OUG 97 14/07/2005

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 97 din 14 iulie 2005
privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 641 din 20 iulie 2005

Având în vedere faptul că realizarea reformei instituţionale privind administraţia publică a impus reorganizarea activităţii structurilor de stare civilă şi a structurilor de evidenţă informatizată a persoanelor, prin a căror fuziune s-au constituit noi structuri - serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor - organizate la nivelul consiliilor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, precum şi la nivelul consiliilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti,
ţinând cont de aceste modificări structurale, de cele de ordin legislativ, precum şi de importanţa deosebită pe care o au actele de identitate pentru cetăţenii români, aspecte care impun cu necesitate adoptarea unui instrument juridic ale cărui coordonate principale să fie: introducerea unor noi principii în evidenţa populaţiei; dinamica mişcării populaţiei, atât în ţară, cât şi peste hotare; schimbarea criteriilor privind domiciliul, reşedinţa şi punerea în legalitate a cetăţenilor români, în interesul rezolvării operative şi corecte a tuturor situaţiilor existente; stabilirea unor noi termene de valabilitate a actelor de identitate, care să permită identificarea corectă a cetăţenilor, prevenind astfel tentativele de substituire a identităţii, diminuarea birocraţiei existente până în prezent în relaţiile autorităţilor cu cetăţenii,
luând în considerare situaţia extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, determinată de implicaţiile inexistenţei unui cadru juridic eficient, adaptat la realităţile societăţii româneşti, şi pentru respectarea dreptului fiecărui cetăţean de a-şi stabili în mod neîngrădit locul de domiciliu sau reşedinţa, care presupune adoptarea unor măsuri urgente,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Capitolul I Dispoziţii generale

Articolul 1

Prezenta ordonanţă de urgenţă constituie cadrul care reglementează evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, prin care se asigură realizarea raporturilor juridice dintre persoanele fizice, juridice şi instituţiile statului de drept.

Articolul 2

(1) Evidenţa cetăţenilor români reprezintă un sistem naţional de înregistrare şi actualizare a datelor cu caracter personal ale acestora, necesar cunoaşterii populaţiei, mişcării acesteia şi comunicării de date, în interesul cetăţenilor, al statului şi al instituţiilor publice.
(2) Evidenţa cetăţenilor români se ţine după principiul locului de domiciliu al acestora, de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, împreună cu serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, în Registrul permanent de evidenţă a populaţiei din cadrul Sistemului naţional informatic de evidenţă a populaţiei.
(3) Pentru cetăţenii români care au domiciliul în străinătate, evidenţa acestora se ţine după principiul ultimului domiciliu avut în ţară şi după reşedinţa declarată în România.

Articolul 3

Sistemul naţional informatic de evidenţă a populaţiei, denumit în continuare S.N.I.E.P., este administrat de Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumit în continuare C.N.A.B.D.E.P., şi reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate cu mijloace informatice pentru ţinerea evidenţei persoanelor, producerea, eliberarea şi evidenţa documentelor de stare civilă, a cărţilor de identitate, a cărţilor de alegător şi a altor documente necesare persoanei în relaţiile cu statul.

Articolul 4

Registrul permanent de evidenţă a populaţiei, denumit în continuare R.P.E.P., este componenta principală a S.N.I.E.P. şi reprezintă ansamblul datelor cu caracter personal ale cetăţenilor români, rezultate în urma procesării automate, într-o concepţie unitară, în scopul cunoaşterii numărului, structurii şi mişcării populaţiei pe teritoriul ţării.

Articolul 5

(1) Întocmirea, actualizarea, exploatarea şi valorificarea datelor din R.P.E.P. se fac de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, şi de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor.
(2) Administrarea bazelor de date integrate, precum şi producerea cărţilor de identitate şi a cărţilor de alegător, în sistem informatizat, se realizează de către C.N.A.B.D.E.P.
(3) Conţinutul R.P.E.P. se aprobă şi se modifică prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(4) R.P.E.P. funcţionează în sistem deschis, servind ca suport unic pentru furnizarea de date, în condiţiile legii, pentru toate sistemele informatice care prelucrează date nominale privind persoana fizică.
(5) Cetăţenii români sunt înregistraţi în R.P.E.P. la naştere, pe baza datelor de stare civilă din actele de naştere.

Articolul 6

(1) Codul numeric personal, denumit în continuare C.N.P., reprezintă un număr semnificativ ce individualizează o persoană fizică şi constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucrează date cu caracter personal privind persoana fizică.
(2) Codurile numerice personale sunt generate şi administrate prin mijloace informatice de către C.N.A.B.D.E.P., care emite şi distribuie anual către serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti şi Direcţia generală afaceri consulare din Ministerul Afacerilor Externe listele conţinând codurile numerice personale precalculate pentru anul în curs.
(3) Fiecărei persoane fizice i se atribuie, începând de la naştere, un C.N.P. care se înscrie în actele şi certificatele de stare civilă şi se preia în celelalte acte cu caracter oficial, emise pe numele persoanei respective, precum şi în R.P.E.P.
(4) Atribuirea C.N.P. se face, în ţară, de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, iar în străinătate, de către Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, în baza listelor prevăzute la alin. (2).
(5) Pentru situaţii de excepţie, la solicitarea instituţiilor publice menţionate la alin. (2), C.N.A.B.D.E.P. generează coduri numerice personale suplimentare, în vederea atribuirii persoanelor fizice, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
(6) Gestionarea şi verificarea atribuirii C.N.P. revin serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor sub coordonarea Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor.

Capitolul II Organizarea, actualizarea, valorificarea şi administrarea datelor din R.P.E.P.

Articolul 7

Activitatea de evidenţă a persoanelor este organizată pe trei niveluri:
a) la nivel central, de către Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor;
b) la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti, de către serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, respectiv al municipiului Bucureşti;
c) la nivel local şi al sectoarelor municipiului Bucureşti, de către serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor.

Articolul 8

(1) Actualizarea datelor din R.P.E.P. se realizează de Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor şi de serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, pe baza documentelor prezentate de persoana interesată sau comunicate de autorităţi, potrivit atribuţiilor ce le revin, în situaţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
(2) Autorităţile prevăzute la alin. (1) sunt:
a) Ministerul Afacerilor Externe, pentru evenimentele de stare civilă intervenite în străinătate;
b) Ministerul Justiţiei, pentru cei care dobândesc sau pierd cetăţenia română;
c) instanţele judecătoreşti, pentru persoanele care au pierdut drepturile electorale, pentru modificări intervenite ca urmare a divorţului şi pentru cei supuşi interdicţiei de a părăsi o localitate sau de a se afla într-o localitate, în temeiul hotărârilor judecătoreşti care au rămas definitive şi irevocabile;
d) Direcţia generală de paşapoarte, pentru cei care dobândesc sau deţin statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate.

Articolul 9

(1) Datele cu caracter personal ale persoanelor fizice sunt protejate de legea specială şi nu pot fi prelucrate decât în condiţiile prevăzute de aceasta.
(2) Beneficiarii datelor cu caracter personal, comunicate din R.P.E.P., sunt obligaţi să utilizeze datele numai pentru destinaţia stabilită şi să asigure protecţia acestora, în condiţiile legii.

Articolul 10

(1) Furnizarea datelor cu caracter personal din R.P.E.P., la cererea persoanelor fizice şi juridice, se face cu plată, în condiţiile stabilite de lege.
(2) Comunicarea unor date din R.P.E.P. în cadrul unor acţiuni de interes public şi achitarea taxelor corespunzătoare se fac pe bază de protocol încheiat între Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, şi beneficiar.
(3) Pentru acţiuni de interes public care necesită comunicarea unui volum mare de date cu caracter personal, în vederea îndeplinirii unor obligaţii legale ce revin Ministerului Administraţiei şi Internelor, furnizarea datelor din R.P.E.P. se face de către C.N.A.B.D.E.P. şi structurile sale teritoriale.
(4) Furnizarea datelor cu caracter personal prevăzute la alin. (3) se face în condiţiile stabilite de lege, pe bază de protocol încheiat între Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin C.N.A.B.D.E.P., şi beneficiar.
(5) Protocoalele prevăzute la alin. (2) şi (4) conţin în mod obligatoriu destinaţia datelor, volumul şi structura acestora, suportul pe care se livrează şi măsurile de protecţie şi securitate a datelor prevăzute de lege.
(6) Se exceptează de la plata taxelor prevăzute de lege verificările în R.P.E.P. sau, după caz, furnizarea unor date cu caracter personal, solicitate, în scopul exercitării atribuţiilor legale, de către:
a) instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale şi justiţiei;
b) instituţiile publice cu atribuţii în domeniul realizării creanţelor bugetare prin modalităţile de executare silită prevăzute de lege;
c) casele de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti, Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;
d) Ministerul Finanţelor Publice şi structurile subordonate acestuia, în scopul urmăririi impozitului pe venit datorat de persoanele fizice;
e) instituţiile cu atribuţii în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi al asistenţei şi ocrotirii sociale a bătrânilor;
f) alte persoane juridice, în condiţiile prevăzute de lege.

Capitolul III Actele de identitate

Articolul 11

(1) Actul de identitate este documentul care se eliberează, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, cetăţeanului român şi cu care se face dovada identităţii, a domiciliului şi, după caz, a reşedinţei titularului acestuia. Acest document se eliberează începând cu vârsta de 14 ani.
(2) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin act de identitate se înţelege cartea de identitate şi cartea de identitate provizorie.

Articolul 12

Dovada identităţii şi a cetăţeniei române în cazul minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani se face cu certificatul de naştere al acestuia, iar dovada domiciliului se face cu actul de identitate al părintelui la care locuieşte statornic sau cu actul de identitate al reprezentantului său legal, precum şi cu documentele prevăzute la art. 27.

Articolul 13

(1) Actul de identitate se eliberează de către serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă a persoanei fizice, pe baza cererii scrise a acesteia sau, în cazul persoanei fizice puse sub interdicţie, a reprezentantului său legal.
(2) Minorul poate depune cererea pentru eliberarea actului de identitate, personal ori însoţit de unul dintre părinţi sau, după caz, de reprezentantul său legal.
(3) Cererea pentru eliberarea actului de identitate reprezintă formularul-tip pe care cetăţenii români îl completează pentru obţinerea unui act de identitate şi care conţine informaţiile cu caracter personal stabilite de lege pentru constituirea şi actualizarea R.P.E.P.
(4) Cererea pentru eliberarea actului de identitate se semnează în prezenţa lucrătorului serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor şi trebuie să fie însoţită de documentele care fac, potrivit legii, dovada numelui de familie şi a prenumelui, a datei de naştere, a stării civile, a cetăţeniei române, a domiciliului şi, după caz, a reşedinţei.
(5) În cazul pierderii, furtului, distrugerii sau al deteriorării documentelor prevăzute la alin. (4), solicitanţii vor prezenta un alt document oficial pentru certificarea identităţii. În lipsa unui astfel de document este necesară declaraţia unei rude sau, în lipsă, a unei alte persoane care să certifice identitatea solicitantului. Declaraţia trebuie să fie autentificată în condiţiile Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
(6) În situaţia cetăţenilor români care au domiciliul în România şi se află temporar în străinătate, eliberarea cărţii de identitate se poate face prin intermediul altei persoane, pe bază de procură specială, autentificată la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din ţara respectivă.
(7) Termenul de soluţionare a cererilor pentru eliberarea unui act de identitate este de până la 30 de zile, acesta putând fi prelungit cu cel mult 15 zile de către şeful serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor.

Articolul 14

(1) În termen de 15 zile de la împlinirea vârstei de 14 ani, minorul are obligaţia să solicite serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor eliberarea actului de identitate, prezentând, după caz, documentele menţionate la art. 13 alin. (3), (4) sau (5).
(2) Eliberarea primului act de identitate nu se poate face pe bază de procură specială.

Articolul 15

(1) Minorilor care la împlinirea vârstei de 14 ani se găsesc internaţi, în condiţiile legii, în centre specializate aflate sub autoritatea serviciilor publice de asistenţă socială li se eliberează acte de identitate prin grija acestor servicii de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor din raza teritorială de competenţă.
(2) În situaţia în care părinţii celor prevăzuţi la alin. (1) nu sunt cunoscuţi sau nu pot fi identificaţi, la rubrica "Domiciliu" se înscrie adresa centrului respectiv.

Articolul 16

(1) Cartea de identitate se eliberează după cum urmează:
a) prima carte de identitate se eliberează la împlinirea vârstei de 14 ani;
b) pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani, termenul de valabilitate a cărţii de identitate este de 4 ani;
c) pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18-25 ani, termenul de valabilitate a cărţii de identitate este de 7 ani;
d) cărţile de identitate eliberate după împlinirea vârstei de 25 de ani au termen de valabilitate de 10 ani.
(2) După împlinirea vârstei de 55 de ani, cartea de identitate se eliberează cu termen de valabilitate permanent.

Articolul 17

(1) Orice modificări, adăugări sau menţiuni, altele decât cele prevăzute de lege, înscrise în actul de identitate sunt interzise şi atrag nulitatea acestuia.
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), nulitatea se constată de către lucrătorii de poliţie sau de către lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, după caz.
(3) Poliţistul care constată una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) este obligat să reţină actul de identitate respectiv şi să-l depună la cel mai apropiat serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor.

Articolul 18

(1) Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor eliberează o nouă carte de identitate în următoarele cazuri:
a) la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmează a fi preschimbat;
b) dacă s-a modificat numele sau prenumele titularului, prenumele părinţilor, data ori locul naşterii;
c) în cazul schimbării domiciliului;
d) în cazul schimbării denumirii sau a rangului localităţilor şi străzilor, al renumerotării imobilelor sau rearondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau străzilor;
e) în cazul atribuirii unui nou C.N.P.;
f) în cazul deteriorării actului de identitate;
g) în cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate;
h) la expirarea sau revocarea interdicţiei titularului de a se afla în anumite localităţi;
i) când fotografia din cartea de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului;
j) în cazul schimbării sexului;
k) în cazul anulării;
l) pentru preschimbarea buletinelor de identitate.
(2) În termen de 15 zile de la producerea uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-k), titularul sau reprezentantul legal al acestuia este obligat să solicite serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor eliberarea unei noi cărţi de identitate, prezentând documentele prevăzute la art. 13 alin. (3), (4) sau (5).
(3) Cu cel puţin 15 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate, titularul sau reprezentantul legal al acestuia are obligaţia să solicite serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor eliberarea unei noi cărţi de identitate, prezentând documentele prevăzute la art. 13 alin. (3), (4) sau (5).

Articolul 19

(1) Cartea de identitate provizorie se eliberează în următoarele cazuri:
a) când persoana fizică nu posedă toate documentele necesare pentru eliberarea cărţii de identitate;
b) în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care locuiesc temporar în România.
(2) Pentru cartea de identitate provizorie, termenul de valabilitate se stabileşte de serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, dar nu poate depăşi un an.

Articolul 20

Pe actul de identitate se fac menţiuni numai de către lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, referitoare la stabilirea reşedinţei, iar în baza comunicării scrise a organelor abilitate, şi cu privire la interdicţia de a se afla în anumite localităţi sau de a părăsi localitatea de domiciliu.

Articolul 21

(1) Actul de identitate al persoanei fizice reţinute, arestate preventiv sau care execută pedeapsa închisorii se păstrează de către administraţia aresturilor ori a penitenciarelor şi se restituie la punerea în libertate a titularului acestuia.
(2) Actul de identitate al persoanei fizice internate în instituţii de reeducare şi de protecţie socială se păstrează pe durata internării de către administraţia acestor instituţii.

Articolul 22

(1) Titularii actelor de identitate, precum şi autorităţile publice prevăzute la art. 21 sunt obligaţi să ia măsuri pentru a evita deteriorarea, distrugerea, pierderea sau furtul acestora.
(2) Furtul actului de identitate trebuie reclamat de către persoanele fizice şi autorităţile publice menţionate în alin. (1) la unitatea de poliţie pe raza căreia s-a produs, în termen de 24 de ore de la constatare, iar pierderea sau distrugerea documentului, la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă.
(3) Actele de identitate declarate pierdute, distruse sau furate sunt nule de drept.

Articolul 23

(1) Persoana care a găsit un act de identitate, indiferent cine este titularul acestuia, este obligată să îl depună, în cel mai scurt timp posibil, la cea mai apropiată unitate de poliţie sau la cel mai apropiat serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor.
(2) Actul de identitate declarat pierdut sau furat, care a fost ulterior găsit de titular, trebuie predat în termen de 48 de ore la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor unde a fost declarat evenimentul.

Articolul 24

(1) Actul de identitate al unei persoane fizice nu poate fi reţinut în afara cazurilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
(2) Este interzisă darea, primirea sau solicitare actului de identitate drept garanţie pentru prestarea unor servicii, pentru încredinţarea unor bunuri şi valori, pentru plata datoriilor sau în alte scopuri, de către persoanele neautorizate.

Capitolul IV Domiciliul şi reşedinţa

Articolul 25

(1) Domiciliul unei persoane fizice este la adresa unde ea îşi are locuinţa statornică.
(2) Cetăţenii români au dreptul să-şi stabilească sau să-şi schimbe, în mod liber, domiciliul ori reşedinţa, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege.
(3) Cetăţenii români nu pot avea în acelaşi timp decât un singur domiciliu şi/sau o singură reşedinţă. în cazul în care aceştia deţin mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare dintre ele.

Articolul 26

(1) Domiciliul minorului este la părinţii săi sau la acela dintre părinţi la care el locuieşte statornic ori, după caz, la reprezentantul său legal, în cazul în care se află sub tutelă.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul persoanei fizice puse sub interdicţie.

Articolul 27

Dovada domiciliului se poate face cu unul dintre următoarele documente:
a) acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ;
b) declaraţia scrisă de primire în spaţiu a găzduitorului, însoţită de actul de proprietate al acestuia, pentru persoanele care solicită schimbarea domiciliului la o altă persoană fizică;
c) declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil, faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit. a) şi b); pentru minorii şi persoanele fizice puse sub interdicţie, declaraţia se dă şi se semnează de către părinţi sau de către reprezentanţii lor legali;
d) documentul eliberat de primării, din care să rezulte că solicitantul figurează înscris în Registrul agricol, pentru mediul rural.

Articolul 28

Declaraţia scrisă de primire în spaţiu a găzduitorului poate fi dată în faţa lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, a notarului public ori a funcţionarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României.

Articolul 29

Reşedinţa este adresa la care persoana fizică locuieşte temporar mai mult de 15 zile, alta decât cea de domiciliu.

Articolul 30

(1) Persoana care locuieşte temporar, în mod neîntrerupt, mai mult de 15 zile la o altă adresă decât cea de domiciliu este obligată să solicite serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor înscrierea în actul de identitate a menţiunii de stabilire a reşedinţei.
(2) Menţiunea de stabilire a reşedinţei se acordă pentru perioada solicitată, dar nu mai mare de un an, şi are valabilitate pe timpul cât persoana locuieşte în mod efectiv la adresa declarată ca reşedinţă. La expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi menţiuni de stabilire a reşedinţei.

Articolul 31

(1) Pentru înscrierea reşedinţei solicitantul va completa cererea pentru stabilirea reşedinţei, pe care o va depune împreună cu actul său de identitate şi cu documentele prevăzute la art. 27.
(2) Se exceptează de la obligaţia prevăzută la alin. (1):
a) persoana care locuieşte la o altă adresă decât cea de domiciliu, în interesul serviciului sau în scop turistic;
b) persoana internată într-o unitate sanitară/medicală.

Articolul 32

Menţiunea privind reşedinţa se completează pe un autocolant-tip care se aplică pe versoul actului de identitate.

Articolul 33

(1) Persoanelor fizice care nu posedă act de identitate şi sunt internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în unităţi de ocrotire şi de protecţie socială, în şcoli de reeducare sau în alte instituţii li se pot elibera acte de identitate în care se înscrie domiciliul sau reşedinţa la adresa instituţiei respective.
(2) În situaţia în care, din motive obiective, nu poate fi stabilită identitatea persoanelor fizice prevăzute la alin. (1), instituţiile respective sunt obligate să anunţe imediat unitatea de poliţie pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea, care colaborează cu serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor în vederea stabilirii identităţii lor.

Articolul 34

În cazul în care menţiunea din actul de identitate privind stabilirea domiciliului sau a reşedinţei s-a efectuat în baza unui document care ulterior a fost anulat, s-a constatat că era nul, fals ori falsificat, această menţiune este nulă de drept.

Articolul 35

Persoana care găzduieşte o altă persoană, în mod neîntrerupt, pe o perioadă mai mare de 15 zile, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 31 alin. (2) lit. a), are obligaţia de a anunţa poliţia sau serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul unde este situat imobilul.

Articolul 36

(1) Evidenţa locatarilor prin cartea de imobil se ţine în următoarele categorii de imobile care dispun de mai multe unităţi locative, astfel cum acestea sunt definite de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:
a) destinate cazării în comun;
b) care servesc total sau parţial ca locuinţă.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu sunt aplicabile locatarilor imobilelor situate în incinta unităţilor militare, a sediilor misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare sau locuinţelor destinate exclusiv personalului acestora, precum şi, după caz, membrilor familiilor şi persoanelor aflate în îngrijirea acestora.

Articolul 37

(1) Organizarea activităţii de ţinere a evidenţei locatarilor prin cartea de imobil revine Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin unităţile de poliţie.
(2) Cartea de imobil se întocmeşte şi se actualizează de către persoana anume desemnată, cu acordul acesteia, de către proprietarul imobilului sau de asociaţia de proprietari; în cazul asociaţiei de proprietari, responsabilul cărţii de imobil este, de regulă, administratorul sau un membru al comitetului executiv.
(3) Păstrarea, actualizarea şi utilizarea datelor din cartea de imobil de către persoana desemnată în acest sens, conform alin. (2), se fac cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Responsabilul cărţii de imobil are obligaţia să înscrie, pe baza actului de identitate, persoanele care domiciliază sau au reşedinţa în imobilul respectiv şi să o prezinte, la cerere, poliţiştilor sau lucrătorilor serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor.
(5) Cartea de imobil se întocmeşte într-un singur exemplar, care se păstrează la responsabilul cărţii de imobil.

Articolul 38

(1) Persoanele care îşi schimbă domiciliul sau îşi stabilesc reşedinţa sunt obligate să ceară înscrierea în cartea de imobil la noua locuinţă în termen de 15 zile de la mutare.
(2) Persoanele care locuiesc în imobil sunt obligate să prezinte actul de identitate responsabilului cărţii de imobil, la solicitarea acestuia, pentru actualizarea cărţii de imobil.

Articolul 39

La hoteluri şi în alte locuri de cazare în comun, înscrierea în cartea de imobil se face la sosire, prin grija proprietarului sau a administratorului acestora, după caz.

Articolul 40

(1) În cazul în care, în condiţiile legii, se schimbă denumirea unor unităţi administrativ-teritoriale sau se aprobă reorganizarea ori trecerea în alt rang a unei unităţi administrativ-teritoriale, precum şi în situaţia în care se schimbă denumirea străzilor sau se renumerotează imobilele, cheltuielile pentru schimbarea cărţii de identitate şi a celorlalte documente prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se suportă din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale respective.
(2) Pentru eliberarea actelor de identitate persoanelor reţinute sau arestate care nu posedă asemenea documente şi care nu dispun de mijloace financiare, precum şi persoanelor cu handicap şi celor fără venituri, şeful serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor poate acorda scutire de la plata cheltuielilor de producere şi eliberare a actelor de identitate.
(3) Se exceptează de la plata cheltuielilor de producere şi eliberare a actelor de identitate persoanele care sunt victime ale calamităţilor naturale, incendiilor sau ale altor dezastre şi care declară pe propria răspundere, la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor în a cărui rază teritorială domiciliază ori îşi au reşedinţa, faptul că actul de identitate a fost pierdut, distrus sau deteriorat ca urmare a producerii unei astfel de situaţii.

Capitolul V Sancţiuni

Articolul 41

Încălcarea dispoziţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă atrage, după caz, răspunderea civilă, materială, disciplinară, contravenţională sau penală a persoanelor vinovate.

Articolul 42

Constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:
a) nerespectarea dispoziţiilor art. 14 alin. (1), art. 18 alin. (2) şi (3), art. 23 şi art. 37 alin. (4), cu amendă de la 25 lei (RON) la 50 lei (RON);
b) nerespectarea dispoziţiilor art. 24, 38 şi 39, cu amendă de la 40 lei (RON) la 80 lei (RON);
c) nerespectarea dispoziţiilor art. 30 alin. (1) şi art. 35, cu amendă de la 75 lei (RON) la 150 lei (RON).

Articolul 43

Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 42 şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoane împuternicite din cadrul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor şi de către poliţişti.

Articolul 44

Contravenţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Capitolul VI Dispoziţii finale

Articolul 45

Evidenţa manuală a cetăţenilor români constituită pentru perioada 15 iulie 1949 - 1 iulie 2000, pe bază de fişe şi registre, aflată în conservare la Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, se exploatează şi se utilizează în continuare pentru furnizarea unor date, la solicitarea persoanelor fizice şi juridice, precum şi a instituţiilor interesate, în condiţiile legii.

Articolul 46

(1) Formularele-tip utilizate de serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor se completează olograf sau prin alte sisteme de tehnoredactare, cu excepţia rubricii destinate semnăturii, care trebuie completată numai olograf de către solicitantul actului de identitate.
(2) În cazul în care semnarea cererii de către solicitant nu este posibilă, se face menţiune despre aceasta în cerere de către lucrătorul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor care primeşte cererea.

Articolul 47

Forma şi conţinutul actelor de identitate, autocolantului privind stabilirea reşedinţei şi cărţii de imobil se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor şi a C.N.A.B.D.E.P.

Articolul 48

(1) În scopul asigurării resurselor financiare pentru materialele necesare producerii documentelor prevăzute la art. 3, Ministerul Administraţiei şi Internelor prevede sumele necesare, anual, în mod distinct, în bugetul de venituri şi cheltuieli al Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor.
(2) În scopul asigurării resurselor financiare necesare achiziţionării echipamentelor de calcul şi programelor software licenţiate, utilizate pentru producerea cărţilor de identitate şi a cărţilor de alegător, precum şi pentru încheierea şi derularea contractelor de service la aceste echipamente, Ministerul Administraţiei şi Internelor prevede sumele necesare, anual, în mod distinct, în bugetul de venituri şi cheltuieli al C.N.A.B.D.E.P.
(3) Dotarea C.N.A.B.D.E.P. şi a Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor cu materialele necesare îndeplinirii atribuţiilor legale se realizează, prin grija Ministerului Administraţiei şi Internelor, din producţia internă şi din import.
(4) Tehnica, echipamentele, aparatura, softul şi materialele procurate din import în scopul prevăzut la alin. (1) sunt scutite de la plata taxelor vamale.

Articolul 49

(1) C.N.A.B.D.E.P., prin intermediul structurilor sale teritoriale, comunică direcţiilor judeţene de statistică sau, după caz, Direcţiei regionale de statistică a municipiului Bucureşti datele necesare pentru statistica demografică, referitoare la persoanele fizice care îşi schimbă domiciliul ori reşedinţa dintr-o unitate sau subunitate administrativ-teritorială în alta.
(2) Schimbările intervenite în denumirea unor unităţi administrativ-teritoriale, precum şi situaţiile de reorganizare sau de trecere în alt rang a unei unităţi administrativ-teritoriale sunt comunicate C.N.A.B.D.E.P. de către structura de specialitate din cadrul Institutului Naţional de Statistică.
(3) Schimbările prevăzute la alin. (1) şi (2) se comunică în sistem informatic, periodicitatea şi circuitul lor fiind stabilite de Ministerul Administraţiei şi Internelor de comun acord cu Institutul Naţional de Statistică.
(4) Înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea denumirii străzilor, făcută în condiţiile legii, este comunicată birourilor judeţene de administrare a bazelor de date privind evidenţa persoanelor sau, după caz, Serviciului de administrare a bazelor de date privind evidenţa persoanelor Bucureşti, de către consiliile locale, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
(5) Datele prevăzute la alin. (4) se comunică în scris, anexându-se copia hotărârii prin care s-a înfiinţat, s-a desfiinţat sau s-a schimbat denumirea străzilor.

Articolul 50

Ministerul Administraţiei şi Internelor elaborează, în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, norme metodologice de aplicare unitară a prevederilor acesteia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 51

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Guvernul adoptă, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor, normele metodologice pentru comunicarea datelor, care să asigure actualizarea R.P.E.P.

Articolul 52

Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă Legea nr. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 30 septembrie 1996, cu modificările şi completările ulterioare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
────────────────
Ministrul administraţiei şi internelor,
Vasile Blaga
p. Ministrul afacerilor externe,
Anton Niculescu,
secretar de stat
Ministrul muncii,
solidarităţii sociale şi familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul finanţelor publice,
Ionel Popescu
Bucureşti, 14 iulie 2005.
Nr. 97.
____________