LEGE-CADRU nr. 339 din 12 iulie 2004
privind descentralizareaPublicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 26 iulie 2004
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Capitolul I Principii generale
Articolul 1
Prezenta lege reglementează principiile fundamentale şi regulile generale, precum şi cadrul instituţional pentru desfăşurarea procesului de descentralizare administrativă şi financiară în România.
Articolul 2
În înţelesul prezentei legi, descentralizarea reprezintă procesul transferului de autoritate şi responsabilitate administrativă şi financiară de la nivel central la nivel local.
Articolul 3
Procesul de descentralizare se desfăşoară în beneficiul cetăţeanului prin întărirea puterii şi rolului administraţiei publice locale în scopul dezvoltării economico-sociale durabile a unităţilor administrativ-teritoriale.
Articolul 4
Principiile pe baza cărora se desfăşoară procesul de descentralizare în România sunt următoarele:
a) principiul subsidiarităţii; ...
b) egalitatea cetăţenilor în faţa autorităţilor administraţiei publice locale; ...
c) garantarea calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor de către autorităţile administraţiei publice, independent de locul de rezidenţă al acestora; ...
d) stimularea competiţiei ca mijloc de creştere a eficienţei serviciilor publice; ...
e) exercitarea competenţelor de către autorităţile administraţiei publice locale situate pe nivelul administrativ cel mai apropiat de cetăţean; ...
f) asigurarea unui echilibru între descentralizarea administrativă şi descentralizarea financiară la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale; ...
g) transparenţa actului decizional bazat pe accesul cetăţenilor la informaţia publică şi participarea acestora la luarea deciziei; ...
h) asigurarea descentralizării financiare bazate pe reguli transparente cu privire la calculul resurselor financiare alocate unităţilor administrativ-teritoriale. ...
Articolul 5
Unităţile administrativ-teritoriale se administrează în mod autonom de către consiliile locale, consiliile judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, care dispun de autoritate deliberativă, şi de către preşedinţii consiliilor judeţene şi primari, care dispun de autoritate executivă pentru exercitarea competenţelor lor.
Articolul 6
(1) Autorităţile administraţiei publice locale beneficiază de dreptul la experiment. ...
(2) În exercitarea dreptului la experiment autorităţile administraţiei publice locale pot organiza, pe durată determinată, centre-pilot pentru implementarea deciziilor cu privire la descentralizarea anumitor competenţe de la nivel central la nivel local, înainte de generalizarea acestora la nivel naţional prin legea descentralizării privind responsabilităţile locale. ...
Articolul 7
În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi dintre autorităţile administraţiei publice locale nu există raporturi de subordonare, potrivit legii.
Articolul 8
Cetăţenii cu drept de vot, locuitori ai unei unităţi administrativ-teritoriale, pot solicita, în condiţiile prevăzute de lege, înscrierea pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local, consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti a unei probleme ce intră în competenţa acestuia.
Articolul 9
La iniţiativa autorităţilor administraţiei publice locale, pentru probleme de interes deosebit din unităţile administrativ-teritoriale pot fi consultaţi locuitorii, prin referendum local, în condiţiile legii.
Capitolul II Repartizarea competenţelor autorităţilor administraţiei publice locale
Secţiunea 1 Comunele şi oraşele
Articolul 10
(1) Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în problemele de interes local. ...
(2) Consiliul local exercită competenţele prevăzute de lege. ...
(3) Aceste competenţe vor fi completate prin legea descentralizării privind responsabilităţile locale. ...
Articolul 11
(1) Primarul este şeful administraţiei publice locale şi îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. ...
(2) Primarul reprezintă comuna sau oraşul în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie. ...
(3) Primarul asigură respectarea actelor normative la nivel local. ...
(4) Cazurile în care primarul are nevoie de un mandat special vor fi stabilite prin lege. ...
Articolul 12
Primarul aplică hotărârile consiliului local şi îndeplineşte atribuţiile ce îi revin potrivit legii, soluţionând operativ problemele curente ale colectivităţii care l-a ales.
Articolul 13
(1) Primarul asigură ordinea publică şi siguranţa locuitorilor, prin intermediul poliţiei, jandarmeriei, pompierilor şi unităţilor de protecţie civilă, care au obligaţia să răspundă solicitărilor sale. ...
(2) Primarul îndrumă, supraveghează şi controlează activitatea Poliţiei Comunitare, în condiţiile legii. ...
Secţiunea a 2-a Judeţele
Articolul 14
(1) Consiliul judeţean are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în problemele de interes judeţean. ...
(2) Consiliul judeţean exercită competenţele prevăzute de lege. ...
(3) Aceste competenţe vor fi completate prin legea descentralizării privind responsabilităţile locale. ...
Articolul 15
Preşedintele consiliului judeţean asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului judeţean şi îndeplineşte atribuţiile stabilite prin lege.
Secţiunea a 3-a Municipiul Bucureşti
Articolul 16
(1) Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti au iniţiativă şi hotărăsc în problemele de interes pentru municipiul Bucureşti, respectiv pentru sectoarele acestuia, exercitând în acest sens atribuţiile stabilite de lege. ...
(2) Primarul general al municipiului Bucureşti asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi îndeplineşte atribuţiile stabilite de lege. ...
(3) Primarii sectoarelor municipiului Bucureşti asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliilor locale de sector şi îndeplinesc atribuţiile stabilite de lege. ...
Capitolul III Cooperarea dintre autorităţile administraţiei publice locale
Articolul 17
(1) Autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor şi judeţelor pot decide, în mod liber, constituirea unor organisme de cooperare între unităţi administrativ-teritoriale şi să le încredinţeze o parte din competenţele lor. ...
(2) În cazul asocierii mai multor autorităţi ale administraţiei publice locale, una dintre acestea poate exercita un rol de coordonare în ceea ce priveşte interesele comune, în condiţiile acordului care a intervenit între ele şi ale prevederilor legale. Condiţiile legale pentru realizarea acestor asocieri vor fi stabilite prin legea privind cooperarea dintre autorităţile administraţiei publice locale. ...
Articolul 18
Comunele, oraşele şi judeţele pot angaja acţiuni de cooperare descentralizată în cadrul relaţiilor lor internaţionale, cu respectarea procedurilor de avizare din partea autorităţilor centrale de resort.
Capitolul IV Derularea procesului de descentralizare
Articolul 19
Regulile pe baza cărora se desfăşoară procesul de descentralizare în România sunt:
a) descentralizarea competenţelor de la nivel central la nivel local se face etapizat; etapele procesului de descentralizare sunt prevăzute în Strategia actualizată a Guvernului României pentru accelerarea reformei în administraţia publică; ...
b) crearea structurilor tehnice specifice pentru realizarea şi monitorizarea fiecărei etape din cadrul procesului de descentralizare, potrivit art. 20; ...
c) stabilirea măsurilor în cadrul fiecărei etape a procesului de descentralizare numai după analiza rezultatelor etapei anterioare. Analizele şi rezultatele sunt discutate public la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale şi al structurilor asociative ale acestora, implicate în procesul de descentralizare; ...
d) desfăşurarea unor faze-pilot pentru implementarea deciziilor cu privire la descentralizarea anumitor competenţe de la nivel central la nivel local, înainte de generalizarea acestora la nivel naţional; ...
e) monitorizarea rezultatelor fiecărei măsuri luate în procesul de descentralizare, pe baza unui sistem de indicatori de performanţă elaborat de structurile prevăzute la lit. b) şi aprobat prin hotărâre a Guvernului. ...
Articolul 20
Pentru realizarea şi monitorizarea procesului de descentralizare se înfiinţează structuri tehnice specifice la nivel ministerial, interministerial, judeţean şi interjudeţean:
a) Comitetul tehnic interministerial, condus de ministrul administraţiei şi internelor în calitate de coordonator al reformei administraţiei publice, asistat din punct de vedere tehnic de Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice, care asigură coordonarea şi managementul procesului de descentralizare; ...
b) grupurile de lucru pentru descentralizarea competenţelor, constituite la nivelul fiecărui minister şi al celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale prin ordin al ministrului sau al conducătorului acestora; ...
c) comitetul tehnic judeţean pentru descentralizare, constituit la nivelul fiecărui judeţ, care va efectua analize de impact şi propuneri cu privire la descentralizarea anumitor competenţe; comitetele tehnice judeţene pentru descentralizare participă la negocierile directe privind transferul de competenţe şi responsabilităţi de la nivel central la nivel local; ...
d) comitetele tehnice judeţene pentru descentralizare se pot constitui în comitete interjudeţene care se întrunesc ori de câte ori este necesar, la solicitarea expresă a acestora, în cazul în care există o problemă comună la nivelul mai multor judeţe. ...
Articolul 21
Modul de funcţionare şi atribuţiile structurilor prevăzute la art. 20 vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Articolul 22
Guvernul organizează în ultimul semestru al fiecărui an un forum pe tema descentralizării, împreună cu structurile asociative ale autorităţilor locale.
Articolul 23
Guvernul supune în fiecare an Parlamentului un raport privind implementarea măsurilor de descentralizare.
Capitolul V Dispoziţii financiare
Articolul 24
Autorităţile administraţiei publice locale beneficiază de resurse financiare de care dispun în mod liber pentru exercitarea competenţelor ce le revin potrivit legii.
Articolul 25
Impozitele şi taxele locale se stabilesc de consiliile locale, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, în limitele şi în condiţiile legii.
Articolul 26
Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se constituie, potrivit legii, din:
a) venituri proprii; ...
b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; ...
c) subvenţii primite de la bugetul de stat sau de la alte bugete; ...
d) alte venituri; ...
e) donaţii şi sponsorizări. ...
Articolul 27
Cheltuielile bugetare se înscriu şi se aprobă în buget pe categorii de cheltuieli grupate după natura economică şi destinaţia acestora.
Articolul 28
Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document pentru a se asigura utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice locale.
Articolul 29
Veniturile proprii şi alte venituri ale autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă, pentru fiecare nivel al administraţiei publice locale, o parte determinantă din veniturile bugetului general al unităţilor administrativ-teritoriale, în condiţiile legii.
Articolul 30
Orice transfer de competenţe între stat şi autorităţile locale este însoţit de asigurarea resurselor echivalente celor destinate anterior exercitării acestor competenţe.
Articolul 31
(1) Descentralizarea financiară operează pe baza unor mecanisme de echilibrare financiară vizând asigurarea egalităţii dintre autorităţile locale de acelaşi nivel. ...
(2) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale se repartizează pe judeţe, în funcţie de criterii aprobate prin lege. ...
Capitolul VI Dispoziţii finale
Articolul 32
Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
Bucureşti, 12 iulie 2004.
Nr. 339.
_______________