DECRET nr. 290 din 16 august 1977
privind aprobarea Normelor generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor
EMITENT
  • CONSILIUL DE STAT
    • Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 90 din 22 august 1977



    Dezvoltarea economico-socială a tarii şi creşterea bunastarii întregului popor impun intensificarea eforturilor pentru creşterea eficientei activităţii de apărare a vieţii şi avutiei naţionale împotriva incendiilor.
    În îndeplinirea acestui obiectiv un rol important îl ocupa asigurarea protecţiei contra incendiilor prin proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor.
    În scopul asigurării unei concepţii unitare de realizare a securităţii împotriva incendiilor,
    Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

    Articolul 1

    Se aprobă "Normele generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor", care fac parte integrantă din prezentul decret.

    Articolul 2

    La proiectarea şi executarea lucrărilor noi de construcţii şi instalaţii, precum şi la modificarea sau schimbarea destinaţiei celor existente, proiectantul şi ceilalţi factori ce participa la realizarea acestora răspund de luarea măsurilor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor în stricta concordanta cu cerinţele functionale, asigurind cele mai bune condiţii de siguranţă cu cheltuieli minime.
    Proiectantii şi beneficiarii sînt obligaţi, încă din faza de proiectare, sa restrîngă la strictul necesar terenurile ce urmează a se ocupa, incadrindu-se în normele de folosire a terenurilor pentru fiecare ramura de activitate.

    Articolul 3

    Ministerele şi celelalte organe centrale vor include în prescripţiile tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor, instalaţiilor, echipamentelor şi utilajelor - pe care le emit - toate măsurile specifice de protecţie contra incendiilor. Aceste prescripţii se emit şi se modifica cu acordul Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii, al Ministerului de Interne - Comandamentul pompierilor şi al Inspectoratului General de Stat pentru Investiţii-Construcţii.

    Articolul 4

    Organizaţiile de proiectare a construcţiilor, instalaţiilor, echipamentelor şi utilajelor, împreună cu cele care elaborează proiectele de inginerie tehnologică, sînt obligate:
    a) sa stabilească şi sa cuprindă, în documentaţiile tehnico-economice pe care le întocmesc, măsurile şi mijloacele de protecţie contra incendiilor specifice utilajelor, tehnologiilor, instalaţiilor şi destinaţiilor proiectate;
    b) sa prevadă în documentaţii maşinile, instalaţiile, utilajele, aparatura, echipamentul de protecţie şi substantele pentru prevenire şi stingere a incendiilor, cu care urmează a fi dotate construcţiile, instalaţiile şi utilajele proiectate, inclusiv elementele şi materialele de rezerva prevăzute de norme, precum şi componenta şi dotarea formatiilor civile de pompieri;
    c) sa prevadă tratarea cu substanţe ignifuge a tuturor materialelor combustibile utilizate la construcţii, instalaţii, echipamente şi utilaje, corespunzător cu importanţa obiectivului şi cu pericolul de incendiu;
    d) sa întocmească şi sa predea beneficiarilor scheme şi instrucţiuni de funcţionare, la parametrii proiectati, a dispozitivelor şi instalaţiilor de protecţie contra incendiilor pe care le-au proiectat, precum şi regulile de întreţinere necesare în exploatare.

    Articolul 5

    Organizaţiile de execuţie a lucrărilor de construcţii, instalaţii şi de montaj sînt obligate:
    a) sa ia toate măsurile necesare pentru protecţia contra incendiilor la organizarea santierelor şi pe parcursul executării lucrărilor;
    b) sa realizeze integral şi la timp lucrările de prevenire şi stingere a incendiilor prevăzute în documentaţii şi sa aducă la cunoştinţa beneficiarului soluţiile necorespunzătoare de protecţie contra incendiilor, pe care le constata;
    c) să efectueze probele şi rodajul mecanic, precum şi alte probe care îi revin, în condiţii de deplina securitate împotriva incendiilor.

    Articolul 6

    Unităţile beneficiare de investiţii sînt obligate:
    a) să asigure, potrivit sarcinilor ce le revin, dispozitivele şi instalaţiile de prevenire şi stingere a incendiilor, în termene corelate cu graficul de eşalonare a investiţiei şi să obţină de la furnizorii acestora instrucţiunile de funcţionare, utilizare şi întreţinere;
    b) sa urmărească modul în care se realizează măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor prevăzute în documentaţii şi sa aducă la cunoştinţa proiectantului constatarea unor soluţii necorespunzătoare de protecţie contra incendiilor, în vederea introducerii modificărilor necesare;
    c) să asigure condiţii de deplina securitate la efectuarea probelor tehnologice, iar la receptionarea lucrărilor sa verifice dacă sînt respectate măsurile de protecţie contra incendiilor cuprinse în documentaţiile tehnico-economice şi dacă dispozitivele şi instalaţiile de prevenire şi stingere a incendiilor sînt în stare de funcţionare la parametrii proiectati;
    d) să asigure alcătuirea şi dotarea formatiilor civile de pompieri, care vor fi instruite lunar, şi, pînă la darea în funcţiune a obiectivelor, sa ia măsuri pentru pregătirea personalului cu privire la respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor.

    Articolul 7

    Unităţile producătoare vor livra dispozitive şi instalaţii care condiţioneaza securitatea împotriva incendiilor, numai omologate şi cu instrucţiuni de funcţionare, utilizare şi întreţinere.
    Producătorii elementelor şi materialelor de construcţie vor preciza caracteristicile privind comportarea la foc, pentru fiecare produs nou.
    Caracteristicile privind comportarea la foc a materialelor şi elementelor de construcţie se determina prin încercări efectuate în laboratoare autorizate.
    Producătorii utilajelor, instalaţiilor şi subansamblurilor tehnologice vor lua sau, după caz, vor prescrie măsurile necesare de prevenire şi stingere a incendiilor, specifice acestora, astfel încît să se evite producerea unor incendii sau explozii în timpul exploatării.

    Articolul 8

    Ministerul de Interne - Comandamentul pompierilor, Inspectoratul General de Stat pentru Investiţii-Construcţii şi Institutul central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii vor îndrumă şi controla aplicarea şi respectarea prevederilor prezentului decret.

    Articolul 9

    Încălcarea prevederilor din prezentul decret atrage răspunderea disciplinară, materială, contravenţională, civilă sau penală, după caz.

    Articolul 10

    Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 90/1961 privind aprobarea Normativului pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor, precum şi a prescripţiilor provizorii pentru construcţiile din sectorul agrozootehnic, precum şi alte dispoziţii contrare, se abroga.
    NORME generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor


    Capitolul 1 Generalitati


    Articolul 1

    Principiile şi cerinţele strict necesare asigurării protecţiei împotriva incendiilor, cuprinse în prezentele norme generale, sînt obligatorii la proiectarea şi executarea lucrărilor noi de construcţii şi instalaţii, precum şi la modificarea sau schimbarea destinaţiei celor existente. Pentru modificările sau schimbările de destinaţie care nu duc la inrautatirea situaţiei existente din punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor, dispoziţiile normelor generale nu sînt obligatorii, urmînd a se stabili, de la caz la caz, măsurile de protecţie necesare în funcţie de importanţa, valoarea şi vulnerabilitatea obiectului.

    Articolul 2

    Măsurile tehnice de protecţie contra incendiilor se stabilesc în funcţie de categoria de pericol de incendiu a proceselor tehnologice şi destinaţie, de gradul de rezistenta la foc al construcţiilor, precum şi de sarcina termica a materialelor şi substanţelor combustibile utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, definite conform prescripţiilor tehnice, asigurind cele mai bune condiţii de siguranţă cu cheltuieli minime.

    Capitolul 2 Elemente de construcţii

    Alcătuirea elementelor

    Articolul 3

    Elementele de construcţie vor fi, de regula, astfel alcătuite şi realizate încît sa nu favorizeze propagarea cu usurinta a incendiilor.

    Articolul 4

    În scopul limitării propagarii incendiilor, construcţiile se împart în compartimente de incendiu, prin elemente antifoc, iar în interiorul compartimentelor se iau măsuri de întîrziere a propagarii incendiilor.
    Încăperile cu pericol de explozie se separa de restul construcţiei prin elemente rezistente la explozie.

    Articolul 5

    Golurile tehnologice sau de circulaţie funcţională practicate în elementele de compartimentare împotriva propagarii incendiilor se protejeaza, după caz, prin uşi, obloane, cortine, încăperi tampon sau tamburi deschisi, alcătuite şi dimensionate corespunzător categoriei de pericol de incendiu sau destinaţiei.

    Articolul 6

    Pentru limitarea vitezei de transmitere a arderii se va întrerupe continuitatea elementelor combustibile, precum şi a golurilor interioare din acestea. Prevederea nu se referă la canale de ventilaţie şi spaţii folosite pentru introducerea şi evacuarea aerului.

    Articolul 7

    Canalele şi ghenele pentru montarea conductelor de orice fel, precum şi puturile ascensoarelor şi, în general, ale sistemelor de transport pe verticala, vor fi astfel alcătuite încît sa nu constituie o cale de propagare a incendiului de la un nivel la altul sau dintr-un compartiment de incendiu în altul.

    Articolul 8

    Domeniul de utilizare a elementelor de construcţii şi instalaţii, a materialelor de finisaj, izolaţii etc. din materiale plastice se stabileşte pentru fiecare în parte şi pe sortimente, precizîndu-se condiţiile şi măsurile de protecţie necesare limitării efectelor incendiilor.
    La utilizarea elementelor şi finisajelor executate din materiale plastice se va avea în vedere eliminarea posibilităţilor de propagare a incendiilor şi de punere în pericol a vieţii persoanelor sau de distrugere a unor bunuri de valoare ori echipamente importante, datorită temperaturii, fumului sau gazelor degajate prin ardere.
    Măsuri constructive pentru spaţii cu pericol de explozie (categoriile A şi B de pericol de incendiu)

    Articolul 9

    Construcţiile ce adapostesc procese tehnologice care prezintă pericol de explozie se realizează, de regula, din elemente de construcţie uşoare, iar acoperisul acestor construcţii trebuie să fie fără pod.
    Planşeele şi elementele lor de sustinere vor fi astfel executate încît sa nu fie deplasate de suflul exploziei.

    Articolul 10

    Încăperile nu vor avea tavane false şi zone neventilate care să faciliteze aglomerarea prafului ori producerea unor concentratii periculoase de gaze sau vapori combustibili. În spaţiile cu degajari de praf combustibil, finisajul va permite curăţirea uşoară a suprafeţelor.

    Articolul 11

    Spaţiile cu pericol de explozie trebuie să aibă, în pereţii exteriori sau în acoperis, suprafeţe pentru decomprimare în caz de explozie, cu aria totală de minimum de 0,05 mp la 1 mc din volumul incaperii. În proiect se poate adopta un procent mai mic, pe baza unui calcul justificativ din care să rezulte ca prin aceasta stabilitatea clădirii nu este afectată.
    Suprafeţele pentru decomprimare se amplaseaza, pe cît posibil, în vecinătatea surselor de explozie. Se va avea în vedere ca în exterior efectul suflului exploziei sa nu afecteze obiecte invecinate sau cai publice de comunicaţie.

    Articolul 12

    Suprafeţele pentru decomprimare pot fi libere sau închise. Elementele de închidere vor fi astfel concepute şi realizate încît la presiunea datorată exploziei sa cedeze la cel mult 120 kg/mp (118 daN/mp).

    Articolul 13

    Timplaria, sistemele de actionare a acesteia şi stratul de uzura al pardoselilor din încăperile cu pericol de explozie trebuie astfel concepute şi realizate încît la lovire sa nu producă scîntei capabile sa initieze aprinderea amestecurilor explozive.
    Galerii, canale şi estacade

    Articolul 14

    Montarea în aceeaşi galerie, canal sau estacada a unor conducte ori transportoare pentru lichide sau gaze, al căror amestec poate produce explozie sau incendiu, nu este admisă.

    Articolul 15

    Galeriile, canalele şi estacadele destinate transportării substanţelor combustibile sau care prezintă pericol de explozie, cele care trec deasupra construcţiilor, precum şi cele care constituie cai de evacuare a oamenilor, vor fi executate din materiale incombustibile.

    Articolul 16

    Galeriile şi canalele închise, prin care se transporta materiale combustibile sau conţin materiale ori elemente combustibile, vor avea asigurate posibilităţi de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinti.

    Articolul 17

    La intrarea în clădiri şi la trecerea prin sau pe sub pereţii antifoc al galeriilor, canalelor şi estacadelor, se vor lua măsuri de protecţie a golurilor în funcţie de natura materialelor din care sînt executate, precum şi a celor transportate, de destinaţia încăperilor spre care acced şi rolul de compartimentare al peretelui traversat.

    Capitolul 3 Cai de evacuare în caz de incendiu


    Articolul 18

    În clădiri, încăperi şi alte spaţii vor fi asigurate cai de evacuare prin care, în caz de incendiu, persoanele să poată ajunge în exterior la nivelul terenului sau al unor suprafeţe circulabile, în timpul cel mai scurt şi în condiţii de deplina siguranţa.
    Pentru circulatiile functionale care deservesc locuri în care prezenta oamenilor apare intimplator - sînt vizitate de cel mult 8 ori pe schimb pentru verificarea funcţionarii unor utilaje, precum şi ale încăperilor pentru fumat sau ale grupurilor sanitare - condiţiile prevăzute pentru căile de evacuare nu sînt obligatorii.

    Articolul 19

    Uşile, coridoarele şi scarile prevăzute pentru funcţionarea normală a clădirii trebuie să asigure şi evacuarea în caz de incendiu. Cai special destinate evacuarii pot fi prevăzute numai în cazuri justificate din considerente tehnico-economice sau de securitate a vieţii oamenilor.

    Articolul 20

    Se considera cai de evacuare circulatiile libere care duc prin uşi, coridoare, holuri, vestibuluri sau încăperi în exterior la nivelul terenului, direct sau prin case de scări alcătuite corespunzător, terase, balcoane ori pasaje de evacuare.
    Uşile incuiate în timpul funcţionarii normale pot constitui a doua cale de evacuare a unei porţiuni din construcţii sau a întregii clădiri în condiţiile asigurării posibilităţii de ieşire, conform prescripţiilor tehnice.

    Articolul 21

    Nu constituie cai de evacuare: ascensoarele, trecerile prin uşi antifoc, care se pot bloca în poziţie închisă, precum şi trecerile, galeriile, tunelurile etc. prin care se transporta substanţe periculoase.

    Articolul 22

    Traseele căilor de evacuare trebuie să fie distincte şi independente, stabilite astfel încît să se asigure distribuţia judicioasă a acestora faţă de spaţiul deservit, posibilitatea ca persoanele care se evacueaza sa recunoască cu usurinta traseul spre exterior, precum şi o circulaţie lesnicioasa.
    Evacuarea unor încăperi sau a unei părţi din clădire se poate face şi pe trasee care în unele porţiuni nu sînt distincte, conform prescripţiilor tehnice.

    Articolul 23

    În clădiri, compartimente de incendiu sau porţiuni de clădiri independente din punctul de vedere al circulaţiei, de regula, persoanele trebuie să aibă acces la cel puţin două cai de evacuare care, pe cît posibil, sa ducă în direcţii opuse.
    A doua cale de evacuare poate fi constituită din ferestre sau trape exterioare, dacă prin acestea se asigura evacuarea în condiţii corespunzătoare de securitate a persoanelor.

    Articolul 24

    O singura cale de evacuare poate fi asigurata atunci cînd conform proiectului la fiecare nivel se pot afla maximum 20 de persoane, precum şi în cazurile cînd, indiferent de numărul persoanelor, lungimea traseului de evacuare nu depăşeşte valoarea admisă în funcţie de destinaţie, conform prescripţiilor tehnice, pentru coridoare infundate.
    Aceasta prevedere nu se aplică la clădirile înalte şi la sălile aglomerate.

    Articolul 25

    Alcătuirea şi gabaritele căilor de evacuare, lungimea maxima a traseelor, precum şi numărul de fluxuri de evacuare, trebuie să asigure circulaţia lesnicioasa şi fără obstacole.

    Articolul 26

    Uşile folosite pe căile de evacuare trebuie să fie de tip sigur în funcţionare şi să aibă, de regula, deschiderea în sensul deplasarii persoanelor spre exterior.
    Uşile de pe traseul evacuarii publicului din sălile aglomerate se vor deschide la simpla apasare a sistemelor de închidere.

    Articolul 27

    Scarile de evacuare trebuie să ducă de la ultimul nivel pe care îl deservesc pînă la ieşirea în exterior, la nivelul terenului ori al unor suprafeţe exterioare circulabile, de pe care evacuarea poate fi continuată pînă la nivelul terenului.

    Articolul 28

    Pentru a se împiedica pătrunderea fumului pe căile de evacuare şi propagarea incendiilor de la un nivel la altul, de regula, scarile se separa de restul clădirii prin pereţi, planşee şi uşi.

    Articolul 29

    Scări deschise în clădiri se admit numai în cazurile în care pericolul de aparitie şi propagare a incendiului şi a fumului este redus sau prin măsurile luate se asigura securitatea persoanelor.
    Instalaţiile tehnologice în aer liber, indiferent de numărul de niveluri şi categoriile de pericol de incendiu, vor avea scări deschise astfel alcătuite şi amplasate încît să asigure evacuarea persoanelor în caz de incendiu.

    Articolul 30

    Evacuarea poate fi asigurata în toate cazurile prin scări exterioare deschise, alcătuite corespunzător şi astfel amplasate sau protejate încît circulaţia pe ele sa nu poată fi blocata de efectele incendiilor.

    Articolul 31

    Scarile de evacuare ale nivelurilor supraterane pot fi coborîte în subsolul clădirilor numai în condiţiile realizării unei protecţii corespunzătoare împotriva propagarii fumului şi focului, precum şi asigurării iesirii persoanelor la nivelul terenului.

    Articolul 32

    În casele de scări de evacuare nu vor fi amenajate spaţii sau încăperi de lucru ori depozitare şi nu vor fi introduse conducte de gaze naturale sau de lichide combustibile, pentru utilizări tehnologice.

    Articolul 33

    În pereţii interiori ai caselor de scări se pot practica numai goluri necesare accesului la nivelurile deservite şi pentru iluminarea casei de scări, a vestibulurilor de etaj şi a coridoarelor, protejate corespunzător împotriva efectelor incendiilor.

    Articolul 34

    Casele de scări, de regula, trebuie să fie iluminate natural, direct din exterior. Casele de scări fără iluminare naturala vor avea asigurate posibilităţi de evacuare a fumului.

    Articolul 35

    Scarile de evacuare pot fi înlocuite în toate cazurile prin planuri înclinate avînd panta de maximum de 1: 10, respectiv 1: 8, în dreptul iesirilor din clădire, un finisaj care să împiedice alunecarea persoanelor şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru scări.

    Articolul 36

    Curţile interioare cu aria mai mare de 600 mp, închise pe toate laturile de clădiri, vor fi prevăzute cu accese carosabile.

    Articolul 37

    Clădirile blindate vor avea asigurate posibilităţi de acces pentru intervenţie, prin deschideri prevăzute în pereţii exteriori, protejate cu panouri uşor demontabile din afară şi marcate corespunzător.

    Capitolul 4 Cai de comunicaţie


    Articolul 38

    În incinta întreprinderilor, a grupurilor de clădiri social-culturale, administrative şi a ansamblurilor de locuinţe, se va asigura circulaţia şi intervenţia maşinilor pentru stingerea incendiilor, pe drumuri necesare funcţional sau pe fisii libere de teren corespunzător amenajate.

    Articolul 39

    Căile de circulaţie vor asigura accesul fără obstacole şi pe distanţe cît mai scurte la construcţii, depozitele de substanţe combustibile şi sursele de apa.

    Articolul 40

    Drumurile de acces care au incrucisari de nivel cu linii c.f., pe care pot staţiona vagoane, vor avea asigurata o a doua posibilitate de traversare, astfel încît accesul maşinilor de intervenţie în caz de incendiu să fie posibil permanent.

    Capitolul 5 Construcţii industriale


    Articolul 41

    La întocmirea planurilor generale se va urmări gruparea funcţiunilor periculoase în zone distincte, astfel situate şi realizate încît sa nu favorizeze propagarea incendiilor pe suprafeţe mari.

    Articolul 42

    Construcţiile şi instalaţiile care cuprind procese tehnologice sau activităţi vitale pentru producţia de baza a obiectivelor vor avea asigurate condiţii sporite de protecţie contra incendiilor şi exploziilor, în vederea evitării întreruperii proceselor tehnologice datorită scoaterii lor din funcţiune.

    Articolul 43

    Secţiile de producţie, secţiile auxiliare, anexele administrative şi sociale vor fi comasate în compartimente de incendiu, în funcţie de categoria de incendiu, gradul de rezistenta la foc şi numărul de niveluri conform anexei nr. 1.
    Încăperile cu categorii de pericol de incendiu similare vor fi amplasate, pe cît posibil, adiacent, iar în măsura în care procesul tehnologic permite, se recomanda ca secţiile cu pericol de incendiu mai mare să fie amplasate la pereţii exteriori, în clădirile parter, sau la ultimul etaj, în clădirile cu mai multe niveluri.

    Articolul 44

    Secţiile industriale, indiferent de categoria de pericol de incendiu, din punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor pot funcţiona în aer liber.

    Articolul 45

    Dispunerea în clădiri a secţiilor industriale şi auxiliare se face astfel încît să se evite propagarea incendiului de la un nivel la altul şi afectarea stabilitatii construcţiei, luindu-se şi măsurile de compartimentare necesare.

    Articolul 46

    În cazul cînd în instalaţiile tehnologice se utilizează lichide combustibile, proiectantul va studia şi stabili, de la caz la caz, măsurile necesare de limitare a posibilităţilor de propagare a incendiilor, precum şi cele de stingere.

    Articolul 47

    Clădirile monobloc a căror latime este mai mare de 72 m şi aria construită peste 20.000 mp, precum şi clădirile blindate, vor fi de gradul I-II de rezistenta la foc.

    Articolul 48

    Clădirile monobloc sau blindate (inclusiv încăperile blindate cu aria mai mare de 700 mp) se prevăd în părţile superioare ale spaţiilor şi compartimentelor de incendiu din categoriile A, B şi C de pericol cu dispozitive care să asigure evacuarea fumului în caz de incendiu.
    Dispozitivele vor avea suprafaţa libera însumată de cel puţin 0,2% din aria spaţiilor sau compartimentelor respective, urmărindu-se distribuirea lor cît mai uniforma.
    În clădiri etajate, sistemul de evacuare a fumului se asigura separat pentru fiecare nivel.

    Articolul 49

    Pentru limitarea propagarii incendiilor, spaţiile închise cu arii mai mari de 10.400 mp, din categoriile A, B şi C de pericol de incendiu, se prevăd cu sisteme alcătuite din dispozitive pentru evacuarea gazelor fierbinti şi ecrane incombustibile coborîte sub tavan.

    Capitolul 6 Depozite

    Principii generale

    Articolul 50

    La proiectarea şi realizarea depozitelor de materiale şi substanţe combustibile se vor avea în vedere:
    a) înlăturarea posibilităţilor ca un incendiu produs în depozit sa pună în pericol construcţii sau instalaţii principale ori centre populate situate în vecinătate, precum şi aprinderea materialelor şi substanţelor depozitate datorită unui incendiu produs la un obiect invecinat;
    b) amplasarea depozitelor în zone astfel situate încît, pe cît posibil, direcţia vintului dominant sa nu fie dinspre depozit spre construcţiile vecine;
    c) asigurarea căilor de acces şi a circulatiilor functionale interioare printr-o organizare judicioasă a depozitarii astfel încît să se reducă posibilităţile de propagare uşoară a incendiului şi să se poată realiza o intervenţie corespunzătoare;
    d) stabilirea duratei de depozitare a materialelor şi a substanţelor care prezintă pericol de autoaprindere şi luarea măsurilor necesare verificării creşterii temperaturii acestora;
    e) evitarea trecerii prin depozite sau încăperi de depozitare a conductelor de transport fluide combustibile, a celor de încălzire şi a reţelelor electrice, care deservesc alţi consumatori;
    f) interzicerea pozarii conductelor pentru apa sau produse care conţin apa în depozite pentru materiale sau substanţe care reactioneaza periculos cu apa;
    g) prevederea instalaţiilor corespunzătoare de semnalizare şi de stingere a incendiilor, în funcţie de natura produselor depozitate, cantitatea şi importanţa acestora;
    h) păstrarea în încăperile de fabricaţie a materialelor şi substanţelor combustibile numai în cantităţi minime necesare fluxului tehnologic.

    Articolul 51

    Depozitarea materialelor combustibile solide împreună cu lichide sau gaze combustibile, de regula, nu este admisă.
    Depozite închise

    Articolul 52

    Clădirile depozitelor pentru materiale, substanţe sau obiecte pe care ministerele sau organele centrale le considera de mare valoare sau importanţa deosebită, vor fi de gradul I de rezistenta la foc. Dacă materialele, obiectele respective sau ambalajele lor sînt combustibile, clădirea trebuie să fie compartimentata antifoc, în funcţie de valoarea şi importanţa materialelor depozitate, recomandindu-se arii de maximum 750 mp.
    Atunci cînd nu este posibila compartimentarea depozitelor, consiliile de conducere ale ministerelor şi celorlalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pot adopta suprafeţe mai mari dacă se iau măsuri corespunzătoare de limitare a propagarii incendiilor şi prevederea unor instalaţii eficiente de semnalizare şi stingere.

    Articolul 53

    Pentru depozitele cu stive mai înalte de 4,00 m, se vor lua măsuri de protecţie contra incendiilor corespunzătoare pericolului prezentat de propagarea rapida a arderii şi densitatea sporită a materialelor adapostite, în conformitate cu prescripţiile tehnice de specialitate.

    Articolul 54

    În încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile nu se vor amenaja spaţii pentru birouri, pentru finisarea, încercarea sau repararea bunurilor depozitate, precum şi pentru distribuţia lichidelor combustibile.
    Asemenea spaţii se amenajeaza în încăperi separate de cele de depozitare prin pereţi şi planşee incombustibile rezistente la foc.
    Spaţiile pentru recepţie-expediţie, de regula, vor fi separate în acelaşi mod.

    Articolul 55

    Depozitele de baza şi cele principale pentru materiale şi substanţe combustibile vor fi amenajate în clădiri independente sau separate antifoc faţă de restul construcţiilor.

    Articolul 56

    Inglobarea încăperilor de depozitare a materialelor combustibile în clădiri cu alte destinaţii se poate face atunci cînd considerente functionale o impun, luindu-se măsuri de compartimentare faţă de restul construcţiei prin elemente a căror comportare la foc se stabileşte în funcţie de sarcina termica şi de echiparea cu instalaţii de stingere.

    Articolul 57

    Depozitarea substanţelor se poate face în aceeaşi încăpere, dacă amestecul lor sau al vaporilor respectivi nu prezintă pericol de autoaprindere sau explozie, iar în caz de incendiu se folosesc aceiaşi agenţi de stingere.

    Articolul 58

    Depozitele închise pentru materiale sau substanţe combustibile se prevăd cu sisteme corespunzător alcătuite şi dimensionate, prin care să se asigure evacuarea fumului şi a gazelor produse în timpul incendiilor.

    Articolul 59

    Cantitatea de lichide combustibile păstrată într-o clădire de depozitare şi în compartimentele acesteia, precum şi măsurile tehnice de protecţie necesare, se stabilesc astfel încît să se asigure limitarea propagarii incendiilor şi stingerea lor cu operativitate în vederea reducerii pierderilor.

    Articolul 60

    Depozitarea lichidelor combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor sub 28 grade C, în cantităţi mai mari de 2 mc, se va face numai în clădiri supraterane.
    Depozite deschise

    Articolul 61

    Dispunerea şi comasarea diferitelor depozite de materiale şi substanţe solide, lichide sau gazoase, se stabilesc de consiliile de conducere ale ministerelor şi celorlalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, astfel încît să se evite întreruperi indelungate ale proceselor tehnologice ca urmare a distrugerii stocurilor de materii prime şi semifabricate şi să se limiteze pierderile în caz de incendiu.

    Articolul 62

    În cazul depozitarii pe aceeaşi platforma a materialelor combustibile din sorturi diferite, se va asigura dispunerea organizată a acestora astfel încît sa nu favorizeze propagarea incendiilor pe suprafeţe mari.

    Articolul 63

    Depozitele deschise de lichide combustibile, de regula, se amplaseaza în zone situate mai jos faţă de obiectele invecinate.
    Atunci cînd amplasarea se face într-o zona situata la o cota mai ridicată, se iau măsuri corespunzătoare care să împiedice pătrunderea lichidului combustibil şi transmiterea incendiului spre obiectele invecinate.
    În cazul amplasarii în vecinătatea unor ape, se vor lua măsuri pentru a se evita inundarea depozitelor şi scurgerea lichidelor combustibile spre acestea.

    Articolul 64

    Rezervoarele sau grupurile de rezervoare supraterane sau semiingropate se prevăd cu cuva de retenţie, marginita de dig de pămînt sau perete incombustibil continuu, care să reziste la solicitarile mecanice şi termice produse în timpul avariilor şi incendiilor.
    Cuvele de retenţie se amenajeaza şi se dimensioneaza în asa fel încît sa nu deverseze lichidele în afară lor.

    Articolul 65

    Depozitarea lichidelor combustibile în ambalaje se poate face pe platforme deschise executate din materiale incombustibile, situate deasupra nivelului terenului înconjurător şi prevăzute cu rigole de scurgere.

    Capitolul 7 Construcţii civile

    Plan general şi compartimentare

    Articolul 66

    Clădirile de locuit, publice, administrative şi civile anexe industriei pot fi comasate în limitele ariilor compartimentelor de incendiu precizate în anexa nr. 2, în funcţie de gradul de rezistenta la foc şi numărul de niveluri.
    Clădirile pentru persoane ce nu se pot evacua singure, cele pentru obiecte sau aparataj de importanţa deosebită, precum şi clădirile înalte, nu se recomanda a fi comasate cu construcţii care au alta destinaţie.

    Articolul 67

    Depozitarea mărfurilor cu pericol de explozie în clădiri de locuit sau administrative, precum şi a atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, nu este admisă.

    Articolul 68

    În cazul comasarii mai multor funcţiuni într-o clădire civilă, acestea se vor separa corespunzător, de regula, prin pereţi şi planşee incombustibile, rezistente la foc.

    Articolul 69

    Între numărul de niveluri al clădirilor, destinaţia, gradul de rezistenta la foc şi capacitatea lor, trebuie respectata următoarea corelatie:
    a) în clădirile de gradul I-II de rezistenta la foc, indiferent de capacitatea lor, numărul de niveluri nu se limitează;
    b) în clădirile de gradul III-V de rezistenta la foc, numărul de niveluri se limitează în funcţie de destinaţia lor şi de numărul de persoane adapostit, conform anexei nr. 3.

    Articolul 70

    Mansardarea clădirilor civile se admite la clădiri de gradul I-II de rezistenta la foc, dacă elementele din structura portanta a acoperişului şi ale încăperilor amenajate în volumul podului sînt incombustibile.
    În clădiri de locuit, mansardele sînt admise şi dacă elementele menţionate sînt combustibile, dacă sînt respectate prevederile anexei nr. 3

    Articolul 71

    Realizarea de curţi închise la clădiri etajate nu se recomanda deoarece favorizează formarea curentilor turbionari şi propagarea incendiului. În cazurile în care se prevăd totuşi asemenea curţi, în care maşinile de intervenţie ale pompierilor nu au acces, este necesară asigurarea posibilităţilor de salvare a persoanelor din clădire prin ferestre sau alte goluri ale fatadelor care sînt accesibile pentru intervenţie.
    Clădiri înalte

    Articolul 72

    Clădirile înalte vor fi de gradul I de rezistenta la foc. Atunci cînd în limita compartimentului de incendiu sînt şi porţiuni cu înălţimea mai mica de 28 m, se admite ca aceste porţiuni să fie de gradul II de rezistenta la foc, dacă în caz de incendiu nu afectează stabilitatea clădirii înalte. Acoperisurile sau terasele părţilor mai joase, din cadrul compartimentului de incendiu, nu trebuie să aibă goluri (protejate sau neprotejate), situate la distanta mai mica de 10 m faţă de partea vitrata a clădirii înalte.
    Utilizarea pereţilor despartitori combustibili în clădiri înalte nu se admite.

    Articolul 73

    În clădiri înalte sarcina termica rezultată din materiale şi elemente de construcţie, cu excepţia pardoselilor lipite şi a timplariei ferestrelor, nu va fi mai mare de 275 MJ/mp (66 Mcal/mp). Sarcina termica totală rezultată din materiale şi elemente de construcţie, finisaje, mobilier şi alte materiale adapostite, nu va depăşi 840 MJ/mp (cca 200 Mcal/mp). Pentru încăperile în care sarcina termica poate fi de 1.680 MJ/mp (400 Mcal/mp), se va asigura separarea prin elemente antifoc, iar în clădirile cu înălţimea de peste 45 m, ele vor fi prevăzute cu sisteme automate de semnalizare a incendiilor şi cu instalaţii automate de stingere.

    Articolul 74

    Pentru limitarea propagarii incendiilor, între portiunile de clădire înaltă cu destinaţii diferite, precum şi între căile de evacuare şi încăperile adiacente, se prevăd pereţi şi planşee rezistente la foc.
    Elementele de construcţie portante ale clădirii înalte, care strabat încăperi cu destinaţii diferite, vor fi alcătuite şi protejate astfel încît stabilitatea clădirii înalte sa nu fie afectată în caz de incendiu.

    Articolul 75

    Fatadele clădirilor înalte vor fi astfel realizate încît să se împiedice transmiterea incendiilor de la un nivel la altul.

    Articolul 76

    Circulatiile comune orizontale şi casele de scări care nu au goluri directe în exterior, prin care să se poată evacua fumul în caz de incendiu, se echipeaza cu sisteme de evacuare mecanică a acestuia.

    Articolul 77

    Materialele şi finisajele utilizate în clădirile înalte nu trebuie să permită propagarea rapida a incendiilor.
    Finisajul pe căile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu, de regula, trebuie să fie incombustibil, cu excepţia situaţiilor prevăzute în prescripţiile tehnice.

    Articolul 78

    În clădirile înalte, cel puţin unul din ascensoarele prevăzute, uşor accesibil, se va amenaja corespunzător asigurării operaţiunilor de stingere. În clădirile cu înălţimea mai mare de 45 m se amenajeaza doua asemenea ascensoare.

    Articolul 79

    În subsolul sau demisolul clădirilor înalte nu se recomanda amenajarea spaţiilor de parcare sau de garare a autovehiculelor.
    Clădiri cu sali aglomerate

    Articolul 80

    La sălile aglomerate, măsurile de protecţie contra incendiilor se stabilesc în funcţie de capacitate, destinaţie, respectiv categoria sălii şi gradul de rezistenta la foc asigurat.
    Pentru sălile cu mai multe funcţiuni, măsurile se iau în funcţie de categoria cea mai favorabilă.

    Articolul 81

    Corelatia între categoria salilor, numărul de locuri şi gradul de rezistenta la foc al clădirilor cu sali aglomerate se stabilesc conform anexei nr. 4.

    Articolul 82

    Amenajarea salilor aglomerate în clădiri de gradul IV-V de rezistenta la foc se admite numai pentru:
    a) circuri mobile la care se asigura evacuarea rapida a spectatorilor direct în exterior;
    b) cluburi şi cămine culturale din mediul rural, amenajate în clădiri parter, avînd maximum 300 de locuri;
    c) expoziţii provizorii de importanţa locală care nu adapostesc materiale de valoare, amenajate în clădiri parter;
    d) cinematografe cu funcţionare sezoniera, amenajate în clădiri parter şi avînd maximum 300 de locuri.

    Articolul 83

    Numărul maxim de niveluri admis pentru porţiunea în care are acces publicul din clădirile cu sali aglomerate este indicat în anexa nr. 5.

    Articolul 84

    Conducerile ministerelor sau ale organelor centrale tutelare ale investiţiei, respectiv comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pot adopta capacităţi şi număr de niveluri mai mari, stabilind măsuri corespunzătoare de prevenire şi stingere a incendiilor.

    Articolul 85

    Elementele decorative interioare, finisajele, tratamentele termice şi acustice ale salilor aglomerate vor fi astfel realizate încît sa nu propage incendiul cu usurinta.

    Articolul 86

    Utilizarea draperiilor, perdelelor, cortinelor etc., care pot întrerupe căile de evacuare, este interzisă.

    Articolul 87

    Portiunile de clădiri aferente salilor aglomerate din clădiri cu alte destinaţii (inclusiv căile lor de evacuare) trebuie să fie separate de restul construcţiei prin pereţi şi planşee incombustibile, rezistente la foc.

    Articolul 88

    Clădirile cu sali aglomerate vor fi uşor accesibile din drumuri publice, asigurindu-se desfăşurarea corespunzătoare a operaţiunilor de stingere şi salvarea persoanelor în caz de incendiu.
    Platformele exterioare pentru parcarea maşinilor, situate în vecinătatea clădirilor cu sali aglomerate, trebuie să fie amplasate în afară gabaritului liber necesar pentru evacuarea publicului din clădire şi a căilor de acces a vehiculelor pompierilor la fatadele clădirii respective sau la sursele de apa.

    Articolul 89

    Pentru evacuarea fumului degajat în caz de incendiu, la partea superioară a salilor în care are acces publicul se vor prevedea dispozitive amplasate judicios, a căror suprafaţa totală va fi, de regula, de cel puţin 1/100 din suprafaţa sălii.
    Casele de scări se prevăd la nivelul lor cel mai înalt, în mod similar, cu dispozitive de evacuare a fumului.

    Articolul 90

    În teatrele dramatice şi muzicale, care au mai mult de 600 locuri şi scena amenajată, se separa scena şi anexele sale (buzunare, depozite, ateliere etc) de sala aglomerata, prin pereţi antifoc şi cortine de siguranţă. Faţa de alte spaţii accesibile publicului, separarea se face prin planşee şi ziduri rezistente la foc.

    Articolul 91

    Scena şi buzunarele scenei trebuie să fie separate de anexe ale acesteia prin pereţi şi planşee incombustibile.
    Deasupra scenei nu se admite să se amenajeze încăperi cu alte destinaţii, iar sub scena nu se vor amplasa ateliere cu pericol de incendiu.

    Articolul 92

    Încăperea destinată formatiei civile de pompieri, aferentă scenelor amenajate ale salilor cu peste 600 locuri, va avea o buna vizibilitate în scena şi accese uşoare şi sigure în caz de incendiu la încăperile unde sînt necesare manevre sau intervenţii în asemenea situaţii, precum şi din exterior.

    Articolul 93

    Pentru intervenţia în caz de incendiu la părţile superioare ale scenei, la nivelul podiumului de joc, precum şi la subsol, se va asigura accesul prin case de scări închise sau prin scări exterioare.

    Articolul 94

    Cortina de siguranţă, etansa contra fumului şi rezistenta la foc, trebuie să poate fi coborîtă, în cel mult 40 de secunde, prin comanda de la distanta şi manual.

    Articolul 95

    Scenele cu suprafaţa mai mare de 150 mp şi buzunarele cu înălţimea mai mare de 10 m vor avea asigurata evacuarea fumului şi a gazelor produse în caz de incendiu prin dispozitive cu suprafaţa libera totală de minimum 5% din aria pardoselii.

    Articolul 96

    Proiectia de filme şi diapozitive trebuie să se facă din cabine special amenajate, atunci cînd se utilizează mai mult de un aparat de proiectie a filmelor neinflamabile, precum şi indiferent de numărul aparatelor la proiectia filmelor pe bază de nitroceluloza.

    Articolul 97

    Planşee şi pereţii cabinei de proiectie şi ai anexelor sale vor fi incombustibili şi rezistenti la foc.
    Secţii de calculatoare electronice

    Articolul 98

    Clădirile sau compartimentale de incendiu în care se amplaseaza secţii de calcul electronic, cu calculatoare mari şi mijlocii, trebuie să fie de gradul I-II de rezistenta la foc. Tavanele suspendate şi pardoselile înalte utilizate vor fi astfel alcătuite şi realizate încît sa nu propage uşor incendiul.

    Articolul 99

    Portiunile de clădire care adapostesc echipamentul de calcul şi funcţiuni a căror activitate condiţioneaza continuitatea de lucru a calculatorului (încăperi pentru imprimarea programelor, depozite de înregistrări, centrale de instalaţii etc.) se separa de restul construcţiei prin pereţi şi planşee incombustibile, rezistente la foc.

    Articolul 100

    Spaţiile situate dedesubtul sau deasupra încăperilor care adapostesc echipament de calcul nu vor avea o sarcina termica mai mare de 420 MJ/mp (100 Mcal/mp).

    Articolul 101

    Sala calculatorului se separa de celelalte încăperi ale secţiei de calcul prin pereţi incombustibili, a căror rezistenta la foc se stabileşte în funcţie de destinaţia încăperilor.

    Articolul 102

    Gruparea în aceeaşi sala a mai multor calculatoare independente din punct de vedere funcţional nu se recomanda.

    Articolul 103

    Depozitarea programelor şi a înregistrărilor de date se va face în încăperi separate de restul construcţiei prin pereţi şi planşee incombustibile, rezistente la foc.

    Capitolul 8 Instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor


    Articolul 104

    Instalaţiile tehnologice şi construcţiile se prevăd, după caz, cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor.
    Instalaţiile de semnalizare şi stingere a incendiilor, maşinile, utilajele, aparatura, echipamentele de protecţie şi substantele pentru prevenirea şi stingerea incendiilor se stabilesc conform prezentelor norme generale şi normelor de dotare ale ministerelor şi celorlalte organe centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în funcţie de posibilitatea apariţiei şi propagarii incendiilor, de pericolul pe care îl prezintă pentru viaţa oamenilor sau a bunurilor materiale, importanţa şi valoarea acestora, precum şi de posibilităţile reale de alarmare şi intervenţie a forţelor umane.

    Articolul 105

    Instalaţiile de semnalizare şi de stingere a incendiilor, de regula, se prevăd cu actionare manuală, dacă intervenţia în caz de incendiu se asigura în timp util.
    Actionarea automată a instalaţiilor de semnalizare, precum şi a celor fixe de stingere a incendiilor, se asigura la clădiri şi spaţii unde nu exista o permanenta supraveghere, cînd incendiul nu poate fi uşor observat sau atunci cînd datorită pericolului de incendiu ori al cerinţelor de securitate a oamenilor şi bunurilor este necesară o intervenţie imediata.
    Instalaţiile cu actionare automată se prevăd şi cu posibilităţi de actionare manuală.

    Articolul 106

    Instalaţiile de semnalizare şi stingere a incendiilor se proiectează şi se realizează conform celor indicate în prescripţiile tehnice, astfel încît să prezinte siguranţa în exploatare, să asigure posibilitatea verificării periodice a stării de funcţionare, iar eventualele revizii şi reparaţii să se poată face cu usurinta.

    Articolul 107

    La încăperile echipate cu instalaţii sprinkler, instalaţii de semnalizare a incendiilor se prevăd numai cînd aceste încăperi sînt situate în clădiri deosebit de importante, asigurindu-se semnalizarea înainte de intrarea în funcţiune a instalaţiilor automate de stingere.

    Articolul 108

    În funcţie de importanţa instalaţiilor şi a spaţiilor cu pericol deosebit, precum şi de consecinţele unor eventuale incendii sau explozii, de la caz la caz, se va analiza şi stabili necesitatea prevederii unei semnalizari înainte de atingere a parametrilor periculosi, astfel încît să se poată lua măsuri de inlaturare a pericolului.

    Articolul 109

    Obiectivele cu pericol de incendiu se prevăd cu mijloace de anuntare a incendiului la unităţile militare de pompieri. În cazul obiectivelor mari şi vulnerabile la incendiu, se va asigura legătură directa cu aceste unităţi.

    Articolul 110

    Se pot utiliza, ca agenţi de stingere, apa sub forma de jeturi compacte, dispersate în picaturi sau pulverizata, spuma grea, medie sau uşoară, gaze inerte, abur, pulberi stingatoare, hidrocarburi halogenate şi altele, în funcţie de natura şi cantitatea substanţelor combustibile protejate.

    Articolul 111

    În vederea obţinerii de economii la investiţii, atunci cînd exista mai multe întreprinderi sau construcţii invecinate, alimentarea cu apa de incendiu se va realiza, de regula, prin instalaţii comune.

    Articolul 112

    Numărul de calcul al incendiilor care pot avea loc simultan se determina după cum urmează:
    a) Pe teritoriul zonelor sau platformelor industriale:
    - dacă suprafaţa teritoriului este sub 150 ha, un incendiu;
    - dacă suprafaţa teritoriului este mai mare, proiectantul va stabili, în funcţie de pericolul prezentat de procesele tehnologice sau posibilitatea de transmitere a incendiului între obiecte, cazurile speciale în care este necesară luarea în consideraţie a doua incendii simultane.
    b) Pentru zone sau platforme industriale, alimentate prin aceleaşi instalaţii cu centrele populate:
    - dacă suprafaţa zonei sau platformei este pînă la 150 ha şi centrul populat are pînă la 10.000 locuitori, un incendiu;
    - dacă numărul locuitorilor din centrul populat este de cel mult 25.000, indiferent de suprafaţa zonei sau platformei industriale, proiectantul va stabili cazurile speciale în care este necesară luarea în consideraţie a doua incendii simultane;
    - dacă numărul locuitorilor depăşeşte 25.000 persoane, numărul de calcul al incendiilor simultane se determina separat pentru zone sau platforme industriale şi separat pentru centrul populat, însumîndu-se.

    Articolul 113

    Instalaţiile de stingere se proiectează, de regula, astfel încît să asigure în permanenta debitul şi presiunea minima necesară pînă la terminarea perioadei teoretice de funcţionare a acestora.
    Punerea sub presiune a instalaţiei prin actionarea de la distanta, imediat după izbucnirea incendiului, se prevede numai în cazuri particulare dacă nu exista pericol de deteriorare a instalaţiei de actionare.

    Articolul 114

    Reţelele exterioare şi, după caz, cele interioare vor fi prevăzute cu racorduri pentru alimentarea acestora şi de la pompele mobile de incendiu.

    Articolul 115

    Atunci cînd obţinerea direct de la sursa a cantităţilor de apa necesare în timpul incendiilor nu este posibila din punct de vedere tehnic sau nu este justificată din punct de vedere economic, se prevede rezerva de apa pentru incendiu. Atunci cînd alimentarea rezervorului de la sursa poate avea loc fără întrerupere, chiar în timpul incendiului, rezerva se poate reduce cu volumul asigurat de acest debit minimal.

    Articolul 116

    Rezerva de apa pentru incendiu poate fi păstrată împreună cu cantităţile de apa necesare consumului de apa potabilă, menajera sau industriala.
    Instalaţiile de sprinklere şi drencere pentru stingerea incendiilor trebuie să aibă rezerva intangibila care să asigure funcţionarea lor.

    Articolul 117

    La obiectivele importante şi vulnerabile instalaţiile se vor proiecta astfel încît să se asigure parametrii funcţionali şi în cazul unei avarii la elementele componente.

    Articolul 118

    Instalaţiile de stingere a incendiilor vor avea asigurata alimentarea cu energie de la surse corespunzătoare, care pot fi hidraulice, pneumatice, electrice, motoare cu ardere interna, abur etc.

    Articolul 119

    Instalaţiile de stingere vor fi astfel proiectate şi realizate încît să poată funcţiona pe durata de intervenţie în caz de incendiu, specifică lor.

    Articolul 120

    Instalaţiile de apa pentru stingerea incendiilor se proiectează şi se executa astfel încît să fie ferite de inghet.

    Articolul 121

    Rezervoarele, bazinele sau alte surse de apa rece, situate la distanţe mai mici de 1000 m faţă de construcţii, vor avea asigurate posibilităţi de alimentare a pompelor de incendiu mobile, direct din acestea.

    Articolul 122

    Punctele de stationare şi alimentare a pompelor mobile de incendiu la bazine, rezervoare sau alte surse de apa se vor stabili astfel încît radiatia termica sau alte efecte ale incendiului la obiecte invecinate sa nu împiedice desfăşurarea acţiunii de intervenţie.
    Riurile, lacurile, iazurile sau fintinile cu debit suficient şi cu adîncime corespunzătoare pot fi amenajate pentru a servi la alimentarea cu apa în caz de incendiu.

    Articolul 123

    La instalaţiile de spuma se folosesc numai substanţe omologate pentru stingerea lichidelor combustibile respective, iar pentru produsele combustibile care distrug peliculele lichide ale spumelor obişnuite, substantele spumante trebuie să fie de tip special antialcool sau universale.

    Capitolul 9 Instalaţii utilitare


    Articolul 124

    Instalaţiile tehnologice, precum şi instalaţiile hidrotehnice, electrice, de încălzire, de ventilare şi altele asemenea, aferente construcţiilor, se proiectează şi se executa astfel încît sa evite producerea incendiilor şi propagarea lor, în conformitate cu prevederile prezentelor norme generale şi ale prescripţiilor tehnice de specialitate.

    Articolul 125

    Sistemele de încălzire se stabilesc în funcţie de pericolul de incendiu, destinaţia încăperilor, gradul de rezistenta la foc şi mărimea construcţiilor, fiind interzise cele cu foc deschis în spaţii care prezintă pericol de incendiu sau explozie.

    Articolul 126

    Instalaţiile electrice vor fi corespunzătoare categoriei de pericol de incendiu a procesului tehnologic, destinaţiei spaţiului şi mediului respectiv.

    Articolul 127

    Încăperile şi spaţiile în care se degaja substanţe combustibile vor avea asigurata evacuarea gazelor, vaporilor, prafului şi pulberilor, pe măsura degajarii lor, astfel încît să se evite posibilitatea acumularii lor în cantităţi periculoase.

    Articolul 128

    La realizarea sistemelor de ventilare se va urmări reducerea posibilităţilor de formare a amestecurilor explozive şi de propagare a incendiului prin canalele de ventilare, precum şi utilizarea unor materiale şi elemente corespunzătoare.

    Articolul 129

    Sistemele de ventilare a secţiilor şi încăperilor din categoriile A, B şi C de pericol de incendiu vor fi separate de cele ale categoriilor D şi E de pericol. Evacuarea prin acelaşi sistem a substanţelor care, în amestec mecanic sau combinaţie chimica, pot provoca o aprindere sau explozie, nu este permisă.

    Articolul 130

    Sistemele de ventilare a încăperilor în care se depozitează sau se prelucreaza substanţe inflamabile, a salilor aglomerate şi a încăperilor cu aparatura de mare valoare sau importanţa deosebită, vor fi independente de celelalte sisteme de ventilare ale clădirii.

    Articolul 131

    În interiorul canalelor de ventilare nu se admit montarea conductelor de lichide sau gaze combustibile, iar în canalele prin care se vehiculeaza praf, vapori ori gaze combustibile, nu se vor monta nici conducte de încălzire sau circuite electrice. De asemenea, în canalele de ventilare ale salilor aglomerate şi ale clădirilor înalte nu se admite montarea circuitelor electrice şi a conductelor izolate cu materiale combustibile.

    Articolul 132

    Traversarea pereţilor antifoc de către canalele de ventilare nu se recomanda. În cazurile în care aceste traversari nu sînt absolut necesare, se vor lua măsuri pentru evitarea propagarii incendiilor în compartimentele invecinate.

    Anexa 1

    Arii construite şi număr de niveluri maxime admise pentru compartimente de incendiu ale construcţiilor industriale
                 
      Categoria de pericol de incendiuGradul de rezistenta la focNumar de niveluri admisAria maxima construita la sol, admisa pentru un compartiment de incendiu (in mp)
      Cladiri parterCladiri cu doua niveluriCladiri cu trei sau mai multe niveluri
      012345
      A, BI6Nelimitat    
      A, B (cu exceptia proceselor de productie din industria chimica si petrochimica)II6Nelimitat    
      A (procese de productie din industria chimica si petrochimica)II6Nelimitat5.2003.500
      B (procese de productie din industria chimica si petrochimica)II6Nelimitat10.4006.500
      CI     Nelimitat
      II6Nelimitat11.7007.800
      III35.2003.5002.600
      IV22.8002.000-
      V11.200--
      DI-II     Nelimitat
      III36.5005.2003.500
      IV23.5002.600-
      V11.500--
      EI-II     Nelimitat
      III37.8006.5003.500
      IV23.5002.600-
      V22.6001.500-

    NOTE:
    1. Încăperile din categoriile A şi B de pericol de incendiu nu se vor amplasa în subsolul clădirilor.
    2. Dacă procesul tehnologic impune, la clădirile din gradele I şi II se poate mari numărul de niveluri, cu condiţia luării unor măsuri de protecţie corespunzătoare care să limiteze posibilităţile de propagare a incendiilor de la un nivel la altul.
    3. Ariile se pot majoră cu 100% pentru compartimentele dotate cu instalaţii automate de stingere sau cu 50% pentru cele prevăzute cu sisteme corespunzătoare pentru evacuarea organizată a fumului şi gazelor fierbinti produse în timpul incendiilor, respectiv cu 25% pentru cele dotate cu instalaţii automate de semnalizare a incendiilor. Majorările menţionate nu se cumulează.
    4. Aria parterului din compartimente cu doua sau mai multe niveluri se poate mari la limitele prevăzute pentru construcţii parter, dacă planseul de deasupra parterului are o limita de rezistenta la foc de cel puţin 2 h 30 minute şi nu are goluri.
    5. Consiliile de conducere ale ministerelor şi celorlalte organe centrale titulare ale investiţiilor, precum şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pot stabili arii construite mai mari, în cazuri bine justificate şi luînd măsuri care să limiteze dezvoltarea incendiilor.

    Anexa 2

    Arii construite maxime admise pentru compartimente de incendiu ale clădirilor civile
           
      Gradul de rezistenta la focAria maxima construita la sol, admisa pentru un compartiment de incendiu (mp)
      Cladiri cu un nivelCladiri cu mai multe niveluri
      I─II2.5002.500
      III1.8001.800
      IV1.4001.000
      V1.000800

    NOTE:
    1. Pentru clădirile dotate cu instalaţii automate de stingere, ariile se pot majoră cu 100%. Atunci cînd se prevăd instalaţii automate de semnalizare a incendiilor, ariile se pot majoră cu 25% . Majorările menţionate nu se cumulează.
    2. Consiliile de conducere ale ministerelor şi celorlalte organe centrale titulare ale investiţiei, precum şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pot stabili arii construite mai mari, în cazuri bine justificate şi luînd măsuri care să limiteze dezvoltarea incendiile.

    Anexa 3

    Număr de niveluri maxim admis şi capacitatea clădirilor civile de gradul III-V de rezistenta la foc
                 
      Nr. crt.Densitatea cladirilorNumar maxim de persoane admisNumar maxim de niveluri pentru cladiri avind gradul de rezistenta la foc:
      IIIIVV
      012345
      1.Cladiri care adapostesc persoane ce nu se pot evacua singure150211
        Cladiri pentru muzee sau expozitii, care nu adapostesc valori deosebite si nu sint sali aglomerate300      
      2.Cladiri pentru cazare temporara200321
        Cladiri pentru invatamint de cultura generala si licee480      
      3.Cladiri de locuit cu apartamenteNelimitat532
      4.Cladiri cu alte destinatiiNelimitat321


    Anexa 4

    Corelatia între categoria salilor, numărul de locuri şi gradul de rezistenta la foc al clădirilor cu sali aglomerate
                 
      Amplasarea salilor aglomerateCategoria saliiNumarul de locuri admis in functie de gradul de rezistenta la foc
      IIIIIIIV─V
      In cladiri independenteS1  S2Nelimitat1.000500Conform art. 82
      Nelimitat600
      In cladiri alipite pe o latura la constructii cu alte destinatii sau mai multe sali comasate intr─o cladireS11.000   500Nu se admite alipirea sau comasarea
      S21.200   600
      Inglobate in constructii cu alte destinatiiS1500   250  
      S21.000   500


    Anexa 5

    Numărul maxim de niveluri admis în clădiri cu sali aglomerate (porţiunea în care publicul are acces)
               
      Categoria salii aglomerateNumarul maxim de niveluri admis in cladiri avind gradul de rezistenta la foc:
      IIIIIIIV─V
      S1Nelimitat521
      S2NelimitatSa nu fie cladiri inalte3  

    NOTE:
    1. Pentru clădirile de gradul I de rezistenta la foc cu sali aglomerate din categoria S1, inglobate în construcţii civile cu alte destinaţii, numărul de niveluri se limitează la 5.
    2. Amplasarea salilor aglomerate sub nivelul terenului se admite numai dacă porţiunea respectiva cuprinde cel mult 600 locuri iar pardoseala sălii este cu cel mult 3 m sub nivelul terenului şi se iau măsuri corespunzătoare de evacuare a fumului în caz de incendiu.
    ------------