LEGE (A) 84 24/07/1995

LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*)
Legea învăţământului
(actualizată până la data de 10 iulie 2004*)

EMITENT

PARLAMENTUL

----------------
*) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 606 din 10 decembrie 1999. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. până la data de 10 iulie 2004, cu modificările şi completările aduse de: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 30 din 14 aprilie 2000 respinsă de LEGEA nr. 113 din 14 martie 2002; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 130 din 30 iunie 2000; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 206 din 15 noiembrie 2000; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 2 din 4 ianuarie 2001; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 32 din 26 februarie 2001; LEGEA nr. 98 din 26 martie 2001; LEGEA nr. 159 din 7 aprilie 2001; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 123 din 8 octombrie 2001; LEGEA nr. 713 din 3 decembrie 2001; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 184 din 20 decembrie 2001; RECTIFICAREA nr. 713 din 3 decembrie 2001; LEGEA nr. 345 din 1 iunie 2002 abrogată de LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003; LEGEA nr. 520 din 17 iulie 2002; LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 68 din 14 august 2003; ORDONANTA nr. 59 din 22 august 2003*****); ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 110 din 24 octombrie 2003; LEGEA nr. 34 din 11 martie 2004; LEGEA nr. 288 din 24 iunie 2004.
**) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 151/1999 privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 3 august 1999, dându-se articolelor şi alineatelor o noua numerotare şi actualizandu-se unele denumiri.
Legea nr. 84/1995 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1996 şi a mai fost modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 36/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 14 iulie 1997, şi prin Legea nr. 151/1999.
***) NOTA C.T.C.E.:
Conform art. 11 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 2 din 4 ianuarie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 10 din 9 ianuarie 2001, se înfiinţează Ministerul Educaţiei şi Cercetării ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, prin reorganizarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi a Agenţiei Naţionale pentru Ştiinţa, Tehnologie şi Inovare, care se desfiinţează. În consecinţa, denumirile Ministerul Educaţiei Naţionale şi Agenţia Naţionala pentru Ştiinţa, Tehnologie şi Inovare, se înlocuiesc cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
****) NOTA C.T.C.E.:
Conform art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 68 din 14 august 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 590 din 19 august 2003 se înlocuieşte denumirea "Ministerul Educaţiei şi Cercetării" cu denumirea "Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului".
*****) NOTA C.T.C.E.:
Conform lit. a) a alin. (2) al art. 136 din ORDONANTA nr. 59 din 22 august 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 615 din 29 august 2003, ordonanţa care intră în vigoare în data de 27 noiembrie 2003, începând cu data de 1 ianuarie 2006, se abroga art. 173 alin. (3) din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;

Titlul I Dispoziţii generale

Articolul 1

Prezenta lege reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţământ.

Articolul 2

În România învăţământul constituie prioritate naţionala.

Articolul 3

(1) Învăţământul urmăreşte realizarea idealului educaţional, întemeiat pe tradiţiile umaniste, pe valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii româneşti, şi contribuie la păstrarea identităţii naţionale.
(2) Idealul educaţional al şcolii româneşti consta în dezvoltarea libera, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi creative.

Articolul 4

(1) Învăţământul are ca finalitate formarea personalităţii umane prin:
a) însuşirea cunoştinţelor ştiinţifice, a valorilor culturii naţionale şi universale;
b) formarea capacităţilor intelectuale, a disponibilităţilor afective şi a abilităţilor practice prin asimilarea de cunoştinţe umaniste, ştiinţifice, tehnice şi estetice;
c) asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală, necesare instruirii şi autoinstruirii pe durata întregii vieţi;
d) educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnităţii şi al tolerantei, al schimbului liber de opinii;
e) cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice, a respectului pentru natura şi mediul înconjurător;
f) dezvoltarea armonioasă a individului prin educaţie fizica, educaţie igienico-sanitară şi practicarea sportului;
g) profesionalizarea tinerei generaţii pentru desfăşurarea unor activităţi utile, producătoare de bunuri materiale şi spirituale.
(2) Învăţământul asigura cultivarea dragostei faţă de ţara, faţă de trecutul istoric şi de tradiţiile poporului român.
(3) Finalităţile şcolii româneşti se realizează prin strategii şi tehnici moderne de instruire şi educare, susţinute de ştiinţele educaţiei şi de practica şcolară, conform obiectivelor fiecărui nivel de învăţământ.

Articolul 5

(1) Cetăţenii României au drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ, indiferent de condiţia socială şi materială, de sex, rasa, naţionalitate, apartenenţa politică sau religioasă.
(2) Statul promovează principiile învăţământului democratic şi garantează dreptul la educaţie diferenţiată, pe baza pluralismului educaţional, în beneficiul individului şi al întregii societăţi.
(3) Statul promovează principiile educaţiei permanente.

Articolul 6

Învăţământul obligatoriu este de 10 clase. Frecventarea obligatorie a învăţământului de 10 clase, forma de zi, încetează la vârsta de 18 ani.
------------
Art. 6 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Articolul 7

(1) Învăţământul de stat este gratuit.
(2) Pentru unele activităţi se pot percepe taxe în condiţiile stabilite de prezenta lege.
(3) Învăţământul de stat este finanţat de la bugetul de stat şi de la bugetele locale. Fondurile destinate învăţământului sunt nominalizate distinct în bugetul de stat şi în bugetele locale.
(4) Învăţământul poate fi finanţat şi direct de către agenţi economici, precum şi de alte persoane fizice sau juridice.
(5) Învăţământul poate fi susţinut prin burse, credite de studii, taxe, donaţii, sponsorizări, surse proprii şi alte surse legale.
(6) Statul îi sprijină material, cu precădere, pe elevii şi studenţii care obţin rezultate foarte bune la învăţătura şi dovedesc aptitudini deosebite pentru formarea lor în domeniul unei profesiuni.
(7) Statul şi alţi factori interesaţi subvenţionează activităţile de performanţă, de nivel naţional şi internaţional, ale elevilor şi studenţilor.
(8) Instituţiile şi unităţile de învăţământ sunt persoane juridice, cu excepţia şcolilor care au numai clasele I-IV.

Articolul 8

(1) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. Acesta se desfăşoară, în condiţiile prezentei legi, şi în limbile minorităţilor naţionale, precum şi în limbi de circulaţie internationala.
(2) În fiecare localitate se organizează şi funcţionează unităţi de învăţământ sau formaţiuni de studiu cu limba de predare română şi, după caz, cu predarea în limbile minorităţilor naţionale ori se asigura şcolarizarea în limba maternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil.
-------------
Alin. (2) al art. 8 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(3) Invatarea în şcoala a limbii române, ca limba oficială de stat, este obligatorie pentru toţi cetăţenii români, indiferent de naţionalitate. Planurile de învăţământ trebuie să cuprindă numărul necesar de ore şi, totodată, se vor asigura condiţiile care să permită însuşirea limbii oficiale de stat.
(4) Atât în învăţământul de stat, cat şi în cel particular documentele şcolare şi universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, se întocmesc în limba română. Celelalte înscrisuri şcolare şi universitare pot fi redactate în limba de predare.
(5) Unităţile şi instituţiile de învăţământ pot efectua şi emite, la cerere, traduceri oficiale ale documentelor şi ale altor înscrisuri şcolare şi universitare proprii.

Articolul 9

(1) Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ Religia ca disciplina şcolară, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul părinţilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea.
(2) La solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz situaţia şcolară se încheie fără aceasta disciplina. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina.
(3) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului organizarea unui învăţământ teologic specific pregătirii personalului de cult şi activităţii social-misionare a cultelor, numai pentru absolvenţii învăţământului gimnazial sau liceal, după caz, proporţional cu ponderea numerică a fiecărui cult în configuraţia religioasă a tarii, potrivit recensamantului oficial reactualizat. Înfiinţarea şi funcţionarea acestui învăţământ se fac potrivit legii.
(4) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a înfiinţa şi administra propriile unităţi şi instituţii de învăţământ particulare, conform legii.
(5) Curriculumul specific învăţământului preuniversitar teologic se elaborează de către cultul respectiv, se avizează de Secretariatul de Stat pentru Culte şi se aproba de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Curriculumul învăţământului preuniversitar particular, organizat de culte, altul decât cel teologic, se elaborează şi se aproba conform legii. Pentru învăţământul superior curriculumul se elaborează şi se aproba potrivit legii.

Articolul 10

(1) Reţeaua unităţilor învăţământului de stat este organizată şi aprobată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în colaborare şi cu sprijinul administraţiei publice locale, în concordanta cu dinamica demografică şi cu necesităţile de formare profesională, actuale şi de perspectiva. Reţeaua instituţiilor învăţământului de stat este organizată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului conform legii.
(2) Autorităţile locale şi agenţii economici pot înfiinţa şi finanta unităţi şcolare în condiţiile legii.
(3) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului poate aproba organizarea de unităţi şi instituţii de învăţământ în care predarea să se facă în limbi de circulaţie internationala, în condiţiile prezentei legi. În aceste şcoli Limba şi literatura română, Istoria românilor şi Geografia României se predau şi se examinează în limba română.
(4) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului poate aproba organizarea de unităţi de învăţământ sau de clase constituite din elevi capabili de performanţe.
(5) În condiţiile prezentei legi se pot organiza unităţi de învăţământ cu predarea în limba română pe lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale României în străinătate.
(6) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, are obligaţia sa sprijine învăţământul în limba maternă în ţările în care trăiesc români, cu respectarea legislaţiei statului respectiv.

Articolul 11

(1) Învăţământul nu se subordonează scopurilor şi doctrinelor promovate de partide sau de alte formaţiuni politice.
(2) În unităţile şi în spaţiile de învăţământ se interzic crearea şi funcţionarea partidelor sau altor formaţiuni politice, precum şi desfăşurarea activităţilor de organizare şi propaganda politica.
(3) În învăţământ se interzice prozelitismul religios.
(4) În spaţiile destinate procesului de învăţământ, în unităţi de cercetare ştiinţifică, biblioteci, edituri şi tipografii ale instituţiilor de învăţământ, în cămine, internate, cantine, cluburi, case de cultura ale studenţilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere şcolare, baze şi complexe cultural-sportive, palate şi cluburi ale copiilor şi elevilor sunt interzise activităţile care încalcă normele generale de moralitate, primejduind sănătatea fizica sau psihică a tineretului.

Articolul 12

(1) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pe baza consultării celorlalte instituţii şi ministere interesate, proiectează, fundamentează şi aplica strategia globală a învăţământului, stabileşte obiectivele sistemului de învăţământ în ansamblul sau, precum şi obiectivele educaţionale pe niveluri şi profiluri de învăţământ.
(2) Organizarea şi conţinutul învăţământului nu pot fi structurate după criterii exclusiviste şi discriminatorii de ordin ideologic, politic, religios sau etnic. Nu sunt considerate a fi structurate după criterii exclusiviste şi discriminatorii unităţile şi instituţiile de învăţământ create din nevoi de ordin religios sau lingvistic, în care predarea corespunde alegerii părinţilor sau a tutorilor legal instituiţi ai elevilor.
(3) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, consultând factorii interesaţi în organizarea unor forme şi tipuri specifice de învăţământ, răspunde de elaborarea curriculumului: planuri de învăţământ, programe şi manuale şcolare pentru învăţământul preuniversitar. În învăţământul superior curriculumul se stabileşte conform autonomiei universitare şi standardelor naţionale.

Articolul 13

Autonomia universitară este garantată.

Articolul 14

(1) În sistemul naţional de învăţământ, de stat şi particular, pot fi iniţiate şi organizate alternative educaţionale, cu acordul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, conform legii.
(2) Evaluarea şi acreditarea alternativelor educaţionale se fac de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, potrivit legii.

Titlul II Sistemul naţional de învăţământ

Capitolul I Dispoziţii comune

Articolul 15

(1) Sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de diferite tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii de instruire şi educare.
(2) Sistemul naţional de învăţământ cuprinde unităţi şi instituţii de învăţământ de stat şi particulare.
(3) Privatizarea instituţiilor şi a unităţilor de învăţământ de stat este interzisă.
(4) Învăţământul este organizat pe niveluri, asigurând coerenta şi continuitatea instruirii şi educaţiei, în concordanta cu particularităţile de vârsta şi individuale.
(5) Sistemul naţional de învăţământ cuprinde următoarele niveluri:
a) învăţământ preşcolar: grupa mica; grupa mijlocie; grupa mare, pregătitoare pentru şcoala;
b) învăţământ primar: clasele I-IV;
c) învăţământ secundar, care cuprinde:
1. învăţământ secundar inferior, organizat în doua cicluri care se succed: gimnaziu, clasele V-VIII, şi ciclul inferior al liceului sau şcoala de arte şi meserii, clasele IX-X;
2. învăţământ secundar superior: ciclul superior al liceului, clasele XI-XII/XIII, precedat, după caz, de anul de completare;
d) învăţământ postliceal;
e) învăţământ superior: învăţământ universitar şi învăţământ postuniversitar.
(6) Sistemul naţional de învăţământ cuprinde şi educaţia permanenta.
(7) Învăţământul preşcolar, primar, secundar şi postliceal constituie învăţământul preuniversitar. Ciclul inferior şi ciclul superior al liceului constituie învăţământul liceal. Şcoala de arte şi meserii şi anul de completare constituie învăţământul profesional.
(8) Învăţământul primar şi secundar inferior constituie învăţământul obligatoriu.
(9) Învăţământul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele şcolare, Ministerului Educaţiei şi Cercetării, iar învăţământul superior este coordonat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu respectarea autonomiei universitare.
(10) Formele de organizare a învăţământului sunt: învăţământ de zi, seral, cu frecventa redusă, la distanta, comasat şi, pentru copiii cu nevoi educative speciale, nedeplasabili, cu şcolarizare la domiciliu.
(11) Învăţământul obligatoriu este învăţământ de zi. În mod excepţional, pentru persoanele care au depăşit cu mai mult de 2 ani vârsta corespunzătoare clasei, învăţământul obligatoriu se poate organiza şi în alte forme de învăţământ, conform alin. (8), pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(12) În sistemul de învăţământ pot funcţiona unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie.
(13) În raport cu condiţiile existente pot funcţiona, sub conducere unica, unităţi de învăţământ în care se organizează mai multe niveluri/cicluri de învăţământ.
(14) În cadrul sistemului naţional de învăţământ, sub coordonarea şi controlul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului se pot înfiinţa şi pot funcţiona, conform legii, structuri de învăţământ organizate prin cooperare între unităţi şi instituţii din ţara şi din străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale.
-------------
Art. 15 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Articolul 16

(1) Sistemul naţional de învăţământ are caracter deschis. În învăţământul preuniversitar trecerea elevilor de la o unitate şcolară la alta, de la un profil la altul şi de la o filiera la alta este posibila în condiţiile stabilite prin regulament al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. În învăţământul superior caracterul deschis este asigurat prin Carta universitară.
(2) Elevii şi studenţii cu aptitudini şi performanţe şcolare excepţionale pot promova 2 ani de studii într-un an şcolar sau universitar.

Articolul 17

(1) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, inspectoratele şcolare şi autorităţile administraţiei publice locale asigura condiţiile necesare pentru ca elevii sa frecventeze cursurile primare şi gimnaziale, de regula, în localităţile în care aceştia domiciliază.
(2) În situaţii justificate, copiilor din grupa mare, pregătitoare pentru şcoala, şi elevilor din învăţământul obligatoriu, şcolarizaţi într-o alta localitate, li se asigura, după caz, servicii de transport, masa şi internat, cu sprijinul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, al autorităţilor administraţiei publice locale, al agenţilor economici, al comunităţilor locale, al societăţilor de binefacere şi al altor persoane juridice sau fizice.
-------------
Alin. (2) al art. 17 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(3) La cererea părinţilor şi în funcţie de resursele locale existente, unităţile de învăţământ pot organiza cu elevii, după orele de curs, activităţi educative şi de invatare sub supravegherea personalului didactic şi/sau didactic auxiliar.
-------------
Alin. (3) al art. 17 a fost introdus de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Capitolul II Învăţământul preşcolar

Articolul 18

(1) Învăţământul preşcolar se organizează pentru copii în vârsta de 3-6/7 ani, în grădiniţe cu program normal, prelungit şi săptămânal.
-------------
Alin. (1) al art. 18 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(2) Grădiniţele se înfiinţează de către inspectoratele şcolare.
(3) Agenţii economici şi alte persoane juridice, precum şi persoanele fizice pot înfiinţa şi finanta grădiniţe, cu acordul inspectoratelor şcolare, în condiţiile legii.

Articolul 19

(1) Pentru asigurarea continuităţii între învăţământul preşcolar şi cel primar se generalizeaza grupa mare, pregătitoare pentru şcoala.
(2) Administraţia locală şi inspectoratul şcolar vor asigura resursele umane, materiale şi financiare, necesare cuprinderii copiilor de vârsta 5-6/7 ani în grupa mare, pregătitoare pentru şcoala.
-------------
Art. 19 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Capitolul III Învăţământul primar

Articolul 20

(1) Învăţământul primar se organizează şi funcţionează, de regula, cu program de dimineata, în cadrul unităţilor de învăţământ cu clasele I-IV, I-VIII, I-X sau I-XII/XIII.
(2) În clasa I sunt înscrişi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar.
(3) La cererea scrisă a părinţilor, tutorilor sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa I şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârşitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare.
(4) La cererea scrisă a părinţilor, tutorilor sau a susţinătorilor legali, înscrierea în clasa I a copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar va fi amânată cu un an.
(5) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului poate aproba organizarea de cursuri de pregătire în vederea promovării claselor I-IV pentru persoanele care, din diferite motive, nu au absolvit învăţământul primar până la vârsta de 14 ani.
-------------
Art. 20 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Capitolul IV Învăţământul secundar

Secţiunea 1 Învăţământul gimnazial

Ciclul gimnazial
--------------
Titlul Secţiunii 1 a Cap. IV a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Articolul 21

Ciclul gimnazial se organizează şi funcţionează în cadrul unităţilor de învăţământ cu clasele I-VIII, V-VIII, V-X, I-X, I-XII/XIII sau V-XII/XIII.
-------------
Art. 21 a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Articolul 22

(1) Accesul absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a ciclului inferior al liceului sau a şcolii de arte şi meserii se realizează prin procedura de selecţie şi repartizare, reglementată conform metodologiei Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, care se da publicităţii până la începutul anului şcolar.
(2) Procedura de selecţie şi repartizare se bazează pe rezultatele evaluării competentelor dobândite în cadrul ciclului gimnazial. Evaluarea competentelor se realizează conform standardelor naţionale de evaluare.
------------
Art. 22 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Secţiunea a 2-a Învăţământul liceal

Ciclul inferior al liceului
------------
Titlul Secţiunii a 2-a a Cap. IV a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Articolul 23

(1) Ciclul inferior al liceului se organizează şi funcţionează în cadrul unităţilor de învăţământ cu clasele I-X, V-X, I-XII/XIII, V-XII/XIII sau IX-XII/XIII.
(2) Reţeaua liceelor de stat este aprobată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, la propunerea inspectoratelor şcolare, cu consultarea altor factori interesaţi şi ca rezultat al evaluării instituţionale realizate de Comisia Naţionala de Evaluare Instituţională. Reţeaua, numărul de locuri şi de clase se aproba anual, în funcţie de cerinţele locale şi naţionale, şi se dau publicităţii cu 6 luni înainte de începerea anului şcolar.
(3) Învăţământul liceal seral, cu frecventa redusă şi la distanta, poate funcţiona, în condiţiile legii, în unităţi de învăţământ stabilite de inspectoratele şcolare.
(4) Absolvenţii ciclului inferior al liceului dobândesc certificat de absolvire, portofoliu personal pentru educaţie permanenta şi, la cerere, foaia matricola.
------------
Art. 23 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Articolul 24

(1) Învăţământul liceal funcţionează, de regula, cu următoarele filiere şi profiluri:
a) filiera teoretică, cu profilurile umanist şi real;
b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, exploatarea resurselor naturale şi protecţia mediului;
c) filiera vocationala, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic.
-------------
Lit. d) a alin. (1) al art. 24 a fost eliminata prin abrogarea pct. 1 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 130 din 30 iunie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 306 din 4 iulie 2000 de către LEGEA nr. 98 din 26 martie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 157 din 29 martie 2001.
-------------
NOTA C.T.C.E.:
*) Conform pct. 17 din anexa la ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspenda aplicarea ORDONANŢEI DE URGENTA nr. 130 din 30 iunie 2000 aflată în procedura de legiferare, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de către Parlament. Pe perioada acestei suspendări se aplică reglementările în materie existente la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă.
Prin LEGEA nr. 98 din 26 martie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 157 din 29 martie 2001 a fost aprobată cu modificări ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 130 din 30 iunie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 306 din 4 iulie 2000.
(2) Liceele se organizează cu unul sau mai multe profiluri. În cadrul acestor profiluri se pot organiza, cu aprobarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, clase cu specializări mai restrânse şi clase speciale pentru elevi cu aptitudini şi performanţe excepţionale.
(3) Durata studiilor în învăţământul liceal poate fi, după caz, de 4 sau de 5 ani şi este stabilită de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
-------------
Alin. (3) al art. 24 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(4) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului poate restructura profilurile şi specializările în raport cu dinamica profesiilor şi a ocupatiilor de pe piaţa forţei de muncă.

Secţiunea a 2^1-a Ciclul superior al liceului

------------
Secţiunea a 2^1-a a Cap. IV a fost introdusă de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Articolul 25

(1) Trecerea din ciclul inferior în ciclul superior al liceului este reglementată prin metodologia Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, care se da publicităţii la începutul anului şcolar precedent admiterii.
(2) Ciclul superior al liceului se organizează şi funcţionează în cadrul unităţilor de învăţământ cu clasele I-XII/XIII, V-XII/XIII sau IX-XII/XIII.
(3) Înscrierea în ciclul superior al liceului, cursuri de zi, se poate face în primii 2 ani de la absolvirea ciclului inferior, respectiv a anului de completare, dacă la data începerii anului şcolar elevul nu a depăşit vârsta de 18 ani.
(4) Ciclul superior al liceului, formele seral, cu frecventa redusă şi la distanta, poate funcţiona, în condiţiile legii, în unităţi de învăţământ stabilite de inspectoratele şcolare.
(5) Ciclul superior al liceului funcţionează cu filierele, profilurile şi specializările stabilite prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, în raport cu dinamica profesiunilor, meseriilor şi ocupatiilor de pe piaţa forţei de muncă.
(6) În funcţie de filiera, de profil şi de specializare, durata studiilor în cadrul ciclului superior al liceului este de 2 sau de 3 ani şi este stabilită de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
------------
Art. 25 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Articolul 26

(1) Finalizarea studiilor liceale se atesta printr-un certificat de absolvire, care conferă dreptul de acces, în condiţiile legii, în învăţământul postliceal, dreptul de sustinere a examenului naţional de bacalaureat, respectiv a examenului de certificare/atestare a competentelor profesionale.
(2) Absolvenţii ciclului superior al liceului dobândesc şi portofoliul personal pentru educaţie permanenta şi, la cerere, foaia matricola.
(3) Absolvenţii ciclului superior al liceului care susţin şi promovează examenul naţional de bacalaureat dobândesc şi diploma de bacalaureat, care le da dreptul de acces în învăţământul superior, în condiţiile legii.
(4) Examenul naţional de bacalaureat consta în susţinerea a doua, respectiv trei probe comune şi a trei probe diferenţiate în funcţie de filiera şi de profil.
A. Probele comune sunt:
a) limba şi literatura română, scris şi oral;
b) una dintre limbile moderne de circulaţie internationala studiate în liceu;
c) limba maternă, scris şi oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; limba şi literatura într-o limbă de circulaţie internationala, pentru elevii care au urmat studiile liceale cu limba de predare în limba de circulaţie internationala respectiva.
B. Probele de examen diferenţiate în funcţie de filiera, profil, specializare şi de opţiunea elevului sunt:
Filiera teoretică:
a) Profil umanist:
1. istorie sau geografie;
2. o proba la alegere din aria curriculara, corespunzător specializării;
3. o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior.
b) Profil real:
1. matematica;
2. o proba la alegere din aria curriculara, corespunzător specializării;
3. o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior.
Filiera tehnologică:
a) matematica, pentru toate profilurile şi specializările;
b) o proba la alegere din aria curriculara "tehnologii", în funcţie de specializarea aleasă de elev;
c) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele alese anterior.
Filiera vocationala:
a) istorie sau geografie ori o disciplina socioumană, respectiv matematica sau ştiinţe, în funcţie de profil;
b) o proba la alegere din ariile curriculare specifice profilului şi specializării; ariile curriculare sunt stabilite de comun acord de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi ministerele interesate;
c) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele alese anterior.
(5) Pentru anumite filiere, profiluri, respectiv specializări, stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, absolvenţii ciclului superior al liceului pot susţine un examen de certificare sau, după caz, de atestare a competentelor profesionale, separat de examenul de bacalaureat, în condiţiile legii.
(6) Absolvenţii ciclului superior al liceului care susţin şi promovează examenul de certificare/atestare a competentelor profesionale dobândesc certificat de calificare profesională nivel 3, respectiv atestat de competente profesionale.
(7) Lista cuprinzând probele de examen, conţinutul programelor de examen şi modul de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat şi a examenului de certificare, respectiv de atestare a competentelor profesionale, se stabileşte prin metodologii elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi se da publicităţii până la data începerii anului şcolar precedent examenelor.
(8) La întocmirea listei cuprinzând probele de examen şi la stabilirea conţinutului programelor de bacalaureat pot fi consultate şi instituţiile de învăţământ superior.
(9) În cazul întreruperii studiilor se recunoaşte fiecare an şcolar promovat. La cerere, se eliberează un document de certificare a studiilor efectuate şi portofoliul personal pentru educaţie permanenta, completat la zi.
------------
Art. 26 a fost modificat de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Articolul 27

(1) Examenul de bacalaureat se susţine în faţa unei comisii stabilite de inspectoratul şcolar. Comisia este condusă de un preşedinte, numit de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului dintre cadrele didactice universitare de predare, având titlul ştiinţific de doctor.
(2) În decursul unui an solar se organizează doua sesiuni de bacalaureat. Rezultatele examenului de bacalaureat sunt publice.
(3) Comisiile sunt alcătuite din profesori de la alte licee decât cele în care se susţine bacalaureatul.
(4) Numărul comisiilor şi numărul unităţilor de învăţământ în care se desfăşoară examenul de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(5) Candidaţii proveniţi din învăţământul de stat pot susţine examenul de bacalaureat şi examenul de certificare, respectiv atestare a competentelor profesionale, fără taxa, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
------------
Alin. (5) al art. 27 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(6) Examenul naţional de bacalaureat se considera promovat dacă au fost promovate toate probele. În cazul nepromovării examenului naţional de bacalaureat, probele promovate sunt recunoscute, la cerere, în sesiunile ulterioare.
------------
Alin. (6) al art. 27 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Articolul 28

(1) În urma promovării examenului de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat. Eliberarea certificatului de calificare profesională şi, respectiv, a atestatului de competente profesionale nu este condiţionată de promovarea examenului de bacalaureat.
(2) Absolvenţii care au promovat toate clasele din intervalul IX-XII/XIII cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de bacalaureat au obţinut media 10 primesc diploma de merit.
------------
Art. 28 a fost modificat de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Secţiunea a 3-a Învăţământul profesional

Învăţământul din şcolile de arte şi meserii
------------
Titlul Secţiunii a 3-a a Cap. IV a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Articolul 29

(1) În şcolile de arte şi meserii se organizează învăţământ pentru profesionalizare, în scopul calificării de nivel 1 pe domenii ocupationale.
(2) Şcolile de arte şi meserii pot funcţiona independent sau în cadrul unităţilor de învăţământ cu clasele I-X, I-XII/XIII, V-X, V-XII/XIII sau IX-XII/XIII.
------------
Art. 29 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Articolul 30

(1) Reţeaua de stat a şcolilor de arte şi meserii este organizată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu consultarea factorilor interesaţi.
------------
Alin. (1) al art. 30 a fost modificat de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(2) Reţeaua de stat a şcolilor de arte şi meserii, meseriile şi calificarile pentru care se şcolarizează şi numărul de locuri aferente se dau publicităţii cu 6 luni înainte de începerea anului şcolar.
------------
Alin. (2) al art. 30 a fost modificat de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(3) Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare se elaborează şi se aproba de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu consultarea factorilor interesaţi, pe baza standardelor de pregătire profesională şi, după caz, a standardelor ocupationale.
------------
Art. 31 a fost abrogat de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Articolul 32

(1) Unităţile de învăţământ pot organiza, la cererea factorilor interesaţi, pe bază de contract, cursuri de calificare şi de conversie profesională, cu respectarea standardelor ocupationale, precum şi alte servicii educaţionale.
(2) Agenţii economici care asigura, după caz, pe bază de contract cu unităţile de învăţământ, burse de şcolarizare, stagii de instruire practica a elevilor, dotarea spaţiilor de instruire, locuri de muncă pentru absolvenţi pot beneficia de facilităţi fiscale, potrivit unei metodologii aprobate prin hotărâre a Guvernului.
------------
Art. 32 a fost modificat de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
------------
Art. 33 a fost abrogat de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Articolul 34

(1) Absolvenţii şcolilor de arte şi meserii dobândesc certificat de absolvire şi portofoliu personal pentru educaţie permanenta şi, la cerere, foaia matricola.
(2) Absolvenţii care susţin şi promovează examenul de certificare a competentelor profesionale dobândesc şi certificat de calificare profesională nivel 1.
(3) Sistemul de certificare a nivelului de calificare şi a competentelor profesionale dobândite în cadrul învăţământului preuniversitar se organizează pe baza reglementărilor comune ale Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi ale Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.
------------
Art. 34 a fost modificat de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Articolul 35

Organizarea învăţământului din şcolile de arte şi meserii şi a examenului de certificare a competentelor profesionale se reglementează de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului prin metodologii specifice.
------------
Art. 35 a fost modificat de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Secţiunea a 4-a Anul de completare

------------
Secţiunea a 4-a a Cap. IV a fost introdusă de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Articolul 36

(1) Absolvenţii şcolilor de arte şi meserii cu certificat de absolvire şi cu certificat de calificare profesională nivel 1 au dreptul la continuarea studiilor în învăţământul secundar superior, în condiţiile prezentei legi.
(2) Pentru a avea acces în ciclul superior al liceului, absolvenţii prevăzuţi la alin. (1) trebuie să urmeze şi sa absolveasca, în condiţiile legii, anul de completare.
(3) Absolvenţii anului de completare dobândesc certificat de absolvire, portofoliul personal pentru educaţie permanenta şi, la cerere, foaia matricola.
(4) Absolvenţii anului de completare care susţin şi promovează examenul de certificare a competentelor profesionale dobândesc şi certificat de calificare profesională nivel 2.
(5) Absolvenţii anului de completare cu certificat de calificare profesională nivel 2 şi certificat de absolvire pot continua studiile în ciclul superior al liceului, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi date publicităţii cu un an înainte de începutul anului şcolar.
(6) Reţeaua unităţilor de învăţământ de stat care şcolarizează elevi în anul de completare este organizată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu consultarea factorilor interesaţi.
(7) Reţeaua unităţilor de învăţământ de stat care şcolarizează elevi în anul de completare, meseriile şi calificarile pentru care se şcolarizează şi numărul de locuri aferente se dau publicităţii cu 6 luni înainte de începerea anului şcolar.
(8) Organizarea învăţământului din anul de completare şi a examenului de certificare a competentelor profesionale se reglementează de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prin metodologii specifice.
------------
Art. 36 a fost modificat de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Capitolul V Învăţământul de arta şi învăţământul sportiv

Articolul 37

(1) Învăţământul de arta şi învăţământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii.
(2) Unităţile în care se organizează învăţământul de arta şi învăţământul sportiv se aproba de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, la propunerea inspectoratelor şcolare.

Articolul 38

În învăţământul de arta şi în învăţământul sportiv:
a) şcolarizarea se realizează, de regula, începând cu clasele primare;
b) elevii pot fi înscrişi numai pe baza testarii aptitudinilor specifice;
------------
Lit. b) a art. 38 a fost modificată de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
c) planurile-cadru de învăţământ sunt adaptate profilului;
d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;
------------
Lit. e) a art. 38 a fost abrogată de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
f) programele şcolare pentru învăţământul liceal de arta şi învăţământul liceal sportiv respecta obiectivele stabilite pentru profilul respectiv.

Articolul 39

Absolvenţii învăţământului de arta şi ai învăţământului sportiv beneficiază de drepturile prevăzute la art. 23 alin. (4) şi la art. 26 alin. (1), (2), (3), (5), (6) şi (9).
------------
Art. 39 a fost modificat de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Articolul 40

(1) Pentru activitatea sportiva şi artistică de performanţă, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului poate organiza cluburi şcolare şi unităţi de învăţământ preuniversitar cu program sportiv sau de arta, integrat sau suplimentar.
------------
Alin. (1) al art. 40 a fost modificat de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(2) Pentru sprijinirea activităţii sportive şi artistice de performanţă Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului organizează tabere sportive sau de creaţie artistică, concursuri sportive sau artistice, campionate şcolare, festivaluri; acorda burse şi alte forme de sprijin material.
(3) Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Culturii şi celelalte ministere interesate au obligaţia sa sprijine financiar şi material activităţile de performanţă în domeniul sportului şi al artelor.

Capitolul VI

Învăţământul pentru copii şi tineri cu cerinţe educative speciale
------------
Titlul Cap. VI a fost modificat de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Articolul 41

(1) Învăţământul special se organizează de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru preşcolarii şi elevii cu deficiente mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective şi de comportament sau cu deficiente asociate, în scopul instruirii şi educării, al recuperării şi integrării lor sociale.
(2) Integrarea şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale se realizează prin unităţi de învăţământ special, în grupe şi clase speciale din unităţi preşcolare şi şcolare obişnuite, sau în unităţi de învăţământ obişnuite, inclusiv în unităţi cu predare în limbile minorităţilor naţionale.
(3) Învăţământul special primar şi secundar inferior este obligatoriu şi are durata, după caz, de 10 sau 11 ani.
------------
Alin. (3) al art. 41 a fost modificat de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Articolul 42

(1) Învăţământul special este gratuit.
(2) Învăţământul special este organizat ca învăţământ de zi. În cazuri deosebite acesta se poate organiza şi sub alte forme.
(3) Unităţile de învăţământ special pot beneficia de sprijinul instituţiilor de protecţie socială, al altor organizaţii de stat şi particulare, al societăţilor de binefacere, al persoanelor fizice sau juridice din ţara şi din străinătate, pentru stimulare, compensare şi recuperare a handicapului.

Articolul 43

Tipul şi gradul handicapului copilului se stabilesc de comisii de expertiza, interşcolare şi judeţene, subordonate inspectoratelor şcolare.

Articolul 44

Învăţământul special dispune de planuri de învăţământ, programe şcolare, manuale şi metodologii didactice alternative, elaborate în funcţie de tipul şi gradul handicapului şi aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Articolul 45

(1) În învăţământul preşcolar şi primar, în funcţie de evoluţia copilului, se pot face propuneri de reorientare operativă dinspre şcoala specială spre şcoala de masa şi invers sau dinspre căminul-şcoala spre şcoala specială şi invers.
(2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauza şi de către psihologul şcolar. Hotărârea de reorientare se ia de către comisia de expertiza, cu acordul familiei sau al sustinatoru lui legal.
(3) Copiii cu cerinţe educative speciale, care nu au putut fi reorientaţi spre învăţământul de masa, inclusiv în clase speciale, continua procesul de educaţie în unităţi ale învăţământului special primar, gimnazial, profesional, liceal şi postliceal, diferenţiat după tipul şi gradul handicapului.

Articolul 46

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, împreună cu alte organisme guvernamentale sau neguvernamentale cu preocupări în domeniu, asigura integrarea în viaţa activa, în forma corespunzătoare de muncă, a absolvenţilor învăţământului special, potrivit calificării obţinute şi în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

Capitolul VII Unităţi conexe ale învăţământului preuniversitar

Articolul 47

(1) La nivelul învăţământului preşcolar, primar şi gimnazial, pe lângă unele unităţi de învăţământ reprezentative în zona respectiva se organizează centre logopedice interşcolare, coordonate de inspectoratele şcolare, ca structuri de învăţământ special integrat.
(2) Centrele logopedice interşcolare funcţionează cu profesori logopezi, având calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie; aceştia au şi obligaţia sa îndrume educatoarele, invatatorii şi institutorii în metodica dezvoltării şi corectării limbajului celor care prezintă tulburări de vorbire.
(3) Pentru copiii cu boli cronice Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului organizează, după caz, grupe sau clase în cadrul unităţilor sanitare respective.

Articolul 48

(1) Protecţia copilului aflat în dificultate este realizată conform legii.
(2) Stabilirea continuturilor educative ale activităţilor specifice, a metodologiilor didactice, formarea, pregătirea şi perfecţionarea personalului responsabil cu instructia şi educaţia în cadrul centrelor de plasament şi de primire a copilului, din cadrul serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului, sunt de competenţa Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Articolul 49

(1) În judeţe şi în municipiul Bucureşti funcţionează centre sau cabinete de asistenţa psihopedagogică; acestea asigura şi activitatea de orientare şcolară şi profesională.
(2) Regulamentul de funcţionare a acestor centre sau cabinete se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.

Articolul 50

(1) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti funcţionează Casa corpului didactic, subordonata inspectoratului şcolar.
(2) Structura şi atribuţiile Casei corpului didactic se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Capitolul VIII Învăţământul postliceal

Articolul 51

(1) Învăţământul postliceal de stat se organizează de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, din proprie iniţiativă sau la cererea agenţilor economici şi a altor instituţii interesate.
(2) Nomenclatorul specializărilor şi al grupelor de specializări se stabileşte de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, împreună cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, la propunerea factorilor interesaţi.
(3) Şcolarizarea în cadrul acestui tip de învăţământ este finanţată de solicitanţi, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învăţământ care asigura şcolarizarea.
(4) Şcolile de maiştri sunt şcoli postliceale.
(5) Învăţământul postliceal are o durată de 1-3 ani.

Articolul 52

(1) Admiterea în învăţământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de învăţământ, cu consultarea factorilor interesaţi.
(2) Au dreptul să se înscrie în învăţământul postliceal, în condiţiile alin. (1), absolvenţii de liceu, cu sau fără diploma de bacalaureat.
(3) Numărul de locuri pentru învăţământul postliceal de stat se stabileşte în condiţiile art. 51 alin. (3), se aproba de inspectoratul şcolar şi se comunică Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Articolul 53

(1) Învăţământul postliceal se încheie cu examen de absolvire, reglementat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului prin metodologie specifică, elaborata cu consultarea factorilor interesaţi.
(2) Promovarea examenului de absolvire da dreptul la obţinerea unui certificat de competente profesionale.
(3) În cazul nepromovării examenului de absolvire, acesta mai poate fi susţinut în oricare alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare de către absolvenţi.

Articolul 54

Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc, anual, obligaţiile statului referitoare la învăţământul postliceal.

Capitolul IX Învăţământul superior

Articolul 55

(1) Învăţământul superior se realizează prin instituţii de învăţământ: universităţi, institute, academii de studii şi şcoli de studii postuniversitare.
(2) Misiunea instituţiilor de învăţământ superior este de învăţământ şi de cercetare sau numai de învăţământ.

Articolul 56

(1) Înfiinţarea instituţiilor de învăţământ superior se face prin lege, în baza procedurilor prevăzute de Legea nr. 88/1993.
(2) Înfiinţarea şi funcţionarea facultăţilor, a colegiilor şi specializărilor universitare se fac potrivit legii.
(3) Înfiinţarea departamentelor universitare se aproba de senatele universitare.
(4) Înfiinţarea departamentelor universitare pentru pregătirea personalului didactic se aproba de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, la propunerea senatelor universitare.

Secţiunea 1 Organizarea învăţământului universitar

--------------
Art. 57 a fost abrogat de art. 20 din LEGEA nr. 288 din 24 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 7 iulie 2004.

Articolul 58

(1) Învăţământul universitar de stat este gratuit, pentru cifra de şcolarizare aprobată anual de Guvern, şi cu taxa, conform legii.
(2) În învăţământul universitar de stat gratuit se percep taxe pentru: depăşirea duratei de şcolarizare prevăzute de lege, admiteri, înmatriculări, reînmatriculări, repetarea examenelor şi a altor forme de verificare, care depăşesc prevederile planurilor de învăţământ. De asemenea, se pot percepe taxe şi pentru activităţi neincluse în planul de învăţământ, conform metodologiei aprobate de senatul universitar.
(3) Cuantumul taxelor şi scutirea de la plata acestora se stabilesc de senatele universitare.

Articolul 59

(1) Pot participa la admiterea în învăţământul universitar absolvenţii de liceu cu diploma de bacalaureat. Organizarea admiterii este de competenţa fiecărei instituţii de învăţământ superior, pe baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Admiterea se poate organiza în doua sesiuni.
(2) Absolvenţii de liceu, cu diploma de bacalaureat, care au obţinut în unul dintre ultimii 4 ani de studii distincţii la olimpiadele şcolare internaţionale, la concursuri artistice sau sportive de nivel continental, mondial sau olimpic au dreptul de a se înscrie în învăţământul universitar fără susţinerea admiterii.
-------------
Alin. (2) al art. 59 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 34 din 11 martie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 239 din 18 martie 2004.
(3) Absolvenţii de liceu cu diploma de bacalaureat, care au obţinut, în cel puţin unul din ultimii 2 ani de studii, premii la olimpiade şcolare, la concursuri artistice sau sportive, de nivel naţional sau pe grupe de tari, pot fi admişi în învăţământul universitar, conform criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi criteriilor specifice elaborate de senatele universitare.
(4) În învăţământul universitar de stat condiţiile de admitere, reţeaua şi cifrele de şcolarizare se fac publice cu cel puţin 6 luni înainte de începerea anului universitar.
---------------
Alin. (5) al art. 59 a fost eliminat prin abrogarea pct. 4 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 130 din 30 iunie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 306 din 4 iulie 2000 de către LEGEA nr. 98 din 26 martie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 157 din 29 martie 2001.
---------------
NOTA C.T.C.E.:
*) Conform pct. 17 din anexa la ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspenda aplicarea ORDONANŢEI DE URGENTA nr. 130 din 30 iunie 2000 aflată în procedura de legiferare, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de către Parlament. Pe perioada acestei suspendări se aplică reglementările în materie existente la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă.
Prin LEGEA nr. 98 din 26 martie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 157 din 29 martie 2001 a fost aprobată cu modificări ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 130 din 30 iunie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 306 din 4 iulie 2000.

Articolul 60

(1) Activitatea didactica se poate organiza în următoarele forme: de zi, seral, cu frecventa redusă şi la distanta. Formele de învăţământ seral, cu recventa redusă şi la distanta pot fi organizate de instituţiile de învăţământ superior care au cursuri de zi.
--------------
Alin. (2) al art. 60 a fost abrogat de art. 20 din LEGEA nr. 288 din 24 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 7 iulie 2004.
(3) Diplomele şi certificatele de studii eliberate de instituţiile de învăţământ superior, în condiţiile legii, pentru aceeaşi specializare sunt echivalente, indiferent de forma de învăţământ absolvită.
(4) Nomenclatorul specializărilor şi al grupelor de specializări se stabileşte de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului împreună cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, cu consultarea Consiliului Naţional de Evaluare Academica şi Acreditare, a instituţiilor de învăţământ superior şi a altor factori interesaţi.
(5) Absolvenţii cu diploma de licenţă pot urma o a doua specializare, în condiţiile stabilite în Carta universitară.
(6) Absolvenţii cu diploma ai colegiilor universitare pot urma o a doua specializare în cadrul învăţământului universitar de scurta durata, în condiţiile stabilite în Carta universitară.

Articolul 61

(1) În instituţiile de învăţământ superior pot fi înscrişi şi studenţi străini, în conformitate cu prevederile legale.
(2) Cetăţenii străini care studiază în România în învăţământul superior de stat, cu excepţia celor care beneficiază de burse din partea statului român, plătesc taxe de şcolarizare stabilite anual prin hotărâre a Guvernului.

Secţiunea a 2-a Învăţământul universitar de scurta durata

--------------
Art. 62 a fost abrogat de art. 20 din LEGEA nr. 288 din 24 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 7 iulie 2004.
--------------
Art. 63 a fost abrogat de art. 20 din LEGEA nr. 288 din 24 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 7 iulie 2004.
--------------
Art. 64 a fost abrogat de art. 20 din LEGEA nr. 288 din 24 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 7 iulie 2004.
--------------
Art. 65 a fost abrogat de art. 20 din LEGEA nr. 288 din 24 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 7 iulie 2004.

Secţiunea a 3-a Învăţământul universitar de lungă durata

Articolul 66

Învăţământul universitar de lungă durata se desfăşoară în universităţi, institute şi academii de studii, cu facultăţi şi specializări autorizate sau acreditate.

Articolul 67

(1) Durata studiilor la cursurile de zi în învăţământul universitar de lungă durata este, în funcţie de profil, de 4-6 ani şi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. Modificarea duratei studiilor se poate face numai începând cu anul I.
(2) Studiile în învăţământul universitar de lungă durata se încheie cu examen de licenţă sau de diploma. Criteriile generale de organizare a examenului de licenţă şi de diploma se stabilesc de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, iar conţinutul acestora şi criteriile specifice, de către senatele universitare.
(3) Absolvenţii care au promovat examenul de licenţă primesc titlul de licenţiat în profilul şi în specializarea urmate.
(4) Absolvenţii care nu au promovat examenul de licenţă sau de diploma primesc, la cerere, un certificat de studii universitare de lungă durata şi copie de pe foaia matricola. Ei mai pot susţine examenul de licenţă sau de diploma în oricare alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare stabilite de senatul universitar. Instituţiile de învăţământ superior pot organiza cursuri speciale, în condiţiile art. 58, pentru absolvenţii proprii ori din alte instituţii de învăţământ superior, în vederea pregătirii pentru examenul de licenţă, respectiv de diploma.
(5) Titulatura diplomei de licenţă se stabileşte de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în conformitate cu standardele internaţionale.
(6) Studiile în învăţământul universitar cu o durată mai mare de 4 ani se încheie, după caz, cu examen de diploma.
(7) Absolvenţii care au promovat acest examen primesc titlul de diplomat în specializarea urmată, în conformitate cu standardele internaţionale.
(8) Diplomele eliberate de instituţiile de învăţământ universitar de lungă durata până în anul 1999 inclusiv sunt echivalente cu diplomele obţinute în urma promovării examenului de licenţă, respectiv de diploma.

Articolul 68

(1) Studenţii şi absolvenţii care optează pentru profesiunea didactica au obligaţia sa absolve cursurile organizate de Departamentul pentru pregătirea personalului didactic.
(2) Departamentele pentru pregătirea personalului didactic funcţionează în instituţiile de învăţământ superior, pe bază de regulament, şi au planuri de învăţământ distincte, aprobate de senatul universitatii.
(3) Pregătirea studenţilor, prevăzută la alin. (1) şi (2), se realizează în regimul activităţilor didactice opţionale.
Planurile de învăţământ ale departamentului sunt integrate în planurile de învăţământ ale facultăţilor de profil.
(4) Absolvenţilor Departamentului pentru pregătirea personalului didactic li se eliberează certificate de absolvire, pe baza cărora sunt abilitaţi sa funcţioneze în calitate de cadre didactice.
(5) Absolvenţii învăţământului universitar pot profesa în învăţământ numai dacă au obţinut certificatul de absolvire menţionat la alin. (4) sau dacă efectuează pregătirea prevăzută la alin. (1) în primii 3 ani de la angajare.

Articolul 69

Activităţile clinice din învăţământul medical superior de stat se organizează în unităţile sanitare publice atestate, care aparţin Ministerului Sănătăţii şi celorlalte ministere cu reţea sanitară proprie. Metodologia de organizare şi de desfăşurare a acestor activităţi se elaborează de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi de Ministerul Sănătăţii.

Secţiunea a 4-a Învăţământul postuniversitar

Articolul 70

(1) Învăţământul postuniversitar asigura specializarea în domeniu sau extinderea şi perfecţionarea pregătirii atestate prin diploma obţinută la finalizarea studiilor universitare.
(2) Învăţământul postuniversitar se organizează în instituţii de învăţământ superior şi în şcoli de studii postuniversitare, acreditate în acest scop, şi se realizează prin: studii aprofundate de specialitate, masterat, studii academice postuniversitare, doctorat, studii postuniversitare de specializare şi cursuri de perfecţionare postuniversitare.
(3) Înfiinţarea structurilor de învăţământ postuniversitar în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate în acest scop se aproba de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, la propunerea senatelor universitare.

Articolul 71

(1) Admiterea în învăţământul postuniversitar, cu excepţia doctoratului, se face pe baza criteriilor generale aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi a criteriilor specifice aprobate de senatul instituţiei de învăţământ superior.
(2) Admiterea la doctorat, organizarea şi desfăşurarea acestuia se reglementează prin hotărâre a Guvernului.
(3) Numărul locurilor pentru învăţământul postuniversitar se stabileşte de:
a) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru cele finanţate de la bugetul de stat;
b) senatele universitare, pentru cele susţinute prin taxe sau prin alte surse extrabugetare.

Articolul 72

(1) Studiile aprofundate au durata de doua sau trei semestre şi se fac în domeniul de specializare a diplomei obţinute la finalizarea studiilor universitare de lungă durata.
(2) Studiile aprofundate se încheie cu o disertatie.
Absolvenţii primesc diploma de studii aprofundate.
(3) Studenţii înmatriculaţi la studii aprofundate de specialitate pe locurile finanţate de la bugetul de stat beneficiază de gratuitatea studiilor, precum şi de burse, în conformitate cu prevederile legii.
--------------
Alin. (4) al art. 72 a fost abrogat de art. 20 din LEGEA nr. 288 din 24 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 7 iulie 2004.
--------------
Alin. (5) al art. 72 a fost abrogat de art. 20 din LEGEA nr. 288 din 24 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 7 iulie 2004.
--------------
Alin. (6) al art. 72 a fost abrogat de art. 20 din LEGEA nr. 288 din 24 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 7 iulie 2004.

Articolul 73

--------------
Alin. (1) al art. 73 a fost abrogat de art. 20 din LEGEA nr. 288 din 24 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 7 iulie 2004.
(2) Au dreptul sa participe la concursul de admitere la doctorat absolvenţii cu diploma ai învăţământului universitar de lungă durata.
(3) Conducătorii de doctorat pot fi profesori universitari titulari, asociaţi sau consultanţi ori academicieni, având titlul de doctor. Dreptul de a conduce doctoratul este avizat nominal de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, la propunerea instituţiilor organizatoare, şi este conferit prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(4) Doctoratul este organizat, cu şi fără frecventa, în instituţiile de învăţământ superior aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, la propunerea Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare.
(5) Doctoratul se încheie cu o teza susţinută public şi evaluată de o comisie de specialişti aprobată de senatul instituţiei de învăţământ superior organizatoare. Comisia este alcătuită dintr-un preşedinte, conducătorul de doctorat şi din trei referenţi oficiali, specialişti cu activitate ştiinţifică deosebită, cu titlu de doctor în domeniu, profesori universitari, conferenţiari universitari, academicieni, cercetători ştiinţifici principali gradul I, din ţara sau din străinătate, dintre care cel puţin 2 nu funcţionează în instituţia organizatoare a doctoratului. Pentru activitatea depusa referenţii oficiali sunt plătiţi potrivit normelor stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(6) Titlul ştiinţific de doctor se acordă de către instituţia organizatoare şi se confirma de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, la propunerea comisiilor de specialitate. Pe baza ordinului ministrului educaţiei şi cercetării instituţia organizatoare eliberează diploma de doctor.

Articolul 74

(1) Şcolile de studii academice postuniversitare, organizate ca instituţii independente în ţara sau în străinătate, oferă programe de pregătire cu durata de 2-4 semestre, la forma de învăţământ de zi sau cu frecventa redusă, în vederea extinderii şi perfecţionării pregătirii atestate prin diploma de studii universitare de lungă durata.
(2) Studiile se finalizează cu susţinerea unei disertatii. Absolvenţii primesc diploma de studii academice postuniversitare.

Articolul 75

(1) Studiile postuniversitare de specializare pot fi urmate de absolvenţii cu diploma obţinută la finalizarea studiilor de lungă durata. Durata studiilor, curriculumul şi modalitatea de finalizare se aproba de senatele universitare.
(2) Absolvenţilor li se eliberează diploma de studii postuniversitare de specializare.

Articolul 76

(1) Cursurile postuniversitare de perfecţionare pot fi urmate de absolvenţii cu diploma ai învăţământului universitar de scurta sau de lungă durata. Durata cursurilor, programul de pregătire şi modalitatea de finalizare a studiilor se aproba de senatul universitar.
(2) Personalul didactic cu studii universitare de scurta sau de lungă durata din învăţământul preuniversitar participa periodic la cursuri postuniversitare de perfecţionare a pregătirii de specialitate, metodice şi psihopedagogice, conform normelor stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(3) Absolvenţii cursurilor postuniversitare de perfecţionare primesc certificat de absolvire.

Articolul 77

Pentru organizarea activităţilor de pregătire postuniversitară prevăzute la art. 74 instituţiile de învăţământ superior se pot asocia cu instituţii similare, precum şi cu agenţi economici din ţara sau din străinătate. În acest caz structura studiilor, structurile organizatorice şi modul lor de funcţionare şi de finanţare se aproba de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, la propunerea instituţiei de învăţământ superior iniţiatoare.

Articolul 78

(1) Învăţământul postuniversitar este susţinut prin taxe sau din alte surse, cu excepţiile prevăzute de lege.
(2) Bursele de stat în învăţământul postuniversitar se obţin prin concurs.

Articolul 79

Învăţământul postuniversitar medical se organizează în forme specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi a Ministerului Sănătăţii.

Secţiunea a 5-a Cercetarea ştiinţifică în învăţământul superior

Articolul 80

(1) În instituţiile de învăţământ superior se organizează activităţi de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică, proiectare, consultanţa sau expertiza, care se desfăşoară în cadrul departamentelor, catedrelor sau în unităţi proprii de cercetare ştiinţifică, inclusiv prin colaborare cu instituţii de învăţământ şi de cercetare din ţara sau din străinătate.
(2) Unităţile de cercetare ştiinţifică se înfiinţează cu aprobarea senatelor universitare.
(3) Catedrele, departamentele şi unităţile de cercetare ştiinţifică sunt încadrate cu personal didactic, de cercetare ştiinţifică şi cu alte categorii de personal.
(4) Activitatea de cercetare ştiinţifică constituie unul dintre criteriile de apreciere a valorii profesionale a cadrului didactic şi, după caz, poate completa norma didactica.
(5) Studenţii pot participa la contracte de cercetare ştiinţifică din departamente, catedre şi unităţi de cercetare.
(6) Modul de organizare şi de desfăşurare a cercetării ştiinţifice în instituţiile de învăţământ superior se stabileşte prin regulament aprobat de senatul universitar.
(7) Pentru activităţi de cercetare ştiinţifică specifice, în reţeaua Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pot funcţiona institute de cercetare cu personalitate juridică.
(8) Cercetarea ştiinţifică din învăţământul superior beneficiază gratuit de serviciile întregii reţele de informare şi de documentare a bibliotecilor din învăţământ.

Articolul 81

(1) Programele de cercetare ştiinţifică fundamentală, precum şi alte programe de interes deosebit sunt finanţate, pe bază de contracte, din fondurile alocate anual, direct Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, de la bugetul de stat, separat de finanţarea procesului de învăţământ. Finanţarea contractelor de cercetare se face în mod competitiv, pe baza evaluărilor făcute de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice Universitare.
(2) Programele de cercetare tehnologică avansată, programele de cercetare aplicativa, precum şi activităţile de proiectare, consultanţa, expertiza, altele decât cele având ca beneficiar Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, sunt finanţate, pe bază de contracte încheiate direct cu beneficiarii cercetărilor sau ai activităţilor respective, din fondurile de la bugetul de stat şi din fondul special de cercetare, alocate altor ministere, precum şi din alte surse.
(3) În cazul contractelor de finanţare sau de granturi, încheiate între Agenţia Naţionala pentru Ştiinţa, Tehnologie şi Inovare*), pe de o parte, şi unităţile menţionate la art. 80 alin. (1), (2) şi (7), pe de altă parte, rezultatele cercetărilor aparţin executanţilor.
--------------
*) În conformitate cu prevederile art. 6 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 56/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 30 decembrie 1998 şi aprobată prin Legea nr. 157/1999, atribuţiile fostului Minister al Cercetării şi Tehnologiei au fost preluate de Agenţia Naţionala pentru Ştiinţa, Tehnologie şi Inovare.
(4) Activitatea de cercetare ştiinţifică desfăşurată în institutele de cercetare ale Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului este finanţată de la bugetul de stat, pentru programele solicitate de acest minister, şi din alte surse, pentru programele comandate de terţi.

Articolul 82

(1) Veniturile proprii ale instituţiilor de învăţământ superior, realizate din contracte de cercetare ştiinţifică, de proiectare, de consultanţa sau de expertiza, precum şi din contracte pentru alte servicii ştiinţifice sau didactice, se evidenţiază în conturi distincte la bănci comerciale, în condiţiile legii. Aceste venituri se utilizează, cu acordul responsabilului de contract şi cu avizul rectorului, pentru dezvoltarea bazei materiale proprii de cercetare şi de activităţi didactice, precum şi pentru plata personalului care a executat contractul. Baza materială este constituită din obiecte ca: mijloace fixe, obiecte de inventar şi materiale de orice fel. Aceste obiecte pot fi cumpărate în timpul desfăşurării contractului sau după predarea lucrării şi după încasarea banilor.
(2) Din veniturile prevăzute la alin. (1) se mai pot finanta următoarele categorii de cheltuieli: burse de cercetare şi instruire, informare şi documentare, taxe pentru participarea ca membru în organisme, organizaţii şi instituţii de profil, organizarea şi/sau participarea la manifestări cultural-ştiinţifice interne şi internaţionale, editarea de carte didactica şi de specialitate.
(3) Veniturile realizate şi neutilizate la finele anului se reportează cu aceeaşi destinaţie în anul următor.

Secţiunea a 6-a Structura instituţiilor de învăţământ superior

Articolul 83

Instituţia de învăţământ superior cuprinde, de regula, mai multe facultăţi, colegii universitare, departamente, catedre, unităţi de cercetare ştiinţifică, de proiectare şi de microproducţie.

Articolul 84

(1) Facultatea reprezintă unitatea funcţională de baza a instituţiei de învăţământ superior şi are în componenta una sau mai multe secţii de specialitate. Facultatea este organizată pe departamente şi catedre. Activitatea didactica în cadrul facultăţii se desfăşoară pe ani de studii, serii de predare, grupe şi subgrupe.
(2) Facultăţile se individualizează prin:
a) condiţii de admitere şi absolvire;
b) programe de studiu;
c) domenii de specializare.
(3) Facultatea cuprinde personal didactic şi studenţi, cercetători ştiinţifici şi proiectanţi, personal auxiliar şi administrativ.

Articolul 85

Colegiul universitar este unitatea funcţională subordonata instituţiei de învăţământ superior sau facultăţii.

Articolul 86

Departamentul constituie o structura subordonata instituţiei de învăţământ superior sau, după caz, facultăţii, având funcţii didactice, de cercetare ştiinţifică, de proiectare şi de producţie. Organizarea şi funcţionarea departamentelor se stabilesc de senatele universitare.

Articolul 87

Catedra este unitatea structurală de baza a facultăţii sau, după caz, a departamentului, care realizează activităţi de învăţământ şi de cercetare. Catedra cuprinde personal didactic şi, după caz, personal de cercetare, de proiectare şi auxiliar, dintr-o disciplina sau dintr-o familie de discipline.

Articolul 88

(1) Instituţiile de învăţământ superior sau componentele acestora au dreptul de a organiza şi de a administra unităţi şi centre de cercetare, centre pentru pregătirea resurselor umane, unităţi de producţie, respectiv de microproducţie, loturi experimentale sau structuri instituţionale, singure sau în colaborare cu persoane juridice.
(2) Instituţiile de învăţământ superior au dreptul de a organiza, în colaborare cu instituţii similare din ţara şi din străinătate, programe de învăţământ universitar şi postuniversitar, conform metodologiei stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Secţiunea a 7-a Autonomia universitară

Articolul 89

(1) Autonomia universitară consta în dreptul comunităţii universitare de a se conduce, de a-şi exercită libertăţile academice fără nici un fel de ingerinţe ideologice, politice sau religioase, de a-şi asuma un ansamblu de competente şi obligaţii în concordanta cu opţiunile şi orientările strategice naţionale ale dezvoltării învăţământului superior, stabilite prin lege.
(2) Autonomia universitară se corelează cu principiul răspunderii personale şi publice pentru calitatea întregii activităţi didactice şi de cercetare ştiinţifică pe care o desfăşoară instituţia respectiva de învăţământ superior.

Articolul 90

(1) Comunitatea universitară este constituită din personal didactic, personal didactic auxiliar, personal de cercetare ştiinţifică, de proiectare, precum şi din cei care studiază în instituţia respectiva.
(2) Comunitatea universitară foloseşte în activitatea sa personal administrativ.

Articolul 91

(1) Spaţiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, campusurilor universitare, dotărilor de orice fel şi cu orice destinaţie, folosite de instituţia de învăţământ superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este indreptatita să le utilizeze.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) spaţiile şi dotările aferente care aparţin Ministerului Sănătăţii şi ministerelor cu reţea sanitară proprie, în care se desfăşoară învăţământul medical superior de stat.

Articolul 92

(1) Ansamblul de drepturi şi obligaţii, precum şi normele care reglementează viaţa comunităţii universitare în spaţiul universitar propriu sunt cuprinse în Carta universitară a instituţiei de învăţământ superior, adoptată de senatul universitar, în condiţiile legii.
(2) Autonomia universitară vizează domeniile conducerii, structurării şi funcţionarii instituţiei, ale activităţii didactice şi de cercetare ştiinţifică, ale administrării şi ale finanţării.
(3) Autonomia universitară se realizează, în principal, prin:
a) stabilirea structurii interne a instituţiei de învăţământ superior, conform legii;
b) programarea, organizarea, desfăşurarea şi perfectio narea procesului de învăţământ; stabilirea planurilor de învăţământ şi a programelor analitice în acord cu strategiile şi cu standardele naţionale ale dezvoltării învăţământului superior; organizarea admiterii candidaţilor la studii şi definirea criteriilor de evaluare a performantelor academice şi profesionale ale studenţilor;
c) proiectarea, organizarea şi stabilirea formelor de învăţământ postuniversitar, confirmate prin acreditarea programelor de studiu; stabilirea, împreună cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi cu alte autorităţi publice, agenţi economici, organizaţii profesionale şi patronale recunoscute la nivel naţional, a domeniilor în care se utilizează diplomele şi certificatele proprii emise;
d) selectarea şi promovarea personalului didactic ori ale celorlalte categorii de personal angajat, precum şi stabilirea criteriilor de apreciere a activităţii didactice şi ştiinţifice; acordarea titlurilor didactice, ştiinţifice şi onorifice, în condiţiile legii;
e) organizarea cercetării ştiinţifice şi a documentării; organizarea activităţilor de editare şi de tipărire; organizarea activităţilor audiovizuale; stabilirea programelor de cooperare cu alte instituţii de învăţământ superior şi de cercetare, din ţara şi din străinătate;
f) eligibilitatea tuturor organismelor de conducere prin vot secret;
g) stabilirea necesităţii financiare şi materiale; folosirea fondurilor şi gestionarea lor, cu respectarea prevederilor legale; găsirea şi stabilirea surselor suplimentare de venituri; organizarea şi controlul serviciilor economico-gospodăreşti;
h) soluţionarea problemelor sociale ale comunităţilor universitare; acordarea burselor de studiu şi de cercetare, inclusiv a celor provenite din fonduri proprii;
i) organizarea de manifestări şi activităţi ştiinţifice, culturale şi sportive;
j) înfiinţarea de fundaţii, conform legii; stabilirea şi folosirea unor însemne şi simboluri proprii;
k) asigurarea ordinii şi disciplinei în spaţiul universitar.
(4) În plan financiar autonomia universitară se realizează ca drept de gestionare, potrivit legii şi răspunderii personale, a fondurilor alocate de la bugetul public naţional sau provenite din alte surse, inclusiv a veniturilor realizate din taxele în valută de la studenţi şi cursanţi străini, potrivit criteriilor stabilite de comun acord cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Articolul 93

(1) Membrii comunităţii universitare au dreptul de a lua parte la conducerea treburilor universitare; organismele de conducere se aleg prin vot secret, potrivit Cartei universitare, pentru perioade de 4 ani.
(2) Organele alese, cu excepţia rectorului, se confirma de către senatul universitar. Rectorul se alege de către senat şi se confirma prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. O persoana nu poate ocupa funcţia de decan sau de rector mai mult de doua mandate succesive. Rectorul poate fi revocat din funcţie de către senatul universitar prin aceeaşi procedura folosită la numire.
(3) Ministrul educaţiei şi cercetării îl poate suspenda din funcţie, din motive justificate, pe rectorul unei instituţii de învăţământ superior, de stat sau particular, acreditata. Hotărârea de revocare sau de menţinere în funcţie a rectorului se ia de către senatul universitar, în cel mult 30 de zile de la data comunicării ordinului de suspendare.

Articolul 94

(1) În senatele universitare şi în consiliile facultăţilor studenţii sunt reprezentaţi în proporţie de o pătrime din numărul membrilor acestor consilii şi senate, în condiţiile stabilite de Carta universitară.
(2) Protecţia membrilor comunităţii universitare în activitatea profesională şi în spaţiul universitar este înscrisă în Carta universitară. Abaterile de la deontologia universitară se analizează şi se soluţionează la nivelul consiliilor facultăţilor şi al senatului.
(3) Membrii comunităţii universitare sunt obligaţi să respecte regulamentele interne ale instituţiei de învăţământ superior, stabilite în conformitate cu Carta universitară.

Articolul 95

Spaţiul universitar este inviolabil. Accesul în spaţiul universitar este permis numai în condiţiile stabilite prin lege sau prin Carta universitară.

Articolul 96

La nivel naţional autonomia universitară se manifesta prin relaţia directa a rectorului instituţiei de învăţământ superior cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi prin alegerea reprezentanţilor instituţiei în organismele profesionale, conform legii.

Capitolul X Învăţământul militar

Articolul 97

(1) Învăţământul militar este învăţământ de stat, parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ, şi cuprinde: învăţământ liceal, învăţământ postliceal pentru formarea maiştrilor militari şi a subofiţerilor, învăţământ universitar pentru formarea ofiţerilor şi a altor specialişti, învăţământ postuniversitar.
(2) Perfecţionarea pregătirii cadrelor militare se realizează în instituţii de învăţământ distincte.
(3) Prevederile referitoare la învăţământul militar preuniversitar se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preuniversitar din domeniul transporturilor.

Articolul 98

Structura organizatorică, profilurile, specializările, cifrele anuale de şcolarizare şi criteriile de selecţionare a candidaţilor pentru învăţământul militar se stabilesc de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Roman de Informaţii şi de alte instituţii cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, potrivit specificului fiecărei arme şi trepte de învăţământ.

Articolul 99

Planurile de învăţământ pentru învăţământul militar liceal, postliceal şi superior se elaborează de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Roman de Informaţii şi de alte instituţii cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, fiind avizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Articolul 100

Diplomele de absolvire a instituţiilor militare de învăţământ şi titlurile ştiinţifice obţinute dau dreptul deţinătorilor legali, după trecerea în rezerva, sa ocupe funcţii echivalente cu cele ale absolvenţilor instituţiilor civile de învăţământ, cu profil apropiat şi de acelaşi nivel.

Articolul 101

Admiterea şi procesul de învăţământ în instituţiile militare de toate nivelurile se desfăşoară în limba română.

Articolul 102

Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul învăţământului militar Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Roman de Informaţii şi alte instituţii cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale pot emite ordine, regulamente şi instrucţiuni proprii.

Capitolul XI Învăţământul particular

Articolul 103

(1) Învăţământul particular constituie o alternativa la învăţământul de stat sau îl completează.
(2) Instituţiile şi unităţile de învăţământ particular acreditate fac parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi se supun dispoziţiilor prezentei legi.
(3) Instituţiile şi unităţile de învăţământ particular dispun de autonomie organizatorică şi funcţională în concordanta cu reglementările legale referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ.
(4) Instituţiile şi unităţile de învăţământ particular acreditate pot fi sprijinite de stat.

Articolul 104

Învăţământul particular funcţionează potrivit legii, dacă:
a) este organizat şi funcţionează pe principiul nonprofit;
b) este organizat pe principii nediscriminatorii şi respinge ideile, curentele şi atitudinile antidemocratice, xenofobe, şovine şi rasiste;
c) respecta standardele naţionale.

Articolul 105

(1) Învăţământul particular preuniversitar se organizează şi funcţionează cu aceleaşi niveluri şi în aceleaşi tipuri de unităţi de învăţământ ca şi învăţământul preuniversitar de stat.
(2) Grădiniţele, şcolile primare şi gimnaziale, precum şi şcolile de arte şi meserii se pot înfiinţa cu autorizarea inspectoratului şcolar, pe baza documentaţiei de evaluare.
(3) Liceele, inclusiv cele care cuprind anul de completare, precum şi şcolile postliceale se pot înfiinţa cu avizul inspectoratului şcolar şi cu aprobarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pe baza documentaţiei de evaluare.
-------------
Art. 105 a fost modificat de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Articolul 106

(1) Criteriile de evaluare pentru învăţământul particular preuniversitar se referă la domeniile fundamentale de organizare şi de funcţionare: personal didactic, conţinut, baza materială şi activitate financiară.
(2) Standardele corespund fiecărui criteriu şi indica nivelurile minime obligatorii în procesul de evaluare. Aceste standarde sunt diferenţiate în funcţie de nivelul de învăţământ şi sunt stabilite de Comisia de Evaluare şi Acreditare a Învăţământului Preuniversitar, care se înfiinţează şi funcţionează pe lângă Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în baza regulamentului aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 107

(1) Procesul de acreditare a unităţilor de învăţământ preuniversitar cuprinde doua faze:
a) autorizarea de încredere, care acorda dreptul de organizare şi funcţionare provizorie a unităţii respective;
b) acreditarea, care acorda unităţii respective toate drepturile ce decurg din prezenta lege.
(2) Acreditarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu autorizaţie de încredere trebuie solicitată după absolvirea a patru promotii.
-------------
Alin. (2) al art. 107 a fost modificat de pct. 37 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Articolul 108

(1) În învăţământul particular preuniversitar se aplică planuri similare sau alternative învăţământului de stat, care cuprind discipline obligatorii, opţionale şi facultative, corespunzător standardelor naţionale.
(2) Programele analitice ale disciplinelor trebuie să răspundă aceloraşi cerinţe ca şi planurile de învăţământ.
(3) Pentru învăţământul particular preuniversitar planurile şi programele de învăţământ, similare sau alternative învăţământului de stat, sunt aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Articolul 109

În învăţământul particular preuniversitar formaţiunile de studiu (clase, grupe, subgrupe) nu pot depăşi numeric limitele maxime legale.

Articolul 110

(1) În învăţământul particular preuniversitar posturile didactice se ocupa în condiţiile prevăzute de Statutul personalului didactic.
(2) Cadrele didactice din învăţământul particular preşcolar şi primar trebuie să aibă norma de baza în unitatea respectiva.
(3) În învăţământul particular secundar, cel puţin 40% din numărul personalului didactic trebuie să fie încadrat cu norma de baza în unitatea respectiva.
-------------
Alin. (3) al art. 110 a fost modificat de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(4) Pentru învăţământul particular postliceal cel puţin 50% din posturi, constituite în conformitate cu prevederile legale, trebuie să fie acoperite cu personal didactic angajat cu norma de baza în unitatea respectiva.
(5) Personalul didactic de conducere din învăţământul particular trebuie să fie angajat cu norma de baza în unitatea de învăţământ respectiva şi sa îndeplinească cerinţele Statutului personalului didactic privind ocuparea funcţiilor de conducere.

Articolul 111

Diplomele sau certificatele acordate de unităţile din învăţământul particular preuniversitar, înfiinţate potrivit prezentei legi, au valoare şi produc efectele actelor de studii eliberate în învăţământul de stat, dacă examenele de absolvire au fost susţinute în faţa unor comisii numite în conformitate cu dispoziţiile legale.

Articolul 112

Elevii din învăţământul particular se pot transfera la alte unităţi de învăţământ de stat sau particular, cu acordul unităţii primitoare şi în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Articolul 113

Învăţământul superior particular funcţionează potrivit Legii nr. 88/1993*) privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor, cu respectarea prevederilor prezentei legi.
----------------
*) Legea nr. 88/1993 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 11 noiembrie 1999.

Articolul 114

În învăţământul particular taxele de şcolarizare se stabilesc de fiecare instituţie sau unitate de învăţământ, în condiţiile legii.

Articolul 115

(1) Baza materială a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ particular trebuie să corespundă standardelor desfăşurării unui proces instructiv-educativ de calitate: spaţii adecvate procesului de învăţământ, în proprietate sau închiriate; laboratoare proprii, cu dotare corespunzătoare pentru un an în avans faţă de anul şcolarizat; biblioteca dotată cu fond de carte propriu, adecvat conţinutului disciplinelor şi nivelului acestora.
(2) Pentru obţinerea acreditării instituţia sau unitatea de învăţământ respectiva trebuie să facă dovada ca în perioada de funcţionare provizorie a utilizat cel puţin 25% din venituri pentru investiţii în baza materială proprie.
(3) După doua cicluri de şcolarizare ulterioare acreditării instituţia sau unitatea de învăţământ trebuie să facă dovada ca deţine în proprietate cel puţin 50% din spaţiile de învăţământ şi ca în toată perioada anterioară a utilizat cel puţin 25% din venituri pentru investiţii în baza materială proprie.

Articolul 116

Instituţiile şi unităţile de învăţământ particular se supun evaluării şi controlului, în condiţiile legii.

Articolul 117

(1) Învăţământul cooperatist se desfăşoară în unităţi care sunt proprietatea asociaţiilor cooperatiste.
(2) Finanţarea învăţământului cooperatist se asigura din fonduri proprii ale asociaţiilor cooperatiste, din taxe şcolare şi din alte surse.
(3) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului acoperă de la bugetul de stat cheltuielile pentru salarizarea personalului didactic, cu excepţia personalului care asigura instruirea practica.
(4) Unităţilor de învăţământ cooperatist li se aplică prevederile art. 115.

Capitolul XII Învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale

Articolul 118

Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul sa studieze şi să se instruiască în limba maternă la toate nivelurile şi formele de învăţământ, precum şi la tipurile de învăţământ pentru care exista o cerere suficienta, în condiţiile legii.

Articolul 119

(1) În funcţie de necesităţile locale se pot organiza, la cerere şi în condiţiile legii, grupe, clase, secţii sau şcoli cu predarea în limbile minorităţilor naţionale.
(2) Prevederile alin. (1) se vor aplica fără a se aduce atingere învăţării limbii oficiale şi predării în această limbă.

Articolul 120

(1) Disciplina Limba română se preda în învăţământul primar după programe şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectiva. În învăţământul gimnazial disciplina Limba şi literatura română se preda după programe şcolare identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română şi manuale specifice. În învăţământul liceal disciplina Limba şi literatura română se preda după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română.
(2) În învăţământul primar cu predare în limbile minorităţilor naţionale Istoria românilor şi Geografia României se predau în aceste limbi după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi însuşirii toponomiei şi a numelor proprii româneşti în limba română. În învăţământul gimnazial şi liceal Istoria românilor şi Geografia României se predau în limba română, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română. Examinarea la Istoria românilor şi Geografia României se face în limba de predare a acestora.
(3) În programele şi manualele de istorie universala şi de istorie a românilor se vor reflecta istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale din România.
(4) În învăţământul gimnazial se introduce, la cerere, ca disciplina de studiu, Istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale, cu predare în limba maternă. Programele analitice şi manualele la aceasta disciplina sunt aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Articolul 121

Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale, care frecventează unităţi de învăţământ cu predare în limba română, li se asigura, la cerere şi în condiţiile legii, ca disciplina de studiu, limba şi literatura maternă, precum şi istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale respective.

Articolul 122

În învăţământul de stat din şcolile de arte şi meserii şi anul de completare, precum şi în învăţământul liceal şi postliceal de specialitate, în care, la cerere şi în condiţiile legii, predarea se face în limba maternă la disciplinele de specialitate, este obligatorie însuşirea terminologiei de specialitate şi în limba română.
-------------
Art. 122 a fost modificat de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Articolul 123

(1) În cadrul instituţiilor de învăţământ universitar de stat se pot organiza, în condiţiile legii, la cerere, grupe, secţii, colegii şi facultăţi cu predare în limbile minorităţilor naţionale. În acest caz se va asigura însuşirea terminologiei de specialitate în limba română. La cerere şi prin lege se pot înfiinţa instituţii de învăţământ superior multiculturale. Limbile de predare în aceste instituţii de învăţământ superior se stabilesc în cadrul legii de înfiinţare.
(2) Se recunoaşte dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a înfiinţa şi de a administra propriile instituţii de învăţământ superior articulare, conform legii.
(3) Se încurajează instituţiile de învăţământ superior cu structuri şi ctivitati multiculturale pentru promovarea convieţuirii interetnice armonioase şi a integrării la nivel naţional şi european.
(4) La toate formele de învăţământ în limba română sau în limbile minorităţilor naţionale se poate înscrie şi pregati orice cetăţean român, indiferent de limba sa maternă şi de limba în care a urmat studiile anterioare.

Articolul 124

În învăţământul de toate gradele şi nivelurile probele de admitere şi probele examenelor de absolvire pot fi susţinute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condiţiile legii.

Articolul 125

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului asigura, în limba de predare, pregătirea şi perfecţionarea personalului didactic, precum şi manuale şcolare şi alte materiale didactice.

Articolul 126

În conducerea unităţilor şi a instituţiilor de învăţământ în care exista grupe, clase sau secţii cu predare în limbile minorităţilor naţionale se asigura o reprezentare proporţională a cadrelor didactice din rândul minorităţilor, cu respectarea competentei profesionale.

Titlul III Conţinutul învăţământului

Capitolul I Învăţământul preuniversitar

Articolul 127

(1) Conţinutul învăţământului preuniversitar este asigurat prin Curriculumul naţional. Curriculumul naţional este ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ, al programelor şi al manualelor şcolare din învăţământul preuniversitar. Acest ansamblu cuprinde o componenta comuna pentru toate şcolile de acelaşi tip şi o alta componenta aflată la decizia şcolii.
(2) Planurile-cadru de învăţământ cuprind disciplinele obligatorii, opţionale şi facultative, precum şi numărul minim şi maxim de ore aferent fiecăreia dintre acestea.
(3) Programele şcolare stabilesc pentru fiecare disciplina din planul de învăţământ obiectivele instructiv-educative şi formative ale disciplinei şi evidenţiază conţinuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental şi aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea acestora.

Articolul 128

(1) Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul preuniversitar se elaborează de comisiile naţionale de specialitate, fiind coordonate şi avizate de Consiliul Naţional pentru Curriculum, şi se aproba de către ministrul educaţiei şi cercetării.
(2) În unităţile de învăţământ se utilizează numai manuale şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(3) În unităţile de învăţământ preuniversitar se pot utiliza manuale alternative. Cadrul didactic are dreptul de a recomanda elevilor un anumit manual, pe baza criteriilor stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(4) Obiectivele specifice în evaluarea procesului instructiv-educativ pe fiecare nivel de învăţământ se stabilesc prin standarde aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Capitolul II Învăţământul superior

Articolul 129

(1) În instituţiile de învăţământ superior planurile de învăţământ se elaborează de facultăţi sau departamente, se analizează în cadrul consiliilor acestora, se aproba de senatele universitare şi se avizează de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru a fi în concordanta cu standardele naţionale. Modificarea planurilor de învăţământ se poate face numai începând cu anul I.
(2) Programele analitice se elaborează de titularii de discipline şi se aproba de catedra sau de departament.

Articolul 130

În funcţie de specificul facultăţilor şi al specializărilor, planurile de învăţământ şi programele analitice pot fi concepute şi în structura modulară.

Capitolul III Activitatea extraşcolară

Articolul 131

(1) Conţinutul instruirii şi educaţiei la toate nivelurile de organizare a învăţământului se completează prin activităţi extraşcolare.
(2) Activitatea extraşcolară se organizează de către şcoli, cluburi, palate ale copiilor şi elevilor, administraţiile judeţene ale taberelor, conducerile taberelor şcolare şi bazelor sportive, turistice şi de agrement şi de alte unităţi pentru activităţi complementare, cu sprijinul familiei şi al altor factori interesaţi.
(3) Activităţile extraşcolare au continut ştiinţific, cultural-artistic, umanitar, ecologic, moral-civic, tehnico-aplicativ, turistic, sportiv, precum şi caracter recreativ.
(4) Palatul Naţional al Copiilor şi Elevilor din Bucureşti, subordonat Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, precum şi palatele copiilor din judeţe, aflate în subordinea inspectoratelor şcolare, au şi rol metodologic pentru activităţile extraşcolare.

Articolul 132

(1) Organizarea şi competentele unităţilor specializate în activitatea extraşcolară se stabilesc prin regulament aprobat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului.
(2) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prin inspectoratele şcolare, asigura şi controlează realizarea obiectivelor instruirii şi educaţiei extraşcolare.

Capitolul IV Educaţia permanenta

Articolul 133

Pentru asigurarea educaţiei permanente Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului colaborează cu Ministerul Culturii şi cu alte ministere interesate, precum şi cu mijloacele de informare în masa, cultele religioase, universităţile populare, fundaţiile culturale, alte societăţi şi instituţii, pentru a facilita accesul la ştiinţa şi cultura al tuturor cetăţenilor, indiferent de vârsta, în vederea adaptării lor la mutaţiile majore care survin în viaţa socială.

Articolul 134

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prin unităţile şi instituţiile sale, acorda, pe bază de contract, asistenţa de specialitate celor care organizează diferite programe de instruire a adulţilor în sistemul educaţiei permanente şi al conversiei profesionale sau poate organiza asemenea programe din proprie iniţiativă.

Articolul 135

(1) Persoanele juridice sau fizice pot organiza, în cadrul sistemului de formare continua, împreună cu unităţi sau instituţii de învăţământ ori separat, cursuri de calificare, perfecţionare şi conversie profesională a adulţilor, care oferă certificate de competenţa profesională recunoscute pe piaţa muncii.
(2) Persoanele juridice pot organiza cursurile prevăzute la alin. (1) numai dacă au prevăzut în statut aceste activităţi şi dacă sunt autorizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi, după caz, de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale sau de alte autorităţi publice, în baza criteriilor de evaluare stabilite prin regulament aprobat de cele doua ministere, cu respectarea standardelor ocupationale, conform legii. Persoanele fizice pot organiza asemenea activităţi numai în condiţiile autorizării menţionate.
(3) Modul de certificare a competentelor profesionale în cadrul sistemului de formare continua se stabileşte de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, împreună cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în concordanta cu standardele ocupationale, potrivit legii.
(4) Pe perioada în care urmează cursuri de perfecţionare a pregătirii profesionale personalul instituţiilor publice are dreptul la salariu de baza şi la celelalte adaosuri la acesta. În cazul în care cursurile sunt organizate în alta localitate decât cea de domiciliu, personalul instituţiilor publice participant la acestea beneficiază şi de drepturile cuvenite, potrivit dispoziţiilor legale, salariaţilor instituţiilor publice aflaţi în delegare.

Articolul 136

(1) Pentru instruirea adulţilor, precum şi pentru sprijinirea sistemului de învăţământ în realizarea unor obiective specifice pot fi organizate, cu aprobarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, instituţii şi reţele de învăţământ deschis sau la distanta, care utilizează tehnologiile moderne de comunicare şi de preluare a informaţiilor.
(2) Cheltuielile necesare pentru acest sistem de învăţământ sunt suportate de către beneficiari şi de instituţiile interesate.

Capitolul V Bibliotecile din învăţământ

Articolul 137

(1) În sistemul de învăţământ funcţionează, ca parte integrantă, o reţea de biblioteci specializate: biblioteci centrale universitare şi biblioteci pedagogice, ca instituţii cu personalitate juridică subordonate direct Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului; biblioteci ale instituţiilor de învăţământ superior, ale facultăţilor, colegiilor, departamentelor, catedrelor; biblioteci ale caselor corpului didactic; biblioteci şcolare.
(2) Bibliotecile menţionate la alin. (1) funcţionează pe bază de regulamente aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(3) Bibliotecile din învăţământ pot organiza, cu aprobarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi în colaborare cu Ministerul Culturii, secţii specifice, precum şi alte forme pe care le considera necesare pentru studiul individual al adulţilor.

Articolul 138

Pregătirea personalului de specialitate pentru biblioteci este asigurata de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului prin studii universitare de scurta şi de lungă durata, iar perfecţionarea acestuia este coordonata de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Articolul 139

Coordonarea activităţii reţelei bibliotecilor din învăţământ se asigura de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Titlul IV Conducerea învăţământului

Capitolul I Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi alte organisme de nivel naţional

Articolul 140

(1) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului se organizează şi funcţionează potrivit legii. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, ca organ de specialitate, are răspunderea de a elabora şi de a aplica politica educaţională, în conformitate cu art. 2. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului are drept de iniţiativa şi de execuţie în domeniul politicii financiare şi a resurselor umane din sfera educaţiei şi colaborează cu alte ministere implicate în dezvoltarea învăţământului.
(2) Pentru exercitarea atribuţiilor sale Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului constituie structuri de experţi şi se sprijină pe organisme consultative, la nivel naţional, alcătuite pe criterii de prestigiu profesional şi moral: Consiliul naţional pentru Reforma Învăţământului, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, Consiliul Naţional de Finanţare a Învăţământului Superior, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din învăţământul Superior, Consiliul Naţional al Bibliotecilor, Consiliul Naţional pentru Formare şi Educaţie Continua, comisiile naţionale de specialitate pe discipline şi structurile manageriale ale programelor de reforma. Componenta consiliilor şi regulamentele lor de funcţionare se aproba prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. În exercitarea atribuţiilor sale Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului poate consulta, după caz, societăţile ştiinţifice naţionale ale cadrelor didactice, federaţiile sindicale reprezentative la nivel de ramura, ca parteneri sociali, şi organizaţiile studenţeşti şi de elevi, recunoscute pe plan naţional.
(3) Pentru confirmarea titlurilor, diplomelor şi certificatelor universitare Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului constituie Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Membrii consiliului sunt profesori universitari, personalităţi de prestigiu ştiinţific, cultural şi moral, recunoscute pe plan naţional sau internaţional. Ei sunt selectaţi pe baza propunerilor senatelor universitare. Consiliul funcţionează potrivit unui regulament propriu, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(4) Consiliul Naţional al Rectorilor se constituie şi funcţionează în baza statutului propriu.
(5) În subordinea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului funcţionează:
a) Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, ca institut de cercetare şi dezvoltare care activează în domeniul inovarii şi reformei sistemului naţional de învăţământ;
b) Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar, ca unitate autonomă cu personalitate juridică. Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar coordonează activitatea sportiva a asociaţiilor sportive şcolare şi universitare. Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar se afiliaza la federaţiile internaţionale ale sportului şcolar, respectiv universitar. Cluburile sportive şcolare şi universitare, înfiinţate conform prevederilor art. 40 alin. (1), au personalitate juridică şi se pot afilia la federaţiile de specialitate. Transferarea sportivilor din aceste cluburi se face în baza reglementărilor federaţiilor de specialitate, potrivit regimului de transferuri aplicat celorlalte cluburi sportive.

Articolul 141

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului elaborează, coordonează şi aplica politica naţionala în domeniul educaţiei. În acest scop exercita următoarele atribuţii:
a) coordonează şi controlează sistemul naţional de învăţământ;
b) organizează reţeaua învăţământului de stat şi propune Guvernului cifrele de şcolarizare, pe baza studiilor de prognoza, cu consultarea unităţilor de învăţământ, a autorităţilor locale şi a agenţilor economici interesaţi;
c) aproba Curriculumul naţional şi sistemul naţional de evaluare, asigura şi supraveghează respectarea acestora;
d) coordonează activitatea de cercetare ştiinţifică din învăţământ;
e) asigura cadrul pentru producţia manualelor şcolare; asigura finanţarea şcolilor pentru achiziţionarea de manuale, conform legii;
f) elaborează criteriile generale de admitere în învăţământul superior;
g) aproba înfiinţarea liceelor şi a şcolilor postliceale;
h) aproba, conform legii, regulamentele de organizare şi funcţionare a unităţilor subordonate, cu excepţia instituţiilor de învăţământ superior;
i) elaborează studii de diagnoza şi prognoza în domeniul restructurării şi modernizării învăţământului şi contribuie la perfecţionarea cadrului legislativ;
j) asigura cadrul pentru proiectarea, omologarea şi producţia mijloacelor de învăţământ;
k) asigura cadrul organizatoric pentru selecţionarea şi pregătirea adecvată a elevilor cu aptitudini deosebite;
l) asigura şcolarizarea specializată şi asistenţa psiho-pedagogica adecvată a copiilor şi a tinerilor cu deficiente fizice, senzoriale, mentale sau asociate;
m) analizează modul în care se asigura protecţia socială în învăţământ şi propune măsuri corespunzătoare Guvernului şi autorităţilor publice locale abilitate;
n) coordonează activitatea bibliotecilor universitare din subordine;
o) răspunde de formarea şi perfecţionarea personalului didactic;
p) coordonează, potrivit legii, numirea, transferarea, eliberarea şi evidenta personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control şi a celui auxiliar din unităţile subordonate;
q) asigura repartizarea Fondului naţional al formării profesionale, cu consultarea factorilor interesaţi;
r) răspunde de evaluarea sistemului naţional de învăţământ pe baza standardelor naţionale;
s) elaborează şi aplica strategiile de reforma, pe termen mediu şi lung, ale învăţământului şi educaţiei;
t) elaborează împreună cu alte ministere strategia colaborării cu alte state şi cu organismele internaţionale specializate în domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice;
u) colaborează, pe bază de protocoale, cu statele în care trăieşte populaţie de naţionalitate sau de origine română, pentru promovarea şi desfăşurarea învăţământului în limba maternă;
v) elaborează norme specifice pentru construcţiile şcolare şi pentru dotarea acestora;
w) stabileşte modalităţile de recunoaştere şi de echivalare a diplomelor, a certificatelor şi a titlurilor ştiinţifice, eliberate în străinătate, pe baza unor norme interne, ţinând seama şi de înţelegerile şi convenţiile internaţionale;
x) stabileşte pentru învăţământul preuniversitar de stat structura anului şcolar, sesiunile de examene, perioadele de desfăşurare a concursurilor, precum şi vacantele şcolare;
y) controlează modul de respectare a normelor financiar-contabile, de execuţie bugetară şi de administrare a patrimoniului din sistemul naţional al învăţământului de stat; încasează taxe, în lei şi în valută, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea şi recunoaşterea actelor de studii, conform legii.

Capitolul II Inspectoratele şcolare

Articolul 142

Inspectoratele şcolare sunt organe descentralizate de specialitate, subordonate Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, având, în principal, următoarele atribuţii:
--------------
Partea introductivă a art. 142 a fost modificată de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
a) urmăresc modul de organizare şi de funcţionare a reţelei de învăţământ preuniversitar, în conformitate cu politica educaţională la nivel naţional;
b) asigura aplicarea legislaţiei în organizarea, conducerea şi desfăşurarea procesului de învăţământ;
c) asigura calitatea învăţământului şi respectarea standardelor naţionale prin inspecţia şcolară;
d) înfiinţează, cu avizul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, unităţi şcolare ale învăţământului de stat: grădiniţe, şcoli primare, gimnazii, şcoli de arte şi meserii;
--------------
Lit. d) a art. 142 a fost modificată de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
e) propun Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului reţeaua de şcolarizare din raza lor teritorială, în conformitate cu politica educaţională, a studiilor de prognoza, după consultarea unităţilor de învăţământ, a autorităţilor locale, a agenţilor economici şi a partenerilor sociali interesaţi;
f) asigura, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, şcolarizarea elevilor pe durata învăţământului obligatoriu;
g) coordonează încadrarea unităţilor de învăţământ cu personal didactic necesar, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic;
h) organizează şi îndrumă activitatea de perfecţionare a personalului didactic, de cercetare ştiinţifică şi alte acţiuni complementare din învăţământul preuniversitar;
i) coordonează utilizarea, dezvoltarea şi protejarea bazei didactico-materiale din unităţile de învăţământ, împreună cu autorităţile publice locale;
j) coordonează organizarea admiterii şi a examenelor de absolvire din unităţile de învăţământ, precum şi a concursurilor şcolare;
k) controlează activităţile şi serviciile de învăţământ preuniversitar organizate de agenţi economici, fundaţii, asociaţii, culte şi de alte persoane juridice sau fizice de pe raza lor teritorială; constata eventualele încălcări ale prevederilor legale şi iau măsurile prevăzute de lege;
l) coordonează activitatea bibliotecilor din unităţile de învăţământ subordonate;
m) coordonează şi controlează activitatea Casei corpului didactic.

Articolul 143

(1) Structura inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(2) În structura inspectoratelor şcolare din judeţele cu învăţământ şi în limbile minorităţilor naţionale sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru acest învăţământ.
(3) Unităţile extraşcolare şi unităţile conexe învăţământului preuniversitar sunt subordonate inspectoratului şcolar.
(4) Inspectoratul şcolar are un consiliu de administraţie şi un consiliu consultativ. Consiliul de administraţie este format din 9-11 membri, dintre care: inspectorul şcolar general, inspectorii şcolari generali adjuncţi, directorul Casei corpului didactic, directorul tehnic-administrativ, contabilul-şef, consilierul juridic al inspectoratului şcolar şi alţi membri. Inspectorul şcolar general este preşedintele de drept al consiliului de administraţie. Consiliul consultativ este format din directori de unităţi de învăţământ, din alte cadre didactice de prestigiu, inclusiv din învăţământul superior, din reprezentanţi ai părinţilor, ai autorităţilor locale administrative, ai comunităţilor religioase, ai agenţilor economici, precum şi din alţi parteneri sociali. Preşedintele consiliului consultativ este ales, prin vot secret, dintre membrii acestuia.
(5) Inspectoratele şcolare organizează periodic conferinţe judeţene ale personalului didactic din învăţământul preuniversitar, pe specialităţi, cu rol consultativ, participativ şi metodic.

Articolul 144

(1) Inspectorul şcolar general, inspectorii şcolari generali adjuncţi şi directorul Casei corpului didactic sunt numiţi prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, pe baza criteriilor de competenţa profesională şi managerială, conform legii.
(2) Inspectorii şcolari se numesc de către inspectorul şcolar general, prin concurs, pe baza criteriilor de competenţa profesională şi managerială, de regula pe o perioadă de 4 ani, conform legii.

Capitolul III Conducerea instituţiilor şi a unităţilor învăţământului de stat

Articolul 145

(1) Unităţile de învăţământ preuniversitar sunt conduse de directori, ajutaţi, după caz, de directori adjuncţi. În activitatea de conducere directorii se bazează pe consiliul profesoral, pe consiliul de administraţie şi pe consiliul şcolar. Aceste consilii funcţionează în temeiul unor regulamente elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, conform legii.
(2) Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ, cu rol de decizie în domeniul instructiv-educativ, este format din personalul didactic de predare din unitatea respectiva şi este prezidat de director.
(3) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, cu rol de decizie în domeniul administrativ, este format din cel puţin 5 membri, dar nu mai mult de 11 membri, între care directorul unităţii, directorul adjunct, contabilul-şef, cadre didactice alese de consiliul profesoral şi reprezentanţi ai părinţilor, precum şi ai administraţiei publice locale. În consiliul de administraţie se includ şi reprezentanţi ai agenţilor economici care asigura baza materială pentru practica. Directorul unităţii de învăţământ este preşedintele consiliului de administraţie.
(4) Unitatea de învăţământ preşcolar sau primar, afiliată altei unităţi de învăţământ, îşi alege 1-2 cadre didactice în consiliul de administraţie al acesteia.
(5) În consiliile de administraţie ale liceelor şi şcolilor postliceale se includ 1-2 elevi.
(6) În fiecare unitate de învăţământ cu personalitate juridică sau pe grupuri de unităţi se constituie câte un consiliu şcolar, care decide şi răspunde de realizarea politicii educaţionale la nivel local. Initiativele locale respecta politica educaţională elaborata la nivel naţional. Componenta şi atribuţiile consiliului şcolar sunt stabilite prin regulament aprobat de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(7) Directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor din învăţământul preşcolar, primar, gimnazial şi ai şcolilor de arte şi meserii, precum şi directorii adjuncţi din învăţământul liceal şi postliceal sunt numiţi de inspectorul şcolar general, conform legii.
--------------
Alin. (7) al art. 145 a fost modificat de pct. 41 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(8) Directorii unităţilor din învăţământul liceal şi postliceal sunt numiţi prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, la propunerea inspectorului şcolar general, conform legii.
(9) Directorii unităţilor destinate activităţilor extraşcolare sunt numiţi de ministrul educaţiei şi cercetării la unităţile direct subordonate Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi de către inspectorul şcolar general la unităţile din subordinea inspectoratului şcolar.
(10) Numirea directorilor şi a directorilor adjuncţi ai unităţilor de învăţământ menţionate la alin. (7) şi (8) se face ca urmare a sustinerii unui concurs, pe baza criteriilor de competenţa profesională şi managerială, precum şi a recomandarii consiliului şcolar, pe o perioadă de 4 ani. Metodologia concursului se stabileşte de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Articolul 146

Instituţiile de învăţământ superior sunt conduse de senate, iar facultăţile şi departamentele, de consilii. Senatele sunt prezidate de rectori, consiliile facultăţilor, de decani, iar consiliile departamentelor, de directori. Atribuţiile şi raporturile acestor organisme se stabilesc prin Carta universitară. Hotărârile senatelor, ale consiliilor facultăţilor şi ale departamentelor se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, dacă numărul lor reprezintă cel puţin două treimi din totalul membrilor.

Articolul 147

(1) Conducerea operativă a instituţiei de învăţământ superior este asigurata de către biroul senatului, alcătuit conform Statutului personalului didactic şi Cartei universitare.
(2) Preşedintele biroului senatului este rectorul.

Capitolul IV Evaluarea în învăţământ

Articolul 148

(1) Evaluarea învăţământului, ca sistem şi proces, se asigura de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului prin instituţii şi organisme specializate, în baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(2) Evaluarea învăţământului universitar şi postuniversitar se asigura prin forme specifice, în conformitate cu dispoziţiile legale şi cu normele autonomiei universitare.
(3) În sistemul naţional de învăţământ şi educaţie notarea se face, de regula, de la 10 la 1.
(4) Se recomanda aplicarea creditelor transferabile şi recunoaşterea lor atât în cadrul aceleiaşi instituţii sau unităţi de învăţământ, cat şi între instituţii sau unităţi de învăţământ din ţara şi din străinătate.

Articolul 149

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului asigura evaluarea periodică a nivelului de pregătire profesională şi metodica a personalului didactic din învăţământ.

Articolul 150

(1) Inspectorul şcolar general elaborează, la sfârşitul fiecărui an şcolar, un raport privind starea învăţământului din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti. Acest raport se prezintă Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prefecturii, consiliului judeţean, consiliilor locale şi tuturor unităţilor de învăţământ din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti.
(2) Rectorul instituţiei de învăţământ superior elaborează, la sfârşitul fiecărui an universitar, un raport privind starea instituţiei de învăţământ, pe care îl transmite Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prefecturii şi consiliului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti.
(3) Ministrul educaţiei şi cercetării înaintează Parlamentului raportul anual asupra stării sistemului naţional de învăţământ, până la data de 15 octombrie. Concomitent sunt prezentate direcţiile şi priorităţile de dezvoltare a învăţământului preuniversitar şi superior. Raportul anual se da publicităţii.

Titlul V Resurse umane

Capitolul I Personalul din învăţământ. Elevi şi studenţi

Articolul 151

(1) Personalul din învăţământ este format din personal didactic, personal de cercetare, personal didactic auxiliar şi personal administrativ.
(2) Personalul didactic este format din:
a) educatoare - în învăţământul preşcolar;
b) învăţători - în învăţământul primar;
c) institutori - în învăţământul preşcolar şi primar;
d) maiştri-instructori - în învăţământul secundar şi postliceal;
--------------
Lit. d) a alin. (2) al art. 151 a fost modificată de pct. 42 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
e) profesori - în învăţământul primar, secundar şi postliceal;
--------------
Lit. e) a alin. (2) al art. 151 a fost modificată de pct. 42 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
f) preparatori universitari, asistenţi universitari, lectori universitari (şefi de lucrări), conferenţiari universitari, profesori universitari şi profesori universitari consultanţi - în învăţământul superior;
g) formatori.
(3) În învăţământ poate funcţiona personal didactic asociat.
(4) Personalul de cercetare este integrat în catedre, departamente, unităţi sau centre de cercetare şi de microproducţie.
(5) În învăţământul de toate gradele funcţionează personal didactic auxiliar, definit conform Statutului personalului didactic.

Articolul 152

Funcţiile didactice pe tipuri şi forme de învăţământ, precum şi condiţiile pentru ocuparea acestora se stabilesc prin Statutul personalului didactic.

Articolul 153

(1) Norma didactica pentru învăţământul preuniversitar se reglementează prin Statutul personalului didactic.
(2) Norma didactica pentru profilurile cu formaţiuni specifice de instruire, precum şi pentru unităţi de învăţământ din localităţi izolate sau pentru clase cu un număr redus de elevi se reglementează de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(3) Norma didactica pentru învăţământul universitar şi postuniversitar se reglementează prin Statutul personalului didactic.

Articolul 154

(1) În învăţământul de stat şi particular posturile didactice se ocupa prin concurs. Condiţiile pentru ocuparea funcţiilor de conducere se stabilesc prin Statutul personalului didactic.
(2) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au un caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute de Statutul personalului didactic.
(3) Validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice din învăţământul preuniversitar de stat se face de către inspectoratele şcolare, la propunerea comisiilor de concurs.
(4) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice din învăţământul universitar şi postuniversitar se aproba de către consiliile facultăţilor, la propunerea comisiilor de concurs, şi se validează de către senatele universitare. Titlurile didactice de conferenţiar universitar şi de profesor universitar sunt confirmate de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, prin comisiile de specialitate. Pe baza confirmării ministrul educaţiei şi cercetării emite ordin de acordare a titlurilor de conferenţiar universitar şi de profesor universitar.
(5) Candidatul la concursul pentru ocuparea unui post didactic cu predare în alta limba decât cea în care şi-a făcut studiile superioare susţine în faţa unei comisii de specialitate un test de cunoaştere a limbii în care urmează să facă predarea.

Articolul 155

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului are obligaţia de a asigura pregătirea şi perfecţionarea personalului didactic din sistemul naţional de învăţământ şi stabileşte, prin organisme de specialitate, standardele naţionale pentru atestarea calităţii de cadru didactic.

Articolul 156

(1) Drepturile şi îndatoririle personalului didactic sunt prevăzute în Statutul personalului didactic şi în Carta universitară.
(2) Dreptul la contestaţie al persoanelor fizice sau juridice din învăţământ se exercită prin adresare către forul ierarhic superior celui a cărui decizie este contestată.

Articolul 157

(1) În instituţiile şi unităţile de învăţământ sunt interzise pedepsele corporale.
(2) Personalul didactic care practica asemenea metode va fi sancţionat administrativ sau, în funcţie de gravitatea abaterii, se va supune rigorilor legii.
(3) Drepturile şi îndatoririle elevilor sunt stabilite prin regulament elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, iar pentru studenţi acestea sunt cuprinse în Carta universitară şi în regulamentele instituţiilor de învăţământ superior.

Articolul 158

(1) În învăţământul preuniversitar formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cum urmează:
a) grupa cuprinde în medie 15 preşcolari sau elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20; prin excepţie, inspectoratul şcolar poate aproba grupe cuprinzând cel puţin 7 preşcolari sau elevi;
b) clasa din învăţământul primar are în medie 20 de elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 25;
c) clasa din învăţământul gimnazial are în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 30;
d) clasa din şcoala de arte şi meserii, anul de completare şi învăţământul liceal, precum şi anul de studiu din învăţământul postliceal are în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30.
---------------
Lit. d) a alin. (1) al art. 158 a fost modificată de pct. 43 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(2) În cazuri excepţionale, bine motivate, formaţiunile de elevi sau de preşcolari din grupa mare pot funcţiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim numai cu aprobarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în baza metodologiei elaborate.
--------------
Alin. (2) al art. 158 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 34 din 11 martie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 239 din 18 martie 2004.

Capitolul II Formarea continua a personalului didactic

Articolul 159

(1) Formarea continua a personalului didactic constituie un drept care se realizează, în principal, prin perfecţionare şi conversie profesională.
(2) În cadrul sistemului naţional de învăţământ perfecţionarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar se realizează, în principal, prin formele prevăzute de Statutul personalului didactic.
(3) Conversia profesională în sistemul de învăţământ vizează extinderea pregătirii iniţiale în vederea obţinerii dreptului de a preda şi alte discipline sau de a ocupa alte posturi didactice.

Articolul 160

(1) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului stabileşte obiectivele şi coordonează formarea continua a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, evalueaza, acreditează şi finanţează programele de formare continua, inclusiv de conversie profesională, realizate în:
a) instituţii de învăţământ superior, prin facultăţi, departamente şi catedre, pentru perfecţionarea pregătirii de specialitate;
b) instituţii de învăţământ superior, prin departamentele sau catedrele de pregătire a personalului didactic, pentru perfecţionarea pregătirii metodice şi psihopedagogice;
c) colegii pedagogice universitare şi licee cu profil pedagogic, pentru perfecţionarea de specialitate, metodica şi psihopedagogică a personalului didactic din învăţământul preşcolar şi primar;
d) case ale corpului didactic, conform art. 162;
e) centre de perfecţionare, organizate în unităţi de învăţământ, pentru perfecţionarea pregătirii de specialitate a personalului didactic cu studii medii;
f) alte structuri abilitate în acest scop de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(2) Pentru organizarea activităţilor prevăzute la alin. (1) instituţiile menţionate pot colabora cu instituţii similare, precum şi cu agenţi economici, conform reglementărilor legale.

Articolul 161

(1) Programele de formare continua a personalului didactic se încheie prin colocviu sau prin alte forme specifice de evaluare, potrivit legii.
(2) Instituţiile de învăţământ superior acreditate pot organiza şi desfăşura programe de conversie profesională, la nivel universitar şi postuniversitar, cu durata de cel puţin un an şi jumătate. Programele sunt aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi se finalizează cu examen de absolvire. Promovarea examenului de absolvire conferă dreptul la obţinerea unei diplome şi dreptul de a profesa în noua specializare. Aceste activităţi se pot organiza în formele de învăţământ prevăzute de lege.

Articolul 162

(1) Casele corpului didactic sunt centre de documentare şi de organizare a activităţilor de formare continua şi a activităţilor cu caracter ştiinţific, metodic şi cultural.
(2) Pentru realizarea activităţilor prevăzute la alin. (1) Casa corpului didactic asigura formatori calificaţi, acreditaţi de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, şi finanţează aceste programe. Formatorii colaborează cu departamentele şi câte drele de pregătire a personalului didactic din instituţiile de învăţământ superior la activităţile de formare continua.

Articolul 163

Pentru pregătirea şi perfecţionarea personalului didactic de conducere, îndrumare şi control Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului înfiinţează şi coordonează centre şi alte forme instituţionalizate, cu atribuţii în acest scop.

Articolul 164

Perfecţionarea personalului didactic din învăţământul superior de stat este finanţată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului prin bugetele instituţiilor de învăţământ şi se realizează prin:
a) programe de documentare şi schimburi de experienta, la nivel naţional şi internaţional;
b) programe de specializare şi cooperare interuniversitară, în ţara şi în străinătate;
c) învăţământ postuniversitar, organizat potrivit prevederilor prezentei legi;
d) programe de cercetare ştiinţifică, realizate în ţara sau prin cooperare internationala;
e) inovare educaţională, creaţie ştiinţifică, tehnica şi artistică.

Articolul 165

Perfecţionarea personalului didactic auxiliar din întregul sistem naţional de învăţământ se realizează conform prevederilor art. 160.

Titlul VI Baza materială şi finanţarea învăţământului de stat

Articolul 166

(1) Baza materială a învăţământului de stat consta în întregul activ patrimonial al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, al instituţiilor şi unităţilor de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică din sistemul de învăţământ existent la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi în activul patrimonial redobândit sau dobândit ulterior.
(2) În înţelesul prevederilor alin. (1), baza materială a învăţământului cuprinde: spaţii pentru procesul de învăţământ şi cercetare ştiinţifică, mijloace de învăţământ şi de cercetare aferente, biblioteci, edituri şi tipografii, staţiuni didactice şi de cercetare, unităţi de microproducţie, ateliere şcolare, ferme didactice, grădini botanice, terenuri agricole, cămine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, case de cultura ale studenţilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere şcolare, baze şi complexuri cultural-sportive, palate şi case ale copiilor şi elevilor, baze de odihnă şi tratament, spaţii cu destinaţia de locuinta, precum şi orice alt obiect de patrimoniu destinat învăţământului şi salariaţilor din învăţământ.
(3) Baza materială aferentă procesului de instruire şi de educaţie, menţionată la alin. (2) şi realizată din fondurile statului sau din fondurile instituţiilor şi întreprinderilor de stat în perioada anterioară datei de 22 decembrie 1989, se reintegrează, fără plata, în patrimoniul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, al instituţiilor şi unităţilor de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică din sistemul învăţământului de stat. Predarea-preluarea se face pe bază de protocol. Justa despăgubire se acordă, după caz, de Guvern. În aceleaşi condiţii se reintegrează fără plata şi imobilele care, conform art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, au trecut în patrimoniul unor societăţi comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe bază de protocol de predare-preluare.
(3^1) Justa despăgubire prevăzută la alin. (3) se acordă, pentru fiecare caz, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi a Ministerului Finanţelor Publice, în termen de 60 de zile de la data semnării protocolului de predare-preluare.
-------------
Alin. (3^1) al art. 166 a fost introdus de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 110 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.
(3^2) Cuantumul despăgubirii se stabileşte în termen de 30 de zile de la data semnării protocolului de predare-preluare, de către o comisie de evaluare formată din reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi ai Ministerului Finanţelor Publice, constituită prin ordin comun*).
-------------
Alin. (3^2) al art. 166 a fost introdus de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 110 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.
(4) Baza materială a instituţiilor de învăţământ superior de stat este de drept proprietatea acestora. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului este împuternicit sa emita certificate de atestare a dreptului de proprietate pentru instituţiile de învăţământ superior, pe baza documentaţiei înaintate de către acestea.
-------------
Alin. (4) al art. 166 a fost modificat de pct. 1 al art. 1 din LEGEA nr. 713 din 3 decembrie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 14 decembrie 2001.
(4^1) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar de stat - grădiniţe, şcoli generale (primare şi gimnaziale), licee, grupuri şcolare, seminarii teologice, şcoli profesionale şi şcoli postliceale - fac parte din domeniul public al comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv al municipiului Bucureşti, şi sunt în administrarea consiliilor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietate a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.
-------------
Alin. (4^1) al art. 166 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 184 din 20 decembrie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 29 decembrie 2001.
(4^2) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ special de stat fac parte din domeniul public judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi sunt în administrarea consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea. Celelalte componente ale bazei materiale a unităţilor de învăţământ special de stat sunt de drept proprietatea acestora. Administrarea terenurilor şi clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea unitatea de învăţământ special, inclusiv clădirile sociale, este încredinţată de către consiliul judeţean unui administrator care face parte din consiliul de administraţie al unităţii şcolare. Nu fac parte din domeniul public al comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, terenurile şi clădirile deţinute de unităţile de învăţământ în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice.
-------------
Alin. (4^2) al art. 166 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 520 din 17 iulie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 522 din 18 iulie 2002.
(4^3) Schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar se poate realiza numai cu avizul conform al ministrului educaţiei şi cercetării. Înstrăinarea sau schimbarea destinaţiei bunurilor din baza materială a învăţământului, fără avizul ministrului educaţiei şi cercetării, constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legii penale. Actele de înstrăinare sau de schimbare a destinaţiei bunurilor din baza materială a învăţământului, fără avizul ministerului educaţiei şi cercetării sunt nule. Administrarea procesului educaţional din unităţile de învăţământ preuniversitar şi special de stat prevăzute la alin. (4^1) şi (4^2) se face de către inspectoratele şcolare judeţene, respectiv de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.
-------------
Alin. (4^3) al art. 166 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 184 din 20 decembrie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 29 decembrie 2001.
(4^4) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar din subordinea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, ale căror cheltuieli de întreţinere, funcţionare şi dezvoltare se finanţează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului şi se afla în administrarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităţilor şi instituţiilor respective.
-------------
Alin. (4^4) al art. 166 a fost modificat de pct. 1 al art. 1 din LEGEA nr. 713 din 3 decembrie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 14 decembrie 2001.
-------------
Alin. (4^5) al art. 166 a fost eliminat prin abrogarea pct. 2 al art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 206 din 15 noiembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 22 noiembrie 2000 de către pct. 2 al art. 1 din LEGEA nr. 713 din 3 decembrie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 14 decembrie 2001.
(4^6) Terenurile şi clădirile preluate în mod abuziv de stat după data de 4 septembrie 1940 de la persoane fizice sau juridice fac parte din domeniul privat al statului în condiţiile legii şi pot face obiectul unor acte normative de restituire.
-------------
NOTA C.T.C.E.:
Alin. (4^6) al art. 166 rămâne în vigoare prin eliminarea pct. 3 al art. 1 din LEGEA nr. 713 din 3 decembrie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 14 decembrie 2001 de către RECTIFICAREA nr. 713 din 3 decembrie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 5 din 8 ianuarie 2002.
(5) Construcţiile şi terenurile aferente procesului instructiv-educativ nu pot fi transferate decât cu aprobarea Guvernului, la propunerea ministrului educaţiei şi cercetării, fără plata şi numai în interes public.
(6) Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, disponibile temporar, aflate în patrimoniul instituţiilor de învăţământ superior de stat sau în administrarea acestora, se poate face pe bază de contract încheiat în conformitate cu prevederile legale, cu revizuire anuală. Bunurile, inclusiv terenurile, aflate în administrarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, disponibile temporar, pot fi închiriate pe bază de contract încheiat în conformitate cu revederile legale, cu revizuire anuală a acestuia, numai în conformitate cu metodologia stabilită de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, în condiţiile prevăzute la alineatele precedente, se face cu prioritate pentru activităţi de învăţământ.
(7) Deţinătorii de bunuri prevăzute la alin. (3) şi (4), care urmează să fie reintegrate în patrimoniul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, al instituţiilor şi unităţilor de învăţământ şi cercetare ştiinţifică din sistemul învăţământului de tat, sunt obligaţi sa pună la dispoziţie imputernicitilor Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului toate documentele care atesta proprietatea, precum şi documentele necesare în vederea înregistrării în evidentele contabile.
(8) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prin împuterniciţii săi, va acţiona în justiţie persoanele juridice sau fizice care refuza semnarea protocoalelor şi predarea documentelor de proprietate. Aceste acţiuni sunt scutite de taxa de timbru.
(9) Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparţinând Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului sau instituţiilor şi unităţilor de învăţământ şi cercetare ştiinţifică din sistemul învăţământului de stat se face, după caz, în registrul de inscriptiuni şi transcripţiuni, în cărţile funciare sau în cărţile de publicitate funciară, cu scutire de plată taxelor prevăzute de lege.
(10) Acţiunile în justiţie formulate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi de inspectoratele şcolare pentru aplicarea prevederilor alin. (1)-(3) sunt scutite de taxa de timbru.
-------------
*) Art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 110 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003 prevede:
"ART. II
(1) Pentru imobilele preluate pe bază de protocol de predare-preluare, în conformitate cu dispoziţiile art. 166 din Legea învăţământului nr. 84/1995, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, şi pentru care Guvernul a fost obligat prin hotărâri judecătoreşti sa emita hotărâri de acordare a justei despăgubiri, aceasta se acordă, pentru fiecare caz, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi a Ministerului Finanţelor Publice, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, din Fondul de rezerva bugetară la dispoziţia Guvernului.
(2) Cuantumul despăgubirii se stabileşte în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă de către comisia de evaluare prevăzută la alin. (3^2) al art. 166 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare."

Articolul 167

(1) Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se face descentralizat prin bugetele consiliilor judeţene/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau prin bugetele locale. Repartizarea fondurilor pe unităţile de învăţământ preuniversitar se face prin hotărâre a consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, pe baza metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, aprobată prin hotărâre a Guvernului, şi cu asistenţa tehnica a inspectoratelor şcolare.
(2) Finanţarea cheltuielilor de capital, de funcţionare, de întreţinere şi de reparare a unităţilor din învăţământul preuniversitar, precum şi a bazei didactico-materiale, cu excepţia celor prevăzute la alin. (5), este asigurata prioritar de către consiliile judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de consiliile locale din bugetele acestora, precum şi din resursele proprii ale respectivelor unităţi. Din comisia de recepţie a lucrărilor vor face parte şi reprezentanţi ai inspectoratului şcolar judeţean şi ai unităţii şcolare.
(2^1) Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat pot obţine venituri proprii realizate, în condiţiile legii, din: activitatea de producţie (ateliere-şcoala, ferme agricole etc.), prestări de servicii, taxe de la persoane fizice şi juridice, venituri din închirieri de spaţii, donaţii, sponsorizări şi alte venituri realizate din activitatea de învăţământ, activităţi cultural-educative, ale internatelor şi cantinelor pentru preşcolari şi elevi. Veniturile astfel realizate vor fi utilizate exclusiv de către aceste unităţi.
---------------
Alin. (2^1) al art. 167 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 184 din 20 decembrie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 29 decembrie 2001.
(3) De drepturile acordate potrivit legii beneficiază copiii şi ţinerii cu deficiente care urmează o formă de învăţământ preuniversitar de stat.
(4) Cluburile elevilor, cluburile sportive şcolare, taberele şcolare, palatele copiilor, inspectoratele şcolare, casele corpului didactic, precum şi alte instituţii de stat subordonate Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului se finanţează din bugetul acestuia.
(5) Fondurile necesare pentru salarizarea personalului didactic, didactic auxiliar şi administrativ din unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar, pentru deplasări, precum şi pentru cheltuieli de dotări cu obiecte de inventar şi cărţi sunt asigurate din bugetul de stat şi defalcate în bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale.
(6) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului poate aloca de la buget fonduri pentru finanţarea cheltuielilor curente aferente unor activităţi extraşcolare, educaţiei copiilor cu deficiente, perfecţionării pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi altor acţiuni şi activităţi, în condiţiile legii.
(7) În zonele defavorizate, precum şi în situaţii speciale stabilite prin hotărâre a Guvernului, se pot aloca fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a învăţământului preuniversitar, precum şi pentru alte cheltuieli.
(8) Creditele externe ale Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, contractate cu aprobarea Guvernului, precum şi dobânzile aferente acestora se rambursează din bugetul de stat.
-------------
Art. 167 a fost modificat de pct. 4 al art. 1 din LEGEA nr. 713 din 3 decembrie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 14 decembrie 2001. Pct. 4 al art. 1 din LEGEA nr. 713 din 3 decembrie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 14 decembrie 2001 a devenit pct. 3 prin renumerotarea facuta de RECTIFICAREA nr. 713 din 3 decembrie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 5 din 8 ianuarie 2002.

Articolul 168

(1) În scopul întreţinerii, dezvoltării şi modernizării bazei materiale şi de practica în instituţiile şi unităţile de învăţământ, cu ocazia aprobării bugetului de venituri şi cheltuieli pentru unităţile subordonate, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului constituie Fondul naţional al formării profesionale, din credite bugetare şi din alte surse dobândite în condiţiile legii.
(2) Fondul naţional al formării profesionale se gestionează cu consultarea Consiliului Naţional pentru Formare şi Educaţie Continua, potrivit criteriilor stabilite prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.

Articolul 169

(1) Unităţile de învăţământ primar şi gimnazial din mediul rural şi periurban, precum şi liceele agricole, agromontane, silvice şi pedagogice, care nu au în proprietate terenuri agricole în extravilan, primesc în folosinţă, pentru constituirea lotului didactic experimental, o suprafaţa de 1 ha pentru şcolile primare, 2 ha pentru şcolile gimnaziale, 3 ha pentru liceele pedagogice şi minimum 10 ha pentru liceele agricole, agromontane şi silvice, în echivalent arabil.
(2) Loturile experimentale prevăzute la alin. (1) se atribuie, la cerere, unităţilor şcolare respective din terenurile agricole şi silvice ce au aparţinut şcolilor sau, după caz, din fondul de rezerva al localităţilor, aflat la dispoziţia consiliilor locale.
(3) În cazul în care pe teritoriul localităţii nu exista resurse de pământ conform prevederilor alin. (2), suprafeţele cuvenite se atribuie în folosinţă din terenurile aflate în proprietatea autorităţilor publice locale sau în administrarea Agenţiei Naţionale de Dezvoltare şi Amenajare Rurală.
(4) Reconstituirea dreptului de proprietate la unităţile şcolare prevăzute la alin. (1), punerea în posesie, precum şi eliberarea titlurilor de proprietate se fac de către comisiile locale şi judeţene de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Articolul 170

(1) Finanţarea învăţământului de stat se asigura din fonduri publice, în limita a cel puţin 4% din produsul intern brut, în concordanta cu următoarele cerinţe:
a) considerarea dezvoltării învăţământului ca o prioritate naţionala, pentru pregătirea resurselor umane la nivelul standardelor internaţionale;
b) profesionalizarea resurselor umane în concordanta cu diversificarea pieţei muncii;
c) dezvoltarea învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice universitare pentru integrare la vârf în viaţa ştiinţifică mondială.
-------------
Alin. (1) al art. 170 a fost modificat de art. XII din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 32 din 26 februarie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 110 din 5 martie 2001.
(2) Sistemul de finanţare a învăţământului asigura descentralizarea gestionării fondurilor şi permite implicarea comunităţilor locale în alocarea de resurse financiare suplimentare pentru învăţământ.
(3) Instituţiile şi unităţile de învăţământ pot beneficia şi de alte surse de venituri dobândite în condiţiile legii: venituri proprii, subvenţii, donaţii, sponsorizări şi taxe de la persoane juridice şi fizice. Veniturile obţinute din sursele menţionate se gestionează şi se utilizează integral la nivelul instituţiilor şi unităţilor respective, inclusiv pentru majorarea fondului de salarii, fără vărsăminte la bugetul de stat, la bugetele locale şi fără a afecta alocaţiile bugetare.
(4) Fondurile alocate Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pentru învăţământul preuniversitar se repartizează inspectoratelor şcolare care le redistribuie unităţilor de învăţământ din teritoriu prin ordonatorii terţiari de credite subordonaţi.
(5) Baza de calcul al fondurilor alocate fiecărei unităţi şi instituţii de învăţământ reprezintă cuantumul din bugetul de stat care revine unui preşcolar, elev, student sau cursant, în funcţie de nivelul şi specificul instruirii şi de ceilalţi indicatori specifici activităţii în învăţământ, în special de cei referitori la calitatea prestaţiei în învăţământ.
(6) Învăţământului superior i se aloca un fond distinct de cercetare din bugetul global al cercetării ştiinţifice.
Alocarea fondurilor de finanţare a cercetării se face după criterii competitive, în funcţie de priorităţile naţionale şi de performanţele obţinute sau anticipate. Competiţia pentru fondurile de finanţare a cercetării este deschisă tuturor instituţiilor de învăţământ superior acreditate. Alocarea fondurilor pentru finanţarea cercetării se face de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, la propunerea Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior. Consiliul are personal propriu, integrat în Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(7) Fondurile de investiţii pentru obiective noi şi dotări cu echipamente se aloca separat, în funcţie de priorităţile strategice ale dezvoltării învăţământului. Pot beneficia de alocarea acestor fonduri toate unităţile şi instituţiile de învăţământ acreditate, conform legii.
(8) Execuţia bugetară anuală a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ este publică.

Articolul 171

(1) Instituţiile de învăţământ superior de stat funcţionează ca instituţii finanţate din fondurile alocate de la bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii.
(2) Veniturile acestor instituţii se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pe bază de contract, pentru finanţarea de baza şi finanţarea complementara, realizarea de obiective de investiţii, fonduri pentru burse şi protecţia socială a studenţilor, precum şi din venituri proprii, dobânzi, donaţii, sponsorizări şi taxe percepute în condiţiile legii de la persoane fizice şi juridice, române sau străine, şi din alte surse. Aceste venituri sunt utilizate de instituţiile de învăţământ superior, în condiţiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice universitare.
(3) Finanţarea de baza se asigura din bugetul de stat, în funcţie de numărul de studenţi şi doctoranzi admişi la studii fără taxa, de numărul de cursanţi, de nivelul şi specificul instruirii teoretice şi practice şi de ceilalţi indicatori specifici activităţii de învăţământ, în special de cei referitori la calitatea prestaţiei în învăţământ.
(4) Finanţarea de baza se realizează de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru a se asigura desfăşurarea în condiţii normale a procesului de învăţământ, la nivel universitar şi postuniversitar, conform standardelor naţionale.
(5) Finanţarea complementara se asigura atât din sume de la bugetul de stat, cat şi din surse externe, respectiv împrumuturi şi ajutoare externe.
(6) Finanţarea complementara se realizează de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului prin:
a) subvenţii pentru cazare şi masa;
b) fonduri alocate pe bază de prioritati şi norme specifice pentru dotări şi alte cheltuieli de investiţii şi reparaţii capitale;
c) fonduri alocate pe baze competitionale pentru cercetarea ştiinţifică universitară.
(7) Finanţarea instituţiilor de învăţământ superior de stat se face pe bază de contract încheiat între Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi instituţia de învăţământ superior respectiva, după cum urmează:
a) contract instituţional pentru finanţarea de baza, pentru fondul de burse şi protecţie socială a studenţilor, precum şi pentru finanţarea de obiective de investiţii;
b) contract complementar pentru finanţarea cercetării ştiinţifice universitare, a reparaţiilor capitale, a dotărilor şi a altor cheltuieli de investiţii, precum şi subvenţii pentru cazare şi masa. Sumele aferente cercetării ştiinţifice universitare, cuprinse în contractul complementar, se eşalonează, prin excepţie de la alte reglementări, în rate stabilite prin grafice, anexe la contractele de cercetare respective.
(8) Criteriile prin care se stabileşte finanţarea instituţiilor de învăţământ superior de stat din bugetul de stat se aproba de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, luând în considerare propunerile Consiliului Naţional de Finanţare a Învăţământului Superior şi, respectiv, ale Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice Universitare. În baza criteriilor aprobate Consiliul Naţional de Finanţare a Învăţământului Superior şi Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice Universitare propun Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului alocarea de fonduri corespunzătoare pentru finanţarea instituţiilor de învăţământ superior de stat. Consiliul Naţional de Finanţare a Învăţământului Superior şi Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice Universitare, ca organisme consultative de specialitate, au personal propriu şi sunt finanţate de la bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(9) Fondurile pentru burse şi protecţia socială a studenţilor se aloca în funcţie de numărul de studenţi şi doctoranzi de la învăţământul de zi, fără taxa de studii.
(10) Bugetele de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor de învăţământ superior de stat se aproba de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, după adoptarea bugetului de stat, prin ordin al ministrului.
(11) Soldurile rămase la sfârşitul anului din execuţia bugetului prevăzut în contractul instituţional, precum şi soldurile aferente cercetării ştiinţifice universitare şi veniturile extrabugetare rămân la dispoziţia instituţiilor de învăţământ superior şi se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei, fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea alocaţiilor de la bugetul de stat pentru anul următor.
(12) Indicatorii sintetici din execuţia bugetară a instituţiilor de învăţământ superior se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Articolul 172

(1) Elevii şi studenţii de la cursurile de zi din învăţământul de stat pot beneficia de burse de performanţă, de merit, burse de studiu şi burse de ajutor social.
(2) Elevii şi studenţii pot beneficia de burse pe bază de contract încheiat cu agenţi economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum şi de credite pentru studiu acordate de bănci în condiţiile legii.
(3) Bursele acordate elevilor din învăţământul preuniversitar se suporta din bugetul de stat.
(4) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în colaborare cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanţă, de merit, de studiu şi de ajutor social se stabilesc anual, în consiliile de administraţie ale inspectoratelor şcolare şi în senatele universitare, în limitele fondurilor repartizate şi în raport cu integralitatea efectuării de către elevi şi studenţi a activităţilor şcolare şi universitare. Bursele de care beneficiază elevii şi studenţii sunt indexabile. Cuantumul minim al bursei studenţilor trebuie să acopere cheltuielile de cazare şi de masa.
(5) Elevii, studenţii şi cursanţii străini pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.
(6) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului acorda anual un număr de burse pentru doctorat cu durata de 4 ani instituţiilor care organizează aceasta forma de învăţământ. Bursele se obţin prin concurs, la nivelul instituţiilor de învăţământ superior. Bursierii, pe perioada bursei, au drepturile şi obligaţiile profesionale ale unui preparator universitar. Activitatea respectiva constituie vechime în munca.
(7) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului acorda anual burse pentru stagii de studii universitare şi postuniversitare în străinătate din fonduri constituite în acest scop. Aceste burse se obţin prin concurs organizat la nivel naţional.
(8) La concursurile pentru obţinerea burselor prevăzute la alin. (6) şi (7) pot participa studenţii şi absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior de stat şi cei ai instituţiilor de învăţământ superior particular acreditate.

Articolul 173

(1) Cheltuielile de întreţinere a internatelor, căminelor şi cantinelor, destinate elevilor şi studenţilor, se acoperă din veniturile proprii ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ respective; ele se completează cu subvenţii acordate din bugetul de stat şi din bugetele locale.
(2) Instituţiile de învăţământ superior de stat asigura, pentru efectuarea practicii comasate a studenţilor, pe perioada prevăzută în planurile de învăţământ, cheltuielile de masa, cazare şi transport, în situaţiile în care practica se desfăşoară în afară centrului universitar respectiv.
(3) Achiziţionarea de documentaţii tehnice, materiale de construcţii, aparatura, utilaje, publicaţii şi orice alte dotări necesare procesului de învăţământ, de cercetare ştiinţifică, precum şi activităţilor auxiliare procesului de învăţământ de către unităţile şi instituţiile de învăţământ autorizate sau acreditate este scutită de taxe vamale*).
--------------
Alin. (3) al art. 173 a fost reintrodus de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 520 din 17 iulie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 522 din 18 iulie 2002.
*) NOTA C.T.C.E.:
Conform lit. a) a alin. (2) al art. 136 din ORDONANTA nr. 59 din 22 august 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 615 din 29 august 2003, ordonanţa care intră în vigoare în data de 27 noiembrie 2003, începând cu data de 1 ianuarie 2006, se abroga art. 173 alin. (3) din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;

Articolul 174

Pentru învăţământul preşcolar şi învăţământul obligatoriu se asigura gratuit manuale şcolare. Beneficiază de aceeaşi gratuitate şi elevii din învăţământul secundar superior, ai căror părinţi sau sustinatori legali au venitul lunar pe membru de familie egal sau mai mic decât salariul de baza minim brut pe ţara.
--------------
Art. 174 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 34 din 11 martie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 239 din 18 martie 2004.

Articolul 175

Preşcolarii, elevii şi studenţii beneficiază de asistenţa medicală şi psihologică gratuita în cabinete medicale şi psihologice şcolare ori în policlinici şi unităţi spitaliceşti de stat.

Articolul 176

(1) Elevii şi studenţii beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţa şi subteran, precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval, în tot timpul anului calendaristic.
(2) Elevii şi studenţii orfani sau proveniţi din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru categoriile de transport prevăzute la alin. (1).
(3) Elevii şi studenţii beneficiază de tarife reduse cu 50% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, opera, film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice.
(4) De prevederile acestui articol beneficiază, de asemenea, elevii şi studenţii din învăţământul particular acreditat.
(5) Elevii şi studenţii etnici români din afară graniţelor tarii, bursieri ai statului român, beneficiază de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin. (3).
(6) Instituţiile de învăţământ superior au dreptul de a acorda, în afară cifrei de şcolarizare aprobate, cel puţin un loc pentru studii gratuite absolvenţilor cu diploma de bacalaureat primiţi din centrele de plasament, în condiţiile stabilite de senatul universitar.

Articolul 177

(1) Activităţile extraşcolare - ştiinţifice, tehnice, cultural-artistice şi sportive -, precum şi cele pentru elevii capabili de performanţe superioare sunt finanţate de la bugetul public naţional, conform normelor stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. În acest scop se pot folosi şi alte surse de finanţare.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul taberelor de creaţie, sportive şi de odihnă ale elevilor şi studenţilor.

Articolul 178

Instituţiile şi unităţile de învăţământ pot primi donaţii din ţara şi din străinătate, în conformitate cu legea, dacă servesc politicii educaţionale a sistemului naţional de învăţământ şi dacă nu sunt contrare intereselor statului român.

Titlul VII Dispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 179

(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea materială, disciplinară, contravenţională sau penală.
(2) Împiedicarea persoanelor abilitate de a efectua controlul instituţiilor sau al unităţilor de învăţământ constituie, după caz, abatere disciplinară ori contravenţională sau infracţiune. Constatarea contravenţiei sau a infracţiunii şi aplicarea sancţiunilor se fac de către autorităţile abilitate.

Articolul 180

(1) Părintele sau tutorele legal instituit are dreptul de a alege forma de învăţământ şi felul educaţiei copilului minor.
(2) Părintele, tutorele legal instituit sau sustinatorul legal este obligat sa ia măsuri pentru asigurarea frecvenţei şcolare a elevului în învăţământul obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi din culpa părintelui, a tutorelui legal instituit sau a susţinătorului legal constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 500.000 lei şi 2.000.000 lei.
-------------
Alin. (2) al art. 180 a fost modificat de pct. 44 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.
(3) Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii se fac de către autorităţile desemnate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi Ministerul de Interne, printr-o metodologie comuna.
-------------
Alin. (3) al art. 180 a fost modificat de pct. 44 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Articolul 181

Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile legale privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

Articolul 182

Asupra dreptului copilului minor de a urma învăţământul obligatoriu în limba română sau în limba unei minorităţi naţionale hotărăşte părintele sau tutorele legal instituit.

Articolul 183

Până la elaborarea legii speciale de acreditare a unităţilor învăţământului particular preuniversitar criteriile şi standardele de evaluare şi acreditare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în baza prezentei legi.

Articolul 184

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului poate înfiinţa organe de specialitate în subordinea sa, potrivit legii.

Articolul 185

Activitatea de cercetare ştiinţifică finanţată de la bugetul de stat, desfăşurată de personalul didactic, este remunerată în raport cu salariul orar corespunzător funcţiei didactice, dacă în contract nu exista alte prevederi.

Articolul 186

Depăşirea duratei învăţământului universitar gratuit, corespunzător art. 62 şi 67, se suporta de studenţi, cu excepţia celor care au avizul comisiei medicale şi aprobarea senatului universitar, conform reglementărilor legale.

Articolul 187

Statutul profesional al absolvenţilor de colegii universitare se stabileşte de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului împreună cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României.

Articolul 188

Carta universitară nu poate avea prevederi contrare legislaţiei în vigoare. Nerespectarea legilor în conţinutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv.
-------------
Art. 189 a fost abrogat de pct. 45 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003.

Articolul 190

(1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României*). Pe data intrării în vigoare a legii se abroga Legea educaţiei şi învăţământului nr. 28/1978, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.
(2) În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului elaborează regulamentele care decurg din aplicarea acestei legi şi stabileşte măsuri tranzitorii.
-------------------
*) A se vedea şi datele de intrare în vigoare a actelor normative modificatoare.
**) A se vedea şi ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 123 din 8 octombrie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 643 din 15 octombrie 2001, care modifica în mod corespunzător Legea 84/1995 republicată.
-----------