DECIZIE nr. 832 din 11 octombrie 2012
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 7 decembrie 2012



    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecător
    Acsinte Gaspar - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Ion Predescu - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
    Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Petruţa Ghinea şi Valentin Andrei Ghinea în Dosarul nr. 3.375/299/2011 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 823D/2012.
    La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
    Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.168D/2012 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Claudia Struguţ (fostă Iordache) în Dosarul nr. 574/227/2011 al Tribunalului Suceava - Secţia civilă.
    La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
    Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor.
    Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.
    Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.168D/2012 la Dosarul nr. 823D/2012, care a fost primul înregistrat.
    Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 648 din 19 iunie 2012.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    Prin Încheierea din 23 februarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 3.375/299/2011, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Petruţa Ghinea şi Valentin Andrei Ghinea într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unui act de ieşire din indiviziune - anularea unui certificat de moştenitor.
    Prin Decizia nr. 1.126 din 29 mai 2012, pronunţată în Dosarul nr. 574/227/2011, Tribunalul Suceava - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Claudia Struguţ (fostă Iordache) într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de partaj a bunurilor comune.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 823D/2012, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile criticate încalcă principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale, întrucât prevăd obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru atât pentru operaţiunea de stabilire a masei succesorale, cât şi pentru activităţile care compun această operaţiune, ceea ce duce la o dublă impunere pentru acelaşi serviciu public.
    În Dosarul nr. 1.168D/2012, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine, în esenţă, că prin stabilirea unei taxe judiciare de timbru "extrem de oneroase în plină criză economică" este limitat accesul cetăţenilor la justiţie, iar un cuantum excesiv al acesteia împiedică apărarea corespunzătoare a dreptului de proprietate, în condiţiile în care nu există mijloace financiare suficiente pentru a achita această taxă de timbru, mai ales dacă există posibilitatea ca valoarea taxei judiciare de timbru să depăşească valoarea emolumentului. De asemenea, arată că scutirea sau eşalonarea de la plata taxelor judiciare de timbru nu constituie un remediu eficient, din moment ce această măsură este lăsată la dispoziţia instanţelor de judecată.
    Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti arată că textul criticat nu contravine art. 56 din Constituţie.
    Tribunalul Suceava - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 823D/2012, consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: "Acţiunile şi cererile neevaluabile în bani se taxează astfel: [...]
    c) cereri pentru:
    - stabilirea calităţii de moştenitor - 50 lei/moştenitor - stabilirea masei succesorale - 3% la valoarea masei succesorale;
    - cereri de raport - 3% la valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;
    - cereri de reducţiune a liberalităţilor - 3% la valoarea rezervei care urmează a fi reîntregită prin reducţiunea liberalităţilor;
    - cereri de partaj - 3% la valoarea masei partajabile.
    Separat de această taxă, dacă părţile contestă bunurile de împărţit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciară de timbru se datorează de titularul cererii la valoarea contestată în condiţiile art. 2 alin. (1)".
    În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 56 privind contribuţiile financiare.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:
    1. În ceea ce priveşte susţinerea referitoare la dubla impunere pentru acelaşi serviciu public, Curtea observă că taxarea are ca obiect prestarea unor servicii publice diferite, respectiv una este în materie succesorală, iar cealaltă este o acţiune în pretenţii, care pot fi utilizate atât separat, cât şi ambele deodată, fiecare fiind timbrată ca atare.
    2. Prevederile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 197 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 23 mai 2012, Decizia nr. 648 din 19 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 8 august 2012, sau Decizia nr. 948 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 4 august 2010, prin care Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate.
    Curtea a reţinut că, potrivit dispoziţiilor constituţionale, accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului.
    Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii.
    Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii.
    În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 57. Astfel, acest drept, care cere prin însăşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa.
    De asemenea, Curtea a statuat că, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, justiţiabilii pot obţine scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări de la plata taxelor judiciare de timbru, în acest sens fiind, spre exemplu Decizia nr. 722 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 2 august 2011.
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Petruţa Ghinea şi Valentin Andrei Ghinea în Dosarul nr. 3.375/299/2011 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi de Claudia Struguţ (fostă Iordache) în Dosarul nr. 574/227/2011 al Tribunalului Suceava - Secţia civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 octombrie 2012.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
    AUGUSTIN ZEGREAN
    Magistrat-asistent,
    Ioniţa Cochinţu
    -------