ANEXĂ din 28 iunie 2007la Ordinul ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidențiat în specialitățile prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală (Anexa nr. 4)
EMITENT
  • MINISTERUL SANATATII PUBLICE
  • MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 671 bis din 1 octombrie 2007 Notă
    Aprobată prin ORDINUL nr. 1.141/1.386/2007, publicat în Monitorul Oficial nr. 671 din 1 octombrie 2007.
    Notă
    Articolul 2 din ORDINUL nr. 1.333/6.556/2012, publicat în Monitorul Oficial nr. 26 din 12 ianuarie 2013, prevede:
    „Articolul 2
    La data intrării în vigoare a prezentului ordin, se abrogă dispozițiile referitoare la specialitatea Medicină de urgență din Ordinul ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidențiat în specialitățile prevăzute în Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 1 octombrie 2007, cu modificările și completările ulterioare”.

    CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
    Definiția specialității:

    Specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică se ocupă prioritar cu studiul afecțiunilor alergice, precum și al unor afecțiuni disimunitare, care includ tulburări de imunoreglare și imunodeficiențe. Alergologia se ocupă cu depistarea și diagnosticarea, profilaxia și tratamentul (medicamentos și/sau imunoterapie), monitorizarea pacienților cu boli alergice (afecțiuni de hipersensibilitate inițiate prin mecanisme imunologice). Imunologia clinică se ocupă cu implicații clinice ale disfuncțiilor sistemului imunitar, precum și cu aspecte imunologice ale afecțiunilor în care este implicat sistemul imunitar, iar asistența de imunologie clinică se realizează în cadrul asistenței medicale multidisciplinare/interdisciplinare și poate include tratamente imunologice pentru pacienți cu afecțiuni și sindroame disimunitare prin mijloace nechirurgicale și neradioterapeutice, după caz. Denumirea specialității acceptată la nivel european de UEMS este Alergologie și Imunologie Clinică.
    1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului și prezentarea modulelor

    NUMĂRUL TOTAL DE ANI

    5 ANI

    NUMĂRUL TOTAL DE MODULE

    14 MODULE:

    MODULUL 1 (INIȚIAL)

    ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (inițiere în specialitate)

    NUMĂRUL TOTAL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI

    6 LUNI

    ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI

    90/24

    MODULUL 2

    MEDICINĂ INTERNĂ

    NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL

    10 LUNI

    ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI

    170/40

    MODULUL 3

    PEDIATRIE

    NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL

    6 LUNI

    ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI

    100/24

    MODULUL 4

    MEDICINA DE URGENȚĂ sau TERAPIE INTENSIVĂ

    NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL

    1 LUNĂ

    ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI

    16/4

    MODULUL 5

    MEDICINA MUNCII

    NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL

    1 LUNĂ

    ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI

    16/4

    MODULUL 6

    IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ

    NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL

    1 LUNĂ

    ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI

    26/4

    MODULUL 7

    BIOETICĂ

    NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL

    2 SĂPTĂMÂNI

    ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI

    18/2

    MODULUL 8

    OTORINOLARINGOLOGIE (O.R.L.)

    NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL

    3 LUNI

    ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI

    48/12

    MODULUL 9

    OFTALMOLOGIE

    NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL

    2 SĂPTĂMÂNI

    ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI

    16/2

    MODULUL 10

    DERMATOVENEROLOGIE

    NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL

    3 LUNI

    ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI

    48/12

    MODULUL 11

    PNEUMOLOGIE

    NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL

    3 LUNI

    ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI

    48/12

    MODULUL 12

    BOLI INFECȚIOASE

    NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL

    1 LUNĂ

    ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI

    16/4

    MODULUL 13

    REUMATOLOGIE

    NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL

    2 LUNI

    ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI

    28/8

    MODULUL 14 (FINAL)

    ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (desăvârșire în specialitate)

    NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL

    22 LUNI

    ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI

    360/88

    Total ore pregătire teoretică

    1000 ore, reprezentând 200 de ore didactice pe an de studiu universitar; în afara cărora
    sunt prevăzute și ore de studiu individual; în cazul cuantificării pregătirii pe bază de credite
    formare universitară, un credit reprezintă 25 ore de instruire

    Total ore pregătire practică

    activități de pregătire practică conform contractului de muncă individual, reprezentând 70 - 80%
    din timpul alocat pregătirii (activitatea didactică acoperă restul de 20 - 30%)
    1.2. Activități și module
    Etapa inițială cuprinde angajarea și luarea în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, fixarea planului de activitate, în primele 2 săptămâni. Modulele de pregătire, prezentate secvențial mai jos și în tabelul următor, includ activități de pregătire teoretică și practică. În modulele de pregătire de alergologie și imunologie clinică, activitățile de pregătire teoretică includ activități didactice de curs reprezentate de lecții conferință, cursuri cu prezentări electronice, inclusiv serii de minicursuri sau prelegeri, corelate cu discuții bazate pe cazuri sau exerciții/scenarii clinice, iar pregătirea practică include activități centrate pe pacient, manevre și proceduri clinice, teste/provocări in vivo, în clinica de alergologie și imunologie clinică, și activități orientate laborator imunologie, cu prezentări și discuții legate de principii, indicații, metodologie și tehnici de laborator imunologie, cu asistare sau simulare educațională și/sau efectuare, teste de alergologie și imunologie in vivo și in vitro, observație directă a aptitudinilor procedurale, interpretare în context clinic și laborator, supravegherea pacientului, demonstrarea abilităților de comunicare prin prezentări de cazuri sau referate. După caz, pot fi incluse și activități de cercetare și educație medicală continuă. Monitorizarea activității de pregătire, cu utilizarea adecvată a caietului stagiu (log-book), se face cu evaluări periodice de etapă, lucrări/teste evaluare la finalizare modul.
    ● Primii 2 ani: module de dobândire a abilităților generale în specialitate și trunchi comun de medicină internă, specialități medicale, pediatrie:

    - Alergologie și Imunologie Clinică

    (inițiere în specialitate: curs, practică)

    - 6 luni

    - Medicină internă

    (curs, practică)

    - 10 luni

    - Pediatrie

    (curs, practică)

    - 6 luni

    - Medicina de urgență sau

    (urgențe medicale: curs, practică)

    - opțional

    Terapie intensivă

    (curs, practică)

    1 lună

    - Medicina muncii

    (curs, practică)

    - 1 lună

    ● Ultimii 3 ani: module specialități complementare, imunologie laborator și desăvârșire în specialitate:

    - Imunologie fundamentală

    (curs, laborator)

    - 1 lună

    - Bioetică

    (curs, seminarii)

    - 2 săptămâni

    - Otorinolaringologie

    (curs, practică)

    - 3 luni

    - Oftalmologie

    (curs, practică)

    - 2 săptămâni

    - Dermatovenerologie

    (curs, practică)

    - 3 luni

    - Pneumologie

    (curs, practică)

    - 3 luni

    - Boli infecțioase

    (curs, practică)

    - 1 lună

    - Reumatologie

    (curs, practică)

    - 2 luni

    - Alergologie și Imunologie Clinică

    (curs, practică: stagiu clinic, laborator)

    - 22 luni

    ● Conform recomandărilor UEMS (Union of European Medical Specialists), durata programului de pregătire în specialitatea Alergologie și Imunologie Clinică este de 5 ani. În primii doi ani de trunchi comun sunt incluse 6 luni de Pediatrie. Programul cuprinde 18 luni de pregătire în Medicină internă și specialități medicale. În ultimii trei ani se desfășoară perioade de pregătire de câte 3 luni în specialitățile complementare de Otorinolaringologie, Pneumologie și Dermatologie. Imunologia orientată spre activitatea de laborator de specialitate Imunologie Clinică este obligatorie în programul de pregătire, iar durata pregătirii în modulele de Alergologie și Imunologie Clinică este de 28 de luni, în conformitate cu cerințele de formare în specialitatea Alergologie și Imunologie Clinică ale UEMS.

    AN

    ANUL I

    ANUL II

    ANUL III

    ANUL IV

    ANUL V

    MODUL

    1

    2

    2

    3

    4

    5

    6

    7

    8

    10

    11

    12

    13

    14

    14

    STRUCTURA PROGRAMULUI
    Modulul 1, anul I și modulul 14, anii IV și V: Alergologie și Imunologie Clinică
    Nr. ore curs/lecții conferință: 450 ore
    Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică
    Principii de bază și epidemiologie în alergologie și imunologie clinică (25%)
    ● Principii de bază ale răspunsurilor imunitare. Noțiuni de imunologie clinică (10%)1. Noțiuni de bază referitoare la organizarea sistemul imunitar: organe limfoide, imunitate înnăscută și adaptativă, mecanisme de imunoreglare. Modificări imunologice în infecții (virale, bacteriene, fungice, protozoare) și biomarkeri cu rol diagnostic în infecții la pacienții cu imunodeficiențe sau sindrom de răspuns inflamator sistemic.2. Complexul major de histocompatibilitate. Rolul sistemul HLA și tipizarea HLA în imunologia transplantului și farmacogenetică.3. Celule prezentatoare de antigen și limfocite, markeri celulari, subseturi și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.4. Eozinofile, mastocite, neutrofile, markeri celulari și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.5. Imunoglobuline, izotipuri și funcții, IgE și receptorii pentru IgE, rol în imunopatologie și imunoterapie. Anticorpi monoclonali în imunodiagnostic și imunoterapie.6. Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc), molecule de adeziune, citokine, rol în imunopatologie și imunoterapie.7. Componentele și patologia sistemului complement.8. Toleranța imunologică și autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie.9. Imunopatologia cancerului, biomarkeri tumorali, imunoterapia în cancer.10. Reacții de hipersensibilitate: clasificarea Gell-Coombs actualizată, mecanismele imunopatogenice ale reacțiilor de tip imediat și tardiv. Terminologia/nomenclatura revizuită și clasificarea bolilor alergice. Atopia. Alergia ca afecțiune sistemică, particularități ale răspunsurilor imune de organ.
    ● Imunogenetică și epidemiologie (5%)11. Genetica atopiei, dermatitei/eczemei atopice și alergiilor cutanate non-IgE mediate. Epidemiologia dermatitei atopice, dermatitei de contact alergice și urticariei. Epidemiologia alergiilor alimentare și la veninuri de insecte.12. Genetica astmului și alergiilor respiratorii. Epidemiologia rinitei alergice și astmului la nivel regional și mondial, date de sănătate publică, inclusiv prevalență, mortalitate și costuri în astm.13. Epigenetica și influența factorilor genetici și de mediu în afecțiunile alergice, ipoteze referitoare la creșterea incidenței și prevalenței bolilor alergice. Evoluția naturală a afecțiunilor atopice și alergice, date de prevenție primară și secundară a alergiilor.14. Imunogenetica imunodeficiențelor primare cu producție aberantă de IgE. Genetica angioedemului ereditar. Epidemiologia imunodeficiențelor primare.15. Imunogenetica hipersensibilităților medicamentoase. Epidemiologia alergiilor la medicamente.
    ● Alergene (10%)16. Alergene și haptene: nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice și biologice. Identificarea și cuantificarea alergenelor. Noțiuni de alergologie moleculară.17. Surse de expunere la alergene, distribuția alergenelor în mediu, concentrații prag, tipuri de expunere (interior, exterior), relație cu simptomele. Factori care influențează alergenicitatea.18. Molecule alergenice, izoalergene, epitopi, alergene majore și minore. Componente alergenice native și alergene recombinante. Componente alergenice specifice și cu cross-reactivitate (reactivitate încrucișată), panalergene, caracteristici, relevanță clinică.19. Polenuri de arbori, graminee și buruieni ca surse vegetale de aeroalergene, taxonomie. Metode pentru determinarea alergenelor de exterior, noțiuni de aerobiologie.20. Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) și fungică. Metode pentru determinarea alergenelor de interior.21. Alergene din veninuri și salivă de insecte himenoptere sau alte artropode, cross-reactivități.22. Alergene alimentare (cu importanță clinică la adult sau copil), surse ascunse, cross-reactivități.23. Haptene de contact din seria de referință europeană. Haptene de contact ocupaționale.24. Alergene medicamentoase și din latex, cross-reactivități.25. Extracte/molecule alergenice naturale, modificate și recombinante pentru diagnostic și imunoterapie. Caracterizare și standardizare in vitro a extractelor alergenice din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice, metode de standardizare in vitro și in vivo pentru cuantificarea potenței alergenice.

    Alergologie (60%)
    ● Afecțiuni alergice și de hipersensibilitate (40%)26. Rinite alergice intermitente și persistente. Sindromul rinită alergică și astm coexistent. Comorbidități asociate rinitei alergice.27. Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică/vegetații adenoide.28. Astmul alergic la adult și copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienți (gravide, vârstnici, sportivi etc). Astmul de efort. Fenotipuri și endotipuri de astm.29. Astmul cu hipersensibilitate la aspirină/antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiți.30. Astmul alergic ocupațional și alte alergii respiratorii ocupaționale.31. Aspergiloza bronhopulmonară alergică și alte afecțiuni cu hipereozinofilie în diagnosticul diferențial.32. Pneumonia eozinofilică acută și cronică, sindromul Löffler, diagnostic diferențial.33. Abordarea pacientului cu eozinofilie sanguină. Cauze de eozinofilie. Sindroame hipereozinofilice.34. Pneumonite de hipersensibilitate (alveolite alergice extrinseci).35. Sindrom de tuse cronică. Fibroza chistică și dischinezia ciliară primară, diagnostic diferențial.36. Conjunctivite alergice intermitente și persistente. Keratoconjunctivita vernală.37. Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca.38. Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact.39. Urticaria spontană acută și cronică. Urticaria alergică, urticaria autoreactivă sau autoimună. Urticaria din parazitoze.40. Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc) și alte fenotipuri de urticarie inductibilă (urticaria colinergică, aquagenică, de contact).41. Urticaria pigmentosă ca tip de mastocitoză cutanată; mastocitoza sistemică, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.42. Boala serului și sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare la copil și adult.43. Eritem fix medicamentos. Eritem polimorf și eritem nodos, diagnostic diferențial.44. Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul histaminergic și bradikininergic.45. Dermatita/eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice.46. Dermatita/eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și tratament.47. Dermatita de contact alergică indusă de metale, adezivi, rășini, aditivi cauciuc, medicamente, plante.48. Dermatita de contact alergică indusă de ingrediente din cosmetice, alergocosmetologie. Dermatita fotoalergică și fototoxică.49. Dermatita de contact alergică ocupațională.50. Alergia alimentară IgE - mediată și non-IgE - mediată la adult și copil. Sindromul de alergie orală/sindromul polen-alimente. cross-reactivități alergenice.51. Esofagite eozinofilice și gastro-enteropatii eozinofilice. Boala celiacă și dermatita herpetiformă.52. Reacții de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranțe alimentare cu mecanisme biochimice, alimente cu constituenți chimici vasoactivi. Sindroame controversate.53. Anafilaxia indusă de alimente cu sau fără cofactori asociați.54. Anafilaxia indusă de medicamente (farmacoterapie, imunoterapie). Anafilaxia indusă de extracte alergenice diagnostice și terapeutice.55. Anafilaxia indusă de înțepături de himenoptere (albine, viespi).56. Anafilaxia asociată cu factori fizici și anafilaxia idiopatică. Alergia la latex și la lichid seminal.57. Hipersensibilități la venin, salivă sau corp de insecte/artropode. Alergia la alfa-gal.58. Alergii medicamentoase mediate IgE și non-IgE-mediate, reacții adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate, manifestări clinice și paraclinice, diagnostic, noțiuni de farmacovigilență.59. Hipersensibilitatea la beta-lactamine și alte antibiotice sau chimioterapice. Reacții de hipersensibilitate la vaccinuri.60. Hipersensibilitatea la antiinflamatoare nesteroidiene și analgezice.61. Hipersensibilitatea la anestezice și miorelaxante, la plasmă și substituenți plasmatici. Anafilaxia perioperatorie.62. Hipersensibilitatea la substanțe de radiocontrast iodate și paramagnetice. Reacții de hipersensibilitate asociate dializei.63. Hipersensibilitatea la antihipertensive, agenți fibrinolitici și anticoagulante.64. Hipersensibilitatea la anticonvulsivante și medicamente de uz psihiatric.65. Hipersensibilitatea la antineoplazice, la insulină și antidiabetice orale.
    ● Teste imunoalergologice de diagnostic in vivo și in vitro (10%)66. Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie.67. Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (cu haptene din seria de referință europeană și serii speciale, test patch pentru atopie).68. Test cutanat i.d. la ser autolog și teste la agenți fizici în urticarie.69. Teste de provocare in vivo în alergologie, indicații, contraindicații.70. Biomarkeri celulari și umorali în evaluarea in vitro a inflamația alergică eozinofilică.71. Determinările imunoglobulinelor serice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.72. Determinarea imunoglobulinelor IgE serice totale, metode, valoare diagnostică.73. Metode in vitro de imunoanaliză automată de tip singleplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.74. Metode in vitro de imunoanaliză de tip multialergen și multiplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.75. Teste de activare a bazofilelor și de transformare limfocitară ca metode diagnostice in vitro.
    ● Tratamente în alergologie (10%)76. Profilaxia bolilor alergice și atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic și cu reacții de hipersensibilitate. Managementul și prevenția reacțiilor adverse medicamentoase de hipersensibilitate.77. Tratamentul urgențelor alergologice. Dispozitive de autoinjectare a adrenalinei și dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor.78. Imunoterapia alergenică administrată injectabil.79. Imunoterapia alergenică administrată noninjectabil.80. Imunoterapia cu anticorpi monoclonali anti-IgE, anti-citokine și alte terapii biologice pentru tratamentul cu fenotipare/endotipare a inflamației alergice. Tratamente imunomodulatoare nespecifice.81. Antihistaminice în alergologie.82. Antileucotriene și antidegranulante mastocitare în alergologie.83. Glucocorticosteroizi topici intranazali și inhalatori.84. Bronhodilatatoare beta(2)-adre, anticolinergice, teofiline.85. Glucocorticosteroizi topici cutanați/dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente pentru hidratare cutanată.

    Imunologie clinică (15%)
    ● Imunodeficiențe primare și secundare86. Imunodeficiențe primare cu producție anormal crescută de IgE: sindrom hiper-IgE, sindrom Wiskott-Aldrich, sindrom Omenn, IPEX; alte imunodeficiențe primare combinate ale celulelor T și B, ale celulelor fagocitare și alte sindroame bine definite, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.87. Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA și alte imunodeficiențe primare predominant umorale, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.88. Angioedemul ereditar și alte imunodeficiențe prin deficite ale sistemului complement, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.89. Imunodeficiențe secundare neasociate infecției HIV; sindromul de imunodeficiență dobândită: infecții oportuniste, imunodiagnostic, sindromul inflamator de reconstrucție imună și hipersensibilitatea la medicația antivirală antiretrovirală, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
    ● Colagenoze și vasculite, granulomatoze90. Lupus eritematos sistemic, lupus indus medicamentos, sindrom anti-fosfolipidic, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.91. Sindrom Sjogren, boala mixtă a țesutului conjunctiv și sindroame overlap; artrita reumatoidă, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare92. Scleroza sistemică, polimiozita și dermatomiozita, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare93. Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (sindrom Churg-Strauss) și alte vasculite ale vaselor mici asociate ANCA (granulomatoza cu poliangeită Wegener, poliangeita microscopică), abordări interdisciplinare/multidisciplinare.94. Vasculita crioglobulinemică și vasculita IgA (purpura Henoch-Schönlein), abordări interdisciplinare/multidisciplinare95. Vasculita urticariană hipocomplementemică, vasculite ale vaselor medii, sindrom Behçet, vasculite secundare, sarcoidoza, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
    ● Afecțiuni autoimune organ-specifice96. Endocrinopatii autoimune, tiroidita autoimună, boala Graves; sindroame poliglandulare autoimune; miastenia gravis și sindromul miastenic Lambert-Eaton, scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré și neuropatii induse imunologic, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.97. Afecțiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun; citopenii autoimune; hepatite autoimună, ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă, boala Crohn și colita ulceroasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.98. Glomerulonefrite cu mecanism autoimun și prin complexe imune, sindromul Goodpasture, nefrite interstițiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
    ● Tratamente imunologice99. Glucocorticosteroizi sistemici și alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice, inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina și micofenolat mofetil, imunosupresive citotoxice și metode imunosupresive.100. Terapia de substituție în imunodeficiențele primare. Imunoterapia cu citokine și anti-citokine, alți agenți imunomodulatori.
    2. Obiective educaționale
    Dobândirea cunoștințelor medicale și aptitudinilor practice necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie imunoalergică, anamnezei detaliate, inclusiv evaluarea alergenelor/factorilor trigger/agravanți sau de risc, coroborată cu evaluarea condițiilor particulare ale pacientului, investigațiile paraclinice, cu abordare particulară a activităților de laborator imunologie clinică, pentru stabilirea diagnosticului, aplicarea planului de tratament (profilactic, farmacoterapie, imunoterapie) adecvat pacientului cu patologii imunoalergice multiple, complexe sau cu complicații ale bolii de bază, precum și măsuri educaționale și monitorizare adecvată.
    3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
    Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri, lecții conferință, serii de minicursuri sau prelegeri, corelate cu discuții bazate pe cazuri sau exerciții/scenarii clinice (modul 1 și 14), și a participat efectiv la manevre, proceduri și activități practice în clinica de alergologie și imunologie clinică și activități de laborator imunologie clinică, orientate în mod particular pe principii, indicații, metodologie și tehnici, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, participarea fiind ca observator/asistare pasivă, simulare educațională sau efectuare cu supraveghere atentă, după caz (modul 1) și efectuare ca operator cu supraveghere în grade diferite, după caz (modul 14), întotdeauna cu interpretare (modul 1 și 14), cu observația directă a aptitudinilor procedurale, a modului de implicare/efectuare/monitorizare a manevrelor și procedurilor de teste/provocări imunoalergologice, a recoltării de probe imunobiologice și aplicării planului farmacoterapeutic și/sau imunoterapeutic stabilit pentru pacient, cu obiective și mijloace bine definite, cu demonstrarea abilităților de comunicare prin prezentări de cazuri și referate (modul 1 și 14).

    Baremul de proceduri/manevre, tehnici/metode și activități practice:1. Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu: 18002. Teste cutanate alergologice prick, prick-prick la alergene alimentare: 14003. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog): 12004. Teste cutanate alergologice patch: 8005. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente: 4006. Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor și plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică: 1207. Teste chimice/imunochimice pentru determinarea expunerii la alergene/haptene: 108. Determinare debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEF) prin peak flow-metrie: 4009. Probe funcționale ventilatorii (spirometrie): 50010. Probe funcționale ventilatorii post-bronhodilatator: 40011. Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică, determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice: 4012. Teste de provocare alimentară și medicamentoasă: 40013. Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenți fizici: 22014. Teste alergologice cu alergene ocupaționale: 8015. Imunoterapie alergenică, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri: 12016. Utilizarea farmacoterapiei de urgență în alergologie: 22017. Monitorizarea saturației oxigenului, a echilibrului acido-bazic: 22018. Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitative: 30019. Determinarea IgE specifice serice față de alergene native prin metode de imunoanaliză in vitro: 12020. Determinarea IgE specifice față de alergene recombinante prin metode de imunoanaliză in vitro: 6021. Determinarea anticorpilor IgG serici antigen-specifici: 12022. Determinarea componentelor sistemului complement, inclusiv C1-INH: 32023. Teste screening de laborator pentru imunodeficiențe primare umorale și celulare: 30024. Teste de laborator pentru investigarea imunodeficiențelor primare și teste screening de laborator pentru imunodeficiențele dobândite: 30025. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 30026. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante, teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor: 30027. Teste imunologice screening utilizate pre-transplantare: 2028. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali: 20029. Determinări imunologice de markeri serologici virali: 45030. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni: 20031. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari: 8032. Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma: 12033. Determinări de subseturi ale celulelor imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamației: 20034. Hemoleucograme la pacienți cu patologie imuno-alergică: 120035. Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 120036. Exsudate faringiene și nazale, analiza sputei: 50037. Uroculturi, coproculturi, examene coproparazitologice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 50038. Explorări imagistice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 30039. Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 6040. Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică: 20

    Modulul 2, anul I și anul II: Medicină internă
    Nr. ore curs/lecții conferință: 170 ore
    Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică2. Bronșita acută și cronică, emfizemul pulmonar3. Principii de diagnostic în medicina internă: diagnostic clinic, diagnostic de laborator și imagistic4. Principii de farmacologie clinică în medicina internă, principiile antibioterapiei5. Bronhopneumopatia obstructivă cronică6. Astmul. Exacerbările severe ale astmului7. Pneumoniile8. Abcesul pulmonar9. Fibrozele pulmonare10. Cancerul bronhopulmonar11. Sindromul de compresie mediastinală12. Pleureziile13. Valvulopatii14. Endocardite infecțioase15. Tulburările de ritm și de conducere ale inimii16. Pericarditele17. Miocarditele și cardiomiopatiile18. Boala cardiacă ischemică19. Sincopa20. Șocul cardiogen și alte forme netraumatice de șoc21. Bolile arterelor periferice22. Bolile venelor23. Edemul pulmonar acut cardiogen și necardiogen24. Cordul pulmonar cronic25. Insuficiența cardiacă congestivă26. Tromboembolismul pulmonar27. Hipertensiunea arterială28. Glomerulonefritele29. Sindromul nefrotic30. Nefropatii interstițială31. Insuficiența renală acută32. Insuficiența renală cronică33. Pacientul hemodializat și transplantul renal34. Boala de reflux gastroesofagian. Esofagite35. Gastritele acute și cronice. Ulcerul gastric și duodenal36. Sindrom de malabsorbție37. Parazitoze intestinale38. Enteropatia glutenică39. Boala Crohn40. Rectocolita hemoragică41. Intestinul iritabil42. Pancreatitele acute și cronice43. Sindromul icteric44. Colecistitele și litiaza biliară45. Hepatitele cronice virale. Patologia hepatică indusă de alcool46. Hepatite medicamentoase și autoimune47. Cirozele hepatice. Afecțiuni hepatice cu determinare genetică48. Tumorile benigne și maligne ale ficatului și căilor biliare, chistul hidatic hepatic49. Sindroame de malabsorbție50. Abdomenul acut în practica de medicină internă51. Anemiile52. Leucemiile acute53. Sindroame mielodisplazice, sindroame mieloproliferative cronice54. Sindroame limfoproliferative cronice55. Gamapatii monoclonale56. Sindroamele hemoragipare57. Sindroamele trombotice58. Vasculite în practica de medicină internă59. Colagenoze în practica de medicină internă60. Diabetul zaharat61. Dislipidemiile. Obezitatea62. Urgențele metabolice63. Diagnosticul pozitiv și diferențial al comelor64. Accidentele vasculare cerebrale65. Diagnosticul imagistic în practica de medicină internă66. Principii generale de ultrasonografie, radiodiagnostic, RMN67. Abordarea pacientului cu febră în medicina internă68. Abordarea pacientului cu limfadenopatie, splenomegalie în medicina internă69. Abordarea pacientului cu reacții adverse medicamentoase în medicina internă2. Obiective educaționale
    Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului adult cu patologie medicală, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
    3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
    Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri de adulți/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz) este după cum urmează:1. Interpretări ECG: 1602. Explorări radiologice (interpretare): 803. Explorări funcționale respiratorii (PEF-metrie, spirometrie), determinarea saturației arteriale a oxigenului: 1204. Electrocardiograme (tehnică, interpretare): 1605. Examinări ultrasonografice (asistare, interpretare): 806. Endoscopii digestive (asistare, interpretare): 207. Investigații funcționale gastroenterologice (asistare, interpretare): 58. Interpretări de buletine de analize hematologice (sânge periferic, măduvă osoasă): 1609. Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice: 16010. Puncții venoase la adult, toracocenteze, paracenteze (efectuare supravegheată): 10

    Modulul 3, anul II: Pediatrie
    Nr. ore curs/lecții conferință: 100 ore
    Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Alimentația sugarului și copilului mic, alimentația copilului sănătos și alergic, nutriția enterală și parenterală, formule de lapte adaptate și dietetice, abordare interdisciplinară a tulburărilor de creștere.2. Malnutriția protein-energetică și proteică, deficiențele vitaminice la copil.3. Stabilirea suspiciunii de boală genetică, principiile, indicațiile diagnosticului prenatal, screening-ul nou născutului pentru boli genetice, asistența multidisciplinară de durată.4. Vaccinările în neonatologie și pediatrie.5. Abordarea copilului cu reacții adverse de hipersensibilitate la medicamentoase.6. Boala hemolitică neonatală.7. Infecțiile tractului respirator superior, otita medie, mastoidita.8. Bronșiolita acută, pneumonii acute bacteriene, bronhopneumonia, pleurezii, pneumotorax.9. Corpi străini în căile respiratorii, pneumonii de inhalație, pneumoniile cronice, bronșiectazii.10. Rinite alergice și nealergice, wheezing recurent, astm la copil.11. Pneumonite de hipersensibilitate la copil12. Fibroza chistică.13. Hemosideroze, fibroze pulmonare la copil14. Malformații congenitale de cord necianogene și cianogene.15. Miocardite, cardiomiopatii, pericardite, endocardite.16. Tulburări de ritm și conducere.17. Hipertensiune arterială la copil.18. Durerea toracică la copil și adolescent.19. Alergii alimentare la copil, anafilaxia la copil.20. Stomatite, glosite și cheilite la copil.21. Dureri abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.22. Diaree acută și cronică, sindroame de malabsorbție la copil.23. Boala inflamatorie cronică intestinală la copil, intoleranța la lactoză și la gluten.24. Hepatite în pediatrie, sindrom Reye.25. Sindroame de hipertensiune portală.26. Parazitoze intestinale la copil.27. Infecții ale tractului urinar la copil.28. Anemii carențiale, sindroame thalasemice, anemii hemolitice (de cauze imunologice și neimunologice) și alte anemii la copil29. Neutropenii, defectele funcționale ale granulocitelor la copii30. Sindroame hemoragice, purpure vasculare, trombocitopenii, trombocitopatii, tulburări de coagulare.31. Sindrom hemolitic-uremic, purpura trombocitopenică trombotică.32. Manifestări clinice ale cancerului la copil, principii și efecte adverse ale tratament antineoplazic.33. Leucemiile și limfoamele la copil.34. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil.35. Hematuriile și proteinuriile copilului.36. Glomerulonefritele și sindroamele nefrotice în pediatrie.37. Insuficiența renală cronică, dializa la copil.38. Reumatismul articular acut.39. Artritele cronice juvenile.40. Colagenoze: lupus eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki.41. Sindromul febril prelungit și febra de etiologie neprecizată. Sindroame autoinflamatoare.42. Vasculite sistemice cu mecanism imunologic în pediatrie.43. Imunodeficiențele primare la copil.44. Imunodeficiențele dobândite în pediatrie.45. Urticaria și angioedemul la copil.46. Dermatita atopică și tipuri de prurigo în practica pediatrică.47. Insuficiența suprarenaliană. Hipocalcemiile și hipercalcemiile.48. Hipotiroidismul. Hipotiroidismul congenital. Hipertiroidismul la copil.49. Urgențe pediatrice majore, stopul cardiorespirator, resuscitarea cardiorespiratorie.50. Înțepături/mușcături de insecte/artropode, intoxicații acute (inclusiv medicamentoase), șocul și insuficiența respiratorie acută, convulsiile, stările comatoase la copil.2. Obiective educaționale
    Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a copilului cu patologie medicală, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
    3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
    Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri de copii/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz) este după cum urmează:1. Anamneza pediatrică la copilul cu suspiciune de patologie imunoalergică: 502. Puncții venoase, determinarea saturației arteriale a oxigenului și a echilibrului acido-bazic și manevre de resuscitare a funcțiilor vitale: 503. Interpretări electrocardiograme la copil: 704. Explorări radiologice și ultrasonografice la copil (interpretare): 505. Endoscopii digestive, probe de digestie (interpretare): 246. Explorări funcționale respiratorii (PEF-metrie, spirometrie; asistare/efectuare, interpretare): 507. Interpretări de buletine de analize hematologice la copil: 508. Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice la copil: 509. Provocări alimentare în pediatrie, recomandări de preparate de lapte utilizate în alimentație: 5010. Particularități ale farmacoterapiei la copilul cu patologie imunoalergică: 25

    Modulul 4, anul II: Medicină de urgență sau Terapie Intensivă
    Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore
    Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Resuscitarea cardio-pulmonară în UPU/ATI, suportul vital de bază și avansat.2. Tulburări de ritm, cardioversie electrică și chimică, urgențe metabolice și endocrine în UPU/ATI.3. Anafilaxia severă, șocul și complicațiile sale, resuscitarea volemică în UPU/ATI.4. Angioedemul cu localizare de gravitate, afecțiunile dermatologice severe în UPU/ATI.5. Insuficiența respiratorie, tehnici de menținere a permeabilității căilor respiratorii în UPU/ATI.6. Astmul acut sever, oxigenoterapia, tehnici de suport ventilator în UPU/ATI.7. Anestezia la pacientul astmatici, pacientul cu alergii/hipersensibilități medicamentoase în UPU/ATI.8. Urgențe pediatrice, hematooncologice, la pacientul cu imunodeficiență sau transplantat în UPU/ATI2. Obiective educaționale.
    Evaluarea pacientului în urgență medicală sau critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia.
    3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
    Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (asistare/training pe manechin, participare, după caz)1. Abordarea pacientului cu boli alergice, respiratorii, cardiovasculare, dermatologice în UPU/ATI: 202. Intubația orotraheală, resuscitarea cardiopulmonară, defibrilare, cardioversie: 163. Instalarea de linii venoase periferice/centrale, traheostomie deschisă și percutană: 84. Investigații clinice și paraclinice, oxigenoterapie, monitorizare puls-oximetrie la pacient în UPU/ATI: 205. Management al căilor respiratorii, acces venos periferic și central, diferențiere între pacientul stabil și instabil în UPU/ATI: 40

    Modulul 5, anul II: Medicina muncii
    Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore
    Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Bolile profesionale: definiție, elemente fundamentale privind etiologia, diagnosticul, tratamentul și profilaxia bolilor profesionale2. Agenți etiologici în bolile profesionale produse prin mecanisme de hipersensibilitate3. Expunerea ocupațională la alergene4. Patologia ocupațională a aparatului respirator. Rinita și astmul profesional.5. Alveolita alergică extrinsecă ocupațională. Bisinoza, plămânul fermierului, al crescătorilor de păsări și alte pneumonite de hipersensibilitate profesionale.6. Boli dermatologice profesionale7. Bolile infecțioase și parazitare ocupaționale8. Noțiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserție și reorientare profesională, noțiuni de legislație națională și europeană în medicina muncii.2. Obiective educaționale
    Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ocupațională/profesională, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
    3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
    Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri de pacienți cu context profesional/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):1. Anamneza de boală profesională, profesiograma: 202. Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la aeroalergene: 103. Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la alergene de contact: 104. Asistarea și/sau efectuarea testelor diagnostice etiologice in vivo cu agenți profesionali: 55. Explorări funcționale respiratorii în practica medicinii muncii: 5

    Modulul 6, anul III: Imunologie fundamentală
    Nr. ore curs/lecții conferință: 26 ore
    Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Organizarea sistemului limfoid. Organele limfoide primare și secundare: anatomie și funcție. Sisteme limfoide asociate mucoaselor și pielii.2. Imunitatea mucoaselor, nonimunologică și imunologică. Traficul limfocitar și procesul de homing.3. Mecanisme imunologice de apărare nespecifică (bariere/umorale/celulare). Mecanisme imunologice de apărare specifică (umorale/celulare).4. Antigene: structură, epitopi, procesare și prezentare. Complexul major histocompatibilitate: structura moleculară și funcție.5. Imunoglobuline: structură, funcție, sinteză, reglare, receptori, legare antigen. Imunogenetică. Celule implicate în răspunsurile imune: limfocite T și B, celule prezentatoare de antigen, celule efectoare. Mastocite, bazofile, eozinofile.6. Imunitatea mediată prin celule T. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare. Imunitatea mediată prin celule B. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare.7. Citokine, chemokine și alte molecule imunomodulatoare: origine, structură, efecte, mecanisme de acțiune, metabolism și reglare. Mediatori inflamatori: origine, structură, efecte, mecanisme de acțiune, metabolism și reglare.8. Mecanisme de hipersensibilitate mediate IgE (reacții de fază precoce și tardivă), prin alți anticorpi (opsonizare, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă) sau prin complexe imune (proprietăți fizico-chimice și clearance).9. Mecanisme de hipersensibilitate mediate celular (celule implicate, mecanisme efectoare) și altele (celule natural killer, celule killer activate de limfokine, bazofile activate). Imunoreglare: mecanisme de imunotoleranță, interacțiuni celulare, rețele idiotip.10. Mecanisme în imunodeficiențe primare și secundare. Tehnici și metode de laborator avansate în diagnostic și monitorizare a imunodeficiențelor, noțiuni referitoare la registre de imunodeficiențe.11. Mecanismele autoimunității. Evaluarea imunologică de laborator în afecțiuni autoimune. Mecanisme în colagenoze și vasculite12. Imunologia tumorală: antigene tumorale, oncogene, mecanisme în imunologia cancerului. Noțiuni de imunotoxicologie și imunoterapie. Noțiuni de imunogenetică.13. Imunologia transplantului: histocompatibilitate, alorecunoaștere, rolul compatibilității sistemului HLA privind rejetul de grefă, mecanisme și tipuri de rejet ale grefei, rolul evaluării imunologice în terapia imunosupresoare la pacientul transplantat. Noțiuni de activitate a laboratoarelor de histocompatibilitate, noțiuni referitoare la registre de transplant.2. Obiective educaționale
    Dobândirea cunoștințelor medicale de imunologie fundamentală necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie particulară legată de imunogenetică, imunodeficiențe, imunologia tumorală și cea a transplantului, stabilirii diagnosticului și evaluării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple complexe.
    3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
    Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau implicare în efectuare, interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de referat și implicare în activitate de cercetare, după caz):1. Tehnici imunologice de laborator de imunochimie, imunodifuzie, imunofluorescență, immunoblot, imunoelectroforetice, imunoanaliză enzimatică.2. Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de mediatori.3. Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate în imunologia transplantului.4. Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR.

    Modulul 7, anul III: Bioetică
    Nr. ore curs/lecții conferință: 18 ore
    Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Introducere în Bioetică: Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu. Contextul apariției bioeticii, Definirea bioeticii, Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, Teorii și metode în bioetică.2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință, Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții, Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc).3. Relația medic-pacient: Valori ale relației medic-pacient, Paternalism versus autonomie, Modele ale relației medic-pacient, Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate, Consimțământul informat pentru teste cu risc asumat în alergologie, Confidențialitatea în relația medic-pacient, Relația medic-pacient minor. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.4. Greșeli și erori în practica medicală: Definirea noțiunilor de greșeală și eroare. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.5. Probleme etice la începutul vieții: Libertatea procreației. Dileme etice în avort. Etica reproducerii umane asistate medical. Probleme etice în clonarea reproductivă.6. Probleme etice la finalul vieții: Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, Probleme etice în stările terminale, Tratamente inutile în practica medicală, Suicidul asistat, Îngrijirile paliative.7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane și imunologia transplantului: Donarea de organe de la cadavru. Donarea de organe de la persoana vie. Etica alocării de resurse în transplant.8. Probleme etice în genetică și genomică: Eugenia și discriminarea pe baza geneticii. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală. Statutul moral și cercetarea embrionului uman. Terapia genică. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.9. Etica cercetării pe subiecți umani: Principii etice în cercetarea pe subiecți umani. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale. Comitetele de etică a cercetării. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.2. Obiective educaționale
    Dobândirea cunoștințelor de bioetică necesare practicii mediate.
    3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
    Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și noțiunile de la seminar, acestea din urmă fiind prezentate în continuare:1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică.2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică: Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale. Alternative ale jurământului lui Hipocrate. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice: Valoarea consimțământului informat în practica alergologică și imunologică. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă. Rolul comunicării în relația medic-pacient.4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri: Drepturile pacienților - reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale.5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis: Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.6. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete.7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete.8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete.9. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete.10. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete.

    Modulul 8, anul III: Otorinolaringologie
    Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore
    Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia rino-sinusală, a faringelui, laringelui și urechii.2. Metode de explorare rino-sinusală.3. Rinosinuzitele acute. Rinosinuzita cronică. Alergia rinosinusală. Complicațiile infecțiilor rinosinusale.4. Tumori benigne rinosinusale. Tumori maligne rinosinusale.5. Sindromul de apnee nocturnă.6. Algiile craniocervicofaciale.7. Metode de explorare a cavității bucale și a faringelui.8. Patologia inflamatorie faringiană.9. Patologia tumorală faringiană. Tumorile parafaringiene.10. Tulburările senzitive și motorii ale faringelui.11. Patologia inflamatorie a glandelor salivare.12. Patologia tumorală a glandelor salivare.13. Patologia inflamatorie și tumorală a cavității bucale.14. Metode de explorare laringiană.15. Laringitele acute și cronice. Insuficiența respiratorie acută de cauza laringiană.16. Tumorile benigne laringiene. Tumorile maligne laringiene.17. Sindroame paralitice laringiene și asociate. Adenopatia cervicală.18. Metode de explorare traheo-bronșice.19. Corpi străini traheo-bronșici. Patologia tumorală traheală.20. Metode de explorare a funcției auditive. Metode de explorare a funcției vestibulare.21. Afecțiunile urechii externe. Disfuncția tubară. Otitele medii acute. Otomastoidita acută. Mastoidita acută a nou-născutului și copilului. Otitele medii cronice. Otomastoidita cronică.22. Infecții specifice ale urechii. Otoscleroza. Sindroame vestibulare. Paralizia facială periferică. Tumorile urechii externe și urechii medii.23. Manifestări ale imunodeficiențelor primare și secundare în ORL.24. Urgențe în ORL. Farmacoterapia locală în ORL2. Obiective educaționale
    Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ORL, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
    3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
    Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):1. Rinoscopia anterioară și posterioară; Endoscopia; Microscopia; Rinomanometrie: 962. Examene radiologice uzuale și CT în ORL: 483. Examene RMN, scintigrafice și angiografice în ORL: 244. Teste nazale de provocare, citologie nazală: 125. Laringoscopie indirectă, laringoscopie de contact, laringoscopie transnazală cu endoscop flexibil Traheo-bronhoscopie transnazală cu endoscop flexibil: 246. Laringoscopie directă, microlaringoscopie, traheoscopie rigidă, bronhoscopie (rigidă, flexibilă): 127. Examenul de laborator al secreției nazale, Teste olfactometrice. Testarea funcționalității ciliare: 128. Bucofaringoscopie, Nasofaringoscopia Hipofaringoscopie Esofagoscopie: 489. Evaluare endoscopică a cavității orale, faringelui și esofagului: 4810. Teste de salivație. Teste funcționale pentru disfagie. Evaluarea sindromului de apnee în somn: 611. Otoscopie, Teste de audiometrie: 1212. Farmacoterapia locală în ORL: 24

    Modulul 9, anul III: Oftalmologie
    Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore
    Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Patologia pleoapelor și aparatului lacrimal2. Conjunctivitele3. Keratitele4. Patologia inflamatorie a sclerei și uveei5. Cataracte. Glaucoame6. Ochiul roșu și dureros7. Bolile imunologice de sistem cu complicații oculare8. Farmacoterapia locală oculară2. Obiective educaționale
    Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie oftalmologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
    3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
    Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală):1. Examenul polului anterior al ochiului: 102. Examenul pleoapelor și conjunctivei: 103. Examenul citologic al lacrimilor, raclatului sau amprentelor conjunctivale: 104. Examenul câmpului vizual. Examenul polului anterior al ochiului. Examenul biomicroscopic: 35. Fundul de ochi și biomicroscopia fundului de ochi: 26. Examenul tensiunii intraoculare, Gonioscopia. Exoftalmometrie: 3

    Modulul 10, anul III: Dermatovenerologie
    Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore
    Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Structura și imunologia pielii2. Infecții cutanate virale, bacteriene, fungice3. Afecțiuni cutanate induse de ectoparaziți și alte artropode4. Urticaria5. Eczeme/dermatite6. Prurigo7. Vasculite cutanate8. Reacții cutanate postmedicamentoase9. Eritrodermii. Eritem polimorf. Eritem nodos10. Purpure în dermatologie11. Bolile țesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia)12. Afecțiuni cutanate buloase13. Limfoame și pseudo-limfoame cutanate14. Sarcomul Kaposi. Angiologie dermatologică15. Mastocitoze. Sarcoidoza16. Psoriazis. Parapsoriazis17. Lichen și reacții lichenoide18. Dermatoze prin agenți fizici19. Sindrom seboreic. Rozaceea20. Nevi melanocitari. Melanom malign. Carcinom bazocelular. Dermatoze paraneoplazice21. Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, diabet zaharat)22. Manifestări cutaneo-mucoase în sifilis. Serodiagnosticul sifilisului23. Manifestări cutaneo-mucoase în infecția cu HIV și imunodeficiențe primare24. Medicația antiinflamatorie și imunomodulatorie în patologia cutanată2. Obiective educaționale
    Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie dermatologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
    3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
    Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):1. Teste pentru diagnosticul in vivo al dermatitelor, PUVA-terapie, tratamente topice cutanate: 482. Tehnica imunofluorescenței în dermatologie: 123. Citodiagnosticul Tzanck: 124. Examenul micologic în dermatologie: 105. Dermatoscopie, date semiologice dermatoscopice 126. Asistare efectuare biopsie cutanată: 67. Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de lupus cutanat: 28. Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de dermatită herpetiformă: 29. Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de psoriazis și lichen plan: 410. Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de pemfigus: 211. Interpretarea frotiurilor din secreția uretrală și vaginală: 1212. Teste serologice pentru diagnosticul sifilisului: 12

    Modulul 11, anul III: Pneumologie
    Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore
    Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Anatomia, fiziologia și răspunsurile imunitare ale aparatului respirator.2. Insuficiența respiratorie acută și cronică.3. Astmul nealergic, Astmul sever, Astmul eozinofilic.4. Astmul nealergic ocupațional.5. Pneumoconioza și boala legată de azbest.6. Bronhopneumopatia obstructivă cronică.7. Tabacologie, boli legate de fumat, consiliere și tratament pentru renunțarea la fumat.8. Pneumonite de hipersensibilitate în pneumologie.9. Pneumopatii interstițiale, fibroze pulmonare difuze.10. Sarcoidoza.11. Pneumopatii cu eozinofilie.12. Infecții respiratorii acute.13. Bronșiectazii.14. Patologia micotică pulmonară.15. Parazitoze cu determinare pulmonară.16. Tuberculoza și infecția HIV/SIDA în pneumologie.17. Patologia respiratorie în imunodeficiențe.18. Tumori pulmonare, pleurale și mediastinale.19. Patologia mediastinală.20. Hipertensiunea arterială pulmonară.21. Edeme pulmonare. Patologia tromboembolică pulmonară.22. Sindromul apneei în somn.23. Patologia pleurală. Determinări pulmonare în colagenoze.24. Fibroza chistică. Dischinezia ciliară primară. Deficiența de alfa1-antitripsină2. Obiective educaționale
    Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie pneumologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
    3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
    Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):1. Peak-flow-metrie: 1202. Spirometrie: 1003. Pletismografie: 204. Factorul de transfer prin membrana alveolo-capilară: 105. Evaluarea gazelor sanguine și oximetria: 106. Teste de provocare bronșică (nespecifică, specifică): 207. Sputa indusă: 108. Lavajul bronho-alveolar: 109. Investigația imagistică în pneumologie: 4810. Testul tuberculinic: 511. Terapii inhalatorii, oxigenoterapia, suport ventilator (invaziv, non-invaziv, CPAP): 1012. Resuscitarea cardiopulmonară, intervenții/terapii endobronșice: 10

    Modulul 12, anul III: Boli infecțioase
    Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore
    Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare.2. Infecții virale, bacteriene, fungice și parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase.3. Gastroenterite și enterocolite. Diareea infecțioasă. Particularități ale unor infecții în pediatrie și medicina de călătorie.4. Hepatite virale acute și cronice.5. Infecții ale tractului urinar: înalte, medii, joase, prostatite.6. Infecția cu HIV, infecții la pacienți cu imunodeficiență/imunosupresați.7. Particularități ale tratamentului antimicrobian la pacienții cu afecțiuni de hipersensibilitate sau imunosupresie.8. Principii în terapia cu antibiotice și chimioterapice, antivirale, antifungice. Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice. Reacții adverse la tratamentul antimicrobian.2. Obiective educaționale
    Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie infecțioasă, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
    3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
    Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală):1. Recoltarea produse patologice (spută, secreții, sânge etc): 102. Hemocultura: 43. Urocultura, coprocultura: 104. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 305. Examen coproparazitologic, examen parazitologic cutanat: 156. Exsudat faringian, examen de spută: 107. Markeri imunologici serologici virali, bacterieni și parazitari: 308. Interpretarea de radiografii pulmonare în patologia infecțioasă: 20

    Modulul 13, anul IV: Reumatologie
    Nr. ore curs/lecții conferință: 28 ore
    Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Poliartrita reumatoidă a adultului2. Artrita juvenilă idiopatica și boala Still3. Spondiloartropatiile seronegative4. Lupusul eritematos sistemic5. Sclerodermia sistemică6. Fenomenul Raynaud7. Miopatiile inflamatoare8. Boala mixtă a țesutului conjunctiv și alte colagenoze intricate9. Fasciita enzinoficilică difuză și sindromul mialgie-eozinofilie10. Sindromul Sjögren11. Vasculitele sistemice12. Sindromul Behçet13. Reumatismul articular acut14. Boala artrozică periferică15. Boala degenerativă a coloanei vertebrale16. Forme de reumatism abarticular17. Guta și alte artrite microcristaline18. Artrita psoriazică19. Artritele infecțioase și reactive20. Bolile ereditare ale țesutului conjunctiv21. Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale22. Osteoporoza și osteonecroza aseptică23. Manifestări reumatologice din boli endocrine24. Tratamentul antiinflamator nesteroidian în bolile reumatice. Profil de siguranță.25. Tratamentul cu glucocorticosteroizi în bolile reumatice. Profil de siguranță.26. Terapia biologică în bolile reumatice. Profil de siguranță.27. Medicamente modificatoare de boală (DMARDs) nonbiologice utilizate în Reumatologie: antimalaricele de sinteză, metotrexatul, leflunomida, D-penicilamina. Profil de siguranță.28. Alte DMARDs: ciclosporina, sulfasalazina, azatioprina, ciclofosfamida. Profil siguranță.2. Obiective educaționale
    Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie reumatologică și colagenoze sau vasculite, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
    3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
    Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală):1. Teste biologice de inflamație și de alterare a răspunsurilor imunitare în reumatologie: 402. Teste pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic în reumatologie: 323. Examene radiologice în reumatologie: 404. Scintigrafii osoase: 85. Osteodensitometrii: 86. Interpretarea biopsiei sinoviale și a lichidului sinovial: 6

    SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE
    Scopul instruirii în specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică este de a asigura rezidentului însușirea cunoștințelor teoretice adecvate și a procedurilor/manevrelor, tehnicilor/metodelor și activităților practice esențiale pentru practicarea specialității. Rezidentul va beneficia de instruire, atât la adult, cât și la copil sau adolescent, și trebuie să parcurgă module clinice/stagii clinice, atât pentru pacienții internați, cât și pentru cei din ambulatoriul integrat, precum și activitate orientată de laborator Imunologie Clinică în cadrul modulului de Alergologie și Imunologie Clinică și în cadrul modulului de imunologie fundamentală. La finalizarea programului de instruire în Alergologie și Imunologie Clinică și promovarea examenului de specialitate, medicul specialist poate profesa cu roluri și competențe de expert medical, factor în luarea deciziilor clinice, comunicator, colaborator, cu aptitudini de management și de susținător al stării de sănătate, atât educațional, cât și profesional. Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică va avea de atins obiectivele educaționale generale care îl fac apt pentru asigurarea unui diagnostic bazat pe evidențe, de calitate și asistență pentru pacienți cu afecțiuni alergice și pentru anumite afecțiuni cu componentă disimunitară, deseori în echipă terapeutică multidisciplinară, pentru consilierea pacienților și a comunității pentru prevenirea și reabilitarea bolilor alergice, comunicarea eficientă, cu înțelegere pentru pacienți și familiile acestora, comunicare constructivă și eficientă cu alți medici, inclusiv cu medicii de familie și alt personal medical, funcționarea ca membru în echipa de asistență medicală și coordonarea corespunzătoare a acesteia, după caz, contribuția la educația pacienților și familiilor acestora, realizarea aptitudinilor tehnice specifice necesare asistenței pacienților cu afecțiuni alergice, indicațiilor medicale complete și corecte, capabilitatea de a întreprinde propria evaluare, de a dezvolta o strategie personală de educație continuă și evaluarea critică a literaturii de specialitate, precum și aprecierea pertinentă a informațiilor în interesul pacientului. Pe durata programei de instruire în Alergologie și Imunologie Clinică, rezidentul trebuie să întreprindă o gamă largă de experiențe în practica clinică din domeniul manifestărilor acute și cronice ale boli din domeniul specialității. Această experiență dobândită va viza inclusiv prevenirea bolilor și reabilitarea pacienților. Rezidenții vor fi implicați în activitățile și programele educaționale ale serviciilor în care se instruiesc, precum și în activitățile curente și de cercetare ale acestora pentru a-și însuși aptitudinile pentru o viitoare activitate în acest domeniu. Rezidentul trebuie să-și asume responsabilități asistate și asigurate de către formator pe durata pregătirii în specialitate și să fie capabil să elaboreze decizii clinice independente la absolvire.

    SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE
    Scopul și obiectivele specifice detaliază cunoștințele, deprinderile și aptitudinile esențiale în instruirea medicului cu pregătire în alergologie și imunologie clinică în timpul rezidențiatului, pentru ca, după formarea în specialitate, să poată fi implicat ca profesionist, pentru suportul stării de sănătate, ca expert medical elaborator de decizii clinice, colaborator, comunicator, cu aptitudini de management și în educație profesională. Din punct de vedere profesional, rezidentul va înțelege și îndeplini obligațiile profesionale și legale, va înțelege și aplica principiile fundamentale ale eticii medicale, incluzând consimțământul informat, directive avansate, etica activității de cercetare, autonomia și drepturile pacienților și va înțelege natura relațiilor interpersonale profesionale și a conexiunilor dintre pacienți, colaboratori și studenți. Din punct de vedere al suportului stării de sănătate, va fi capabil să identifice factorii determinanți ai sănătății: biologici, psiho-sociali, de mediu și economici, să utilizeze aceste informații în planul de asistență medicală și profilaxie și să se asigure că pacientul are acces la serviciile corespunzătoare de asistență medicală și socială în managementul individual al pacienților, va fi capabil să identifice grupurile de pacienți cu risc de boli alergice și de complicații ale acestora și să aplice cunoștințele corespunzătoare legate de profilaxie, va fi apt să identifice problemele și oportunitățile pentru contribuția la îmbunătățirea stării de sănătate a pacienților alergici în cadrul comunității. Din punctul de vedere al expertului medical, elaborator de decizii clinice, medicul reprezintă un expert în aspectele diagnosticării și asistării bolilor alergice, este capabil să practice medicina bazată pe evidențe și cost-eficiență și să evite investigațiile cu risc crescut neasumat sau care nu sunt necesare pentru asistență. El va avea aptitudini tehnice specifice pentru diagnostic și terapie, și trebuie să demonstreze cunoștințe corespunzătoare, deprinderi și atitudini corespunzătoare. Ca și colaborator, medicul alergolog și imunolog clinician lucrează în echipă cu alte categorii de personal medical implicate în asistența pacienților și este esențial să colaboreze eficient cu echipa multidisciplinară, cu abordare interdisciplinară. El va demonstra capacitatea de a consulta alți medici sau alte categorii de personal medical și înțelege rolurile și contribuțiile acestora în asistența în echipa medicală multidisciplinară, contribuind eficient și constructiv la activitățile interdisciplinare de echipă. Ca și comunicator, pentru asigurarea celei mai bune asistențe medicale, medicul trebuie să stabilească relații de comunicare eficiente cu pacienții, familiile, alți medici și alte categorii de personal medical. Deprinderile de comunicare sunt esențiale pentru a obține anamneza detaliată și să transmită informații pacientului și familiei, stabilind o relație bazată pe încredere, înțelegere și compasiune. Rezidentul va demonstra capacitatea de a asculta cu atenție, a obține și sintetiza istoricul relevant de la pacienții și familiile acestora, de a demonstra empatie, înțelegere și confidențialitate, de a prezenta informații relevante concise, precise, clare, în scris și verbal, de a educa pacientul și familia cu privire la afecțiunea pacientului, factorii de risc și profilaxia și de a înțelege impactul unor factori, cum ar fi vârsta, genul, incapacitatea fizică și intelectuală, contextul etno-cultural și socio-economic al pacientului și de a evalua nivelul de complianță față de programul de profilaxie și terapeutic propus. Din punct de vedere al aptitudinilor de management, rezidentul va demonstra aptitudini practice și de organizare a timpului, incluzând punctualitate, organizare-planificare, evaluarea priorităților și aptitudinilor de triere, înțelegerea particularităților asistenței medicale într-o gamă variată de locații, incluzând spitale, ambulatorii de specialitate, cabinete medicale sau asistență la domiciliu. Înțelegerea costului și a raportului cost-eficiență a programelor terapeutice și profilactice și abilitatea de a lua deciziile corespunzătoare bazate pe evidență a beneficiilor pacientului și populației tratate, înțelegerea programelor de management al calității și abilitatea dezvoltării programelor adecvate în ariile lor de responsabilitate și abilitatea utilizării tehnologiei informației ca instrument important în managementul optim al pacientului. Din punct de vedere al educației profesionale, medicul va întreprinde o permanentă monitorizare a calității profesionale în Alergologie și Imunologie Clinică și are responsabilitate pentru a se perfecționa prin programe de educație medicală continuă, efectuate individual sau în cadru organizat. Rezidentul va fi capabil să dezvolte și să utilizeze o strategie educațională continuă autodirecționată, să fie cunoscător și capabil să aplice principiile evaluării critice ale surselor de informare medicală, cunoscător și apt să aplice standardele bazate pe evidență ale asistenței bolilor alergice, să fie apt să înțeleagă importanța programelor învățământ și de cercetare în domeniul specialității.

    REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii
    Este de așteptat ca la finalizarea pregătirii în specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică, din punct de vedere profesional, medicul să ofere asistență medicală de cea mai bună calitate cu integritate, onestitate și compasiune, să manifeste comportament profesional corespunzător în relațiile personale și interpersonale, să practice medicina, pe bază de evidențe, în mod etic, în concordanță cu deontologia profesională, având rol cheie ca profesionist dedicat îmbunătățirii sănătății pacienților alergici și cu anumite afecțiuni cu disfuncție imunitară, fiind angajat la înalte standarde de calitate în practica clinică și conduita etică. Din punctul de vedere al suportului stării de sănătate, la finalul pregătirii medicul va avea un rol esențial în identificarea factorilor determinanți importanți pentru bolnavi, contribuția eficientă la îmbunătățirea stării de sănătate a pacienților și comunității lor, recunoașterea și capacitatea de a răspunde la acele probleme unde suportul este necesar și susținerea promovării sănătății, exercitată individual sau prin organizații profesionale. Ca expert medical, elaborator de decizii clinice, medicul care a parcurs pregătirea în specialitate va demonstra abilități de diagnostic și terapeutice pentru asistarea etică și eficientă a pacientului, va accesa și aplica informațiile relevante pentru practica clinică, cu asigurarea asistenței medicale de calitate a pacientului, educației și a opiniilor legale. Ca și colaborator, se va consulta eficient cu alți medici și personal medical, aducând contribuție eficientă la alte activități interdisciplinare de echipă. Ca și comunicator, va trebui să asculte activ, să stabilească comunicare eficientă cu pacienți și familiile acestora, să obțină și să sintetizeze istoricul relevant de la pacienți, familiile și comunitățile acestora și să aducă informații adecvate pacienților familiilor acestora și echipei de asistență medicală. Din punct de vedere al aptitudinilor de management, va utiliza eficient resursele, punând în balanță asistența medicală a pacientului, nevoia de educație și resursele externe, va aloca cu discernământ resursele asistenței medicale, va lucra eficient și efectiv în organizarea asistenței medicale și va utiliza tehnologia informației pentru a optimiza asistența medicală. La finalul pregătirii, se va comporta managerial în procesul de luare a deciziilor, care implică colaboratori, resurse și atitudinile practice, va trebui să evalueze prioritățile și să execute sarcinile, să conlucreze eficient cu colegii și să ia decizii corespunzătoare în legătură cu direcționarea resurselor asistenței medicale. Din punct de vedere educațional, va fi capabil de implementarea și monitorizarea unei strategii educaționale personale continue, accesarea și evaluarea critică a surselor de informare medicală, facilitarea educației pacienților, a personalului medical și a altor categorii profesionale sanitare, cu diverse nivele de competență și de dezvoltarea cunoștințelor în domeniu.

    EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
    Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitatea Alergologie și Imunologie ClinicăI. Proba scrisă - 10 subiecte din tematica de pregătire în modulele de Alergologie și Imunologie ClinicăII. Proba clinică - 1 caz clinic din tematica probei scriseIII. Proba practică - din baremul de manevre, tehnici și activități practice din modulele de Alergologie și Imunologie Clinică

    TEMATICA pentru examenul de medic specialist
    specialitatea ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
    PROBA SCRISĂ:1. Noțiuni de bază referitoare la organizarea sistemul imunitar: organe limfoide, imunitate înnăscută și adaptativă, mecanisme de imunoreglare. Modificări imunologice în infecții (virale, bacteriene, fungice, protozoare) și biomarkeri cu rol diagnostic în infecții la pacienții cu imunodeficiențe sau sindrom de răspuns inflamator sistemic.2. Complexul major de histocompatibilitate. Rolul sistemul HLA și tipizarea HLA în imunologia transplantului și farmacogenetică.3. Celule prezentatoare de antigen și limfocite, markeri celulari, subseturi și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.4. Eozinofile, mastocite, neutrofile, markeri celulari și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.5. Imunoglobuline, izotipuri și funcții, IgE și receptorii pentru IgE, rol în imunopatologie și imunoterapie. Anticorpi monoclonali în imunodiagnostic și imunoterapie.6. Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc), molecule de adeziune, citokine, rol în imunopatologie și imunoterapie.7. Componentele și patologia sistemului complement.8. Toleranța imunologică și autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie.9. Imunopatologia cancerului, biomarkeri tumorali, imunoterapia în cancer.10. Reacții de hipersensibilitate: clasificarea Gell-Coombs actualizată, mecanismele imunopatogenice ale reacțiilor de tip imediat și tardiv. Terminologia/nomenclatura revizuită și clasificarea bolilor alergice. Atopia. Alergia ca afecțiune sistemică, particularități ale răspunsurilor imune de organ.11. Genetica atopiei, dermatitei/eczemei atopice și alergiilor cutanate non-IgE mediate. Epidemiologia dermatitei atopice, dermatitei de contact alergice și urticariei. Epidemiologia alergiilor alimentare și la veninuri de insecte.12. Genetica astmului și alergiilor respiratorii. Epidemiologia rinitei alergice și astmului la nivel regional și mondial, date de sănătate publică, inclusiv prevalență, mortalitate și costuri în astm.13. Epigenetica și influența factorilor genetici și de mediu în afecțiunile alergice, ipoteze referitoare la creșterea incidenței și prevalenței bolilor alergice. Evoluția naturală a afecțiunilor atopice și alergice, date de prevenție primară și secundară a alergiilor.14. Imunogenetica imunodeficiențelor primare cu producție aberantă de IgE. Genetica angioedemului ereditar. Epidemiologia imunodeficientelor primare.15. Imunogenetica hipersensibilităților medicamentoase. Epidemiologia alergiilor la medicamente.16. Alergene și haptene: nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice și biologice. Identificarea și cuantificarea alergenelor. Noțiuni de alergologie moleculară.17. Surse de expunere la alergene, distribuția alergenelor în mediu, concentrații prag, tipuri de expunere (interior, exterior), relație cu simptomele. Factori care influențează alergenicitatea.18. Molecule alergenice, izoalergene, epitopi, alergene majore și minore. Componente alergenice native și alergene recombinante. Componente alergenice specifice și cu cross-reactivitate (reactivitate încrucișată). panalergene, caracteristici, relevanță clinică.19. Polenuri de arbori, graminee și buruieni ca surse vegetale de aeroalergene, taxonomie. Metode pentru determinarea alergenelor de exterior, noțiuni de aerobiologie.20. Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) și fungică. Metode pentru determinarea alergenelor de interior.21. Alergene din veninuri și salivă de insecte himenoptere sau alte artropode, cross-reactivități.22. Alergene alimentare (cu importanță clinică la adult sau copil), surse ascunse, cross-reactivități.23. Haptene de contact din seria de referință europeană. Haptene de contact ocupaționale.24. Alergene medicamentoase și din latex, cross-reactivități.25. Extracte/molecule alergenice naturale, modificate și recombinante pentru diagnostic și imunoterapie. Caracterizare și standardizare in vitro a extractelor alergenice din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice, metode de standardizare in vitro și in vivo pentru cuantificarea potenței alergenice.26. Rinite alergice intermitente și persistente. Sindromul rinită alergică și astm coexistent. Comorbidități asociate rinitei alergice.27. Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică/vegetații adenoide.28. Astmul alergic la adult și copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienți (gravide, vârstnici, sportivi etc). Astmul de efort. Fenotipuri și endotipuri de astm.29. Astmul cu hipersensibilitate la aspirină/antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiți.30 Astmul alergic ocupațional și alte alergii respiratorii ocupaționale.31. Aspergiloza bronhopulmonară alergică și alte afecțiuni cu hipereozinofilie în diagnosticul diferențial.32. Pneumonia eozinofilică acută și cronică, sindromul Löffler, diagnostic diferențial.33. Abordarea pacientului cu eozinofilie sanguină. Cauze de eozinofilie. Sindroame hipereozinofilice.34. Pneumonite de hipersensibilitate (alveolite alergice extrinseci).35. Sindrom de tuse cronică. Fibroza chistică și dischinezia ciliară primară, diagnostic diferențial.36. Conjunctivite alergice intermitente și persistente. Keratoconjunctivita vernală.37. Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca.38. Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact.39. Urticaria spontană acută și cronică. Urticaria alergică, urticaria autoreactivă sau autoimună. Urticaria din parazitoze.40. Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc) și alte fenotipuri de urticarie inductibilă (urticaria colinergică, aquagenică, de contact).41. Urticaria pigmentosa ca tip de mastocitoză cutanată; mastocitoza sistemică, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.42. Boala serului și sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare la copil și adult.43. Eritem fix medicamentos. Eritem polimorf și eritem nodos, diagnostic diferențial.44. Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul histaminergic și bradikininergic.45. Dermatita/eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice.46. Dermatita/eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și tratament.47. Dermatita de contact alergică indusă de metale, adezivi, rășini, aditivi cauciuc, medicamente, plante.48. Dermatita de contact alergică indusă de ingrediente din cosmetice, alergocosmetologie. Dermatita fotoalergică și fototoxică.49. Dermatita de contact alergică ocupațională.50. Alergia alimentară IgE-mediată și non-IgE-mediată la adult și copil. Sindromul de alergie orală/sindromul polen-alimente. cross-reactivități alergenice.51. Esofagite eozinofilice și gastro-enteropatii eozinofilice. Boala celiacă și dermatita herpetiformă.52. Reacții de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranțe alimentare cu mecanisme biochimice, alimente cu constituenți chimici vasoactivi. Sindroame controversate.53. Anafilaxia indusă de alimente cu sau fără cofactori asociați.54. Anafilaxia indusă de medicamente (farmacoterapie, imunoterapie). Anafilaxia indusă de extracte alergenice diagnostice și terapeutice.55. Anafilaxia indusă de înțepături de himenoptere (albine, viespi).56. Anafilaxia asociată cu factori fizici și anafilaxia idiopatică. Alergia la latex și la lichid seminal.57. Hipersensibilități la venin, salivă sau corp de insecte/artropode. Alergia la alfa-gal.58. Alergii medicamentoase mediate IgE și non-IgE-mediate, reacții adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate, manifestări clinice și paraclinice, diagnostic, noțiuni de farmacovigilență.59. Hipersensibilitatea la beta-lactamine și alte antibiotice sau chimioterapice. Reacții de hipersensibilitate la vaccinuri.60. Hipersensibilitatea la antiinflamatoare nesteroidiene și analgezice.61. Hipersensibilitatea la anestezice și miorelaxante, la plasmă și substituenți plasmatici. Anafilaxia perioperatorie.62. Hipersensibilitatea la substanțe de radiocontrast iodate și paramagnetice. Reacții de hipersensibilitate asociate dializei.63. Hipersensibilitatea la antihipertensive, agenți fibrinolitici și anticoagulante.64. Hipersensibilitatea la anticonvulsivante și medicamente de uz psihiatric.65. Hipersensibilitatea la antineoplazice, la insulină și antidiabetice orale.66. Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie.67. Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (cu haptene dn seria de referință europeană și serii speciale, test patch pentru atopie).68. Test cutanat i.d. la ser autolog și teste la agenți fizici în urticarie.69. Teste de provocare in vivo în alergologie, indicații, contraindicații.70. Biomarkeri celulari și umorali în evaluarea in vitro a inflamația alergică eozinofilică.71. Determinările imunoglobulinelor serice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.72. Determinarea imunoglobulinelor IgE serice totale, metode, valoare diagnostică.73. Metode in vitro de imunoanaliză automată de tip singleplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.74. Metode in vitro de imunoanaliză de tip multialergen și multiplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.75. Teste de activare a bazofilelor și de transformare limfocitară ca metode diagnostice in vitro.76. Profilaxia bolilor alergice și atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic și cu reacții de hipersensibilitate. Managementul și prevenția reacțiilor adverse medicamentoase de hipersensibilitate.77. Tratamentul urgențelor alergologice. Dispozitive de autoinjectare a adrenalinei și dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor.78. Imunoterapia alergenică administrată injectabil.79. Imunoterapia alergenică administrată noninjectabil.80. Imunoterapia cu anticorpi monoclonali anti-IgE, anti-citokine și alte terapii biologice pentru tratamentul cu fenotipare/endotipare a inflamației alergice. Tratamente imunomodulatoare nespecifice.81. Antihistaminice în alergologie.82. Antileucotriene și antidegranulante mastocitare în alergologie.83. Glucocorticosteroizi topici intranazali și inhalatori.84. Bronhodilatatoare beta(2)-adre, anticolinergice, teofiline.85. Glucocorticosteroizi topici cutanați/dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente pentru hidratare cutanată.86. Imunodeficiențe primare cu producție anormal crescută de IgE: sindrom hiper-IgE, sindrom Wiskott- Aldrich, sindrom Omenn, IPEX; alte imunodeficiențe primare combinate ale celulelor T și B, ale celulelor fagocitare și alte sindroame bine definite, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.87. Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA și alte imunodeficiențe primare predominant umorale, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.88. Angioedemul ereditar și alte imunodeficiențe prin deficite ale sistemului complement, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.89. Imunodeficiențe secundare neasociate infecției HIV; sindromul de imunodeficiență dobândită: infecții oportuniste, imunodiagnostic, sindromul inflamator de reconstrucție imună și hipersensibilitatea la medicația antivirală antiretrovirală, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.90. Lupus eritematos sistemic, lupus indus medicamentos, sindrom anti-fosfolipidic, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.91. Sindrom Sjögren, boala mixtă a țesutului conjunctiv și sindroame overlap; artrita reumatoidă, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare92. Scleroza sistemică, polimiozita și dermatomiozita, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare93. Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (sindrom Churg-Strauss) și alte vasculite ale vaselor mici asociate ANCA (granulomatoza cu poliangeită Wegener, poliangeita microscopică), abordări interdisciplinare/multidisciplinare.94. Vasculita crioglobulinemică și vasculita IgA (purpura Henoch-Schönlein), abordări interdisciplinare/multidisciplinare95. Vasculita urticariană hipocomplementemică, vasculite ale vaselor medii, sindrom Behçet, vasculite secundare, sarcoidoza, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.96. Endocrinopatii autoimune, tiroidita autoimună, boala Graves; sindroame poliglandulare autoimune; miastenia gravis și sindromul miastenic Lambert-Eaton, scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré și neuropatii induse imunologic, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.97. Afecțiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun; citopenii autoimune; hepatite autoimună, ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă, boala Crohn și colita ulceroasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.98. Glomerulonefrite cu mecanism autoimun și prin complexe imune, sindromul Goodpasture, nefrite interstițiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.99. Glucocorticosteroizi sistemici și alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice, inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina și micofenolat mofetil, imunosupresive citotoxice și metode imunosupresive.100. Terapia de substituție în imunodeficiențele primare. Imunoterapia cu citokine și anti-citokine, alți agenți imunomodulatori.

    PROBA CLINICĂ: un caz clinic din tematica probei scrise

    PROBA PRACTICĂ: din baremul de manevre, tehnici și activități practice

    BAREMUL DE PROCEDURI/MANEVRE, TEHNICI/METODE ȘI ACTIVITĂȚI PRACTICE:1. Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu2. Teste cutanate alergologice prick, prick-prick la alergene alimentare3. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog)4. Teste cutanate alergologice patch5. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente6. Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor și plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică7. Teste chimice/imunochimice pentru determinarea expunerii la alergene/haptene8. Determinare debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEF) prin peak flow-metrie9. Probe funcționale ventilatorii (spirometrie)10. Probe funcționale ventilatorii post-bronhodilatator11. Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică, determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice12. Teste de provocare alimentară și medicamentoasă13. Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenți fizici14. Teste alergologice cu alergene ocupaționale15. Imunoterapie alergenică, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri16. Utilizarea farmacoterapiei de urgență în alergologie17. Monitorizarea saturației oxigenului, a echilibrului acido-bazic18. Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitățive19 Determinarea IgE specifice serice față de alergene native prin metode de imunoanaliză in vitro20. Determinarea IgE specifice față de alergene recombinante prin metode de imunoanaliză in vitro21. Determinarea anticorpilor IgG serici antigen-specifici22. Determinarea componentelor sistemului complement23. Teste screening de laborator pentru imunodeficiențe primare umorale și celulare24. Teste de laborator pentru investigarea imunodeficiențelor primare și teste screening de laborator pentru imunodeficiențele dobândite25. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor26. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante, teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor27. Teste imunologice screening utilizate pre-transplantare28. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali29. Determinări imunologice de markeri serologici virali30. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni31. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari32. Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma33. Deteminări de subseturi ale celulelor imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamației: 20034. Hemoleucograme la pacienți cu patologie imuno-alergică35. Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică36. Exsudate faringiene și nazale, analiza sputei37. Uroculturi, coproculturi, examene coproparazitologice la pacienți cu patologie imuno-alergică38. Explorări imagistice la pacienți cu patologie imuno-alergică39. Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică40. Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică
    2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ2.1. Competența profesională intrinsecă specialității
    Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, are dobândite competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire. Medicul specialist are cunoștințe teoretice adecvate și deține aptitudini pentru proceduri/manevre, tehnici/metode și activități practice esențiale pentru practicarea specialității. Medicul specialist reprezintă un factor în luarea deciziilor clinice, comunicator, colaborator, cu aptitudini de management și de susținător al stării de sănătate, atât educațional, cât și profesional. Medicul specialist Alergologie și Imunologie Clinică profesează cu rol de expert medical prioritar în domeniul afecțiunilor alergice, conform competențelor care intră în standardul profesional, iar asistența de imunologie clinică se realizează întotdeauna în cadrul asistenței medicale multidisciplinare/interdisciplinare.
    2.2. Obligații
    Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică se supune obligațiilor etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și Ministerul Sănătății.

    PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
    Nume, prenume: Onițiu-Gherman Nadia
    Semnătura:
    (la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )

    CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ
    MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
      DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
           CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
                 ANATOMIE PATOLOGICĂ
      ART. 1
      Definiție
      Școala de Specializare în Anatomie Patologică are scopul de formare a medicilor specialiști în sectorul profesional al diagnosticului anatomo cito -histopatologic al bolilor, care include următoarele activități: examen macroscopic (cu ocazia efectuării necropsiei, și cu ocazia examinării macroscopice a pieselor chirurgicale), examen microscopic citopatologic (frotiuri, amprente și puncțiile aspirative cu ac fin), histopatologic la parafina (al biopsiilor obținute de la endoscopii, prin puncție - biopsie, al secțiunilor recoltate din piesele chirurgicale, sau al pieselor recoltate la necropsie) histopatologic la gheata (sau al secțiunilor prelevate intraoperator), imunohistochimic și eventual ultrastructural

      ART. 2
      Responsabilitatea pregătirii de specialitate
      Specializarea în Anatomie Patologică se desfășoară în cadrul Catedrelor de Anatomie Patologică din Facultățile de Medicina, recunoscute de Ministerul Sănătății Publice, sub conducerea unui profesor (sau conferențiar) universitar în Anatomie Patologică (activitățile teoretice și practice), respectiv în Serviciile Clinice de Anatomie Patologică și în Serviciile de Anatomie Patologică bine utilate ale spitalelor mari, sub conducerea unui medic primar anatomo -patolog cu experiență îndelungata (activitățile practice). Alegerea locului de desfășurare a Rezidențiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidențiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice, o singura dată, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de desfășurare poate fi alt centru bine utilat din țară sau străinătate.

      ART. 3
      Durata pregătirii în specialitate
      Se acordă titlul de Medic Specialist în Anatomie Patologică după o durata de pregătire de 4 ani și după promovarea unui examen final, scris și practic. Pe perioada celor 4 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a prosecturilor respective, dotate astfel încât să asigure o pregătire adecvată, teoretică și practica. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de necropsie (prosectura), Laborator de cito - histopatologie, Laborator de Imunohistochimie, eventual de Microscopie electronică și de Biologie moleculară.

      ART. 4
      Caietele de stagiul ale rezidenților
      Sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activitățile teoretice și practice și vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final.
      Ele vor conține elemente care certifică participarea directă a rezidentului la următoarele activități:

      ● Necropsii: executare, diagnostic anatomo-patologic: ............ 200
      ● Diagnostice pe piese de biopsie: .............................. 8000
      ● Diagnostice citopatologice..................................... 8000
      ● Diagnostice intraoperatorii (biopsie extemporanee).............. 200

      ART. 5
      Examenul final de Specialitate
      Se organizează într -un singur loc pentru rezidenții unei singure generații, prin rotație în centrele care asigura pregătirea rezidenților, cu o Comisie propusă și aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătății Publice. El va consta dintr -o proba scrisă cu 20 de întrebări (4 ore), dintr-o tematică comunicată din timp (minim șase luni înainte de examen), o proba practică de necropsie (executare, redactarea protocolului de necropsie și susținerea diagnosticului anatomo -patologic) și doua probe practice de diagnostic histopatologic. Aceste probe vor consta: una din 5 preparate histopatologice de patologie netumorală, iar cealaltă din 5 preparate de patologie tumorală.

      ART. 6
      Structura cursurilor teoretice și a activității practice: conform practicilor din UE, apreciem activitățile teoretice la 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, în așa fel încât să ne încadrăm în cele 30 de ore de activitate săptămânală.
      Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
      Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
      1 credit = 25 ore de instruire
      Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicata activităților practice și studiului individual.
      La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
      Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
      Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapa în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continua.
    A. Aria cunoștințelor generale: va asigura cunoștințe solide și moderne de genetica, biologie moleculară, patologie moleculară, precum și cunoștințe de statistică medicală.
      Sectoare:
      Genetică medicală
      Biologie moleculară
      Patologie moleculară
      Statistică medicală
      Bioetica

    B. Aria diagnosticului anatomo -patologic: va asigura pregătirea de specialitate, începând cu cunoștințe ferme de tehnici necropsice, tehnici histopatologice (orientare, prelucrare la parafină sau la gheata, colorații uzuale și speciale etc), citopatologice, imunohistochimice, în fluorescență, microscopie electronica. Toată activitatea de diagnostic histo - și citopatologic va avea la baza cunoștințe aprofundate de histologie. Activitatea de formare a viitorului specialist va începe cu cunoștințe teoretice de patologie generala, care vor fi urmate de cunoștințe aprofundate de patologia speciala a diferitelor aparate și sisteme.
      Sectoare:
      Citologie și histologie: tehnici și criterii de diagnostic
      Necropsie: tehnici și criterii de diagnostic
      Citopatologie și histopatologie: tehnici și criterii de diagnostic
      Tehnici speciale: colorații speciale, tehnica de imunohistochimie, imunofluorescenta, microscopie electronică etc.
      Patologie generală: obligatorie în primul an de rezidențiat;
      Patologie specială: prin rotație, în următorii patru ani

    C. Aria Medicinei clinice: viitorul specialist va trebui să dețină cunoștințe clinice din diferite specialități pentru a fi capabil de corelații anatomo -clinice precum și cunoștințe de Neuropatologie, de Medicina Legala, Oncologie, ca specialități conexe.
      Sectoare:
      Patologie clinică și corelații anatomo -clinice
      Medicina Legală
      Oncologie
      Neuropatologie

      ART. 7
      Repartizarea pe ani a activităților teoretice și practice

    ANUL I Număr de ore
    Activități teoretice: 200 de ore
    Genetică medicală 20
    Biologie moleculară 20
    Patologie moleculară 20
    Statistică medicală 10
    Bioetică 20
    Histologie și citologie 50
    Patologie generală 80
    Activități practice: peste 1000 de ore
    Tehnici de necropsie 3 luni
    Tehnici de histo - și citopatologie 2 luni
    Tehnici de citogenetică 2 luni
    Tehnici de imunohistochimie 4 luni
    Lucrări practice de bioetică, 2 săpt.
    Tehnici de microscopie electronică opțional 1 lună
    Diagnosticul histopatologic al țesuturilor și organelor
    Studiu individual

    ANUL II
    Activități teoretice: 200 de ore
    Imunologie 40
    Patologia ap.respirator 25
    Patologia cardiovasculară 20
    Patologia tubului digestiv 40
    Patologie hepatică și pancreatică 35
    Patologie pediatrică și fetopatologie 43
    Activități practice: peste 1000 de ore
    Necropsii
    Stagiul de morfopatologie cardiovasculară 3 luni
    Stagiul de morfopatologie respiratorie 3 luni
    Stagiul de morfopatologie hepato-digestivă 4 luni
    Necropsii pediatricepediatrică 2 luni
    Diagnostice citopatologice
    Participare la ședințe anatomo-clinice
    Studiu individual

    ANUL III
    Activități teoretice: 200 de ore
    Patologia ap.hematoformator, sistem limfoid 40
    Nefropatologie 26
    Uropatologie și patologia ap.genital masc 30
    Dermatopatologie 40
    Patologie O.R.L 12
    Patologie oftalmologică 25
    Medicina Legala 12
    Activități practice: peste 1000 ore
    Necropsii
    Stagiul de hemato - și imunopatologie 3 luni
    Nefropatologie și patologie urogenitală masculină 3 luni
    Stagiul de dermatopatologie 3 luni
    Stagiul de patologie o.r.l 1 lună
    Stagiul de oftalmopatologie 1 lună
    Stagiul de medicina legala 1 lună
    Diagnostice în examen extemporaneu
    Participare la ședințe anatomo-clinice
    Studiu individual

    ANUL IV
    Activități teoretice: 200 de ore
    Patologia aparatului endocrin 15
    Neuropatologie 20
    Patologia aparatului genital feminin 60
    Patologia osteoarticulară 12
    Patologia tumorală a țesuturilor moi 10
    Patologie oncologică 40
    Activități practice: peste 1000 de ore
    Patologia aparatului endocrin 1 luna
    Stagiul de neuropatologie 1 luna
    Patologia aparatului genital feminin 6 luni
    Stagiul de patologie osteoarticulară 1 luna
    Patologie oncologică 3 luni
    Diagnostice cito - și histopatologice cu
    accent pe patologiile învățate
    Diagnostice în examen extemporaneu
    Participare la ședințe anatomo-clinice
    Studiu individual

      Stagiile de anul I - se desfășoară într-un singur serviciu de Anatomie Patologică și se finalizează cu un examen teoretic și practic. La sfârșitul fiecărui modul din anii următori după activitatea teoretică se va da un examen scris și oral/practic.1.1 STRUCTURA STAGIILOR1.1.1 Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
      Anul I (obligatoriu în același serviciu, înalt specializat)1.1.2 Patologia generala legată de tehnici de macroscopie și microscopie se vor desfășura pe o perioada de șase luni. Tehnici de necropsie (în decursul tuturor anilor de pregătire vor fi efectuate 200 necropsii) 6 luni1.1.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni1.1.4 Tehnici de citogenetică și interpretare 2 luni1.1.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt1.1.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săpt
      Anul II, Anul III, Anul IV (prin rotație)1.2 Stagiul de patologie hepato - digestivă 4 luni1.3 Nefropatologie și patologie urogenitală masculină 3 luni1.4 Patologia ap.genital feminin 6 luni1.5 Dermatopatologie 3 luni1.6 Patologia ap. endocrin 1 lună1.7 Patologie osteoarticulară 1 lună1.8 Neuropatologie 1 lună1.9 Patologie pediatrică (și necropsii pediatrice) 2 luni1.10 Patologie leucemică și limfoidă 3 luni1.11 Stagiul de oftalmopatologie 1 lună1.12 Imunohistochimie: tehnici și interpretare 6 luni1.13 Medicina legală 1 lună1.14 Patologie oncologică 3 luni1.15 Patologie O.R.L. 1 lună
      STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ
      Tematica lecțiilor conferință
      Patologie generală (Anul I)
      PATOLOGIA CELULARĂ
      Procesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacții celulare de adaptare ale creșterii și diferențierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenți. Hialinoza. Calcificarea patologică.
      INFLAMAȚIA ACUTĂ ȘI CRONICĂ
      Generalități despre procesul inflamator.
      Inflamația acută: modificările din focarul inflamator acut, Clasificarea inflamației exudative. Inflamația seroasă, fibrinoasă, supurativă sau purulentă. Posibilități de evoluție ale inflamației acute. Abcesul și flegmonul, septicemiile și septico-pioemiile.
      Inflamația cronică. Modificări celulare, modificările morfologice din inflamația cronică nespecifică.
      Inflamația granulomatoasă. Generalități și clasificare. Tuberculoza, sifilisul, lepra, boala zgârieturii de pisică, toxoplasmoza, reacția granulomatoasă de corp străin, sarcoidoza.
      PROCESUL DE VINDECARE
      Aspecte ale creșterii celulare (regenerarea). Repararea prin țesut conjunctiv (angiogeneza, fibroza). Vindecarea plăgilor.
      IMUNOPATOLOGIA
      Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjogren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza.
      BOLI GENETICE
      Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2.
      MODIFICĂRI HEMODINAMICE
      Modificări morfologice în edem, hiperemie și congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare intravasculară diseminată. Embolia: trombembolia pulmonară și sistemică, embolia lipidică, embolia cu lichid amniotic și embolia gazoasă. Ischemia acută și cronică. Infarctul - tipuri de infarct. Leziuni morfologice în șoc.
      NEOPLAZIA
      Nomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne și maligne. Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Gradierea și stadierea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere.
      MORFOLOGIA ȘI DIAGNOSTICUL TUMORILOR ȚESUTURILOR MOI
      Bolile nonneoplazice ale pielii,tumorile nonmelanocitare ale pielii,leziuni melanocitare tumorile de părți moi.
      MORFOLOGIA BOLILOR INFECȚIOASE
      Infecții piogene bacteriene gram-pozitive; infecții virale eruptive ale copilului și adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecții oportuniste și asociate cu SIDA. Parazitoze. Patologie specială
      PATOLOGIA VASCULARĂ
      Patologia arterelor: Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul Kawasaki, poliangeita microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică, granulomatoza Wegener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de anevrisme. Disecția de aortă.
      Patologia venelor: tromboflebite, flebotromboze. Varice.
      Patologia intervențiilor terapeutice în boli vasculare.
      PATOLOGIA CARDIACĂ
      Leziunile cordului: cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. Valvulopatii: modificări degenerative valvulare (degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale, prolapsul de valvă mitrală). Stenoza aortică calcificată, calcificarea inelului valvular mitral. Reumatismul cardiac acut și cronic. Endocardite. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite.
      Patologia pericardului: lichide patologice pericardice.
      Angiocardiopatii congenitale. Insuficiența cardiacă.
      PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR
      Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite și bronșite.
      Sindromul de detresă respiratorie la adult și copil.
      Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
      Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare.
      Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.
      Pneumonia la bolnavii imunocompromiși.
      Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.
      Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhioloalveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.
      Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare. Citologia aparatului respirator și a epansamentelor.
      PATOLOGIA TRACTULUI DIGESTIV
      Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.
      Patologia stomacului: anomalii congenitale, gastrite acute și cronice. Ulcerul gastro-duodenal. Tumorile benigne și maligne.
      Patologia intestinului subțire și colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare. Tumori benigne și maligne.
      Patologia apendicelui: apendicite acute și cronice; tumori.
      PATOLOGIA FICATULUI, CĂILOR BILIARE ȘI PANCREASULUI EXOCRIN
      Patologia ficatului: Icterul și colestaza. Hepatitele infecțioase virale acute și cronice. Infecții bacteriene, parazitare și helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos și de toxice: afecțiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson, deficiența de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne și maligne.
      Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută și cronică. Colecistita acută și cronică. Carcinomul veziculei biliare și a căilor biliare extra-hepatice.
      Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute și cronice. Tumorile benigne și maligne.
      PATOLOGIA APARATULUI URINAR
      Anomalii congenitale.
      Nefropatii glomerulare: sindroamele clinice: alterări histologice; patogeneza leziunilor glomerulare: depunerea de complexe imune circulante și în situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză postinfecțioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă și proliferativă în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice.
      Nefropatii tubulo-interstițiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstițială: pielonefrite acute, cronice, nefropatia de reflux, nefrita tubulo-interstițială indusă de medicamente și toxine. Nefropatii vasculare: nefroangioscleroza benignă și malignă; stenoza arterei renale.
      Obstrucția tractului urinar (uropatia obstructivă). Tumorile renale.
      Morfopatologia vezicii urinare și a căilor urinare: anomalii congenitale, inflamații, tumori benigne și maligne.
      PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ȘI LIMFOID
      Patologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii și boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică.
      Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice. Proliferări tumorale limfoide: limfoame și leucemii ale limfocitului B, limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK, limfomul Hodgkin.
      Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor.
      Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul.
      PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN
      Malformații, orhiepididimite acute și cronice. Tumorile testiculului. Hiperplazia nodulară și tumorile prostatei.
      PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ
      Metode morfologice de investigație. Patologia colului uterin: citologie cervicovaginala, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular. Patologia corpului uterin: endometrioza, adenomioza, endometrite, leziuni dishormonale, tumori benigne și maligne. Patologia salpingelui: inflamații acute și cronice, tumori. Patologia ovarului: inflamații, ovarul polichistic, pseudotumori și tumori. Patologia sarcinii: inflamațiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestațional.
      PATOLOGIA GLANDEI MAMARE
      Tulburări de dezvoltare. Citologi glandei mamare (secreție și puncție aspirativ. Inflamații. Mastopatia fibrochistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factor de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora filodă și sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic al carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne și maligne. Ginecomastia.
      PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN
      Patologia glandei hipofize: adenoame.
      Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute și cronice, gușa difuză netoxică simplă, gușa multinodulară, tumori benigne și maligne. Citologia prin puncție aspirație a tiroidei.
      Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar și secundar.
      Patologia glandelor corticosuprarenale: hiperadrenalism (sdr. Cushing), hiperaldosteronism primar, sdr. adrenogenitale, deficiența de 21-hidroxilază, insuficiența adrenocorticală acută primară (sdr. WaterhouseFriderichsen), insuficiența cronică primară (boala Addison). Tumori adrenocorticale.
      Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul.
      Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom.
      DERMATOPATOLOGIA
      Boli ne-neoplazice ale pielii. Tumori benigne și maligne ale pielii.
      Tulburări ale pigmentării. Tumori benigne și maligne ale sistemului melanocitar: nevi melanocitari, nevi displazici, melanomul malign.
      PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETIC
      Patologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficiențe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul și osteomalacia. Fractura. Infecții: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase.
      PATOLOGIA MUȘCHIULUI SCHELETIC
      Atrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne, boala Becker, distrofia miotonică. Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncțiunii neuromusculare: miastenia gravis.
      PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ȘI CENTRAL
      Polineuropatii infecțioase: lepra, difteria, v. Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice. Tumori ale nervilor periferici.
      Malformații. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural și subdural. Boli cerebro-vasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală și hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă. Infecții: meningite acute bacteriene și virale. Infecții supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul subdural, abcese extradurale. Meningoencefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori primare și secundare.
      BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE ALE SPECIALITĂȚII DE ANATOMIE PATOLOGICĂ

    A. Efectuarea necropsiei: 200
    B. Diagnostic histopatologic: 80001. Orientarea materialului prelevat chirurgical: 80002. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 1003. Prelucrare tehnică (secționare la microtomn și criotom): 804. Prelucrare tehnică (colorații uzuale): 1005. Prelucrare tehnică (colorații speciale și imunohistochimie): 3006. Examinarea histopatologică din patologia cardiovasculară: 3007. Examinarea histopatologică din patologia digestivă și anexe: 15008. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 5009. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 30010. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 45011. Examinarea histopatologică din neuropatologie: 10012. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: 80013. Examinarea histopatologică din patologia osoasă și articulară: 15014. Examinarea histopatologică din patologia endocrină: 10015. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 100016. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 80017. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 10018. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 50019. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 10020. Examinarea histopatologică din patologia epididimului: 10021. Examinarea histopatologică din patologia prostatei: 20022. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 900
    C. Diagnosticarea frotiurilor (citologie): 80001. Frotiuri cervicovaginale: 60002. Frotiuri epansamente pleura, peritoneu, pericard, articular, etc.: 10003. Frotiuri puncție cu ac fin (tiroida, glanda mamară, ganglioni, etc): 1000

      MODULUL DE BIOETICĂ
      TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
      TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore


                  ANATOMIE PATOLOGICĂ
                     4 ani
             STAGII PRACTICE ȘI CURSURI - CONFERINȚĂ
                  STRUCTURA STAGIILOR
      Anul I
      1.1.1 Etapa de angajare (2 săptămâni)
      Anatomie patologică generală, principii și tehnici
      1.1.2 Patologie generală, tehnici de macro- și microscopie 6 luni
      1.1.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni
      1.1.4 Tehnici de citogenetică și interpretare 2 luni
      1.1.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt
      1.1.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săpt
      Anul II
      1.2 Imunohistochimie: tehnici și interpretare 6 luni
      1.3 Stagiul de morfopatologie hepato - digestivă 4 luni
      1.4 Necropsii pediatrice / Patologie pediatrică 2 luni
      Anul III
      1.5 Patologie leucemică și limfoidă 3 luni
      1.6 Nefropatologie și patologie urogenitală masculină 3 luni
      1.7 Patologie ORL 1 lună
      1.8 Dermatopatologie 3 luni
      1.9 Oftalmopatologie 1 lună
      1.12 Stagiul de medicină legală 1 lună
      Anul IV
      1.10 Patologia ap. endocrin 1 lună
      1.11 Stagiul de patologie osteoarticulară 1 lună
      1.13 Patologia ap. genital feminin 6 luni
      1.14 Stagiul în patologie oncologică 3 luni
      1.15 Stagiul în neuropatologie 1 lună

    -----
    Curriculum de pregătire în specialitatea anatomie patologică a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.

    CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ

    Structura modulelor și stagiilor de specialitate

    DEFINIȚIE: Anestezia și terapia intensivă este specialitatea medicală care asigură, prin mijloace farmacologice și tehnice specifice, pe de o parte condițiile necesare pentru desfășurarea actului chirurgical, a îngrijirii perioperatorii și a altor proceduri diagnostice/terapeutice iar, pe de altă parte, suportul indispensabil pacientului critic pentru evaluarea și tratamentul disfuncțiilor/leziunilor de organ.

    DURATA: 5 ani

    PREGĂTIRE TEORETICĂ
    200 de ore/an
    Pregătirea rezidenților se face în centre universitare, sub conducerea unui profesor.
    Pentru fiecare modul este responsabil un cadru didactic.
    Pregătirea teoretică se face prin cursuri și seminarii, pe baza unei bibliografii recomandate pentru fiecare modul.
    Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
    Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
    1 credit = 25 ore de instruire
    Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
    La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
    Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
    Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

    Tematica modulelor1. Baze fundamentale ale anesteziei.2. Anestezie generală. (tehnici)3. Anestezie locoregională. (tehnici)4. Funcția respiratorie și anestezia.5. Funcția cardiovasculară și anestezia.6. Sistemul nervos și anestezia.7. Tulburările metabolice și anestezia.8. Funcția renală și anestezia.9. Hemostaza și transfuzie.10. Anestezie în chirurgia generală.11. Anestezie în ORL, oftalmologie și stomatologie.12. Anestezie în obstetrică.13. Anestezie pediatrică.14. Terapie intensivă pediatrică și obstetricală.15. Medicina de urgență și toxicologie.16. Terapie intensivă în traumatologie.17. Terapie intensivă cardiovasculară.18. Terapie intensivă respiratorie.19. Terapie intensivă neurologică.20. Terapie intensivă metabolică și nutriție.21. Terapie intensivă digestivă.22. Terapie intensivă și patologia infecțioasă.23. Terapie intensivă renală.24. Terapie intensivă în patologia hemato-oncologică și transplant.25. Tulburări multisistemice la bolnavii critici.26. Evaluarea și etica.27. Organizare, drepturi și responsabilități.

    PREGĂTIRE PRACTICĂ
    Stagii
    Anestezie 3 ani (36 luni)

    30 luni în clinici universitare, 6 luni în serviciu acreditat, la alegere

    Anestezie în chirurgia generală

    ● 12 luni (200 ore curs)

    Anestezie chirurgie ortopedică

    ● 3 luni (50 ore curs)

    Anestezie chirurgie urologică

    ● 2 luni (40 ore curs)

    Anestezie în obstetrică-ginecologie

    ● 2 luni (40 ore curs)

    Anestezie în chirurgie cardiacă

    ● 2 luni (40 ore curs)

    Anestezie în chirurgia vasculară

    ● 2 luni (40 ore curs)

    Anestezie în chirurgie toracică

    ● 2 luni (40 ore curs)

    Anestezie în neurochirurgie

    ● 2 luni (40 ore curs)

    Anestezie ORL, oftalmologie și stomatologie

    ● 2 luni (40 ore curs)

    Anestezie în chirurgie ambulatorie

    ● 2 luni (40 ore curs)

    Anestezie pediatrică

    ● 2 ½ luni (50 ore curs)

    Terapia durerii

    ● 2 luni (40 ore curs)

    Bioetică

    ● 2 Săpt. (20 ore curs)


    Terapie intensivă - 2 ani (24 luni) în clinici universitare

    Terapie intensivă polivalentă
    - Chirurgicală
    - Medicală (diabet, intoxicații acute, come
    neurologice, boli cardiace, nefrologie)
    * Minimum 3 luni terapie intensivă pediatrică

    ● 18 luni
    (150 ore)
    (150 ore)


    Terapie intensivă traumatologică

    ● 3 luni (50 ore)

    Unitate primiri urgențe

    ● 3 luni (50 ore)


    Specialiștii în următoarele domenii pot aplica pentru diploma complementară în terapie intensivă.

    Cardiologie și boli vasculare
    Endocrinologie și boli metabolice
    Gastroenterologie și hepatologie
    Hematologie
    Medicină internă
    Nefrologie

    Neurologie
    Oncologie
    Pediatrie
    Pneumologie
    Chirurgie


    Aceștia vor efectua stagiile de terapie intensivă și modulele 14-27

    CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
    Tematica modulelor - lecțiilor conferință

    MODULUL 1. BAZE FUNDAMENTALE ALE ANESTEZIEI
    (fiziologie, farmacologie și fizică aplicată)

    Fiziologie– somnul și anestezia– termoreglarea– joncțiunea neuromusculară– sistemul nervos autonom
    Farmacologie– noțiuni generale de farmacologie (farmacocinetică, farmacodinamie, receptori, interacțiuni)– mecanismul de acțiune al anestezicelor– substanțe
    ● anestezice intravenoase
    ● sedative, hipnotice, psihotrope
    ● cu acțiune vegetativă (colinergice, parasimpaticolitice, catecolamine, alfablocante, alfa 2 agoniste, betablocante)
    ● anestezicele volatile și gazoase– mecanismul de acțiune al anestezicelor inhalatorii– absorbția și distribuția anestezicelor inhalatorii– efectele circulatorii și respiratorii ale anestezicelor inhalatorii– metabolismul și toxicitatea anestezicelor inhalatorii– farmacologia protoxidului de azot– anestezicele volatile halogenate
    ● substanțe cu acțiune relaxantă– farmacologia curarelor non-deporalizante– farmacologia curarelor deporalizante– antagoniști– monitorizarea funcției neuromusculare– droguri și boli care interferă cu acțiunea substanțelor relaxante musculare
    Durere-analgezie
    ● Fiziopatologia durerii
    ● Opiacee
    ● Alte analgetice
    ● Anestezice locale
    Mecanismul de acțiune al anestezicelor locale
    Farmacologia comparată a anestezicelor locale
    Analgetice morfinice utilizate în anestezia regională
    Agenți alfa agoniști utilizați în anestezia regională

    Fizica
    ● Fizica gazelor și vaporilor aplicată la anestezia prin inhalație
    I. MODULUL 2. ANESTEZIE GENERALĂ (tehnici)
    Evaluarea preoperatorie– Consultul preanestezic de rutină (clinic, paraclinic, implicații medico-legale)– Implicațiile anestezice ale bolilor concomitente (cardio-vasculare, pulmonare, renale, gastrointestinale, hepatice, SNC, endocrine, hematologice).– Implicațiile anestezice ale terapiei medicamentoase cronice.– Evaluarea riscului operator și anestezic.– Riscul alergic.– Premedicația (scop, substanțe, căi de administrare, indicații).

    Probleme generale– Intubația traheală (tehnica, complicații)– Aparatul de anestezie (mașina de gaze, sisteme anestezice, vaporizoare)– Respiratoare utilizate în anestezie– Abordul venos în anestezie– Tehnici de anestezie intravenoasă (inducție, menținere, trezire, combinație de substanțe anestezice, modalități de administrare: bolus, discontinuu, continuu)– Tehnici de anestezie inhalatorie (inducție, menținere, trezire, substanțe anestezice)– Asigurarea homeostaziei bolnavului în timpul anesteziei– Terapie lichidiană perioperatorie– Supravegherea și monitorizarea bolnavului în timpul anesteziei
    ● monitorizarea de rutină
    ● monitorizarea profunzimii anesteziei
    ● monitorizarea concentrației gazelor și vaporilor anestezici
    ● monitorizarea ventilației
    ● monitorizare cardio-vasculară
    ● monitorizarea funcției renale
    ● monitorizarea temperaturii
    ● monitorizare de laborator (gaze sanguine, electroliți, glicemie, osmolaritate, coagulare)– Securitatea electrică în sala de operație– Fișa de anestezie– Informatizarea în anestezie– Incidentele și accidentele anesteziei generale– Hipotermia: prevenire, consecințe, metode de reîncălzire

    Perioada postanestezică imediată
    – Salonul de trezire/postoperator (organizare)– Monitorizare– Complicații– Aspecte medico-legale– Anestezie ambulatorie (tehnici, mod de organizare)

    MODULUL 3. TEHNICI DE ANALGEZIE/ANESTEZIE LOCOREGIONALĂ
    Tehnici de anestezie locoregională (indicații, material utilizat, substanțe folosite, complicații)
    ● Noțiuni de anatomie– sistem nervos periferic– coloana vertebrală
    ● Anestezia locală prin infiltrație și anestezia de contact
    ● Anestezia regională intravenoasă
    ● Blocajele de nervi periferici
    ● Blocajul de nervi intercostali și blocul intrapleural
    ● Blocajele regionale centrale (subarahnoidian, peridural, caudal)
    ● Complicațiile locale, regionale și sistemice ale tehnicilor de anestezie regională
    ● Anestezia regională la copil (indicații, tehnici, incidente și accidente specifice)

    Terapia durerii
    ● Evaluarea durerii acute postoperatorii
    ● Terapia durerii acute postoperatorii
    ● Terapia durerii cronice

    MODULUL 4. FUNCȚIA RESPIRATORIE ȘI ANESTEZIA
    Anatomia și fiziologia aparatului respirator
    Testele funcționale pulmonare. Bronhoscopia. Radiografia toracică și alte explorări paraclinice.
    Fiziopatologie– hipoxia– hiperoxia normobară– hipocapnia - hipercapnia– efectele respiratorii ale intubației traheale, ale anesteziei generale și regionale și ale actului chirurgical
    Patologia respiratorie– insuficiența respiratorie acută– ALI (injuria pulmonară acută)– ARDS (pulmon de șoc)– insuficiența respiratorie cronică– boala astmatică - status astmaticus– arsurile de căi aeriene și inhalarea de fum– pneumonia chimică prin aspirație de conținut gastric– infecțiile bronhopulmonare– obstrucția căilor aeriene superioare– embolia pulmonară– epanșamentele pleurale

    Terapie respiratorie– menținerea libertății căilor aeriene (intubația traheală, traheotomia, intubația traheală prelungită, vs. traheotomia)– oxigenoterapia normobară și hiperbară– terapia respiratorie adjuvantă– tehnici de suport ventilator mecanic (indicații, aparatură, tehnici convenționale, tehnici non convenționale, moduri de ventilație)– tehnici de "înțărcare"– oxigenarea extracorporală și eliminarea extracorporală de CO2
    Anestezia la bolnavi cu suferințe pulmonare (evaluare, preparare, tehnic, ventilație postoperatorie)– anestezia la astmatic– anestezia la obez– anestezia la bolnavul cu insuficiență respiratorie cronică
    Anestezia în chirurgia toracică– anestezia pentru toracoscopie– anestezia în chirurgia esofagului

    MODULUL 5. FUNCȚIA CARDIOVASCULARĂ ȘI ANESTEZIA
    Anatomia și fiziologia sistemului cardio-vascular– circulația coronariană
    Metode de explorare (electrofiziologia cardiacă, debitul cardiac și determinantele sale, presiunea arterială, ecocardiografia, cateterismul cardiac)
    Fiziopatologie– efectele anesteziei și operației asupra sistemului cardio-vascular normal (substanțele anestezice, anestezia și operația, ventilația artificială)– recunoașterea, evaluarea și tratamentul de urgență al hipertensiunii arteriale
    Farmacologie cardiovasculară
    ● Drogurile cu acțiune inotropă și drogurile vasoactive
    ● Terapia cu droguri anticoagulante, antiagregante, trombolitice
    Anestezia la bolnavi cu patologie cardiovasculară
    ● Anestezia la bolnavul coronarian. Ischemia perioperatorie
    ● Anestezia la bolnavi cu tulburări de ritm și conducere
    ● Anestezia la bolnavi cu valvulopatii (regurgitarea și stenoza mitrală, regurgitarea și stenoza aortică, prolaps de valvă mitrală)
    ● Anestezia la bolnavi cu insuficiență cardiacă
    ● Anestezia la bolnav hipertensiv
    ● Anestezia la bolnav în șoc
    Anestezia în chirurgia vasculară (carotidiană, aortică, periferică)
    Anestezia în chirurgia cardiacă
    ● Anestezia pentru înlocuiri valvulare
    ● Anestezia pentru pontaje coronariene
    ● Anestezia pentru cateterism cardiac și angioplastie
    ● Anestezia pentru pericardite
    Tamponada cardiacă (diagnostic, tratament)
    ● Anestezia la bolnavi cu hipertensiunea pulmonară și/sau cord pulmonar cronic
    Embolia pulmonară (diagnostic, tratament)
    Tehnici speciale
    ● Circulație extracoporeală
    ● Hipotensiune controlată
    ● Suport circulator mecanic (balon de contra pulsație, sisteme de asistare ventriculară)

    MODULUL 6. SISTEMUL NERVOS ȘI ANESTEZIA
    Anatomie și fiziologie nervoasă
    ● Organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central
    ● Circulația cerebrală
    ● Metabolismul cerebral
    Metode de diagnostic în neurologie
    ● Examenul clinic neurologic
    ● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)
    Fiziopatologie
    ● Edemul cerebral
    ● Stările de comă
    ● Moartea cerebrală (aspecte medicale și legale)
    ● Efectul anestezicelor asupra presiunii intracraniene și circulației cerebrale
    Monitorizarea funcției sistemului nervos central
    Anestezia și terapia intensivă a donatorului de organe
    Anestezia în neurochirurgie
    ● Chirurgia intracraniană supratentorială
    ● Chirurgia fosei posterioare
    ● Chirurgia anevrismelor cerebrale
    ● Chirurgia coloanei vertebrale
    Anestezia la bolnavi cu miastenia gravis sau alte miopatii

    MODULUL 7. TULBURĂRILE METABOLICE ȘI ANESTEZIA
    Fiziologia și fiziopatologia termoreglării
    ● hipotermia indusă și accidentală
    ● hipertermia malignă
    ● șocul caloric
    Echilibrul hidroelectrolitic și acido-bazic normal și patologic
    Anestezia la bolnavul diabetic
    ● Diabetul zaharat (Forme clinice, comele cetozice și normocetozice, hipoglicemia)
    Anestezia în chirurgia tiroidiană
    Anestezia în chirurgia paratiroidiană
    Anestezia în chirurgia suprarenalei
    ● Feocromocitomul
    Anestezia în chirurgia hipofizei
    ● Tulburările funcției hipofizare

    MODULUL 8. FUNCȚIA RENALĂ ȘI ANESTEZIA
    Anatomia și fiziologia rinichiului
    Fiziopatologia insuficienței renale acute și cronice
    ● Utilizarea diverselor droguri în insuficiența renală
    ● Metode de epurare extrarenală (hemodializa, ultrafiltrarea, dializa peritoneală, hemofiltrarea, hemoperfuzia)
    Anestezia la bolnavul cu insuficiență renală cronică
    Anestezia și terapia intensivă în transplantul renal
    Anestezia și terapia intensivă în chirurgia urologică

    MODULUL 9. HEMOSTAZA ȘI TRANSFUZIE
    Hemostaza
    ● Coagularea și fibrinoliza fiziologică
    ● Tulburările congenitale de hemostază
    ● Coagularea intravasculară diseminată
    ● Prevenirea trombozelor
    Transfuzia
    ● Grupele sanguine (metode de determinare, principii de compatibilitate)
    ● Sângele integral (recoltare, conservare)
    ● Fracțiunile de sânge (metode de preparare, indicații)
    ● Transfuzia de sânge și fracțiuni
    ● Transfuzia masivă
    ● Complicațiile transfuziilor de sânge și fracțiuni
    ● Metode farmacologice de reducere a sângerării și transfuziei
    ● Metode de transfuzie autologă
    Anestezia la bolnavi cu suferințe hematologice (anemia și policitemia, anemii hemolitice autoimune, granulocitopenie, trombocitopenii și trombopatii, hemofilie și alte tulburări ale hemostazei, trombofilie)

    MODULUL 10. ANESTEZIE ÎN CHIRURGIA GENERALĂ
    Anestezia în chirurgia digestivă (stomac, duoden, pancreas, intestin subțire, colon, rect)
    ● Complicații postoperatorii, incluzând fistule, infecția plăgii, eviscerația
    ● Ocluzia intestinală
    ● Anestezia pentru endoscopia digestivă
    ● Anestezia pentru chirurgia laparoscopică
    ● Anestezie pentru explorări în afara blocului operator
    ● Anestezie pentru radiologie intervențională
    Anestezia în chirurgia hepato-biliară
    ● Metabolizarea hepatică a drogurilor și substanțelor anestezice
    ● Anestezia la bolnavi cu suferință hepatică
    ● Anestezia pentru chirurgia căilor biliare
    ● Anestezia în chirurgia hepatică
    ● Transplantul hepatic
    ● Probleme de anestezie în transplanturi de organe (rinichi, ficat, cord)
    Anestezia în ortopedie (coloană, membrul superior, membrul inferior, chirurgie protetică și nonprotetică)
    Anestezia în chirurgia plastică
    ● Reimplantări de membre
    Anestezia în chirurgia urologică (prostată, nefrectomie, cistectomie)
    Anestezia ambulatorie
    Anestezia la bătrâni

    MODULUL 11. ANESTEZIE ÎN ORL, OFTALMOLOGIE ȘI STOMATOLOGIE
    Anestezia în chirurgia ORL (ureche, laringe, chirurgia ce utilizează LASER)
    ● Laringectomie
    ● Chirurgie cu laser
    ● Endoscopie
    ● Chirurgia urechii medii
    ● Amigdalectomie, adenoidectomie
    Anestezia în chirurgia oftalmologică
    ● Locoregională
    ● Anestezie pentru globul ocular
    ● Anestezie pentru cataractă, decolare de retină, glaucom și strabism
    Anestezia în chirurgia maxilo-facială

    MODULUL 12. ANESTEZIE ÎN OBSTETRICĂ
    Modificările fiziologice din timpul sarcinii
    ● Fluxul sanguin uterin. Activitatea uterină în timpul nașterii
    ● Căile durerii
    Fiziopatologie
    ● Transferul placentar al drogurilor anestezice
    ● Efectele substanțelor anestezice asupra mamei și fătului
    ● Suferința fetală acută și cronică
    ● Sarcina cu risc mare
    ● Eclampsia și preeclampsia
    Analgezia obstetricală
    Anestezia pentru expulzie
    Anestezia pentru cezariană
    Anestezia în urgențele obstetricale
    Anestezia pentru operații în timpul sarcinii
    Reanimarea nou-născutului

    MODULUL 13. ANESTEZIA PEDIATRICĂ
    Particularitățile fiziologice ale nou-născutului și sugarului
    Farmacologia aplicată în anestezia pediatrică
    Generalități referitoare la tehnicile de anestezie adaptate la pediatrie
    ● Evaluare și pregătire preoperatorie
    ● Tehnici de anestezie adaptate la tipul intervenției chirurgicale
    ● Anestezie generală (circuite, intubație, anestezice)
    ● Anestezie regională (tehnici, substanțe)
    ● Abordul venos
    ● Echilibrul hidroelectrolitic
    ● Transfuzia în anestezia pediatrică
    ● Supravegherea copilului în timpul anesteziei
    ● Incidente și accidente perianestezice
    Anestezie specifică
    ● Amigdalectomie și adenoidectomie
    ● Proceduri diagnostice și terapeutice în afara blocului operator
    ● Copilul cu malformații congenitale cardiace
    ● Urgențele în anestezia pediatrică:– urgențe chirurgicale– omfalocel, laparoschizis– hernia diafragmatică– atrezia de esofag, ocluzia neonatală– invaginația intestinală acută– stenoza pilorică– torsiunea de testicul– apendicectomie– traumatologie:– arsuri– politraumatisme
    Analgezie postoperatorie

    MODULUL 14. TERAPIE INTENSIVĂ PEDIATRICĂ ȘI OBSTETRICALĂ
    Tehnici adaptate copilului (abord vascular, intubație, ventilație)
    Patologie pediatrică– insuficiența respiratorie a nou născutului și copilului– adaptarea cardio-respiratorie la viața extra-uterină– oprirea cardiorespiratorie– moartea subită la nou-născut– traumatismele copilului– deshidratarea acută a nou născutului– insuficiența renală acută a nou-născutului– sindromul hemolitic uremic– corpi străini în căile aeriene– patologia farino-laringiană– convulsiile– purpura– tulburări de hemostază– intoxicațiile acute
    Urgențe obstetricale– sarcina toxică– hemoragii obstetricale– embolia cu lichid amniotic– sindromul HELLP– mola hidatiformă– placenta praevia– cardiomiopatia peripartum

    MODULUL 15. MEDICINA DE URGENȚĂ ȘI TOXICOLOGIE
    Organizarea unui sistem de medicină de urgență
    Probleme medico-legale ale urgențelor
    Organizarea și principiile de acordare a asistenței medicale în caz de catastrofă
    Tehnici folosite în medicina de urgență
    ● mijloace de transport medicalizat al unui bolnav critic (intra și extraspitalicesc)– analgezia și sedarea bolnavilor critici pe parcursul unui transport medicalizat
    ● evaluarea primară a unui politraumatizat, a unui bolnav cu insuficiență respiratorie, circulatorie sau neurologic în afara spitalului
    ● resuscitarea cardiorespiratorie (basic și advanced life support)
    ● tehnici de resuscitare volemică
    ● tehnici de abord al căilor aeriene și de ventilație artificială
    ● tehnici de monitorizare
    Oprirea cardiocirculatorie (cauze, forme, basic și advanced life support)
    Accidente vasculare cerebrale: hemoragie cerebrală, hemoragie meninge
    Urgențe hipertensive
    Sindroame coronariene acute
    Convulsii
    Durerea și analgezia în mediu extraspitalicesc
    Intoxicații
    ● conduita generală în intoxicații
    ● medicamentoase– supradozarea medicamentelor și întreruperea lor (barbiturice, narcotice, salicilați, alcool, cocaina, antidepresive triciclice, acetaminofen altele)
    ● toxicomanii
    ● produse industriale și domestice– substanțe caustice
    ● gaze (fum de incendiu, monoxid de carbon)
    ● mușcătura de șarpe
    Leziuni datorate temperaturii
    a. Hipertermia, șocul termic
    b. Hipotermia, degerăturile

    Accidente prin agenți fizici (submersia, electrocutarea, iradierea, plonjarea)
    Răul de altitudine
    Răul de decompresie
    Accesul palustru grav
    Îngrijirea pielii și a rănilor
    Terorismul biologic și chimic

    MODULUL 16. TERAPIE INTENSIVĂ ÎN TRAUMATOLOGIE
    ● Evaluarea primară și resuscitarea unui politraumatism (în afara spitalului și la sosirea în spital)
    ● Evaluarea secundară și transferul unui politraumatism
    ● Imagistica la politraumatizați
    ● Traumatisme craniocerebrale
    ● Traumatisme medulare
    ● Traumatisme toracice penetrante și nepenetrante
    ● Traumatisme abdominale
    ● Traumatisme osoase, incluzând coloana vertebrală, pelvisul și extremitățile
    ● Leziuni prin strivire
    ● Embolia grăsoasă
    ● Îngrijirea bolnavului cu arsuri (terapia intensivă în primele 72 ore)

    MODULUL 17. TERAPIE INTENSIVĂ CADIOVASCULARĂ
    Fiziologie
    Evaluarea funcției cardiace și a variabilelor hemodinamice
    ● determinanții debitului cardiac
    ● reglarea presiunii arteriale
    ● principiile transportului și utilizării oxigenului
    ● efectele hemodinamice determinate de aparatele de asistare ventilatorie
    Tehnici
    ● principiile monitorizării electrocardiografice, măsurarea temperaturii tegumentelor, măsurători transcutanate
    ● monitorizarea hemodinamică non-invazivă
    ● ecocardiografie
    ● complicațiile angioplastiei
    ● monitorizarea hemodinamică invazivă
    a. principiile de funcționare a transductorilor
    b. întreținerea semnalelor, calibrarea, ajustarea
    c. tehnici de afișare
    d. principiile cateterizării arteriale, venoase centrale, arterei pulmonare și monitorizarea presiunilor

    Patologie cardiovasculară
    ● șocul și complicațiile sale
    ● insuficiența cardiacă post circulație extracorporeală
    ● infarctul miocardic și complicațiile sale
    ● aritmiile și tulburările de conducere
    ● indicațiile pentru diversele tipuri de pace-maker
    ● disecția de aortă
    ● ruptura anevrismului de aortă
    ● embolia pulmonară - aerică, grăsoasă, cu lichid amniotic, tromboembolism
    ● edemul pulmonar-cardiogen, non-cardiogen
    ● tamponada cardiacă și alte afecțiuni percardice acute
    ● valvulopatii acute și cronice care pun în pericol viața
    ● afecțiuni vasculare periferice și aortice acute, inclusiv fistula arterio-venoasă
    ● complicațiile acute ale cardiomiopatiei și miocarditei
    ● hipertensiunea pulmonară și cordul pulmonar
    ● bolile congenitale cardiace modificările fiziologice cu reparare chirurgicală
    Terapie specifică cardiovasculară
    ● tratamentul vasoactiv și inotrop
    ● terapia trombolitică și anticoagulantă
    ● antianginoase
    ● antiaritmice
    ● soluții de umplere volemică
    ● managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții cardiovasculare
    ● managementul urgențelor hipertensive
    ● metode de asistență ventriculară

    MODULUL 18. TERAPIE INTENSIVĂ RESPIRATORIE
    Fiziologie
    ● reglarea ventilației
    ● mecanica ventilatorie
    ● fiziologia mușchilor respiratori
    ● schimburile gazoase
    ● variațiile capniei
    Tehnici
    ● menținerea permeabilității căilor respiratorii
    a. managementul de urgență al căilor respiratorii
    b. intubația endo-traheală
    c. traheostomia, deschisă și percutană
    d. intubația prelungită vs. traheostomie

    ● ventilația mecanică
    a. ventilație mecanică în presiune și volum
    b. presiune pozitivă end-expiratorie
    c. indicațiile ventilației mecanice
    d. moduri de ventilație– ventilație intermitent obligatorie– presiune continuă pozitivă– ventilație cu raport inversat– ventilație cu suport presional– ventilație cu suport de volum– ventilație cu presiune negativă– ventilația pulmonară diferențială– ventilația non-invazivă cu control presional– ventilația pe un plămân– ventilație cu frecvență înaltă
    e. barotrauma și volutrauma
    f. criteriile de detubare și tehnici de sevrare
    g. oxigenarea extracorporeală
    h. hipercapnia permisivăi. ventilație cu lichid
    j. terapie cu surfactant pulmonar

    ● oxigenoterapia
    ● oxigenarea hiperbară
    ● drenajul pleural
    ● imagistica toraco-pulmonară
    ● monitorizarea respiratorie (presiunea căilor respiratorii, presiunea intratoracică, volumul curent, pulsoximetria, raportul spațiu mort/volum curent, complianța, rezistența, capnografie)
    Patologie
    ● insuficiența respiratorie acută
    a. insuficiența respiratorie hipoxemică, inclusiv sindromul de detresă respiratorie acută
    b. insuficiența respiratorie hipercapnică
    c. insuficiența respiratorie cronică acutizată

    ● statusul astmatic
    ● inhalarea de fum, arsurile căilor respiratorii
    ● aspirația
    ● complicații respiratorii postoperatorii
    ● traumatismele toracice (voletul costal, contuzia pulmonară, fracturi costale)
    ● infecțiile bronhopulmonare, inclusiv bronșiolita
    ● obstrucția căilor respiratorii superioare
    ● fistule bronhopleurale
    ● polineuropatia bolnavilor critici și efectele prelungite ale blocanților neuromusculari
    ● chilotoraxul
    ● hemoragia pulmonară și hemoptizia
    ● afecțiuni pleurale– Empiemul– Efuziunea pleurală– Pneumotoraxul– Hemotoraxul
    Terapie
    ● oxid nitric și prostaglandine
    ● bronhodilatatoare
    ● analeptice respiratorii
    ● fluidificante bronșice
    ● kinesiterapia
    ● aerosoloterapie
    ● terapia pozițională (decubit ventral, terapia rotațională)

    MODULUL 19. TERAPIE INTENSIVĂ NEUROLOGICĂ
    Fiziologie
    ● organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central
    ● circulația cerebrală
    ● metabolismul cerebral
    Tehnici
    ● Examenul clinic neurologic
    ● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)
    ● Monitorizarea funcției sistemului nervos central (presiune intracraniană, flux sangvin cerebral, rata metabolismului, electroencefalograma, Doppler transcranian)
    ● Diagnosticul morții cerebrale
    ● Diagnosticul și managementul statusului vegetativ persistent
    Patologie
    ● Edemul cerebral
    ● Stările de agitație acută
    ● Stările de comă– Metabolică– Traumatică– Infecțioasă– Leziuni de substanță cerebrală– Vasculară-anoxică și ischemică– Indusă medicamentos
    Evaluarea și prognosticul
    ● Hidrocefalia - funcționalitatea și disfuncția șuntului
    ● Statusul epilpetic
    ● Infecțiile grave ale sistemului nervos central (abces, encefalită, meningită)
    ● Sângerările intracraniene traumatice și netraumatice– Subarahnoidiană– Intracerebrală– Epidurală– Altele (subdurală)
    ● Traumatisme cerebrale
    ● Traumatisme medulare
    ● Leziunea axonală
    ● Hipotermia accidentală
    ● Șocul caloric
    ● Hipertermia malignă
    ● Complicațiile neuromusculare ale bolnavului critic
    ● Afecțiunile neuro-musculare ce determină insuficiența respiratorie– poliradiculonevritele– scleroza laterală amiotrofică– miastenia gravis– miopatiile (Duchenne etc.)
    ● Probleme psihiatrice la bolnavul critic
    ● Probleme psihologice pentru bolnavi, rudele bolnavilor și personalul medical
    Terapie
    ● Managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții neurochirurgicale
    ● Managementul hipertensiunii intracraniene, incluzând monitorizarea presiunii intracraniene
    ● Managementul durerii: intravenos, oral, transdermic, regional și axial
    ● Blocarea neuro-musculară: utilizare, monitorizare și complicații
    ● Sedarea în reanimare


    MODULUL 20. TERAPIE INTENSIVĂ METABOLICĂ ȘI NUTRIȚIE
    Fiziologie
    ● Metabolismul apei și electroliților
    ● Echilibrul acido-bazic
    ● Reglarea glicemiei
    ● Necesarul nutrițional
    ● Termoreglarea
    Tehnici
    ● Monitorizarea hidroelectrolitică și acido-bazică
    ● Monitorizarea metabolică (consumul de oxigen, producția de dioxid de carbon, calorimetria indirectă)
    Patologie
    ● Tulburări hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului)
    ● Tulburări acido-bazice
    ● Diabetul zaharat– coma hiperosmolară cetozică și non-cetozică– hipoglicemia
    ● Disfuncția tiroidiană (furtuna tiroidiană, coma mixedematoasă, sindromul "sick euthyroid")
    ● Criza și insuficiența adrenală (primară și secundară)
    ● Alterarea metabolismului hormonului antidiuretic
    ● Feocromocitomul
    ● Insulinomul
    ● Tulburări metabolice moștenite
    Terapie
    ● Terapie volemică
    ● Terapia tulburărilor hidroelectrolitice și acido-bazice
    ● Managementul glicemiei
    ● Suportul nutrițional
    a. Enteral și parenteral
    b. Evaluarea necesarului nutrițional, incluzând calorimetria indirectă
    c. Imunonutriția și formule speciale


    MODULUL 21. TERAPIE INTENSIVĂ DIGESTIVĂ
    Fiziologia
    ● Fiziologia tubului digestiv
    ● Fiziologie hepatică
    Tehnici
    ● Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică
    ● Explorarea abdominală în reanimare
    Patologie
    ● Hemoragiile digestive superioare
    ● Hemoragiile digestive inferioare
    ● Insuficiența hepatică acută fulminantă
    ● Insuficiența hepatică cronică și ciroza hepatică
    ● Colecistita nelitiazică
    ● Ocluzia intestinală
    ● Megacolonul toxic și sindromul pseudo-obstructiv (Oligvie)
    ● Colite acute grave
    ● Icterul
    ● Afecțiuni inflamatorii acute intestinale
    ● Afecțiuni acute vasculare ale intestinului, incluzând infarctul mezenteric
    ● Perforațiile acute ale tractului digestiv
    ● Ruptura de esofag
    ● Peritonitele postoperatorii
    ● Pancreatita acută cu șoc
    ● Fistulele digestive externe postoperatorii
    ● Modificările de la nivelul tubului digestiv în stress (insuficiența tubului digestiv)
    Terapie
    ● Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică
    ● Managementul perioperator al pacientului chirurgical
    ● Profilaxia ulcerului de stress
    ● Modificatori ai tranzitului intestinal
    ● Transplantul hepatic
    ● MARS

    MODULUL 22. TERAPIA INTENSIVĂ ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ
    Evaluarea febrei la pacienții din unitatea de terapie intensivă
    Diagnosticul de infecție
    Diagnosticul de sepsis
    Clasificarea infecțiilor
    Infecțiile în legătură cu îngrijirea medicală în spital și în Terapia intensivă
    Controlul infecțiilor în spital și în terapie intensivă
    Riscul infecțios al personalului medical
    Mecanismele rezistenței la antibiotice
    Patologie
    ● Celulita și gangrena gazoasă
    ● Tetanos
    ● Infecții fungice
    ● Mediastinite
    ● Febra postoperatorie
    ● Imunodepresia– Infecțiile oportuniste la pacienții critici– Sindromul imunodeficienței dobândite– Bolnavul cu transplant– Bolnavul neoplazic
    Terapie
    ● Controlul infecțiilor în unitățile speciale de terapie
    a. Dezvoltarea rezistenței la antibiotice
    b. Precauții universale
    c. Izolarea

    ● Antibioprofilaxie în chirurgie
    ● Antibioterapie de primă intenție
    ● Reacțiile adverse ale agenților antimicrobieni
    ● Antibiotice și antifungice: mecanisme de acțiune, indicații la bolnavul critic
    ● Antivirale
    ● Suportul în serviciul de terapie intensivă a pacienților imunodeprimați

    MODULUL 23. TERAPIE INTENSIVĂ RENALĂ
    Fiziologie
    ● Formarea urinii
    ● Fiziologie renală
    ● Reglarea renală a echilibrului hidro-electrolitic
    Tehnici
    ● Interpretarea electroliților urinari
    ● Evaluarea oliguriei
    ● Dozarea medicamentelor în insuficiența renală
    Patologie
    ● Insuficiența renală acută: prerenală, renală, postrenală– Etiopatogenia insuficienței renale acute– Fiziopatologie (mecanismele oligoanuriei: tubulare, vasculare, glomerulare, mecanismele poliuriei)– Leziuni anatomopatologice– Simptomatologia insuficienței renale acute (simptomatologia clinică: manifestări respiratorii, cardiovasculare, cutanate, digestive, renale, endocrine, hematologice, neuro-psihice, generale).– Fazele insuficienței renale acute: oligoanuria, anuria, reluarea diurezei, recuperare funcțională)– Semnificația laboratorului în diagnosticul insuficienței renale acute– Rolul imagisticii în diagnosticul insuficienței renale acute– Monitorizarea în insuficiența renală acută– Particularități diagnostice ale formelor patogenice de insuficiență renală acută: prerenală, renală și postrenală. Formele clinice ale insuficienței renale acute.– Complicații, evoluție și prognostic– Tratamentul suportiv și nutriția în insuficiența renală acută– Antibioticele în insuficiența renală acută
    ● Insuficiența renală cronică
    ● Rabdomioliza
    ● Afecțiunile sistemice care afectează rinichii (purpura trombotică trombocitopenică, sindromul hemolitic-uremic)
    ● Uropatii obstructive, retenția acută de urină
    ● Sângerări ale tractului urinar
    Terapie
    ● Principiile terapiei de substituție renală și metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea venovenoasă continuă)
    ● Metode de epurare extrarenală
    Hemodializa– Bazele fizico-chimice– Definiția rinichiului artificial, elementele sistemului de hemodializă, procesele fizico-chimice la nivelul membranei semipermeabile, caractere operaționale ale dializorului, aplicații clinice ale difuziunii și ultrafiltrării– Chirurgia dializei. Noțiuni de anatomie, principii și strategia accesului vascular, tehnici de realizare a accesului vascular, incidente și accidente– Dializantul - soluții de dializă. Compoziția dializantului, preparare, proprietăți fizice, chimice și biologice, controlul, probleme de organizare– Circuitul extracorporeal - anticoagulare. Hemostaza normală, modificări ale hemostazei prin interacțiunea cu suprafețele artificiale, investigarea coagulării în practica hemodializei, medicația anticoagulantă, antiagregantă și trombolitică, metode de heparinizare a circuitului extracorporeal, coagularea circuitului extracorporeal– Dializoare. Caracteristicile dializorului ideal, tipuri de dializoare în practica clinică, membranele de dializă - calități, tipuri, transferul substanțelor prin membrane, componentele funcționale ale dializorului, circulația sângelui și a dializantului prin dializor, parametri de apreciere a performanțelor unui dializor– Monitorizare și tehnica hemodializei. Monitorizarea circuitului sanguin extracorporeal, monitorizarea circuitului dializantului, monitorizarea dializei, dializa secvențială și dializa cu bicarbonat– Indicațiile și contraindicațiile hemodializei– Strategie și eficiența hemodializei. Inițierea hemodializei, strategii în abordul vascular inițial, investigarea pacienților dializați– Incidentele, accidentele și complicațiile hemodializei. Complicații acido-bazice, cardiovasculare, hematologice, hidroelectrolitice, neurologice, probleme de metabolism, imunitatea pacienților dializați, complicații infecțioase și manifestări musculo-cutanate; complicații generate de soluția de dializă, de tehnica dializei, de defecțiuni tehnice; incidente și accidente determinate de accesul vascular; reacții la materialele de dializă, probleme legate de biocompatibilitate– Alte metode de epurare extrarenală. Ultrafiltrarea, hemofiltrarea, ultrafiltrarea secvențială: generalități, bazele teoretice, probleme tehnice, proceduri, avantaje și dezavantaje, perspective– Administrarea medicamentelor la bolnavul dializat– Epurarea extrarenală în intoxicațiile acute
    ● Dializa peritoneală– date generale– anatomia funcțională a peritoneului– fiziologia peritoneului– bazele fizico-chimice și factorii care influențează eficiența dializei peritoneale– soluțiile folosite în dializa peritoneală– tehnica dializei peritoneale– determinarea eficienței dializei peritoneale– indicațiile și contraindicațiile dializei peritoneale– complicațiile dializei peritoneale.
    ● Plasmafereza– bazele teoretice ale plasmaferezei– principii de tratament– probleme tehnice– aplicații terapeutice– complicațiile plasmaferezei– tehnici noi de plasmafereză
    ● Hemoperfuzia

    MODULUL 24. TERAPIE INTENSIVĂ HEMATO-ONCOLOGICĂ ȘI ÎN TRANSPLANT
    Defecte acute de hemostază
    ● Trombocitopenia/trombopatia
    ● Coagularea intravasculară diseminată
    ● Fibrinoliza acută
    ● Anomalii congenitale
    Tulburări hemolitice acute, incluzând microangiopatia trombotică
    Sindroame acute asociate cu neoplasme și terapia antineoplazică
    Tulburări hematologice acute asociate terapiei antineoplazice
    Tulburări de hemostază la nou-născut
    Siclemia
    Anticoagularea și terapia fibrinolitică
    ● Terapia cu anticoagulante, antiagregante și terapia fibrinolitică
    ● Profilaxia tromboembolismului
    Anemia în unitatea de terapie intensivă
    ● Indicațiile transfuziei
    Imunologie și transplant
    ● Principiile transplantului (donarea de organe, prelevarea, păstrarea, transportarea, alocarea, implantarea, menținerea donatorilor de organe, programele naționale privind transplantul de organe)
    ● Imunosupresia
    ● Transplantul de organe: indicații de terapie pre- și postoperatorie
    ● Bolile infecțioase legate de transplant
    Principiile terapiei cu produși de sânge
    ● Transfuzia de masă eritrocitară
    ● Transfuzia de plasmă proaspătă congelată
    ● Transfuzia de masă trombocitară
    ● Transfuzia de crioprecipitat
    ● Concentrate de factori specifici ai coagulării
    ● Albumina, fracțiuni ai proteinelor plasmatice
    ● Substituenți ai hemoglobinei
    ● Agenți farmacologici care modifică necesarul transfuzional (acidul aminocaproic, aprotinina)
    ● Eritropoetina

    MODULUL 25. TULBURĂRI MULTISISTEMICE LA BOLNAVUL CRITIC
    ● Răspunsul neuroendocrin, metabolic și inflamator la agresiune– Fenomenologia sindromului de stress– Modificări fiziopatologice induse de injurie (compensarea cardiovasculară, retenția de apă și sare, modificări metabolice, procesul de reparație tisulară, imuno-modularea)– Răspunsul celular la agresiune
    ● Structura și funcționarea sistemului imunitar– mecanisme locale– mecanisme sistemice:– răspunsul imun inflamator (elemente celulare și elemente umorale)– imunitatea specifică (elemente umorale și elemente celulare)
    ● Modificări imunologice la bolnavul critic
    ● Fiziopatologia generală a stărilor de șoc
    ● Șocul hipovolemic (cauze, mecanisme, tratament)
    ● Șocul traumatic (fiziopatologie, tratament)
    ● Șocul cardiogen (cauze, mecanisme, tratament)
    ● Șocul anafilactic (fiziopatologie, tratament)
    ● Infecție, sepsis, șoc septic
    ● Tratamentul șocului septic
    ● Soluții înlocuitoare de volum sanguin
    ● Droguri cu acțiune cardiotonică și vasoactivă utilizate în stările de șoc
    ● Sindromul de disfuncții organice multiple:– cauze (factori declanșatori)– mediatori– efecte la nivelul sistemelor de organe
    ● Tratamentul SDOM

    MODULUL 26. EVALUARE ȘI ETICĂ
    Indici de prognostic, scoruri de severitate și scoruri de intervenție terapeutică
    Metodologia evaluării practicilor de îngrijire și cercetare clinică și epidemiologică în ATI
    Evaluarea calității
    Utilizarea statisticii medicale
    Etica1. Consimțământ2. Înrolarea în studii3. Decizia de întrerupere a vieții și îngrijirea4. Procurarea organelor5. Prognosticul6. Calitatea sfârșitului vieții