REGULAMENT din 1 noiembrie 1923
pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati
EMITENT
  • MINISTERUL DE INTERNE
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 172 din 1 noiembrie 1923




    Capitolul 1 Dispoziţiuni generale

    § 1. - Dobândirea naţionalităţii române


    Articolul 1

    Naţionalitatea română fiind recunoscută de plin drept şi fără nici o formalitate, persoanelor prevăzute prin tractatele de pace şi prin anexele lor, prezentul regulament stabileşte modul cum se constata existenta condiţiunilor cerute pentru dobândirea de plin drept a acestei naţionalitati precum şi pentru pierderea naţionalităţii române prin efectul dispoziţiunilor acelor tractate şi anexe.
    Lucrările se vor face pe baza prescripţiunilor din tractate şi a legiuirilor existente în momentul punerii în vigoare a tractatelor. Pe baza acestor lucrări se vor forma liste pe comune de persoanele cari au obţinut naţionalitatea română pe baza tractatelor de pace.


    Articolul 2

    Sînt consideraţi ca supuşi români de plin drept şi fără nici o formalitate, în sensul dispoziţiilor tractatelor în vigoare:
    a) Persoanele care aveau indigenatul (apartinenta) în vreuna din comunele din: Transilvania, Banat, Crisana, Satmar şi Maramures precum şi din Bucovina la data intrării în vigoare a tractatelor.
    Prin indigenat se înţelege apartinerea la o comuna, dobandita în conformitate cu legile ungare sau austriace.
    b) Persoanele de naţionalitate austriaca, ungara sau rusa, cari, deşi nedomiciliate la data punerii în vigoare a tractatelor pe teritorii azi române, însă sînt născute pe acele teritorii din părinţi domiciliaţi acolo.
    Prin domiciliul părinţilor se înţelege pentru Bucovina sau Transilvania, Banat, Crisana, Satmar şi Maramures indigenatul comunal, definit în alineatul a, iar pentru Basarabia domiciliul administrativ definit mai jos;
    c) Supusii fostului imperiu al Rusiei, stabiliţi pe teritoriul Basarabiei, adică acei cari potrivit legilor ruse, aveau domiciliul administrativ în Basarabia la data de 27 Martie 1918.
    Prin domiciliul administrativ, după legiuirile ruse, se înţelege locul unde persoana îşi are aşezarea stabilă sau chiar instalatia casnica determinata de funcţiunea, profesiunea, ocupatiunea permanenta sau de proprietăţi imobiliare cu condiţiunea de a fi înscrisă acolo în registrele clasei din care făcea parte, sau în registrele autorităţilor din Basarabia competente în trecut pentru liberarea de paşapoarte interne sau externe, în listele de sortari sau în listele mitricale;
    d) Supusii austriaci şi ungari, precum şi persoanele fără nici o naţionalitate (heimatlos) care aveau la punerea în vigoare a tractatelor domiciliul în actualul teritoriu al României.
    Domiciliul pentru teritoriile alipite, se stabileşte în modul arătat la punctul b, alin. II;
    e) Românii de origina din teritoriile fostei monarhii austro-ungare atribuite astăzi statelor mostenitoare (Regatul sarb-croato-sloven: Cehoslovacia, Polonia, Italia, Austria şi Ungaria), precum şi Românii de origina din teritoriile fostului imperiu rus cari potrivit tractatelor, vor fi făcut opţiune pentru naţionalitatea română înaintea autorităţilor locale din aceste tari sau înaintea oricărei autorităţi române.


    Articolul 3

    Evreii locuind pe unul din teritoriile României la data punerii în vigoare a tractatelor şi cari nu se pot prevala de nici o naţionalitate, îşi vor regula drepturile în conformitate cu dispoziţiunile art. 133 din Constituţie.


    Articolul 4

    Dobândirea naţionalităţii române în condiţiunile prevăzute mai sus, de către soţ şi părinte, atrage după sine obţinerea acelei naţionalitati pentru sotia şi copiii aflaţi sub puterea părintească.


    Articolul 5

    Naţionalitatea română se dobîndeşte de plin drept prin singurul fapt al naşterii pe teritoriul român, de orice persoană care nu se poate prevala de o alta naţionalitate de naştere.

    § 2. - Pierderea naţionalităţii române prin efectul opţiunii


    Articolul 6

    Persoanele mai în vîrsta de 18 ani cari au pierdut naţionalitatea lor austriaca, ungara sau rusa şi au dobîndit de plin drept naţionalitatea română, conform tractatelor şi conventiunilor, au facultatea de a opta în termenele prevăzute de tractate şi convenţiuni pentru orice naţionalitate le-ar fi deschisă prin acele tractate şi convenţiuni.


    Articolul 7

    Persoanele mai mari de 18 ani prevăzute în alin. b al art. 2, foste supuse austriace sau ungare au dreptul sa renunţe la naţionalitatea română printr-o declaraţiune facuta înaintea autorităţilor locale străine, sau a celor române din ţara unde locuesc. În acest caz ele vor inceta de a mai fi socotite ca supuşi români.
    Declaraţiunile de renunţare la naţionalitatea română, făcute după 27 Martie 1918, sau cari se vor face în viitor de foştii supuşi rusi mai mari de 18 ani din categoria prevăzută în alin. b al art. 2 produc toate efectele legale în privinta naţionalităţii lor.


    Articolul 8

    Toţi cei cari vor fi exercitat dreptul de opţiune pentru o naţionalitate străină sînt obligaţi, conform tractatelor, ca în cursul celor 12 luni următoare datei opţiunii să-şi strămute domiciliul în Statul în favoarea căruia au optat.
    Autorităţile administrative şi poliţieneşti sînt ţinute sa ia toate măsurile pentru stricta executare a acestor dispoziţiuni.
    Persoanele de mai sus vor putea să-şi ridice bunurile lor mobile de orice natura, fără a fi impuse pentru aceasta la vre-o taxa de ieşire.
    Aceste persoane sînt obligate ca în timpul ce mai petrec în ţara după opţiune să se conformeze legilor şi regulamentelor relative la străini.


    Articolul 9

    Persoanele cari au avut indigenatul (apartinenta) pe un teritoriu fost sub suveranitatea Statului român, dar care teritoriu ulterior, prin efectul tractatelor de pace, a fost trecut altui Stat, pierd naţionalitatea română din momentul retrocedarii.
    Dacă însă acele persoane înainte de aceasta retrocedare îşi vor fi mutat de fapt şi domiciliul lor pe un teritoriu făcînd parte azi din Regatul României, îşi păstrează naţionalitatea română.

    § 3. - Dispoziţiuni comune paragrafelor precedente


    Articolul 10

    Opţiunea sau renunţarea poate rezultă fie dintr-o declaraţiune formala, fie din unele fapte concludente.


    Articolul 11

    Opţiunea precum şi renunţarea formala rezultă dintr-o declaraţiune scrisă sau verbală. Prefectura de judeţ sau de poliţie în circumscripţia căreia persoana are reşedinţa de fapt este singura autoritate competentă sa primească în viitor declaraţiile formale de opţiune.
    Autoritatea care primeşte declaraţiunea de opţiune sau renunţare scrisă va verifica identitatea declarantului, menţionând pe declaraţie actele de identitate prezentate, iar pentru declaraţiunea de opţiune verbală va încheia proces-verbal în faţa a doi martori cunoscuţi, cari vor semna împreună cu declarantul dacă acesta ştie carte.
    Autorităţile cari primesc declaraţiuni de opţiune vor libera adeverinte de primirea lor sau de întocmirea unor asemenea procese-verbale.


    Articolul 12

    Opţiunea pentru o naţionalitate străină sau renunţarea la cea română rezultă din:
    a) Înscrierea în listele electorale pentru Parlament, comuna, judeţ sau altele asemenea dintr-un Stat străin, urmată de exercitarea dreptului de vot;
    b) Primirea unei funcţiuni sau intrarea în armata altui Stat fără învoirea guvernului român.
    Aceasta opţiune mai poate rezultă din orice împrejurări cari ar invedera aceasta hotărîre, precum:
    1. Folosinţă unui pasaport străin sau unui alt act similar, afară de cazul că nu se putea obţine un pasaport român.
    2. Orice declaraţiune facuta pentru a obţine repatrierea din România.


    Articolul 13

    Opţiunea sau renunţarea soţului atrage după sine pe aceea a sotiei, iar opţiunea şi renunţarea părinţilor atrage după sine pe aceea a copiilor mai mici de 18 ani.
    Opţiunea şi renunţarea pentru minorul fără părinţi aflat sub tutela se va face de tutor.


    Articolul 14

    Declaraţiunea de optare sau renunţare este definitivă. Odată facuta, ea nu mai poate fi retrasă.
    Se exceptează opţiunea sau renunţarea pentru persoanele prevăzute în articolul precedent dacă dobîndesc dreptul de a opta sau renunţa în numele lor propriu mai înainte de expirarea termenelor fixate prin tractate.


    Articolul 15

    Dispoziţiunile articolelor 9, 10, 11, 12 şi 13 privesc opţiunile sau renunţările făcute după intrarea în vigoare a tractatelor şi anexelor lor.


    Articolul 16

    Opţiunile făcute înainte de punerea în vigoare a tractatelor, fie ca au rezultat dintr-o declaraţiune formala facuta în conformitate cu dispoziţiunile în vigoare, fie din fapte concludente de natura celor menţionate în articolul 12, sînt valabile şi au ca efect pierderea naţionalităţii române.


    Articolul 17

    Autorităţile cari au primit declaraţiuni de opţiune pentru o naţionalitate străină, precum şi de renunţare la naţionalitatea română, făcute de persoane născute pe teritoriul actual al tarii, sînt obligate sa anunţe despre aceasta primăriile comunelor unde s-au născut acele persoane. Pe declaraţiunea de opţiune sau de renunţare ori pe procesul-verbal se va nota numărul şi data adresei cu care s-a făcut comunicarea.
    Primăriile vor lua măsuri ca pe marginea filei unde este înscrisă naşterea să se noteze declaraţiunea.
    În părţile tarii unde oficiul de stare civilă este de competenţa autorităţilor religioase, acestea sînt datoare să facă menţiunea pe actul de naştere respectiv după cererea primăriei.
    Se interzice eliberarea oricărui extract depe actul de naştere în care nu s-ar menţiona declaraţiunea notată.


    Articolul 18

    Toate declaraţiunile de opţiune sau renunţare vor fi înaintate ministerului de interne de către autorităţile cari le-au primit.
    Tablouri de persoanele cari au optat pentru o alta naţionalitate vor fi de urgenta întocmite şi înaintate prin ministerul afacerilor străine guvernelor Statelor în favoarea cărora s-a optat.


    Capitolul 2 Constatarea naţionalităţii

    § 1. - Formarea listelor pe comune de către organele administrative


    Articolul 19

    Constatarea persoanelor cari au dobîndit de plin drept naţionalitatea română în condiţiunile prevăzute în tractatele de pace şi anexele lor şi formarea - pe comune - a listelor cari cuprind aceste persoane se va face în toată ţara în prima instanţa de către administraţie, iar în a doua instanţa de către o comisiune mixtă centrala care va funcţiona la Bucureşti.


    Articolul 20

    Autoritatea administrativă însărcinată cu alcătuirea listelor pe comune se determina astfel:
    a) În vechiul regat: primării oraşelor resedinte de judeţ şi administratorii de plasi;
    b) În Transilvania, Banat, Crisana, Satmar şi Maramures: autorităţile administrative de prima instanţa (primpretorii şi primării municipiilor şi ai oraşelor cu consiliu);
    c) În Bucovina: autorităţile administrative de prima instanţa (prefectii de judeţe şi primarul oraşului Cernauti);
    d) În Basarabia: comisiuni compuse în oraşele resedinte de judeţ din primar şi şeful poliţiei, iar în restul Basarabiei din subprefect şi comandantul companiei de jandarmi.
    Funcţionarii autorităţilor administrative prevăzute în prezentul articol vor face lucrările de biurou.


    Articolul 21

    Lucrarea administrativă se va face în conformitate cu prevederile articolelor 22, 23 şi 24 pentru teritoriile alipite şi acelea ale articolului 25 pentru vechiul regat.


    Articolul 22

    În teritoriile alipite lucrarea va începe prin întocmirea unor liste pregătitoare după normele ce urmează:
    Primării tuturor oraşelor şi comunelor din aceste teritorii, în termen de 30 zile dela publicarea în "Monitorul Oficial" a prezentului regulament, vor forma liste pregătitoare după formularul anexat la instrucţiuni.
    În liste vor fi înscrişi toţi locuitorii comunelor cari au dobîndit de drept naţionalitatea română în baza tractatelor de pace şi anexele lor.
    În dreptul fiecărei persoane se vor indica membrii familiei care obţin de drept naţionalitatea sa conform art. 4 din regulament.
    Nu vor fi trecute în nici un caz în liste persoanele cari au pierdut naţionalitatea română prin efectul opţiunii sau renunţării, în conformitate cu art. 6 - 18 din regulament.
    De asemenea nu vor fi trecute în liste persoanele cari pe baza tractatelor au dobîndit de drept, în acelaşi timp, în afară de cetăţenia română şi cetăţenia altuia dintre statele succesoare imperiului austro-ungar şi imperiului rus.
    Listele vor fi afişate la primărie îndată după întocmirea lor. Operaţiunea afişării se va constata printr-un proces-verbal dresat de primarul comunei.
    Listele vor sta afişate cel puţin 30 zile.
    Orice persoană va putea cere noi înscrieri, stergeri sau rectificari după aceste liste, adresand în scris contestaţiile lor primarului comunei.
    După terminarea alcătuirii listelor de către administraţii, contestaţiunile se adresează sub forma de apeluri către comisiunea mixtă centrala.
    Apelurile se predau primarului care procede cu ele conform art. 26.


    Articolul 23

    După întocmirea listelor pregătitoare se va lucra după următoarele norme:
    a) Funcţionarii administrativi însărcinaţi cu lucrarea se vor transporta după un itinerar de mai înainte stabilit, în fiecare comuna şi vor lucra acolo în zilele, orele şi ordinea pe care prealabil le vor aduce la cunoştinţa locuitorilor prin publicaţiuni făcute de primăriile respective după obiceiurile locale;
    b) Primarul comunei le va pune la dispoziţie listele afişate precum şi contestaţiile primite. El va putea prezenta în scris în acelaşi timp, sub forme de note, referat sau memoriu, pe însăşi lucrările lui sau separat, orice observatiune ar avea de făcut asupra contestaţiilor;
    c) Se va examina mai intaiu toate contestaţiile ivite, dându-se deciziuni motivate asupra fiecăreia. Apoi se va proceda la verificarea listelor întocmite de primar. În acest scop se vor cerceta registrele şi actele aflate în arhiva primăriei sau cari se vor obţine de la alte autorităţi, stabilindu-se astfel situaţia fiecărei persoane care a dobîndit de drept naţionalitatea română pe baza tractatelor şi anexelor lor;
    d) Se va lucra fără citarea părţilor, iar dacă va fi nevoie de unele lămuriri, se va putea chema şi asculta părţile interesate sau cari au oarecare cunoştinţa şi pe foştii sau actualii funcţionari comunali sau administrativi din localitate. Se vor lua note scurte şi se vor putea opri la dosar actele originale sau copii certificate de parte şi vizate de funcţionarul administrativ;
    e) Situaţia persoanelor cari au dobîndit de drept, în acelaşi timp, mai multe cetăţenii, între cari şi cetăţenia română, se va examina numai de comisiunea mixtă centrala. Actele persoanelor cari intră în această categorie se vor inainta acelei comisiuni prin îngrijirea autorităţilor administrative;
    f) Lucrările se vor termina în fiecare comuna prin încheierea unui proces-verbal, în care se vor trece toate persoanele constatate ca au obţinut de drept naţionalitatea română. Procesul-verbal va fi semnat şi de primarul comunei.
    Sub îngrijirea funcţionarilor administrativi însărcinaţi cu lucrarea se va forma în fiecare comuna un registru de persoanele a căror naţionalitate română a fost constatată. În acest registru se vor trece toate persoanele cuprinse în procesul-verbal. Aranjarea lor se va face pe cap de familie, sotia trecandu-se în rubrica soţului şi copiii minori în acea a părinţilor.
    Registrul se va verifica şi viza de funcţionarul administrativ şi va fi remis primarului împreună cu arhiva lucrărilor relative, sub luare de dovada. Dovada şi originalul procesului-verbal de persoanele constatate se vor inainta ministerului de interne prin prefectul de judeţ;
    g) Primarul va tine registrele la dispoziţia locuitorilor în orele de cancelarie spre a-l consulta. Imediat după primirea registrelor, primarul va anunta prin afişare pe locuitori ca registrul le sta la dispoziţie. Afisul se va menţine în vederea publicului timp de 30 zile. Operaţiunea se va constata printr-un proces-verbal dresat de primar, în dublu exemplar.


    Articolul 24

    În Basarabia conducerea lucrărilor o are subprefectul. Hotărîrile se iau numai cînd ambii membri ai comisiunii sînt de acord. În caz de divergenta, fiecare formează un memoriu şi subprefectul înaintează imediat ambele memorii şi actele relative, prin prefectura judeţului, la comisiunea mixtă centrala.


    Articolul 25

    În vechiul regat lucrarea se va face în oraşele resedinte la primărie, iar în restul tarii la administraţiile de plasa, după următoarele norme:
    a) Foştii supuşi austriaci sau unguri precum şi străinii fără nici o naţionalitate (heimatlos) cari întrunesc condiţiunile prescrise prin art. II punctul d, al prezentului regulament, pentru dobândirea naţionalităţii române de plin drept, vor adresa autorităţii determinate la art. 20 în a carei circumscripţie domiciliază, cererea de înscriere în liste insotind-o de toate actele necesare;
    b) Examinarea cererilor se va face fără citarea părţilor. Numai dacă va fi nevoie de unele lămuriri, se va putea chema şi asculta părţile interesate şi pe foştii sau actualii funcţionari comunali sau administrativi din localitate şi în cazuri importante pe orice persoană care ar avea oare cari cunoştinţe. Se va putea cere şi cerceta registrele şi actele aflate în arhivele primăriilor sau ale altor autorităţi, stabilind astfel situaţia fiecărei persoane care are dobandita de drept naţionalitatea română pe baza tractatelor şi anexelor lor. Se vor lua note şi se vor putea opri la dosar actele originale sau, la cererea părţilor, copii certificate de parte şi vizate;
    c) Se va lucra în zilele, orele şi ordinea ce se va fixa şi afişa de mai înainte în localul autorităţii;
    d) Lucrările se vor termina pentru fiecare comuna prin încheierea unui proces-verbal în care se vor trece toate persoanele din comuna constatate ca au obţinut de drept naţionalitatea română.
    Procesul-verbal va fi semnat şi de primarul comunei. Se va forma în fiecare comuna un registru de persoane a căror naţionalitate română a fost constatată. În acest registru se vor trece toate persoanele cuprinse în procesul-verbal.
    Înscrierea lor se va face pe cap de familie, sotia trecandu-se în rubrica soţului şi copiii minori în acea a părinţilor. Registrul se va verifica şi viza de funcţionarul administrativ însărcinat cu lucrarea şi va fi remis primarului împreună cu partea respectiva din arhiva, sub luare de dovada. Dovada şi originalul procesului-verbal de persoanele constatate se vor inainta ministerului de interne prin prefectura judeţului.
    e) Primarul va tine registrele la dispoziţia locuitorilor în orele de cancelarie. Imediat după primirea registrului, primarul va anunta pe locuitori prin afişare, ca registrul le sta la dispoziţie spre a-l cerceta. Afisul se va menţine în vederea publicului timp de 30 zile. Operaţiunea se va constata printr-un proces-verbal dresat de primar, în dublu exemplar.


    Articolul 26

    Orice persoană nemultumita pentru ca a fost admisă, omisa sau respinsă înscrierea în liste, a sa sau a altora, va putea face apel la comisiunea mixtă centrala în termen de 30 zile libere dela afişarea listelor în comune, cerând fie înscrierea sa sau a alteia omisa sau respinsă de comisia locală, fie stergeri de pe aceste liste.
    Acelaşi drept îl are şi ministerul de interne.
    Apelul se depune la primăria locală, care îl va inainta prin filiera normală ministerului de interne, spre a-l supune comisiunii mixte centrale.
    Primarul va alătură la actele comisiunii copii certificate depe orice acte din arhiva primăriei în legătură cu cauza.
    Atît primarul cat şi orice autoritate intermediara pot face observatiuni odată cu transmiterea dosarului sub forma de note, referat sau memorii scurte.
    Nu este permis să se retina dosarul la vreo autoritate mai mult de trei zile dela data înregistrării.


    Articolul 27

    Înscrierea în listele comunale de naţionalitate este definitivă pentru persoanele în privinta cărora nu s-a făcut apel la comisiunea mixtă centrala.
    Se exceptează cazurile în cari s-ar găsi în urma acte importante cari nu au fost examinate la formarea listelor, sau s-ar descoperi ca actele pe baza cărora s-a făcut înscrierea nu corespund adevărului.
    Ministerul de interne precum şi orice cetăţean român vor putea inainta comisiunii mixte centrale, pe baza aliniatului precedent, cereri pentru revizuirea inscrierilor în liste, alăturând şi actele pe cari le bazează.


    Articolul 28

    Persoanele a căror situaţiune nu a fost examinata de către autorităţile administrative de prima instanţa nu pierd prin aceasta drepturile lor la naţionalitatea română pe care le vor putea valorifica în urma în faţa comisiunii mixte centrale conform art. 32, alin. 5.


    Articolul 29

    Lucrările administrative vor fi terminate pentru teritoriile alipite în termen de cel mult 4 luni dela publicarea în "Monitorul Oficial" a prezentului regulament, iar pentru vechiul regat în termen de cel mult 2 luni dela aceeaşi dată.

    § 2. - Comisiunea mixtă centrala


    Articolul 30

    Se instituie pe lîngă ministerul de interne o comisiune mixtă centrala compusa din 3 membri, dintre cari un membru al Înaltei Curţi de casaţie din activitate sau onorific, desemnat de ministerul de justiţie, ca preşedinte, un membru al consiliului permanent administrativ, desemnat de ministerul de interne, precum şi un membru delegat de ministerul afacerilor străine, dintre membrii consiliului consultativ al acestui departament.
    Odată cu numirea membrilor arătaţi mai sus, se va mai desemna de ministerele respective şi câte un supleant indeplinind aceleaşi condiţiuni pentru cazurile de lipsa a titularului.
    Secretarul consiliului permanent administrativ va îndeplini funcţiunea de secretar al comisiunii.


    Articolul 31

    Deciziunile comisiunii se iau cu majoritatea membrilor ce o compun.
    Comisiunea va putea lucra şi cu 2 membri, fiind însă neapărat de faţa preşedintele. În caz de divergenta, judecata va fi amânată pentru o alta zi cînd comisiunea va lucra în complet.


    Articolul 32

    Comisiunea va avea cadere:
    1. A decide în prima şi ultima instanţa asupra cetateniei române persoanelor cari au dobîndit de drept, pe baza tractatelor, în acelaşi timp şi cetăţenia română şi alta cetăţenie.
    2. A rezolva definitiv apelurile relative la listele comunale de naţionalitate formate de autorităţile administrative şi divergenţele ivite în sanul comisiunilor care lucrează în Basarabia, în cazul art. 24 din acest regulament.
    3. A decide asupra cererilor de revizuirea inscrierilor în listele comunale de naţionalitate, făcute pe baza art. 27 din regulament.
    4. A constata naţionalitatea persoanelor prevăzute în cazul art. 9 cum şi a verifica toate opţiunile deduse din faptele arătate în art. 12.
    5. A completa după terminarea lucrărilor administrative listele definitive de naţionalitate, prin înscrierea persoanelor care, deşi au obţinut naţionalitatea română de plin drept, pe baza tractatelor, nu au fost avute în vedere la formarea listelor comunale din diverse cauze.
    6. A verifica în caz de indoiala sau de nevoie conţinutul diverselor acte de naţionalitate utilizate înaintea oricărei autorităţi.
    7. A dă aviz şi consultatiune în orice chestiune în legătură cu stabilirea naţionalităţii pe baza prezentului regulament.
    8. A se pronunţa asupra cererilor de revizuire în cazurile prevăzute în art. 35.


    Articolul 33

    Cauzele vor fi cercetate şi rezolvate în termen de 30 zile socotite dela data primirei şi înregistrării lor.
    Aceasta cercetare se va face fără citarea părţilor, numai pe temeiul actelor din dosar, a motivelor arătate în cererea de apel în memoriile care i se vor prezenta.
    La nevoie, părţile vor putea fi chemate şi li se va putea cere sa producă şi alte acte.
    Comisiunea va putea cere dela orice autoritate să facă cercetările ce le-ar socoti necesare sau să-i comunice actele de care va avea nevoie, cum şi de a asculta sau a face să fie ascultate, în cazuri importante, orice persoană i-ar putea da informaţiuni utile.


    Articolul 34

    Deciziunile comisiunii centrale sînt definitive. Ele vor fi motivate pe scurt în drept şi în fapt.
    Deciziunile privitoare la modificarea listelor de naţionalitate vor fi comunicate primăriilor respective spre a le introduce în registrul de naţionali români, sub pedeapsa disciplinară în caz de abateri.


    Articolul 35

    Se va putea cere revizuirea deciziunilor definitive ale comisiunii mixte centrale:
    1. Dacă după pronunţarea deciziunii s-au descoperit acte probatorii pe cari partea a fost în imposibilitate de a le prezenta.
    2. Dacă comisiunea centrala s-a pronunţat fără a cunoaşte acte decisive cari nu i-au fost arătate, sau întemeindu-se pe acte cari se constata ulterior că nu corespund adevărului.
    3. Dacă lucrările rămase definitive ale autorităţilor administrative de prima instanţa sau deciziunile comisiunii centrale din punctul de vedere al naţionalităţii unei persoane, vin în contradictie cu constatările unei autorităţi judecătoreşti care, fiind regulat sesizată, s-ar fi pronunţat definitiv asupra naţionalităţii cuiva.


    Articolul 36

    Cererea de revizuire se va adresa comisiunii mixte centrale, fie de parte, fie de orice cetăţean român, fie de ministerul de interne şi se va judeca conform art. 33 şi 34 din regulament, chemându-se cei în drept.
    Revizuirea va putea fi provocată chiar din oficiu de către comisie.


    Articolul 37

    Un regulament întocmit de comisiunea centrala şi aprobat printr-o decizie a ministerului de interne va determina celelalte norme şi detalii pentru rezolvarea apelurilor şi revizuirilor, cum şi ordinea lucrărilor şi serviciul interior al comisiunii.


    Capitolul 3 Dispoziţiuni diverse

    § 1. - Certificate de naţionalitate


    Articolul 38

    Autorităţile comunale sînt autorizate sa libereze certificate de naţionalitate numai în limitele conţinutului registrului de naţionalitate română, persoanelor înscrise în ele.
    Certificatele vor fi conforme modelului stabilit de ministerul de interne. În ele se va indica neapărat baza obţinerii naţionalităţii şi numărul de ordine al înscrierii în registrul de naţionalitate. Certificatele eliberate astfel vor servi la toate autorităţile române ca dovezi pentru probarea naţionalităţii române pe baza tractatelor şi anexelor lor.
    Certificatele de naţionalitate sînt valabile timp de 3 ani dela data emiterii lor.


    Articolul 39

    Persoanele cari au nevoie sa probeze naţionalitatea lor română faţă de autorităţile ţărilor străine, vor putea utiliza certificatele de naţionalitate liberate de primărie. Ele le vor supune însă anterior spre verificare şi confirmare ministerului de interne, singura autoritate competentă sa vizeze asemenea certificate pentru uzul extern în sensul conventiunii dela Roma din 6 Aprilie 1922.
    Semnatura ministerului de interne va fi legalizată de ministerul afacerilor străine.

    § 2. - Competinţa autorităţilor


    Articolul 40

    Autorităţile administrative determinate prin art. 20 şi comisiunea mixtă centrala au pentru stabilirea chestiunilor de naţionalitate drepturile prevăzute prin regulamentul de faţa.
    Ministerul de interne are căderea a determina aplicabilitatea legilor în vigoare în tinuturile alipite în raport cu dispoziţiunile tractatelor de pace încheiate după rasboiul din 1914-1918.
    Ministerul justiţiei va îndeplini formele necesare pentru obţinerea naţionalităţii pe baza dispoziţiunilor prevăzute în Constitutiune, codul civil şi regulamentul de organizare al acestui minister.
    Ministerul afacerilor străine se pronunţa asupra chestiunilor de naţionalitate ivite în raporturile cu autorităţile străine. În asemenea cazuri, interpretarea data de ministerul afacerilor străine va fi hotărâtoare, potrivit art. 1 din legea sa organică, atunci cînd vor exista deosebiri de interpretare între diversele ministere, cu privire la chestiunile de naţionalitate izvorand din dispoziţiunile diverselor tractate. Tot astfel va fi şi în cazul prevăzut de art. 32, alin. 7.
    Nici o alta autoritate afară de cele de mai sus nu este indreptatita a se pronunţa asupra stabilirii calităţii de cetăţean român, nici a elibera certificate de naţionalitate sau acte similare. Aceasta fără prejudiciul art. 7 din Constituţie.


    Articolul 41

    Naţionalitatea română a părţilor, rezultând din dispoziţiunile tractatelor încheiate după rasboiul din 1914-1918, se va stabili în faţa autorităţilor judecătoreşti prin certificatele prevăzute de art. 38.


    Articolul 42

    Stabilirea naţionalităţii izvorand din aceste tractate poate rezultă şi din hotărîri judecătoreşti neatacabile pe nici o cale de drept comun, pronunţate pînă la data publicării acestui regulament, precum şi din certificatele eliberate de ministerul afacerilor străine pînă la acea data.
    Persoanele cari poseda asemenea acte se vor înscrie de drept în listele comunale de naţionalitate, retragandu-li-se certificatele anterioare, cari se vor păstra la dosar.


    Capitolul 4 Dispoziţiuni finale


    Articolul 43

    Instrucţiunile necesare pentru aplicarea prezentului regulament vor fi suportate de ministerul de interne.


    Articolul 44

    Cheltuielile ocazionate de aplicarea prezentului regulament vor fi suportate de ministerul de interne, care va procura şi registrele, materialele de cancelarie şi imprimatele.
    ---------