DECIZIA nr. 760 din 9 noiembrie 2021referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. o), cu referire la sintagma "în care nu se includ", precum și a dispozițiilor art. 59, cu referire la sintagma "Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației", din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 160 din 17 februarie 2022
    Valer Dorneanu- președinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Cosmin-Marian Văduva- magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. o), în privința sintagmei „în care nu se includ“, precum și a dispozițiilor art. 59, cu referire la sintagma „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației“, din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Vasile Radu Sălăgean în Dosarul nr. 1.691/112/2018 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.021D/2019.2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, avocatul Alexandru Popescu, din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia, așa cum a fost ridicată. Cu referire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, arată că, anterior modificării aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, indexarea pensiilor se realiza prin raportare la 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. Se consideră că și această soluție normativă este neconstituțională, indexarea trebuind să se raporteze la întreaga creștere reală a câștigului salarial mediu brut realizat. Odată cu intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 raportarea la 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat a fost exclusă cu totul, fără să se mai țină seama de momentul stabilirii cuantumului pensiei. Din această cauză, persoanele care au ieșit la pensie anterior anului 2017 sunt discriminate, fiindu-le aplicate dispozițiile anterioare. În plus, și după 2017, aceste persoane sunt discriminate, deoarece indexările nu se mai raportează la majorările salariale actuale. În acest fel, pensia rămâne la un cuantum foarte redus prin comparație cu cea a persoanelor care urmează să se pensioneze. În consecință, se încalcă art. 6 alin. (1) și art. 1 alin. (5) din Constituție.4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Astfel, menționează că există o bogată jurisprudență a Curții cu privire la problema de drept pusă în discuție în excepția de neconstituționalitate, legiuitorul având deplina posibilitate de a reglementa și a nu mai actualiza pensiile în raport cu salariul, cu rata anuală a inflației sau cu media ratei anuale a inflației.
    CURTEA,

    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 4 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.691/112/2018, Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. o), cu referire la sintagma „în care nu se includ“, precum și a dispozițiilor art. 59, cu referire la sintagma „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației“ din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Vasile Radu Sălăgean într-un litigiu având ca obiect soluționarea cererii de recalculare a unei pensii militare.6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că excluderea sporurilor din baza de calcul al pensiei militare de stat este contrară art. 47 din Constituție. Astfel, potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, sporul reprezintă un element al salariului lunar. Din acest motiv nu ar trebui ca art. 28 alin. 1 lit. o) din Legea nr. 223/2015 să îl excludă din baza de calcul, în condițiile în care aceasta este reprezentată tocmai de media salariilor lunare brute (care cuprind prin ele însele orice sporuri, indemnizații, prime, premii cuvenite fiecărei categorii de personal). Dacă s-ar lua în considerare doar o parte din salariul lunar la stabilirea bazei de calcul, în mod subiectiv, prin excluderea unor componente ale acestuia, în funcție de categoriile de personal, după preferința legiuitorului, dreptul la pensie al persoanei ar fi doar unul iluzoriu, iar nu efectiv. Reglementările privind salarizarea și cele referitoare la sistemul de pensii sunt contradictorii în ceea ce privește elementele componente ale salariului și, implicit, ale pensiei. Prin urmare, nu se poate asigura în mod efectiv dreptul la pensie și, implicit, dreptul la un nivel de trai optim.7. În ceea ce privește neconstituționalitatea art. 59 din Legea nr. 223/2015 se arată că legiuitorul omite să stabilească, pe lângă indicatorul ratei medii anuale a inflației, și pe cel referitor la venitul brut aferent funcției exercitate de la momentul la care se face actualizarea. Or, în lipsa unor indicatori care să conducă la o valoare reală, concretă a pensiei, actualizarea este formală, întrucât nu se raportează la venitul brut actual al persoanei.
    Astfel, la 31 martie 2006, autorul excepției a fost trecut în rezervă, fiind întrunite condițiile pentru pensionarea pentru limită de vârstă. Pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei a ales perioada 1 octombrie 2005-31 martie 2006, cu un venit lunar cuprins între 1.326-1.650 lei. În prezent, venitul brut al unei persoane care exercită aceeași funcție depășește 4.000 lei. Astfel, autorul excepției este discriminat față de colegii săi, tratamentul diferențiat fiind justificat doar de data ieșirii la pensie. Or, conchide autorul excepției, întrucât el și colegii săi se află în situații obiectiv similare, deoarece au ocupat/ocupă aceleași funcții anterior pensionării, nu există temei pentru a se aplica tratamente juridice distincte. Face trimitere și la cele două principii ale nediscriminării și egalității din Legea-cadru nr. 153/2017.
    8. Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția I civilă arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, dreptul la un trai decent nu este încălcat, având în vedere cuantumul pensiei.9. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,

    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 28 alin. (1) lit. o), cu referire la sintagma „în care nu se includ“, precum și ale art. 59, cu referire la sintagma „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației“ din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Prevederile art. 59 din Legea nr. 223/2015, care conțin sintagma criticată, nu mai sunt în vigoare. Cu toate acestea, având în vedere Decizia Curții nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată, este admisibilă din perspectiva art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Prevederile criticate au următorul cuprins:– Art. 28 alin. (1) lit. o): „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ: [...] o) sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale acordate și personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupațională de funcții bugetare «Învățământ» și în anexa nr. III - Familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare“;– Art. 59: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.“13. Autorul excepției consideră că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și ale art. 47 privind dreptul la pensie și la nivelul de trai decent.14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că este neîntemeiată critica adusă art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015, conținutul acestuia reprezentând o simplă și legitimă exercitare de către stat a prerogativei, recunoscută prin jurisprudența Curții Constituționale, de a stabili condițiile de deschidere a dreptului la pensie, inclusiv sub aspectul modului de stabilire a bazei de calcul (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, potrivit căreia ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor).15. De asemenea, într-un context parțial diferit, dar relevant pentru soluționarea prezentei cauze, în care s-a pus în discuție constituționalitatea opțiunii legiuitorului de a exclude din baza de calcul primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă, Curtea a statuat că dobândirea unui drept salarial în timpul activității profesionale și intrarea acestui drept în patrimoniul salariatului reprezintă o chestiune distinctă de cea a includerii ulterioare a acelui drept în baza de calcul al pensiei (Decizia nr. 702 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021, paragraful 22).16. Cu referire la critica adusă art. 59 din Legea nr. 223/2015, Curtea observă că noua lege a pensiilor militare de stat, Legea nr. 223/2015, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2016, a prevăzut ca, în fiecare an, cuantumul pensiilor militare să se modifice în funcție de evoluția a 2 indicatori: rata medie anuală a inflației și creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. Astfel, art. 59 din Legea nr. 223/2015 prevedea că pensiile militare de stat se indexează cu 100% din rata medie anuală a inflației. Cu alte cuvinte, legiuitorul și-a dorit ca pensiile militare de stat să nu fie nicicum afectate de evoluția inflației, ulterior stabilirii acestora. În plus, legiuitorul a stabilit ca, la această indexare, să se adauge și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. Ulterior, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, statul a eliminat această ultimă componentă a creșterii pensiilor, urmând ca, anual, acestea să se actualizeze, din oficiu, în fiecare an, exclusiv cu rata medie anuală a inflației. În esență, autorul prezentei excepții apreciază că este neconstituțională opțiunea statului de a elimina creșterea anuală a cuantumului pensiilor care să „acopere“ integral din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.17. Curtea reține că această critică nesocotește natura juridică a pensiilor de serviciu, în general, și a pensiilor militare de stat, în particular. Astfel, legiuitorul, în temeiul art. 61 din Constituție, este liber să instituie pensii de serviciu. Această opțiune s-a materializat în urma adoptării Legii nr. 223/2015, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, intrată în vigoare de la 1 ianuarie 2016, prin care au fost reintroduse pensiile de serviciu ale militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special (a se vedea art. 3 din Legea nr. 223/2015), eliminate în anul 2010 (a se vedea Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, paragraful 113). Or, dacă statul are libertatea de a institui pensii de serviciu, rezultă că trebuie să i se recunoască, ca o manifestare a acestei libertăți, și dreptul de a reglementa modalitatea în care aceste pensii vor crește ulterior stabilirii lor, inclusiv criteriile în funcție de care va opera această creștere.18. Totodată, autorul excepției nu ține seama de diferența importantă dintre, pe de o parte, fenomenul inflației, fenomen economic cu caracter obiectiv, care are impact economico-social general, și, pe de altă parte, creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. Nu este, deci, întâmplător că, în exercitarea libertății de a institui sau nu pensii de serviciu, precum și a celei de a reglementa condițiile de acordare a acestora, statul a optat să elimine doar actualizarea pensiilor militare de serviciu prin raportare la creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, dar nu și indexarea acestora prin raportare la rata inflației. Mai mult decât atât, chiar și reglementarea inițială distinctă a modalității de actualizare anuală a cuantumului pensiilor militare de serviciu în funcție de rata medie a inflației, respectiv acoperirea 100% a acesteia, față de cea în funcție de creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, respectiv doar 50%, sugerează această diferență importantă. Altfel spus, statul, înăuntrul unei marje de apreciere oricum cuprinzătoare, dată de libertatea de a institui sau nu pensii de serviciu, are o opțiune de reglementare în sensul acordării unei creșteri a acestora în funcție de indicatori precum creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat chiar mai mare decât cea pe care o are cu privire la indexarea pensiilor în funcție de rata inflației. Acest lucru se datorează faptului că inflația, în funcție de variabile economico-sociale, poate conduce până la însăși anihilarea valorii reale a pensiilor și, în general, a oricăror drepturi cuantificabile bănesc; în schimb, „acoperirea“ creșterii reale a câștigului salarial mediu brut realizat, oricât de dezirabilă din punct de vedere social ar fi o asemenea opțiune, nu are aceleași rațiuni care stau la baza opțiunii statului de indexare anuală a pensiilor militare de stat.19. Tot în contextul criticii în privința art. 59 din Legea nr. 223/2015, Curtea reamintește că persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia i se supun persoanele în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului menționat nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase pentru beneficiarii de pensii, după cum permite sau impune, după caz, situația economico-financiară a țării. În oricare dintre aceste ipoteze dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar dacă dorește ca noile dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege.20. În sfârșit, Curtea reține că și prin Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021, paragraful 18, a reiterat jurisprudența sa constantă potrivit căreia deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragraful 50).21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile Radu Sălăgean în Dosarul nr. 1.691/112/2018 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 28 alin. (1) lit. o), cu referire la sintagma „în care nu se includ“, precum și ale art. 59, cu referire la sintagma „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației“, din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă și general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunțată în ședința din data de 9 noiembrie 2021.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Cosmin-Marian Văduva

    -----