NORME TEHNICE din 14 ianuarie 2004
privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură
EMITENT
  • MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR ŞI MEDIULUI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 66 din 27 ianuarie 2004




    Capitolul I Prevederi generale

    Prezentele norme tehnice au ca scop valorificarea potenţialului agrochimic al nămolurilor de epurare, prevenirea şi reducerea efectelor nocive asupra solurilor, apelor, vegetaţiei, animalelor şi omului, astfel încât să se asigure utilizarea corectă a acestora.
    Pentru scopurile prezentelor norme tehnice următorii termeni au semnificaţiile de mai jos:
    a) nămoluri:
    1. nămoluri provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate din localităţi şi de la alte staţii de epurare a apelor uzate cu o compoziţie asemănătoare apelor uzate orăşeneşti;
    2. nămoluri provenite de la fosele septice şi de la alte instalaţii similare pentru epurarea apelor uzate;
    3. nămoluri provenite de la staţiile de epurare, altele decât cele menţionate la pct. 1 şi 2;
    b) nămoluri tratate - nămolurile tratate printr-un proces biologic, chimic sau termic, prin stocare pe termen lung ori prin orice alt procedeu corespunzător care să reducă în mod semnificativ puterea lor de fermentare şi riscurile sanitare rezultate prin utilizarea lor;
    c) agricultură - creşterea tuturor tipurilor de culturi agricole în scop comercial, inclusiv a cantităţilor necesare pentru stocare şi însămânţare;
    d) utilizare - împrăştierea nămolurilor pe soluri sau orice altă aplicare a nămolurilor pe şi în soluri;
    e) utilizator de nămol - orice persoană fizică sau juridică autorizată, implicată în încărcarea, transportul, depozitarea, împrăştierea şi încorporarea nămolului în terenul agricol al beneficiarului;
    f) beneficiar de nămol - orice persoană fizică şi juridică care este proprietar, arendaş sau reprezentant al acestora, care acceptă aplicarea nămolului pe terenul său;
    g) studiu agrochimic special - studiul agrochimic completat cu datele privind încărcarea solului şi plantei cu elementele poluante;
    h) ape uzate orăşeneşti - ape uzate menajere sau amestec de ape uzate menajere cu ape uzate industriale şi/sau ape meteorice (conform Normelor tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti NTPA-011, cuprinse în anexa nr. 1 laHotărârea Guvernului nr. 188/2002);
    i) ape uzate menajere - ape uzate provenite din gospodării şi servicii, care rezultă de regulă din metabolismul uman şi din activităţile menajere (conform Normelor tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti NTPA-011, cuprinse în anexa nr. 1 laHotărârea Guvernului nr. 188/2002);
    j) ape uzate industriale - orice fel de ape uzate ce se evacuează din incintele în care se desfăşoară activităţi industriale şi/sau comerciale, altele decât apele uzate menajere şi apele meteorice (conform Normelor tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti NTPA-011, cuprinse în anexa nr. 1 laHotărârea Guvernului nr. 188/2002);
    k) autoritate competentă - autoritatea căreia îi revin atribuţii şi responsabilităţi ce decurg din prezentele norme tehnice;
    l) echivalent locuitor (e.l.) - încărcarea organică biodegradabilă având un consum biochimic de oxigen la 5 zile [CBO(5)] de 60 g O(2)/zi (conform Normelor tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti NTPA-011, cuprinse în anexa nr. 1 laHotărârea Guvernului nr. 188/2002).
    Nămolurile provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate din localităţi şi din alte staţii de epurare a apelor uzate cu o compoziţie asemănătoare apelor uzate orăşeneşti pot fi utilizate în agricultură numai dacă sunt în conformitate cu prezentele norme tehnice.
    Concentraţiile de metale grele în solurile pe care se aplică nămoluri, concentraţiile de metale grele din nămoluri şi cantităţile maxime anuale ale acestor metale grele care pot fi introduse în solurile cu destinaţie agricolă sunt prezentate în tabelele nr. 1.1, 1.2 şi 1.3.
        Tabelul nr. 1.1

               Valorile maxime admisibile pentru concentraţiile de metale
             grele în solurile pe care se aplică nămoluri (mg/kg de materie
          uscată într-o probă reprezentativă de sol cu un pH mai mare de 6,5)
         
      ParametrulValoarea limită
      Cadmiu3
      Cupru100
      Nichel50
      Plumb50
      Zinc300
      Mercur1
      Crom100


        Tabelul nr. 1.2

                    Concentraţiile maxime admisibile de metale grele
               din nămolurile destinate pentru utilizarea în agricultură
                               (mg/kg de materie uscată)
         
      ParametrulValoarea limită
      Cadmiu10
      Cupru500
      Nichel100
      Plumb300
      Zinc2.000
      Mercur5
      Crom500
      Cobalt50
      Arsen10
      AOX (suma compuşilor organohalogenaţi)500
      PAH (hidrocarburi aromatice policiclice) - suma următoarelor substanţe: antracen, benzoantracen, benzofluoranten, benzoperilen, benzopiren, chrisen, fluorantren, indeno (1, 2, 3) piren, naftalină, fenantren, piren5
      PCB (bifenili policloruraţi) - suma compuşilor cu numerele 28, 52, 101, 118, 138, 153, 180, conform Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997, cu modificările ulterioare0,8


        Tabelul nr. 1.3

                  Valorile limită pentru cantităţile anuale de metale
               grele care pot fi introduse în terenurile agricole pe baza
                            unei medii de 10 ani (kg/ha/an)
         
      ParametrulValoarea limită
      Cadmiu0,15
      Cupru12
      Nichel3
      Plumb15
      Zinc30
      Mercur0,1
      Crom12


    Se interzice utilizarea nămolurilor atunci când concentraţia unuia sau a mai multor metale grele din sol depăşeşte valorile limită stabilite în tabelul nr. 1.1 şi trebuie luate măsuri pentru ca aceste valori limită să nu fie depăşite ca urmare a utilizării nămolurilor.
    Pe terenurile agricole se pot aplica numai nămolurile al căror conţinut în elemente poluante nu depăşeşte limitele prezentate în tabelul nr. 1.2.
    Cantităţile maxime admisibile de metale grele care pot fi aplicate pe sol pe unitatea de suprafaţă şi pe an sunt în conformitate cu tabelul 1.3.
    Pentru alte elemente poluante care nu sunt menţionate în tabelele nr. 1.1, 1.2 şi 1.3 restricţiile şi utilizarea nămolurilor vor fi stabilite de autoritatea teritorială de mediu în baza recomandărilor primite din partea autorităţilor centrale de mediu, pe baza studiilor efectuate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM şi de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie - ICPA, pentru fiecare staţie de epurare, pe baza analizelor de sol şi nămol.
    Pot fi utilizate în agricultură numai nămolurile tratate.
    Producătorii de nămoluri trebuie să furnizeze utilizatorului de nămol cu regularitate disponibilul de nămol cu caracteristicile menţionate în tabelul nr. 1.4.
        Tabelul nr. 1.4

            Analiza nămolurilor - indicatori de caracterizare a nămolurilor
         
      IndicatorulMetoda de analiză
      pHSR EN 12176
      UmiditateaSR EN 12880
      Pierderea la calcinareSR EN 12879
      Carbon organic totalSR EN 12880
      AzotSTAS 12200/85
      FosforSTAS 12205/84
      PotasiuSTAS 12678/88
      CadmiuSTAS 12876/90
      CromSTAS 13117/92
      CupruSR 13179/93
      Mercur-
      NichelSTAS 13094/92
      PlumbSR 13225/94
      ZincSR 13181/93


    Numărul analizelor depinde de cantitatea de nămol de la staţia de epurare, folosit în agricultură, şi este prezentat în tabelul nr. 1.5.
        Tabelul nr. 1.5
                              Numărul analizelor de nămol

    ┌─────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
    │Tone de substanţă │< 30 │30 - │151 - │801 - │1.601 -│3.201 -│> 6.400│
    │uscată folosite în │ │150 │800 │600 │3.200 │6.400 │ │
    │agricultură*1) │ │ │ │ │ │ │ │
    ├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
    │Parametri agronomici*2) │ 2 │ 4 │ 6 │ 9 │ 12 │ 15 │ 18 │
    ├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
    │Metale grele*3) │ 2 │ 3 │ 4 │ 8 │ 12 │ 15 │ 18 │
    ├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
    │HAP, PCB, AOX │ 0/1 │ 1 │ 2 │ 4 │ 6 │ 9 │ 12 │
    ├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
    │Dioxine │ 0/1 │ 0/1 │ 1 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │
    └─────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┘

    --------
    *1) Tone de substanţă uscată înaintea tratării cu var sau cu lapte de var ori înaintea compostării.
    *2) Substanţă uscată, carbon organic, pH, N, P(2)O(5), K(2)O, CaO.
    *3) Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Zn, Co, As.
    Se interzice utilizarea nămolurilor sau livrarea acestora în vederea utilizării lor pe:
    - terenurile folosite pentru păşunat;
    - terenurile destinate cultivării arbuştilor fructiferi;
    - terenurile destinate culturii legumelor;
    - terenurile destinate culturilor pomilor fructiferi cu 10 luni înainte de recoltare şi în timpul recoltării.
    În tabelul nr. 1.6 sunt prezentate o serie de condiţii care trebuie îndeplinite la împrăştierea nămolurilor de la staţiile de epurare.
        Tabelul nr. 1.6
                    Criterii de evaluare a pretabilităţii solurilor
                                 la aplicarea nămolului

    ┌──────────┬──────────────────────────────────────────────────┬────────────────┐
    │ │ Gradul de afectare │ │
    │ Factorul ├────────────┬────────────┬────────────┬───────────┤ Exclus │
    │ │ fără │ slab │ mediu │ mare │ │
    ├──────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
    │Topografia│foarte slab │slab │moderat │puternic │foarte │
    │terenului │neuniform │neuniform │neuniform │neuniform │puternic │
    │ │ │ │ │ │neuniform │
    ├──────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
    │Panta │ │ │ │ │ │
    │terenului │< 2% │2,1%-5% │5,1%-10% │10,1%-15% │> 15,1% │
    ├──────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
    │Textura │lut nisipos │lut nisipos │nisip lutos │nisip lutos│nisip grosier, │
    │solului │argilos, lut│grosier, lut│fin, argilă │grosier, │nisip mijlociu, │
    │ │mediu, lut │nisipos │nisipoasă │nisip lutos│nisip fin, │
    │ │prăfos │mijlociu, │ │mijlociu, │argilă lutoasă, │
    │ │ │lut nisipos │ │lut argilo-│argilă prăfoasă,│
    │ │ │fin, lut │ │prăfos │argilă medie, │
    │ │ │nisipos │ │ │argilă fină, │
    │ │ │prăfos, lut │ │ │roci compacte │
    │ │ │argilos │ │ │fisurate, │
    │ │ │mediu │ │ │pietrişuri, │
    │ │ │ │ │ │roci compacte │
    │ │ │ │ │ │dure, depozite │
    │ │ │ │ │ │organice │
    ├──────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
    │Permeabi- │mijlocie │mare │mică │foarte │extrem de mică │
    │litatea │ │ │ │mică │foarte │
    │solului │ │ │ │ │mare │
    ├──────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
    │Drenajul │bine drenat │moderat │ - │intens │foarte slab │
    │solului │ │drenat │ │drenat │drenat, slab │
    │ │ │ │ │ │drenat, excesiv │
    │ │ │ │ │ │drenat, │
    │ │ │ │ │ │imperfect │
    │ │ │ │ │ │drenat │
    ├──────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
    │Pericol de│absent │mic │moderat │ - │mare, │
    │eroziune │ │ │ │ │foarte mare │
    │la │ │ │ │ │ │
    │suprafaţă │ │ │ │ │ │
    ├──────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
    │Inundabi- │neinundabil │tot timpul │ - │ - │inundabil │
    │litate │ │anului │ │ │ │
    ├──────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
    │Capacita- │mare │mijlocie │foarte │extrem │foarte mică, │
    │tea de apă│ │ │mare │de mare │mică │
    │utilă │ │ │ │ │ │
    ├──────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
    │Adâncimea │foarte mare │mare │mijlocie │mică │superficială, │
    │apei │ │ │ │(textură │extrem de │
    │freatice │ │ │ │mijlociu- │mică, foarte │
    │ │ │ │ │fină) │mică (textură │
    │ │ │ │ │ │grosieră) │
    ├──────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
    │Volumul │extrem │foarte mare │mare │mijlociu │extrem de mic, │
    │edafic │de mare, │ │ │ │foarte mic, mic │
    │ │excesiv │ │ │ │ │
    │ │de mare │ │ │ │ │
    ├──────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
    │pH │> 6,9 │ 6,5-6,8 │ 5,9-6,4 │ 5,5-5,8 │ < 5,5 │
    ├──────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
    │Capacita- │mijlocie │mare │mică │foarte │extrem │
    │tea de │ │ │ │mare │de mică, │
    │schimb │ │ │ │ │foarte mică, │
    │cationic │ │ │ │ │extrem │
    │ │ │ │ │ │de mare │
    ├──────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
    │Încărcarea│ │ │ │ │ │
    │cu metale │ │ │ │ │ │
    │grele │< 20% │20%-40% │40%-60% │60%-80% │> 80% │
    └──────────┴────────────┴────────────┴────────────┴───────────┴────────────────┘

    NOTĂ:
    Împrăştierea nămolului se face numai în perioadele în care sunt posibile accesul normal pe teren şi încorporarea nămolului în sol imediat după aplicare.
    În utilizarea nămolurilor trebuie să se ţină cont de următoarele reguli:
    a) trebuie să fie avute în vedere necesităţile nutriţionale ale plantelor;
    b) să nu se compromită calitatea solurilor şi a apelor de suprafaţă;
    c) valoarea pH-ului din solurile pe care urmează a fi aplicate nămoluri de epurare trebuie să fie menţinută la valori peste 6,5.


    Capitolul II Obligaţiile producătorilor, respectiv ale utilizatorilor de nămoluri de epurare

    Producătorul de nămol are următoarele obligaţii:
    1. să anunţe autoritatea teritorială de mediu şi utilizatorii de nămol despre eventualii poluanţi existenţi în nămol;
    2. să identifice utilizatorul de nămol şi suprafeţele agricole (inclusiv pe cele sensibile) care întrunesc condiţiile necesare utilizării nămolului, pe baza studiilor pedologice întocmite la cererea producătorului de către oficiile teritoriale de studii pedologice şi agrochimice (OSPA);
    3. să contacteze utilizatorul de nămol şi să evalueze posibilităţile de utilizare a nămolului.
    Pentru a obţine permisul de aplicare în baza autorizaţiei de funcţionare a staţiei de epurare, producătorul de nămol trebuie să trimită autorităţii teritoriale competente, cu cel puţin o lună înainte de perioada de împrăştiere, date cu privire la:
    a) cantităţile de nămoluri generate şi cantităţile de nămoluri furnizate pentru utilizarea în agricultură;
    b) compoziţia şi caracteristicile nămolurilor, conform datelor din tabelul nr. 1.4;
    c) tipul de tratament efectuat asupra nămolului;
    d) datele de identificare a utilizatorilor de nămoluri;
    e) date despre localizarea suprafeţei agricole pe care urmează să se aplice nămol;
    f) perioada probabilă de împrăştiere;
    g) tipul culturii;
    4. să asigure transportul şi împrăştierea nămolului;
    5. să anunţe autoritatea teritorială de mediu în cazul nerespectării condiţiilor iniţiale de eliberare a permisului de împrăştiere, la schimbarea terenului, în cazul în care utilizatorul de nămol refuză ulterior nămolul;
    6. să aleagă soluţia de eliminare a nămolului (incinerare, depozitare) în cazul neobţinerii autorizaţiei de împrăştiere a nămolului sau în cazul în care nu găseşte loc de împrăştiere;
    7. să ţină la zi registrele cu:
    a) cantităţile de nămoluri produse şi cantităţile de nămoluri furnizate pentru agricultură;
    b) compoziţia şi caracteristicile nămolurilor faţă de parametrii specificaţi în tabelul nr. 1.4;
    c) tipul de tratament efectuat;
    d) numele şi adresele destinatarilor de nămoluri şi locurile de utilizare a nămolurilor;
    8. să comunice la cererea autorităţilor competente informaţiile care se găsesc în registrele de evidenţă;
    9. să realizeze studiul agrochimic special de control şi monitoring al solului pe care s-a aplicat nămolul.
    În responsabilitatea producătorului de nămol intră tot ceea ce priveşte calitatea, cantitatea, transportul, împrăştierea nămolului pe suprafeţele agricole, precum şi efectele acestuia asupra mediului şi sănătăţii omului după utilizare.
    Utilizatorii de nămoluri de epurare sunt obligaţi:
    a) să anunţe autorităţile competente şi producătorul de nămol despre rotaţia culturii;
    b) să realizeze încorporarea nămolurilor în sol în aceeaşi zi în care s-a aplicat nămolul;
    c) să anunţe producătorul de nămol dacă s-au răzgândit în privinţa utilizării nămolului înainte de a se realiza transportul acestuia.
    În zonele de utilizare a nămolurilor se organizează sistemul de monitorizare al factorilor de mediu (sol, apă, plante) în completarea sistemului naţional.


    Capitolul III Atribuţii şi răspunderi ale autorităţii competente

    Pentru realizarea obiectivului acestor norme tehnice, autorităţile competente la nivel central au următoarele atribuţii:
    1. Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului:
    a) coordonează activitatea celorlalte autorităţi competente prin Direcţia gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase;
    b) avizează activitatea de utilizare agricolă a nămolului de epurare (emite permis de aplicare);
    c) asigură raportarea datelor referitoare la producătorii şi utilizatorii de nămol, precum şi la caracteristicile nămolurilor utilizate în agricultură, conform Regulamentului Comisiei Europene de raportare a datelor;
    d) elaborează împreună cu celelalte autorităţi competente documentele tehnice de utilizare a nămolurilor;
    e) autorizează laboratoarele care efectuează analize de sol, plante, nămol şi ape, în conformitate cuOrdinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 370/2003privind activităţile şi sistemul de autorizare a laboratoarelor de mediu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 29 octombrie 2003;
    f) asigură organizarea şi finanţarea activităţii de monitoring (sol, apă şi plante) după utilizarea nămolului pe terenurile agricole;
    g) elaborează prin OSPA studii pedologice ale terenurilor agricole pe care poate fi utilizat nămolul de epurare şi urmăreşte evoluţia culturilor pe acele terenuri;
    h) elaborează recomandări de informare a publicului şi a potenţialilor factori implicaţi;
    i) nominalizează prin prezentul ordin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM ca laborator naţional de referinţă pentru analize de aer, apă şi nămol şi ca organizator al bazei de date la nivel central cu privire la aer, apă şi nămol;
    j) nominalizează prin prezentul ordin Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie - ICPA ca laborator naţional de referinţă pentru analize de sol, plante şi nămol şi ca organizator al bazei de date la nivel central în ceea ce priveşte calitatea solului şi plantelor;
    k) pe baza informaţiilor obţinute de la autorităţile teritoriale competente, ICIM şi ICPA întocmesc anual un raport de sinteză privind utilizarea nămolurilor în agricultură, cantităţile utilizate, pe tipuri şi caracteristici de nămoluri, tipurile de soluri şi evoluţia caracteristicilor acestora, dificultăţile apărute şi măsurile întreprinse sau propuse pentru rezolvarea acestora;
    2. Ministerul Administraţiei şi Internelor:
    a) participă la elaborarea documentelor tehnice;
    b) elaborează împreună cu autorităţile locale planuri de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare în scopul aplicării celor mai bune practici de eliminare a nămolului.
    Pentru realizarea obiectivului prezentelor norme tehnice, autorităţile competente la nivel teritorial au următoarele atribuţii:
    1. autoritatea teritorială de mediu:
    a) eliberează permis de aplicare a nămolului, cu respectarea prevederilor prezentelor norme tehnice, conform modelului din anexa la acestea;
    b) se consultă şi informează autoritatea agricolă şi autoritatea de ape pentru acordarea permisului de aplicare;
    c) informează aceste autorităţi în legătură cu permisele de aplicare eliberate;
    d) este obligată să trimită la termen decizia analizării dosarului;
    e) controlează şi supraveghează activitatea producătorilor şi utilizatorilor de nămol pentru respectarea prevederilor prezentelor norme tehnice şi ia măsuri de sancţionare conform legii pentru respectarea acestora;
    f) ţine la zi registrele cu producătorii de nămoluri, pe cantităţi şi caracteristici ale nămolurilor, tipuri de tratamente efectuate la nămoluri, numele şi adresele producătorilor de nămoluri;
    g) întocmeşte anual, împreună cu autoritatea teritorială agricolă, un raport de sinteză privind utilizarea nămolurilor în agricultură, cantităţile utilizate, pe tipuri şi caracteristici de nămoluri, tipurile de soluri şi evoluţia caracteristicilor acestora, dificultăţile apărute şi măsurile întreprinse sau propuse pentru rezolvarea acestora. Acest raport se transmite la ICIM şi ICPA până în luna martie a anului următor;
    2. autoritatea teritorială agricolă:
    a) cooperează cu autoritatea de mediu în vederea acordării permisului de aplicare şi întocmirii raportului de sinteză;
    b) ţine la zi registrele cu utilizatorii de nămoluri, pe tipuri şi caracteristici ale nămolurilor şi ale solurilor pe care se utilizează nămolurile, modul de utilizare, numele şi adresele utilizatorilor;
    c) ţine evidenţa rotaţiei culturilor;
    3. agenţii de consultanţă agricolă:
    a) organizează campanii de informare pentru utilizatorii de nămol, agenţii economici şi consumatorii de produse agricole;
    b) oferă consultanţă agricultorilor în vederea folosirii nămolului ca îngrăşământ organic.


    Anexa
    -----
    la normele tehnice
    ------------------
    PERMIS DE APLICARE Nr. ..............
    din data de ....................
    pe terenul agricol a nămolului
    provenit din staţia de epurare ..............................................
    (se vor completa denumirea staţiei de epurare,
    adresa, telefonul şi persoana de contact)

    Agenţia de Protecţie a Mediului .................................. acordă permis de aplicare
    (se va completa judeţul)
    a nămolului provenit din staţia de epurare ...................................... pe terenurile
    (denumirea staţiei de epurare)
    agricole prevăzute în studiul pedologic nr. ...../data ........., elaborat de OSPA ............
    (judeţul)
    şi aprobat de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală .............................. .
    (judeţul)

    Directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului,
    ....................................