HOTĂRÂRE nr. 1.875 din 22 decembrie 2005
privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest
EMITENT
  • GUVERNUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 24 ianuarie 2006



    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
    Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

    Capitolul I Dispoziţii generale


    Articolul 1

    (1) Prezenta hotărâre are ca obiectiv stabilirea măsurilor pentru protejarea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile care decurg sau este posibil sa decurgă din expunerea la azbest în timpul desfăşurării muncii, inclusiv prevenirea acestor riscuri.
    (2) Prezenta hotărâre stabileşte valorile limita şi alte dispoziţii specifice.

    Articolul 2

    Prevederile prezentei hotărâri se aplică fără a prejudicia alte prevederi care asigura lucrătorilor o protecţie mai mare, în special cele referitoare la înlocuirea azbestului cu produse mai puţin periculoase.

    Articolul 3

    În sensul prezentei hotărâri, termenul azbest desemnează următorii silicati fibrosi:
    a) actinolit de azbest CAS nr. 77536-66-4*);
    b) grunerit (amosit) de azbest CAS nr. 12172-73-5*);
    c) antofilit de azbest CAS nr. 77536-67-5*);
    d) crizotil CAS nr. 12001-29-5*);
    e) crocidolit CAS nr. 12001-28-4*);
    f) tremolit de azbest CAS nr. 77536-68-6*).
    --------- Notă *) Numărul din registrul Chemical Abstract Service (CAS).

    Articolul 4

    Prezenta hotărâre se aplică activităţilor în care lucrătorii sunt expusi sau sunt susceptibili de a fi expusi, în timpul desfăşurării activităţii, la pulberea degajata din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest.

    Articolul 5

    Angajatorii trebuie să ia măsuri pentru ca nici un lucrator sa nu fie expus la o concentraţie de azbest în suspensie în aer mai mare de 0,1 fibre/cmc, masurata în raport cu o medie ponderată în timp pe o perioadă de 8 ore (TWA).

    Articolul 6

    Se interzic aplicarea azbestului prin procedee de pulverizare (sprayere), precum şi activităţile care implica utilizarea unor materiale izolante sau fonoizolante de joasa densitate (< 1g/cmc) cu conţinut de azbest.

    Articolul 7

    (1) Fără a aduce prejudicii aplicării altor dispoziţii privind comercializarea şi folosirea azbestului, se interzic activităţile care expun lucrătorii la fibre de azbest în timpul:
    a) extractiei azbestului;
    b) fabricării şi prelucrării produselor din azbest;
    c) fabricării şi prelucrării produselor cu conţinut de azbest adăugat în mod deliberat.
    (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) activităţile de tratare şi eliminare a produselor provenite din demolarea şi îndepărtarea azbestului.

    Capitolul II Evaluarea riscurilor


    Articolul 8

    Pentru orice activitate susceptibilă să prezinte risc de expunere la pulberea provenită din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest, angajatorul trebuie să dispună efectuarea evaluării acestui risc, astfel încât să se determine natura expunerii, respectiv varietatea mineralogica de azbest şi dimensiunile fibrelor, şi gradul de expunere a lucrătorilor la pulberea de azbest sau de materiale cu conţinut de azbest.

    Articolul 9

    (1) Dacă expunerea lucrătorului este sporadica şi de mica intensitate şi dacă din rezultatele evaluării riscurilor, prevăzută la art. 8, rezultă în mod clar ca limita expunerii la azbest nu va fi depăşită în aerul din zona de activitate, prevederile art. 11-15 şi ale art. 39-44 nu vor fi aplicate, în cazul în care procesul de muncă implica:
    a) activităţi de întreţinere de scurta durata şi discontinue, în care se manipuleaza numai materiale nefriabile;
    b) îndepărtarea fără deteriorare a unor materiale nedegradate în care fibrele de azbest sunt legate strâns într-o matrice;
    c) incapsularea sau acoperirea cu invelis protector a unor materiale cu conţinut de azbest care se afla în stare buna;
    d) monitorizarea şi controlul aerului, pecum şi prelevarea de esantioane pentru a se determina dacă un anumit material conţine azbest.
    (2) Definirea expunerilor sporadice şi a expunerilor de mica intensitate, prevăzute la alin. (1), se va face de către institutele de sănătate publică ale Ministerului Sănătăţii, pe baza studiilor epidemiologice.

    Articolul 10

    Evaluarea prevăzută la art. 8 trebuie să facă obiectul consultării cu lucrătorii şi/sau cu reprezentanţii lor din întreprindere ori din unitate şi trebuie revizuită atunci când exista motive pentru a se crede ca este incorectă sau intervine o modificare materială în procesul de muncă.

    Capitolul III Notificarea


    Articolul 11

    (1) Activităţile prevăzute la art. 4 trebuie să facă obiectul unui sistem de notificare coordonat de Inspecţia Muncii şi de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.
    (2) Situaţiile prevăzute la art. 9 fac excepţie de la prevederile alin. (1).

    Articolul 12

    Înainte de începerea lucrărilor, angajatorul trebuie să transmită o notificare inspectoratului teritorial de muncă.

    Articolul 13

    Notificarea prevăzută la art. 12 trebuie să conţină cel puţin:
    a) o descriere succintă a amplasamentului şantierului;
    b) o descriere succintă a tipului şi a cantităţilor de azbest utilizate sau manipulate;
    c) o descriere succintă a activităţilor şi a procedeelor aplicate;
    d) numărul de lucrători implicaţi;
    e) data de începere a lucrărilor şi durata activităţii;
    f) o descriere succintă a măsurilor luate pentru a se limita expunerea lucrătorilor la azbest.

    Articolul 14

    Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în întreprindere/unitate trebuie să aibă acces la documentul de notificare referitor la întreprinderea/unitatea în care îşi desfăşoară activitatea.

    Articolul 15

    Angajatorul trebuie să transmită o noua notificare ori de câte ori o modificare a condiţiilor de muncă este susceptibilă sa conducă la o creştere semnificativă a expunerii la pulberea provenită din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest.

    Capitolul IV Reducerea expunerii lucrătorilor la pulberea provenită din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest


    Articolul 16

    (1) Pentru toate activităţile prevăzute la art. 4, expunerea lucrătorilor la pulberea provenită din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest, la locul de muncă, trebuie redusă la minim şi, în orice caz, sub valoarea limita prevăzută la art. 5, în special prin luarea următoarelor măsuri:
    a) numărul lucrătorilor expusi sau care pot fi expusi la pulberea provenită din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest trebuie să fie cat mai mic posibil;
    b) procesele de muncă trebuie concepute astfel încât sa nu producă pulbere de azbest sau, dacă acest lucru se dovedeşte imposibil, sa nu se producă degajare de pulbere de azbest în aer;
    c) toate construcţiile şi echipamentele implicate în tratarea azbestului trebuie să poată fi curatate şi întreţinute cu regularitate şi eficacitate;
    d) azbestul sau materialele care degaja pulbere de azbest sau conţin azbest trebuie depozitate şi transportate în ambalaje etanse adecvate;
    e) deşeurile trebuie colectate şi indepartate de la locul de muncă în cel mai scurt timp posibil, în ambalaje etanse adecvate, prevăzute cu etichete care să indice ca acestea conţin azbest.
    (2) Măsura prevăzută la alin. (1) lit. e) nu se aplică activităţilor miniere.
    (3) Deşeurile prevăzute la alin. (1) lit. e) trebuie tratate ulterior, în conformitate cu prevederile legale referitoare la deşeurile periculoase.

    Capitolul V Măsurarea concentratiei de fibre de azbest în aer


    Articolul 17

    În funcţie de rezultatele evaluării iniţiale a riscului şi pentru a asigura respectarea valorii limita prevăzute la art. 5, angajatorul trebuie să asigure efectuarea cu regularitate a măsurătorilor concentratiei de fibre de azbest în aer la locul de muncă.

    Articolul 18

    Prelevarea probelor trebuie să fie reprezentativa pentru expunerea personală a lucrătorului la pulberea provenită din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest.

    Articolul 19

    Prelevarea probelor se realizează după consultarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor lor din întreprindere.

    Articolul 20

    Prelevarea probelor trebuie să se realizeze numai de către personalul având calificarea necesară. Probele prelevate trebuie să fie ulterior analizate, în conformitate cu art. 22, în laboratoare abilitate de Ministerul Sănătăţii, dotate cu echipamente de numărare a fibrelor.

    Articolul 21

    Durata prelevarii probelor trebuie să fie astfel încât să se poată stabili expunerea reprezentativa pentru o perioadă de referinţa de 8 ore, respectiv un schimb de muncă, prin masurari sau prin calculul mediei ponderate cu timpul.

    Articolul 22

    Numărarea fibrelor trebuie să se realizeze, de preferinta, cu microscop cu contrast de faza PCM, în conformitate cu metoda recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 1997, respectiv "Determinarea concentratiei fibrelor în suspensie în aer. Metoda recomandată: microscopia optica în contrast de faza, măsurare pe membrana filtranta. ISBN 92-4-154496-1", sau cu orice alta metoda cu rezultate echivalente.

    Articolul 23

    În scopul masurarii concentratiei de azbest în aer, prevăzută la art. 17, se iau în considerare numai fibrele cu lungimea mai mare de 5 micrometri, lăţimea mai mica de 3 micrometri şi raportul lungime/latime mai mare de 3:1.

    Capitolul VI Reducerea sau evitarea riscurilor


    Articolul 24

    (1) Atunci când se depăşeşte valoarea limita prevăzută la art. 5, angajatorul trebuie să ia măsuri pentru identificarea cauzelor acestei depăşiri şi măsuri adecvate pentru remedierea situaţiei, în cel mai scurt timp posibil.
    (2) Este interzisă continuarea lucrului în zona afectată potrivit alin. (1) până la luarea măsurilor adecvate pentru protecţia lucrătorilor.

    Articolul 25

    Pentru a se verifica eficienta măsurilor prevăzute la art. 24, angajatorul va dispune imediat efectuarea unei noi determinări a concentratiei de azbest în aer.

    Articolul 26

    (1) Dacă expunerea nu poate fi redusă prin alte mijloace şi respectarea valorii limita impune utilizarea echipamentului individual de protecţie respiratorie pentru fiecare lucrator, purtarea acestuia nu are caracter permanent, iar durata sa de utilizare trebuie să se limiteze la minimul strict necesar.
    (2) În timpul activităţilor care necesita purtarea unui echipament individual de protecţie respiratorie, trebuie să se prevadă pauze de lucru, în funcţie de condiţiile fizice şi climatologice, în acord cu lucrătorii şi/sau cu reprezentanţii acestora.

    Articolul 27

    (1) Înainte de începerea lucrărilor de demolare sau de întreţinere, angajatorii trebuie să ia toate măsurile adecvate de securitate şi sănătate în munca.
    (2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorii pot solicita informaţii de la proprietarii construcţiilor, pentru a identifica materialele care pot conţine azbest.
    (3) Dacă exista cea mai mica indoiala privind prezenta azbestului într-un material sau într-o construcţie, trebuie să se respecte prevederile prezentei hotărâri.

    Articolul 28

    În cazul anumitor activităţi, cum ar fi lucrările de demolare, indepartate a azbestului, de reparare şi întreţinere, pentru care se estimeaza ca, în pofida utilizării măsurilor tehnice preventive de limitare a conţinutului de azbest în aer, valoarea limita prevăzută la art. 5 va fi depăşită, angajatorul trebuie să stabilească următoarele măsuri pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor pe durata acestor activităţi:
    a) dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecţie respiratorie adecvat şi cu alte echipamente individuale de protecţie;
    b) montarea panourilor de avertizare pentru a indica ca se estimeaza depăşirea valorii limita prevăzute la art. 5;
    c) împiedicarea răspândirii pulberii de azbest sau de materiale cu conţinut de azbest în afară construcţiei sau a zonei de lucru.

    Articolul 29

    Lucrătorii au obligaţia sa utilizeze echipamentele prevăzute la art. 28 lit. a).

    Articolul 30

    Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor din întreprindere ori din unitate trebuie să fie consultaţi asupra măsurilor prevăzute la art. 28, înainte ca activităţile respective să se desfăşoare.

    Articolul 31

    (1) Angajatorul trebuie să stabilească un plan de lucru înaintea începerii lucrărilor de demolare ori de îndepărtare a azbestului şi/sau a materialelor cu conţinut de azbest din clădiri, structuri, aparate, instalaţii şi vapoare.
    (2) Planul prevăzut la alin. (1) trebuie să prevadă următoarele măsuri pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă:
    a) eliminarea azbestului şi/sau a materialelor cu conţinut de azbest înainte de aplicarea tehnicilor de demolare, cu excepţia cazului în care aceasta eliminare ar avea un risc mai mare pentru lucrători decât dacă azbestul şi/sau materialele cu conţinut de azbest ar fi lăsate acolo unde se afla;
    b) asigurarea, dacă este necesar, a echipamentului individual de protecţie prevăzut la art. 28 lit. a);
    c) verificarea absentei riscurilor datorate expunerii la azbest la locul de muncă, după terminarea lucrărilor de îndepărtare a azbestului sau de demolare.
    (3) Planul de lucru trebuie să cuprindă informaţii privind:
    a) natura şi durata probabila a lucrărilor;
    b) locul unde se efectuează lucrările;
    c) metodele aplicate atunci când lucrările presupun manipularea azbestului sau a materialelor cu conţinut de azbest;
    d) caracteristicile echipamentelor utilizate pentru protecţia şi decontaminarea celor care efectuează lucrările;
    e) metodele aplicate pentru protecţia altor persoane prezente la locul unde se efectuează lucrările sau în apropierea acestora.
    (4) La solicitarea inspectoratului teritorial de muncă şi a direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, angajatorul trebuie să transmită planul prevăzut la alin. (1) înainte de începerea lucrărilor, cu excepţia cazurilor de urgenta.

    Articolul 32

    (1) Angajatorii au obligaţia să asigure o instruire adecvată pentru toţi lucrătorii care sunt sau pot fi expusi la pulbere care conţine azbest.
    (2) Instruirea prevăzută la alin. (1) trebuie efectuată periodic.
    (3) Toate cheltuielile necesare efectuării instruirii prevăzute la alin. (1) se suporta de către angajator.
    (4) Conţinutul instruirii trebuie să fie uşor de înţeles pentru lucrători şi trebuie să le permită acestora sa dobândească pregătirea şi să-şi însuşească cunoştinţele necesare în materie de prevenire şi de securitate, în special în ceea ce priveşte:
    a) proprietăţile azbestului şi efectele lui asupra sănătăţii, inclusiv efectul sinergic al fumatului;
    b) tipurile de produse şi materiale care pot conţine azbest;
    c) operaţiile care pot conduce la expunerea la azbest şi importanţa controalelor preventive pentru reducerea la minim a expunerii;
    d) practicile profesionale sigure, controalele şi echipamentele de protecţie;
    e) rolul adecvat, alegerea, selectarea, limitarile şi utilizarea corespunzătoare a echipamentelor de respiratie;
    f) procedurile de urgenta;
    g) procedurile de decontaminare;
    h) eliminarea deşeurilor;
    i) cerinţele în materie de supraveghere medicală.

    Articolul 33

    (1) Înainte de a executa lucrări de demolare sau de îndepărtare a azbestului, întreprinderile trebuie să facă dovada capacităţii lor în acest domeniu.
    (2) Dovada se face potrivit reglementărilor în vigoare.

    Articolul 34

    Pentru locurile de muncă în care se desfăşoară activităţile prevăzute la art. 4 şi 9, angajatorul trebuie să ia măsurile adecvate pentru ca acestea:
    a) să fie clar delimitate şi marcate cu semne de avertizare;
    b) să fie accesibile numai lucrătorilor care au sarcini de muncă în aceste zone;
    c) sa constituie zone în care fumatul este interzis.

    Articolul 35

    Pentru toate activităţile prevăzute la art. 4 şi 9, angajatorul trebuie să ia măsuri adecvate pentru a amenaja:
    a) zone în care lucrătorii sa manance şi sa bea, fără a exista riscul contaminarii cu pulbere de azbest;
    b) instalaţii sanitare adecvate, inclusiv duşuri în cazul în care se efectuează operaţii în care se degaja pulbere de azbest.

    Articolul 36

    (1) Pentru toate activităţile prevăzute la art. 4 şi 9, angajatorul trebuie să asigure lucrătorilor îmbrăcăminte de lucru şi/sau echipament individual de protecţie adecvat.
    (2) Este interzisă scoaterea imbracamintei de lucru şi/sau a echipamentului individual de protecţie, prevăzute la alin. (1), în afară întreprinderii, pentru a fi purtate, spalate sau pentru alte operaţii de întreţinere.
    (3) Este permisă spalarea imbracamintei de lucru şi/sau a echipamentului individual de protecţie, prevăzute la alin. (1), în spălătorii dotate pentru acest tip de operaţii, situate în afară întreprinderii, numai dacă în întreprinderea respectiva nu se poate efectua curatarea.
    (4) În situaţia prevăzută la alin. (3), îmbrăcămintea de lucru şi/sau echipamentele individuale de protecţie trebuie transportate în containere închise.
    (5) Angajatorul trebuie să asigure vestiare separate pentru echipamentele individuale de protecţie şi/sau îmbrăcămintea de lucru, prevăzute la alin. (1), şi pentru îmbrăcămintea personală.
    (6) Echipamentele individuale de protecţie prevăzute la alin. (1) trebuie să fie plasate într-un loc bine definit şi trebuie verificate şi curatate după fiecare utilizare.
    (7) Angajatorul trebuie să ia măsurile adecvate pentru repararea sau înlocuirea, înainte de reutilizare, a echipamentelor prevăzute la alin. (1) care sunt defecte.

    Articolul 37

    Costul măsurilor luate în aplicarea prevederilor art. 34, 35 şi 36 nu se suporta de către lucrători.

    Capitolul VII Informarea lucrătorilor


    Articolul 38

    (1) În cazul oricărei activităţi prevăzute la art. 4, angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru ca lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor din întreprindere ori din unitate sa primească toate informaţiile adecvate referitoare la:
    a) riscurile potenţiale pentru sănătate datorate expunerii la pulberea provenită din azbest şi/sau din materiale cu conţinut de azbest;
    b) existenta valorilor limita de expunere reglementate şi necesitatea supravegherii atmosferei;
    c) măsurile de igiena, inclusiv necesitatea de a se abţine de la fumat;
    d) măsurile preventive care trebuie luate la purtarea echipamentelor individuale de protecţie;
    e) măsurile preventive speciale destinate minimizarii expunerii la azbest.
    (2) Angajatorul ia măsuri, în afară celor prevăzute la alin. (1) şi sub rezerva art. 9, pentru ca:
    a) lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor din întreprindere ori din unitate să aibă acces la rezultatele determinarilor conţinutului de azbest în aer şi sa primească explicaţii referitoare la semnificatia acestor rezultate;
    b) lucrătorii implicaţi şi reprezentanţii lor în cadrul întreprinderii sau al unităţii să fie informati, cat mai curând posibil, dacă rezultatele depăşesc valoarea limita stabilită la art. 5, despre aceste depăşiri şi cauzele lor şi să fie consultaţi cu privire la măsurile care trebuie să fie luate sau, în situaţii de urgenta, să fie informati cu privire la măsurile adoptate.

    Capitolul VIII Supravegherea sănătăţii


    Articolul 39

    (1) Angajatorul asigura, sub rezerva art. 9, evaluarea stării de sănătate pentru fiecare lucrator înaintea expunerii la pulberi de azbest şi/sau de materiale cu conţinut de azbest.
    (2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) trebuie să includă un examen specific al aparatului respirator, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
    (3) O noua evaluare a stării de sănătate, pentru fiecare lucrator, trebuie să se realizeze cel puţin o dată la fiecare 3 ani, pe toată perioada în care are loc expunerea.
    (4) Medicul de medicina a muncii trebuie să întocmească un dosar medical pentru fiecare lucrator, potrivit reglementărilor în vigoare.

    Articolul 40

    (1) În urma supravegherii medicale prevăzute la art. 39, medicul de medicina a muncii trebuie să recomande angajatorului sau sa determine eventualele măsuri individuale de protecţie ori de prevenire care trebuie luate.
    (2) Măsurile prevăzute la alin. (1) pot include, dacă este cazul, retragerea lucrătorului afectat de la orice expunere la pulberile provenite din azbest şi/sau din materiale cu conţinut de azbest.

    Articolul 41

    (1) Medicul de medicina a muncii trebuie să furnizeze lucrătorilor vizati informaţii şi recomandări cu privire la evaluarea stării lor de sănătate la care pot fi supuşi după încetarea expunerii la azbest şi/sau la materiale cu conţinut de azbest.
    (2) Medicul de medicina a muncii care răspunde de supravegherea medicală a lucrătorilor poate recomanda continuarea supravegherii medicale după încetarea expunerii, pe durata pe care o considera necesară pentru a proteja sănătatea persoanei în cauza.
    (3) Continuarea supravegherii sănătăţii prevăzută la alin. (2) se face potrivit reglementărilor în vigoare.

    Articolul 42

    Lucrătorul expus sau angajatorul poate solicita revizuirea evaluărilor stării de sănătate prevăzute la art. 41 alin. (2), potrivit reglementărilor în vigoare.

    Articolul 43

    (1) Angajatorul tine evidenta lucrătorilor desemnaţi să efectueze activităţile prevăzute la art. 4 într-un registru în care trebuie să indice natura şi durata activităţii acestora, precum şi a expunerii la care aceştia sunt supuşi, sub rezerva art. 9.
    (2) Medicul de medicina a muncii responsabil cu supravegherea stării de sănătate poate avea acces la registrul prevăzut la alin. (1).
    (3) Fiecare lucrator interesat poate avea acces la propriile lui rezultate conţinute în registrul prevăzut la alin. (1).
    (4) Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor din întreprindere ori din unitate pot avea acces la informaţiile colective anonime cuprinse în registrul prevăzut la alin. (1).

    Articolul 44

    (1) Registrul prevăzut la art. 43 alin. (1) şi dosarele medicale individuale prevăzute la art. 39 trebuie păstrate cel puţin 40 de ani de la încetarea expunerii, potrivit reglementărilor în vigoare.
    (2) În cazul în care întreprinderea îşi încetează activitatea, angajatorul trebuie să predea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti documentele prevăzute la alin. (1), potrivit reglementărilor în vigoare.

    Articolul 45

    Registrul operativ al bolilor profesionale declarate ca urmare a expunerii la azbest este constituit la nivelul Centrului naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti.

    Capitolul IX Sancţiuni


    Articolul 46

    (1) Încălcarea prevederilor prezentei hotărâri atrage răspunderea disciplinară, administrativă, materială, civilă sau penală, după caz, potrivit legislaţiei naţionale care transpune Directiva 89/391/CEE .
    (2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către inspectorii de muncă din cadrul Inspecţiei Muncii şi de către inspectorii de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii.

    Capitolul X Dispoziţii tranzitorii şi finale


    Articolul 47

    (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 septembrie 2006, cu excepţia art. 7 care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.
    (2) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga orice alte dispoziţii contrare.

    Articolul 48

    Prezenta hotărâre transpune prevederile Directivei 83/477/CEE privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 263/1983, împreună cu toate modificările sale, respectiv Directiva 91/382/CEE , publicată în JOCE nr. L 206/1991, Directiva 98/24/CE , publicată în JOCE nr. L 131/1998, şi Directiva 2003/18/CE , publicată în JOCE nr. L 97/2003.
    PRIM-MINISTRU
    CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
    Contrasemnează:
    ---------------
    Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,
    Gheorghe Barbu
    Ministrul economiei şi comerţului,
    Codruţ Ioan Sereş
    Ministrul mediului şi gospodăririi apelor,
    Sulfina Barbu
    Ministrul sănătăţii,
    Gheorghe Eugen Nicolaescu
    Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului,
    Gheorghe Dobre
    p. Ministrul integrării europene,
    Adrian Ciocanea,
    secretar de stat
    Bucureşti, 22 decembrie 2005.
    Nr. 1.875.

    Anexa
    RECOMANDĂRI PRACTICE
    pentru supravegherea clinica a lucrătorilor expusi la pulbere
    provenind din azbest sau din materiale un conţinut de azbest
    1. Conform stadiului actual al cunoştinţelor, expunerea la fibre de azbest poate să provoace următoarele afecţiuni:
    - azbestoza;
    - mezoteliom;
    - cancer pulmonar;
    - cancer gastrointestinal.
    2. Medicul de medicina a muncii sau medicul cu competenţa în medicina de întreprindere, responsabil cu supravegherea medicală a lucrătorilor expusi la azbest, trebuie să cunoască condiţiile sau circumstanţele în care fiecare lucrator a fost expus.
    3. Examinarea sănătăţii lucrătorilor expusi la azbest trebuie să cuprindă:
    - examenul medical la angajare, care să cuprindă cel puţin următoarele:
    a) întocmirea dosarului medical individual;
    b) anamneza profesională;
    c) examenul clinic general şi pe aparate (în special aparatul respirator);
    d) teste ale funcţiei respiratorii (spirometrie şi curba debit-volum);
    e) radiografie pulmonara standard;
    - examenul medical periodic anual, care să cuprindă cel puţin următoarele:
    a) examen clinic general pe aparate (în special aparatul respirator);
    b) teste ale funcţiei respiratorii (spirometrie şi curba debit-volum);
    c) determinarea de corpi azbestozici în sputa;
    - examinari suplimentare (examen citologic al sputei, radiografie pulmonara standard, tomodensitometrie, altele, conform celor mai recente cunoştinţe în materie de medicina a muncii) pentru grupurile de angajaţi cu risc crescut, la recomandarea medicului de medicina a muncii.
    4. Medicul de medicina a muncii sau medicul cu competenţa în medicina de întreprindere, care răspunde de supravegherea sănătăţii, trebuie să hotărască cu privire la examinari suplimentare, cum ar fi testele citologice ale sputei, radiografia toracica sau tomodensitometria, pe baza celor mai recente cunoştinţe în materie de medicina a muncii.
    -------