinţele unei coliziuni cu glisierele să fie mai mici decît cele cu obstacole pe care le protejeaza.
    Glisierele nu sînt obligatorii pentru protecţia suportilor de semnalizare şi iluminat, dacă aceştia sînt conceputi pentru a atenua consecinţele socului unui vehicul.
    Este recomandabil să se fixeze glisierele de siguranţă la distanţa maximă de la marginea părţii carosabile compatibila cu prezenta circulaţiei sau a unor obstacole exterioare.
    Pentru autostrăzi sau drumuri expres glisierele de siguranţă sînt prevăzute mai ales:
    a) pe zona mediana, cînd lăţimea sa este mai mica de 6 m, dacă volumul zilnic atinge 20 000 cu 2 x 2 benzi sau 30 000 cu 2 x 3 benzi, sau cînd lăţimea sa este mai mica de 4,50 m indiferent de volum;
    b) pe acostamente:
    (i) cînd obstacole fixe şi rigide, cum ar fi culee, pile de poduri, ziduri de sprijin, suporti de portale de semnalizare, siruri continue de stîlpi de iluminat etc., sînt situate la mai puţin de 3,50 m de marginea unei părţi carosabile;
    (îi) în secţiunile în rambleu cînd înălţimea acestuia sau inclinarea taluzurilor prezintă un pericol evident;
    (iii) în secţiunile marginite de cursul unei ape, un drum sau o cale ferată la mai puţin de 10 m de marginea părţii carosabile;
    c) pe lucrări de arta, în special cînd exista glisiere de o parte şi de alta a lucrării.
    VII. Amenajare peisagistica
    VII.1. Coordonarea traseului şi profilului în lung trebuie să fie studiata (III.2.1) nu numai din punctul de vedere strict al siguranţei dar şi din acela al integrării armonioase a traseului în peisaj.
    VII.2. Toate elementele peisajului trebuie să concure împreună cu semnalizarea la confortul şi siguranţa circulaţiei. Se cuvine în special să fie creat un bun ghidaj vizual prin plantaţii de arbuşti în armonie cu esentele inconjuratoare şi să se fixeze, în regiune de cîmpie monotona, ecrane de verdeata jalonind profunzimea cîmpului vizual.
    VII.3. Plantaţiile de arbuşti urmează de asemenea să fie fixate pentru a se asigura protecţia utilizatorilor contra orbirii, vintului şi ingramadirilor de zapada şi, dacă este cazul, pentru a proteja riveranii împotriva zgomotului şi poluarii aerului.
    VII.4. Din motive de siguranţă şi estetica afisajele de publicitate comerciale în marginea drumurilor internaţionale sînt interzise.
    VIII. Servicii auxiliare
    VIII.1. Instalaţii la frontiere
    Instalaţii rutiere suficiente îndeosebi arii de stationare sînt prevăzute la frontiere pentru a primi şi scurge traficul normal. Este necesar să se separe traficul comercial de cel turistic şi să se înfiinţeze posturi de frontieră combinate.
    VIII.2. Instalaţii diverse
    Autostrazile şi eventual drumurile expres sînt dotate cu suprafeţe de service şi suprafeţe de stationar distincte de partea carosabilă şi amplasate cu regularitate.
    Suprafeţele de service comporta staţii-service distribuitoare de carburant, parcuri de stationare, toalete, posturi de prim-ajutor şi eventual restaurante şi moteluri.
    Suprafeţele de stationare nu permit decît staţionarea vehiculelor şi nu sînt de obicei dotate cu toate serviciile menţionate.
    Suprafeţele de service şi de stationare care deservesc autostrazile* sînt accesibile exclusiv din autostrada. Ele sînt racordate la aceasta prin părţi carosabile de intrare şi de ieşire raspunzind criteriilor părţilor carosabile analoage ale nodurilor B.
    În regiunile puţin dezvoltate, posturi de alimentare şi, dacă este cazul, garaje, ateliere precum şi localuri pentru odihna şi masa, sînt stabilite în apropierea drumului internaţional.
    * Un acces pornind de la reţeaua obişnuită poate fi totuşi amenajat pentru furnizori şi personalul de serviciu.
    VIII.3. Servicii de ajutor rutier
    Posturi de prim-ajutor sînt instalate de-a lungul drumurilor internaţionale pentru a suplini, dacă este cazul, insuficienta mijloacelor locale. Ele poseda echipamentul necesar conform recomandărilor Comisiei internaţionale permanente de prim-ajutor pe drumuri şi Ligii Societăţilor de Cruce Roşie.
    VIII.4. Telecomunicaţii
    Drumurile internaţionale sînt echipate la intervale regulate cu posturi telefonice sau altele, permitind să se apeleze în siguranţa la serviciile de ajutor.
    Manevrarea lor trebuie să fie simpla, uşor de înţeles de către utilizatori şi explicata, de preferinta prin simboluri sau ideograme. Sageti, suficient de apropiate, indica amplasamentul postului de apel cel mai apropiat.

    Anexa 3
    IDENTIFICAREA ŞI SEMNALIZAREA DRUMURILOR "E"
    1. Indicatorul rutier destinat identificarii şi semnalizarii drumurilor "E" are forma dreptunghiulara.
    2. Acest indicator se compune din litera "E", urmată în general de numărul, în cifre arabe, atribuit itinerarului.
    3. El se compune dintr-o inscripţie alba pe un fond verde; poate fi aplicat pe alte indicatoare rutiere sau combinat cu acestea.
    4. Dimensiunile sale ar trebui să fie astfel încît conducătorii de vehicule, circulind cu mare viteza, sa-l poată uşor identifica şi înţelege indicaţiile pe care le da.
    5. Indicatorul destinat identificarii şi semnalizarii drumurilor "E" nu exclude indicatorul care identifica drumurile pe plan naţional.
    --------------------