LEGE (A) 161 19/04/2003

LEGE nr. 161 din 19 aprilie 2003 (*actualizată*)
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitatilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
(actualizată până la data de 2 iunie 2003*)

EMITENT

PARLAMENTUL

---------------
Parlamentul României adopta prezenta lege.

Cartea I Reglementări generale pentru prevenirea şi combaterea corupţiei

Reglementări generale pentru prevenirea şi combaterea corupţiei

Titlul I Transparenta informaţiilor referitoare la obligaţiile bugetare restante

Transparenta informaţiilor referitoare la obligaţiile bugetare restante

Articolul 1

(1) În vederea descurajarii acumulării de arierate bugetare de către contribuabili, persoane juridice, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate şi autorităţile administraţiei publice locale, după caz, au obligaţia de a aduce la cunoştinţa publică lista contribuabililor, cu excepţia microintreprinderilor, astfel cum sunt definite prin Ordonanţa Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microintreprinderilor, cu modificările ulterioare, care înregistrează obligaţii restante la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul Fondului naţional unic pentru asigurări sociale de sănătate şi la bugetele locale, reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare, totalul obligaţiilor bugetare datorate în anii fiscali precedenti în care s-au înregistrat obligaţii restante, cuantumul obligaţiilor restante, precum şi modalitatea de colectare a acestora aplicată de organele competente ale autorităţilor publice sus-menţionate.
(2) Lista contribuabililor şi informaţiile prevăzute la alin. (1) se aduc la cunoştinţa publică pe pagina proprie de Internet a fiecăreia dintre instituţiile şi autorităţile publice respective sau prin alte mijloace, după caz.

Articolul 2

Înainte de a fi aduse la cunoştinţa publică, sumele reprezentând obligaţii bugetare restante vor fi notificate debitorilor de către organele teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi ale autorităţilor administraţiei publice locale, după caz, unde aceştia sunt înregistraţi ca plătitori de impozite şi taxe. În cazul contribuabililor cu sucursale şi puncte de lucru, notificarea se face contribuabililor persoane juridice atât pentru activitatea proprie, cat şi pentru cea a sucursalelor şi a punctelor de lucru.

Articolul 3

(1) Actualizarea listei debitorilor şi a obligaţiilor restante înregistrate de către aceştia se face trimestrial, până în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare.
(2) În termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor datorate Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi autorităţilor administraţiei publice locale, după caz, fiecare creditor bugetar operează modificările la fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii.

Articolul 4

(1) Prevederile prezentului titlu nu se aplică persoanelor juridice în privinţa cărora a fost declansata procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, reglementată de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Obligaţiile bugetare stabilite prin titluri de creanţa împotriva cărora contribuabilul a exercitat căile de atac prevăzute de lege nu sunt făcute publice până la soluţionarea căilor de atac.

Articolul 5

(1) În termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia de a comunică Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi autorităţilor administraţiei publice locale lista contribuabililor mari cărora li se aplică prevederile prezentului titlu.
(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi va fi publicată lista contribuabililor mari care înregistrează obligaţii bugetare restante la 31 decembrie 2002. Pentru obligaţiile bugetare restante înregistrate la aceeaşi dată de către ceilalţi contribuabili, lista va fi publicată în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Administraţiei Publice emit instrucţiuni de aplicare.

Titlul II Transparenta în administrarea informaţiilor şi serviciilor publice prin mijloace electronice

Transparenta în administrarea informaţiilor şi serviciilor publice prin mijloace electronice

Capitolul I Dispoziţii generale

Dispoziţii generale

Articolul 6

(1) Prezentul titlu stabileşte obiectivele, principiile, termenii şi condiţiile de utilizare a procedurii electronice de acces la informaţiile şi serviciile publice şi furnizarea acestora, precum şi regulile generale de asigurare, prin mijloace electronice, a transparenţei informaţiilor şi serviciilor publice ca parte integrantă a reformei administraţiei publice.
(2) Autorităţile administraţiei publice vor furniza informaţiile şi serviciile publice prin mijloace electronice concomitent cu procedurile tradiţionale.

Articolul 7

Obiectivele prezentului titlu sunt următoarele:
a) reducerea cheltuielilor publice, combaterea birocratiei şi a corupţiei la nivelul instituţiilor publice;
b) creşterea gradului de transparenta a modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice;
c) îmbunătăţirea accesului la informaţii şi servicii publice în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal şi liberul acces la informaţiile de interes public;
d) eliminarea contactului direct între funcţionarul de la ghiseu şi cetăţean sau agentul economic;
e) furnizarea de informaţii şi servicii publice de calitate prin intermediul mijloacelor electronice;
f) întărirea capacităţii administrative a instituţiilor publice de a-şi îndeplini rolul şi obiectivele şi de a asigura furnizarea, într-o maniera transparenta, de informaţii şi servicii publice;
g) promovarea colaborării dintre instituţiile publice pentru furnizarea de servicii publice prin mijloace electronice;
h) redefinirea relatiei între cetăţean şi administraţia publică, respectiv între mediul de afaceri şi administraţia publică, în sensul facilitării accesului acestora la serviciile şi informaţiile publice, prin intermediul tehnologiei informatiei;
i) promovarea utilizării Internetului şi a tehnologiilor de vârf în cadrul instituţiilor publice.

Articolul 8

(1) Principiile care stau la baza furnizarii de informaţii şi servicii publice prin mijloace electronice sunt:
a) transparenta în furnizarea de informaţii şi servicii publice;
b) accesul egal, nediscriminatoriu, la informaţii şi servicii publice, inclusiv pentru persoanele cu handicap;
c) eficienta utilizării fondurilor publice;
d) confidenţialitatea, respectiv garantarea protejării secretului datelor cu caracter personal;
e) garantarea disponibilităţii informaţiilor şi a serviciilor publice.
(2) Autorităţile administraţiei publice au obligaţia să asigure respectarea principiilor prevăzute la alin. (1) în relaţia cu persoanele fizice sau juridice interesate sa utilizeze procedura electronică pentru accesul la informaţii şi servicii publice, precum şi pentru schimbul de informaţii.

Articolul 9

(1) Prin prezentul titlu se înfiinţează Sistemul Electronic Naţional ca sistem informatic de utilitate publică, în scopul asigurării accesului la informaţii publice şi furnizarii de servicii publice către persoane fizice şi juridice.
(2) Operatorii Sistemului Electronic Naţional sunt:
a) Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informatiei din subordinea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, pentru "Sistemul e-guvernare";
b) Ministerul Administraţiei Publice, pentru "Sistemul e-administraţie";
c) autoritatea stabilită de Consiliul Suprem de Apărare a Tarii, în condiţiile aprobate de acesta, pentru Sistemul de apărare şi siguranţa naţionala.
(3) Operatorii vor lua măsurile necesare pentru dezvoltarea Sistemului Electronic Naţional şi vor asigura acţiunile de promovare a acestuia.
(4) Operatorii vor utiliza standarde şi proceduri de securitate care să asigure un grad ridicat de fiabilitate şi siguranţa a operaţiunilor desfăşurate în cadrul Sistemului Electronic Naţional, în acord cu practicile internaţionale în domeniu.

Articolul 10

În cadrul Sistemului Electronic Naţional pot participa şi alte persoane fizice sau juridice, precum bănci, notari publici, experţi, în condiţiile legii.

Articolul 11

În sensul prezentului titlu, următorii termeni se definesc astfel:
a) guvernare electronică este utilizarea de către autorităţile administraţiei publice centrale a aplicatiilor bazate pe tehnologia informatiei, în scopul:
1. îmbunătăţirii accesului la informaţiile şi serviciile publice ale autorităţilor administraţiei publice centrale;
2. eliminării procedurilor birocratice şi simplificarii metodologiilor de lucru;
3. îmbunătăţirii schimbului de informaţii şi servicii între autorităţile administraţiei publice centrale;
4. îmbunătăţirii calităţii serviciilor publice la nivelul administraţiei publice centrale;
b) administraţie electronică este utilizarea de către autorităţile administraţiei publice locale a aplicatiilor bazate pe tehnologia informatiei, în scopul:
1. îmbunătăţirii accesului şi furnizarii informaţiilor şi serviciilor publice ale autorităţilor administraţiei publice locale către cetăţeni;
2. eliminării procedurilor birocratice şi simplificarii metodologiilor de lucru;
3. îmbunătăţirii schimbului de informaţii între componentele autorităţilor administraţiei publice locale;
4. îmbunătăţirii eficacitatii, eficientei şi calităţii serviciilor publice la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale;
c) portalul pentru acces la servicii de guvernare electronică şi la formulare administrative în format electronic ale administraţiei publice centrale este sistemul informatic de utilitate publică, accesibil prin Internet la adresa www.e-guvernare.ro, denumit în continuare "Sistem e-guvernare";
d) portalul pentru acces la servicii de administraţie electronică şi la formulare administrative în format electronic ale administraţiei publice locale este sistemul informatic de utilitate publică, accesibil prin Internet la adresa www.e-administraţie.ro, denumit în continuare "Sistem e-administraţie";
e) Sistemul Electronic Naţional este ansamblul unitar alcătuit din "Sistemul e-guvernare" şi "Sistemul e-administraţie", accesibil prin Internet la adresa www.e-guvernare.ro;
f) procedura electronică este modalitatea prin care o persoană fizica sau juridică beneficiază de facilităţile tehnice oferite de Sistemul Electronic Naţional;
g) interactiunea unidirectionala este procedura electronică prin care destinatarii informaţiilor publice şi beneficiarii serviciilor publice au acces la formulare administrative, pe care le pot vizualiza, completa şi tipari în vederea depunerii sau transmiterii acestora către autorităţile administraţiei publice prin mijloace tradiţionale;
h) interactiunea bidirectionala este procedura electronică prin care destinatarii informaţiilor publice şi beneficiarii serviciilor publice au acces la formulare administrative, pe care le pot vizualiza, completa şi trimite către autorităţile administraţiei publice prin mijloace electronice;
i) interoperabilitatea este capacitatea sistemelor informatice, produselor-program, aplicatiilor sau serviciilor accesibile prin Sistemul Electronic Naţional de a comunică şi schimba informaţii într-o modalitate efectivă şi compatibila.

Articolul 12

(1) Serviciile publice de baza ce vor fi furnizate prin intermediul mijloacelor electronice sunt:
a) declararea, notificarea şi efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice privind taxele şi impozitele datorate de către persoane fizice şi juridice la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul Fondului naţional unic pentru asigurări sociale de sănătate şi la bugetele locale;
b) servicii de căutare a unui loc de muncă prin intermediul agenţiilor de ocupare a forţei de muncă, precum: evidenta locurilor de muncă, evidenta şomerilor, completarea cererilor pentru găsirea unui loc de muncă, notificarea cu privire la locurile de muncă disponibile;
c) servicii privind obţinerea de autorizaţii sau certificate, precum: completarea cererilor pentru obţinerea certificatelor de urbanism, obţinerea autorizaţiilor de construcţie sau de desfiinţare, completarea şi transmiterea electronică a documentelor necesare eliberării autorizaţiilor şi certificatelor, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plată, programarea în vederea eliberării autorizaţiilor sau a certificatelor;
d) servicii privind obţinerea de licenţe de funcţionare, precum: completarea cererilor pentru obţinerea de licenţe, completarea şi transmiterea electronică a documentelor necesare eliberării licenţelor, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plată, programarea în vederea eliberării licenţelor;
e) servicii privind obţinerea de permise legate de mediu, precum: completarea cererilor pentru obţinerea permiselor legate de mediu, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plată;
f) servicii privind achiziţiile publice efectuate prin mijloace electronice, inclusiv efectuarea de plati prin mijloace electronice de plată;
g) servicii privind înregistrarea unui comerciant sau efectuarea de menţiuni în registrul comerţului, precum: transmiterea cererii de înregistrare în registrul comerţului, transmiterea electronică a statutului, a contractului de societate sau a altor documente, rezervarea denumirii, programarea în vederea eliberării autorizaţiilor legale;
h) servicii în legătură cu evidenta informatizata a persoanei, precum: completarea cererilor de eliberare a paşapoartelor, cărţilor de identitate şi a permiselor de conducere, notificarea schimbării domiciliului sau reşedinţei, transmiterea electronică a documentelor, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plată, programarea în vederea eliberării unor astfel de documente, declararea furtului sau pierderii unor astfel de documente, urmărirea soluţionării reclamatiilor, publicarea listelor de documente pierdute;
i) servicii în legătură cu înregistrarea vehiculelor auto, precum: notificarea cu privire la achiziţionarea unui nou vehicul, rezervarea opţională a numărului de înmatriculare, completarea formularelor necesare în vederea înmatriculării, programarea în vederea înmatriculării şi prezentării documentelor doveditoare;
j) servicii de sănătate publică, precum: informaţii interactive cu privire la disponibilitatea serviciilor din unităţi medicale, efectuarea de programari pentru servicii medicale, efectuarea de plati pentru serviciile medicale prin intermediul mijloacelor electronice de plată;
k) servicii privind accesul la biblioteci publice, precum: consultarea cataloagelor, întocmirea catalogului naţional virtual, consultarea de cărţi sau publicaţii în format electronic;
l) înscrierea în diferite forme de învăţământ, în special învăţământul liceal şi superior: completarea şi transmiterea electronică a cererilor de înscriere şi a documentelor;
m) servicii privind colectarea de date statistice de către Institutul Naţional de Statistica, în special: notificări cu privire la demararea anchetelor statistice, completări de chestionare în format electronic, verificarea corelaţiilor în timp real şi notificarea în caz de erori, agregarea, procesarea şi publicarea datelor;
n) servicii privind înregistrarea unei asociaţii sau fundaţii, precum: cererea de rezervare a denumirii, consultarea Registrului naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plată;
o) servicii privind declaraţiile vamale, precum: întocmirea şi transmiterea declaraţiilor vamale, efectuarea de plati pentru taxele şi comisioanele în vama prin mijloace electronice de plată;
p) servicii privind consultarea şi eliberarea propriului cazier fiscal;
q) servicii de consultare a Monitorului Oficial al României.
(2) Prin hotărâre a Guvernului se pot introduce în Sistemul Electronic Naţional şi alte servicii decât cele prevăzute la alin. (1).

Articolul 13

Trimestrial, operatorii Sistemului Electronic Naţional, împreună cu autorităţile administraţiei publice, elaborează rapoarte privind gradul de utilizare a serviciilor publice furnizate prin mijloace electronice în raport cu ponderea tuturor serviciilor publice furnizate şi le înaintează Guvernului României.

Capitolul II Procedura electronică

Procedura electronică

Articolul 14

Autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a aplica procedura electronică prevăzută în prezentul capitol pentru furnizarea de informaţii şi servicii publice prin mijloace electronice către persoane fizice sau juridice.

Articolul 15

Furnizarea serviciilor publice prevăzute la art. 12, prin intermediul Sistemului Electronic Naţional, se realizează gradual, în următoarele etape:
a) publicarea prin intermediul mijloacelor electronice a informaţiilor de interes public;
b) interactiunea unidirectionala;
c) interactiunea bidirectionala;
d) efectuarea de plati prin mijloace electronice de plată.

Articolul 16

Dezvoltarea şi operarea Sistemului Electronic Naţional se fac în conformitate cu următoarele criterii:
a) furnizarea de servicii şi informaţii publice prin intermediul procedurii electronice se face pe categorii de utilizatori, persoane fizice sau juridice, într-o modalitate integrată, pe bază de functionalitati, şi nu pe baza competentei unei instituţii publice;
b) asigurarea accesibilitatii serviciilor şi informaţiilor publice relevante pentru persoane fizice sau juridice prin intermediul unui unic punct: Sistemul Electronic Naţional;
c) accesul la serviciile şi informaţiile publice va fi integrat la nivel central, judeţean sau local prin informaţiile şi serviciile publice furnizate prin procedura electronică;
d) accesul la informaţia deţinuta de mai multe instituţii publice va fi realizat astfel încât să asigure protecţia datelor cu caracter personal, conform legislaţiei în vigoare.

Articolul 17

Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi Ministerul Administraţiei Publice stabilesc proceduri şi norme, inclusiv cele legate de securitate, care să asigure gradul necesar de confidenţialitate şi siguranţa în utilizare, în scopul bunei desfăşurări a procedurii electronice.

Articolul 18

(1) Toate documentele transmise în cadrul procedurii electronice trebuie să fie prezentate în forma electronică şi semnate electronic, în condiţiile stabilite de operatorii Sistemului Electronic Naţional.
(2) Orice document în forma electronică trebuie înregistrat în momentul transmiterii şi al primirii, în conformitate cu procedura stabilită de operatorii Sistemului Electronic Naţional.
(3) Orice document în forma electronică trebuie confirmat la primire, cu excepţia documentelor care confirma primirea.
(4) Formatul documentului electronic, precum şi condiţiile generarii, transmiterii şi stocării acestuia sunt stabilite de către operatorii Sistemului Electronic Naţional şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 19

(1) Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei în România, înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 271/2001, aproba proiectele din domeniul guvernarii electronice, propune Guvernului alocarea fondurilor necesare prin bugetele anuale ale autorităţilor administraţiei publice şi supervizeaza implementarea serviciilor publice prin procedura electronică, ţinând cont de:
a) priorităţile stabilite prin strategiile sectoriale din domeniu;
b) planificarea fondurilor şi controlul investiţiilor realizate în domeniul tehnologiei informatiei;
c) securitatea informaţiilor;
d) protecţia datelor cu caracter personal;
e) accesibilitatea, diseminarea şi modul de conservare a informaţiilor publice;
f) accesibilitatea tehnologiei informatiei pentru persoanele cu handicap;
g) alte elemente legate de guvernare electronică.
(2) Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei în România exercita şi următoarele atribuţii:
a) propune alocarea resurselor necesare dezvoltării şi administrării efective a iniţiativelor de guvernare electronică;
b) recomanda adaptări ale strategiei şi prioritatilor naţionale cu privire la guvernarea electronică;
c) promovează utilizarea inovatiei în domeniul tehnologiei informatiei de către autorităţile administraţiei publice, iniţiative ce implica cooperarea între mai multe autorităţi publice, prin sprijinirea proiectelor pilot, a proiectelor de cercetare şi a utilizării tehnologiei informatiei;
d) monitorizează modul de implementare a proiectelor de tehnologia informatiei, prin intermediul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi al Ministerului Administraţiei Publice;
e) coordonează, prin intermediul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, programele implementate la nivelul administraţiei publice centrale, în scopul furnizarii de servicii de guvernare electronică, şi va urmări eficientizarea utilizării tehnologiei informatiei de către instituţiile publice ale administraţiei publice centrale;
f) coordonează, prin intermediul Ministerului Administraţiei Publice şi Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, programele implementate la nivelul administraţiei publice locale, în scopul furnizarii de servicii de administraţie electronică, şi va urmări eficientizarea utilizării tehnologiei informatiei de către instituţiile publice ale administraţiei publice locale;
g) coordonează activitatea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei în stabilirea politicilor care vor contribui la adoptarea, la nivel naţional, a unui set de standarde şi recomandări în domeniul tehnologiei informatiei privind eficienta şi securitatea sistemelor de guvernare electronică;
h) coordonează activitatea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi Ministerului Administraţiei Publice în stabilirea politicilor care vor contribui la adaptarea, la nivel naţional, a unui set de standarde şi recomandări în domeniul tehnologiei informatiei privind interconectivitatea şi interoperabilitatea sistemelor de guvernare electronică şi a bazelor de date aferente.

Articolul 20

(1) În scopul acoperirii costurilor de operare şi utilizare a Sistemului Electronic Naţional, fiecare persoana juridică ce utilizează procedura electronică pentru obţinerea de servicii trebuie să plătească, după caz, operatorilor Sistemului Electronic Naţional un tarif anual de utilizare.
(2) Cuantumul tarifului de utilizare şi categoriile de utilizatori exceptate de la plata acestuia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(3) Obligaţia de plată a tarifului de utilizare prevăzut la alin. (1) se naşte în momentul înregistrării în sistem.
(4) Persoanele fizice şi instituţiile publice nu datorează tarife de utilizare.
(5) Tariful prevăzut la alin. (1) se constituie venit la bugetul operatorilor Sistemului Electronic Naţional.

Articolul 21

Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei vor elabora strategii de dezvoltare a Sistemului Electronic Naţional, în conformitate cu priorităţile şi direcţiile stabilite de Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei în România.

Articolul 22

În fiecare an, până la data de 31 martie, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Informaţiilor Publice vor înainta Guvernului, cu avizul Grupului de Promovare a Tehnologiei Informatiei în România, un raport cu privire la stadiul furnizarii de servicii şi informaţii publice prin intermediul procedurii electronice.

Capitolul III Condiţii de participare la procedura electronică

Condiţii de participare la procedura electronică

Articolul 23

Orice persoană fizica sau juridică are dreptul de a accesa prin procedura electronică, în condiţiile Legii nr. 544/2001 şi ale prezentului titlu, informaţiile şi serviciile publice.

Articolul 24

(1) Participarea la procedura electronică se poate face numai după înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional.
(2) Condiţiile şi procedura de înregistrare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(3) Orice persoană fizica sau juridică din România are dreptul să solicite înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional.
(4) Toate autorităţile administraţiei publice au obligaţia să se înregistreze şi sa utilizeze Sistemul Electronic Naţional.

Capitolul IV Implementarea Sistemului Electronic Naţional

Implementarea Sistemului Electronic Naţional

Articolul 25

(1) Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc autorităţile administraţiei publice care au obligativitatea de a aplica prevederile prezentului titlu, precum şi formularele administrative şi serviciile publice, respectiv termenele de la care acestea vor participa la procedura electronică.
(2) Înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional a autorităţilor administraţiei publice interesate sa participe la procedura electronică se realizează gradual, cu avizul operatorilor acestui sistem, prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 26

În termen de 60 de zile de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice va transmite Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi Ministerului Administraţiei Publice formularele administrative tipizate care se utilizează în raporturile cu persoanele fizice şi juridice, care vor fi disponibile prin intermediul Sistemului Electronic Naţional.

Articolul 27

(1) În termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice are obligaţia de a utiliza formulare administrative în format electronic prin intermediul Sistemului Electronic Naţional, stabilite conform art. 25.
(2) În termen de 12 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, instituţiile publice ale administraţiei publice centrale au obligaţia de a implementa şi utiliza, gradual, servicii publice furnizate prin intermediul Sistemului Electronic Naţional, stabilite conform art. 25, în concordanta cu sistemele informatice existente în cadrul acestora.
(3) În termen de 24 de luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, instituţiile publice ale administraţiei publice locale au obligaţia de a implementa şi utiliza, gradual, servicii publice furnizate prin intermediul Sistemului Electronic Naţional, stabilite conform art. 25, în concordanta cu resursele şi sistemele informatice existente în cadrul acestora.

Articolul 28

(1) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, toate autorităţile administraţiei publice vor transmite Ministerului Administraţiei Publice, Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi Ministerului Informaţiilor Publice date cu privire la existenta unei pagini proprii de Internet, prin care informaţiile publice şi serviciile publice sunt oferite prin intermediul mijloacelor electronice.
(2) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, toate autorităţile administraţiei publice vor transmite Ministerului Administraţiei Publice, Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi Ministerului Informaţiilor Publice date cu privire la sistemele informatice existente în cadrul acestora şi la serviciile publice oferite prin intermediul acestora, precum şi la categoriile de utilizatori cărora li se adresează.

Articolul 29

În termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice, stabilită conform art. 25, are obligaţia de a-şi crea o pagina proprie de Internet.

Articolul 30

Realizarea paginilor de Internet ale autorităţilor administraţiei publice se face având în vedere următoarele criterii de performanţă:
a) viteza de regasire a informaţiilor;
b) accesibilitatea şi disponibilitatea informaţiilor şi serviciilor publice oferite;
c) relevanta informatiei prezentate;
d) structurarea informaţiilor;
e) existenta unor măsuri pentru protecţia datelor cu caracter personal;
f) existenta unor măsuri de securitate pentru protejarea informatiei.

Capitolul V Dispoziţii finale

Dispoziţii finale

Articolul 31

Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei pot adopta, acolo unde se impune, norme obligatorii pentru utilizarea Sistemului Electronic Naţional, în funcţie de gradul de dezvoltare a tehnologiei şi de cerinţele de securitate necesare.

Articolul 32

(1) Ministerul Administraţiei Publice va înfiinţa, până la data de 31 ianuarie 2004, prin hotărâre a Guvernului, Centrul Informatic Naţional al Ministerului Administraţiei Publice, care va întreţine, dezvolta şi promova "Sistemul e-administraţie".
(2) Începând cu data de 1 februarie 2004, operatorul "Sistemului e-administraţie" este Centrul Informatic Naţional al Bazelor de Date Integrate ale Ministerului Administraţiei Publice.

Articolul 33

Prevederile prezentului titlu intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Titlul III Prevenirea şi combaterea criminalitatii informatice

Prevenirea şi combaterea criminalitatii informatice

Capitolul I Dispoziţii generale

Dispoziţii generale

Articolul 34

Prezentul titlu reglementează prevenirea şi combaterea criminalitatii informatice, prin măsuri specifice de prevenire, descoperire şi sancţionare a infracţiunilor săvârşite prin intermediul sistemelor informatice, asigurându-se respectarea drepturilor omului şi protecţia datelor personale.

Articolul 35

(1) În prezentul titlu, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:
a) prin sistem informatic se înţelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relaţie funcţională, dintre care unul sau mai multe asigura prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic;
b) prin prelucrare automată a datelor se înţelege procesul prin care datele dintr-un sistem informatic sunt prelucrate prin intermediul unui program informatic;
c) prin program informatic se înţelege un ansamblu de instrucţiuni care pot fi executate de un sistem informatic în vederea obţinerii unui rezultat determinat;
d) prin date informatice se înţelege orice reprezentare a unor fapte, informaţii sau concepte într-o formă care poate fi prelucrata printr-un sistem informatic. În această categorie se include şi orice program informatic care poate determina realizarea unei funcţii de către un sistem informatic;
e) prin furnizor de servicii se înţelege:
1. orice persoană fizica sau juridică ce oferă utilizatorilor posibilitatea de a comunică prin intermediul sistemelor informatice;
2. orice altă persoană fizica sau juridică ce prelucreaza sau stocheaza date informatice pentru persoanele prevăzute la pct. 1 şi pentru utilizatorii serviciilor oferite de acestea;
f) prin date referitoare la traficul informaţional se înţelege orice date informatice referitoare la o comunicare realizată printr-un sistem informatic şi produse de acesta, care reprezintă o parte din lantul de comunicare, indicând originea, destinaţia, ruta, ora, data, mărimea, volumul şi durata comunicării, precum şi tipul serviciului utilizat pentru comunicare;
g) prin date referitoare la utilizatori se înţelege orice informaţie care poate conduce la identificarea unui utilizator, incluzând tipul de comunicaţie şi serviciul folosit, adresa poştală, adresa geografică, numere de telefon sau alte numere de acces şi modalitatea de plată a serviciului respectiv, precum şi orice alte date care pot conduce la identificarea utilizatorului;
h) prin măsuri de securitate se înţelege folosirea unor proceduri, dispozitive sau programe informatice specializate cu ajutorul cărora accesul la un sistem informatic este restrictionat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori;
i) prin materiale pornografice cu minori se înţelege orice material care prezintă un minor având un comportament sexual explicit sau o persoană majoră care este prezentată ca un minor având un comportament sexual explicit ori imagini care, deşi nu prezintă o persoană reală, simulează, în mod credibil, un minor având un comportament sexual explicit.
(2) În sensul prezentului titlu, acţionează fără drept persoana care se afla în una dintre următoarele situaţii:
a) nu este autorizata, în temeiul legii sau al unui contract;
b) depăşeşte limitele autorizării;
c) nu are permisiunea, din partea persoanei fizice sau juridice competente, potrivit legii, sa o acorde, de a folosi, administra sau controla un sistem informatic ori de a desfăşura cercetări ştiinţifice sau de a efectua orice alta operaţiune într-un sistem informatic.

Capitolul II Prevenirea criminalitatii informatice

Prevenirea criminalitatii informatice

Articolul 36

Pentru asigurarea securităţii sistemelor informatice şi a protecţiei datelor personale, autorităţile şi instituţiile publice cu competente în domeniu, furnizorii de servicii, organizaţiile neguvernamentale şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile desfăşoară activităţi comune şi programe de prevenire a criminalitatii informatice.

Articolul 37

Autorităţile şi instituţiile publice cu competente în domeniu, în cooperare cu furnizorii de servicii, organizaţiile neguvernamentale şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile promovează politici, practici, măsuri, proceduri şi standarde minime de securitate a sistemelor informatice.

Articolul 38

Autorităţile şi instituţiile publice cu competente în domeniu, în cooperare cu furnizorii de servicii, organizaţiile neguvernamentale şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile organizează campanii de informare privind criminalitatea informatica şi riscurile la care sunt expuşi utilizatorii de sisteme informatice.

Articolul 39

(1) Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, Serviciul Roman de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe constituie şi actualizează continuu baze de date privind criminalitatea informatica.
(2) Institutul Naţional de Criminologie din subordinea Ministerului Justiţiei efectuează studii periodice în scopul identificarii cauzelor care determina şi a condiţiilor ce favorizează criminalitatea informatica.

Articolul 40

Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, Serviciul Roman de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe desfăşoară programe speciale de pregătire şi perfecţionare a personalului cu atribuţii în prevenirea şi combaterea criminalitatii informatice.

Articolul 41

Proprietarii sau administratorii de sisteme informatice la care accesul este interzis sau restrictionat pentru anumite categorii de utilizatori au obligaţia de a avertiza utilizatorii cu privire la condiţiile legale de acces şi utilizare, precum şi cu privire la consecinţele juridice ale accesului fără drept la aceste sisteme informatice. Avertizarea trebuie să fie accesibila oricărui utilizator.

Capitolul III Infracţiuni şi contravenţii

Infracţiuni şi contravenţii

Secţiunea 1 Infracţiuni contra confidenţialităţii şi integrităţii datelor şi sistemelor informatice

Infracţiuni contra confidenţialităţii şi integrităţii datelor şi sistemelor informatice

Articolul 42

(1) Accesul, fără drept, la un sistem informatic constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Fapta prevăzută la alin. (1), săvârşită în scopul obţinerii de date informatice, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(3) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) sau (2) este săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12 ani.

Articolul 43

(1) Interceptarea, fără drept, a unei transmisii de date informatice care nu este publică şi care este destinată unui sistem informatic, provine dintr-un asemenea sistem sau se efectuează în cadrul unui sistem informatic constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsa se sancţionează şi interceptarea, fără drept, a unei emisii electromagnetice provenite dintr-un sistem informatic ce conţine date informatice care nu sunt publice.

Articolul 44

(1) Fapta de a modifica, şterge sau deteriora date informatice ori de a restrictiona accesul la aceste date, fără drept, constituie infracţiune şi de pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.
(3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (2) se sancţionează şi transferul neautorizat de date dintr-un mijloc de stocare a datelor informatice.

Articolul 45

Fapta de a perturba grav, fără drept, funcţionarea unui sistem informatic, prin introducerea, transmiterea, modificarea, ştergerea sau deteriorarea datelor informatice sau prin restrictionarea accesului la aceste date constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani.

Articolul 46

(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 6 ani:
a) fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispoziţie, sub orice alta forma, fără drept, a unui dispozitiv sau program informatic conceput sau adaptat în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 42-45;
b) fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispoziţie, sub orice alta forma, fără drept, a unei parole, cod de acces sau alte asemenea date informatice care permit accesul total sau parţial la un sistem informatic în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 42-45.
(2) Cu aceeaşi pedeapsa se sancţionează şi deţinerea, fără drept, a unui dispozitiv, program informatic, parola, cod de acces sau data informatica dintre cele prevăzute la alin. (1) în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 42-45.

Articolul 47

Tentativa infracţiunilor prevăzute la art. 42-46 se pedepseşte.

Secţiunea a 2-a Infracţiuni informatice

Infracţiuni informatice

Articolul 48

Fapta de a introduce, modifica sau şterge, fără drept, date informatice ori de a restrictiona, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Articolul 49

Fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice, prin restrictionarea accesului la aceste date ori prin împiedicarea în orice mod a funcţionarii unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.

Articolul 50

Tentativa infracţiunilor prevăzute la art. 48 şi 49 se pedepseşte.

Secţiunea a 3-a Pornografia infantila prin sisteme informatice

Pornografia infantila prin sisteme informatice

Articolul 51

(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi producerea în vederea răspândirii, oferirea sau punerea la dispoziţie, răspândirea sau transmiterea, procurarea pentru sine sau pentru altul de materiale pornografice cu minori prin sisteme informatice ori deţinerea, fără drept, de materiale pornografice cu minori într-un sistem informatic sau un mijloc de stocare a datelor informatice.
(2) Tentativa se pedepseşte.

Secţiunea a 4-a Contravenţii

Contravenţii

Articolul 52

Nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 41 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei.

Articolul 53

(1) Constatarea contravenţiei prevăzute la art. 52 şi aplicarea sancţiunii se fac de către personalul împuternicit în acest scop de către ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informatiei, precum şi de către personalul special abilitat din cadrul Ministerului de Interne.
(2) Contravenţiei prevăzute la art. 52 îi sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

Capitolul IV Dispoziţii procedurale

Dispoziţii procedurale

Articolul 54

(1) În cazuri urgente şi temeinic justificate, dacă exista date sau indicii temeinice cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni prin intermediul sistemelor informatice, în scopul strangerii de probe sau al identificarii faptuitorilor, se poate dispune conservarea imediata a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informaţional, faţă de care exista pericolul distrugerii ori alterării.
(2) În cursul urmăririi penale conservarea se dispune de procuror, prin ordonanţa motivată, la cererea organului de cercetare penală sau din oficiu, iar în cursul judecaţii, de instanţa prin încheiere.
(3) Măsura prevăzută la alin.(1) se dispune pe o durată ce nu poate depăşi 90 de zile şi poate fi prelungită, o singură dată, cu o perioadă ce nu poate depăşi 30 de zile.
(4) Ordonanţa procurorului sau încheierea instanţei se transmite, de îndată, oricărui furnizor de servicii sau oricărei persoane în posesia căreia se afla datele prevăzute la alin. (1), aceasta fiind obligată să le conserve imediat, în condiţii de confidenţialitate.
(5) În cazul în care datele referitoare la traficul informaţional se afla în posesia mai multor furnizori de servicii, furnizorul de servicii prevăzut la alin. (4) are obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia organului de urmărire penală sau a instanţei informaţiile necesare identificarii celorlalţi furnizori de servicii, în vederea cunoaşterii tuturor elementelor din lantul de comunicare folosit.
(6) Până la terminarea urmăririi penale, procurorul este obligat sa încunoştinţeze, în scris, persoanele faţă de care se efectuează urmărirea penală şi ale căror date au fost conservate.

Articolul 55

(1) În termenul prevăzut la art. 54 alin. (3) procurorul, pe baza autorizaţiei motivate a procurorului anume desemnat de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, ori instanţa de judecată dispune cu privire la ridicarea obiectelor care conţin date informatice, date referitoare la traficul informaţional sau date referitoare la utilizatori, de la persoana sau furnizorul de servicii care le deţine, în vederea efectuării de copii, care pot servi ca mijloc de proba.
(2) Dacă obiectele care conţin datele informatice sau datele referitoare la traficul informaţional nu sunt puse de bunăvoie la dispoziţia organelor judiciare pentru efectuarea de copii, procurorul prevăzut la alin. (1) sau instanţa de judecată dispune ridicarea silită. În cursul judecaţii, dispoziţia de ridicare silită se comunică procurorului, care ia măsuri de aducere la îndeplinire, prin organul de cercetare penală.
(3) Copiile prevăzute la alin. (1) se realizează cu mijloace tehnice şi proceduri adecvate de natura să asigure integritatea informaţiilor conţinute de acestea.

Articolul 56

(1) Ori de câte ori pentru descoperirea şi strângerea probelor este necesară cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice, organul competent prevăzut de lege poate dispune efectuarea unei perchezitii.
(2) Dacă organul de urmărire penală sau instanţa de judecată apreciază ca ridicarea obiectelor care conţin datele prevăzute la alin. (1) ar afecta grav desfăşurarea activităţii persoanelor care deţin aceste obiecte, poate dispune efectuarea de copii, care pot servi ca mijloc de proba şi care se realizează potrivit art. 55 alin. (3).
(3) În cazul în care, cu ocazia cercetării unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice, se constată că datele informatice cautate sunt cuprinse într-un alt sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice şi sunt accesibile din sistemul sau suportul iniţial, se poate dispune, de îndată, autorizarea efectuării percheziţiei în vederea cercetării tuturor sistemelor informatice sau suporturilor de stocare a datelor informatice cautate.
(4) Dispoziţiile din Codul de procedură penală referitoare la efectuarea percheziţiei domiciliare se aplică în mod corespunzător.

Articolul 57

(1) Accesul într-un sistem informatic, precum şi interceptarea şi înregistrarea comunicărilor desfăşurate prin intermediul sistemelor informatice se efectuează când sunt utile pentru aflarea adevărului, iar stabilirea situaţiei de fapt sau identificarea faptuitorilor nu poate fi realizată în baza altor probe.
(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) se realizează cu autorizarea motivată a procurorului anume desemnat de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie ori de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, de către organele de cercetare penală, cu sprijinul unor persoane specializate, care sunt obligate sa păstreze secretul operaţiunii efectuate.
(3) Autorizaţia prevăzută la alin. (2) se da pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii în aceleaşi condiţii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile. Durata maxima a măsurii autorizate nu poate depăşi 4 luni.
(4) Până la terminarea urmăririi penale, procurorul este obligat sa încunoştinţeze în scris persoanele faţă de care s-au dispus măsurile prevăzute la alin. (1).
(5) Dispoziţiile Codului de procedura penală referitoare la înregistrările audio sau video se aplică în mod corespunzător.

Articolul 58

Dispoziţiile prezentului capitol se aplică în urmărirea penală sau judecarea cauzelor privind infracţiunile prevăzute în prezentul titlu şi a oricăror alte infracţiuni săvârşite prin intermediul sistemelor informatice.

Articolul 59

În cazul infracţiunilor prevăzute în prezentul titlu şi al oricăror alte infracţiuni săvârşite prin intermediul sistemelor informatice, pentru a garanta aducerea la îndeplinire a confiscării speciale prevăzute la art. 118 din Codul penal se pot lua măsurile asiguratorii prevăzute de Codul de procedură penală.

Capitolul V Cooperare internaţionala

Cooperare internaţionala

Articolul 60

(1) Autorităţile judiciare române cooperează în mod direct, în condiţiile legii şi cu respectarea obligaţiilor decurgând din instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, cu instituţiile având atribuţii similare din alte state, precum şi cu organizaţiile internaţionale specializate în domeniu.
(2) Cooperarea, care se organizează şi se desfăşoară potrivit alin. (1), poate avea ca obiect, după caz, asistenţa judiciară internaţionala în materie penală, extrădarea, identificarea, blocarea, sechestrarea şi confiscarea produselor şi instrumentelor infracţiunii, desfăşurarea anchetelor comune, schimbul de informaţii, asistenţa tehnica sau de alta natura pentru culegerea şi analiza informaţiilor, formarea personalului de specialitate, precum şi alte asemenea activităţi.

Articolul 61

(1) La solicitarea autorităţilor competente române sau ale altor state, pe teritoriul României se pot desfăşura anchete comune, în vederea prevenirii şi combaterii criminalitatii informatice.
(2) Anchetele comune prevăzute la alin. (1) se desfăşoară în baza acordurilor bilaterale sau multilaterale încheiate de autorităţile competente.
(3) Reprezentanţii autorităţilor competente române pot participa la anchete comune desfăşurate pe teritorii ale altor state, cu respectarea legislatiilor acestora.

Articolul 62

(1) Pentru asigurarea cooperării internaţionale imediate şi permanente în domeniul combaterii criminalitatii informatice se înfiinţează, în cadrul Secţiei de Combatere a Criminalitatii Organizate şi Antidrog din Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, Serviciul de combatere a criminalitatii informatice, ca punct de contact disponibil permanent.
(2) Serviciul de combatere a criminalitatii informatice are următoarele atribuţii:
a) acorda asistenţa de specialitate şi oferă date despre legislaţia română în materie punctelor de contact similare din alte state;
b) dispune conservarea imediata a datelor, precum şi ridicarea obiectelor care conţin datele informatice sau datele referitoare la traficul informaţional solicitate de o autoritate străină competenţa;
c) executa sau facilitează executarea, potrivit legii, a comisiilor rogatorii solicitate în cauze privind combaterea criminalitatii informatice, cooperand cu toate autorităţile române competente.

Articolul 63

(1) În cadrul cooperării internaţionale, autorităţile străine competente pot solicita Serviciului de combatere a criminalitatii informatice conservarea imediata a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informaţional, existente într-un sistem informatic de pe teritoriul României, cu privire la care autoritatea străină urmează sa formuleze o cerere de asistenţa judiciară internaţionala în materie penală.
(2) Cererea de conservare imediata prevăzută la alin. (1) cuprinde următoarele:
a) autoritatea care solicită conservarea;
b) o scurta prezentare a faptelor care fac obiectul urmăririi penale şi încadrarea juridică a acestora;
c) datele informatice care se solicita a fi conservate;
d) orice informaţie disponibilă, necesară pentru identificarea deţinătorului de date informatice şi a localizarii sistemului informatic;
e) utilitatea datelor informatice şi necesitatea conservării lor;
f) intenţia autorităţii străine de a formula o cerere de asistenţa judiciară internaţionala în materie penală.
(3) Cererea de conservare se executa potrivit art. 54 pentru o perioadă care nu poate fi mai mica de 60 de zile şi este valabilă până la luarea unei decizii de către autorităţile române competente cu privire la cererea de asistenţa judiciară internaţionala în materie penală.

Articolul 64

Dacă în executarea cererii formulate potrivit art. 63 alin. (1) se constată că un furnizor de servicii al altui stat este în posesia unor date referitoare la traficul informaţional, Serviciul de combatere a criminalitatii informatice va informa de îndată despre aceasta autoritatea străină solicitanta, comunicând totodată informaţiile necesare identificarii respectivului furnizor de servicii.

Articolul 65

(1) O autoritate străină competenţa poate avea acces la sursele publice române de date informatice publice, fără a fi necesară formularea unei solicitări în acest sens către autorităţile române.
(2) O autoritate străină competenţa poate avea acces sau poate primi, prin intermediul unui sistem informatic existent pe teritoriul sau, date informatice stocate în România, dacă are aprobarea persoanei autorizate, potrivit legii, să le pună la dispoziţie prin intermediul acelui sistem informatic, fără a fi necesară formularea unei solicitări în acest sens către autorităţile române.

Articolul 66

Autorităţile române competente pot transmite, din oficiu, autorităţilor străine competente, cu respectarea prevederilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal, informaţiile şi datele deţinute, necesare pentru descoperirea infracţiunilor săvârşite prin intermediul sistemelor informatice sau pentru soluţionarea de către autorităţile străine competente a cauzelor referitoare la aceste infracţiuni.

Articolul 67

Art. 29 din Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 5 iulie 2002, se abroga.

Titlul IV Conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în exercitarea demnitatilor publice şi funcţiilor publice

Conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în exercitarea demnitatilor publice şi funcţiilor publice

Capitolul I Dispoziţii generale

Dispoziţii generale

Articolul 68

Prezentul titlu reglementează conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor ce pot interveni în exercitarea demnitatilor publice şi funcţiilor publice.

Articolul 69

(1) Prevederile prezentului titlu se aplică persoanelor care exercită următoarele demnitati publice şi funcţii publice:
a) Preşedinte al României;
b) deputat şi senator;
c) consilier prezidential şi consilier de stat din Administraţia Prezidentiala;
d) prim-ministru, ministru, ministru delegat, secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora, prefect şi subprefect;
e) magistraţi;
f) aleşi locali;
g) funcţionari publici.
(2) Funcţiile asimilate celor de ministru, secretar de stat şi subsecretar de stat din cadrul unor autorităţi publice centrale sunt cele prevăzute în actele normative privind organizarea şi funcţionarea acestor autorităţi.
(3) Prin aleşi locali se înţelege primării şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali şi consilierii judeţeni.

Capitolul II Conflictul de interese

Conflictul de interese

Secţiunea 1 Definiţie şi principii

Definiţie şi principii

Articolul 70

Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercita o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natura patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.

Articolul 71

Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnitatilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenta deciziei şi suprematia interesului public.

Secţiunea a 2-a Conflictul de interese în exercitarea funcţiei de membru al Guvernului şi a altor funcţii publice de autoritate din administraţia publică centrala şi locală

Conflictul de interese în exercitarea funcţiei de membru al Guvernului şi a altor funcţii publice de autoritate din administraţia publică centrala şi locală

Articolul 72

(1) Persoana care exercită funcţia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată sa nu emita un act administrativ sau sa nu încheie un act juridic ori sa nu ia sau sa nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul sau ori rudele sale de gradul I.
(2) Obligaţiile prevăzute în alin. (1) nu privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.

Articolul 73

(1) Încălcarea obligaţiilor prevăzute în art. 72 alin. (1) constituie abatere administrativă, dacă nu este o faptă mai grava, potrivit legii.
(2) Actele administrative emise sau actele juridice încheiate prin încălcarea obligaţiilor prevăzute în art. 72 alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.
(3) Verificarea sesizarilor privind încălcarea obligaţiilor prevăzute în art. 72 alin. (1) se face de către Corpul de control al primului-ministru. Rezultatul verificărilor se prezintă primului-ministru, care dispune, prin decizie, asupra măsurilor ce se impun.
(4) Dacă din verificările efectuate potrivit alin. (3) rezultă ca cel în cauza a realizat foloase materiale prin săvârşirea abaterii administrative prevăzute la alin. (1), primul-ministru dispune, după caz, sesizarea organelor de urmărire penală competente sau a comisiilor competente de cercetare a averii, constituite potrivit Legii nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici.
(5) Decizia primului-ministru poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea curţii de apel este supusă recursului.
(6) Hotărârea judecătorească irevocabilă sau, după caz, decizia primului-ministru, neatacata în termenul prevăzut la alin. (5), se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(7) Persoana care a săvârşit o abatere administrativă constatată potrivit alin. (3)-(6) este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie publică dintre cele prevăzute la art. 72 alin. (1) pentru o perioadă de 3 ani de la data publicării hotărârii judecătoreşti sau, după caz, a deciziei primului-ministru.

Articolul 74

(1) În cazul conflictului de interese prevăzut în prezenta secţiune, primul-ministru poate fi sesizat de orice persoană sau se poate sesiza din oficiu.
(2) Persoanei care a sesizat conflictul de interese i se comunică, în scris, modul de soluţionare a sesizării, în termen de 30 de zile de la data soluţionării acesteia.

Articolul 75

Persoana care se considera vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim ca urmare a existenţei unui conflict de interese prevăzut în prezenta secţiune se poate adresa instanţei de judecată competente, potrivit legii, în funcţie de natura actului emis sau încheiat.

Secţiunea a 3-a Conflictul de interese privind aleşii locali

Conflictul de interese privind aleşii locali

Articolul 76

(1) Primării şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti sunt obligaţi sa nu emita un act administrativ sau sa nu încheie un act juridic ori sa nu emita o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul sau ori rudele sale de gradul I.
(2) Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispoziţiile emise cu încălcarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.
(3) Dacă în urma controlului asupra legalităţii actelor juridice încheiate sau emise de persoanele prevăzute la alin. (1) rezultă ca alesul local în cauza a realizat foloase materiale, prefectul dispune, după caz, sesizarea organelor de urmărire penală competente sau a comisiilor competente de cercetare a averii, constituite potrivit Legii nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici.
(4) Orice persoană interesată poate sesiza, în scris, prefectul în legătură cu faptele prevăzute la alin. (1). Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 77

Conflictele de interese pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sau consilierii locali şi judeţeni sunt prevăzute în art. 47 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 78

Persoana care se considera vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim ca urmare a existenţei unui conflict de interese prevăzut în prezenta secţiune se poate adresa instanţei de judecată competente, potrivit legii, în funcţie de natura actului emis sau încheiat.

Secţiunea a 4-a Conflictul de interese privind funcţionarii publici

Conflictul de interese privind funcţionarii publici

Articolul 79

(1) Funcţionarul public este în conflict de interese dacă se afla în una dintre următoarele situaţii:
a) este chemat sa rezolve cereri, sa ia decizii sau sa participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;
b) participa în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau ruda de gradul I;
c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice.
(2) În cazul existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi sa-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat sa ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţa.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1), conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, la propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat direct funcţionarul public în cauza, va desemna un alt funcţionar public, care are aceeaşi pregătire şi nivel de experienţa.
(4) Încălcarea dispoziţiilor alin. (2) poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.

Capitolul III Incompatibilităţi

Incompatibilităţi

Secţiunea 1 Dispoziţii generale

Dispoziţii generale

Articolul 80

Incompatibilităţile privind demnităţile publice şi funcţiile publice sunt cele reglementate de Constituţie, de legea aplicabilă autorităţii sau instituţiei publice în care persoanele ce exercita o demnitate publică sau o funcţie publică îşi desfăşoară activitatea, precum şi de dispoziţiile prezentului titlu.

Secţiunea a 2-a Incompatibilităţi privind calitatea de parlamentar

Incompatibilităţi privind calitatea de parlamentar

Articolul 81

(1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, potrivit Constituţiei, cu excepţia celei de membru al Guvernului.
(2) Prin funcţii publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de deputat sau de senator, se înţelege funcţiile din administraţia publică asimilate celor de ministru, funcţiile de secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate celor de secretar de stat şi subsecretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor, funcţiile din Administraţia Prezidentiala, din aparatul de lucru al Parlamentului şi al Guvernului, funcţiile de conducere specifice ministerelor, celorlalte autorităţi şi instituţii publice, funcţiile de consilieri locali şi consilieri judeţeni, de prefecţi şi subprefecţi şi celelalte funcţii de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, funcţiile de primar, viceprimar şi secretar ai unităţilor administrativ-teritoriale, funcţiile de conducere şi execuţie din serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi celorlalte organe din unităţile administrativ-teritoriale şi din aparatul propriu şi serviciile publice ale consiliilor judeţene şi consiliilor locale, precum şi funcţiile care, potrivit legii, nu permit persoanelor care le deţin sa candideze în alegeri.

Articolul 82

(1) Calitatea de deputat şi senator este, de asemenea, incompatibilă cu:
a) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;
b) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. a);
c) funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale prevăzute la lit. a);
d) funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;
e) calitatea de comerciant persoana fizica;
f) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
g) o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.
(2) În mod excepţional, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului, la propunerea Guvernului şi cu avizul comisiilor juridice, poate aproba participarea deputatului sau a senatorului ca reprezentant al statului în adunarea generală a acţionarilor ori ca membru în consiliul de administraţie al regiilor autonome, companiilor sau societăţilor naţionale, instituţiilor publice ori al societăţilor comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.
(3) Deputaţii şi senatorii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creatiei literar-artistice.

Articolul 83

(1) Deputatul sau senatorul care la data intrării în vigoare a prezentului titlu se afla în una dintre incompatibilităţile prevăzute de art. 81 şi 82 va informa, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei din care face parte.
(2) În termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1), deputatul sau senatorul va opta între mandatul de parlamentar şi funcţia care generează incompatibilitatea, demisionand din una dintre funcţii.
(3) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2), dacă starea de incompatibilitate continua sa existe, deputatul sau senatorul este considerat demisionat din funcţia de deputat sau de senator. Demisia se aduce la cunoştinţa Camerei din care face parte parlamentarul. Hotărârea Camerei prin care se constata demisia se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Procedura de constatare a incompatibilitatii este cea prevăzută în Regulamentul Camerei Deputaţilor şi în Regulamentul Senatului.

Secţiunea a 3-a Incompatibilităţi privind funcţia de membru al Guvernului şi alte funcţii publice de autoritate din administraţia publică centrala şi locală

Incompatibilităţi privind funcţia de membru al Guvernului şi alte funcţii publice de autoritate din administraţia publică centrala şi locală

Articolul 84

(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu:
a) orice alta funcţie publică de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator ori a altor situaţii prevăzute de Constituţie;
b) o funcţie de reprezentare profesională salarizata în cadrul organizaţiilor cu scop comercial;
c) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;
d) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. c);
e) funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale prevăzute la lit. c);
f) funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;
g) calitatea de comerciant persoana fizica;
h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
i) o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.
(2) Funcţia de secretar de stat, funcţia de subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora sunt incompatibile cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, precum şi cu exercitarea funcţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b)-i).
(3) În mod excepţional, Guvernul poate aproba participarea persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (2) ca reprezentanţi ai statului în adunarea generală a acţionarilor ori ca membri în consiliul de administraţie al regiilor autonome, companiilor sau societăţilor naţionale, instituţiilor publice ori al societăţilor comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.
(4) Membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat şi persoanele care îndeplinesc funcţii asimilate acestora pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creatiei literar-artistice.

Articolul 85

(1) Funcţia de prefect şi subprefect este incompatibilă cu:
a) calitatea de deputat sau senator;
b) funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti;
c) funcţia de consilier local sau consilier judeţean;
d) o funcţie de reprezentare profesională salarizata în cadrul organizaţiilor cu scop comercial;
e) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;
f) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. e);
g) funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale prevăzute la lit. e);
h) funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;
i) calitatea de comerciant persoana fizica;
j) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
k) o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.
(2) Prefectii şi subprefectii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creatiei literar-artistice.

Articolul 86

(1) Persoana care exercită una dintre funcţiile publice de autoritate prevăzute la art. 84 şi 85 este obligată, la data depunerii jurământului sau, după caz, la data numirii în funcţie, sa declare că nu se afla în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege.
(2) În cazul în care, în timpul exercitării funcţiei publice de autoritate prevăzute la art. 84 şi 85, apare unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege, se procedează după cum urmează:
a) pentru funcţia de prim-ministru, ministru şi ministru delegat, se aplică dispoziţiile corespunzătoare din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor;
b) pentru funcţia de secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora, precum şi pentru funcţia de prefect şi subprefect, constatarea cazului de incompatibilitate se face de ministrul administraţiei publice, care îl va informa pe primul-ministru, pentru a dispune măsurile necesare.

Secţiunea a 4-a Incompatibilităţi privind aleşii locali

Incompatibilităţi privind aleşii locali

Articolul 87

(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu:
a) funcţia de consilier local;
b) funcţia de prefect sau subprefect;
c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia;
d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice;
e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială;
f) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional;
g) calitatea de comerciant persoana fizica;
h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
i) calitatea de deputat sau senator;
j) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o alta funcţie asimilată acestora;
k) orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţara sau în străinătate, cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale.
(2) Primării şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti nu pot deţine, pe durata exercitării mandatului, funcţia de consilier judeţean.
(3) Primării şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creatiei literar-artistice.

Articolul 88

(1) Funcţia de consilier local sau consilier judeţean este incompatibilă cu:
a) funcţia de primar sau viceprimar;
b) funcţia de prefect sau subprefect;
c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv;
d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeţean respectiv sau la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectiva;
e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială de interes local ori la o societate comercială de interes naţional care îşi are sediul sau care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectiva;
f) funcţia de reprezentant al statului la o societate comercială care îşi are sediul ori care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectiva;
g) calitatea de deputat sau senator;
h) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora.
(2) O persoana nu poate exercita în acelaşi timp un mandat de consilier local şi un mandat de consilier judeţean.

Articolul 89

(1) Calitatea de ales local este incompatibilă şi cu calitatea de acţionar semnificativ la o societate comercială înfiinţată de consiliul local, respectiv de consiliul judeţean.
(2) Incompatibilitatea exista şi în situaţia în care soţul sau rudele de gradul I ale alesului local deţin calitatea de acţionar semnificativ la unul dintre agenţii economici prevăzuţi la alin. (1).
(3) Prin acţionar semnificativ se înţelege persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul social sau îi conferă cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.

Articolul 90

(1) Consilierii locali şi consilierii judeţeni care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care funcţiile sau calităţile respective sunt deţinute de soţul sau rudele de gradul I ale alesului local.

Articolul 91

(1) Starea de incompatibilitate intervine numai după validarea mandatului, iar în cazul prevăzut la art. 88 alin. (2), după validarea celui de-al doilea mandat, respectiv după numirea sau angajarea alesului local, ulterior validării mandatului, într-o funcţie incompatibilă cu cea de ales local.
(2) În cazul prevăzut la art. 89, incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, soţul sau ruda de gradul I a acestuia devin acţionari.
(3) Alesul local poate renunţa la funcţia deţinuta înainte de a fi numit sau ales în funcţia care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în aceasta funcţie. Alesul local care devine incompatibil prin aplicarea prevederilor prezentei secţiuni este obligat sa demisioneze din una dintre funcţiile incompatibile în cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(4) În situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţa la una dintre cele doua funcţii incompatibile în termenul prevăzut la alin. (3), prefectul va emite un ordin prin care constata încetarea de drept a mandatului de ales local la data implinirii termenului de 15 zile sau, după caz, 60 de zile, la propunerea secretarului unităţii administrativ-teritoriale. Orice persoană poate sesiza secretarul unităţii administrativ-teritoriale.
(5) Ordinul emis de prefect potrivit alin. (4) poate fi atacat la instanţa de contencios administrativ competenţa.
(6) În cazul primarilor, prefectul va propune Guvernului stabilirea datei pentru alegerea unui nou primar, iar în cazul consilierilor locali şi consilierilor judeţeni, se va proceda la validarea mandatului unui supleant, potrivit prevederilor Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 92

(1) Încălcarea dispoziţiilor art. 90 atrage încetarea de drept a mandatului de ales local la data încheierii contractelor.
(2) Consilierii locali şi consilierii judeţeni care au contracte încheiate cu încălcarea art. 90 au obligaţia ca, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, sa renunţe la contractele încheiate. Orice persoană poate sesiza secretarul unităţii administrativ-teritoriale.
(3) Încălcarea obligaţiei prevăzute la alin. (2) atrage încetarea de drept a mandatului de ales local.
(4) Constatarea încetării mandatului de consilier local sau consilier judeţean se face prin ordin al prefectului, la propunerea secretarului unităţii administrativ-teritoriale.
(5) Ordinul emis de prefect potrivit alin. (4) poate fi atacat la instanţa de contencios administrativ competenţa.
(6) Prevederile alin. (1) şi (3) nu se aplică dacă, până la emiterea ordinului de către prefect, se face dovada ca încălcarea dispoziţiilor art. 90 a încetat.

Articolul 93

(1) Prevederile art. 90 se aplică şi persoanelor încadrate cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local sau al consiliului judeţean ori la regiile autonome aflate sub autoritatea consiliilor respective sau la societăţile înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.
(2) Încălcarea de către persoanele prevăzute la alin. (1) a dispoziţiilor art. 90 atrage încetarea de drept a raporturilor de muncă.
(3) Constatarea încetării raporturilor de muncă se face prin ordin sau dispoziţie a conducătorilor autorităţilor publice sau ai agenţilor economici prevăzuţi la alin. (1). Prevederile art. 92 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.

Secţiunea a 5-a Incompatibilităţi privind funcţionarii publici

Incompatibilităţi privind funcţionarii publici

Articolul 94

(1) Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice alta funcţie publică decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică.
(2) Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:
a) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice;
b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepţia cazului în care funcţionarul public este suspendat din funcţia publică, în condiţiile legii, pe durata numirii sale;
c) în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat, în cadrul unei asociaţii familiale sau ca persoana fizica autorizata;
d) în calitate de membru al unui grup de interes economic.
(3) Funcţionarii publici care, în exercitarea funcţiei publice, au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale sau alte unităţi cu scop lucrativ de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. c) nu pot să-şi desfăşoare activitatea şi nu pot acorda consultanţa de specialitate la aceste societăţi timp de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici.
(4) Funcţionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu funcţia publică pe care o exercită.
(5) În situaţia prevăzută la alin. (2) lit. b), la încheierea mandatului demnitarului, funcţionarul public este reincadrat în funcţia publică deţinuta sau într-o funcţie similară.

Articolul 95

(1) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care funcţionarii publici respectivi sunt soţi sau rude de gradul I.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care şeful ierarhic direct are calitatea de demnitar.
(3) Persoanele care se afla în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) sau (2) vor opta, în termen de 60 de zile, pentru încetarea raporturilor ierarhice directe sau renunţarea la calitatea de demnitar.
(4) Orice persoană poate sesiza existenta situaţiilor prevăzute la alin. (1) sau (2).
(5) Situaţiile prevăzute la alin. (1) şi neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (3) se constata de către şeful ierarhic superior al funcţionarilor publici respectivi, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre funcţionarii publici soţi sau rude de gradul I.
(6) Situaţiile prevăzute la alin. (2) şi neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (3) se constata, după caz, de către primul-ministru, ministru sau prefect, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre demnitar şi funcţionarul public soţ sau ruda de gradul I.

Articolul 96

(1) Funcţionarii publici pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creatiei literar-artistice.
(2) În situaţia funcţionarilor publici care desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (1), documentele care alcătuiesc dosarul profesional sunt gestionate de către autoritatea sau instituţia publică la care aceştia sunt numiţi.

Articolul 97

(1) Funcţionarul public poate candida pentru o funcţie eligibilă sau poate fi numit într-o funcţie de demnitate publică.
(2) Raportul de serviciu al funcţionarului public se suspenda:
a) pe durata campaniei electorale, până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales;
b) până la încetarea funcţiei eligibile sau a funcţiei de demnitate publică, în cazul în care funcţionarul public a fost ales sau numit.

Articolul 98

(1) Funcţionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis să fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice şi sa exprime sau sa apere în mod public poziţiile unui partid politic.
(3) Funcţionarii publici care, potrivit legii, fac parte din categoria inaltilor funcţionari publici nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sancţiunea destituirii din funcţia publică.

Capitolul IV Alte conflicte de interese şi incompatibilităţi

Alte conflicte de interese şi incompatibilităţi

Articolul 99

(1) Persoanelor care exercită următoarele demnitati publice şi funcţii publice de autoritate din cadrul autorităţilor şi instituţiilor aflate exclusiv sub control parlamentar:
a) membrii Curţii de Conturi;
b) preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţie;
c) Avocatul Poporului şi adjunctii săi;
d) membrii Consiliului Concurentei;
e) membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;
f) guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consiliului de administraţie şi angajaţii cu funcţii de conducere ai Băncii Naţionale a României;
g) directorul Serviciului Roman de Informaţii, prim-adjunctul şi adjunctii săi;
h) directorul Serviciului de Informaţii Externe şi adjunctii săi;
i) membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;
j) membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului;
k) membrii consiliilor de administraţie şi ai comitetelor directoare ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune;
l) membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;
m) directorul general şi membrii consiliului director al Agenţiei Naţionale de Presa ROMPRES
li se aplică dispoziţiile art. 72 şi regimul incompatibilităţilor prevăzut în prezentul titlu pentru miniştri şi, respectiv, secretari de stat, precum şi incompatibilităţile prevăzute în legi speciale.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creatiei literar-artistice.
(3) Dispoziţiile art. 73 şi 74 se aplică în mod corespunzător şi persoanelor prevăzute la alin. (1) de către comisiile de specialitate ale Parlamentului.
(4) Persoanele care ocupa demnităţile publice şi funcţiile publice de autoritate din cadrul autorităţilor şi instituţiilor prevăzute la alin. (1), dacă se afla într-un caz de incompatibilitate, vor informa, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi, respectiv, Senatului.
(5) În termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), persoanele care exercită demnităţile publice şi funcţiile publice prevăzute la alin. (1) vor opta între aceste funcţii şi cele care sunt incompatibile cu acestea, demisionand din funcţia care a generat cazul de incompatibilitate.
(6) După expirarea termenului prevăzut la alin. (5), dacă starea de incompatibilitate continua sa existe, persoana care ocupa funcţia sau demnitatea publică este considerată demisionata din aceasta funcţie. Demisia se aduce la cunoştinţa Camerei Deputaţilor şi, respectiv, Senatului. Hotărârea Camerei prin care se constata demisia se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 100

(1) Consilierilor prezidentiali şi consilierilor de stat din Administraţia Prezidentiala li se aplică dispoziţiile art. 72 şi regimul incompatibilităţilor prevăzut în prezentul titlu pentru miniştri şi, respectiv, secretari de stat.
(2) Consilierii prezidentiali şi consilierii de stat din Administraţia Prezidentiala pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creatiei literar-artistice.
(3) Dispoziţiile art. 73 şi 74 se aplică în mod corespunzător şi persoanelor prevăzute la alin. (1) de către Preşedintele României.
(4) Procedurile de constatare a incompatibilităţilor pentru persoanele prevăzute la alin. (1) sunt cele stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Administraţiei Prezidenţiale.

Articolul 100^1

În mod excepţional, pentru persoanele numite de Preşedintele României, de către Parlament la propunerea Preşedintelui României sau, potrivit legii, de către Consiliul Suprem de Apărare a Tarii, Birourile permanente ale Camerelor, în şedinţa comuna, pot aproba, la sesizarea Preşedintelui României, îndeplinirea în continuare a funcţiei care a generat cazul de incompatibilitate, dacă un interes public impune aceasta.
-------------
Art. 100^1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 40 din 20 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 378 din 2 iunie 2003.

Capitolul V Reglementări privind magistraţii

Reglementări privind magistraţii

Articolul 101

Funcţia de judecător şi procuror este incompatibilă cu orice alta funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

Articolul 102

Magistraţilor le este interzis:
a) sa desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de alta natura;
b) să aibă calitatea de asociat, membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare sau financiare, companii naţionale, societăţi naţionale ori regii autonome;
c) sa desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.

Articolul 103

(1) Magistraţii nu se subordonează scopurilor şi doctrinelor politice.
(2) Magistraţii nu pot să facă parte din partide politice ori sa desfăşoare activităţi cu caracter politic.
(3) Magistraţii au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.

Articolul 104

Magistraţilor le este interzisă orice manifestare contrară demnităţii funcţiei pe care o ocupa ori de natura sa afecteze imparţialitatea sau prestigiul acesteia.

Articolul 105

(1) Magistraţilor le este interzis sa participe la judecarea unei cauze, în calitate de judecător sau procuror:
a) dacă sunt soţi sau rude până la gradul IV inclusiv între ei;
b) dacă ei, sotii sau rudele lor până la gradul IV inclusiv au vreun interes în cauza.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi magistratului care participa, în calitate de judecător sau procuror, la judecarea unei cauze în căile de atac, atunci când soţul sau ruda până la gradul IV inclusiv a magistratului a participat, ca judecător sau procuror, la judecarea în fond a acelei cauze.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se completează cu prevederile Codului de procedura civilă şi ale Codului de procedura penală referitoare la incompatibilităţi, abţinere şi recuzare.

Articolul 106

(1) Judecătorul care devine avocat nu poate pune concluzii la instanţa unde a funcţionat, timp de 2 ani de la încetarea calităţii de judecător.
(2) Procurorul care devine avocat nu poate acorda asistenţa juridică la organele de urmărire penală din localitatea unde a funcţionat, timp de 2 ani de la încetarea calităţii de procuror.

Articolul 107

Magistraţii au obligaţia de a aduce de îndată la cunoştinţa preşedintelui instanţei sau, după caz, a procurorului general în subordinea căruia funcţionează orice ingerinta în actul de justiţie, de natura politica sau economică, din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de persoane.

Articolul 108

(1) Încălcarea dispoziţiilor art. 101-105 şi 107 constituie abateri disciplinare şi se sancţionează, în raport cu gravitatea abaterilor, cu:
a) suspendarea din funcţie pe timp de maximum 6 luni;
b) îndepărtarea din magistratura.
(2) Sancţiunile disciplinare se aplică de către Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit procedurii stabilite în Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Judecătorul sau procurorul sancţionat cu îndepărtarea din magistratura nu poate ocupa nici o funcţie de specialitate juridică timp de 3 ani.

Articolul 109

(1) Magistraţii pot participa la elaborarea de publicaţii sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori ştiinţifice sau la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.
(2) Magistraţii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de elaborare a unor proiecte de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale.

Articolul 110

Dispoziţiile art. 101-104, 107 şi 109 se aplică în mod corespunzător şi judecătorilor Curţii Constituţionale.

Capitolul VI Dispoziţii comune

Dispoziţii comune

Articolul 111

(1) Persoanele care exercită demnităţile publice şi funcţiile publice prevăzute în prezentul titlu vor depune o declaraţie de interese, pe propria răspundere, cu privire la funcţiile şi activităţile pe care le desfăşoară, cu excepţia celor legate de mandatul sau funcţia publică pe care o exercită.
(2) Funcţiile şi activităţile care se includ în declaraţia de interese sunt:
a) funcţiile deţinute în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale ori partide politice;
b) activităţile profesionale remunerate;
c) calitatea de acţionar sau asociat la societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare şi financiare.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1), care nu îndeplinesc alte funcţii sau nu desfăşoară alte activităţi decât cele legate de mandatul sau funcţia pe care o exercită, depun o declaraţie în acest sens.

Articolul 112

(1) Declaraţia de interese se depune în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi sau în termen de 15 zile de la data validării mandatului ori, după caz, de la data numirii în funcţie.
(2) Persoanele care exercită demnităţile publice şi funcţiile publice prevăzute în prezentul titlu vor actualiza declaraţiile de interese ori de câte ori intervin schimbări care, potrivit art. 111 alin. (2), trebuie înscrise în aceste declaraţii. Actualizarea se face în termen de 30 de zile de la data începerii, modificării sau încetării funcţiilor sau activităţilor.

Articolul 113

(1) Declaraţiile de interese sunt publice şi se depun după cum urmează:
a) Preşedintele României, la şeful Cancelariei Administraţiei Prezidenţiale;
b) deputaţii şi senatorii, la secretarul general al Camerei din care aceştia fac parte;
c) consilierii prezidentiali şi consilierii de stat din Administraţia Prezidentiala, la şeful Cancelariei Administraţiei Prezidenţiale;
d) membrii Guvernului, secretarii de stat şi subsecretarii de stat, la secretarul general al Guvernului;
e) persoanele care îndeplinesc funcţii asimilate celei de ministru, secretar de stat sau subsecretar de stat, la secretarul general al autorităţii publice sub controlul căreia se afla;
f) magistraţii, la preşedintele instanţei sau la conducătorul parchetului la care funcţionează; preşedinţii instanţelor şi conducătorii parchetelor, la preşedinţii instanţelor şi, respectiv, conducătorii parchetelor superioare; preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie şi procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, la Consiliul Superior al Magistraturii;
g) prefectii şi subprefectii, la secretarul general al prefecturii;
h) aleşii locali, la secretarul unităţii administrativ-teritoriale;
i) funcţionarii publici, la compartimentul de resurse umane din cadrul autorităţilor publice, instituţiilor publice sau, după caz, al unităţilor din care fac parte.
(2) Numele persoanelor prevăzute la alin. (1), care, în mod nejustificat, nu depun declaraţia de interese potrivit art. 112, se publică pe paginile de Internet ale Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte autorităţi ori instituţii publice centrale, prefecturilor sau consiliilor judeţene, după caz.
(3) Evidenta declaraţiilor de interese se consemnează într-un registru special, denumit "Registrul declaraţiilor de interese", al cărui model se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 114

(1) Se interzice folosirea de către o persoană care exercită o demnitate publică sau o funcţie publică dintre cele prevăzute în prezentul titlu, în interes privat, a simbolurilor care au legătura cu exerciţiul demnităţii sau funcţiei sale.
(2) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi numele însoţit de calitatea persoanei care exercită demnităţile publice şi funcţiile publice prevăzute în prezentul titlu în orice formă de publicitate a unui agent economic român sau străin, precum şi a vreunui produs comercial, naţional sau străin.
(3) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi imaginea publică, numele, vocea sau semnătura persoanei care exercită demnităţile publice şi funcţiile publice prevăzute în prezentul titlu pentru orice formă de publicitate privitoare la o activitate care aduce profit, cu excepţia publicităţii gratuite pentru scopuri caritabile.
(4) Se interzice persoanelor care exercită o demnitate publică sau o funcţie publică dintre cele prevăzute în prezentul titlu folosirea sau exploatarea directa sau indirecta a informaţiilor care nu sunt publice, obţinute în legătură cu exercitarea atribuţiilor, în scopul obţinerii de avantaje pentru ei sau pentru alţii.

Capitolul VII Dispoziţii finale

Dispoziţii finale

Articolul 115

Alte cazuri de incompatibilităţi şi interdicţii sunt cele stabilite prin legi speciale.

Articolul 116

(1) Prefectii sunt obligaţi sa verifice, în cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, situaţia tuturor aleşilor locali din judeţ. În acest scop, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi conducătorii oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale sunt obligaţi sa pună la dispoziţia prefectului şi a persoanelor împuternicite de acesta datele solicitate, necesare stabilirii persoanelor cărora le sunt aplicabile incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute de prezentul titlu.
(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage aplicarea de sancţiuni, potrivit legii.

Articolul 117

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, art. 30, art. 60 alin. (1) lit. b), art. 62, art. 72 alin. (2) lit. b), art. 131 şi teza finala a art. 152 "iar consilierii în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi vor exercita mandatul până la următoarele alegeri locale" din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 5/2002 privind instituirea unor interdicţii pentru aleşii locali şi funcţionarii publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002, aprobată şi modificată prin Legea nr. 378/2002.

Titlul V Grupurile de interes economic

Grupurile de interes economic

Capitolul I Grupurile de interes economic

Grupurile de interes economic

Secţiunea 1 Dispoziţii generale

Dispoziţii generale

Articolul 118

(1) Grupul de interes economic - G.I.E. reprezintă o asociere între doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinata, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor săi, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective.
(2) Grupul de interes economic este persoana juridică cu scop patrimonial, care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant.
(3) Numărul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare de 20.
(4) Activitatea grupului trebuie să se raporteze la activitatea economică a membrilor săi şi să aibă doar un caracter accesoriu faţă de aceasta.
(5) Grupul nu poate:
a) exercita, în mod direct sau indirect, o activitate de administrare ori de supraveghere a activităţii membrilor săi sau a unei alte persoane juridice, în special în domeniile personalului, finanţelor şi investiţiilor;
b) sa deţină acţiuni, părţi sociale sau de interes, în mod direct sau indirect, la una dintre societăţile comerciale membre; deţinerea de acţiuni, părţi sociale sau de interes în alta societate comercială este permisă doar în măsura în care aceasta este necesară pentru îndeplinirea obiectivelor grupului şi dacă se face în numele membrilor;
c) angaja mai mult de 500 de persoane;
d) fi folosit de către o societate comercială în scopul creditării, în alte condiţii decât cele prevăzute expres de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a unui administrator ori director al societăţii comerciale sau a soţului, rudelor sau afinilor până la gradul IV inclusiv ai administratorului sau ai directorului respectiv; de asemenea, dacă operaţiunea de creditare priveşte o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menţionate este administrator sau director ori deţine, singura sau împreună cu una dintre persoanele sus-menţionate, o cota de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris;
e) fi folosit de către o societate comercială în scopul transmiterii de bunuri, în alte condiţii decât cele prevăzute expres de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la şi de la administratorul sau directorul societăţii comerciale ori soţul, rudele sau afinii până la gradul IV inclusiv ai administratorului sau ai directorului respectiv; de asemenea, dacă operaţiunea priveşte o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menţionate este administrator sau director ori deţine, singura sau împreună cu una dintre persoanele sus-menţionate, o cota de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu excepţia cazului în care una dintre societăţile comerciale respective este filiala celeilalte;
f) să fie membru al altui grup de interes economic sau grup european de interes economic.
(6) Grupul de interes economic nu poate emite acţiuni, obligaţiuni sau alte titluri negociabile.

Articolul 119

(1) Membrii grupului de interes economic răspund nelimitat pentru obligaţiile grupului şi solidar, în lipsa unei stipulaţii contrare cu terţii co-contractanţi. Creditorii grupului se vor indrepta mai întâi împotriva acestuia pentru obligaţiile lui şi, numai dacă acesta nu le plăteşte în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea indrepta împotriva membrilor grupului.
(2) Prin derogare, la prevederile alin. (1) şi în măsura în care actul constitutiv o permite, un membru nou al grupului poate fi exonerat de obligaţiile acestuia, născute anterior aderării sale; hotărârea de exonerare este opozabilă terţilor de la data mentionarii în registrul comerţului şi a publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Secţiunea a 2-a Constituirea grupului de interes economic

Constituirea grupului de interes economic

Articolul 120

(1) Grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de toţi membrii şi încheiat în forma autentică, denumit act constitutiv.
(2) Semnatarii actului constitutiv, precum şi persoanele care au un rol determinant în constituirea grupului sunt consideraţi fondatori.
(3) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, înşelăciune, delapidare, dare de mită, luare de mită, primire de foloase necuvenite, trafic de influenţa, mărturie mincinoasă, fals, uz de fals, precum şi pentru infracţiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, infracţiunile prevăzute de Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare, şi infracţiunile de spalare a banilor prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spalarii banilor, cu modificările ulterioare.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică, în mod corespunzător, şi persoanelor cu funcţii de administrator, cenzor şi lichidator al grupului de interes economic.

Articolul 121

(1) Grupul de interes economic se poate constitui cu sau fără capital.
(2) În cazul în care membrii grupului decid afectarea unui anume capital pentru desfăşurarea activităţii grupului, aporturile membrilor nu trebuie să aibă o valoare minima şi pot avea orice natură.
(3) Drepturile membrilor grupului nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile; orice clauza contrară se considera nulă.

Articolul 122

(1) Actul constitutiv al grupului de interes economic stabileşte modul de organizare a grupului, în condiţiile stabilite de prezentul titlu, şi va cuprinde:
a) denumirea, precedată sau urmată de sintagma "grup de interes economic" ori de initialele "G.I.E.", sediul şi, dacă este cazul, emblema grupului;
b) numele şi prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţenia membrilor, persoane fizice; denumirea, forma juridică, sediul şi naţionalitatea membrilor, persoane juridice;
c) codul numeric personal al membrilor, persoane fizice; codul de identificare a membrilor, persoane juridice, în funcţie de forma juridică a acestora;
d) obiectul de activitate al grupului, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale, precum şi a naturii comerciale sau necomerciale a activităţii;
e) capitalul subscris şi cel vărsat, cu menţionarea aportului fiecărui membru şi a modului de vărsare a acestuia, valoarea aportului în natura şi a modului de evaluare, în cazul în care grupul se constituie cu capital;
f) durata grupului;
g) membrii care reprezintă şi administrează grupul sau administratorii nemembri, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit acestora şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat, precum şi condiţiile în care aceştia pot fi revocaţi;
h) clauze privind controlul gestiunii grupului de către organele statutare, controlul acesteia de către membri, precum şi documentele la care aceştia vor putea să aibă acces pentru a se informa şi a-şi exercită controlul;
i) sediile secundare - sucursale, agenţii, reprezentante sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică -, atunci când se înfiinţează o dată cu grupul, sau condiţiile pentru înfiinţarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;
j) modul de dizolvare şi de lichidare a grupului.
(2) Orice modificare a actului constitutiv va fi realizată în condiţiile prevăzute la încheierea sa, va fi menţionată în registrul comerţului şi va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a; modificările sunt opozabile de la data publicării.

Articolul 123

(1) În cursul existenţei sale, grupul de interes economic poate accepta membri noi, cu votul unanim al membrilor săi.
(2) Orice membru al grupului se poate retrage în condiţiile prevăzute de actul constitutiv, cu condiţia îndeplinirii prealabile a obligaţiilor sale specifice de membru.

Articolul 124

(1) La autentificarea actului constitutiv se va prezenta dovada eliberata de oficiul registrului comerţului privind disponibilitatea firmei şi a emblemei. Se va prezenta, de asemenea, dovada ca grupul are, în baza unor acte legale, un sediu la adresa indicată.
(2) Sediul grupului trebuie stabilit:
a) fie la locul în care se afla administraţia centrala a grupului;
b) fie la locul în care se afla administraţia centrala a unuia dintre membrii grupului sau, în cazul unei persoane fizice, activitatea principala a acesteia, dacă grupul exercita o activitate în locul menţionat.
(3) La sediul indicat de grup vor putea funcţiona mai multe persoane juridice, dacă cel puţin o persoană este, în condiţiile legii, asociat sau membru în fiecare dintre aceste persoane juridice.
(4) Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv, dacă din documentaţia prezentată nu rezultă ca sunt îndeplinite condiţiile legale.

Secţiunea a 3-a Înmatricularea grupului de interes economic

Înmatricularea grupului de interes economic

Articolul 125

(1) În termen de 15 zile de la data autentificării actului constitutiv, fondatorii sau administratorii grupului ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea grupului în registrul comerţului în a cărui raza teritorială îşi va avea sediul grupul.
(2) Cererea va fi însoţită de:
a) actul constitutiv al grupului;
b) dovada efectuării vărsămintelor, în condiţiile actului constitutiv, dacă este cazul;
c) dacă este cazul, actele privind proprietatea asupra aporturilor în natura, iar în cazul în care printre ele figurează şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;
d) actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate în contul grupului şi aprobate de membri;
e) dovada sediului declarat;
f) declaraţia pe propria răspundere a fondatorilor, administratorilor şi cenzorilor ca îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezentul titlu.
(3) Autorizaţiile de funcţionare a grupului vor fi solicitate de către Biroul unic din cadrul oficiului registrului comerţului, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionarii comercianţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 126

(1) În cazul în care cerinţele legale sunt îndeplinite, judecătorul-delegat, prin încheiere pronunţată în termen de 5 zile de la îndeplinirea acestor cerinţe, va autoriza constituirea grupului şi va dispune înmatricularea lui în registrul comerţului, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările ulterioare.
(2) Încheierea de înmatriculare va reda menţiunile actului constitutiv prevăzute la art. 122.

Articolul 127

(1) Grupul de interes economic dobândeşte personalitate juridică de la data înmatriculării sale în registrul comerţului.
(2) Înmatricularea se efectuează în termen de 24 de ore de la data pronunţării încheierii judecătorului-delegat prin care se autorizează înmatricularea grupului.
(3) Înmatricularea nu prezuma calitatea de comerciant a grupului.
(4) Grupul de interes economic având calitatea de comerciant poate îndeplini, în nume propriu, cu titlu principal şi într-o maniera obişnuită, toate faptele de comerţ necesare realizării scopului sau.

Articolul 128

Vor fi supuse înregistrării obligatorii, în condiţiile legii, următoarele:
a) orice modificare a actului constitutiv al grupului, inclusiv orice modificare în componenta grupului;
b) înfiinţarea sau desfiinţarea tuturor sucursalelor, reprezentantelor şi celorlalte entităţi fără personalitate juridică;
c) hotărârea judecătorească prin care se declara nulitatea grupului;
d) hotărârea de desemnare a administratorului sau administratorilor grupului, numele/denumirea acestora, menţiunea dacă administratorii pot acţiona individual sau împreună, precum şi încetarea atribuţiilor acestora;
e) cesiunea, în tot sau în parte, a părţilor de interes ale unui membru;
f) hotărârea membrilor grupului sau hotărârea judecătorească de dizolvare a grupului;
g) hotărârea de desemnare a lichidatorilor grupului, numele/denumirea acestora, precum şi încetarea atribuţiilor acestora;
h) terminarea lichidării grupului;
i) propunerea de mutare a sediului într-un stat străin;
j) clauza prin care noii membri sunt exoneraţi de la plata datoriilor grupului, născute anterior admiterii lor în grup.

Articolul 129

Grupul de interes economic este obligat sa publice integral, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în condiţiile legii:
a) actul constitutiv al grupului;
b) actele modificatoare ale acestuia;
c) menţiunile referitoare la codul de înregistrare al grupului, data şi locul înregistrării, precum şi radierea grupului;
d) documentele şi menţiunile prevăzute la art. 128 lit. b)-j).

Articolul 130

Dispoziţiile referitoare la constituirea, înmatricularea şi funcţionarea filialelor şi sucursalelor societăţilor comerciale, prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător filialelor şi, respectiv, sucursalelor grupului de interes economic.

Articolul 131

(1) Sediul grupului de interes economic poate fi mutat într-un stat străin, prin decizia membrilor grupului, luată în unanimitate.
(2) În termen de 15 zile de la adoptarea deciziei prevăzute la alin. (1), aceasta va fi menţionată, prin grija administratorilor grupului, în registrul comerţului şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(3) În termen de doua luni de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, orice persoană interesată poate face opoziţie la decizia de transfer al sediului, pentru motive de ordine publică, în condiţiile prevăzute de art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Hotărârea judecătorească irevocabilă prin care se soluţionează opoziţia la decizia de transfer al sediului se menţionează, din oficiu, în registrul comerţului.
(5) Înregistrarea grupului în registrul corespunzător din statul străin nu va fi opozabilă terţilor decât după momentul în care decizia de schimbare a sediului devine efectivă.
(6) Radierea grupului din registrul comerţului este posibila doar ulterior prezentării dovezii efectuării înregistrării grupului în registrul din statul străin.
(7) Până la efectuarea menţiunii cu privire la radierea grupului, în registrul comerţului, terţii se pot prevala de sediul grupului din România, cu excepţia cazului în care grupul face dovada ca aceştia au cunoscut existenta sediului din statul străin.

Articolul 132

(1) Reprezentanţii grupului sunt obligaţi să depună la oficiul registrului comerţului semnăturile lor, la data completării cererii de înregistrare, dacă au fost numiţi prin actul constitutiv, iar cei aleşi în timpul funcţionarii grupului, în termen de 15 zile de la alegere.
(2) Dispoziţia alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi conducătorilor sucursalelor.

Secţiunea a 4-a Efectele încălcării cerinţelor legale de constituire a grupului de interes economic

Efectele încălcării cerinţelor legale de constituire a grupului de interes economic

Articolul 133

Când actul constitutiv nu cuprinde menţiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziţie imperativa a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerinţa legală pentru constituirea grupului, judecătorul-delegat, din oficiu sau la cererea oricărui membru ori a altor persoane interesate, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afară de cazul în care membrii sau reprezentanţii grupului înlătura asemenea neregularităţi. Judecătorul-delegat va lua act în încheiere de regularizările efectuate.

Articolul 134

În cazul în care fondatorii sau reprezentanţii grupului nu au cerut înmatricularea sa în termen legal, oricare membru poate cere oficiului registrului comerţului efectuarea înmatriculării, după ce, prin notificare sau scrisoare recomandată, i-a pus în întârziere, iar ei nu s-au conformat în cel mult 8 zile de la primire.

Articolul 135

(1) În cazul unor neregularităţi constatate după înmatriculare, grupul este obligat sa ia măsuri pentru înlăturarea lor, în cel mult 8 zile de la data constatării acelor neregularităţi.
(2) Dacă grupul nu se conformează, orice persoană interesată poate cere tribunalului sa oblige organele societăţii, sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii, să le regularizeze.
(3) Dreptul la acţiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de 6 luni de la data înmatriculării grupului.

Articolul 136

Fondatorii, reprezentanţii grupului, precum şi primii membri ai organelor de conducere, de administrare şi de control ale grupului răspund nelimitat şi solidar pentru prejudiciul cauzat prin neregularităţile prevăzute la art. 133-135.

Articolul 137

(1) Actele sau faptele pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevăzută de lege nu pot fi opuse terţilor, în afară de cazul în care grupul face dovada ca aceştia le cunoşteau.
(2) Operaţiunile efectuate de grup înainte de a 16-a zi de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a încheierii judecătorului-delegat nu sunt opozabile terţilor, dacă aceştia dovedesc ca au fost în imposibilitate de a lua cunoştinţa de ele.

Articolul 138

Terţii pot invoca însă actele sau faptele cu privire la care nu s-a îndeplinit publicitatea, în afară de cazul în care omisiunea publicităţii le lipseşte de efecte.

Articolul 139

Fondatorii, reprezentanţii şi alte persoane, care au lucrat în numele unui grup în curs de constituire, răspund solidar şi nelimitat faţă de terţi pentru actele juridice încheiate cu aceştia pe seama grupului, în afară de cazul în care grupul, după ce a dobândit personalitate juridică, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale grupului încă de la data încheierii lor.

Articolul 140

(1) Nici grupul şi nici terţii nu pot opune, pentru a se sustrage de la obligaţiile asumate, o neregularitate în numirea reprezentanţilor, administratorilor sau a altor persoane care fac parte din organele grupului, atunci când aceasta numire a fost publicată în conformitate cu dispoziţiile legale.
(2) Grupul nu poate invoca faţă de terţi numirile în funcţiile menţionate la alin. (1) sau încetarea acestor funcţii, dacă ele nu au fost publicate în conformitate cu dispoziţiile legale.

Articolul 141

(1) În raporturile cu terţii, grupul este angajat prin actele organelor sale, chiar dacă aceste acte depăşesc obiectul de activitate, în afară de cazul în care el dovedeşte ca terţii cunoşteau sau, în împrejurările date, trebuiau sa cunoască depăşirea acestuia. Publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singura, dovada cunoaşterii.
(2) Clauzele actului constitutiv ori hotărârile organelor statutare ale grupului, care limitează puterile conferite de lege acestor organe, sunt inopozabile terţilor, chiar dacă au fost publicate.
(3) Actul constitutiv va putea prevedea ca grupul va răspunde în mod valabil doar în cazul în care doi sau mai mulţi administratori acţionează împreună. O asemenea clauza este opozabilă terţilor numai în condiţiile publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în condiţiile prevăzute la art. 129.

Articolul 142

Nulitatea unui grup de interes economic înmatriculat în registrul comerţului poate fi declarata de tribunal numai atunci când:
a) lipseşte actul constitutiv sau când acesta nu a fost încheiat în forma autentică;
b) toţi fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii grupului;
c) obiectul de activitate al grupului este ilicit sau contrar ordinii publice;
d) lipseşte încheierea judecătorului-delegat de înmatriculare a grupului;
e) lipseşte autorizarea legală administrativă de constituire a grupului, în cazurile în care aceasta autorizare este prevăzută în legile speciale pentru desfăşurarea anumitor activităţi, precum cea bancară sau de asigurări;
f) actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul şi obiectul de activitate al grupului.

Articolul 143

Nulitatea nu poate fi declarata în cazul în care cauza ei, invocată în cererea de anulare, a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond la tribunal, cu excepţia situaţiei în care nulitatea este cauzată de caracterul ilicit sau contrar ordinii publice al obiectului grupului.

Articolul 144

(1) Tribunalul sesizat cu o cerere de nulitate poate stabili, chiar din oficiu, un termen pentru acoperirea nulităţii.
(2) În cazul în care, pentru acoperirea nulităţii, este necesară convocarea membrilor grupului sau comunicarea către aceştia a textului proiectului de hotărâre împreună cu documentaţia aferentă, tribunalul va acorda, prin încheiere, termenul necesar pentru ca membrii sa adopte hotărârea.

Articolul 145

(1) Pe data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii a devenit irevocabilă, grupul încetează fără efect retroactiv şi intră în lichidare. Dispoziţiile legale privind lichidarea grupurilor ca urmare a dizolvării se aplică în mod corespunzător.
(2) Prin hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii se vor numi şi lichidatorii grupului.
(3) Tribunalul va comunică dispozitivul acestei hotărâri oficiului registrului comerţului, care, după menţionare, îl va trimite Monitorului Oficial al României spre publicare.
(4) Membrii grupului răspund pentru obligaţiile acestora până la acoperirea lor în conformitate cu prevederile art. 119.

Articolul 146

(1) Declararea nulităţii grupului nu aduce atingere actelor încheiate în numele sau.
(2) Nici grupul şi nici membrii săi nu pot opune terţilor de buna-credinţa nulitatea grupului.

Articolul 147

Prevederile cap. V "Unele dispoziţii procedurale" din cadrul titlului II "Constituirea societăţilor comerciale" al Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică, în mod corespunzător, în ceea ce priveşte grupurile de interes economic.

Secţiunea a 5-a Funcţionarea grupurilor de interes economic

Funcţionarea grupurilor de interes economic

Articolul 148

(1) Administratorii pot face toate operaţiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al grupului, în afară de restricţiile arătate în actul constitutiv.
(2) Ei sunt obligaţi sa ia parte la toate adunările grupului, la consiliile administratorilor şi la organele de conducere similare acestora.

Articolul 149

(1) Administratorii care au dreptul de a reprezenta grupul nu îl pot transmite decât dacă aceasta facultate li s-a acordat în mod expres.
(2) În cazul încălcării prevederilor alin. (1), grupul poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operaţiune.
(3) Administratorul care fără drept îşi substituie altă persoană răspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse grupului.

Articolul 150

Obligaţiile şi răspunderea administratorilor sunt cele prevăzute de prezentul titlu şi de dispoziţiile referitoare la mandat.

Articolul 151

(1) Administratorii sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru:
a) existenta registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;
b) exactă îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale;
c) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi actul constitutiv le impun.
(2) Acţiunea în răspundere împotriva administratorilor aparţine şi creditorilor grupului, însă aceştia o vor putea exercita numai atunci când, prin operaţiunile efectuate pentru realizarea obiectului de activitate al grupului, nu sunt achitate la scadenta, în mod repetat, obligaţiile grupului sau în caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 152

(1) În orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect, scrisoare, anunţ, publicaţie sau alte documente, emanând de la un grup, trebuie să se precizeze:
a) denumirea, însoţită de menţiunea "grup de interes economic" sau de initialele "G.I.E.";
b) sediul;
c) codul unic de înregistrare şi oficiul registrului comerţului în care a fost înmatriculat grupul;
d) acolo unde este cazul, menţiunea ca grupul se afla în lichidare;
e) acolo unde este cazul, menţiunea ca administratorii trebuie să acţioneze împreună, conform prevederilor art. 128 lit. d).
(2) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (1) bonurile fiscale, emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislaţia din domeniu.

Articolul 153

(1) Adunarea generală a membrilor grupului poate adopta orice hotărâre, inclusiv dizolvarea anticipata sau prelungirea duratei grupului, în condiţiile stipulate prin actul constitutiv.
(2) Actul constitutiv poate prevedea ca toate hotărârile sau o parte din acestea să fie adoptate în anumite condiţii privind cvorumul şi majoritatea necesară. În lipsa unei asemenea stipulaţii, hotărârile se adoptă cu votul unanim al membrilor.
(3) Prin actul constitutiv al grupului se poate stipula ca aceste hotărâri sau unele dintre acestea pot fi luate prin consultarea în scris a membrilor; actul constitutiv va preciza în acest caz procedura de consultare şi adoptare a hotărârilor.
(4) Votul unanim al tuturor membrilor este obligatoriu pentru adoptarea hotărârilor privind:
a) modificarea obiectului grupului;
b) modificarea numărului de voturi repartizat fiecărui membru;
c) modificarea condiţiilor prevăzute pentru adoptarea hotărârilor;
d) prelungirea duratei grupului dincolo de perioada stabilită în actul constitutiv;
e) modificarea aportului membrilor la capitalul grupului;
f) modificarea oricărei alte obligaţii a membrilor, în cazul în care prin actul constitutiv nu se prevede altfel;
g) orice alta modificare a actului constitutiv, în cazul în care prin actul constitutiv nu se prevede altfel.
(5) Actul constitutiv poate stabili ca anumiţi membri sa dispună de un număr de voturi diferit de al celorlalţi, dar fără ca prin aceasta un membru sa deţină majoritatea voturilor. În lipsa unei asemenea stipulaţii se considera ca fiecare membru dispune de câte un vot.

Articolul 154

(1) La iniţiativa oricărui administrator sau la solicitarea oricărui membru, administratorii sunt obligaţi sa convoace de îndată adunarea generală a membrilor pentru adoptarea unei hotărâri care intră în atribuţiile adunării.
(2) Adunarea generală se va întruni în termenul prevăzut de actul constitutiv, dar care nu poate fi mai scurt de 10 zile şi mai lung de o luna de la data convocării.
(3) La solicitarea oricărei persoane interesate şi cu audierea părţilor, instanţa de la sediul grupului va putea ordona convocarea adunării generale, dacă aceasta nu este convocată de către administratori; prin hotărârea de convocare a adunării generale instanţa va desemna, dintre membrii grupului, persoana care va prezida adunarea generală.
(4) Toţi membrii grupului vor putea, dacă nici unul dintre ei nu se opune, sa ţină o adunare generală şi sa ia orice hotărâre de competenţa adunării, fără respectarea formalităţilor cerute pentru convocarea ei.

Articolul 155

(1) Convocarea poate fi făcuta prin scrisoare recomandată sau, dacă actul constitutiv permite, prin scrisoare simpla, expediată cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii adunării, la adresa membrului, astfel cum figurează în evidentele grupului. Schimbarea adresei nu poate fi opusă grupului, dacă nu i-a fost comunicată în scris de membru.
(2) Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunării, precum şi ordinea de zi, cu menţionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării generale.
(3) Dacă în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui sa cuprindă textul integral al propunerilor.

Articolul 156

(1) Membrii au dreptul de a se informa asupra gestiunii grupului, consultând documentele prevăzute în actul constitutiv, în conformitate cu art. 122 lit. h). Ei vor putea cere, pe cheltuiala lor, copii legalizate de pe acestea. În urma consultării membrii îi vor putea sesiza, în scris, pe administratori, care vor trebui să le răspundă, tot în scris, în termen de 15 zile de la înregistrarea sesizării.
(2) Dacă administratorii nu răspund în termenul stabilit la alin. (1), membrii se vor putea adresa instanţei competente, care va putea obliga grupul la plata unei sume de bani pentru fiecare zi de întârziere.

Articolul 157

(1) Membrii pot alege, prin vot unanim, unul sau mai mulţi administratori dintre ei, fixându-le atribuţiile, durata însărcinării şi eventuala lor remuneraţie, în afară de cazul în care prin actul constitutiv nu se dispune altfel.
(2) Prin vot unanim membrii pot decide şi asupra revocării administratorilor sau asupra limitării puterilor lor, în afară de cazul în care administratorii au fost numiţi prin actul constitutiv.

Articolul 158

(1) O persoana juridică poate fi numita sau aleasă administrator al unui grup de interes economic.
(2) Drepturile şi obligaţiile părţilor se stabilesc printr-un contract de administrare. În contract se va stipula, printre altele, ca persoana juridică este obligată să îşi desemneze unul sau mai mulţi reprezentanţi permanenţi, persoane fizice. Reprezentantul este supus aceloraşi condiţii şi obligaţii şi are aceeaşi responsabilitate civilă şi penală ca şi un administrator, persoana fizica, ce acţionează în nume propriu, fără ca prin aceasta persoana juridică pe care o reprezintă să fie exonerată de răspundere sau sa i se micşoreze răspunderea solidară.
(3) Când persoana juridică îşi revoca reprezentantul, ea are obligaţia sa numească în acelaşi timp un înlocuitor.

Articolul 159

(1) Fiecare administrator va trebui să depună o garanţie pentru administraţia sa, prevăzută în actul constitutiv ori, în lipsa unei clauze în acesta, aprobată de adunarea generală. Garanţia nu poate fi mai mica decât dublul remuneraţiei lunare.
(2) Garanţia se va depune înainte de preluarea funcţiei de către administrator; ea poate fi depusa şi de un terţ.
(3) Dacă garanţia nu va fi depusa înainte de data preluării funcţiei, administratorul este considerat demisionat.
(4) Garanţia rămâne la dispoziţia grupului şi nu va putea fi restituită administratorului decât după ce adunarea generală a aprobat situaţia financiară a ultimului exerciţiu financiar în care administratorul a îndeplinit aceasta funcţie şi i-a dat descărcare.

Articolul 160

Semnăturile administratorilor vor fi depuse la oficiul registrului comerţului, în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1), o dată cu prezentarea certificatului eliberat de persoanele care îndeplinesc atribuţia de cenzor din care rezultă depunerea garanţiei.

Articolul 161

(1) Dacă un administrator ia iniţiativa unei operaţiuni ce depăşeşte limitele operaţiunilor obişnuite activităţii pe care o exercită grupul, acesta trebuie să îi înştiinţeze pe ceilalţi administratori, înainte de a o încheia, sub sancţiunea suportării pierderilor ce ar rezultă din aceasta.
(2) În caz de opoziţie a vreunuia dintre ei, vor decide membrii care reprezintă majoritatea.
(3) Operaţiunea încheiată împotriva opoziţiei făcute este valabilă faţă de terţii cărora nu li se va fi comunicat aceasta opoziţie.

Articolul 162

(1) Membrul care, într-o operaţiune determinata, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale grupului, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasta operaţiune.
(2) Membrul care contravine dispoziţiilor alin. (1) este răspunzător de daunele cauzate grupului, dacă, fără votul sau, nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută.

Articolul 163

Membrul care, fără consimţământul scris al celorlalţi membri, întrebuinţează capitalul, bunurile sau creditul grupului în folosul sau ori în cel al unei alte persoane este obligat sa restituie grupului beneficiile ce au rezultat şi sa plătească despăgubiri pentru daunele cauzate.

Articolul 164

(1) Nici un membru nu poate lua din fondurile grupului mai mult decât i s-a fixat pentru cheltuielile făcute sau pentru cele ce urmează să le facă în interesul grupului.
(2) Membrul care contravine acestei dispoziţii este răspunzător de sumele luate şi de daune.
(3) Se vor putea stipula, prin actul constitutiv, condiţiile în care membrii pot lua din casa grupului anumite sume, cu titlu de împrumut, pentru cheltuielile lor particulare.

Articolul 165

(1) Grupul nu poate avea drept scop obţinerea de profituri pentru sine.
(2) Dacă din activitatea grupului rezultă profit potrivit situaţiei financiare anuale, acesta va fi distribuit în totalitate, în mod obligatoriu, între membrii grupului, cu titlu de dividende, în cotele prevăzute în actul constitutiv sau, în lipsa unei asemenea clauze, în părţi egale.
(3) Din profitul grupului nu se vor putea aloca, sub nici o formă, sume de bani pentru constituirea de fonduri de rezerva.
(4) În cazul în care cheltuielile depăşesc veniturile grupului, diferenţa va fi acoperită de membrii acestuia în cotele prevăzute în actul constitutiv sau, în lipsa unei asemenea clauze, în părţi egale.
(5) Sumele distribuite membrilor din profitul grupului, potrivit alin. (2), constituie dividende, care sunt supuse impozitării, în condiţiile legii.

Articolul 166

Când aportul la capitalul grupului aparţine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar faţă de grup şi trebuie să desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgând din acest aport.

Articolul 167

(1) Membrii sunt obligaţi nelimitat şi solidar pentru operaţiunile îndeplinite în numele grupului de persoanele care îl reprezintă.
(2) Hotărârea judecătorească obţinută împotriva grupului este opozabilă fiecărui membru.

Articolul 168

Pentru aprobarea situaţiei financiare şi pentru deciziile referitoare la răspunderea administratorilor este necesar votul majorităţii membrilor.

Articolul 169

(1) Cesiunea sau constituirea unei garanţii asupra părţii de interes către membri sau terţi este posibila cu acordul unanim al membrilor.
(2) Constituirea unei garanţii asupra părţii de interes către membri sau terţi este posibila şi în cazul în care aceasta a fost permisă prin actul constitutiv al grupului. În acest caz însă, un terţ nu poate deveni membru al grupului, prin dobândirea părţii de interes respective, decât cu acordul unanim al celorlalţi membri.
(3) Cesiunea nu liberează pe membrul cedent de ceea ce mai datorează grupului din aportul sau de capital.
(4) Faţa de terţi cedentul rămâne răspunzător potrivit dispoziţiilor privind excluderea membrilor.
(5) Când actul constitutiv prevede cazurile de retragere a unui membru, se vor aplica în mod corespunzător dispoziţiile art. 182 şi 186.

Articolul 170

Dreptul de a reprezenta grupul aparţine fiecărui administrator, în afară de cazul în care exista stipulaţie contrară în actul constitutiv.

Articolul 171

(1) Dacă actul constitutiv dispune ca administratorii sa lucreze împreună, decizia trebuie luată în unanimitate; în caz de divergenta între administratori, se va decide prin votul majorităţii membrilor.
(2) Pentru actele urgente, a căror neîndeplinire ar cauza o paguba mare grupului, poate decide un singur administrator în lipsa celorlalţi, care se găsesc în imposibilitate, chiar momentană, de a lua parte la administraţie.

Articolul 172

Grupului de interes economic îi sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată.

Articolul 173

(1) Situaţia financiară anuală a grupului de interes economic va fi întocmită după normele prevăzute pentru societatea în nume colectiv. După aprobarea de către adunarea generală a membrilor, situaţia financiară va fi depusa de administratori, în termen de 15 zile, la administraţia finanţelor publice. Un exemplar al situaţiei financiare anuale va fi depus la oficiul registrului comerţului.
(2) Aprobarea situaţiei financiare anuale de către adunarea generală nu împiedica exercitarea acţiunii în răspundere împotriva administratorilor.

Secţiunea a 6-a Modificarea actului constitutiv

Modificarea actului constitutiv

Articolul 174

(1) Actul constitutiv poate fi modificat de membri, cu respectarea condiţiilor de fond şi de forma prevăzute pentru încheierea lui.
(2) Modificările privind mutarea sediului grupului, schimbarea obiectului principal de activitate, fuziunea/divizarea, reducerea/prelungirea duratei grupului, dizolvarea şi lichidarea acestuia se vor menţiona în registrul comerţului în baza încheierii judecătorului-delegat. Celelalte modificări se vor menţiona, cu respectarea dispoziţiilor legale, în baza rezoluţiei directorului oficiului registrului comerţului. Aceasta rezoluţie are, în mod corespunzător, regimul legal al încheierii judecătorului-delegat.
(3) Actul adiţional cuprinzând textul integral al prevederilor actului constitutiv, modificate, se depune la oficiul registrului comerţului şi se menţionează în acest registru. Actul modificator se publică integral în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(4) Dacă se aduc mai multe modificări actului constitutiv fie concomitent, fie succesiv, acesta va fi actualizat cu toate modificările la zi şi, în aceasta forma, va fi depus la oficiul registrului comerţului.
(5) În forma actualizată potrivit alineatului precedent se pot omite numele sau denumirea şi celelalte date de identificare ale fondatorilor şi ale primilor membri ai organelor grupului.
(6) Omisiunea este permisă numai dacă au trecut cel puţin 5 ani de la data înmatriculării grupului şi numai dacă actul constitutiv nu prevede altfel.

Articolul 175

(1) Creditorii personali ai membrilor grupului pot face opoziţie, în condiţiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, împotriva hotărârii adunării membrilor de prelungire a duratei grupului peste termenul fixat iniţial, dacă au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotărârii.
(2) Când opoziţia a fost admisă, membrii trebuie să decidă, în termen de o luna de la data la care hotărârea a devenit irevocabilă, dacă înţeleg sa renunţe la prelungire sau sa excludă din grup membrul debitor al oponentului.
(3) În acest din urmă caz drepturile cuvenite membrului debitor vor fi calculate pe baza ultimei situaţii financiare aprobate.
(4) În caz de contestaţie asupra valorii drepturilor membrului grupului supuse răscumpărării, aceasta urmează să fie determinata de către un expert desemnat de părţi sau în lipsa acordului acestora, de către tribunal, prin încheiere irevocabilă.

Articolul 176

În cazul în care grupul s-a constituit cu capital, reducerea sau majorarea acestuia urmează a se realiza în mod corespunzător reducerii sau majorării capitalului societăţilor în nume colectiv.

Secţiunea a 7-a Încetarea calităţii de membru. Excluderea şi retragerea membrilor grupului de interes economic

Încetarea calităţii de membru. Excluderea şi retragerea membrilor grupului de interes economic

Articolul 177

(1) Calitatea de membru încetează, după caz, prin:
a) excludere;
b) retragere;
c) cesiune a părţilor de interes, în condiţiile legii şi ale actului constitutiv;
d) deces, respectiv încetarea personalităţii juridice, în condiţiile legii.
(2) Poate fi exclus din grupul de interes economic:
a) membrul care, pus în întârziere, nu efectuează aportul la care s-a obligat;
b) membrul în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
c) membrul care se amesteca fără drept în administraţie, contravine dispoziţiilor art. 163 ori tulbura sau ameninţa cu tulburarea grava a funcţionarii grupului;
d) membrul administrator care comite frauda în dăuna grupului sau se serveşte de semnătura grupului ori de capitalul acestuia în folosul sau sau al altora;
e) membrul împotriva căruia exista un titlu executoriu deţinut de un terţ care se opune la hotărârea de prelungire a duratei grupului, în condiţiile prevăzute la art. 175.

Articolul 178

(1) De îndată ce un membru încetează sa apartina unui grup, administratorii îi vor informa pe ceilalţi membri asupra faptului respectiv şi vor depune diligenţele necesare efectuării menţiunii în registrul comerţului şi publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(2) În cazul în care administratorii nu întreprind măsurile prevăzute la alin. (1), orice persoană interesată poate acţiona în vederea realizării acestor măsuri.

Articolul 179

(1) Dacă actul constitutiv nu prevede altfel, grupul continua sa existe după ce unui membru i-a încetat aceasta calitate, în condiţiile prevăzute în actul constitutiv sau stabilite cu acordul unanim al membrilor rămaşi.
(2) Prevederile alin. (1) nu aduc atingere drepturilor dobândite de o persoană în conformitate cu dispoziţiile art. 169 alin. (1), respectiv art. 186 alin. (2).

Articolul 180

(1) Excluderea se pronunţa, la cererea majorităţii membrilor grupului, în cazul în care actul constitutiv nu prevede altfel, prin hotărâre judecătorească.
(2) La soluţionarea cererii de excludere se vor cita grupul şi membrul pârât.
(3) Ca urmare a excluderii, instanţa judecătorească va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi cu privire la structura participării la capitalul grupului a celorlalţi membri.
(4) Hotărârea definitivă de excludere se va depune, în termen de 15 zile, la oficiul registrului comerţului pentru a fi înscrisă, iar dispozitivul hotărârii se va publică, la cererea grupului, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Articolul 181

(1) Membrul exclus răspunde de pierderi şi are dreptul la beneficii până în ziua excluderii sale, însă nu va putea cere lichidarea lor până ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.
(2) Membrul exclus nu are dreptul la o parte proporţională din patrimoniul grupului, ci numai la o sumă de bani care să reprezinte valoarea acesteia la data excluderii sale cu caracter definitiv.

Articolul 182

(1) Membrul exclus rămâne obligat faţă de terţi pentru operaţiunile făcute de grup până în ziua rămânerii definitive a hotărârii de excludere.
(2) Dacă, în momentul excluderii sunt operaţiuni în curs de executare, membrul este obligat sa suporte consecinţele şi nu îşi va putea retrage partea ce i se cuvine decât după terminarea acelor operaţiuni.
(3) Dreptul la acţiune împotriva membrului exclus, prevăzut la alin. (1), se prescrie în termen de 5 ani, care curge de la data publicării menţiunii vizând excluderea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Articolul 183

(1) Orice membru al grupului se poate retrage din grup:
a) în cazurile prevăzute în actul constitutiv;
b) cu acordul tuturor celorlalţi membri;
c) în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizează acordul unanim, membrul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei hotărâri a tribunalului, supusă numai recursului, în termen de 15 zile de la comunicare.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c) instanţa judecătorească va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi cu privire la structura participării la capitalul grupului a celorlalţi membri.
(3) Drepturile membrului retras, cuvenite pentru părţile sale de interes, se stabilesc prin acordul membrilor ori de un expert desemnat de aceştia sau, în caz de neînţelegere, de tribunal, prin încheiere irevocabilă.
(4) Drepturile membrului retras, menţionate la alin. (3), nu vor putea fi stabilite în avans ca o sumă forfetara.
(5) Prevederile art. 182 referitoare la răspunderea membrului exclus faţă de obligaţiile izvorâte din activitatea grupului până la data rămânerii definitive a hotărârii de excludere se aplică în mod corespunzător membrului retras, precum şi celui căruia îi încetează în alt mod aceasta calitate.

Secţiunea a 8-a Dizolvarea, fuziunea şi divizarea grupului de interes economic

Dizolvarea, fuziunea şi divizarea grupului de interes economic

Articolul 184

(1) Grupul de interes economic se dizolva prin:
a) expirarea timpului stabilit pentru durata grupului;
b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al grupului sau realizarea acestuia;
c) declararea nulităţii grupului;
d) hotărârea adunării membrilor, adoptată cu votul unanim al acestora, cu excepţia cazului în care actul constitutiv dispune altfel;
e) hotărârea tribunalului, la cererea oricărui membru, pentru motive temeinice, precum neînţelegerile grave dintre membri, care împiedica funcţionarea grupului, precum şi la cererea oricărei autorităţi publice competente;
f) declararea falimentului grupului;
g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al grupului.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) membrii trebuie să fie consultaţi, cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea duratei grupului, cu privire la eventuala prelungire a acestuia.
În lipsa, la cererea oricăruia dintre membri, tribunalul va putea dispune, prin încheiere irevocabilă, efectuarea consultării.

Articolul 185

(1) Grupul se dizolva prin intrarea în faliment, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul, respectiv încetarea personalităţii juridice, în condiţiile legii, a unuia dintre membri, când, datorită acestor cauze, numărul membrilor s-a redus la unul singur.
(2) Se exceptează cazul când în actul constitutiv exista clauza de continuare cu moştenitorii.

Articolul 186

(1) Dacă un membru decedează şi dacă nu exista convenţie contrară, grupul trebuie să plătească partea ce se cuvine moştenitorilor, după ultima situaţie financiară aprobată, în termen de 3 luni de la notificarea decesului membrului, dacă membrii rămaşi nu decid, în unanimitate, sa continue grupul cu moştenitorii care consimt la aceasta.
(2) În cazul decesului unui membru, nici o altă persoană nu poate deveni membru în locul sau, cu excepţia cazului în care actul constitutiv dispune altfel sau, în lipsa unei dispoziţii exprese în acest sens, numai cu acordul unanim al membrilor rămaşi.
(3) Moştenitorii rămân răspunzători, potrivit art. 181, până la publicarea schimbărilor intervenite.

Articolul 187

(1) În caz de dizolvare a grupului prin hotărâre a membrilor, aceştia vor putea reveni, cu majoritatea cerută pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotărârii luate, atâta timp cat nu s-a făcut nici o repartiţie din activ.
(2) Noua hotărâre se menţionează în registrul comerţului, după care oficiul registrului comerţului o va trimite Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala grupului.
(3) Creditorii şi orice parte interesată pot face opoziţie la tribunal împotriva hotărârii, în condiţiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 188

(1) Dizolvarea grupului trebuie să fie înscrisă în registrul comerţului şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în afară de cazul prevăzut la art. 184 alin. (1) lit. a).
(2) Înscrierea şi publicarea se vor face conform art. 174, când dizolvarea are loc în baza unei hotărâri a adunării generale, şi în termen de 15 zile de la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, când dizolvarea a fost pronunţată de justiţie.
(3) În cazul prevăzut la art. 184 alin. (1) lit. f), dizolvarea se pronunţa de judecătorul-sindic prin aceeaşi încheiere prin care se decide intrarea în faliment a grupului.

Articolul 189

(1) Dizolvarea grupului are ca efect deschiderea procedurii lichidării. Dizolvarea are loc fără lichidare, în cazul fuziunii ori divizării totale a grupului sau în alte cazuri prevăzute de lege.
(2) Din momentul dizolvării, administratorii nu mai pot întreprinde noi operaţiuni; în caz contrar, ei sunt personal şi solidar răspunzători pentru operaţiunile pe care le-au întreprins.
(3) Interdicţia prevăzută la alin. (2) se aplică din ziua expirării termenului fixat pentru durata grupului ori de la data la care dizolvarea a fost hotărâtă de adunarea generală sau declarata prin sentinta judecătorească.
(4) Grupul îşi păstrează personalitatea juridică pentru operaţiunile lichidării, până la terminarea acesteia.

Articolul 190

Dizolvarea grupului înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect faţă de terţi numai după trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea hotărârii adunării generale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Articolul 191

Membrii grupului pot hotărî, o dată cu dizolvarea, cu cvorumul şi majoritatea prevăzute pentru modificarea actului constitutiv, şi modul de lichidare a grupului, atunci când sunt de acord cu privire la repartizarea şi lichidarea patrimoniului grupului şi când asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord cu creditorii.

Articolul 192

(1) La cererea oricărei persoane interesate, tribunalul va putea pronunţa dizolvarea grupului în cazurile în care:
a) grupul nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;
b) grupul nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situaţiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerţului;
c) grupul şi-a încetat activitatea, nu are sediu cunoscut ori nu îndeplineşte condiţiile referitoare la sediu sau membrii au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut sau reşedinţa cunoscută.
(2) Dispoziţiile alin. (1) lit. c) nu sunt aplicabile în cazul în care grupul a fost în inactivitate temporară anunţată organelor fiscale şi înscrisă în registrul comerţului. Durata inactivităţii nu poate depăşi 3 ani.
(3) Dispozitivul hotărârii tribunalului prin care s-a pronunţat dizolvarea se înregistrează în registrul comerţului, se comunică direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putând a se indrepta împotriva grupului.
(4) În cazul mai multor hotărâri judecătoreşti de dizolvare, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1), publicitatea se va putea efectua în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în forma unui tabel cuprinzând: codul unic de înregistrare, denumirea, forma juridică şi sediul grupului dizolvat, instanţa care a dispus dizolvarea, numărul dosarului, numărul şi data hotărârii de dizolvare. În aceste cazuri tarifele de publicare în Monitorul Oficial al României se reduc cu 50%.
(5) Orice persoană interesată poate face recurs împotriva hotărârii de dizolvare, în termen de 30 de zile de la efectuarea publicităţii în condiţiile alin. (3) şi (4). Dispoziţiile articolului 60 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
(6) Pe data rămânerii definitive a hotărârii tribunalului grupul va fi radiat din registrul comerţului, din oficiu, în afară de cazul în care prin hotărârea tribunalului s-a dispus altfel:

Articolul 193

(1) Fuziunea se face prin absorbirea unui grup de către un alt grup sau prin contopirea a doua ori mai multe grupuri pentru a alcătui un grup nou.
(2) Divizarea se face prin împărţirea întregului patrimoniu al unui grup care îşi încetează existenta între doua sau mai multe grupuri existente sau care iau astfel fiinţa.
(3) Grupul nu îşi încetează existenta în cazul în care o parte din patrimoniul sau se desprinde şi se transmite către unul sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţa.
(4) Grupurile în lichidare pot fuziona sau se pot diviza numai dacă nu a început repartiţia între membri a părţilor ce li s-ar cuveni din lichidare.

Articolul 194

(1) Fuziunea sau divizarea se hotărăşte de fiecare grup, în condiţiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al grupului.
(2) Dacă prin fuziune sau divizare se înfiinţează un nou grup, acesta se constituie în condiţiile prevăzute de prezentul titlu.

Articolul 195

Fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea, fără lichidare, a grupului care îşi încetează existenta şi transmiterea universala sau cu titlu universal a patrimoniului sau către grupul ori grupurile rezultate din fuziune/divizare, în starea în care se găseşte la data fuziunii sau a divizării, în schimbul atribuirii de părţi de interes ale acestora către membrii grupului care încetează şi, eventual, a unei sume în bani care nu poate depăşi 10% din valoarea nominală a părţilor de interes atribuite.

Articolul 196

În baza hotărârii adunării generale a membrilor fiecăruia dintre grupurile care participa la fuziune sau la divizare, administratorii acestora întocmesc un proiect de fuziune sau de divizare, care va cuprinde:
a) denumirea şi sediul tuturor grupurilor participante la operaţiune;
b) fundamentarea şi condiţiile fuziunii sau ale divizării;
c) stabilirea şi evaluarea activului şi pasivului, care se transmit grupurilor beneficiare;
d) dacă este cazul, modalităţile de predare a părţilor de interes şi data de la care acestea dau dreptul la dividende;
e) raportul de schimb al părţilor de interes şi, dacă este cazul, cuantumul sultei;
f) data situaţiei financiare de fuziune/divizare, care va fi aceeaşi pentru toate grupurile participante;
g) orice alte date care prezintă interes pentru operaţiune.

Articolul 197

(1) Proiectul de fuziune sau de divizare, semnat de reprezentanţii grupurilor participante, se depune la oficiul registrului comerţului unde este înmatriculat fiecare grup, însoţit de o declaraţie a grupului care încetează a exista în urma fuziunii sau divizării despre modul cum a hotărât sa stinga pasivul sau.
(2) Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecătorul-delegat, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părţilor, integral sau în extras, potrivit dispoziţiei judecătorului-delegat sau cererii părţilor, cu cel puţin 30 de zile înaintea datelor şedinţelor în care adunările generale urmează a hotărî asupra fuziunii/divizării.

Articolul 198

(1) Oricare creditor al grupului care fuzionează sau se divide, având o creanţa anterioară publicării proiectului de fuziune sau de divizare, poate face opoziţie în condiţiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Opoziţia suspenda executarea fuziunii sau a divizării până la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, în afară de cazul în care grupul debitor face dovada plăţii datoriilor sau oferă garanţii acceptate de creditori ori convine cu aceştia un aranjament pentru plata datoriilor.
(3) Dispoziţiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, rămân aplicabile.

Articolul 199

(1) Administratorii grupurilor care fuzionează sau se divid vor pune la dispoziţia membrilor, la sediul grupurilor, cu cel puţin o luna înainte de data şedinţei adunării generale:
a) proiectul de fuziune sau de divizare;
b) darea de seama a administratorilor, în care se justifica din punct de vedere economic şi juridic necesitatea fuziunii/divizării, şi se va stabili raportul de schimb al părţilor de interes;
c) situaţiile financiare împreună cu rapoartele de gestiune pe ultimele trei exerciţii financiare, precum şi cu 3 luni înainte de data proiectului de fuziune sau de divizare;
d) raportul cenzorilor;
e) evidenta contractelor cu valori depăşind 100.000.000 lei, în curs de executare, şi repartizarea lor, în caz de divizare a grupului.
(2) Membrii vor putea obţine gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din ele.

Articolul 200

În cazul fuziunii prin absorbire, administratorii grupului absorbit răspund civil faţă de membrii grupului absorbit pentru pagubele pricinuite acestora, datorită erorilor comise în cadrul operaţiunii de fuziune.

Articolul 201

(1) În cel mult două luni de la expirarea termenului prevăzut la art. 198 sau, după caz, de la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, adunarea generală a fiecăruia dintre grupurile participante va hotărî asupra fuziunii sau divizării.
(2) Actele constitutive ale grupurilor nou-înfiinţate prin fuziune sau divizare se aproba de adunarea generală a grupului sau a grupurilor care îşi încetează existenta.

Articolul 202

(1) Actul modificator al actului constitutiv al grupului absorbant se înregistrează în registrul comerţului în a cărui circumscripţie îşi are sediul grupul şi, vizat de judecătorul-delegat, se transmite, din oficiu, Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala grupului.
(2) Publicitatea pentru grupurile absorbite poate fi efectuată de grupul absorbant, în cazurile în care acele grupuri nu au efectuat-o în termen de 15 zile de la vizarea actului modificator al actului constitutiv al grupului absorbant de către judecătorul-delegat.

Articolul 203

Fuziunea sau divizarea are loc la următoarele date:
a) în cazul constituirii unuia sau mai multor grupuri noi, la data înmatriculării în registrul comerţului a noului grup sau a ultimului dintre ele;
b) în celelalte cazuri, la data înscrierii în registrul comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social al grupului absorbant.

Articolul 204

În cazul fuziunii prin absorbţie, grupul absorbant dobândeşte drepturile şi este ţinut de obligaţiile grupului pe care îl absoarbe, iar în cazul fuziunii prin contopire, drepturile şi obligaţiile grupurilor care îşi încetează existenta trec asupra noului grup astfel înfiinţat.

Articolul 205

(1) Grupurile care dobândesc bunuri prin efectul divizării răspund faţă de creditori pentru obligaţiile grupului care şi-a încetat existenta prin divizare, proporţional cu valoarea bunurilor dobândite, în afară de cazul în care prin actul de divizare s-au stabilit alte proporţii.
(2) Dacă nu se poate stabili grupul răspunzător pentru o obligaţie, grupurile care au dobândit bunuri prin divizare răspund solidar.
(3) Aportul unei părţi din activul patrimoniului unui grup la unul sau mai multe grupuri existente sau care iau astfel fiinţa, în schimbul părţilor de interes ce se atribuie membrilor acelui grup la grupurile beneficiare, este supus, în mod corespunzător, dispoziţiilor legale privind divizarea, dacă are loc prin desprindere potrivit art. 193 alin. (3).

Secţiunea a 9-a Lichidarea grupului de interes economic. Insolventa grupului de interes economic

Lichidarea grupului de interes economic. Insolventa grupului de interes economic

Articolul 206

(1) Pentru lichidarea şi repartizarea patrimoniului grupului de interes economic, chiar dacă în actul constitutiv se prevăd norme în acest scop, sunt obligatorii următoarele reguli:
a) până la preluarea funcţiei de către lichidatori, administratorii continua mandatul lor, cu excepţia prevăzută la art. 189;
b) actul de numire a lichidatorilor sau sentinta care îi tine locul şi orice act ulterior, care ar aduce schimbări în persoana acestora, trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comerţului, pentru a fi înscrise de îndată şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(2) Numai după îndeplinirea formalităţilor de la alin. (1) lichidatorii vor depune specimenul lor de semnătura în registrul comerţului şi vor exercita aceasta funcţie.
(3) În urma efectuării publicării prevăzute la alin. (2) nici o acţiune nu se poate exercita pentru grup sau contra acestuia decât în numele lichidatorilor ori împotriva lor.
(4) În afară de dispoziţiile prezentului capitol, se aplică grupurilor în lichidare regulile stabilite prin actul constitutiv şi prin lege, în măsura în care nu sunt incompatibile cu lichidarea.
(5) Toate actele emanând de la grup trebuie să arate ca acesta este în lichidare.

Articolul 207

(1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentanţii permanenţi, persoane fizice ale societăţii lichidatoare trebuie să fie lichidatori autorizaţi, în condiţiile legii.
(2) Lichidatorii au aceeaşi răspundere ca şi administratorii.
(3) Lichidatorii sunt datori, îndată după preluarea funcţiei, ca împreună cu administratorii grupului să facă un inventar şi sa încheie o situaţie financiară care să constate situaţia exactă a activului şi pasivului grupului şi să le semneze.
(4) Lichidatorii sunt obligaţi sa primească şi sa păstreze patrimoniul grupului, registrele ce li s-au încredinţat de administratori şi actele grupului. De asemenea, ei vor tine un registru cu toate operaţiunile lichidării, în ordinea datei lor.
(5) Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul lor sub controlul persoanelor care îndeplinesc atribuţia de cenzor.

Articolul 208

În cazul grupurilor a căror activitate s-a desfăşurat în baza autorizaţiei de mediu prevăzute de Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată, cu modificările ulterioare, lichidatorii sunt obligaţi sa ia măsuri pentru efectuarea bilanţului de mediu prevăzut de această lege şi sa comunice rezultatele acestui bilanţ agenţiei teritoriale pentru protecţia mediului.

Articolul 209

(1) În afară de puterile conferite de membri, cu aceeaşi majoritate cerută pentru numirea lor, lichidatorii vor putea:
a) sa stea în judecata şi să fie acţionaţi în interesul lichidării;
b) să execute şi sa termine operaţiunile patrimoniale referitoare la lichidare;
c) sa vândă prin licitaţie publică imobilele şi orice avere mobiliară a grupului;
d) sa încheie tranzacţii;
e) sa lichideze şi sa încaseze creanţele grupului, chiar în cazul în care debitorii sunt supuşi procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările ulterioare, dând chitanţa;
f) sa contracteze obligaţii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare şi sa îndeplinească orice alte acte necesare.
(2) Ei nu pot însă, în lipsa de dispoziţii speciale în actul constitutiv sau în actul lor de numire, sa constituie ipoteci asupra bunurilor grupului, dacă nu vor fi autorizaţi de instanţa, cu avizul persoanelor care îndeplinesc atribuţia de cenzor.
(3) Lichidatorii care întreprind noi operaţiuni ce nu sunt necesare scopului lichidării sunt răspunzători personal şi solidar de executarea lor.

Articolul 210

(1) Lichidatorii nu pot plati membrilor nici o sumă în contul părţilor ce li s-ar cuveni din lichidare, înaintea achitării creditorilor grupului.
(2) Membrii vor putea cere însă ca sumele reţinute să fie depuse la Casa de Economii şi Consemnaţiuni ori la o alta banca sau la una dintre unităţile acestora şi să se facă repartizarea asupra părţilor de interes chiar în timpul lichidării, dacă, în afară de ceea ce este necesar pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor grupului, scadente sau care vor ajunge la scadenta, mai rămâne un disponibil de cel puţin 10% din cuantumul lor.
(3) Împotriva deciziilor lichidatorilor creditorii grupului pot face opoziţie în condiţiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 211

Lichidatorii care probează, prin prezentarea situaţiei financiare, ca fondurile de care dispune grupul nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil trebuie să ceara sumele necesare membrilor.

Articolul 212

Lichidatorii care au achitat datoriile grupului cu propriii lor bani nu vor putea sa exercite împotriva grupului drepturi mai mari decât acelea ce aparţineau creditorilor plătiţi.

Articolul 213

(1) Creditorii grupului au dreptul de a exercita împotriva lichidatorilor acţiunile care decurg din creanţele ajunse la termen, până la concurenta bunurilor existente în patrimoniul grupului, şi numai după aceea de a se indrepta împotriva membrilor.
(2) Dreptul la acţiune împotriva membrilor grupului, prevăzut la alin. (1), se prescrie în termen de 5 ani, care curge de la data publicării menţiunii vizând terminarea lichidării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Articolul 214

(1) Lichidarea grupului trebuie terminată în cel mult 3 ani de la data dizolvării. Pentru motive temeinice tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.
(2) În termen de 15 zile de la terminarea lichidării, lichidatorii vor cere radierea grupului din registrul comerţului, sub sancţiunea unei amenzi civile de 1.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, care va fi aplicată de judecătorul-delegat, în urma sesizării oricărei părţi interesate. Încheierea judecătorului-delegat va fi definitivă şi executorie.
(3) Radierea se poate face şi din oficiu.
(4) Lichidarea nu liberează pe membri şi nu împiedica deschiderea procedurii de reorganizare judiciară şi faliment a grupului.

Articolul 215

(1) După aprobarea socotelilor şi terminarea repartiţiei registrele şi actele grupului, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre membri, se vor depune la membrul desemnat de majoritate sau, dacă nici unul dintre aceştia nu doreşte, la oficiul registrului comerţului, pe cheltuiala grupului.
(2) Registrele grupului vor fi păstrate timp de 5 ani şi vor putea fi consultate de orice parte interesată, pe cheltuiala acesteia.

Articolul 216

(1) Numirea lichidatorilor va fi făcuta de toţi membrii, dacă în actul constitutiv nu se prevede altfel.
(2) Dacă nu se va putea întruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi făcuta de instanţa, la cererea oricărui membru ori administrator, cu ascultarea tuturor membrilor şi administratorilor.
(3) Împotriva sentinţei se poate declara numai recurs de către membri sau administratori, în termen de 15 zile de la pronunţare.

Articolul 217

(1) După terminarea lichidării grupului, lichidatorii trebuie să întocmească situaţia financiară de lichidare şi sa propună repartizarea activului între membri.
(2) Membrul nemulţumit poate face opoziţie, în condiţiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 15 zile de la notificarea situaţiei financiare de lichidare şi a proiectului de repartizare.
(3) Pentru soluţionarea opoziţiei problemele referitoare la lichidare vor fi separate de cele ale repartizării, faţă de care lichidatorii pot rămâne străini.
(4) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2) sau după ce sentinta asupra opoziţiei a rămas irevocabilă, situaţia financiară de lichidare şi repartizarea se considera aprobate şi lichidatorii sunt liberaţi.

Articolul 218

(1) Grupul de interes economic, aflat în stare de insolventa, va fi supus procedurii reorganizării judiciare şi falimentului, în condiţiile stabilite de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi falimentului, republicată, cu modificările ulterioare.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică indiferent de calitatea de comerciant sau necomerciant a grupului de interes economic.

Secţiunea a 10-a Interdicţii. Sancţiuni

Interdicţii. Sancţiuni

Articolul 219

(1) Vor putea fi acordate administratorilor remuneraţii şi orice alte sume sau avantaje numai în baza unei hotărâri a adunării generale.
(2) Este interzisă creditarea de către grup a administratorilor acestuia, prin intermediul unor operaţiuni, precum:
a) acordarea de împrumuturi administratorilor;
b) acordarea de avantaje financiare administratorilor cu ocazia sau ulterior încheierii de către grup cu aceştia de operaţiuni de livrare de bunuri, prestări de servicii sau executare de lucrări;
c) garantarea, directa sau indirecta, în tot sau în parte, a oricăror împrumuturi acordate administratorilor, concomitenta sau ulterioară acordării împrumutului;
d) garantarea, directa sau indirecta, în tot sau în parte, a executării de către administratori a oricăror alte obligaţii personale ale acestora faţă de terţe persoane;
e) dobândirea cu titlu oneros sau plata, în tot sau în parte, a unei creanţe ce are drept obiect un împrumut acordat de o terta persoana administratorilor ori o alta prestaţie personală a acestora.
(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile şi operaţiunilor în care sunt interesaţi soţul, rudele sau afinii până la gradul al patrulea inclusiv ai administratorului; de asemenea, prevederile alin. (2) sunt aplicabile dacă operaţiunile privesc o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menţionate este administrator sau director ori deţine, singura ori împreună cu una dintre persoanele sus-menţionate, o cota de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplică:
a) în cazul operaţiunilor a căror valoare exigibilă cumulată este inferioară echivalentului în lei al sumei de 5.000 de euro;
b) în cazul în care operaţiunea este încheiată de grup în condiţiile exercitării curente a activităţii sale, iar clauzele operaţiunii nu sunt mai favorabile persoanelor menţionate la alin. (2) şi (3) decât cele pe care, în mod obişnuit, grupul le practica faţă de terţe persoane.

Articolul 220

(1) Administratorul care are într-o anumită operaţiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor grupului trebuie să înştiinţeze despre aceasta pe ceilalţi administratori şi pe cenzori şi sa nu ia parte la nici o deliberare privitoare la aceasta operaţiune.
(2) Aceeaşi obligaţie o are administratorul în cazul în care, într-o anumită operaţiune, ştie ca sunt interesate sotia, rudele sau afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv.
(3) Administratorul care nu a respectat prevederile alin. (1) şi (2) va răspunde de daunele ce au rezultat pentru grup.

Articolul 221

(1) Dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel şi sub rezerva dispoziţiilor art. 220 înstrăinările, respectiv dobandirile de bunuri, efectuate de administratori către sau de la grupul de interes economic înainte de obţinerea aprobării adunării generale, sunt lovite de nulitate.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi operaţiunilor de închiriere sau leasing.
(3) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile şi operaţiunilor în care una dintre părţi este soţul administratorului ori ruda sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, al acestuia; de asemenea, dacă operaţiunea este încheiată cu o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menţionate este administrator sau director ori deţine, singura sau împreună, o cota de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris.

Articolul 222

(1) Nerespectarea de către grupurile de interes economic a dispoziţiilor legale şi a termenelor prevăzute pentru solicitarea înmatriculării, efectuarea de menţiuni, depunerea de semnături sau alte acte se sancţionează cu amendă judiciară de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei, aplicată prin hotărâre judecătorească, dacă, potrivit legii penale, fapta nu constituie infracţiune. Dacă sunt mai multe persoane obligate la îndeplinirea actelor menţionate, amenda se aplică fiecăreia dintre ele.
(2) Amenda prevăzută la alin. (1) se aplică şi reprezentanţilor grupurilor de interes amendate, potrivit dispoziţiilor acelui alineat.
(3) Sesizarea instanţei pentru aplicarea amenzilor prevăzute la alin. (1) se poate face de orice persoană interesată.
(4) Amenzile judiciare prevăzute la alin. (1) sunt supuse regimului de drept comun al amenzilor civile, prevăzut de Codul de procedură civilă, şi se aplică de către instanţa în a carei raza teritorială s-a săvârşit fapta.

Articolul 223

(1) Încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 152 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice.
(3) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

Articolul 224

(1) Persoana care, cu rea-credinţa, a făcut declaraţii inexacte, în baza cărora s-a operat o înmatriculare ori s-a făcut o menţiune în registrul comerţului, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Prin hotărârea pronunţată instanţa va dispune şi rectificarea sau radierea înmatriculării ori menţiunii inexacte.

Articolul 225

Se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani fondatorul, administratorul sau reprezentantul legal al grupului, care:
a) foloseşte, cu rea-credinţa, bunuri sau creditul de care se bucura grupul într-un scop contrar intereselor acestuia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă persoană juridică în care are interese direct sau indirect;
b) se împrumuta, sub orice formă, în alte condiţii decât cele expres permise de lege, direct sau printr-o persoană interpusă, de la grupul pe care îl administrează, de la o societate controlată de acesta sau face ca una dintre aceste persoane juridice sa îi acorde vreo garanţie pentru datorii proprii;
c) încasează sau plăteşte dividende, sub orice formă, din profituri fictive sau care nu puteau fi distribuite, în lipsa de situaţie financiară ori contrarii celor rezultate din aceasta;
d) încalcă dispoziţiile art. 165 alin. (3).

Articolul 226

Se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă administratorul ori reprezentantul legal al grupului, care:
a) îndeplineşte hotărârile adunării generale referitoare la fuziunea ori la divizarea acesteia sau la reducerea capitalului grupului, înainte de expirarea termenelor prevăzute de lege;
b) îndeplineşte hotărârile adunării generale referitoare la reducerea capitalului grupului fără ca membrii sa fi fost executaţi pentru efectuarea vărsământului datorat ori fără hotărârea adunării generale care îi scuteşte de plată vărsămintelor ulterioare.

Articolul 227

(1) Se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă administratorul care:
a) încalcă, direct ori prin persoane interpuse sau prin acte simulate, dispoziţiile art. 220;
b) nu convoacă adunarea generală în cazurile prevăzute de lege;
c) emite titluri negociabile reprezentând părţi de interes ale unui grup de interes economic.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi membrul grupului de interes economic care încalcă dispoziţiile art. 162.

Articolul 228

Se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani fondatorul, administratorul şi cenzorul care exercită funcţiile ori însărcinările lor cu încălcarea dispoziţiilor art. 120 alin. (3) şi (4) referitoare la incompatibilitate.

Articolul 229

Dispoziţiile art. 223-227 se aplică şi lichidatorului.

Articolul 230

Se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă lichidatorul care face plati asociaţilor cu încălcarea dispoziţiilor art. 210.

Articolul 231

Constituie infracţiunea de bancruta frauduloasă şi se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 276 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi fapta persoanei care:
a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele unui grup de interes economic ori ascunde o parte din activul averii acestuia;
b) înfăţişează datorii inexistente sau prezintă în registrele unui grup de interes economic, în alt act sau în situaţia financiară sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind săvârşite în vederea diminuării aparente a valorii activelor;
c) înstrăinează, în frauda creditorilor, în caz de insolventa a unui grup de interes economic, o parte însemnată din active.

Capitolul II Grupurile europene de interes economic

Grupurile europene de interes economic

Articolul 232

Grupurile europene de interes economic - G.E.I.E., constituite cu respectarea prevederilor prezentului capitol, sunt recunoscute şi pot funcţiona, în condiţiile legii, în România.

Articolul 233

(1) Grupul european de interes economic este acea asociere dintre doua sau mai multe persoane fizice ori juridice, constituită pentru o perioadă determinata sau nedeterminată, în scopul înlesnirii ori dezvoltării activităţii economice a membrilor săi, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective.
(2) Pot fi membrii unui grup european de interes economic doar:
a) companii sau firme, în sensul art. 165 alin. (2) din versiunea consolidata a Tratatului instituind Comunitatea Europeană, precum şi alte persoane juridice de drept public sau privat, care au fost înfiinţate în conformitate cu legislaţia unui stat membru al Uniunii Europene şi care îşi au sediul social, precum şi centrul principal de conducere şi de gestiune a activităţii statutare pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeană; dacă, conform legislaţiei unui stat membru, o companie, firma sau altă persoană juridică nu este obligată să aibă un sediu social, este suficient ca centrul principal de conducere şi de gestiune a activităţii statutare a acestei companii, firme sau a altei persoane juridice să fie situat pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeană;
b) persoanele fizice care desfăşoară activităţi industriale, comerciale, meşteşugăreşti sau agricole ori care furnizează servicii profesionale sau de alta natura pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeană.
(3) Grupul european de interes economic trebuie să fie alcătuit din minimum:
a) doua companii, firme sau alte persoane juridice, în sensul menţionat la alin. (2) lit. a), ale căror centre principale de conducere şi de gestiune a activităţii statutare sunt situate în state membre diferite;
b) doua persoane fizice, din rândul celor menţionate la alin. (2) lit. b), care îşi desfăşoară activitatea principala în state membre diferite; sau
c) o companie, firma sau altă persoană juridică, în sensul menţionat la alin. (2) lit. a), al carei centru principal de conducere şi de gestiune a activităţii statutare se găseşte într-un stat membru, şi o persoană fizica, din rândul celor menţionate la alin. (2) lit. b), care îşi desfăşoară activitatea principala într-un alt stat membru.

Articolul 234

(1) Grupul european de interes economic se constituie în baza unui contract de asociere, denumit act constitutiv, şi se înregistrează în registrul special desemnat în acest scop de statul membru pe teritoriul căruia grupul îşi stabileşte sediul.
(2) Actul constitutiv al grupului stabileşte modul de organizare a grupului şi trebuie să cuprindă următoarele menţiuni obligatorii:
a) denumirea grupului, precedată sau succedata de expresia "Grup European de Interes Economic", sau de initialele "G.E.I.E.", dacă aceste expresii sau iniţiale nu constituie deja o parte a denumirii;
b) sediul grupului;
c) obiectul de activitate al grupului;
d) numele/denumirea, firma, forma juridică, domiciliul/sediul şi, dacă este cazul, codul de înregistrare şi locul înmatriculării fiecărui membru al grupului;
e) perioada pe care va funcţiona grupul, cu excepţia cazului când aceasta este nedeterminată.

Articolul 235

(1) Grupurile europene de interes economic pot înfiinţa în România filiale, precum şi sucursale, reprezentante şi alte unităţi fără personalitate juridică.
(2) Înfiinţarea de sucursale sau filiale în România va fi supusă tuturor dispoziţiilor referitoare la înmatricularea, menţionarea şi publicarea actelor şi faptelor cerute pentru grupurile de interes economic române.
(3) Grupurile europene de interes economic nu sunt supuse autorizării prevăzute de Decretul-lege nr. 122/1990 privind autorizarea şi funcţionarea în România a reprezentantelor societăţilor comerciale şi organizaţiilor economice străine, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Cererile de înmatriculare vor indica şi:
a) denumirea sucursale/filialei şi denumirea şi sediul grupului european de interes economic;
b) obiectul de activitate al sucursalei/filialei, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale, precum şi a naturii comerciale sau necomerciale a activităţii;
c) numele şi calitatea persoanelor care pot reprezenta faţă de terţi şi în justiţie grupul european de interes economic, precum şi ale celor dintre ele care se ocupa nemijlocit de activitatea sucursalei/filialei;
d) puterile ce li s-au conferit reprezentanţilor şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat;
e) documentele contabile ale grupului european de interes economic, verificate şi publicate potrivit legislaţiei statului în care acesta îşi are sediul.
(5) Vor fi supuse înregistrării şi menţiunile referitoare la:
a) deschiderea unei proceduri judiciare sau extrajudiciare de insolventa asupra grupului european de interes economic;
b) dizolvarea grupului european de interes economic, numele/denumirea şi puterile lichidatorilor acestuia;
c) închiderea sucursalei/filialei.
(6) Toate aceste formalităţi se vor face la oficiul registrului comerţului de la sediul sucursalei sau filialei.
(7) Dacă un grup european de interes economic înfiinţează mai multe sucursale în România, documentele de constituire şi alte acte ale aceluiaşi grup european, necesare pentru înmatricularea unei sucursale, se depun numai la una dintre sucursale.

Articolul 236

(1) Reprezentantul sau reprezentanţii sucursalei unui grup european de interes economic răspund individual sau solidar, după caz, faţă de grup sau faţă de terţi, pentru încălcarea dispoziţiilor legale reglementand grupurile de interes economic, pentru nerespectarea prevederilor actului constitutiv, fie pentru culpe în activitatea desfăşurata, care au produs prejudicii grupului.
(2) În cazul în care mai mulţi reprezentanţi pot fi ţinuţi responsabili pentru aceleaşi fapte, tribunalul va stabili contribuţia fiecăruia la repararea prejudiciului.

Articolul 237

Veniturile anuale ale sucursalei unui grup european de interes economic se impozitează în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 24/1996 privind impozitul pe venitul reprezentantelor din România ale societăţilor comerciale şi organizaţiilor economice străine, aprobată şi modificată prin Legea nr. 29/1997, cu modificările ulterioare.

Capitolul III Dispoziţii finale

Dispoziţii finale

Articolul 238

Prezentul titlu intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României.

Cartea II Modificarea unor reglementări în scopul prevenirii şi combaterii corupţiei

Modificarea unor reglementări în scopul prevenirii şi combaterii corupţiei

Titlul I Asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice, prevenirea şi combaterea corupţiei

Asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice, prevenirea şi combaterea corupţiei

Articolul I

Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:
1. Alineatul (1) al articolului 5 va avea următorul cuprins:
"Art. 5. - (1) În înţelesul prezentei legi, sunt infracţiuni de corupţie infracţiunile prevăzute la art. 254-257 din Codul penal, la art. 6^1 şi 8^2 din prezenta lege, precum şi infracţiunile prevăzute în legi speciale, ca modalităţi specifice ale infracţiunilor prevăzute la art. 254-257 din Codul penal, şi la art. 6^1 şi 8^2 din prezenta lege."
2. La articolul 5, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
"(4) Dispoziţiile prezentei legi sunt aplicabile şi infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene prevăzute la art. 18^1-18^5, prin sancţionarea cărora se asigura protecţia fondurilor şi a resurselor Comunităţilor Europene."
3. După articolul 6 se introduce articolul 6^1 cu următorul cuprins:
"Art. 6^1. - (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influenţa sau lasă să se creadă ca are influenţa asupra unui funcţionar, pentru a-l determina să facă ori sa nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani.
(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunta autorităţii fapta mai înainte ca organul de urmărire sa fi fost sesizat pentru acea fapta.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul infracţiunii prevăzute la alin. (1) se confisca, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat în cazul prevăzut la alin. (2)."
4. Alineatul (3) al articolului 7 va avea următorul cuprins:
"(3) Dacă infracţiunile prevăzute la art. 256 şi 257 din Codul penal, precum şi infracţiunile prevăzute la art. 6^1 şi 8^2 din prezenta lege au fost săvârşite de una dintre persoanele menţionate la alin. (1) şi (2), maximul special al pedepsei se majorează cu 2 ani."
5. Articolul 8 va avea următorul cuprins:
"Art. 8. - Constituie infracţiunile prevăzute la art. 254-257 din Codul penal, art. 6^1 şi 8^2 din prezenta lege şi faptele incriminate în aceste texte săvârşite de manageri, directori, administratori, cenzori sau alte persoane cu atribuţii de control la societăţile comerciale, companiile şi societăţile naţionale, regiile autonome şi la orice alţi agenţi economici."
6. După articolul 8 se introduc articolele 8^1 şi 8^2 cu următorul cuprins:
"Art. 8^1. - Prevederile art. 254-257 din Codul penal şi ale art. 6^1 şi 8^2 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător şi următoarelor persoane:
a) funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare în cadrul unei organizaţii publice internaţionale la care România este parte;
b) membrilor adunărilor parlamentare ale organizaţiilor internaţionale la care România este parte;
c) funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare în cadrul Comunităţilor Europene;
d) persoanelor care exercită funcţii judiciare în cadrul instanţelor internaţionale a căror competenţa este acceptată de România, precum şi funcţionarilor de la grefele acestor instanţe;
e) funcţionarilor unui stat străin;
f) membrilor adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat străin.
Art. 8^2. - Promisiunea, oferirea sau darea, direct ori indirect, de bani sau alte foloase unui funcţionar al unui stat străin ori al unei organizaţii publice internaţionale, pentru a îndeplini sau a nu îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu, în scopul obţinerii unui folos necuvenit în cadrul operaţiunilor economice internaţionale, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 7 ani."
7. Articolul 13 va avea următorul cuprins:
"Art. 13. - Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani."
8. După articolul 13 se introduce articolul 13^1 cu următorul cuprins:
"Art. 13^1. - Infracţiunea de santaj, prevăzută la art. 194 din Codul penal, în care este implicata o persoană dintre cele prevăzute la art. 1, se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 12 ani."
9. La articolul 17, după litera d) se introduce litera d^1) cu următorul cuprins:
"d^1) şantajul, săvârşit în legătură cu infracţiunile prevăzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a;"
10. Litera e) a articolului 17 va avea următorul cuprins:
"e) infracţiunile de spalare a banilor, prevăzute în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spalarii banilor, atunci când banii, bunurile sau alte valori provin din săvârşirea unei infracţiuni prevăzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a;"
11. Litera g) a articolului 17 va avea următorul cuprins:
"g) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, săvârşite în legătură cu infracţiunile prevăzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a;"
12. Litera i) a articolului 17 va avea următorul cuprins:
"i) traficul de droguri, traficul de substanţe toxice şi nerespectarea regimului armelor de foc şi al muniţiilor, săvârşite în legătură cu o infracţiune prevăzută în secţiunile a 2-a şi a 3-a;"
13. La articolul 17, după litera i) se introduc literele j) şi k) cu următorul cuprins:
"j) infracţiunile de trafic de persoane, prevăzute în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, săvârşite în legătură cu o infracţiune prevăzută în secţiunile a 2-a şi a 3-a;
k) infracţiunea prevăzută în Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanţării de acte de terorism, aprobată prin Legea nr. 466/2002, săvârşită în legătură cu o infracţiune prevăzută în secţiunile a 2-a şi a 3-a."
14. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 18 vor avea următorul cuprins:
"Art. 18. - (1) Infracţiunile prevăzute la art. 17 lit. a)-d^1) se sancţionează cu pedepsele prevăzute în Codul penal pentru aceste infracţiuni, al căror maxim se majorează cu 2 ani.
(2) Infracţiunile prevăzute la art. 17 lit. e) se sancţionează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spalarii banilor, al căror maxim se majorează cu 3 ani."
15. Alineatul (4) al articolului 18 va avea următorul cuprins:
"(4) Infracţiunile prevăzute la art. 17 lit. g) se sancţionează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, al căror maxim se majorează cu 2 ani."
16. Alineatul (6) al articolului 18 va avea următorul cuprins:
"(6) Infracţiunile prevăzute la art. 17 lit. i) privind traficul de droguri se sancţionează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, al căror maxim se majorează cu 2 ani, infracţiunea privind traficul de substanţe toxice se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 312 din Codul penal, al carei maxim se majorează cu 2 ani, iar infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor se sancţionează cu pedepsele prevăzute la art. 279 din Codul penal al căror maxim se majorează cu 2 ani."
17. La articolul 18 se introduc alineatele (7) şi (8) cu următorul cuprins:
"(7) Infracţiunile prevăzute la art. 17 lit. j) privind traficul de persoane se sancţionează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, al căror maxim se majorează cu 2 ani.
(8) Infracţiunea prevăzută la art. 17 lit. k) se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanţării de acte de terorism, aprobată prin Legea nr. 466/2002, al carei maxim se majorează cu 2 ani."
18. La Capitolul III, după articolul 18 se introduce Secţiunea 4^1 cu următorul cuprins:
"SECŢIUNEA 4^1
Infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene
Art. 18^1. - (1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsa se sancţionează omisiunea de a furniza, cu ştiinţa, datele cerute potrivit legii pentru obţinerea de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept a acestor fonduri.
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Art. 18^2. - (1) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
(3) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei unui folos legal obţinut, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la alin. (1).
Art. 18^3. - (1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsa se sancţionează omisiunea de a furniza, cu ştiinţa, datele cerute potrivit legii, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Art. 18^4. - Tentativa infracţiunilor prevăzute la art. 18^1-18^3 se pedepseşte.
Art. 18^5. - Încălcarea din culpa, de către director, administrator sau persoana cu atribuţii de decizie sau de control în cadrul unui agent economic, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă a avut ca rezultat săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 18^1-18^3 sau săvârşirea unei infracţiuni de corupţie ori de spalare a banilor în legătură cu fondurile Comunităţilor Europene, de către o persoană care se afla în subordinea sa şi care a acţionat în numele acelui agent economic, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi."
19. Articolul 22 va avea următorul cuprins:
"Art. 22. - În cazul infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror."
20. Alineatul (3) al articolului 25 se abroga.
21. Articolul 26 va avea următorul cuprins:
"Art. 26. - Secretul bancar şi cel profesional, cu excepţia secretului profesional al avocatului exercitat în condiţiile legii, nu sunt opozabile procurorului, după începerea urmăririi penale, şi nici instanţei de judecată. Datele şi informaţiile solicitate de procuror sau de instanţa de judecată se comunică la cererea scrisă a procurorului, în cursul urmăririi penale, sau a instanţei, în cursul judecaţii."
22. Articolul 27 va avea următorul cuprins:
"Art. 27. - (1) Când sunt indicii temeinice cu privire la săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute în prezenta lege, în scopul strangerii de probe sau al identificarii făptuitorului, procurorul poate să autorizeze motivat, pe o durată de cel mult 30 de zile:
a) punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora;
b) punerea sub supraveghere sau interceptarea comunicaţiilor;
c) accesul la sisteme informationale;
d) comunicarea de înscrisuri, documente bancare, financiare ori contabile.
(2) Pentru motive temeinice autorizarea prevăzută la alin. (1) poate fi prelungită, în aceleaşi condiţii, fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile. Durata maxima a măsurilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) autorizate este de 4 luni.
(3) În cursul judecaţii, instanţa poate dispune prelungirea măsurilor prevăzute la alin. (1), prin încheiere motivată.
(4) Dispoziţiile art. 91^1-91^5 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător."
23. Articolul 29 va avea următorul cuprins:
"Art. 29. - (1) Pentru judecarea în prima instanţa a infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate.
(2) La judecătorii, tribunale şi curţile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecători."
24. La articolul 31, după alineatul (1) se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:
"(2) Dispoziţiile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al Romanei, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi prezentei legi, în măsura în care aceasta nu prevede altfel."
25. Articolul 32 se abroga.

Articolul II

Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticoruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 503/2002, se modifica şi se completează după cum urmează:
1. Alineatul (3) al articolului 1 va avea următorul cuprins:
"(3) Parchetul Naţional Anticoruptie se organizează ca structura autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul Ministerului Public, este condus de un procuror general şi este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie. Procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie."
2. Litera a) a alineatului (1) al articolului 3 va avea următorul cuprins:
"a) efectuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute în Codul de procedură penală, în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi în prezenta ordonanţă de urgenţă, pentru infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 care sunt, potrivit art. 13, în competenţa Parchetului Naţional Anticoruptie;"
3. La articolul 3, după alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins:
"(3) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie emite ordine."
4. Alineatul (1) al articolului 4 va avea următorul cuprins:
"Art. 4. - (1) Parchetul Naţional Anticoruptie este condus, potrivit prevederilor art. 1 alin. (3), de un procuror general, ajutat de un procuror general adjunct, asimilat adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie."
5. La articolul 4, după alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:
"(1^1) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie este ajutat de 2 procurori consilieri, asimilaţi procurorilor consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie."
6. Alineatul (3) al articolului 4 va avea următorul cuprins:
"(3) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Parchetului Naţional Anticoruptie se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Public. Fondurile alocate Parchetului Naţional Anticoruptie se aproba distinct, de Parlament, ca anexa la bugetul Ministerului Public."
7. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 5 vor avea următorul cuprins:
"Art. 5. - (1) La nivel central Parchetul Naţional Anticoruptie se organizează în secţii conduse de procurori şefi de secţie, şi anume:
a) secţia de combatere a corupţiei;
b) secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie;
c) secţia judiciară penală.
(2) În cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie la nivel central se pot organiza servicii şi birouri, prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie."
8. La articolul 5, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
"(4) Ofiţerii de poliţie judiciară sunt organizaţi într-o brigada condusă de un chestor, subordonat procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, iar specialiştii încadraţi în Parchetul Naţional Anticoruptie sunt organizaţi în servicii şi birouri, prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie."
9. Alineatul (1) al articolului 7 va avea următorul cuprins:
"Art. 7. - (1) La nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel se înfiinţează servicii teritoriale ale Parchetului Naţional Anticoruptie."
10. Alineatul (3) al articolului 7 va avea următorul cuprins:
"(3) Numărul procurorilor, al ofiţerilor de poliţie judiciară şi al specialiştilor menţionaţi la art. 6, încadraţi în serviciile teritoriale prevăzute la alin. (1), este stabilit de către procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, pentru fiecare serviciu, în funcţie de volumul şi de complexitatea activităţii de urmărire penală, în limita numărului total de posturi aprobat."
11. La articolul 7, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
"(4) În cadrul serviciilor teritoriale ale Parchetului Naţional Anticoruptie se pot organiza birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie."
12. Articolul 13 va avea următorul cuprins:
"Art. 13. - (1) Sunt de competenţa Parchetului Naţional Anticoruptie, care funcţionează la nivel central, infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, săvârşite în una dintre următoarele condiţii:
a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o paguba materială mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 euro sau o perturbare deosebit de grava a activităţii unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro;
b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale sau de gravitatea perturbarii aduse unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt comise de către deputaţi, senatori, membrii Guvernului, secretari de stat şi asimilaţii acestora, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, ai Curţii Constituţionale, preşedintele Consiliului Legislativ, Avocatul Poporului, consilierii prezidentiali şi consilierii de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, consilierii de stat ai primului-ministru, membrii, judecătorii, procurorii şi controlorii financiari ai Curţii de Conturi, guvernatorul şi viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedintele Consiliului Concurentei, ceilalţi magistraţi, ofiţeri superiori, amirali, generali, maresali, chestori, chestori principali, chestori şefi adjuncţi şi chestori şefi, subcomisari, comisari şi comisari şefi, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti, primării şi viceprimarii sectoarelor municipiului Bucureşti şi primării şi viceprimarii municipiilor reşedinţa de judeţ, prefecţi, subprefecţi, persoane cu funcţii de conducere şi control în cadrul autorităţilor publice centrale, notarii publici, comisarul general al Gărzii Financiare şi comisarii şefi ai Gărzii Financiare judeţene, membrii consiliilor de administraţie şi persoanele care deţin funcţii de conducere de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes naţional, al companiilor şi societăţilor naţionale, al băncilor şi societăţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar, instituţiilor publice care au atribuţii în procesul de privatizare şi al unităţilor centrale financiar-bancare, precum şi persoanele prevăzute la art. 8^1 din Legea nr. 78/2000.
(2) Sunt de competenţa serviciilor teritoriale ale Parchetului Naţional Anticoruptie, care funcţionează la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel, infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, săvârşite în una dintre următoarele condiţii:
a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o paguba materială mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro, dar nu mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 euro ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie este mai mare decât echivalentul în lei a 3.000 euro, dar nu mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro;
b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale sau de valoarea sumei ori a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt comise de către lichidatori judiciari, comisari ai Gărzii Financiare, subinspectori, inspectori, inspectori principali, agenţi de poliţie, indiferent de gradul profesional, personal vamal, judecătorii, procurorii şi controlorii financiari ai camerelor judeţene de conturi, executorii judecătoreşti, consilierii judeţeni şi locali, primării şi viceprimarii oraşelor alţii decât cei prevăzuţi la alin. (1) lit. b), persoane cu funcţii de conducere şi control în cadrul autorităţilor publice locale.
(3) Procurorii specializaţi din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală pentru infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2).
(4) Urmărirea penală în cauzele privind infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) săvârşite de militari se efectuează de procurori militari din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie.
(5) Sunt de competenţa parchetelor de pe lângă instanţe, potrivit dispoziţiilor Codului de procedura penală, infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 care nu sunt date, potrivit alin. (1) şi (2), în competenţa Parchetului Naţional Anticoruptie."
13. După articolul 13 se introduce articolul 13^1 cu următorul cuprins:
"Art. 13^1. - Competenţa de judecată privind infracţiunile săvârşite de procurorii din Parchetul Naţional Anticoruptie revine instanţei competente sa judece, potrivit legii, infracţiunile săvârşite de procurorii de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie."
14. După articolul 22 se introduce articolul 22^1 cu următorul cuprins:
"Art. 22^1. - Ordonanţele prin care se dispune arestarea preventivă şi rechizitoriile întocmite de procurorii din cadrul serviciilor teritoriale ale Parchetului Naţional Anticoruptie sunt confirmate de procurorii şefi ai acestor servicii, cele întocmite de către procurorii şefi ai serviciilor teritoriale, precum şi cele întocmite de procurorii din cadrul structurii centrale a Parchetului Naţional Anticoruptie sunt confirmate de procurorii şefi ai secţiilor. Când ordonanţele prin care se dispune arestarea preventivă şi rechizitoriile sunt întocmite de procurorii şefi ai secţiilor Parchetului Naţional Anticoruptie, confirmarea se face de către procurorul general al acestui parchet."
15. Articolul 23 va avea următorul cuprins:
"Art. 23. - Persoanele arestate preventiv în cauzele de competenţa Parchetului Naţional Anticoruptie sunt deţinute în locuri anume stabilite în cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie, deservite de personal detaşat de la Direcţia Generală a Penitenciarelor sau, după caz, în secţiile de arest preventiv ale penitenciarelor."
16. Articolul 25 va avea următorul cuprins:
"Art. 25. - În vederea consultării reciproce în cazul infracţiunilor de competenţa Parchetului Naţional Anticoruptie şi a schimbului de date şi informaţii cu privire la investigarea şi urmărirea acestor infracţiuni se constituie un birou de legătura cu instituţii similare din alte state."
17. Articolul 26 se abroga.
18. Literele a), d) şi e) ale articolului 27 vor avea următorul cuprins:
"a) 98 de posturi de procurori;
d) 70 de posturi de personal auxiliar de specialitate;
e) 63 de posturi de personal economic şi administrativ."
19. Alineatele (1), (2) şi (3) ale articolului 28 vor avea următorul cuprins:
"Art. 28. - (1) Procurorii din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie sunt salarizaţi cu indemnizaţiile prevăzute în anexa nr. 1, cap. A, nr. crt. 2-11 la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor.
(2) Specialiştii prevăzuţi în art. 11 sunt salarizaţi cu indemnizaţia prevăzută în anexa nr. 1, cap. B, nr. crt. 9 la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 177/2002, aceasta fiind unica forma de salarizare. Specialiştii care au funcţia de şef serviciu sau şef birou sunt salarizaţi cu indemnizaţia corespunzătoare funcţiei de procuror şef serviciu şi, respectiv, procuror şef birou din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel.
(3) Ofiţerii de poliţie judiciară prevăzuţi la art. 10 sunt salarizaţi cu indemnizaţia prevăzută în anexa nr. 1, cap. A, nr. crt. 18 la Ordonanţa de urgenta nr. 177/2002, aceasta fiind unica forma de salarizare. Ofiţerii de poliţie care au funcţia de şef serviciu şi şef birou sunt salarizaţi cu indemnizaţia corespunzătoare funcţiei de procuror şef şi, respectiv, procuror şef birou din cadrul parchetelor de pe lângă Curţile de apel."

Articolul III

Legea nr. 115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996, se modifica şi se completează după cum urmează:
1. Titlul legii va avea următorul cuprins:
"LEGE
pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici"
2. Articolul 1 va avea următorul cuprins:
"Art. 1. - Se instituie obligaţia declarării averii pentru demnitari, magistraţi şi asimilaţii acestora, persoane cu funcţii de conducere şi de control prevăzute în prezenta lege şi pentru funcţionarii publici, precum şi procedura controlului averilor acestora în cazul în care exista dovezi certe ca anumite bunuri ori valori nu au fost dobândite în mod licit."
3. Articolul 2 va avea următorul cuprins:
"Art. 2. - (1) Preşedintele României, deputaţii, senatorii, membrii Guvernului, consilierii prezidentiali, consilierii de stat, secretarii de stat, subsecretarii de stat, precum şi asimilaţii acestora, magistraţii şi asimilaţii acestora, consilierii judeţeni şi locali, primării, viceprimarii, prefectii, subprefectii, persoanele cu funcţii de conducere şi de control şi funcţionarii publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul autorităţilor publice centrale ori locale sau în cadrul instituţiilor publice ori de interes public, personalul încadrat la cabinetul demnitarului, membrii consiliilor de administraţie şi persoanele care deţin funcţii de conducere, de la director, inclusiv, în sus, în cadrul regiilor autonome de interes naţional sau local, al companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, instituţiilor publice implicate în realizarea procesului de privatizare, Băncii Naţionale a României, băncilor la care statul este acţionar majoritar, au obligaţia să îşi declare averea, în condiţiile prezentei legi.
(2) Obligaţia privind declararea averii revine, în condiţiile prezentei legi, şi persoanelor care sunt numite în funcţie de către Preşedintele României, Parlament sau primul-ministru."
4. Articolul 4 va avea următorul cuprins:
"Art. 4. - (1) Declaraţia de avere se depune după cum urmează:
a) Preşedintele României, consilierii prezidentiali şi consilierii de stat depun declaraţia de avere la şeful Cancelariei Administraţiei Prezidenţiale;
b) preşedinţii Camerelor Parlamentului, deputaţii şi senatorii depun declaraţia de avere la secretarul general al Camerei din care aceştia fac parte;
c) primul-ministru, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat şi asimilaţii acestora, precum şi consilierii de stat din aparatul de lucru al primului-ministru depun declaraţia de avere la secretarul general al Guvernului;
d) magistraţii şi asimilaţii acestora depun declaraţia de avere la Consiliul Superior al Magistraturii;
e) persoanele prevăzute la art. 2 alin. (2) depun declaraţia de avere la secretariatele autorităţilor sau instituţiilor publice din care fac parte;
f) consilierii judeţeni şi locali, precum şi primării şi viceprimarii depun declaraţia de avere la secretarii unităţilor administrativ-teritoriale;
g) prefectii şi subprefectii depun declaraţia de avere la secretarul general al prefecturii;
h) persoanele cu funcţii de conducere şi de control prevăzute la art. 2 alin. (1), funcţionarii publici şi personalul încadrat la cabinetul demnitarului depun declaraţia de avere la compartimentul de resurse umane din cadrul autorităţilor publice, instituţiilor publice sau, după caz, al unităţilor din care fac parte.
(2) Declaraţia de avere se publică pe paginile de Internet ale Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte autorităţi ori instituţii publice centrale, prefecturilor sau consiliilor judeţene, după caz, ori în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, în termen de 30 de zile de la data depunerii. Cheltuielile de publicare se suporta de către persoanele juridice din care fac parte persoanele prevăzute la art. 2.
(3) Persoana desemnată sa primească şi sa păstreze declaraţiile de avere eliberează depunătorului o dovadă de primire şi ia măsuri pentru asigurarea publicării acestora, potrivit dispoziţiilor alin. (2)."
5. Alineatul (2) al articolului 5 se abroga.
6. Alineatul (1) al articolului 6 va avea următorul cuprins:
"Art. 6. - (1) Persoanele prevăzute la art. 2 au obligaţia ca, anual, în situaţia în care dobândesc bunuri de natura celor prevăzute în anexa, să îşi actualizeze declaraţia de avere. De asemenea, la încheierea mandatului sau la încetarea activităţii, ele au obligaţia să depună o noua declaraţie privind averea pe care o deţin la data respectiva."
7. Alineatele (3) şi (4) ale articolului 6 vor avea următorul cuprins:
"(3) Persoanele prevăzute la art. 2, numite în funcţii pe perioade mai mari de 4 ani sau pe durata nedeterminată, au obligaţia ca, din 4 în 4 ani, să depună o declaraţie de avere actualizată.
(4) Neactualizarea declaraţiei de avere, din motive imputabile, până la data de 31 decembrie a fiecărui an, în situaţia dobândirii unor bunuri, potrivit alin. (1), sau nedepunerea unei noi declaraţii în termen de 15 zile de la încetarea activităţii ori, după caz, de la expirarea celor 4 ani de la ultima declaraţie conduce la declanşarea din oficiu a procedurii de control."
8. Alineatul (2) al articolului 14 va avea următorul cuprins:
"(2) Ordonanţa de clasare se comunică părţilor şi parchetului de pe lângă curtea de apel, în raza căreia funcţionează comisia, precum şi direcţiei generale judeţene a finanţelor publice în raza căreia domiciliază persoana a carei avere este supusă cercetării."
9. Alineatul (1) al articolului 21 va avea următorul cuprins:
"Art. 21. - (1) Cercetarea averii Preşedintelui României, a deputaţilor, senatorilor, membrilor Guvernului, secretarului general al Guvernului, conducătorilor autorităţilor publice numiţi de Preşedinte, de Parlament sau de primul-ministru, a judecătorilor Curţii Constituţionale, consilierilor de conturi, membrilor Colegiului jurisdicţional al Curţii de Conturi şi procurorilor financiari de pe lângă aceasta, a magistraţilor de la Curtea Suprema de Justiţie şi de la parchetul de pe lângă aceasta, de la Parchetul Naţional Anticoruptie, precum şi de la curţile de apel şi de la parchetele de pe lângă acestea, aflaţi în funcţie, se face de către o comisie specială formată din:
- doi judecători de la Curtea Suprema de Justiţie, desemnaţi de adunarea generală a acestei curţi, dintre care unul în calitate de preşedinte;
- un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, desemnat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie."
10. Alineatul (1) al articolului 26 va avea următorul cuprins:
"Art. 26. - (1) Dispozitivul hotărârii judecătoreşti, rămasă irevocabilă, prin care se constata provenienţă ilicită a unor bunuri, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi se comunică organului de specialitate al Ministerului Finanţelor Publice de la domiciliul persoanei a carei avere a fost cercetata, în vederea executării. Cheltuielile de publicare se suporta din bugetul Ministerului Justiţiei."
11. Articolul 32 va avea următorul cuprins:
"Art. 32. - Ordonanţa de clasare a comisiei de cercetare rămasă definitivă sau, după caz, hotărârea instanţei de judecată rămasă irevocabilă, prin care se constată că provenienţă bunurilor este justificată, va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Cheltuielile de publicare se suporta din bugetul Ministerului Justiţiei."
12. Articolul 37 se abroga.
13. Articolul 38 va avea următorul cuprins:
"Art. 38. - Persoanele prevăzute la art. 2, care au deţinut funcţii publice similare celor menţionate la acest articol, după 1 ianuarie 1990, având, potrivit reglementărilor legale în vigoare, obligaţia declarării averii, pot fi supuse controlului averilor, potrivit procedurilor stabilite prin prezenta lege, dacă exista dovezi certe ca anumite bunuri ori valori, pe care le au în patrimoniu, nu au fost dobândite în mod licit."
14. Anexa privind declaraţia de avere se înlocuieşte cu anexa la prezentul titlu.
15. În tot cuprinsul Legii nr. 115/1996 următoarele sintagme vor fi înlocuite după cum urmează:
- Ministerul Finanţelor cu Ministerul Finanţelor Publice;
- Ministerul Culturii cu Ministerul Culturii şi Cultelor;
- Parchetul General cu Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie;
- Procurorul general cu Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie;
- primul-procuror al parchetului de pe lângă curtea de apel cu procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel.

Articolul IV

Articolul 16 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2002, se completează după cum urmează:
1. După alineatul (1) se introduc alineatele (1^1) şi (1^2) cu următorul cuprins:
"(1^1) Preşedintele României este sesizat pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului de către primul-ministru, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie sau de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie.
(1^2) Orice cetăţean care are cunoştinţa despre săvârşirea unei fapte penale de către membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor se poate adresa primului-ministru, procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie sau procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, pentru a solicita sesizarea Preşedintelui României."
2. Alineatul (3) se completează cu doua teze cu următorul cuprins:
"Şedinţele comisiei nu sunt publice. Membrul Guvernului pentru care s-a făcut sesizarea are dreptul de a fi audiat de comisie înaintea întocmirii raportului acesteia."
3. După alineatul (3) se introduce alineatul (3^1) cu următorul cuprins:
"(3^1) Preşedintele României hotărăşte asupra raportului prezentat de comisia specială prevăzută la alin. (3) şi dispune comunicarea soluţiei mijloacelor de informare în masa."

Articolul V

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ordonatorul principal de credite, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, va introduce modificările corespunzătoare în structura posturilor şi a cheltuielilor cu salariile pe alineate, cu încadrarea în cheltuielile totale cu salariile aprobate în bugetul Ministerului Public pe anul 2003.

Articolul VI

(1) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, persoanele prevăzute la art. 2 din Legea nr. 115/1996 vor depune declaraţia de avere, ce va fi publicată conform art. 4 alin. (2).
(2) Declaraţiile de avere depuse până la intrarea în vigoare a prezentului titlu îşi păstrează caracterul confidenţial. Divulgarea sau publicarea în orice mod, în tot sau în parte, a conţinutului acestora constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Articolul VII

Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticoruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 503/2002 şi Legea nr. 115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996, precum şi Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2002, cu modificările şi completările aduse prin prezentul titlu, se vor republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare.

Anexă

------
la Titlul I
-----------
DECLARAŢIE DE AVERE
Subsemnatul ........., având funcţia de ......... la ......, declar, pe propria răspundere, ca împreună cu familia*) am următoarea avere:
I. Bunuri imobile**):
1. Terenuri: Anul Suprafaţa Valoarea
Categorii de terenuri: dobândirii de impozitare
- agricole .......... ......... ............
- forestiere .......... ......... ............
- intravilane .......... ......... ............
- luciu de apa .......... ......... ............
2. Clădiri .........................................................
....................................................................
2.1. Spaţii cu destinaţia Nr. Anul Suprafaţa Valoarea
de locuinţa: dobândirii construită de impozitare
- apartament ..... .......... .......... ............
- casa de locuit ..... .......... .......... ............
- casa de vacanta ..... .......... .......... ............
2.2. Spaţii comerciale sau
de producţie ..... .......... .......... ............
II. Bunuri mobile:
1. Autovehicule/autoturisme, tractoare, maşini agricole, şalupe, iahturi şi alte mijloace de transport care sunt supuse înmatriculării, potrivit legii:
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
      Denumirea Marca Buc. Anul de fabricaţie
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     ........... ......... ....... ...........
     ........... ......... ....... ...........
     ........... ......... ....... ...........
     ........... ......... ....... ...........
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Cuantumul depozitelor şi al conturilor curente în valută sau în lei, în ţara ori în străinătate, a căror valoare însumată depăşeşte echivalentul a 10.000 euro:
...................................................................................................................
...................................................................................................................
...................................................................................................................
...................................................................................................................
------------
Pct. II/2 din anexa la Titlul I din Cartea II a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 40 din 20 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 378 din 2 iunie 2003.
3. Creanţe cu o valoare ce depăşeşte echivalentul a 10.000 EURO:
Da [] Nu []
4. Obligaţii cu o valoare ce depăşeşte echivalentul a 10.000 EURO:
Da [] Nu []
5. Alte bunuri producătoare de venituri nete care insumate depăşesc echivalentul a 10.000 de EURO pe an:
Da [] Nu []
III. Asociat sau acţionar la societăţi comerciale, dacă valoarea acţiunilor sau a părţilor sociale depăşeşte echivalentul a 10.000 EURO:
Societăţi comerciale***):
Da [] Nu []
IV. Alte activităţi cu scop lucrativ, care produc un venit anual a cărui valoare depăşeşte echivalentul a 10.000 EURO:
Da [] Nu []
-------------
*) Prin familie, în sensul prezentei declaraţii, se înţelege soţul, sotia şi copiii aflaţi în întreţinere.
**) Dacă se afla în indiviziune, se va arata cota-parte.
***) Inclusiv din alte tari.
V. Bunurile şi serviciile primite cu titlu gratuit în cadrul unor activităţi de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei, a căror valoare depăşeşte, fiecare, echivalentul a 300 EURO
Da [] Nu []
VI. Alte precizări ale declarantului
.................................................................
.................................................................
Prezenta declaraţie constituie act public şi răspund, conform legii penale, pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor.
Data Semnătura
............. ..............
--------------

Titlul II Asigurarea transparenţei şi stabilitatii în mediul de afaceri

Asigurarea transparenţei şi stabilitatii în mediul de afaceri

Articolul VIII

Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:
1. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 1 vor avea următorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Comercianţii, înainte de începerea comerţului, precum şi alte persoane fizice sau juridice, prevăzute în mod expres de lege, înainte de începerea activităţii acestora, au obligaţia sa ceara înmatricularea în registrul comerţului, iar în cursul exercitării şi la încetarea comerţului sau, după caz, a activităţii respective, sa ceara înscrierea în acelaşi registru a menţiunilor privind actele şi faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege.
(2) În înţelesul prezentei legi, comercianţii sunt persoanele fizice şi asociaţiile familiale care efectuează în mod obişnuit acte de comerţ, societăţile comerciale, companiile naţionale şi societăţile naţionale, regiile autonome şi organizaţiile cooperatiste."
2. După alineatul (2) al articolului 1 se introduce alineatul (2^1) cu următorul cuprins:
"(2^1) Potrivit prezentei legi, prin înregistrare se înţelege atât înmatricularea comerciantului şi înscrierea de menţiuni, precum şi alte operaţiuni care, potrivit legii, se menţionează în registrul comerţului."
3. Articolul 6 va avea următorul cuprins:
"Art. 6. - (1) Înregistrările în registrul comerţului se fac pe baza unei încheieri a judecătorului delegat sau, după caz, a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, în afară de cazurile în care legea prevede altfel.
(2) Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerţului sunt executorii de drept şi sunt supuse numai recursului.
(3) Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la data pronunţării încheierii pentru părţi şi de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.
(4) Recursul se depune şi se menţionează în registrul comerţului unde s-a făcut înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comerţului înaintează recursul curţii de apel în a carei raza teritorială se afla domiciliul sau sediul comerciantului, iar în cazul sucursalelor înfiinţate în alt judeţ, la curtea de apel în a carei raza teritorială se afla sediul sucursalei.
(5) Motivele recursului se pot depune la instanţa, cu cel puţin două zile înaintea termenului de judecată.
(6) În cazul admiterii recursului, decizia instanţei de recurs va fi menţionată în registrul comerţului."
4. Alineatul (1) al articolului 7 va avea următorul cuprins:
"Art. 7. - (1) Instanţele judecătoreşti sunt obligate sa trimită oficiului registrului comerţului, în termen de 15 zile de la data când au rămas irevocabile, copii legalizate de pe hotărârile irevocabile ce se referă la acte, fapte şi menţiuni a căror înregistrare în registrul comerţului o dispun, conform legii."
5. Alineatul (1) al articolului 12 va avea următorul cuprins:
"Art. 12. - (1) Registrul comerţului este alcătuit dintr-un registru pentru înregistrarea comercianţilor persoane fizice şi asociaţii familiale şi un altul pentru înregistrarea comercianţilor persoane juridice. Pentru fiecare an se deschide un registru. Aceste registre se ţin în sistem computerizat.
6. Partea introductivă a alineatului (1) al articolului 13 va avea următorul cuprins:
"Art. 13. - (1) Cererea de înmatriculare a unui comerciant persoana fizica în registrul comerţului va cuprinde:"
7. Litera a) de la alineatul (1) al articolului 13 va avea următorul cuprins:
"a) numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul, cetăţenia, data şi locul naşterii, starea civilă şi activitatea comercială anterioară;"
8. După alineatul (1) al articolului 13, se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:
"(1^1) Cererea de înmatriculare a unei asociaţii familiale în registrul comerţului trebuie să cuprindă:
a) numele şi prenumele fiecăruia dintre asociaţi, codul numeric personal, domiciliul, cetăţenia, data şi locul naşterii, calitatea de membru al familiei, starea civilă şi activitatea comercială anterioară;
b) datele de identificare a persoanei care reprezintă asociaţia în relaţiile cu terţii - membrul de familie din iniţiativa căruia s-a înfiinţat asociaţia sau împuternicitul acestuia;
c) firma comercială şi sediul acesteia;
d) obiectul comerţului, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale, astfel cum sunt prevăzute în autorizaţia pentru exercitarea comerţului;
e) numărul, data şi organul emitent al autorizaţiei pentru exercitarea comerţului."
9. Alineatul (3) al articolului 13 va avea următorul cuprins:
"(3) Oficiul va înscrie în registrul comerţului toate datele din cerere, precum şi, în cazul asociaţiilor familiale, codul unic de înregistrare atribuit conform legii."
10. Articolul 14 va avea următorul cuprins:
"Art. 14. - (1) Cererea de înmatriculare a unei societăţi comerciale va cuprinde, după caz, datele conţinute în mod obligatoriu în actul sau constitutiv şi va fi însoţită de documentele doveditoare necesare, potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Oficiul va înscrie în registrul comerţului toate datele din cerere, precum şi codul unic de înregistrare, atribuit conform legii."
11. Partea introductivă a articolului 15 va avea următorul cuprins:
"Art. 15. - Cererea de înmatriculare a unei regii autonome, companii naţionale sau societăţi naţionale în registrul comerţului trebuie să cuprindă:"
12. La articolul 15 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:
"(2) Oficiul va înscrie în registrul comerţului toate datele din cerere, precum şi codul unic de înregistrare, atribuit conform legii."
13. La articolul 16 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:
"(2) Oficiul va înscrie în registrul comerţului toate datele din cerere, precum şi codul unic de înregistrare, atribuit conform legii."
14. Literele a) şi b) ale articolului 17 vor avea următorul cuprins:
"a) pentru comercianţi, persoane fizice şi asociaţii familiale, de la data autorizării;
b) pentru societăţile comerciale, de la data încheierii actului constitutiv;"
15. La articolul 18, după alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:
"(1^1) Cererea de înmatriculare a asociaţiei familiale se face de membrul de familie din iniţiativa căruia s-a înfiinţat asociaţia sau împuternicitul acestuia, cu procura specială şi autentică."
16. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 18 vor avea următorul cuprins:
"(2) Pentru dovedirea specimenului de semnătura, comerciantul persoana fizica, respectiv reprezentantul asociaţiei familiale, semnează la oficiul registrului comerţului, în prezenta judecătorului delegat sau a directorului oficiului sau a înlocuitorului acestuia, care va certifica semnătura.
(3) În absenta comerciantului persoana fizica, respectiv a reprezentantului asociaţiei familiale, semnătura acestuia poate fi înlocuită prin prezentarea unui specimen de semnătura legalizat de notarul public."
17. Literele a), b) şi c) ale articolului 21 vor avea următorul cuprins:
"a) donatia, vânzarea, locaţiunea sau garanţia reală mobiliară constituită asupra fondului de comerţ, precum şi orice alt act prin care se aduc modificări înregistrărilor în registrul comerţului sau care face sa înceteze firma ori fondul de comerţ;
b) numele şi prenumele, cetăţenia, codul numeric personal, pentru cetăţenii români, seria şi numărul pasaportului, pentru cetăţenii străini, data şi locul naşterii împuternicitului sau a reprezentantului fiscal, dacă este cazul; dacă dreptul de reprezentare este limitat la o anumită sucursala, menţiunea se va face numai în registrul unde este înscrisă sucursala, semnătura împuternicitului/reprezentantului fiscal va fi data în forma prevăzută la art. 18 alin. (2) şi (3);
c) brevetele de invenţii, mărcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu, denumirile de origine, indicaţiile de provenienţă, firma, emblema şi alte semne distinctive asupra cărora societatea comercială, regia autonomă, organizaţia cooperatistă sau comerciantul persoana fizica sau asociaţie familială are un drept;"
18. Litera g) a articolului 21 va avea următorul cuprins:
"g) hotărârea de condamnare a comerciantului, administratorului sau cenzorului pentru fapte penale care îl fac nedemn sau incompatibil sa exercite aceasta activitate;"
19. Alineatul (3) al articolului 22 va avea următorul cuprins:
"(3) Menţiunile se vor înregistra din oficiu, în termen de 15 zile de la data primirii copiei legalizate a hotărârii irevocabile referitoare la faptele şi actele prevăzute la art. 21 lit. e), f) şi g)."
20. Alineatul (1) al articolului 24 va avea următorul cuprins:
"Art. 24. - (1) Înfiinţarea în România a unei sucursale sau filiale de către comerciantul care are sediul principal al comerţului în străinătate este supusă tuturor dispoziţiilor referitoare la înmatricularea, menţionarea şi publicarea actelor şi faptelor cerute pentru comercianţii din ţara."
21. La articolul 24, după alineatul (1) se introduc alineatele (1^1) şi (1^2) cu următorul cuprins:
"(1^1) Cererile de înmatriculare vor indica şi:
a) denumirea sucursalei şi numele/denumirea, forma şi sediul comerciantului din străinătate;
b) numele şi calitatea persoanelor care pot reprezenta faţă de terţi şi în justiţie comerciantul din străinătate, precum şi ale celor dintre ele care se ocupa nemijlocit de activitatea sucursalei;
c) ultima situaţie financiară a comerciantului din străinătate aprobată, verificata sau publicată potrivit legislaţiei statului în care comerciantul are domiciliul/sediul.
(1^2) Dacă este cazul, se vor înregistra şi menţiuni referitoare la:
a) deschiderea unei proceduri judiciare sau extrajudiciare de insolventa asupra comerciantului din străinătate;
b) dizolvarea societăţii din străinătate, numele şi puterile lichidatorilor;
c) închiderea sucursalei."
22. Alineatul (2) al articolului 24 va avea următorul cuprins:
"(2) Toate aceste formalităţi se vor face la sediul oficiului registrului comerţului de la sediul sucursalei."
23. Alineatele (1), (3), (4) şi (5) ale articolului 25 vor avea următorul cuprins:
"Art. 25. - (1) Orice persoană fizica sau juridică prejudiciata ca efect al unei înmatriculări ori printr-o menţiune în registrul comerţului are dreptul sa ceara radierea înregistrării păgubitoare, în tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, în cazul în care prin hotărâri judecătoreşti irevocabile au fost desfiinţate în tot sau în parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicita radierea, dacă prin hotărârea judecătorească nu a fost dispusă menţionarea în registrul comerţului.
............................................................
(3) Tribunalul se pronunţa asupra cererii cu citarea oficiului registrului comerţului şi a comerciantului.
(4) Hotărârea judecătorească de soluţionare a cererii poate fi atacată numai cu recurs, iar termenul de recurs curge de la pronunţare, pentru părţile prezente, şi de la comunicare, pentru părţile lipsa.
(5) Oficiul registrului comerţului va efectua radierea şi va publică hotărârea judecătorească irevocabilă în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părţii care a introdus cererea. În acest scop, instanţa va comunică oficiului registrului comerţului hotărârea judecătorească, în copie legalizată, cu menţiunea rămânerii irevocabile."
24. Alineatul (2) al articolului 26 va avea următorul cuprins:
"(2) Înregistrarea în registrul comerţului se operează în termen de 24 de ore de la data încheierii judecătorului delegat, iar în cazul înmatriculării comerciantului, în termen de 24 de ore de la data pronunţării încheierii judecătorului delegat de autorizare a înmatriculării."
25. Articolul 27 se abroga.
26. Articolul 29 va avea următorul cuprins:
"Art. 29 - Comerciantul este obligat sa menţioneze pe facturi, oferte, comenzi, tarife, prospecte şi orice alte documente întrebuinţate în comerţ, numele/denumirea, sediul social, codul unic de înregistrare şi, dacă este cazul, codul numeric personal. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislaţia din domeniu."
27. La articolul 31, după alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:
"(1^1) Firma unei asociaţii familiale trebuie să cuprindă numele membrului de familie la iniţiativa căruia se înfiinţează asociaţia familială, cu menţiunea <<asociaţie familială>>, scrisă în întregime."
28. La articolul 39 se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins:
"(3) Firmele şi emblemele radiate din registrul comerţului nu sunt disponibile pentru o perioadă de 2 ani de la data radierii, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 41."
29. Alineatul (1) al articolului 41 va avea următorul cuprins:
"Art. 41. - (1) Dobânditorul cu orice titlu al unui fond de comerţ va putea sa continue activitatea sub firma anterioară, care cuprinde numele unui comerciant persoana fizica sau al unui asociat al unei asociaţii familiale, societăţi în nume colectiv ori comandită simpla, cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor săi în drepturi şi cu obligaţia de menţionare în cuprinsul acelei firme a calităţii de succesor."
30. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 44 vor avea următorul cuprins:
"Art. 44. - (1) Dacă nu respecta dispoziţiile legii şi termenele prevăzute, comercianţii care trebuie să ceara înmatricularea sau înscrierea unei menţiuni sau să depună specimene de semnătura ori anumite acte vor fi obligaţi, prin încheiere pronunţată de judecătorul delegat, la plata unei amenzi judiciare de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, dacă fapta nu constituie infracţiune.
(2) În cazul în care înmatricularea, menţiunea, depunerea specimenului de semnătura sau a actului sunt în sarcina unei persoane juridice, amenda judiciară este de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei, dacă fapta nu constituie infracţiune. Dacă sunt mai multe persoane obligate la îndeplinire, amenda se aplică fiecăreia dintre ele."
31. Articolul 45 va avea următorul cuprins:
"Art. 45. - Comercianţii persoane fizice şi reprezentanţii asociaţiilor familiale şi ai persoanelor juridice, care nu se conformează obligaţiilor prevăzute la art. 29, vor fi sancţionaţi de organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei, iar în cazul înscrierii unor date false, se vor aplica dispoziţiile corespunzătoare din legea penală."
32. Articolul 46 va avea următorul cuprins:
"Art. 46. - Sesizarea judecătorului delegat pentru aplicarea amenzilor prevăzute la art. 44 se poate face de orice persoană interesată sau din oficiu."
33. Articolul 47 va avea următorul cuprins:
"Art. 47. - Amenzile judiciare prevăzute la art. 44 sunt supuse regimului de drept comun al amenzilor judiciare, prevăzut de Codul de procedură civilă."

Articolul IX

Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:
1. După alineatul (4) al articolului 5 se introduce alineatul (4^1) cu următorul cuprins:
"(4^1) În cazurile în care contractul de societate şi statutul constituie acte distincte, acesta din urma va cuprinde datele de identificare a asociaţilor şi clauze reglementand organizarea, funcţionarea şi desfăşurarea activităţii societăţii."
2. Alineatul (5) al articolului 5 va avea următorul cuprins:
"(5) Actul constitutiv se încheie sub semnătura privată, se semnează de toţi asociaţii sau, în caz de subscripţie publică, de fondatori. Forma autentică a actului constitutiv este obligatorie atunci când:
a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;
b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simpla;
c) societatea pe acţiuni se constituie prin subscripţie publică."
3. La articolul 5 se introduce alineatul (6) cu următorul cuprins:
"(6) Actul constitutiv dobândeşte data certa şi prin depunerea la oficiul registrului comerţului."
4. Litera a) a articolului 7 va avea următorul cuprins:
"a) numele şi prenumele, codul numeric personal, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţenia asociaţilor persoane fizice; denumirea, sediul şi naţionalitatea asociaţilor persoane juridice; numărul de înregistrare în registrul comerţului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii naţionale; la societatea în comandită simpla se vor arata asociaţii comanditari, asociaţii comanditaţi, precum şi reprezentantul fiscal, dacă este cazul;"
5. Litera a) a articolului 8 va avea următorul cuprins:
"a) numele şi prenumele, codul numeric personal, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţenia asociaţilor persoane fizice; denumirea, sediul şi naţionalitatea asociaţilor persoane juridice, numărul de înregistrare în registrul comerţului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii naţionale; la societatea în comandită pe acţiuni se vor arata asociaţii comanditari şi asociaţii comanditaţi, precum şi reprezentantul fiscal, dacă este cazul;"
6. Alineatul (3) al articolului 14 va avea următorul cuprins:
"(3) În caz de încălcare a prevederilor alin. (1) şi (2), statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, precum şi orice persoană interesată poate cere dizolvarea pe cale judecătorească a unei societăţi astfel constituite."
7. După articolul 14 se introduce articolul 14^1, cu următorul cuprins:
"Art. 14^1. - Contractele între societatea cu răspundere limitată şi persoana fizica sau persoana juridică, asociat unic al celei dintâi, se încheie în forma scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute."
8. Articolul 16 va avea următorul cuprins:
"Art. 16. - (1) La autentificarea actului constitutiv în cazurile prevăzute la art. 5 sau, după caz, la darea de data certa a acestuia, se va prezenta dovada eliberata de oficiul registrului comerţului privind disponibilitatea firmei şi declaraţia pe propria răspundere privind deţinerea calităţii de asociat unic într-o singura societate cu răspundere limitată.
(2) La acelaşi sediu vor putea funcţiona mai multe societăţi, dacă cel puţin o persoană este, în condiţiile legii, asociat în fiecare dintre aceste societăţi.
(3) Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv sau, după caz, persoana care da data certa va refuza operaţiunile solicitate, dacă din documentaţia prezentată rezultă că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1)."
9. Alineatele (1)-(3) ale articolului 31 vor avea următorul cuprins:
"Art. 31. - (1) Adunarea constitutivă va hotărî asupra cotei din profitul net ce revine fondatorilor unei societăţi constituite prin subscripţie publică.
(2) Cota prevăzută la alin. (1) nu poate depăşi 6% din profitul net şi nu poate fi acordată pentru o perioadă mai mare de 5 ani de la data constituirii societăţii.
(3) În cazul majorării capitalului social, drepturile fondatorilor vor putea fi exercitate numai asupra profitului corespunzător capitalului social iniţial."
10. Articolul 33 va avea următorul cuprins:
"Art. 33. - Dreptul la acţiunea în daune se prescrie prin trecerea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a hotărârii adunării generale a acţionarilor care a decis dizolvarea anticipata."
11. Articolul 34 va avea următorul cuprins:
"Art. 34. - Societăţile comerciale pe acţiuni constituite prin subscripţie publică sunt considerate societăţi deţinute public în sensul art. 2 alin. (1) pct. 39 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate, aprobată şi modificată prin Legea nr. 525/2002, cu modificările şi completările ulterioare, care se completează cu dispoziţiile prezentei legi în ceea ce priveşte înmatricularea în registrul comerţului."
12. Alineatul (1) al articolului 35 va avea următorul cuprins:
"Art. 35. - (1) În termen de 15 zile de la data încheierii actului constitutiv, fondatorii sau administratorii societăţii ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea societăţii în registrul comerţului în a cărui raza teritorială îşi va avea sediul societatea."
13. La articolul 35 alineatul (2), după litera b) se introduce litera b^1) cu următorul cuprins:
"b^1) dovada sediului declarat şi a disponibilităţii firmei;"
14. Alineatul (2) al articolului 40 va avea următorul cuprins:
"(2) Înmatricularea se efectuează în termen de 24 de ore de la data pronunţării încheierii judecătorului delegat prin care se autorizează înmatricularea societăţii comerciale."
15. Alineatul (1) al articolului 45 va avea următorul cuprins:
"Art. 45. - (1) Reprezentanţii societăţii sunt obligaţi să depună la oficiul registrului comerţului semnăturile lor, la data depunerii cererii de înregistrare, dacă au fost numiţi prin actul constitutiv, iar cei aleşi în timpul funcţionarii societăţii, în termen de 15 zile de la alegere."
16. Articolul 46 va avea următorul cuprins:
"Art. 46. - (1) Când actul constitutiv nu cuprinde menţiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziţie imperativa a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerinţa legală pentru constituirea societăţii, judecătorul delegat, din oficiu sau la cererea oricăror persoane care formulează o cerere de intervenţie, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afară de cazul în care asociaţii înlătura asemenea neregularităţi. Judecătorul delegat va lua act în încheiere de regularizările efectuate.
(2) În cazul în care au fost formulate cereri de intervenţie, judecătorul va cita intervenienţii şi se va pronunţa asupra cererilor acestora în condiţiile art. 49 şi următoarele din Codul de procedură civilă, nefiind aplicabile dispoziţiile art. 335 din Codul de procedură civilă."
17. Literele a) şi f) ale articolului 56 vor avea următorul cuprins:
"a) lipseşte actul constitutiv sau nu a fost încheiat în forma autentică, în situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (5);
..............................................................
f) actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul societăţii, obiectul sau de activitate, aporturile asociaţilor şi capitalul social subscris şi vărsat;"
18. Alineatul (3) al articolului 58 va avea următorul cuprins:
"(3) Tribunalul va comunică hotărârea judecătorească oficiului registrului comerţului, care, după menţionare, o va trimite Monitorului Oficial al României spre publicare în Partea a IV-a, în extras."
19. Articolul 60 va avea următorul cuprins:
"Art. 60. - (1) Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerţului sunt executorii de drept şi sunt supuse numai recursului.
(2) Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la data pronunţării încheierii pentru părţi şi de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.
(3) Recursul se depune şi se menţionează în registrul comerţului unde s-a făcut înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comerţului înaintează recursul curţii de apel în a carei raza teritorială se afla sediul societăţii, iar în cazul sucursalelor înfiinţate în alt judeţ, curţii de apel în a carei raza teritorială se afla sediul sucursalei.
(4) Motivele recursului se pot depune la instanţa, cu cel puţin două zile înaintea termenului de judecată.
(5) În cazul admiterii recursului, decizia instanţei de recurs va fi menţionată în registrul comerţului, fiind aplicabile dispoziţiile art. 48, 49 şi 56-59."
20. Alineatul (1) al articolului 61 va avea următorul cuprins:
"Art. 61. - (1) Creditorii sociali şi orice alte persoane prejudiciate prin hotărârile asociaţilor privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opoziţie prin care să solicite instanţei judecătoreşti sa oblige, după caz, societatea sau asociaţii la repararea prejudiciului cauzat, prevederile art. 57 fiind aplicabile."
21. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 62 vor avea următorul cuprins:
"Art. 62. - (1) Opoziţia se face în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii asociaţilor sau a actului adiţional modificator în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, dacă prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comerţului care, în termen de 3 zile de la data depunerii, o va menţiona în registru şi o va înainta instanţei judecătoreşti competente.
(2) Dispoziţiile art. 132 referitoare la suspendare se aplică în mod corespunzător. Opoziţia se judeca în camera de consiliu, cu citarea părţilor, fiind aplicabile dispoziţiile art. 114 alin. 5 din Codul de procedură civilă."
22. Articolul 63 va avea următorul cuprins:
"Art. 63. - Cererile şi căile de atac prevăzute de prezenta lege, de competenţa instanţelor judecătoreşti, se soluţionează de instanţa locului unde societatea îşi are sediul principal."
23. Alineatele (1)-(4) ale articolului 67 vor avea următorul cuprins:
"Art. 67. - (1) Cota-parte din profit ce se plăteşte fiecărui asociat constituie dividend.
(2) Dividendele se plătesc asociaţilor proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Ele se plătesc în termenul stabilit de către adunarea generală a asociaţilor sau, după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 8 luni de la data aprobării situaţiei financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat. În caz contrar, societatea comercială va plati o penalitate aferentă perioadei de întârziere, la nivelul dobânzii legale.
(3) Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii.
(4) Dividendele plătite contrar dispoziţiilor alin. (2) şi (3) se restituie, dacă societatea dovedeşte ca asociaţii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurările existente, trebuiau sa o cunoască."
24. Articolul 69 va avea următorul cuprins:
"Art. 69. - Dacă se constata o pierdere a activului net, capitalul social va trebui reîntregit sau redus înainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit."
25. Alineatul (2) al articolului 73 va avea următorul cuprins:
"(2) Acţiunea în răspundere împotriva administratorilor aparţine şi creditorilor societăţii, care o vor putea exercita numai în caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare."
26. Articolul 74 va avea următorul cuprins:
"Art. 74. - (1) În orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect şi alte documente întrebuinţate în comerţ, emanând de la o societate, trebuie să se menţioneze denumirea, forma juridică, sediul şi codul unic de înregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislaţia din domeniu.
(2) Pentru societatea cu răspundere limitată va trebui menţionat şi capitalul social, iar pentru societatea pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni se va menţiona şi capitalul social, din care cel efectiv vărsat, potrivit ultimei situaţii financiare anuale aprobate."
27. Articolul 86 va avea următorul cuprins:
"Art. 86. - Pentru aprobarea situaţiei financiare anuale şi pentru deciziile referitoare la introducerea acţiunii în răspunderea administratorilor este necesar votul asociaţilor reprezentând majoritatea capitalului social."
28. Alineatul (3) al articolului 89 va avea următorul cuprins:
"(3) Comanditarul are, de asemenea, dreptul de a cere copie de pe situaţiile financiare anuale şi de a controla exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale şi a celorlalte documente justificative."
29. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 91 vor avea următorul cuprins:
"(2) Felul acţiunilor va fi determinat prin actul constitutiv; în caz contrar ele vor fi nominative. Acţiunile nominative pot fi emise în forma materială, pe suport hârtie, sau în forma dematerializată, caz în care se înregistrează în registrul acţionarilor.
(3) Acţiunile emise de o societate pe acţiuni, ca urmare a subscripţiei prin oferta publică de valori mobiliare, definită ca atare prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 28/2002, aprobată şi modificată prin Legea nr. 525/2002, cu modificările şi completările ulterioare, sunt supuse reglementărilor aplicabile pieţei organizate pe care acele acţiuni sunt tranzacţionate."
30. Alineatul (5) al articolului 92 va avea următorul cuprins:
"(5) Se pot emite titluri cumulative pentru mai multe acţiuni, când acestea sunt emise în forma materială."
31. La articolul 93 alineatul (2), litera b) va avea următorul cuprins:
"b) data actului constitutiv, numărul din registrul comerţului sub care este înmatriculată societatea, codul unic de înregistrare şi numărul Monitorului Oficial al României, Partea a IV-a, în care s-a făcut publicarea;"
32. Alineatul (3) al articolului 93 va avea următorul cuprins:
"(3) Pentru acţiunile nominative se vor mai menţiona: numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul acţionarului persoana fizica; denumirea, sediul, numărul de înmatriculare şi codul unic de înregistrare ale acţionarului persoana juridică, după caz."
33. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 98 vor avea următorul cuprins:
"Art. 98. - (1) Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative emise în forma materială se transmite prin declaraţie făcuta în registrul acţionarilor şi prin menţiunea făcuta pe titlu, semnată de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative emise în forma dematerializată se transmite prin declaraţie făcuta în registrul acţionarilor, semnată de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea şi alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra acţiunilor.
(2) Dreptul de proprietate asupra acţiunilor emise în forma dematerializată şi tranzacţionate pe o piaţa organizată se transmite în conformitate cu Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 28/2002, aprobată şi modificată prin Legea nr. 525/2002, cu modificările şi completările ulterioare."
34. Alineatul (4) al articolului 102 va avea următorul cuprins:
"(4) Atât timp cat o acţiune este proprietatea indiviză sau comuna a mai multor persoane, acestea sunt răspunzătoare în mod solidar pentru efectuarea vărsămintelor datorate."
35. Alineatele (5) şi (6) ale articolului 103 vor avea următorul cuprins:
"(5) Plata acţiunilor astfel dobândite se va face numai din profitul distribuibil şi din rezervele disponibile ale societăţii, cu excepţia rezervelor legale, înscrise în ultima situaţie financiară anuală aprobată.
(6) În raportul de gestiune care însoţeşte situaţia financiară anuală se vor arata: motivele care au determinat dobândirea de acţiuni proprii, numărul, valoarea nominală, contravaloarea acţiunilor dobândite şi fracţiunea de capital social pe care ele o reprezintă."
36. La articolul 103 se introduce alineatul (8) cu următorul cuprins:
"(8) Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi în cazurile în care o societate, în care alta societate deţine majoritatea drepturilor de vot sau exercita direct ori indirect o influenţa dominantă, dobândeşte acţiuni ale societăţii dominante."
37. Alineatul (2) al articolului 105 va avea următorul cuprins:
"(2) Constituirea garanţiilor reale mobiliare asupra propriilor acţiuni, fie direct, fie prin persoane care acţionează în nume propriu, dar pe seama societăţii, este asimilată cu dobândirea propriilor acţiuni. Acţiunile vor fi însă contabilizate separat."
38. Articolul 106 va avea următorul cuprins:
"Art. 106. - (1) Constituirea de garanţii reale mobiliare asupra acţiunilor se face prin înscris sub semnătura privată, în care se vor arata cuantumul datoriei, valoarea şi categoria acţiunilor cu care se garantează, iar în cazul acţiunilor la purtător şi nominative emise în forma materială, şi prin menţionarea garanţiei pe titlu, semnată de creditor şi debitorul acţionar sau de mandatarii acestora.
(2) Garanţia se înregistrează în registrul acţionarilor ţinut de administratori sau, după caz, de societatea independenta care tine registrul acţionarilor. Creditorului în favoarea căruia s-a constituit garanţia reală mobiliară asupra acţiunilor i se eliberează o dovadă a înregistrării acesteia.
(3) Garanţia devine opozabilă terţilor şi dobândeşte rangul în ordinea de preferinţa a creditorilor de la data înregistrării în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare."
39. Articolul 107 va avea următorul cuprins:
"Art. 107. - Acţiunile dobândite potrivit art. 103 alin. (1)-(5) şi alin. (8) nu dau drept la dividende. Pe toată durata posedării lor de către societate, dreptul de vot pe care îl conferă aceste acţiuni este suspendat, iar majorităţile de prezenta şi de vot pentru luarea în mod valabil a hotărârilor în adunările generale se raportează la restul capitalului social."
40. Articolul 108 va avea următorul cuprins:
"Art. 108. - Acţionarii care oferă spre vânzare acţiunile lor prin oferta publică vor trebui sa întocmească un prospect de oferta în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 28/2002, aprobată şi modificată prin Legea nr. 525/2002, cu modificările şi completările ulterioare."
41. Articolul 109 va avea următorul cuprins:
"Art. 109. - Situaţia acţiunilor trebuie să fie cuprinsă în anexa la situaţia financiară anuală şi, în mod deosebit, să se precizeze dacă ele au fost integral liberate şi, după caz, numărul acţiunilor pentru care s-a cerut, fără rezultat, efectuarea vărsămintelor."
42. Alineatul (1) al articolului 111 va avea următorul cuprins:
"Art. 111. - (1) Adunarea ordinară se întruneşte cel puţin o dată pe an, în cel mult 4 luni de la încheierea exerciţiului financiar."
43. La articolul 111 alineatul (2), litera a) va avea următorul cuprins:
"a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice situaţiile financiare anuale, pe baza rapoartelor administratorilor, ale cenzorilor sau ale auditorilor financiari, şi sa fixeze dividendul;"
44. La articolul 113, după litera c) se introduce litera c^1) cu următorul cuprins:
"c^1 ) înfiinţarea sau desfiinţarea unor sedii secundare: sucursale, agenţii, reprezentante sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel;"
45. Articolul 114 va avea următorul cuprins:
"Art. 114. - (1) Exerciţiul atribuţiilor menţionate la art. 113 lit. b), c), e), f) şi i) va putea fi delegat consiliului de administraţie sau administratorului unic prin actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale extraordinare.
(2) Dispoziţiile art. 130 alin. (4) şi (5), ale art. 131, cu excepţia alin. (3), şi ale art. 132 se aplică şi în cazul deciziilor adoptate de către administratori în condiţiile alin. (1), societatea urmând a fi reprezentată în justiţie de persoana desemnată de preşedintele instanţei dintre acţionarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost însărcinata, până ce adunarea generală, convocată în acest scop, va alege o altă persoană."
46. Alineatul (4) al articolului 117 va avea următorul cuprins:
"(4) Dacă toate acţiunile societăţii sunt nominative, convocarea poate fi făcuta numai prin scrisoare recomandată sau, dacă actul constitutiv permite, prin scrisoare simpla, expediată cu cel puţin 15 zile înainte de data ţinerii adunării, la adresa acţionarului înscrisă în registrul acţionarilor. Schimbarea adresei nu poate fi opusă societăţii, dacă nu i-a fost comunicată în scris de acţionar."
47. La articolul 117 se introduce alineatul (9) cu următorul cuprins:
"(9) Acţionarii societăţilor de tip închis pot face, în scris, propuneri adresate administratorilor pentru completarea ordinii de zi, cu excepţia cazului când acestea se referă la modificarea actului constitutiv, cu cel puţin 5 zile înainte de data adunării, urmând ca propunerile să fie înscrise pe ordinea de zi cu aprobarea adunării generale."
48. Alineatul (3) al articolului 119 va avea următorul cuprins:
"(3) Dacă administratorii nu convoacă adunarea generală, instanţa de la sediul societăţii va putea autoriza, cu citarea administratorilor şi în conformitate cu art. 331-339 din Codul de procedură civilă, convocarea adunării generale de către persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1). Prin aceeaşi încheiere instanţa va stabili data de referinţa prevăzută de art. 122 alin. (2), data ţinerii adunării generale şi, dintre acţionari, persoana care o va prezida."
49. După articolul 121 se introduce articolul 121^1 cu următorul cuprins:
"Art. 121^1. - În cazul societăţilor închise cu acţiuni nominative, prin actul constitutiv se poate conveni ţinerea adunărilor generale şi prin corespondenta."
50. Alineatul (2) al articolului 123 va avea următorul cuprins:
"(2) Dacă asupra acţiunilor sunt constituite garanţii reale mobiliare, dreptul de vot aparţine proprietarului."
51. Alineatul (1) al articolului 124 va avea următorul cuprins:
"Art. 124. - (1) Acţionarii nu vor putea fi reprezentaţi în adunările generale decât prin alţi acţionari, în baza unei procuri speciale, cu excepţia cazurilor prevăzute de art. 102 alin. (2) şi (3), când procura specială poate fi data şi altui coproprietar."
52. Alineatul (2) al articolului 125 va avea următorul cuprins:
"(2) Ei pot vota însă situaţia financiară anuală dacă, detinand cel puţin jumătate din participarea la capitalul social, nu se poate forma majoritatea legală fără votul lor."
53. După alineatul (2) al articolului 131 se introduc alineatele (2^1)-(2^3) cu următorul cuprins:
"(2^1) Când se invoca motive de nulitate absolută, dreptul la acţiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată şi de orice persoană interesată.
(2^2) Administratorii nu pot ataca hotărârea adunării generale privitoare la revocarea lor din funcţie.
(2^3) Cererea se va soluţiona în contradictoriu cu societatea, reprezentată prin administratori."
54. Alineatul (4) al articolului 131 va avea următorul cuprins:
"(4) Acţiunea se va introduce la tribunalul în a cărui raza teritorială îşi are sediul societatea."
55. Alineatul (7) al articolului 131 va avea următorul cuprins:
"(7) Hotărârea irevocabilă de anulare va fi menţionată în registrul comerţului şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. De la data publicării, ea este opozabilă tuturor acţionarilor."
56. Alineatul (1) al articolului 132 va avea următorul cuprins:
"Art. 132. - (1) O dată cu intentarea acţiunii în anulare, reclamantul poate cere instanţei, pe cale de ordonanţa preşedinţială, suspendarea executării hotărârii atacate."
57. Articolul 133 va avea următorul cuprins:
"Art. 133. - (1) Acţionarii care nu sunt de acord cu hotărârile luate de adunarea generală cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, la mutarea sediului sau la forma societăţii au dreptul de a se retrage din societate şi de a obţine de la societate contravaloarea acţiunilor pe care le poseda, la valoarea medie determinata de către un expert autorizat, prin folosirea a cel puţin două metode de evaluare recunoscute de standardele europene de evaluare (EVS).
(2) Costurile generate de efectuarea expertizei se suporta de societatea în cauza.
(3) O dată cu declaraţia de retragere, acţionarii vor preda societăţii acţiunile pe care le poseda, dacă acestea au fost eliberate în condiţiile art. 97.
(4) Ca urmare a retragerii acţionarilor în condiţiile prevăzute de alin. (1), acţiunile acestora vor fi dobândite de societate, dispoziţiile art. 103 alin. (7) fiind aplicabile."
58. Alineatul (3) al articolului 134 se abroga.
59. Alineatul (5) al articolului 137 va avea următorul cuprins:
"(5) Garanţia va fi depusa într-un cont bancar distinct, la dispoziţia exclusiva a societăţii, şi va putea fi restituită administratorului numai după ce adunarea generală a aprobat situaţia financiară a ultimului exerciţiu financiar în care administratorul a îndeplinit aceasta funcţie şi i-a dat descărcare."
60. La articolul 139 se introduc alineatele (3)-(5) cu următorul cuprins:
"(3) Dacă actul constitutiv nu dispune altfel, preşedintele consiliului de administraţie va avea votul decisiv în caz de paritate a voturilor.
(4) Dacă preşedintele în funcţie al consiliului de administraţie nu poate sau îi este interzis sa participe la vot, ceilalţi membri ai consiliului de administraţie vor putea alege un preşedinte de şedinţa, având aceleaşi drepturi ca preşedintele în funcţie.
(5) În caz de paritate de voturi şi dacă preşedintele nu beneficiază de vot decisiv, propunerea supusă votului se considera respinsă."
61. După articolul 143 se introduce articolul 143^1 cu următorul cuprins:
"Art. 143^1. - (1) Dobândirea de către o societate a unui bun de la un fondator sau acţionar:
a) într-un interval de cel mult 2 ani de la constituirea sau de la autorizarea începerii activităţii societăţii; şi
b) contra unei sume sau alte contravalori reprezentând cel puţin o zecime din valoarea capitalului social subscris va fi supusă aprobării prealabile a adunării generale extraordinare a acţionarilor, precum şi prevederilor art. 37 şi 38, va fi menţionată în registrul comerţului şi va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi într-un ziar cu larga răspândire.
(2) Nu vor fi supuse acestor prevederi operaţiunile de dobândire efectuate în cadrul activităţii curente a societăţii, cele făcute din dispoziţia unei autorităţi administrative sau a unei instanţe judecătoreşti şi nici cele făcute în cadrul operaţiunilor de bursa."
62. Alineatele (4) şi (5) ale articolului 144 vor avea următorul cuprins:
"(4) Administratorii sunt solidar răspunzători cu predecesorii lor imediaţi dacă, având cunoştinţa de neregulile săvârşite de aceştia, nu le comunică cenzorilor sau auditorilor financiari.
(5) În societăţile care au mai mulţi administratori răspunderea pentru actele săvârşite sau pentru omisiuni nu se întinde şi la administratorii care au făcut să se constate, în registrul deciziilor consiliului de administraţie, împotrivirea lor şi i-au încunoştinţat despre aceasta, în scris, pe cenzori şi, după caz, pe auditorii financiari."
63. Alineatele (1) şi (3) ale articolului 145 vor avea următorul cuprins:
"Art. 145. - (1) Administratorul care are într-o anumită operaţiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor societăţii trebuie să îi înştiinţeze despre aceasta pe ceilalţi administratori şi pe cenzori sau pe auditorii financiari şi sa nu ia parte la nici o deliberare privitoare la aceasta operaţiune.
................................................................
(3) Dacă prevederile actului constitutiv nu dispun altfel, interdicţiile stabilite la alin. (1) şi (2), referitoare la participarea la deliberarea şi la votul administratorilor, nu sunt aplicabile în cazul în care obiectul votului îl constituie:
a) oferirea spre subscriere, către un administrator sau către persoanele menţionate la alin. (2), de acţiuni sau obligaţiuni ale societăţii;
b) acordarea de către administrator sau de persoanele menţionate la alin. (2) a unui împrumut sau constituirea unei garanţii în favoarea societăţii."
64. La articolul 145 se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
"(4) Administratorul care nu a respectat prevederile alin. (1) şi (2) răspunde pentru daunele care au rezultat pentru societate."
65. După articolul 145 se introduce articolul 145^1 cu următorul cuprins:
"Art. 145^1. - (1) Dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel şi sub rezerva dispoziţiilor art. 145, sub sancţiunea nulităţii, administratorul va putea înstrăina, respectiv dobândi bunuri către sau de la societate, având o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societăţii, numai după obţinerea aprobării adunării generale extraordinare, în condiţiile prevăzute la art. 112.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi operaţiunilor de închiriere sau leasing.
(3) Valoarea prevăzută la alin. (1) se va calcula prin raportare la situaţia financiară aprobată pentru anul financiar precedent celui în care are loc operaţiunea ori, după caz, la valoarea capitalului social subscris, dacă o asemenea situaţie financiară nu a fost încă prezentată şi aprobată.
(4) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile şi operaţiunilor în care una dintre părţi este soţul administratorului ori ruda sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, al acestuia; de asemenea, dacă operaţiunea este încheiată cu o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menţionate este administrator sau director ori deţine, singura sau împreună, o cota de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu excepţia cazului în care una dintre societăţile comerciale respective este filiala celeilalte."
66. Articolul 148 va avea următorul cuprins:
"Art. 148. - (1) Vor putea fi acordate administratorilor şi cenzorilor remuneraţii şi orice alte sume sau avantaje numai în baza unei hotărâri a adunării generale.
(2) Este interzisă creditarea de către societate a administratorilor sau a directorilor acesteia, prin intermediul unor operaţiuni precum:
a) acordarea de împrumuturi administratorilor sau directorilor;
b) acordarea de avantaje financiare administratorilor sau directorilor cu ocazia sau ulterior încheierii de către societate cu aceştia de operaţiuni de livrare de bunuri, prestări de servicii sau executare de lucrări;
c) garantarea, directa sau indirecta, în tot sau în parte, a oricăror împrumuturi acordate administratorilor sau directorilor, concomitenta sau ulterioară acordării împrumutului;
d) garantarea, directa sau indirecta, în tot sau în parte, a executării de către administratori sau directori a oricăror alte obligaţii personale ale acestora faţă de terţe persoane;
e) dobândirea cu titlu oneros sau plata, în tot sau în parte, a unei creanţe ce are drept obiect un împrumut acordat de o terta persoana administratorilor sau directorilor ori o alta prestaţie personală a acestora.
(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile şi operaţiunilor în care sunt interesaţi soţul, rudele sau afinii, până la gradul al patrulea inclusiv, ai administratorului sau ai directorului; de asemenea, dacă operaţiunea priveşte o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menţionate este administrator sau director ori deţine, singura sau împreună cu una din persoanele sus-menţionate, o cota de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplică:
a) în cazul operaţiunilor a căror valoare exigibilă cumulată este inferioară echivalentului în lei al sumei de 5.000 euro;
b) în cazul în care operaţiunea este încheiată de societate în condiţiile exercitării curente a activităţii sale, iar clauzele operaţiunii nu sunt mai favorabile persoanelor menţionate la alin. (2) şi (3) decât cele pe care, în mod obişnuit, societatea le practica faţă de terţe persoane."
67. Alineatele (1) şi (5) ale articolului 150 vor avea următorul cuprins:
"Art. 150. - (1) Acţiunea în răspundere contra fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari şi directorilor aparţine adunării generale, care va decide cu majoritatea prevăzută la art. 112.
.............................................................
(5) Dacă acţiunea se porneşte împotriva directorilor, aceştia sunt suspendaţi de drept din funcţie până la rămânerea irevocabilă a sentinţei."
68. Alineatul (1) al articolului 153 va avea următorul cuprins:
"Art. 153. - (1) Dacă administratorii constata ca în urma unor pierderi activul net, determinat ca diferenţa între totalul activelor şi datoriile societăţii, reprezintă mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social, vor convoca adunarea generală extraordinară, pentru a hotărî reîntregirea capitalului, reducerea lui la valoarea rămasă sau dizolvarea societăţii."
69. Secţiunea a IV-a va avea următorul titlu:
"Auditul financiar, auditul intern şi cenzorii"