HOTĂRÂRE nr. 250 din 8 mai 1992 (*republicată*)privind concediul de odihnă și alte concedii ale salariatilor din administratia publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitatile bugetare
EMITENT
  • GUVERNUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 13 iunie 1995 Notă
    *) Republicată în temeiul art. III din Hotărârea Guvernului nr. 314 din 9 mai 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 17 mai 1995.
    Hotărârea Guvernului nr. 250 din 8 mai 1992 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 17 mai 1992 și a mai fost modificata prin Hotărârea Guvernului nr. 578 din 22 septembrie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 12 octombrie 1992.

    Capitolul 1 Concediul de odihnă

    Articolul 1
    (1) Salariații din administratia publică au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă platit, cu o durată de 21 sau 25 zile lucratoare, în raport cu vechimea lor în munca, după cum urmeaza:
    Vechimea în munca         Durata concediului
    -----------------          ------------------– până la 10 ani             21 zile lucratoare– peste 10 ani               25 zile lucratoare    (2) Salariații din regiile autonome cu specific deosebit și din unitatile bugetare au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă platit, cu o durată de 18-25 zile lucratoare, în raport cu vechimea în munca, după cum urmeaza:
    Vechimea în munca           Durata concediului
    -----------------            ------------------– până la 5 ani                  18 zile lucratoare– între 5 și 15 ani              21 zile lucratoare– peste 15 ani                  25 zile lucratoare    (3) Pentru tinerii în vârsta de până la 18 ani, durata concediului de odihnă este de 24 zile lucratoare. La stabilirea duratei concediului de odihnă se ia în considerare vârsta pe care acesti tineri au avut-o la data de 1 ianuarie din anul calendaristic respectiv.(4) Personalul din activitatea de cercetare stiintifica atestat, incadrat în unitatile bugetare, are dreptul la un concediu de odihnă platit, stabilit în raport cu vechimea în munca, după cum urmeaza:– 24 zile lucratoare pentru salariații cu o vechime în munca de până la 5 ani;– 26 zile lucratoare pentru salariații cu o vechime în munca de 5-15 ani;– 28 zile lucratoare pentru salariații cu o vechime în munca de peste 15 ani;

    Articolul 2

    Salariații care sunt incadrati în posturi cu fractiuni de norma (4 sau 6 ore pe zi) au dreptul al concediu de odihnă cu durata integrală stabilita potrivit art. 1, corespunzător vechimii în munca.

    Articolul 3
    (1) Salariații care indeplinesc prin cumul, pe linga functia de baza, cu o norma întreaga, o alta functie, au dreptul la concediul de odihnă platit numai de la unitatea în care au functia de baza. Unitatea în care salariații cumuleaza le va acorda, la cerere, un concediu fără plata pentru zilele de concediu de odihnă primite de la cealalta unitate.(2) Salariații care sunt incadrati cu jumătate de norma la doua unități au dreptul la concediu de odihnă la ambele unități, proportional cu timpul lucrat.(3) Salariații care cumuleaza, la unități diferite, fractiuni de norma care depasesc o norma întreaga, își aleg unitatile de la care beneficiaza de concediu de odihnă, în asa fel incit drepturile cuvenite potrivit acestuia sa nu depășească pe cele cuvenite salariatilor incadrati cu o norma întreaga.

    Articolul 4
    (1) Vechimea în munca ce se ia în considerare la determinarea duratei concediului de odihnă este aceea pe care salariații o implinesc în cursul anului calendaristic pentru care li se acordă concediul, stabilita potrivit Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența sociala.(2) Pentru salariații care se încadrează în munca în timpul anului, durata concediului de odihnă se va stabili proportional cu perioada lucrata de la încadrare la sfirsitul anului calendaristic respectiv, în raport cu vechimea în munca stabilita potrivit alin. (1).

    Articolul 5
    Abrogat
    (la 16-06-2016, Articolul 5 din Capitolul 1 a fost abrogat de Articolul UNIC din HOTĂRÂREA nr. 411 din 8 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 16 iunie 2016 )

    Articolul 6
    (1) Concediul de odihnă se efectueaza în fiecare an calendaristic, integral sau fractionat.(2) Concediul de odihnă poate fi fractionat, la cererea salariatului, cu condiția ca una dintre fractiuni sa nu fie mai mica de 15 zile lucratoare.

    Articolul 7
    (1) Pe durata concediului de odihnă, salariații au dreptul la o indemnizatie calculată în raport cu numărul de zile de concediu inmultite cu media zilnica a salariului de baza, sporului de vechime și, după caz, indemnizatiei pentru functia de conducere, luate împreună, corespunzătoare fiecarei luni calendaristice în care se efectueaza zilele de concediu de odihnă.(2) Media zilnica a veniturilor prevăzute la alin. (1) se stabileste în raport cu numărul zilelor lucratoare din fiecare luna în care se efectueaza zilele de concediu.(3) Pentru salariații incadrati cu fractiuni de norma, indemnizatia de concediu de odihnă se calculeaza avindu-se în vedere veniturile prevăzute la alin. (1), cuvenite pentru fractiunea sau fractiunile de norma care se iau în calcul.(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică și în cazul efectuării concediului restant din anul 1991.(5) Indemnizatia de concediu de odihnă se plateste cu cel puțin 5 zile inaintea plecarii în concediu.

    Articolul 8
    (1) Conducerea unității are obligația sa ia masurile necesare pentru ca salariații să efectueze, în fiecare an calendaristic, concediile de odihnă la care au dreptul.(2) Abrogat.(3) Abrogat.
    ------------
    Alin. (2) și (3) ale art. 8 au fost abrogate de art. 4 din ORDONANTA nr. 29 din 18 august 1995, publicată în MONITORUL OFICIAL NR. 200 din 30 august 1995.

    Articolul 9
    (1) Programarea concediilor de odihnă se va face la sfirsitul anului, pentru anul următor, de către conducerea unității, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentantilor salariatilor.(2) La programarea concediilor de odihnă ale salariatilor, conducerea unității va tine seama, în măsura în care este posibil, și de specificul activității celuilalt sot.

    Articolul 10
    (1) Programarea concediilor de odihnă va fi modificata, la cererea salariatului, în urmatoarele cazuri:
    a) salariatul se afla în concediu medical;
    b) salariata cere concediu de odihnă înainte sau în continuarea concediului de maternitate;
    c) salariatul este chemat sa indeplineasca indatoriri publice;
    d) salariatul este chemat sa satisfaca obligații militare, altele decit serviciul militar în termen;
    e) salariatul urmeaza sau trebuie să urmeze un curs de calificare, recalificare, perfectionare sau specializare, în tara ori în strainatate;
    f) salariatul are recomandare medicală pentru a urma un tratament intr-o statiune balneoclimaterica, caz în care data începerii concediului de odihnă va fi ce indicată în recomandarea medicală;
    g) salariata se afla în concediu platit pentru ingrijirea copilului în vârsta de până la 1 an.    (2) Programarea concediului de odihnă poate fi modificata de conducerea unității, dacă salariatul solicita acest lucru.

    Articolul 11
    (1) Dacă în timpul concediului de odihnă intervine una dintre situațiile menționate la art. 10 alin. (1) lit. a), c), d) și e), efectuarea acestuia se intrerupe.(2) Efectuarea concediului de odihnă se intrerupe în cazul în care salariata intră în concediu pentru maternitate, precum și în cazul în care salariatul este rechemat, prin dispoziția scrisa a conducerii unității, numai pentru nevoi de serviciu neprevazute, care fac necesară prezenta salariatului în unitate. În situația rechemarii, cei în cauza au dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport și a cheltuielilor legate de efectuarea concediului în alta localitate, egale cu sumele cheltuite pentru prestatia de care nu au mai putut beneficia din cauza rechemarii.(3) Pentru cazurile de intrerupere a concediului, menționate la alin. (1) și (2), salariații au dreptul să efectueze restul zilelor de concediu după ce au incetat situațiile respective sau, când aceasta nu este posibila, la data stabilita printr-o noua programare în cadrul aceluiasi an calendaristic.

    Articolul 12
    (1) În cazul în care concediul inceput la o anumita data este intrerupt, indemnizatia nu se restituie. În aceasta situație se va proceda la regularizarea plăților în raport cu indemnizatia de concediu aferenta zilelor de concediu neefectuat și cu salariul cuvenit salariatului pentru perioada lucrata după intreruperea concediului, sau cu drepturile cuvenite pe această perioadă, după caz, potrivit legii.(1) La data programata pentru efectuarea părții restante a concediului de odihnă se acordă salariatului indemnizatia de concediu cuvenita pentru aceasta parte, în condițiile prezentei hotărâri.

    Articolul 13
    (1) Concediul de odihnă cuvenit salariatilor detasati la unele unități se acordă de unitatile la care acestia își desfășoară activitatea.(2) Salariații detasati la o alta unitate având sediul în alta localitate au dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport dus și intors, din localitatea unde sunt detasati în localitatea unde se afla unitatea la care sunt angajați, pentru cazul în care concediul se efectueaza în timpul detașării.

    Articolul 14
    (1) În cazul în care, după ce salariatul a efectuat concediul de odihnă, contractul sau de muncă a incetat din motivele prevăzute la art. 130 alin. (1) lit. i), j), k), l) și art. 135 din Codul muncii, acesta este obligat sa restituie unității partea din indemnizatia de concediu corespunzătoare perioadei nelucrate din anul pentru care i s-a acordat acel concediu.(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică:
    a) salariatilor care au desfacute contractele de muncă în baza art. 135 din Codul muncii, din cauza stării sănătății, constatata prin certificat medical, iar unitate nu le-a putut oferi o alta munca corespunzătoare stării sănătății și calificarii profesionale;
    b) femeilor care au desfacute contractele de muncă în baza art. 135 din Codul muncii, pentru cresterea și ingrijirea copilului în vârsta de până la 7 ani;
    c) salariatilor pentru care, după desfacerea contractului de muncă în temeiul art. 130 alin. (1) lit. j) din Codul muncii, a intervenit achitarea, anularea urmaririi penale sau încetarea procesului penal ori a urmaririi penale.    (3) Concediul de odihnă neacordat salariatilor transferati, de către unitatea de la care s-a efectuat transferarea, se va acorda acestora de unitatea la care au fost transferati. Indemnizatia de concediu va fi suportata de către cele doua unități, proportional cu timpul lucrat la fiecare dintre acestea în cursul anului calendaristic respectiv; în acelasi mod se va proceda și în cazul în care concediul de odihnă a fost efectuat înainte de transferare.

    Articolul 15
    (1) Concediile de odihnă neefectuate, cuvenite salariatilor cărora le-a incetat contractul de muncă, vor fi compensate în bani. Sumele cuvenite sunt egale cu indemnizatia de concediu aferenta perioadei efectiv lucrate.(2) Au dreptul la compensarea în bani a concediului de odihnă cuvenit pentru perioada lucrata de la inceputul anului calendaristic și salariații chemati să-și satisfaca serviciul militar în termen.(3) În cazul decesului salariatului, suma reprezentind compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat se va acorda membrilor săi de familie- sot, copii, parinti.

    Articolul 16

    Orice convenție prin care se renunta în total sau în parte la dreptul la concediu de odihnă este interzisa.

    Articolul 17

    Modul de efectuare a concediului de odihnă cuvenit personalului didactic se va stabili de Ministerul Învățământului, iar pentru personalul trimis în misiune permanenta în strainatate, de către Ministerul Afacerilor Externe.

    Capitolul 2 Concediul de odihnă suplimentar

    Articolul 18
    (1) În afara concediului de odihnă, prevăzut la art. 1, salariații din administratia publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitatile bugetare, care presteaza muncii grele, periculoase sau vatamatoare, ori lucreaza în locuri de muncă în care exista astfel de condiții, stabilite potrivit Legii nr. 31/1991, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar, cu o durată cuprinsa între 3-10 zile lucratoare.(2) Salariații nevazatori și cei incadrati în grade de invaliditate beneficiaza de drepturile de concediu de odihnă suplimentar prevăzute la art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 6/1992 privind concediul de odihnă și alte concedii ale salariatilor.(3) Concediile de odihnă acordate potrivit art. 1 din aceasta hotărâre se cumuleaza cu cele stabilite la alin. (1) sau, după caz, la alin. (2) din prezentul articol.

    Articolul 19

    Stabilirea categoriilor de personal, a activităților și a locurilor de muncă pentru care se acordă concediu de odihnă suplimentar, precum și existenta condițiilor de muncă vatamatoare, grele sau periculoase se fac potrivit prevederilor art. 2 și art. 3 alin. 1 din Legea nr. 31/1991.

    Articolul 20

    În cazul în care salariatul, potrivit programarii, a efectuat integral concediul de odihnă suplimentar cuvenit și ulterior, în cursul aceluiasi an calendaristic pentru care a primit acel concediu suplimentar, nu mai lucreaza în condiții deosebite, nu este obligat sa restituie unității cota-parte din indemnizatia primita, aferenta timpului nelucrat din acel an calendaristic.

    Articolul 21
    (1) În baza criteriilor și a determinarilor facute în condițiile art. 19, durata efectiva a concediului suplimentar de odihnă se aproba după cum urmeaza:– de ministrii sau de conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, cu avizul Ministerului Muncii și Protectiei Sociale, pentru salariații din aparatul propriu și din unitatile subordonate;– de prefectul județului, cu avizul Departamentului pentru Administratia Publică Locala, pentru salariații aparatului prefecturii;– de consiliul judetean sau local, pentru salariații din serviciile publice judetene, respectiv locale, precum și din unitatile subordonate;– de consiliul de administratie al regiei autonome cu specific deosebit, cu avizul ministerului de resort, pentru salariații din aceste unități;– de conducatorul instituțiilor publice bugetare neguvernamentale, pentru salariații din aparatul propriu și unitatile bugetare subordonate.

    Articolul 22

    Pentru salariații din ministere, alte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și din celelalte unități bugetare, trimisi sa lucreze în strainatate, în tari cu clima greu de suportat, durata efectiva a concediului de odihnă suplimentar, diferentiat pe tari și zone geografice, se aproba, în limitele prevăzute de art. 18 alin. (1), de ministrii sau secretarii de stat, șefi ai departamentelor subordonate Guvernului, cu avizul Ministerului Sănătății și al Ministerului Muncii și Protectiei Sociale.

    Articolul 23

    Prevederile cuprinse la cap. I din aceasta hotărâre se aplică în mod corespunzător și salariatilor care beneficiaza de concedii de odihnă suplimentare.

    Capitolul 3 Concediul platit pentru evenimente familiale deosebite

    Articolul 24
    (1) În afara concediului de odihnă, salariații din administratia publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitatile bugetare au dreptul la zile de concediu platit, în cazul urmatoarelor evenimente familiale deosebite:
    a) căsătoria salariatului - 5 zile;
    b) nasterea sau căsătoria unui copil - 3 zile;
    c) decesul sotului sau al unei rude de până la gradul II a salariatului - 3 zile.    (2) Concediul platit, prevăzut la alin. (1), se acordă, la cererea solicitantului, de conducerea unității. Indemnizatiile cuvenite se stabilesc potrivit art. 7 alin. (1).

    Capitolul 4 Concediul fără plata

    Articolul 25
    (1) Salariații din administratia publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitatile bugetare au dreptul la concedii fără plata, a caror durata însumată nu poate depăși 90 de zile lucratoare anual, pentru rezolvarea urmatoarelor situații personale:
    a) susținerea examenului de bacalaureat, a examenului de admitere în instituțiile de invatamint superior, curs seral sau fără frecventa, a examenelor de an universitar, cit și a examenului de diploma, pentru salariații care urmeaza o formă de invatamint superior, curs seral sau fără frecventa;
    b) susținerea examenului de admitere la doctorat, a examenelor de doctorat sau a tezei de doctorat, în cazul salariatilor care nu beneficiaza de burse de doctorat;
    c) prezentare la concurs în vederea ocuparii unui post în alta unitate.    (2) Salariații au dreptul la concedii fără plata, fără limita prevăzută la alin. (1), în urmatoarele situații:
    a) ingrijirea copilului bolnav în vârsta de peste 3 ani, în perioada indicată în certificatul medical; în acest drept beneficiaza atit mama salariata, cit și tatal salariat, dacă mama copilului nu beneficiaza, pentru aceleasi motive, de concediu fără plata;
    b) tratamentul medical efectuat în strainatate pe durata recomandata de medic, dacă cel în cauza nu are dreptul, potrivit legii, la indemnizatia pentru incapacitate temporara de muncă, precum și pentru insotirea sotului sau, după caz, a sotiei ori a unei rude apropiate - copil, frate, sora, parinte, pe timpul cit acestia se afla la tratament în strainatate - , în ambele situații cu avizul obligatoriu al Ministerului Sănătății.    (3) Concedii fără plata pot fi acordate și pentru interese personale, altele decit cele prevăzute la alin. (1) și (2), pe durate stabilite prin acordul părților.

    Articolul 26
    (1) Pe durata concediilor fără plata, persoanele respective își păstrează calitatea de salariat.(2) Concediile fără plata acordate în condițiile art. 25 alin. (1) lit. a) nu afectează vechimea în munca.

    Capitolul 5 Dispozitii finale

    Articolul 27

    Pe durata concediilor platite nu pot fi incadrate alte persoane, urmind ca sarcinile de serviciu ale titularilor posturilor să fie redistribuite.

    Articolul 28

    Pe durata concediilor fără plata mai mari de 30 de zile lucratoare se pot incadra alte persoane cu contracte de muncă pe durata determinata.
    ------