DECRET nr. 248 din 28 iulie 1977
privind criteriile şi normele de încadrare în grade de invaliditate a militarilor din cadrele permanente
EMITENT
  • CONSILIUL DE STAT
  • Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 85 din 7 august 1977



    Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

    Articolul 1

    Militarii din cadrele permanente care şi-au pierdut capacitatea de muncă se încadrează în gradul I, II sau III de invaliditate pe baza criteriilor şi normelor stabilite de prezentul decret.


    Articolul 2

    Încadrarea în grade de invaliditate a militarilor din cadrele permanente se face tinindu-se seama de următoarele criterii de baza:
    a) natura, gravitatea, particularităţile şi evoluţia bolii, precum şi influenţa acesteia asupra capacităţii de muncă;
    b) posibilitatea de recuperare a capacităţii de muncă, în raport de natura muncii prestate;
    c) elementele care pot conduce la agravarea bolii, în cazul continuării activităţii.


    Articolul 3

    Se încadrează în gradul I de invaliditate militarul din cadrele permanente care şi-a pierdut în totalitate capacitatea de a presta o activitate în forţele armate, din cauza unei boli sau accident care i-a afectat grav starea de sănătate şi are nevoie de îngrijire şi supraveghere permanenta din partea unei alte persoane.


    Articolul 4

    Se încadrează în gradul II de invaliditate militarul din cadrele permanente care:
    a) şi-a pierdut total capacitatea de muncă, pastrindu-şi însă posibilitatea de îngrijire personală, fără nevoie de ajutor permanent din partea unei alte persoane;
    b) şi-a pierdut în cea mai mare parte capacitatea de muncă şi starea de sănătate nu-i permite sa desfăşoare o activitate în forţele armate în condiţiile de program de lucru normal sau redus.


    Articolul 5

    Se încadrează în gradul III de invaliditate militarul din cadrele permanente care şi-a pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi care, după trecerea în rezerva sau direct în retragere, poate presta o alta activitate cu solicitări mai reduse, cu jumătate din durata normală a programului de muncă.


    Articolul 6

    (1) Criteriile medicale de diagnostic clinic şi funcţional pentru bolile militarilor din cadrele permanente sînt cele stabilite potrivit dispoziţiilor legale, pentru personalul muncitor.
    (2) Evaluarea capacităţii de muncă a cadrelor militare permanente, pentru îndeplinirea obligaţiilor militare, se face potrivit criteriilor întocmite de Consiliul Direcţiei medicale din Ministerul Apărării Naţionale şi de Serviciul sanitar din Ministerul de Interne, aprobate de Consiliul de conducere al Ministerului Apărării Naţionale, respectiv al Ministerului de Interne, tinindu-se seama şi de criteriile stabilite pentru personalul muncitor.
    (3) Criteriile prevăzute la alineatul precedent trebuie să cuprindă în mod obligatoriu elementele caracteristice concrete, indiferent de natura bolii, pe baza cărora se stabileşte pierderea totală, în cea mai mare parte sau jumătate din capacitatea de muncă.


    Articolul 7

    (1) Propunerea privind aptitudinea pentru îndeplinirea obligaţiilor militare şi de încadrare în grad de invaliditate se face de către secţia de specialitate din spitalul militar care asigura asistenţa medicală a militarului în cauza.
    (2) Documentaţia medicală cuprinzînd propunerea de încadrare în grad de invaliditate se trimite comisiei de expertiza medico-militară de pe lîngă spitalul militar. În cazul în care, după verificările efectuate, comisia constata ca propunerea de încadrare în grad de invaliditate este intemeiata, o adopta, după care o înaintează Comisiei centrale de expertiza medico-militară, spre avizare.


    Articolul 8

    Comisia centrala de expertiza medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, respectiv a Ministerului de Interne, avizează diagnosticul clinic, funcţional şi concluziile cu privire la capacitatea de muncă pentru îndeplinirea obligaţiilor militare.
    (2) În cazul în care se considera necesar, Comisia centrala de expertiza medico-militară poate dispune efectuarea unor examinari medicale suplimentare, în ambulator sau prin internare.
    (3) În raport de verificările efectuate, Comisia centrala de expertiza medico-militară poate să dispună, după caz, confirmarea ori schimbarea încadrării în grad de invaliditate sau respingerea propunerii.
    (4) Concluziile cu privire la capacitatea de muncă pentru îndeplinirea obligaţiilor militare, avizate de Comisia centrala de expertiza medico-militară, se trimit unităţii militare de care aparţine militarul în cauza, pentru întocmirea propunerilor de schimbare a poziţiei de activitate şi, respectiv, formarea dosarului de pensionare.


    Articolul 9

    Cadrele militare, precum şi comisiile de expertiza medico-militară care au atribuţii în domeniul expertizei medico-militare şi al încadrării în grade de invaliditate, poarta întreaga răspundere pentru respectarea stricta a criteriilor şi normelor prevăzute în prezentul decret, precum şi pentru stabilirea capacităţii de muncă şi încadrarea în grade de invaliditate.
    NICOLAE CEAUŞESCU
    Preşedintele
    Republicii Socialiste România
    -----------