LEGE Nr. 8 din 29 martie 1974
legea apelor
EMITENT
  • MAREA ADUNARE NAŢIONALA
  • Publicat în  BULETINUL OFICIAL NR. 52 din 4 aprilie 1974



    Avînd în vedere importanţa tot mai mare pe care o au satisfacerea cerinţelor de apa ale populaţiei şi economiei naţionale, apărarea împotriva inundaţiilor, precum şi grija deosebită ce trebuie acordată protecţiei şi valorificării raţională a bogatiei naturale pe care o reprezintă apele tarii, este necesară asigurarea unei concepţii unitare şi întărirea disciplinei de stat în activitatea din domeniul apelor.
    În acest scop, Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.

    Capitolul 1 Dispoziţii generale


    Articolul 1

    În Republica Socialistă România satisfacerea cerinţelor de apa ale populaţiei şi economiei, valorificarea de noi surse de apa, folosirea raţională a apelor şi protecţia acestora împotriva epuizarii şi poluarii, precum şi amenajarea complexa a cursurilor de apa, se vor realiza în mod unitar şi în concordanta cu dezvoltarea economico-socială a tarii.
    Apele de suprafaţa - inclusiv apele maritime interioare şi marea teritorială - şi apele subterane, care împreună constituie fondul unic de stat al apelor, precum şi albiile cursurilor de apa, cuvetele lacurilor, malurile, faleza, plaja marii, fundul apelor maritime interioare şi al marii teritoriale şi platoul continental, sînt supuse prevederilor prezentei legi. Platoul continental şi apele ce formează sau traverseaza frontiera de stat sînt supuse dispoziţiilor prezentei legi în măsura în care, prin convenţii internaţionale la care Republica Socialistă România este parte, nu se prevede altfel.


    Articolul 2

    Acţiunile de conservare şi protecţie a resurselor de apa, crearea de noi surse de apa, amenajarea şi folosirea apelor, precum şi apărarea împotriva inundaţiilor, se organizează şi se desfăşoară pe bazine hidrografice.


    Articolul 3

    Normele privind proiectarea, construirea şi exploatarea lucrărilor hidrotehnice, întreţinerea cursurilor de apa, folosirea şi protecţia apelor, precum şi normele privind desfăşurarea acţiunilor de apărare împotriva inundaţiilor, se stabilesc prin lege.


    Articolul 4

    Pentru încadrarea lucrărilor hidrotehnice într-o conceptie unitară de valorificare integrală, amenajare complexa şi folosire raţională a apelor se vor elabora scheme cadru de amenajare a bazinelor hidrografice şi Programul naţional de perspectiva privind realizarea esalonata a lucrărilor de amenajare a apelor tarii, ce se supun aprobării Consiliului de Miniştri.
    Amenajarea bazinelor hidrografice şi sistematizarea teritorială se vor corela reciproc.


    Capitolul 2 Folosirea şi protecţia apelor


    Articolul 5

    Pentru satisfacerea cerinţelor de apa ale populaţiei şi economiei se vor identifica noi surse de apa, se va organiza cunoaşterea aprofundata a tuturor resurselor de apa ale tarii şi se vor realiza, în principal în zonele de munte, lacuri de acumulare care, prin reţinerea apelor în perioadele excedentare, să permită creşterea volumului de apa disponibil pentru folosire.


    Articolul 6

    Dreptul de folosire a apelor se stabileşte potrivit legii şi se atribuie prin autorizaţie eliberata de organul de gospodărire a apelor competent.
    Apele pot fi folosite fără autorizaţie pentru baut, adapat, udat, spălat, scaldat şi diferite trebuinţe gospodăreşti, în cazul în care pentru aceasta nu se folosesc nici un fel de instalaţii sau se folosesc instalaţii de capacitate mica, destinate exclusiv satisfacerii necesităţilor gospodăriei proprii.
    Folosirea apelor pentru alimentari cu apa potabilă şi industriala, irigaţii, producere de energie electrica, navigaţie, piscicultura, stuficultura, plutarit, flotaj, agrement sau în orice alte scopuri, în afară celor prevăzute în alineatul precedent, este permisă numai pe baza şi în condiţiile autorizaţiei eliberate, în conformitate cu legea, de organul de gospodărire a apelor competent.


    Articolul 7

    Satisfacerea cerinţelor de apa ale populaţiei are prioritate faţă de utilizarea apei în alte scopuri. De asemenea, are prioritate, faţă de alte folosinţe, alimentarea cu apa a unităţilor de servire a populaţiei şi a unităţilor zootehnice.


    Articolul 8

    Apele subterane, inclusiv izvoarele, sînt destinate în primul rind alimentarii cu apa potabilă; ele pot fi folosite şi în alte scopuri, în cazul în care cerinţele de alimentare cu apa potabilă nu sînt afectate.
    Folosirea apelor subterane de adîncime se va face pe baza cunoaşterii rezervelor disponibile în acest scop şi potrivit autorizaţiei eliberate de organul de gospodărire a apelor competent. Confirmarea rezervelor de apa subterana de adîncime este supusă regimului stabilit pentru confirmarea rezervelor de substanţe minerale utile.


    Articolul 9

    Folosirea şi protecţia apelor minerale şi termale, a lacurilor şi namolurilor terapeutice, protecţia sanitară a surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apa potabilă, navigaţia, piscicultura şi pescuitul, precum şi exploatarea stufului în Delta Dunării, sînt reglementate prin norme speciale. Lucrările ce se executa în aceste scopuri, dacă modifica regimul de curgere sau calitatea apelor, sînt supuse prevederilor prezentei legi.


    Articolul 10

    În vederea protecţiei apelor ca factor natural al mediului înconjurător şi ca element de baza pentru viaţa şi desfăşurarea activităţilor social-economice, poluarea în orice mod a apelor este interzisă şi sancţionată de lege.
    Prin poluarea apelor, în sensul prezentei legi, se înţelege alterarea calităţilor fizice, chimice sau biologice ale acestora, produsă direct sau indirect de activităţi umane, care face ca apele sa devină improprii pentru folosirea normală în scopurile în care aceasta folosire era posibila înainte de a interveni alterarea.
    Concentratiile limita admisibile ale principalelor categorii de substanţe poluante se stabilesc prin lege.


    Articolul 11

    Este interzisă evacuarea apelor uzate cu un conţinut de substanţe poluante care depăşeşte concentratiile stabilite de organul de gospodărire a apelor competent, în condiţiile prevederilor art. 10, fără o epurare prealabilă care să asigure respectarea acestor concentratii. Gradul radioactivitatii admisibile a apelor uzate evacuate se stabileşte împreună cu organele centrale competente.
    Evacuarea sau injectarea de ape uzate ori evacuarea, injectarea sau aruncarea de materii care pot produce poluarea apelor este permisă numai dacă nu polueaza apele de suprafaţa sau subterane şi numai pe baza şi în condiţiile autorizaţiei eliberate de organul de gospodărire a apelor competent. Pentru injectarea în orizonturile acvifere de adîncime este necesar şi acordul Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei.
    Ape uzate, în înţelesul prezentei legi, sînt: apele cărora prin utilizare li s-au modificat calităţile chimice, biologice sau fizice, inclusiv temperatura sau radioactivitatea; apele din precipitatii sau din alte surse, care, fără a fi făcut obiectul unei folosiri, s-au încărcat cu substanţe străine provenite de la activităţi sociale şi economice; apele de mina şi de zacamint; orice alte ape care au făcut obiectul unei folosiri.


    Articolul 12

    Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare, organizaţiile de stat, cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti sînt obligate:
    a) sa adopte tehnologii de producţie bazate pe consumuri cît mai mici, sa economiseasca apa prin recirculare sau folosire repetată şi sa organizeze măsurarea debitelor de apa captate şi evacuate, instalind în acest scop aparatura de măsura şi control necesară;
    b) sa ia măsuri, la stabilirea sau schimbarea procedeelor tehnologice industriale, pentru reducerea în cît mai mare măsura a volumului de ape uzate evacuate, micşorarea nocivitatii acestora, precum şi pentru recuperarea deşeurilor valorificabile şi a substanţelor utile din apele uzate;
    c) să asigure realizarea, întreţinerea şi exploatarea statiilor şi instalaţiilor de epurare la capacitatea şi în condiţiile stabilite de organele de gospodărire a apelor;
    d) sa adapteze sau sa extindă staţiile şi instalaţiile de epurare odată cu modificarea proceselor tehnologice de producţie, mărirea capacităţilor de producţie, extinderea construcţiilor de locuinţe şi a altor dotări;
    e) sa anunţe imediat organele de gospodărire a apelor asupra poluarilor accidentale provocate de activitatea proprie şi sa ia măsuri pentru înlăturarea cauzelor acestora.


    Articolul 13

    Ministerele, celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat care au în subordine unităţi ce evacueaza ape uzate sînt obligate sa organizeze efectuarea de studii, cercetări, experimentari şi elaborarea de proiecte, în vederea stabilirii şi realizării celor mai eficiente tehnologii, instalaţii, utilaje şi aparatura pentru epurarea apelor uzate şi tratarea namolurilor.


    Articolul 14

    În scopul asigurării protecţiei calităţii apelor, în producţia planificata de bunuri materiale, procesul epurarii apelor uzate se integreaza în procesul de producţie; indicii de calitate ai apelor epurate sînt indicatori de plan.
    Sînt interzise:
    a) darea în exploatare de unităţi noi sau dezvoltarea unităţilor existente, darea în folosinţă a ansamblurilor de locuinţe, folosirea la unităţile existente a unor tehnologii de producţie modificate, fără punerea în funcţiune concomitenta a statiilor şi instalaţiilor de epurare ori fără realizarea altor lucrări şi măsuri care să asigure epurarea apelor uzate evacuate, potrivit prevederilor acordului organului de gospodărire a apelor competent;
    b) realizarea de lucrări noi de alimentare cu apa, inclusiv dezvoltarea capacităţilor existente, fără realizarea sau extinderea corespunzătoare a reţelelor de canalizare şi a statiilor şi instalaţiilor de epurare.


    Articolul 15

    Pentru cursurile de apa, lacurile sau zonele litorale maritime care necesita măsuri deosebite pentru prevenirea şi combaterea poluarii, se vor înfiinţa comisii de supraveghere a calităţii apei, care vor funcţiona sub îndrumarea unităţilor de gospodărire a apelor pe bazine hidrografice. Aceste comisii se vor constitui din reprezentanţi ai unităţilor care folosesc apele respective ca sursa de alimentare ori în alte scopuri, sau care pot provoca poluarea acestora, precum şi ai altor organe şi organizaţii interesate. Înfiinţarea comisiilor se va face de Consiliul Naţional al Apelor, care va numi membrii acestora, cu acordul organelor centrale şi locale interesate.


    Articolul 16

    Dacă din cauze obiective debitele de apa autorizate nu pot fi asigurate tuturor folosintelor, se pot aplica restrictii temporare în folosirea apelor.
    Restricţiile se vor stabili pe bază de planuri de restrictii pe bazine hidrografice, elaborate de organele de gospodărire a apelor competente, cu consultarea beneficiarilor folosintelor de apa şi cu înştiinţarea ministerelor, celorlalte organe centrale şi a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, interesate.
    Măsurile stabilite de organele de gospodărire a apelor competente în aplicarea planurilor de restrictii sînt obligatorii pentru beneficiarii de folosinţe.


    Articolul 17

    În caz de poluare a apelor, care ameninta sănătatea populaţiei ori produce pagube economiei naţionale, Consiliul Naţional al Apelor poate dispune oprirea funcţionarii unităţii sau instalaţiei care provoacă poluarea apei, pînă la înlăturarea cauzelor, cu încunoştinţarea prealabilă a forurilor tutelare.


    Capitolul 3 Protecţia şi întreţinerea albiilor, apărarea împotriva inundaţiilor


    Articolul 18

    Deţinătorii terenurilor din aval sînt obligaţi sa primească apele ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte.


    Articolul 19

    Albiile cursurilor de apa prin care curg apele la niveluri mici şi mijlocii constituie albiile minore, iar suprafeţele de teren peste care se revarsa apele la niveluri mari constituie albiile majore.
    Delimitarea albiilor minore şi majore se face de organele de gospodărire a apelor competente, împreună cu organele de cadastru funciar.
    Albiile minore ale cursurilor de apa şi cuvetele lacurilor sau baltilor în starea lor naturala, ca şi fundul apelor maritime interioare şi al marii teritoriale, sînt în administrarea directa a unităţilor judeţene de gospodărire a apelor. Cuvetele lacurilor sau baltilor în starea lor naturala, aflate în cuprinsul terenurilor pe care organizaţiile socialiste, alte persoane juridice sau persoane fizice le au în administrare directa, proprietate sau folosinţă, se administrează de acestea potrivit măsurilor stabilite de organele de gospodărire a apelor.


    Articolul 20

    În jurul lacurilor naturale şi de acumulare, de-a lungul cursurilor de apa şi pentru lucrările hidrotehnice, se instituie zone de protecţie a acestora, a căror mărime şi mod de folosire se vor stabili prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.


    Articolul 21

    Sînt interzise aruncarea în cursurile de apa a oricăror materiale sau obiecte care ar stinjeni curgerea apei sau ar provoca stricăciuni lucrărilor hidrotehnice existente, depozitarea oricăror materiale în albiile majore ale apelor sau în cuvetele lacurilor şi baltilor şi amplasarea construcţiilor de locuinţe şi social-culturale în albiile majore ale cursurilor de apa.
    Amplasarea unităţilor economice în albiile majore este permisă numai cu acordul organului de gospodărire a apelor competent şi cu condiţia realizării măsurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundaţie.


    Articolul 22

    Exploatarea nisipului, pietrisului, pietrei de riu şi altor materiale din albiile sau din malurile cursurilor de apa, lacurilor sau marii este permisă numai pe baza autorizaţiei eliberate de organul de gospodărire a apelor competent.
    Pentru extragerile de materiale din albii necesare gospodariilor aparţinînd locuitorilor, autorizaţia se va elibera global comitetului executiv al consiliului popular comunal, orasenesc sau municipal.


    Articolul 23

    Cei care deţin terenuri pe care se afla lacuri şi balti sînt obligaţi să asigure întreţinerea cuvetelor şi malurilor acestora.
    Albiile cursurilor de apa navigabile se întreţin de organele de navigaţie.
    În zonele în care albiile sînt amenajate prin construcţii, îndiguiri, terasamente sau alte lucrări, obligaţia de întreţinere a albiilor revine celor ce deţin lucrările respective.
    În zonele în care albiile nu sînt amenajate, deţinătorii de terenuri riverane, beneficiarii folosintelor de apa şi toţi locuitorii apţi de muncă ai oraşelor şi comunelor riverane sînt obligaţi sa realizeze anual şi ori de cîte ori este necesar lucrările de menţinere a albiei în stare corespunzătoare, cum sînt apărări de maluri şi regularizări cu caracter local, despotmoliri locale de albii, îndepărtarea vegetatiei care stinjeneste curgerea normală a apelor. Comitetele executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale răspund de realizarea acestor lucrări.
    Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti asigura decolmatarea şi adincirea albiilor, închiderea bratelor secundare şi a albiilor minore create la viituri, lucrările de dirijare a curentului apei în albii şi altele asemănătoare.
    Unităţile judeţene de gospodărire a apelor răspund de întreţinerea curenta a albiilor minore, efectuind, prin formaţii de lucru pe sectoare de cursuri de apa, intervenţii operative pentru remedierea imediata a degradărilor de albii şi maluri, îndepărtarea obstacolelor sau a depunerilor şi alte lucrări de acest fel.


    Articolul 24

    În vederea îmbunătăţirii regimului de scurgere a apelor, a prevenirii degradării şi colmatarii albiilor şi a protecţiei lucrărilor hidrotehnice şi a lacurilor de acumulare, organele agricole şi silvice competente sau, după caz, deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor vor executa lucrările de combatere a eroziunii solului, de regularizare a scurgerii pe versanţi, de corectare a torenţilor şi de impadurire, necesare.
    La elaborarea planurilor de impadurire şi de lucrări de combatere a eroziunii solului se va acordă prioritate bazinelor hidrografice în care exista sau sînt prevăzute lacuri de acumulare.
    Pentru ca apele sa nu fie lipsite de protecţia pe care le-o asigura pădurile, în perimetrele cu grad mare de torentialitate, predispuse eroziunii, se vor evita taierile rase sau, cînd aceasta nu este posibil, suprafaţa parchetului ce se va tăia ras nu va depăşi 10 hectare.
    Este interzisă plantarea sau taierea arborilor şi arbustilor de pe terenurile ce nu fac parte din fondul forestier, situate în albiile apelor, fără acordul organului de gospodărire a apelor competent, dat cu consultarea organelor silvice.
    Potrivit dispoziţiilor organului de gospodărire a apelor competent, iar pentru apele navigabile, şi ale organului de navigaţie competent, deţinătorii terenurilor riverane sînt obligaţi să facă, cu respectarea prevederilor legale, plantari şi defrisari în albii, dacă apărarea malurilor, asigurarea curgerii nestingherite a apelor, folosirea apelor sau cerinţele navigaţiei impun aceasta.


    Articolul 25

    Apărarea împotriva inundaţiilor se realizează prin lucrările de prevenire a inundaţiilor - lacuri de acumulare, îndiguiri, regularizări de albii, canale de descărcare a apelor mari şi altele - şi prin acţiuni operative care se vor desfăşura pe bază de planuri de apărare dinainte întocmite pentru fiecare judeţ, municipiu, oraş, comuna şi obiectiv ce poate fi afectat de inundaţii.
    În cadrul fiecărui bazin hidrografic, apărarea împotriva inundaţiilor se va desfăşura în mod coordonat, pe baza unui plan elaborat pe ansamblul bazinului.
    Acţiunile operative de apărare împotriva inundaţiilor se vor organiza şi conduce de comisiile locale de apărare împotriva inundaţiilor, care funcţionează pe lîngă comitetele executive ale consiliilor populare.
    Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene răspund de pregătirea şi organizarea acţiunilor operative de apărare pe întregul judeţ. În acest scop, prin comisiile judeţene de apărare împotriva inundaţiilor, întocmesc planurile judeţene de apărare împotriva inundaţiilor, verifica şi aproba planurile de apărare ale comunelor, oraşelor, municipiilor, precum şi ale unităţilor economice importante din cuprinsul judeţului, controlează realizarea măsurilor pregătitoare prevăzute în aceste planuri, iar în timpul perioadelor de inundaţii coordonează acţiunile operative de apărare, dispun măsuri suplimentare pentru rezolvarea unor situaţii deosebite şi dirijeaza forte şi mijloace suplimentare de intervenţie. Răspunderea pentru măsurile tehnice necesar a fi luate de comisiile judeţene de apărare revine unităţilor judeţene de gospodărire a apelor.
    Consiliul Naţional al Apelor asigura avertizarea hidrometeorologica asupra pericolului de inundaţii, aproba planurile judeţene de apărare împotriva inundaţiilor, controlează măsurile luate în vederea aplicării lor şi stabileşte, în situaţii deosebite, măsuri obligatorii pentru comisiile locale de apărare împotriva inundaţiilor.
    Rezolvarea problemelor ce depăşesc posibilităţile de soluţionare ale consiliilor locale se va face prin Comisia centrala de apărare împotriva inundaţiilor, care funcţionează pe lîngă Consiliul Naţional al Apelor şi este compusa din reprezentanţi ai ministerelor şi altor organe centrale.
    Normele de organizare şi desfăşurare a acţiunilor de apărare împotriva inundaţiilor se stabilesc prin Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor, care se aproba prin lege.


    Articolul 26

    la acţiunile operative de apărare împotriva inundaţiilor sînt obligaţi sa participe efectiv toţi locuitorii apţi de muncă ai tarii. Organizaţiile de stat, cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti sînt obligate sa participe cu materiale, unelte, mijloace de transport şi utilaje, precum şi cu forta de muncă necesară.
    Forţele armate participa la acţiunea de apărarea împotriva inundaţiilor pe baza dispoziţiilor Ministerului Apărării Naţionale sau ale Ministerului de Interne.


    Articolul 27

    În vederea prevenirii inundaţiilor, toate lacurile de acumulare vor fi folosite pentru atenuarea viiturilor prin rezervarea în acest scop a unei părţi din capacitatea lor.
    Regulamentele de exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare vor conţine, în mod obligatoriu, prevederi detaliate privind modul de exploatare a acestora în preajma, în timpul şi după trecerea viiturilor.
    În perioadele de ape mari unităţile de gospodărire a apelor pe bazine hidrografice vor putea dispune măsuri operative obligatorii în legătură cu exploatarea lacurilor de acumulare şi barajelor, astfel încît prin exploatarea corelata a lacurilor de acumulare din bazin să se realizeze eficienta maxima, pe ansamblul bazinului, în acţiunea de apărare împotriva inundaţiilor. Unităţile de gospodărire a apelor pe bazine hidrografice sînt singurele organe competente sa dispună astfel de măsuri.


    Articolul 28

    Spre a se evita producerea de calamitati, Consiliul Naţional al Apelor poate dispune inundarea dirijata a unor terenuri dinainte stabilite.
    Despăgubirea celor daunati prin inundarea terenurilor în mod dirijat se aproba prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, la propunerea şi pe baza documentelor întocmite în acest scop de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti.


    Capitolul 4 Proiectarea, executarea, întreţinerea şi exploatarea lucrărilor ce se construiesc pe ape sau au legătură cu apele


    Articolul 29

    În sensul prezentei legi, prin lucrări ce se construiesc pe ape sau au legătură cu apele se înţeleg:
    a) lucrări de reţinere şi acumulare a apei în vederea creării de rezerve de apa pentru perioadele secetoase şi atenuarii viiturilor;
    b) lucrări de folosire a apelor, cu construcţiile şi instalaţiile aferente;
    c) lucrări, construcţii şi instalaţii pentru protecţia calităţii apelor sau care influenţează calitatea apelor;
    d) lucrări pentru dezvoltarea pisciculturii şi asigurarea migratiei pestilor;
    e) lucrări de apărare împotriva acţiunii distructive a apelor;
    f) lucrări, construcţii şi instalaţii care modifica regimul de curgere a apelor;
    g) lucrări, construcţii şi instalaţii ce se executa pe fundul apelor maritime interioare şi al marii teritoriale şi pe platoul continental.


    Articolul 30

    La elaborarea documentaţiilor tehnice pentru lucrările prevăzute la art. 29 se va ţine seama de prevederile schemelor cadru de amenajare a bazinelor hidrografice.
    Pentru fiecare bazin hidrografic se va institui, sub conducerea unui şef de proiect, un colectiv format din specialişti din cadrul organizaţiilor de proiectare care colaborează la elaborarea schemei cadru. Acest colectiv va coordona, în vederea asigurării unităţii de conceptie, elaborarea schemei cadru şi a proiectelor lucrărilor de amenajare a bazinului şi va urmări ca aceste lucrări să se realizeze în concordanta cu prevederile schemei.


    Articolul 31

    Lacurile de acumulare vor fi proiectate ca lucrări cu folosinţă complexa, pentru a avea mai multe funcţiuni, cum sînt apărarea împotriva inundaţiilor, producerea de energie electrica, asigurarea apei pentru irigaţii şi alimentari cu apa, piscicultura, agrement.
    De asemenea, canalele magistrale vor fi amenajate pentru îndeplinirea unor funcţii multiple cum sînt alimentari cu apa, irigaţii, desecări, navigaţie, producere de energie electrica şi pentru a permite dezvoltarea faunei piscicole şi migratia pestilor.


    Articolul 32

    În proiectele de baraje şi de îndiguiri se va prevedea, în mod obligatoriu, regularizarea şi amenajarea albiei în zonele aferente acestor lucrări, astfel încît să se facă posibila valorificarea superioară pentru agricultura a terenurilor din albia majoră.


    Articolul 33

    la stabilirea traseelor şi amplasamentelor lucrărilor de îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri, rectificari şi reprofilari de albii, lucrări de combatere a eroziunii solului, precum şi la amenajarea barajelor şi lacurilor de acumulare, se va urmări evitarea ocupării de terenuri arabile, vii, livezi sau de păduri, precum şi menţinerea posibilităţii de exploatare normală a terenurilor invecinate.
    La stabilirea traseelor canalelor de aductiune şi canalelor de derivatie a apei între bazine se vor folosi condiţiile de teren favorabile oferite de vaile şi depresiunile naturale.
    În cazul extinderii unor lucrări de folosire a apelor sau de protecţie a calităţii acestora, se va avea în vedere folosirea la maximum a terenurilor din perimetrul afectat lucrărilor existente.


    Articolul 34

    Studiile de amplasament pentru lacurile de acumulare, precum şi temele studiilor tehnico-economice sau proiectelor în faza unica pentru baraje, lacuri de acumulare, derivatii şi canale magistrale, îndiguiri, regularizări şi calibrari de albii, se aproba cu acordul prealabil al organului de gospodărire a apelor competent.


    Articolul 35

    Barajele şi lacurile de acumulare se vor proiecta şi executa de unităţi de specialitate.
    Barajele mici de interes local pot fi executate şi de alte unităţi, însă numai cu asistenţa tehnica şi sub controlul permanent al unităţii de specialitate care a elaborat proiectul.


    Articolul 36

    Documentaţiile tehnice ale lucrărilor ce se construiesc pe ape sau au legătură cu apele trebuie să aibă acordul organului de gospodărire a apelor competent. Acordul este necesar şi în caz de modificare sau desfiinţare a lucrărilor existente.


    Articolul 37

    Prin acordul organelor de gospodărire a apelor se va impune beneficiarilor de folosinţe să execute lucrările şi sa ia măsurile necesare pentru a nu stinjeni funcţionarea altor folosinţe ori pentru a preveni producerea de pagube riveranilor; de asemenea, se poate impune ca beneficiarii de folosinţe sa evacueze în amonte de propria lor captare apele epurate.


    Articolul 38

    Lucrările construite pe ape sau care au legătură cu apele, aflate în administrarea dircta, proprietatea sau folosinţă persoanelor juridice sau fizice, pot funcţiona numai pe baza autorizaţiei eliberate de organul de gospodărire a apelor competent; exploatarea şi întreţinerea acestor lucrări trebuie să se facă în bune condiţii şi cu respectarea prevederilor din acordurile şi autorizaţiile eliberate de organele de gospodărire a apelor.


    Articolul 39

    În cazul în care lucrările construite pe ape sau avînd legătură cu apele sînt folosite de un singur beneficiar, obligaţia de exploatare şi întreţinere va fi în sarcina acestuia.
    În situaţia în care lucrările interesează mai mulţi beneficiari, întreţinerea şi exploatarea se vor face, după caz, de beneficiarul principal, de fiecare beneficiar pentru partea de lucrări aferentă, de beneficiari în comun, de organele de gospodărire a apelor sau de alte organizaţii specializate, conform celor stabilite prin actul de aprobare a lucrării sau la emiterea autorizaţiei prevăzute la art. 38.


    Articolul 40

    Exploatarea barajelor şi lacurilor de acumulare se va face pe bază de regulamente, care detaliază şi concretizează, ţinînd seama de parametrii constructivi şi funcţionali ai lucrărilor, condiţiile generale cu privire la exploatarea barajelor şi lacurilor de acumulare, care se aproba prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, pe baza normelor stabilite prin lege.
    Regulamentele de exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare se emit, pentru fiecare lucrare în parte, de către unitatea care o are în administrare directa, cu acordul organului de gospodărire a apelor competent.


    Articolul 41

    Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti care au în subordine unităţi deţinătoare de lucrări hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol vieţi omeneşti şi bunuri sînt obligate sa organizeze activitatea de supraveghere a comportării în timp a acestor lucrări.
    Coordonarea activităţii de supraveghere se asigura în cadrul organelor centrale, consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, de către comisii de supraveghere a comportării lucrărilor hidrotehnice. Comisiile de supraveghere a comportării lucrărilor hidrotehnice de la consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor coordona şi activitatea de supraveghere a lucrărilor hidrotehnice aparţinînd organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti.
    Coordonarea activităţii de supraveghere a comportării lucrărilor hidrotehnice de importanţa deosebită se asigura de comisia centrala de supraveghere a comportării lucrărilor hidrotehnice de pe lîngă Consiliul Naţional al Apelor.
    Lista lucrărilor hidrotehnice de importanţa deosebită, componenta şi atribuţiile comisiei centrale, precum şi regulamentul cadru de funcţionare a comisiilor de supraveghere a comportării lucrărilor hidrotehnice, se aproba de Consiliul de Miniştri.


    Articolul 42

    Lucrările prevăzute la art. 29 care nu se mai folosesc vor fi desfiinţate de cei ce le au în administrare directa, numai cu aprobarea sau la dispoziţia organului de gospodărire a apelor competent.


    Articolul 43

    Cercetarea proceselor de epurare a apelor uzate şi proiectarea instalaţiilor corespunzătoare vor fi organizate în mod unitar de Ministerul Industriei Chimice.


    Capitolul 5 Organele de gospodărire a apelor


    Articolul 44

    Organe de gospodărire a apelor, în înţelesul prezentei legi, sînt:
    a) Consiliul Naţional al Apelor, organ central al administraţiei de stat;
    b) unităţile de gospodărire a apelor pe bazine hidrografice, în subordinea Consiliului Naţional al Apelor;
    c) unităţile judeţene de gospodărire a apelor, organe locale de specialitate ale administraţiei de stat, subordonate Consiliului Naţional al Apelor şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene.
    Organizarea şi funcţionarea organelor de gospodărire a apelor prevăzute la lit. a) şi b) din alineatul precedent se stabilesc prin lege.


    Articolul 45

    În vederea infaptuirii politicii partidului şi statului în domeniul apelor şi în calitate de organ de conceptie, sinteza, coordonare şi control în acest domeniu, Consiliul Naţional al Apelor:
    a) elaborează studii de fundamentare a politicii şi orientarilor de baza în domeniul apelor şi întocmeşte schemele cadru de amenajare a bazinelor hidrografice şi programe cu privire la valorificarea şi protejarea, resurselor de apa;
    b) elaborează, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, în condiţiile legii, proiectele planurilor cincinale şi anuale referitoare la lucrările de amenajare a cursurilor de apa şi la lucrările necesare pentru protecţia calităţii apelor;
    c) răspunde de modul în care sînt administrate toate apele tarii şi de desfăşurarea într-o conceptie unitară a activităţii de amenajare, folosire şi protecţie a acestora;
    d) îndrumă, coordonează şi controlează, din punct de vedere al gospodăririi apelor, activităţile legate de realizarea lucrărilor pentru conservarea şi asigurarea apei necesare populaţiei şi economiei, de folosirea apei şi evacuarea apelor uzate, de apărarea împotriva inundaţiilor.


    Articolul 46

    Unitatea pe bazin hidrografic are în administrare directa apele din ansamblul bazinului şi asigura gospodărirea într-o conceptie unitară a acestora, raspunzind de cunoaşterea situaţiei hidrometeorologice, de îndrumarea, reglementarea şi controlul folosirii şi protecţiei apelor, precum şi de coordonarea exploatării lacurilor de acumulare şi a activităţii de apărare împotriva inundaţiilor, pe întregul bazin hidrografic.


    Articolul 47

    Unitatea judeteana de gospodărire a apelor supraveghează starea reţelei hidrografice, efectuează întreţinerea curenta şi coordonează realizarea celorlalte lucrări de întreţinere a albiilor, realizează lucrări cu caracter local pentru amenajarea cursurilor de apa, controlează modul de folosire a apelor, precum şi instalaţiile de prelevare şi epurare a apelor şi organizează, din punct de vedere tehnic, activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, în cuprinsul judeţului.
    Unitatea judeteana de gospodărire a apelor acorda asistenţa tehnica de specialitate, în problemele ce formează obiectul atribuţiilor sale, comitetelor executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale: împreună cu organele ministerelor şi celorlalte organe centrale şi locale, de resort, acorda asistenţa tehnica de specialitate unităţilor economice, de stat şi cooperatiste, de pe raza judeţului.


    Articolul 48

    Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti răspund de întreţinerea cursurilor de apa, de amenajarea apelor de interes local şi de apărarea împotriva inundaţiilor. De asemenea, răspund, împreună cu organele centrale care au în subordine unităţi care evacueaza ape uzate, de prevenirea poluarii apelor de către aceste unităţi.


    Articolul 49

    În vederea cunoaşterii resurselor de apa, a regimului şi calităţii acestora, Consiliul Naţional al Apelor organizează păstrarea şi prelucrarea datelor meteorologice, hidrologice, hidrogeologice şi a datelor cu privire la calitatea apelor, obţinute pe baza observaţiilor, măsurătorilor şi studiilor efectuate de unităţile de specialitate proprii şi ale altor ministere sau organe centrale. Organizarea şi păstrarea fondului de date hidrogeologice pentru apele subterane de adîncime sînt supuse regimului stabilit de dispoziţiile legale pentru lucrările geologice.


    Articolul 50

    În vederea folosirii rationale a resurselor de apa, Consiliul Naţional al Apelor va stabili, cu consultarea ministerelor şi celorlalte organe centrale interesate, norme de consum de apa.
    De asemenea, în vederea asigurării protecţiei apelor, Consiliul Naţional al Apelor va stabili norme tehnice cu privire la calitatea apelor şi, împreună cu Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, va coordona activitatea de cercetare în domeniul epurarii apelor uzate.


    Articolul 51

    În scopul exercitării controlului în domeniul gospodăririi apelor, în cadrul Consiliului Naţional al Apelor funcţionează Inspecţia de stat a apelor. Organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de stat a apelor se stabilesc prin lege.


    Articolul 52

    Organele de gospodărire a apelor întocmesc şi ţin la zi cadastrul general al apelor şi evidenta drepturilor de folosinţă a apelor, atribuite.


    Articolul 53

    Pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, personalul organelor de gospodărire a apelor, în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, are dreptul:
    a) de acces la ape, în zonele din lungul apelor, precum şi în unităţi şi instituţii, potrivit cu prevederile legii;
    b) de a controla lucrările construite pe ape sau avînd legătură cu apele;
    c) de a preleva probe de apa şi de a examina la unităţile controlate, în condiţiile prevăzute de lege, orice date sau documentaţii necesare controlului; conducerile unităţilor controlate sînt obligate sa dea toate informaţiile necesare efectuării controlului;
    d) de a da dispoziţii obligatorii unităţilor controlate pentru luarea măsurilor necesare în vederea inlaturarii deficienţelor constatate.


    Articolul 54

    Pentru serviciile prestate în domeniul gospodăririi apelor de către organizaţiile socialiste se aplică tarife.
    Organele de gospodărire a apelor sînt în drept a percepe taxe, stabilite potrivit legii, pentru folosirea apei şi pentru evacuarea în apele de suprafaţa şi subterane a apelor uzate.


    Articolul 55

    Conţinutul documentaţiilor tehnice necesare pentru obţinerea acordurilor şi autorizaţiilor prevăzute în prezenta lege a fi eliberate de organele de gospodărire a apelor, procedura şi competentele de emitere în funcţie de importanţa folosintelor de apa sau a lucrărilor, precum şi cazurile în care aceste acorduri sau autorizaţii îşi pierd valabilitatea, pot fi modificate, suspendate sau retrase, se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.


    Capitolul 6 Sancţiuni


    Articolul 56

    Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.


    Articolul 57

    Constituie infracţiuni următoarele fapte:
    a) evacuarea, aruncarea sau injectarea, în apele de suprafaţa sau subterane, în apele maritime interioare sau în apele marii teritoriale, de ape uzate, deşeuri, reziduuri sau produse de orice fel, care conţin substanţe în stare solida, lichidă sau gazoasa, bacterii sau microbi, în cantităţi şi concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facindu-o astfel dăunătoare pentru sănătatea şi integritatea corporală a persoanelor, viaţa animalelor, producţia agricolă sau industriala, ori fondul piscicol;
    b) executarea de lucrări pe ape sau avînd legătură cu apele, modificarea sau extinderea unor astfel de lucrări, fără acordul organului de gospodărire a apelor competent sau cu încălcarea condiţiilor prevăzute în acest acord, precum şi executarea de lucrări noi de alimentare cu apa, inclusiv dezvoltarea capacităţilor existente, fără realizarea sau extinderea corespunzătoare a reţelelor de canalizare şi a statiilor şi instalaţiilor de epurare a apelor, dacă prin aceasta se creează un pericol pentru populaţie ori s-ar putea produce o paguba avutului obştesc;
    c) darea în exploatare de unităţi noi sau dezvoltarea unităţilor existente, darea în folosinţă a ansamblurilor de locuinţe, folosirea la unităţile existente a unor tehnologii de producţie modificate, fără punerea în funcţiune concomitenta a statiilor şi instalaţiilor de epurare ori fără realizarea altor lucrări şi măsuri care să asigure epurarea apelor uzate evacuate, potrivit prevederilor acordului organului de gospodărire a apelor competent;
    d) autorizarea lucrărilor care se construiesc pe ape sau au legătură cu apele, fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru prevenirea poluarii apelor.
    Infracţiunea prevăzută la lit. a) se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 3.000 la 10.000 lei, iar infracţiunile prevăzute la lit. b), c) şi d) se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 5.000 la 15.000 lei.


    Articolul 58

    Faptele prevăzute în art. 57, dacă au cauzat o tulburare bunului mers al unei organizaţii din cele prevăzute la art. 145 din Codul penal sau o paguba avutului obştesc, se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani.
    Dacă faptele au avut ca urmare o perturbare deosebit de grava a activităţii unei organizaţii ori au produs o paguba importanţa economiei naţionale, pedeapsa este închisoare de la 5 la 15 ani, interzicerea unor drepturi şi confiscarea parţială a averii.


    Articolul 59

    Săvîrşirea din culpa a faptei prevăzute în art. 57 lit. a) se pedepseşte cu închisoare de la o luna la 6 luni sau cu amendă de la 2.000 la 5.000 lei, iar a faptelor prevăzute la lit. b), c) şi d) din acelaşi articol se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă de la 2.000 la 7.000 lei.
    Dacă fapta a avut vreuna dintre consecinţele arătate în art. 58 alin. 1, pedeapsa este închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda de la 3.000 la 15.000 lei, iar dacă a avut vreuna dintre consecinţele arătate în art. 58 alin. 2, pedeapsa este închisoare de la 2 la 10 ani.


    Articolul 60

    Atentatul savirsit contra unei colectivităţi prin otrăviri în masa, provocare de epidemii, sau de alte consecinţe deosebit de grave, ca urmare a otravirii sau infectarii apei, de natura sa slăbească puterea de stat, se pedepseşte, potrivit art. 161 din Codul penal, cu moartea şi confiscarea totală a averii sau cu închisoare de la 15 la 20 de ani, interzicerea unor drepturi şi confiscarea parţială a averii.
    Tentativa se pedepseşte.


    Articolul 61

    Este competent sa întocmească acte de constatare a infracţiunilor prevăzute la art. 57-59 şi personalul organelor de gospodărire a apelor, anume desemnat de către preşedintele Consiliului Naţional al Apelor.


    Articolul 62

    Contravenţiile la normele privind gospodărirea apelor, sancţiunile contravenţionale şi personalul organizaţiilor socialiste competent să constate şi să aplice sancţiunile se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. Sancţiunile contravenţionale pot fi aplicate şi persoanelor juridice.


    Capitolul 7 Dispoziţii tranzitorii şi finale


    Articolul 63

    Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care au în subordine unităţi ce exploatează baraje cu capacităţi insuficiente pentru evacuarea debitelor mari, vor asigura completarea acestor capacităţi, pe baza unui program pe care îl vor întocmi cu acordul Consiliului Naţional al Apelor şi îl vor supune spre aprobare Consiliului de Miniştri în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
    Organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti care au în exploatare asemenea baraje vor asigura completarea acestora pe baza unui program definitivat, cu acordul unităţilor judeţene de gospodărire a apelor, în termenul prevăzut la alineatul precedent.


    Articolul 64

    Consiliul Naţional al Apelor, împreună cu ministerele, celelalte organe centrale şi cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti interesate, în colaborare cu Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, va elabora un program pentru realizarea ori completarea statiilor sau instalaţiilor de epurare a apelor uzate de la centrele populate şi de la unităţile care evacueaza astfel de ape, în cazul în care nu au staţii sau instalaţii de epurare ori capacitatea acestora este insuficienta. Programul va fi supus aprobării Consiliului de Miniştri în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.


    Articolul 65

    Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Pe aceeaşi dată Legea nr. 5/1972 privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România se abroga.
    ----------------