REGULAMENT din 14 iulie 2005
privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 685 din 29 iulie 2005




    Capitolul I Dispoziţii cu caracter general


    Articolul 1

    Procedurile instituite prin prezentul regulament determina funcţia, scopul şi metodologia procesului de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrala.


    Articolul 2

    Procedurile se aplică acelor politici publice a căror implementare se realizează prin adoptarea de acte normative, cu excepţia actelor normative cu caracter individual, a actelor normative prin care se aproba norme metodologice prevăzute prin lege, a actelor normative prin care se supun ratificării sau aprobării acte cu caracter internaţional, precum şi a actelor normative prin care sunt transpuse în legislaţia interna normele comunitare.


    Articolul 3

    (1) Procedurile se aplică de ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale care iniţiază proiecte de acte normative.
    (2) Unităţile specializate în domeniul politicilor publice, denumite în continuare unităţi de politici publice, se constituie la nivelul ministerelor şi al altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale care iniţiază proiecte de acte normative, prin ordin al conducătorului instituţiei.
    (3) Au obligaţia de a respecta prezentele proceduri şi consiliile, comisiile, comitetele interministeriale şi grupurile de lucru interministeriale constituite conform legii.


    Capitolul II Definiţii


    Articolul 4

    În cadrul prezentului regulament vor fi folosite următoarele definiţii:
    a) problema de politici publice - o situaţie socială, economică sau ecologica care necesita intervenţia administraţiei publice centrale de specialitate, în măsura sa identifice şi să asigure cadrul juridic necesar implementarii unei anumite soluţii;
    b) politicile publice - totalitatea activităţilor desfăşurate de administraţia publică centrala de specialitate în scopul soluţionării problemelor de politici publice identificate. O anumită soluţie poate fi implementata prin intermediul unuia sau mai multor acte normative;
    c) procesul politicilor publice - totalitatea etapelor a căror parcurgere conduce la implementarea unei anumite soluţii destinate rezolvarii unei probleme cu caracter public;
    d) variantele de politici publice - soluţii tehnice care rezolva o anumită problema de politica publică;
    e) identificarea variantelor - o etapa în procesul politicilor publice, care consta în generarea unor posibilităţi tehnice de soluţionare pentru o anumită problema de politici publice, de către colectivele speciale, cu consultarea societăţii civile. Variantele de politici publice nu reprezintă acte normative;
    f) propunerea de politici publice - document care conţine informaţii despre variantele de politici publice identificate, precum şi fundamentarea atât a acestora, cat şi a celei care este recomandată să fie adoptată spre implementare. Documentul conţine, de asemenea, o prezentare a planului de acţiune preconizat pentru implementarea acelei variante de politica publică care este aleasă spre implementare;
    g) varianta aleasă spre a fi implementata - acea varianta dintre cele prezentate în propunerea de politici publice care obţine acordul conducerii ministerului initiator în vederea implementarii ei;
    h) implementarea variantei de politici publice - etapa a procesului politicilor publice care consta în totalitatea activităţilor prin care o varianta de politici publice este pusă în aplicare, prin adoptarea unuia sau mai multor acte normative, respectiv aplicarea unui plan de acţiune corespunzător;
    i) monitorizarea - etapa a procesului politicilor publice care cuprinde culegerea de informaţii cu privire la modalitatea în care au fost obţinute rezultatele implementarii unei anumite politici publice;
    j) activitatea de evaluare utilizează informaţiile prezentate în etapa de monitorizare şi are ca scop formularea unor concluzii finale cu privire la rezultatele politicii publice implementate;
    k) metodologia de monitorizare şi evaluare consta într-o serie de instrumente şi metode a căror aplicare furnizează date cu privire la modul în care o anumită politica publică a fost implementata.


    Articolul 5

    Procedurile reglementează următoarele etape ale procesului politicilor publice desfăşurat la nivelul organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale:
    a) identificarea, alegerea şi fundamentarea variantelor de politici publice;
    b) monitorizarea implementarii şi evaluarea politicii publice.


    Articolul 6

    Identificarea problemei de politici publice se realizează folosindu-se următoarele surse:
    a) Programul de guvernare;
    b) strategiile sectoriale şi generale ale autorităţilor administraţiei publice centrale iniţiatoare de proiecte de acte normative;
    c) problemele care apar pe parcursul guvernarii şi care au un impact economic, social şi ecologic semnificativ.


    Capitolul III Identificarea, alegerea şi fundamentarea variantelor de politici publice


    Articolul 7

    (1) Identificarea şi alegerea variantelor de politici publice au ca rezultat obţinerea unei soluţii tehnice pentru o problemă de politici publice.
    (2) Pentru obţinerea acestei soluţii se parcurg următoarele etape:
    a) identificarea şi fundamentarea variantelor;
    b) alegerea şi fundamentarea aprofundata a variantei de politici publice care va fi implementata.


    Articolul 8

    (1) Activitatea de identificare a variantelor se desfăşoară în cadrul instituţiei iniţiatoare a politicii publice de către direcţiile de specialitate sub coordonarea unităţilor de politici publice din cadrul ministerelor.
    (2) Activitatea de identificare a variantelor se realizează cu consultarea organizaţiilor neguvernamentale, partenerilor sociali, asociaţiilor profesionale şi a reprezentanţilor sectorului privat implicaţi, afectaţi sau interesaţi de modul în care este rezolvată problema respectiva.


    Articolul 9

    Activitatea de fundamentare a variantelor consta în realizarea de studii şi analize care furnizează informaţii cu privire la:
    a) oportunitatea rezolvarii problemei;
    b) prezentarea variantelor;
    c) bugetul estimat pentru fiecare varianta;
    d) impactul estimat al variantelor identificate;
    e) criteriile de evaluare a variantelor şi de alegere a aceleia care este recomandată spre implementare;
    f) planul de acţiune pentru varianta recomandată.


    Articolul 10

    Activitatea de fundamentare are ca rezultat documentul denumit propunere de politici publice, elaborat de către direcţiile de specialitate sub coordonarea unităţilor de politici publice din cadrul ministerelor şi al altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, care cuprinde în forma concisă rezultatele studiilor şi analizelor, precum şi ale activităţii de consultare a societăţii civile cu privire la diferitele variante de soluţionare identificate. Propunerea de politici publice cuprinde şi un plan de acţiune cu ajutorul căruia se va implementa varianta de politici publice care a fost aleasă de conducerea organului administraţiei publice iniţiatoare pentru a fi implementata.


    Articolul 11

    (1) Unităţile de politici publice se înfiinţează în cadrul ministerelor şi al altor instituţii publice centrale, prin ordin al conducătorului instituţiei, şi se subordonează acestuia. Din cadrul unităţilor de politici publice pot face parte manageri publici, consilieri de integrare, personal contractual şi funcţionari publici. Personalul unităţilor de politici publice trebuie să aibă experienta în domeniul politicilor publice şi al managementului de proiect.
    (2) Unitatiile de politici publice îndeplinesc următoarele atribuţii:
    a) asigura consultanţa departamentelor de specialitate din cadrul ministerelor în ceea ce priveşte elaborarea propunerii de politici publice;
    b) monitorizează respectarea procedurilor adoptate prin prezentul regulament în cadrul ministerului în care îşi desfăşoară activitatea;
    c) sunt responsabile cu trimiterea propunerii de politici publice Unităţii de politici publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului;
    d) elaborează rapoarte de monitorizare şi evaluare cu privire la politicile publice iniţiate şi implementate la nivelul ministerelor, în colaborare cu departamentele de specialitate.


    Articolul 12

    Activitatea unităţilor de politici publice în cadrul ministerelor se desfăşoară, după caz, în colaborare cu alte ministere şi organe specializate ale administraţiei publice centrale.


    Articolul 13

    (1) Propunerea de politici publice care conţine varianta de politici publice aleasă spre a fi implementata este aprobată de conducătorul instituţiei iniţiatoare.
    (2) Modelul privind elaborarea propunerii de politici publice este prevăzut în anexa nr. 1.


    Articolul 14

    Propunerea de politici publice este transmisă ministerelor şi altor organe ale administraţiei publice centrale interesate, urmând ca acestea sa elaboreze şi sa transmită observaţii şi propuneri în termen de 7 zile de la primire.


    Articolul 15

    (1) Propunerea de politici publice se înaintează ulterior Secretariatului General al Guvernului.
    (2) Secretariatul General al Guvernului, prin Unitatea de politici publice, emite un aviz conform, semnat de ministrul delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, în termen de maximum 10 zile, prin care se verifica respectarea de către initiatori a procedurilor reglementate prin prezentul regulament.


    Articolul 16

    (1) Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale pot demara procedura de iniţiere a proiectelor de acte normative care intra sub incidenţa prezentului regulament numai după obţinerea avizului conform prevăzut la art. 14.
    (2) Concluziile avizului conform prevăzut la art. 14 vor fi cuprinse în nota de fundamentare sau în expunerea de motive, după caz, a proiectului ori proiectelor de act normativ.


    Capitolul IV Monitorizarea şi evaluarea politicilor publice


    Articolul 17

    Monitorizarea şi evaluarea politicilor publice reprezintă activităţi care se desfăşoară în timpul şi după implementarea politicilor publice, urmărindu-se stabilirea gradului de realizare a obiectivelor politicii publice.


    Articolul 18

    Potrivit prezentului regulament, monitorizarea şi evaluarea politicilor publice se desfăşoară la nivelul tuturor autorităţilor administraţiei publice centrale şi au ca obiect activităţile şi rezultatele procesului de elaborare a politicilor publice.


    Articolul 19

    Metodologia monitorizarii şi evaluării politicilor publice este prevăzută în propunerea de politicii publice.


    Articolul 20

    Monitorizarea trebuie să evidenţieze următoarele aspecte:
    a) modificările instituţionale care au survenit în urma implementarii politicii publice;
    b) modificările asupra situaţiei grupurilor-ţinta vizate, atât pe parcursul implementarii, cat şi la finalizarea acesteia;
    c) costurile implementarii;
    d) respectarea termenelor şi a conţinutului activităţilor din cadrul planului de acţiune;
    e) întârzierile în realizarea activităţilor şi motivul producerii lor.


    Articolul 21

    Unităţile de politici publice din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale au obligaţia de a elabora rapoarte periodice de monitorizare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2. Activităţile de monitorizare şi evaluare pot fi subcontractate şi altor organizaţii din mediul privat, neguvernamental, din mediul academic şi de învăţământ superior.


    Articolul 22

    Criteriile de evaluare a unei politici publice vizează:
    a) măsura în care rezultatele implementarii politicilor publice corespund cu cele stabilite în etapa de formulare a politicilor publice;
    b) raportul dintre costurile obţinerii rezultatelor şi cele preconizate în etapa de formulare a politicilor publice şi precizate în strategia de implementare;
    c) respectarea conţinutului activităţilor şi a termenelor stabilite în planul de acţiune.


    Articolul 23

    Activitatea de evaluare se realizează periodic, la termenele precizate în propunerea de politici publice, şi se finalizează prin elaborarea unui raport, al cărui formular este prevăzut în anexa nr. 2.


    Capitolul V Dispoziţii finale


    Articolul 24

    Ministerele şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale vor analiza periodic stadiul aplicării procedurilor stabilite prin prezentul regulament în domeniul lor de activitate şi vor face propuneri temeinic justificate de adaptare a dispoziţiilor prezentelor proceduri la cerinţele impuse de evoluţia vieţii economico-sociale.


    Articolul 25

    Prevederile prezentului regulament nu se aplică acelor programe de politici publice iniţiate anterior intrării în vigoare a prezentei hotărâri.


    Articolul 26

    Prevederile prezentului regulament intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2006.


    Articolul 27

    Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul regulament.


    Anexa 1
    -------
    la regulament
    -------------
    Către
    Secretariatul General al Guvernului
    Unitatea de Politici Publice
    PROPUNERE DE POLITICI PUBLICE
    Formular
               
      1)Instituţia iniţiatoare  
      2)Formularea problemei  
      3)Denumirea politicii  
      4)Scop  
      5)Obiective generale/ obiective specifice  
      6)Beneficiari  
      7)Variante de soluţionareVarianta 1Impact 1Buget estimat 1
            Economic  
            Social  
            Ecologic (dacă e cazul)  
          Varianta 2Impact 2Buget estimat 2
            Economic  
            Social  
            Ecologic (dacă e cazul)  
      Varianta 3Impact 3Buget estimat 3
            Economic  
            Social  
            Ecologic (dacă e cazul)  
      8)Procesul de consultareOrganizaţii, instituţii consultateRezultatul consultării (variante alternative de soluţionare propuse, puncte de vedere, poziţii exprimate)
      9)Varianta de soluţionare recomandatăPrezentarea varianteiTermene preconizate de realizareBuget estimat
      - beneficii/riscuri;
          - impact detaliat;    
          - grupuri vizate;    
          - modalităţi şi termene de monitorizare/ evaluare;    
          - indicatori de performanţă.    

    Planul de acţiuni
    (se referă la varianta de politici publice care este aleasă spre implementare)
                   
      Activitate necesară implementăriiTermen de realizareResponsabilBugetRezultateRaport de monitorizareRaport de evaluare
      Activitatea 1  Subactivitatea la  Subactivitatea 1bPrecizaţi data limită pentru realizarea unei activităţi/ subactivităţiMenţionaţi instituţia responsabilă şi persoana de contactPrecizaţi bugetul alocat fiecărei activităţi detaliat pe principale capitole de cheltuieli (cheltuieli materiale, de servicii, salarii, etc.)Enumeraţi rezultatele cuantificând cât mai multPrecizaţi termenul de realizare a raportului (ex: după activitatea 4)Precizaţi termenul de realizare a raportului (ex: după activitatea n)
      Activitatea 2 Subactivitatea 2a Subactivitatea 2b            
      Activitatea 3 Subactivitatea 3a Subactivitatea 3b            
      Activitatea 4 Subactivitatea 4a Subactivitatea 4b            
      Activitatea n Subactivitatea na Subactivitatea nb            


    Anexa 2
    -------
    la regulament
    -------------
    PROPUNERE DE POLITICI PUBLICE
    Instrucţiuni de completare
    1. Instituţia iniţiatoare
    Denumirea instituţiei care iniţiază politica publică
    2. Formularea problemei
    ● La acest capitol se descrie pe scurt problema care a condus la necesitatea iniţierii unei politici publice în domeniu.
    ● Este recomandabila descrierea problemei, prin precizarea posibilelor efecte ale nonactiunii guvernamentale (de exemplu: Populaţia urbana de vârsta şcolară creşte cu x persoane pe an, iar capacitatea de construcţie de noi facilităţi de învăţământ nu poate face faţa acestei cresteri).
    ● Nu este recomandată sugerarea în prezentarea problemei a răspunsului sau a unei soluţii (de exemplu: Exista prea puţine case pentru tineri - o definiţie de acest gen induce răspunsul ca problema locativă a tinerilor poate fi rezolvată prin construcţia de locuinţe şi nu permite identificarea altor alternative de rezolvare a problemei).
    ● Este recomandabila limitarea la o problemă importanţa şi nu listarea tuturor problemelor dintr-un domeniu dat.
    3. Denumirea politicii publice
    ● Denumirea programului de politici publice astfel încât să apară clar atât domeniul major de acţiune, cat şi activitatea guvernamentală specifică.
    Exemplu: Domeniu major - reforma administraţiei publice
    Program - Profesionalizarea corpului funcţionarilor publici
    4. Scop
    ● La acest capitol trebuie precizat scopul general al rezolvarii problemei. Scopul este general şi desemnează situaţia care va exista la sfârşitul implementarii politicii publice (de exemplu: îmbunătăţirea calităţii învăţământului preuniversitar).
    5. Obiective generale/obiective specifice
    ● Obiectivele generale precizează direcţiile majore de acţiune (de exemplu: îmbunătăţirea siguranţei cetăţenilor).
    ● Obiectivele specifice trebuie să fie concrete şi masurabile astfel încât să fie posibila evaluarea rezultatelor implementarii politicii publice. Obiectivele specifice reprezintă etapele intermediare care vor fi parcurse în vederea atingerii obiectivului general. Obiectivele trebuie să fie temporal stabilite, conţinând indicaţii generale asupra perioadei în care vor fi atinse (reducerea cu 15% a infractionalitatii contra integrităţii persoanei până în anul 2007 şi/sau introducerea programelor de calificare profesională în penitenciarele româneşti).
    ● Numărul obiectivelor trebuie să fie limitat, pentru a nu dispersa eforturile şi cheltuielile, dar acestea trebuie să trateze dimensiunile-cheie ale problemei, mai ales în condiţiile existenţei unor resurse limitate.
    6. Beneficiari
    ● Beneficiarii reprezintă orice individ, comunitate, grup social vizat (direct sau indirect) de implementarea politicii publice.
    ● Beneficiarii trebuie să fie identificati şi descrisi, luându-se în considerare toate caracteristicile socioeconomice relevante. Pentru toate categoriile de beneficiari trebuie prezentate date şi estimari statistice atunci când sunt disponibile.
    ● Beneficiarii pot fi caracterizaţi de mai mulţi indicatori: gen, grupe de vârsta, nivel de educaţie, profesie, mediul de rezidenţă, zona geografică, statut economic, etnie etc.
    ● Beneficiarii direcţi sunt acele categorii de persoane care constituie grupul-ţinta al politicii publice (de exemplu, somerii sunt beneficiarii direcţi ai politicii de ocupare a forţei de muncă).
    ● Se menţionează beneficiarii indirecti, cum ar fi: familiile, în cazul în care politica publică are în vedere un membru al ei, sau comunitatile/localităţile, în cazul în care mai multe persoane beneficiază de acea politica publică.
    7. Variante de soluţionare
    ● În aceasta secţiune variantele de soluţionare trebuie expuse succint, inclusiv cea care ulterior va fi supusă spre implementare.
    ● Fiecare varianta trebuie să explice clar cum intenţionează sa rezolve problema sau sa atinga obiectivele propuse ale politicii publice.
    ● Fiecare varianta trebuie caracterizată în funcţie de eficienta, fezabilitate administrativă, eficacitate.
    ● Pentru fiecare varianta de soluţionare trebuie menţionat impactul din punct de vedere economic, social şi eventual ecologic. Impactul este precizat succint, fiind posibila anexarea la acest document a unor analize mai detaliate în funcţie de complexitatea variantelor prezentate şi de impactul acestora.
    ● Se precizează beneficiile şi riscurile, după caz, pe termen scurt, mediu şi lung pentru fiecare dintre variantele prezentate.
    ● Pentru fiecare varianta se precizează bugetul estimat pentru implementarea ei.
    ● Pentru fiecare dintre variantele prezentate se precizează modul în care ele ar putea fi implementate (proiectele de acte normative care trebuie elaborate, acţiunile pe care respectiva implementare le presupune etc.).
    8. Procesul de consultare
    ● Scopul consultărilor vizează creşterea transparenţei procesului decizional şi permite în acelaşi timp acumularea de informaţii utile necesare rezolvarii unei probleme de politica publică.
    ● Propunerea de politici publice conţine o evidenta a consultărilor, precum şi a rezultatelor acestora.
    ● În aceasta secţiune se precizează instituţiile care au fost consultate în procesul identificarii variantelor de soluţionare (de exemplu: instituţii guvernamentale, organizaţii neguvernamentale, parteneri sociali, sectorul privat).
    ● Se menţionează formele prin care au fost realizate consultarile cu fiecare dintre instituţiile/organizaţiile aparţinând societăţii civile (de exemplu: intalniri directe, conferinţe etc.).
    ● Se precizează contribuţia specifică a fiecăreia dintre instituţiile/organizaţiile consultate la identificarea şi fundamentarea variantelor.
    9. Varianta de soluţionare recomandată
    ● Se precizează varianta recomandată dintre variantele prezentate la pct. 5.
    ● Se enumera principalele motive care au stat la baza alegerii opţiunii recomandate. Detaliati în acest scop beneficiile şi riscurile anticipate, precum şi perioada în care acestea se vor produce.
    ● Se prezintă impactul pe care implementarea variantei recomandate îl va avea în plan economic, social şi eventual ecologic.
    ● Sunt descrise grupurile sociale vizate de respectiva opţiune de politica publică, precum şi măsura în care acestea vor beneficia sau vor fi afectate în urma implementarii opţiunii recomandate.
    ● Se enumera tipurile de analize realizate pentru fundamentarea opţiunii recomandate (de exemplu: analiza cost-beneficiu, analiza de risc) şi principalele concluzii ale acestora.
    ● Documentele anexate la prezentul formular trebuie să conţină materiale relevante pentru fundamentarea variantei recomandate.
    ● Se precizează compatibilitatea variantei recomandate cu legislaţia română în vigoare, precum şi cu normele europene în domeniu.
    ● Prezentarea variantei trebuie să conţină şi o enumerare a activităţilor preconizate pentru susţinerea implementarii acesteia.
    ● Pentru fiecare dintre aceste acţiuni trebuie să existe o estimare a bugetului necesar realizării respectivei acţiuni.
    Monitorizarea şi evaluarea politicilor publice
    Formular
    I. Monitorizarea
    1. Denumirea politicii publice (precizarea propunerii de politici publice care a stat la baza implementarii)
    2. Instituţii şi departamente însărcinate cu monitorizarea politicii publice
    3. Metodologia monitorizarii (indicatori utilizaţi)
    4. Respectarea termenelor
           
        Termen preconizatTermen realizat
      Activitatea 1    
      Activitatea 2    
      Activitatea 3    
      Activitatea ...    

    5. Costurile implementarii
           
        Cost preconizatCost realizat
      Activitatea 1    
      Activitatea 2    
      Activitatea 3    
      Activitatea ...    

    6. Descrierea desfăşurării activităţilor cuprinse în planul de acţiune şi compararea acestora cu conţinutul activităţilor prezentat în propunerea de politici publice corespunzătoare
    7. Întârzieri, neconcordante, depăşiri de buget (motivatii)
    8. Recomandări.
    II. Evaluarea
    1. Denumirea politicii publice (precizarea eventualelor instituţii care au contribuit la realizarea evaluării şi tipul contribuţiei)
    2. Metodologia de evaluare utilizata (indicatorii evaluării)
    3. Realizarea obiectivelor în raport cu cele precizate în propunerea de politici publice
         
      Obiective stabilite (cele precizate în propunerea de politici publice)Obiective realizate (consultarea rapoartelor de monitorizare)
         

    4. Descrierea activităţilor desfăşurate, precum şi evaluarea acestora în funcţie de indicatorii precizati
    5. Concluziile evaluării.
    Instrucţiuni de completare a formularelor de monitorizare şi evaluare
    I. Monitorizarea
    1. Denumirea politicii publice
    Se precizează denumirea oficială a politicii publice, asa cum apare în propunerea de politici publice.
    2. Instituţii responsabile
    Se precizează structurile responsabile şi poziţia administrativă a acestora în cadrul instituţiei. În cazul în care activitatea de monitorizare este desfăşurată şi de alte instituţii publice, organizaţii civice şi sociale, organizaţii internaţionale sau companii private, institute de cercetare, universităţi, prezentaţi-le şi descrieti contribuţia acestora.
    3. Metodologia de monitorizare (indicatori)
    Menţionaţi indicatorii urmăriţi în activitatea de monitorizare.
    Exemple de indicatori:
    - indicatori administrativi - prezintă acţiunea guvernamentală din punct de vedere administrativ şi managerial şi redau capacitatea de planificare eficienta, capacitatea de a respecta termene limita, capacitatea de a utiliza raţional resursele pentru atingerea obiectivelor stabilite etc.;
    - indicatori de performanţă - pot fi economici, politici şi sociali, ecologici ai dezvoltării umane etc. şi sunt urmăriţi pentru a evalua impactul efectiv al politicilor publice. De exemplu, pentru evaluarea succesului unei politici de dezvoltare a turismului, indicatorii ar putea fi: numărul sosirilor în unităţile de cazare, numărul innoptarilor în unităţile de cazare sau indicele de utilizare neta a locurilor de cazare. În funcţie de sectoare, pot fi utilizaţi indicatori specifici.
    4. Respectarea termenelor
    Pe coloana din stanga se precizează termenele de realizare a activităţilor, asa cum apar formulate în propunerea de politici publice. Pe coloana din stanga se precizează termenele reale de realizare a activităţilor.
    5. Costurile implementarii
    Pe coloana din stanga se precizează costurile preconizate în propunerea de politici publice. Pe coloana din dreapta se precizează costurile reale ale implementarii.
    6. Descrierea activităţilor
    Se descriu activităţile desfăşurate până în prezent, precizându-se, acolo unde este cazul, dacă au existat întârzieri în realizarea lor sau modificări în conţinutul lor, comparativ cu activităţile incluse în planul de acţiune.
    7. Întârzieri, neconcordante, depăşiri de buget (motivatii)
    Se precizează principalele neconcordante, întârzieri în respectarea termenelor propuse, precum şi eventualele depăşiri de buget. Se precizează motivele de producere a acestora.
    8. Recomandări
    Se menţionează principalele concluzii rezultate în urma activităţii de monitorizare, precum şi măsurile corective recomandate.
    II. Evaluarea politicii publice
    1. Denumirea politicii evaluate
    Sunt denumite structurile responsabile şi poziţia administrativă a acestora. În cazul în care activitatea de evaluare este desfăşurată împreună cu alte instituţii publice, organizaţii civice şi sociale, organizaţii internaţionale sau sunt preluate prin contractare de companii private, institute de cercetare, universităţi, prezentaţi-le şi descrieti contribuţia acestora.
    2. Metodologie
    Se descriu metodologia de evaluare şi împărţirea în timp/etape a acesteia. Sunt menţionaţi indicatorii de evaluare utilizaţi.
    3. Realizarea obiectivelor
    În momentul evaluării se utilizează datele obţinute în etapa de monitorizare. Sunt enumerate rezultatele implementarii politicii publice, descriindu-se în ce măsura corespund cu obiectivele stabilite iniţial. Atunci când sunt enumerate rezultatele, se cuantifica, acolo unde este cazul, şi se detaliază modificările instituţionale produse, precum şi impactul realizat asupra grupurilor-ţinta.
    4. Descrierea activităţilor
    Se descriu modul de desfăşurare a activităţilor, precum şi modul în care acestea se conformează activităţilor prezentate în planul de acţiune.
    5. Concluziile evaluării
    Se menţionează principalele concluzii rezultate în urma activităţii de evaluare, în special în ceea ce priveşte următoarele aspecte:
    - în ce măsura problema de politica publică a fost rezolvată;
    - dacă se recomanda reluarea întregului proces al politicii publice sau numai a anumitor aspecte ale acestuia şi cum anume.
    --------