LEGE nr. 335 din 3 decembrie 2007camerelor de comerț din România
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 836 din 6 decembrie 2007
    Parlamentul României adoptă prezenta lege.

    Capitolul I Dispoziții generale

    Articolul 1
    (1) Camerele de comerț sunt organizații autonome, neguvernamentale, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică, create în scopul de a reprezenta, apăra și susține interesele membrilor lor și ale comunității de afaceri în raport cu autoritățile publice și cu organismele din țară și din străinătate.(2) Sistemul camerelor de comerț cuprinde:
    a) camerele de comerț județene și a municipiului București, denumite în continuare camere județene;
    b) Camera de Comerț și Industrie a României, denumită în continuare Camera Națională;
    c) camerele de comerț bilaterale.


    Articolul 2
    (1) Comercianții, indiferent de domeniul de activitate, pot constitui în reședințele de județ și în municipiul București camere județene, destinate promovării intereselor membrilor lor pentru dezvoltarea comerțului, industriei, agriculturii și serviciilor, corespunzător cerințelor economiei de piață.(2) În înțelesul prezentei legi, comercianții sunt persoane juridice, fizice și asociații familiale care efectuează în mod obișnuit acte de comerț, societăți comerciale, companii naționale și societăți naționale, regii autonome, grupuri de interes economic cu caracter comercial și organizații cooperatiste, înregistrate la oficiul registrului comerțului din județul respectiv sau al municipiului București, după caz, precum și în alte registre speciale, conform legii.(3) Camerele județene care s-au înființat până la intrarea în vigoare a prezentei legi, din inițiativa comercianților, au dobândit personalitate juridică la data recunoașterii înființării lor prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 3
    (1) Denumirea camera de comerț și industrie poate fi folosită numai de către cele constituite conform Decretului-lege nr. 139/1990 privind camerele de comerț și industrie din România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 12 mai 1990, cu completările ulterioare, și recunoscute prin Hotărârea Guvernului nr. 799/1990 privind recunoașterea înființării unor camere de comerț și industrie teritoriale județene, cu modificările și completările ulterioare, sau de către cele înființate în baza prevederilor prezentei legi, precum și de către acele camere de comerț și industrie bilaterale care sunt recunoscute ca persoane juridice prin hotărâre judecătorească.(2) Denumirea camera de comerț și industrie poate fi completată, în funcție de specificul județului în care se înființează, cu denumirea domeniului de activitate preponderent.(3) Denumirea cameră de comerț poate fi utilizată numai de organizațiile constituite cu respectarea prevederilor prezentei legi.


    Capitolul II Organizarea și funcționarea camerelor județene

    Articolul 4

    Camerele județene au următoarele atribuții principale:
    a) sprijină autoritățile administrației publice locale în scopul dezvoltării economico-sociale a zonei;
    b) sprijină membrii lor în relația economică cu reprezentanțele oficiale ale altor state, cu consulatele și organismele din străinătate, similare camerei județene;
    c) reprezintă și apără interesele comunității de afaceri în raport cu autoritățile române și cu organizații similare din străinătate;
    d) prezintă propuneri instituțiilor abilitate privind promovarea de proiecte de acte normative în domeniul de activitate, pe care le transmit, la cerere sau din proprie inițiativă;
    e) eliberează, la cerere, cu respectarea normelor legale în vigoare și a competențelor stabilite pentru alte instituții, certificate de origine a mărfurilor, certificate privind uzanțele comerciale, firmele înscrise, adnotările și modificările în situația juridică a firmelor, precum și certificate ce atestă existența unor incidente comerciale;
    f) elaborează, la nivel sectorial și de ansamblu, studii și analize economice la solicitarea celor interesați;
    g) promovează în comunitatea de afaceri standardele comerciale și industriale ale Uniunii Europene;
    h) realizează baze de date cuprinzând toate informațiile utile comercianților în exercitarea activității lor, desfășoară activități de informare, documentare și consultanță în afaceri; țin și valorifică, în interesul îmbunătățirii climatului de afaceri, date privind incidentele comerciale;
    i) organizează activitatea de soluționare a litigiilor comerciale și civile prin mediere și arbitraj ad-hoc și instituționalizat;
    j) avizează existența cazurilor de forță majoră și influența acestora asupra executării obligațiilor comercianților;
    k) redactează și publică buletinul camerei județene, cataloage, anuare sau alte publicații de informare, documentare și reclamă comercială;
    l) organizează și administrează târguri, expoziții, saloane, forumuri de afaceri, acțiuni de parteneriat economic în țară și în străinătate, în locații proprii, concesionate sau închiriate;
    m) organizează anual topul firmelor și topul investitorilor, recompensând eforturile comercianților;
    n) desfășoară activități de asistență și consultanță pentru comercianți pe cheltuiala acestora, după cum urmează:1. îndrumarea prealabilă privind formalitățile legale pentru constituirea și modificarea actelor constitutive ale firmelor;2. îndrumarea pentru completarea corectă a cererii de înregistrare și a formularelor tipizate specifice activității registrului comerțului;3. tehnoredactarea cererii de înregistrare;4. proiectarea și execuția siglei și a emblemei pentru firme;5. redactarea declarației pe propria răspundere a fondatorilor, administratorilor, împuterniciților sucursalelor și a cenzorilor că îndeplinesc condițiile prevăzute de lege;6. redactarea actului constitutiv al persoanelor juridice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului;7. depunerea cererii de înregistrare și a documentelor însoțitoare la registrul comerțului;
    o) îndeplinesc și alte atribuții, conform prevederilor legale și statutului propriu.


    Articolul 5

    Camerele județene, în condițiile prevăzute de lege și de statutul propriu, pot:
    a) să organizeze, singure sau în colaborare cu alte instituții, în condițiile legii, instituții de învățământ preuniversitare, cum ar fi: școli comerciale, școli industriale și de meserii;
    b) să organizeze cursuri de perfecționare în domeniile comercial și industrial;
    c) să creeze burse de studii și practică comercială și industrială și să acorde, din fonduri proprii sau atrase, premii de performanță;
    d) să înființeze societăți comerciale ale căror dividende vor constitui sursă de finanțare a activității camerei județene respective.


    Articolul 6
    (1) Autoritățile administrației publice centrale și locale sunt obligate să ofere, fără plată, în condițiile legii, la cererea camerelor județene, toate informațiile cu caracter public necesare exercitării atribuțiilor lor.(2) Camerele județene sunt obligate să furnizeze gratuit autorităților administrației publice locale sau centrale, la cerere, toate informațiile din domeniul de activitate, solicitate în conformitate cu prevederile legale sau convenite prin protocol.


    Articolul 7
    (1) Camerele județene sunt organizate și funcționează în fiecare reședință de județ și în municipiul București.(2) La nivelul fiecărui județ și al municipiului București poate funcționa o singură cameră de comerț.(3) Camerele județene pot constitui sucursale, birouri sau sedii secundare atât în țară, cât și în străinătate, denumite reprezentanțe, în funcție de necesitățile comunității de afaceri, cu hotărârea adunării generale a membrilor lor.(4) Camerele județene se organizează și funcționează potrivit legii și statutelor proprii aprobate de adunarea generală a membrilor lor.(5) În cadrul camerelor județene se pot înființa secțiuni pentru a reprezenta interesele comercianților pe sectoarele de activitate specifice fiecărui județ.


    Articolul 8

    Membrii camerelor județene pot fi:I. Membri individuali:
    a) operatori economici, persoane fizice sau juridice, înregistrați la oficiul registrului comerțului al județului respectiv, indiferent de domeniul de activitate;
    b) sucursalele, reprezentanțele unor societăți comerciale și altele asemenea, fără personalitate juridică, legal înregistrate la oficiul registrului comerțului din teritoriu și autorizate să funcționeze.
    II. Membri colectivi:
    a) filialele camerelor de comerț bilaterale;
    b) asociațiile profesionale locale;
    c) organizații patronale existente în teritoriu.
    III. Membri onorifici:– cadre didactice, oameni de știință, specialiști în economie și legislație comercială, personalități ale vieții publice din teritoriu și alții asemenea.


    Articolul 9
    (1) Membrii camerelor județene au următoarele drepturi:
    a) să participe la alegeri în secțiunile existente pentru a fi desemnați ca membri ai adunării generale a reprezentanților, dacă numărul membrilor camerei județene respective este de peste 500;
    b) să aleagă și să fie aleși în organele de conducere ale camerei județene;
    c) să beneficieze, în condițiile legii și ale statutului, de toate serviciile oferite de camera județeană;
    d) să participe, prin asociere sau subscripție, la societățile înființate de camera județeană, având ca scop prestarea de servicii în interesul membrilor săi;
    e) să sesizeze camera județeană despre problemele care privesc interesele generale ale comercianților, în vederea promovării acestora în fața autorităților și a forurilor competente;
    f) să sesizeze adunarea generală sau colegiul de conducere cu privire la eventualele nereguli în funcționarea camerei județene;
    g) să facă propuneri organelor de conducere în ceea ce privește îmbunătățirea activității.
    (2) Prin statutele proprii și în conformitate cu prevederile prezentei legi, camerele județene pot stabili și alte drepturi ale membrilor.


    Articolul 10

    Membrii camerelor județene au următoarele obligații:
    a) să respecte prevederile prezentei legi și ale statutului camerei județene, precum și hotărârile organelor colective de conducere;
    b) să contribuie la îndeplinirea obiectivelor camerei județene;
    c) să achite cotizația, conform prevederilor statutare;
    d) să își desfășoare activitatea cu respectarea prevederilor legii, a uzanțelor comerciale; să evite orice acte de concurență neloială.


    Articolul 11

    Calitatea de membru se dobândește și se pierde în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale statutului fiecărei camere județene.


    Articolul 12
    (1) Nu pot fi membri ai camerelor județene: minorii, interzișii, cei puși sub control judiciar și cei care au suferit o condamnare definitivă pentru fapte cu caracter comercial.(2) Membrii camerei județene, sancționați conform prevederilor alin. (1), sunt radiați de pe listele de membri ai camerei și pierd dreptul de a participa la activitatea organelor colective de conducere ale camerei județene.


    Articolul 13
    (1) Fiecare membru al camerei județene, membru individual sau colectiv, are dreptul la un vot deliberativ.(2) Membrii onorifici au drept de vot consultativ.(3) Dreptul de reprezentare ca membru în adunarea generală din partea unei persoane juridice se exercită de către administratori-delegați, directorii societății, procuratorii cu semnătură având dreptul de a angaja societatea, organizația ori asociația sau orice membru desemnat de adunarea generală a asociaților ori de către consiliul de administrație, cu procură specială, și se pierde odată cu încetarea situației pe care persoanele o au în întreprinderile respective.


    Articolul 14
    (1) În raport cu numărul membrilor și cu obiectul său de activitate, camera județeană se poate organiza pe secțiuni. Secțiunile se organizează de către adunarea generală înainte de alegeri, respectiv la fiecare 4 ani.(2) Secțiunile prevăzute la alin. (1) se vor stabili în conformitate cu prevederile statutare ale fiecărei camere județene.


    Articolul 15

    Organele de conducere ale camerelor județene sunt:
    a) adunarea generală sau adunarea generală a reprezentanților secțiunilor, după caz;
    b) organele de conducere alese:– președintele;– colegiul de conducere;
    c) organele de conducere executive, numite în conformitate cu prevederile statutului propriu.


    Articolul 16
    (1) Adunarea generală ori, după caz, adunarea generală a reprezentanților se întrunește anual în ședință ordinară sau, ori de câte ori este necesar, în ședință extraordinară, la inițiativa președintelui sau a unei treimi din numărul membrilor săi.(2) În cazul în care camera județeană este organizată pe secțiuni, colegiul de conducere decide constituirea adunării generale a reprezentanților, cu o normă de reprezentare a secțiunilor stabilită de către acesta, conform prevederilor statutului propriu.(3) În adunarea generală pe secțiuni, reprezentanții sunt aleși de membrii acestora prin vot.(4) Procedura de vot se stabilește prin statutul propriu al camerei județene.(5) Statutul fiecărei camere județene trebuie să respecte prevederile statutului-cadru elaborat și aprobat de adunarea generală a Camerei Naționale.


    Articolul 17
    (1) Colegiul de conducere este compus dintr-un număr impar de persoane, cuprins între 7 și 25 de membri, în funcție de numărul de membri ai camerei județene.(2) Numărul de membri ai colegiului de conducere este stabilit prin statutul propriu al fiecărei camere județene.(3) Adunarea generală sau, după caz, adunarea generală a reprezentanților alege membrii colegiului de conducere și comisia de cenzori prin vot secret, prin procedură stabilită conform statutului propriu.(4) Durata mandatului membrilor colegiului de conducere este de 4 ani.(5) Adunarea generală sau adunarea generală a reprezentanților, după caz, alege, prin vot secret, președintele camerei județene dintre toți membrii colegiului de conducere.


    Articolul 18
    (1) Colegiul de conducere al camerei județene, după constituirea sa, va alege dintre membrii săi, prin vot secret și cu majoritatea voturilor membrilor care îl compun, 1-4 vicepreședinți.(2) Președintele, vicepreședinții și membrii colegiului de conducere nu pot fi salariați ai camerei județene. Ei pot primi indemnizație pentru participarea la activitatea colegiului de conducere. Nivelul indemnizației va fi stabilit prin hotărâre a adunării generale a membrilor camerei județene.


    Articolul 19

    Conducerea executivă a camerei județene, precum și angajații au interdicția de a avea interese economice care să între în conflict de interese cu scopul camerei județene respective.


    Articolul 20
    (1) Competențele, atribuțiile și răspunderile organelor de conducere ale camerei județene se stabilesc în conformitate cu prevederile prezentei legi și cu statutul propriu.(2) Competențele, atribuțiile și răspunderile funcțiilor din structura organizatorică executivă se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare al camerei județene, aprobat de adunarea generală.


    Articolul 21
    (1) Veniturile camerelor județene se constituie din:
    a) cotizațiile membrilor;
    b) tarifele percepute pentru activitățile efectuate în conformitate cu legislația în vigoare și cu prevederile statutare;
    c) comisioane;
    d) veniturile realizate din activități desfășurate în condițiile legii și pe baza statutului;
    e) subvenții, sponsorizări și donații ale persoanelor fizice sau juridice, legate testamentare;
    f) venituri și/sau dividende ale societăților comerciale la care camera județeană este acționară sau asociată;
    g) tarifele aferente unor activități concesionate din partea statului;
    h) orice alte venituri realizate din activitatea desfășurată, în condițiile prevăzute de statut și de legislația în vigoare.
    (2) Nivelul cotizațiilor se aprobă de către adunarea generală a fiecărei camere județene.(3) Nivelurile tarifelor se aprobă de către colegiul de conducere al fiecărei camere județene, la propunerea conducerii executive a acesteia.


    Articolul 22
    (1) Exercițiul financiar al camerelor județene începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie ale anului respectiv.(2) Camerele județene sunt obligate ca, în termen de 30 de zile de la aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli de către adunarea generală sau de către adunarea generală a reprezentanților, după caz, să îl publice în buletinul camerei județene.(3) Modul de utilizare a subvențiilor de la bugetul de stat este supus controlului Curții de Conturi.


    Articolul 23

    Camerele județene vor contribui la acoperirea în parte a cheltuielilor de funcționare a Camerei Naționale cu o cotă-parte din veniturile lor, stabilită de adunarea generală a Camerei Naționale, cu consultarea tuturor camerelor județene.


    Capitolul III Organizarea și funcționarea Camerei Naționale

    Articolul 24
    (1) Camera Națională este organizație neguvernamentală, autonomă, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, ce reprezintă, sprijină și apără interesele generale ale comunității de afaceri din România, urmărind promovarea și dezvoltarea industriei, comerțului, serviciilor și agriculturii, în concordanță cu cerințele economiei de piață.(2) Sediul Camerei Naționale este în capitala țării.


    Articolul 25
    (1) Membrii Camerei Naționale pot fi:
    a) membri de drept, categorie alcătuită din persoane juridice a căror personalitate juridică a fost recunoscută prin hotărâre a Guvernului emisă în baza Decretului-lege nr. 139/1990, cu completările ulterioare;
    b) membri asociați, categorie alcătuită din persoane juridice înscrise în Registrul asociațiilor și fundațiilor sau în Registrul patronatelor;
    c) membri de onoare, categorie alcătuită din persoane fizice.
    (2) Calitatea prevăzută la alin. (1) lit. a) se obține prin aderare, odată cu intrarea în vigoare a prezentei legi.(3) Calitatea prevăzută la alin. (1) lit. b) și c) se obține în conformitate cu prevederile statutului propriu adoptat potrivit dispozițiilor prezentei legi.


    Articolul 26

    Camera Națională este organizată și își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile prezentei legi și cu statutul propriu aprobat de adunarea generală, cu votul majorității membrilor de drept.


    Articolul 27

    Camera Națională este continuatoarea de drept a Camerei de Comerț și Industrie a României, reglementată prin Decretul-lege nr. 139/1990, cu completările ulterioare.


    Articolul 28
    (1) Camera Națională îndeplinește atribuțiile și își exercită competențele în conformitate cu statutul propriu și cu prevederile prezentei legi.(2) Camera Națională îndeplinește următoarele atribuții principale:
    a) ține evidența proprie a situației firmelor comerciale și a emblemelor comerciale la nivel național;
    b) reprezintă față de Guvern și autorități centrale, precum și pe plan internațional camerele județene și ceilalți membri în probleme de interes general;
    c) organizează târguri naționale și internaționale ale României și participarea României la târguri și expoziții în străinătate sub pavilion național;
    d) are și poate constitui societăți comerciale pentru organizarea de târguri și expoziții, pentru publicitate și reclamă comercială, protecția proprietății intelectuale și alte prestări de servicii în folosul comunității de afaceri;
    e) organizează activitatea de mediere și de soluționare prin arbitraj a litigiilor comerciale și civile, interne și internaționale, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă, de legile speciale în domeniu și de convențiile internaționale la care România este parte;
    f) poate organiza reprezentanțe în străinătate și poate desemna un reprezentant permanent la Misiunea României pe lângă Uniunea Europeană;
    g) eliberează, la cerere, certificate de origine pentru mărfurile românești, certificate preferențiale vamale și carnete pentru admiterea temporară a mărfurilor scutite de taxe vamale;
    h) avizează, la cerere, modelele de formulare de facturi, procurile și alte documente pentru comerțul internațional;
    i) avizează, la cerere, pentru societățile românești, pe bază de documentație, existența cazurilor de forță majoră și efectele acestora asupra executării obligațiilor comerciale internaționale;
    j) organizează "Topul național al firmelor din România" și alte topuri de anvergură națională și internațională;
    k) îndeplinește alte atribuții prevăzute în acte normative și în statutul propriu.


    Articolul 29
    (1) Curtea de Arbitraj Comercial Internațional este o instituție permanentă de arbitraj, fără personalitate juridică și funcționează pe lângă Camera Națională.(2) Activitatea Curții de Arbitraj Comercial Internațional este coordonată de către un colegiu condus de președintele Curții.(3) Regulamentul de organizare și funcționare al Curții de Arbitraj Comercial Internațional, precum și al colegiului acesteia este aprobat de Colegiul de conducere al Camerei Naționale.(4) Președintele și Colegiul Curții de Arbitraj Comercial Internațional sunt propuși de către președintele Camerei Naționale și aprobați de către Colegiul de conducere al Camerei Naționale.(5) Regulile de procedură ale Curții de Arbitraj Comercial Internațional se propun de către președintele Curții și se aprobă de către colegiul acesteia.


    Articolul 30
    (1) Normele privind taxele arbitrale și onorariile arbitrilor se aprobă de Colegiul de conducere al Camerei Naționale, la propunerea Colegiului Curții de Arbitraj Comercial Internațional.(2) Taxele arbitrale sunt destinate acoperirii cheltuielilor legate de activitatea de soluționare a litigiilor, plății onorariilor arbitrilor și documentării acestora, cheltuielilor de secretariat și altor cheltuieli necesare funcționării Curții de Arbitraj Comercial Internațional.


    Articolul 31

    Organele de conducere ale Camerei Naționale sunt:
    a) adunarea generală;
    b) organele de conducere alese:– colegiul de conducere;– biroul de conducere;– președintele;
    c) organele de conducere executive, numite în conformitate cu statutul propriu.


    Articolul 32
    (1) Adunarea generală a Camerei Naționale are structura prevăzută la art. 25 alin. (1).(2) Categoria membrilor prevăzută la art. 25 alin. (1) lit. a) are drept de vot deliberativ, iar categoriile prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. b) și c) au drept de vot consultativ.(3) Adunarea generală se întrunește anual, în ședințe ordinare și, ori de câte ori este necesar, în ședințe extraordinare, la convocarea președintelui Camerei Naționale sau, după caz, a unei treimi din numărul membrilor colegiului de conducere.


    Articolul 33
    (1) Convocarea adunării generale se face cu cel puțin 15 zile înainte de data fixată pentru ținerea acesteia.(2) Convocarea se va face prin scrisoare, fax sau e-mail și va cuprinde și ordinea de zi.(3) Dacă în adunarea generală se va discuta aprobarea sau modificarea statutului, proiectul de statut, respectiv modificările propuse, se transmit integral odată cu convocarea.(4) În caz de refuz din partea președintelui sau de incapacitate a acestuia, adunarea generală poate fi convocată de către colegiul de conducere, în urma cererii unei treimi din numărul membrilor acestuia sau a unui număr de cel puțin jumătate din numărul total al membrilor de drept.


    Articolul 34
    (1) Colegiul de conducere al Camerei Naționale se compune din 27 de membri, astfel:
    a) 22 de membri aleși de adunarea generală dintre categoriile de membri prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a);
    b) 3 membri aleși de adunarea generală din cadrul categoriei prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. b);
    c) un membru ales de adunarea generală din cadrul categoriei prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. c);
    d) președintele Curții de Arbitraj Comercial Internațional.
    (2) În ședințele colegiului de conducere, toți membrii acestuia au drept de vot deliberativ.(3) Mandatul membrilor colegiului de conducere este de 5 ani.(4) Membrii colegiului de conducere nu pot fi salariați ai Camerei Naționale.(5) Membrii colegiului de conducere pot primi o indemnizație pentru participarea la activitatea acestuia. Nivelul indemnizației va fi stabilit prin hotărâre a Adunării generale a membrilor Camerei Naționale.(6) Colegiul de conducere se întrunește în urma convocării președintelui, o dată la 3 luni sau ori de câte ori este necesar; convocarea se poate face și în baza prevederilor art. 33 alin. (4).


    Articolul 35

    Principalele atribuții ale Colegiului de conducere al Camerei Naționale sunt:
    a) alege vicepreședinții Camerei Naționale;
    b) asigură conducerea Camerei Naționale;
    c) duce la îndeplinire hotărârile adunării generale;
    d) administrează patrimoniul deținut de Camera Națională în conformitate cu prevederile legale și ale statutului;
    e) redactează și publică Buletinul Oficial al Camerei de Comerț și Industrie a României;
    f) îndeplinește orice alte atribuții date prin lege și statut.


    Articolul 36
    (1) Adunarea generală alege președintele dintre membrii colegiului de conducere, conform prevederilor statutului.(2) După constituire, colegiul de conducere alege dintre membrii săi, conform prevederilor statutului propriu, 4 vicepreședinți.(3) Mandatul președintelui și vicepreședinților este de 5 ani și poate fi reînnoit o singură dată.(4) Alegerea membrilor colegiului, a președintelui și a vicepreședinților se face prin vot secret.(5) Funcția de președinte al Camerei Naționale este incompatibilă cu cea de președinte al Curții de Arbitraj Comercial Internațional.


    Articolul 37

    Conducerea executivă a Camerei Naționale și rezolvarea problemelor curente sunt asigurate în conformitate cu prevederile statutului propriu.


    Articolul 38

    Activitatea curentă a Camerei Naționale este asigurată, conform prevederilor statutare, de biroul de conducere format din președinte și vicepreședinți.


    Articolul 39

    Președintele Camerei Naționale are următoarele atribuții principale:
    a) reprezintă și angajează Camera Națională în relațiile cu persoane fizice și juridice, din țară și din străinătate;
    b) încheie, modifică și desface, în condițiile legii, contractele de muncă ale salariaților Camerei Naționale;
    c) urmărește ducerea la îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale, ale colegiului și biroului de conducere;
    d) urmărește realizarea bugetului de venituri și cheltuieli al Camerei Naționale, aprobat de adunarea generală;
    e) convoacă adunarea generală, în conformitate cu prevederile art. 33;
    f) convoacă și conduce ședințele biroului și colegiului de conducere;
    g) îndeplinește orice alte atribuții stabilite de adunarea generală și de colegiul de conducere.


    Articolul 40
    (1) Veniturile Camerei Naționale se constituie din:
    a) cotizații ale membrilor;
    b) tarife percepute pentru activitățile efectuate în conformitate cu legislația în vigoare și cu prevederile statutare;
    c) comisioane;
    d) donații, sponsorizări ale persoanelor fizice sau juridice, legate testamentare;
    e) venituri și/sau dividende de la societățile comerciale la care Camera Națională este acționară sau asociată;
    f) orice alte venituri realizate din activitatea desfășurată, în condițiile prevăzute de statut și de prezenta lege;
    g) cotă-parte din veniturile camerelor județene, conform prevederilor art. 23.
    (2) Nivelul cotizațiilor se stabilește prin hotărâre a Adunării generale a membrilor Camerei Naționale, la propunerea colegiului său de conducere.(3) Nivelul tarifelor se aprobă de către Colegiul de conducere al Camerei Naționale.


    Articolul 41

    Bugetul de venituri și cheltuieli al Camerei Naționale se propune de colegiul de conducere și se aprobă de adunarea generală ordinară.


    Articolul 42
    (1) Pentru controlul gestiunii camerelor județene și a Camerei Naționale, va funcționa pe lângă fiecare cameră o comisie de cenzori, aleasă de adunarea generală, în conformitate cu prevederile statutare, compusă din 3 persoane cu studii superioare economice, dintre care cel puțin două să aibă calificarea de expert contabil, independente de sistemul camerelor de comerț.(2) Comisia de cenzori își desfășoară activitatea conform statutului.(3) La sfârșitul anului financiar, comisia de cenzori examinează contul de gestiune al anului expirat, situația financiară și inventarul și întocmește un raport, din care un exemplar se atașează la darea de seamă anuală a Colegiului de conducere al Camerei Naționale și se publică în Buletinul Oficial al Camerei de Comerț și Industrie a României, împreună cu execuția bugetară.


    Articolul 43
    (1) Colegiul de conducere al Camerei Naționale poate fi dizolvat în următoarele condiții:
    a) când se descompletează la mai puțin de jumătate plus unu din numărul membrilor aleși;
    b) pentru gestiune frauduloasă, care se va constata pe baza unui raport întocmit de comisia de cenzori sau în urma rezultatului definitiv al unei acțiuni de control al organelor autorizate legal.
    (2) În caz de dizolvare pentru gestiune financiară frauduloasă, comisia de cenzori va stabili și cuantumul daunelor și persoanele de la care se recuperează.(3) O copie de pe procesul-verbal de control se va publică în primul număr al Buletinului Oficial al Camerei de Comerț și Industrie a României.(4) Dizolvarea colegiului de conducere se face prin hotărâre a adunării generale extraordinare, convocată în mod excepțional, în conformitate cu prevederile prezentei legi, la cererea comisiei de cenzori, întemeiată pe o anchetă prealabilă la care au luat parte toate părțile.(5) Când colegiul de conducere este dizolvat, prin însăși hotărârea de dizolvare se va constitui un colegiu interimar alcătuit din 7 membri, aleși de către adunarea generală extraordinară dintre membrii de drept ai Adunării generale a Camerei Naționale și se va fixa data noilor alegeri.(6) Alegerea unui nou colegiu de conducere se va face în termen de două luni de la dizolvare.(7) Prevederile alin. (1)-(6) se aplică corespunzător și în cazul camerelor județene.


    Articolul 44

    Colegiile de conducere interimare ale Camerei Naționale și ale camerelor județene vor funcționa și vor avea drepturile și obligațiile prevăzute în statutele proprii.


    Articolul 45

    Autoritățile administrației publice centrale și locale sunt obligate să acorde sprijin camerelor, în vederea realizării scopului pentru care au fost înființate și realizării acțiunilor pe care le inițiază, în folosul dezvoltării economice pe plan național și în teritoriu.


    Capitolul IV Camerele de comerț bilaterale

    Articolul 46

    Camerele de comerț bilaterale, denumite în continuare camere bilaterale, sunt organizații autonome, neguvernamentale, apolitice, cu caracter nonprofit, cu personalitate juridică, create în scopul dezvoltării relațiilor economice ale României cu țările pentru care au fost create și promovării, apărării și susținerii intereselor economice ale comunității de afaceri în raport cu autoritățile publice și cu organismele din țară și străinătate.


    Articolul 47
    (1) Camerele bilaterale se înființează la inițiativa comercianților, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, și dobândesc personalitate juridică la data înregistrării lor în Registrul asociațiilor și fundațiilor. La cererea de înregistrare a camerelor bilaterale se vor anexa avizul ministerului de resort și avizul Camerei Naționale.(2) Camerele bilaterale se dizolvă și se lichidează, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005.(3) Pe teritoriul României nu pot exista două sau mai multe camere bilaterale privind aceleași state. Este obligatoriu pentru camerele bilaterale înființate pe teritoriul României ca unul dintre state să fie România.


    Capitolul V Dispoziții tranzitorii și finale

    Articolul 48
    (1) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Oficiul Național al Registrului Comerțului și oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale vor crea condițiile necesare pentru accesul camerelor județene și al Camerei Naționale la toate datele necesare îndeplinirii atribuțiilor lor legale.(2) În acest sens, în termenul prevăzut la alin. (1), Ministerul Justiției și Camera Națională vor încheia un protocol de colaborare.


    Articolul 49

    Camera Națională, camerele județene și camerele bilaterale își continuă activitatea în baza statutelor proprii care se modifică corespunzător prevederilor prezentei legi în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.


    Articolul 50

    La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul-lege nr. 139/1990 privind camerele de comerț și industrie din România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 12 mai 1990, cu completările ulterioare.

    Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condițiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
    PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
    BOGDAN OLTEANU
    PREȘEDINTELE SENATULUI
    NICOLAE VĂCĂROIU

    București, 3 decembrie 2007.
    Nr. 335.
    --------