ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*)
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
(actualizată până la data de 2 august 2001*)
EMITENT
  • GUVERNUL




  • ---------------
    *) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 625 din 4 decembrie 2000. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt până la data de 2 august 2001, cu modificările şi completările aduse de LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001.
    În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţia României şi ale art. 89 lit. p) din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată,
    Guvernul României adopta prezenta ordonanţă de urgenţă.

    Capitolul I Dispoziţii generale


    Articolul 1

    Scopul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componenta fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltare durabila.


    Articolul 2

    (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează:
    a) asigurarea diversitatii biologice, prin conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice pe teritoriul României;
    b) menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică;
    c) identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesita un regim special de ocrotire, pentru conservarea şi utilizarea durabila a acestora;
    d) categoriile de arii naturale protejate, tipurile de habitate naturale, speciile de flora şi fauna sălbatică şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de ocrotire, conservare şi utilizare durabila;
    e) constituirea, organizarea şi extinderea reţelei naţionale de arii naturale protejate, precum şi reglementarea regimului acesteia;
    f) regimul de administrare a ariilor naturale protejate şi procedurile de instituire a regimului de protecţie pentru alte arii naturale şi bunuri ale patrimoniului natural;
    g) măsurile pentru ocrotirea şi conservarea speciilor de animale şi plante sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice şi/sau rare, precum şi cele pentru protecţia formatiunilor geomorfologice şi peisagistice de interes ecologic, ştiinţific, estetic, cultural-istoric şi de alta natura, a bunurilor naturale de interes speologic, paleontologic, geologic, antropologic şi a altor bunuri naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente în perimetrele ariilor naturale protejate şi/sau în afară acestora;
    h) responsabilităţile şi atribuţiile pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
    (2) Pentru domeniul de reglementare al prezentei ordonanţe de urgenţă sunt aplicabile, în condiţiile legii, prevederile tratatelor, convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte.


    Articolul 3

    Nu fac obiectul reglementării prezentei ordonanţe de urgenţă:
    a) parcurile şi grădinile publice sau private de agrement, cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente şi bunuri cu valoare de patrimoniu natural;
    b) rezervaţiile semincere agricole şi silvice cu scop productiv, rezervaţiile de resurse genetice vegetale şi animale terestre şi acvatice destinate reproducerii unor specii vegetale şi animale în scopuri economice, rezervaţiile destinate unor scopuri ştiinţifice sectoriale existente pe terenurile unor instituţii publice sau private de cercetare şi producţie, precum şi altele asemenea, organizate şi gestionate de proprietarii sau administratorii lor legali, cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente cu valoare de patrimoniu natural;
    c) grădinile botanice, parcurile dendrologice, grădinile zoologice, acvariile, terariile, cu excepţia cazurilor în care acestea deţin specii de plante şi animale sălbatice aflate sub regim special de protecţie şi conservare ca bunuri ale patrimoniului natural;
    d) colectiile muzeistice, cu excepţia celor care deţin piese a căror valoare de patrimoniu natural este atestata de autorităţile ştiinţifice competente;
    e) zonele de protecţie specială - sanitară, hidrologica, hidrogeologica şi altele asemenea - cu perimetre delimitate şi gestionate ca zone de protecţie specială pentru diverse obiective, potrivit unor reglementări speciale, cu excepţia cazurilor în care pe aceste terenuri exista bunuri ale patrimoniului natural.


    Articolul 4

    În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii de mai jos au următorul înţeles:
    a) mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor şi proceselor fizico-geografice, biologice şi biocenotice naturale, terestre şi acvatice, având calitatea intrinseca de pastrator al vieţii şi generator de resurse necesare acesteia;
    b) patrimoniu natural - ansamblul componentelor şi structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice şi biocenotice ale mediului natural a căror importanţa şi valoare ecologica, economică, ştiinţifică, biogena, sanogena, peisagistica, recreativa şi cultural-istorica au o semnificaţie relevanta sub aspectul conservării diversitatii biologice floristice şi faunistice, al integrităţii functionale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de viaţa, bunastare, cultura şi civilizatie ale generaţiilor prezente şi viitoare;
    c) bun al patrimoniului natural - componenta a patrimoniului natural care necesita un regim special de ocrotire, conservare şi utilizare durabila în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare;
    d) arie naturala protejata - zona terestra, acvatica şi/sau subterana, cu perimetru legal stabilit şi având un regim special de ocrotire şi conservare, în care exista specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, ştiinţifică sau culturală deosebită;
    e) sit de conservare - sinonim cu arie naturala protejata;
    f) arie specială de conservare - sit protejat pentru conservarea habitatelor naturale de interes comunitar şi/sau a populatiilor speciilor de interes comunitar, altele decât păsările sălbatice, în conformitate cu reglementările comunitare;
    g) arie de protecţie specială avifaunistica - sit protejat pentru conservarea speciilor de păsări sălbatice, în conformitate cu reglementările comunitare;
    h) conservare în situ - ocrotirea şi conservarea bunurilor patrimoniului natural în mediul lor natural de geneza, existenta şi evoluţie;
    i) conservare ex situ - ocrotirea şi conservarea bunurilor patrimoniului natural în afară mediului lor natural de geneza, existenta şi evoluţie;
    j) coridor ecologic - zona naturala sau amenajată care asigura cerinţele de deplasare, reproducere şi refugiu pentru speciile sălbatice terestre şi acvatice;
    k) zona de protecţie - zona inconjuratoare pentru un bun al patrimoniului natural, destinată sa prevină impactul activităţilor antropice asupra acelui bun;
    l) reţeaua naţionala de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale protejate;
    m) reţeaua ecologica a ariilor protejate - ansamblul de arii naturale protejate, împreună cu coridoarele ecologice;
    n) reţeaua ecologica EMERALD - reţeaua europeană de arii de interes conservativ special, creata în baza Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, Berna, 1979;
    o) reţeaua ecologica NATURA 2000 - reţeaua ecologica de arii naturale protejate constând în arii de protecţie specială şi arii speciale de conservare, instituită prin Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice;
    p) conservare - ansamblu de măsuri care se pun în aplicare pentru menţinerea sau refacerea habitatelor naturale şi a populatiilor de specii de fauna şi flora sălbatice, într-o stare favorabilă, în sensul lit. s) şi t);
    ---------------
    Litera p) a art. 4 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    q) habitat natural - zona terestra, acvatica sau subterana, în stare naturala sau seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice;
    r) habitate naturale de interes comunitar - acele habitate care: (i) sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural; (îi) au un areal natural mic ca urmare a restrângerii acestuia sau prin faptul ca au o suprafaţa restrânsă; sau (iii) reprezintă esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre următoarele regiuni biogeografice: alpina, continentala, panonica, stepica şi pontica;
    s) habitat natural prioritar - tip de habitat natural amenintat, pentru a cărui conservare exista o responsabilitate deosebită;
    s) stare de conservare favorabilă a unui habitat - se considera atunci când: (i) arealul sau natural şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere; (îi) are structura şi funcţiile specifice necesare pentru menţinerea sa pe termen lung; şi (iii) speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabilă;
    t) habitatul unei specii - mediul natural sau seminatural definit prin factori abiotici şi biotici în care trăieşte o specie în orice stadiu al ciclului biologic;
    t) stare de conservare favorabilă a unei specii - se considera atunci când:
    (i) specia se menţine şi are sanse să se menţină pe termen lung ca o componenta viabila a habitatului sau natural;
    (îi) aria de repartiţie naturala a speciei nu se reduce şi nu exista riscul să se reducă în viitor;
    (iii) exista un habitat destul de vast pentru ca populatiile speciei să se menţină pe termen lung;
    ---------------
    Litera t) a art. 4 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    u) specii amenintate - specii periclitate, vulnerabile sau rare;
    ---------------
    Litera u) a art. 4 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    v) specii prioritare - specii periclitate şi/sau endemice, pentru a căror conservare sunt necesare măsuri urgente;
    ---------------
    Litera v) a art. 4 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    x) specii de interes comunitar - specii care pe teritoriul Uniunii Europene sunt periclitate, vulnerabile, rare sau endemice:
    (i) periclitate, exceptând cele al căror areal natural este marginal în teritoriu şi care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile în regiunea vestpalearctica;
    (îi) vulnerabile, adică a căror trecere în categoria speciilor periclitate este probabila într-un viitor apropiat, în caz de persistenta a factorilor cauzali;
    (iii) rare, adică ale căror populaţii sunt mici şi care, chiar dacă în prezent nu sunt periclitate sau vulnerabile, risca sa devină; aceste specii sunt localizate în arii geografice restrânse sau sunt rar dispersate pe suprafeţe largi;
    (iv) endemice şi necesita o atenţie particulară datorită naturii specifice a habitatului lor şi/sau a impactului potenţial al exploatării lor asupra stării lor de conservare.
    ---------------
    Litera x) a art. 4 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Capitolul II Regimul ariilor naturale protejate


    Secţiunea 1 Categorii de arii naturale protejate


    Articolul 5

    (1) Pentru asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural se instituie un regim diferenţiat de ocrotire, conservare şi utilizare, potrivit următoarelor categorii de arii naturale protejate:
    a) categorii stabilite la nivel naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale şi parcuri naturale;
    b) categorii stabilite prin reglementări internaţionale: situri naturale ale patrimoniului natural universal, zone umede de importanţa internationala, rezervaţii ale biosferei, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistica.
    (2) Scopul şi regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate, stabilite la alin. (1), sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta ordonanţă de urgenţă.
    (3) Prin realizarea prevederilor alin. (1) şi (2) se asigura regimul corespunzător de ocrotire, conservare şi utilizare pentru:
    a) cele mai reprezentative habitate naturale ale spaţiului biogeografic naţional, cu diversitatea biologica floristica şi faunistica specifică, incluzând zone marine, de litoral şi de coasta, zone de campie, de deal şi de munte, zone umede, aride şi zone de ecoton, cursuri de apa cu zone de lunca şi lacuri naturale, asigurându-se protecţia şi conservarea patrimoniului natural floristic şi faunistic, de resurse genetice vegetale şi animale şi menţinerea echilibrului ecologic;
    b) habitatele terestre, acvatice şi/sau subterane în care trăiesc permanent sau temporar specii de plante şi/sau animale sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice sau rare, specii de plante şi animale sălbatice aflate sub regim special de ocrotire, specii cu valoare ştiinţifică şi ecologica deosebită, precum şi pentru acele habitate în care exista şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce necesita măsuri de ocrotire şi conservare în situ;
    c) zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, ştiinţific, educaţional, sanogen şi recreativ;
    d) suprafeţele din arealele agricole care conserva şi/sau pot reface diversitatea biologica specifică, cu resurse genetice vegetale şi animale de importanţa ecologica, pedogenetica, economică şi ştiinţifică, pentru ameliorarea speciilor cultivate şi domestice, precum şi pentru dezvoltarea biotehnologiilor;
    e) elementele şi formaţiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice, pedologice şi altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural;
    f) tipurile de habitate naturale, precum şi pentru speciile de plante şi animale de interes comunitar, prevăzute în anexele nr. 2-5 la prezenta ordonanţă de urgenţă.
    (4) Categoriile de arii naturale protejate, prevăzute la alin. (1), se pot modifica şi completa prin hotărâre a Guvernului la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Române, luându-se în considerare recomandările organizaţiilor internaţionale autorizate, precum şi criteriile pentru selectarea siturilor de importanţa comunitara, prevăzute în anexa nr. 7 la prezenta ordonanţă de urgenţă.


    Secţiunea 2 Instituirea regimului de arie naturala protejata


    Articolul 6

    (1) Suprafeţele terestre şi acvatice care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă aparţin domeniului public şi care, prin valoarea patrimoniului natural geomorfologic, floristic, faunistic, forestier şi de alta natura, necesita instituirea regimului de rezervatie ştiinţifică rămân în proprietate publică şi dobândesc regimul de protecţie, potrivit procedurii prevăzute la art. 8.
    (2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate sa pună sub regim provizoriu de ocrotire bunurile patrimoniului natural, până la îndeplinirea procedurilor legale de instituire a regimului de protecţie şi conservare, în conformitate cu prevederile art. 8.
    (3) Instituirea regimului de arie naturala protejata şi de zona de protecţie a bunurilor patrimoniului natural, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, este prioritara în raport cu orice alte obiective, cu excepţia celor care privesc:
    ---------------
    Partea introductivă a alin. (3) al art. 6 a fost modificată de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    a) asigurarea securităţii naţionale;
    b) asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor;
    c) prevenirea unor catastrofe naturale.
    (4) Mărimea suprafeţei de teren ce se supune regimului special de ocrotire, conservare şi utilizare, în conformitate cu prevederile art. 5, se stabileşte pe bază de studii de fundamentare ştiinţifică.
    ---------------
    Alin. (4) al art. 6 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Articolul 7

    Regimul de protecţie se stabileşte indiferent de destinaţia terenului şi de deţinător, iar respectarea acestuia este obligatorie în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi cu alte dispoziţii legale în materie.


    Articolul 8

    (1) Instituirea regimului de arie naturala protejata se face:
    a) prin lege, pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal şi pentru rezervaţiile biosferei;
    b) prin hotărâre a Guvernului, pentru parcuri naţionale, parcuri naturale, zone umede de importanţa internationala, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistica, rezervaţii ştiinţifice, monumente ale naturii, rezervaţii naturale;
    c) prin hotărâri ale consiliilor judeţene sau locale, pentru arii naturale situate pe suprafeţe terestre sau acvatice care aparţin domeniului public de interes judeţean sau local, precum şi pentru cele situate pe suprafeţe aflate în proprietate privată.
    (2) Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se pot face din iniţiativa:
    a) autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, Academiei Române şi autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului;
    b) altor autorităţi publice centrale care au în administrare suprafeţe terestre şi acvatice din domeniul public de interes naţional;
    c) regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale care au în administrare sau în gestiune, prin concesionare, suprafeţe terestre şi acvatice din domeniul public de interes naţional;
    d) preşedinţilor consiliilor judeţene sau primarilor;
    e) forurilor şi instituţiilor ştiinţifice de ramura, universitatilor şi altor instituţii de învăţământ şi muzeelor;
    f) organizaţiilor neguvernamentale şi persoanelor fizice.
    (3) Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c) se pot face din iniţiativa:
    a) preşedinţilor consiliilor judeţene sau primarilor;
    b) autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului;
    c) instituţiilor ştiinţifice, de învăţământ locale şi muzeelor;
    d) organizaţiilor neguvernamentale locale şi persoanelor fizice;
    e) proprietarilor de terenuri.
    (4) Zonele şi siturile naturale care întrunesc criteriile de sit al patrimoniului natural universal, zona umeda de importanţa internationala, rezervatie a biosferei, arie specială de conservare şi arie de protecţie specială avifaunistica dobândesc acest regim conform procedurii prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a) şi b), sub rezerva recunoaşterii lor de către organismele internaţionale autorizate.
    ---------------
    Alin. (5) al art. 8 a fost abrogat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    (6) Propunerea de instituire a regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c) se face pe baza unei documentaţii ştiinţifice care se avizează de Academia Română şi se înaintează la consiliile judeţene sau locale, după caz, în vederea analizei şi luării hotărârii de declarare.
    ---------------
    Alin. (7) al art. 8 a fost abrogat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Articolul 9

    Pentru luarea de urgenta a măsurilor de protecţie şi conservare ce se impun, regimul de arie naturala protejata din categoriile prevăzute la art. 5 alin. (1) se poate institui, cu caracter provizoriu, în baza documentaţiei avizate de Academia Română, prin ordin al conducerii autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, până la declarare conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.


    Articolul 10

    Modul de constituire şi de administrare a ariilor naturale protejate va lua în considerare interesele comunităţilor locale, facilitandu-se participarea localnicilor la aplicarea măsurilor de protecţie, conservare şi utilizare durabila a resurselor naturale, incurajandu-se menţinerea practicilor şi cunoştinţelor traditionale locale în valorificarea acestor resurse, în beneficiul comunităţilor locale.


    Articolul 11

    Documentaţia necesară în vederea instituirii regimului special de arie naturala protejata trebuie să cuprindă:
    a) studiul de fundamentare ştiinţifică;
    b) harta topografica, cu limitele ariei naturale protejate;
    c) suprafaţa şi situaţia juridică a terenurilor, cu precizarea proprietarilor acestora;
    d) avizul Academiei Române.


    Articolul 12

    Până la finalizarea procedurilor de instituire a regimului de protecţie a ariilor naturale protejate deţinătorii bunurilor cu valoare de patrimoniu natural, indiferent de destinaţia terenurilor, vor aplica şi vor respecta măsurile de ocrotire, conservare şi utilizare stabilite de autorităţile pentru protecţia mediului, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.


    Articolul 13

    Rezervaţiile ştiinţifice, parcurile naţionale, monumentele naturii, rezervaţiile naturale şi parcurile naturale, precum şi celelalte bunuri ale patrimoniului natural, cu regim de ocrotire şi conservare dobândit până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin legi sau prin alte acte cu caracter normativ emise de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, îşi păstrează regimul stabilit, urmând să fie reincadrate în categoriile prevăzute la art. 5 alin. (1) prin ordin al conducerii autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul Academiei Române.


    Articolul 14

    (1) Ariile naturale protejate şi zonele de protecţie vor fi evidentiate în mod obligatoriu în planurile naţionale, zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
    (2) În perimetrele ariilor naturale protejate şi în vecinătatea acestora, precum şi a altor bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie şi conservare este interzisă orice lucrare sau activitate susceptibilă sa genereze un impact negativ asupra acestora.
    (3) Autorizarea activităţilor în perimetrul ariilor naturale protejate şi în vecinătatea acestora se face cu acordul structurilor de administrare a ariei naturale protejate.
    ---------------
    Alin. (3) al art. 14 a fost introdus de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Articolul 15

    Sunt ocrotite şi se conserva în regim de protecţie coridoarele ecologice instituite de autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului, cu avizul consiliului judeţean şi al Academiei Române, fiind interzise orice lucrare şi acţiune care le afectează integritatea.
    ---------------
    Art. 15 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Secţiunea 3 Administrarea reţelei de arii naturale protejate


    Articolul 16

    (1) Ansamblul ariilor naturale protejate, asa cum sunt definite în anexa nr. 1, constituie reţeaua naţionala de arii naturale protejate.
    (2) Coordonarea managementului reţelei naţionale de arii naturale protejate este în responsabilitatea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, a Academiei Române, precum şi a Comitetului Naţional "Om-Biosfera", potrivit atribuţiilor pe care le au, în conformitate cu prevederile art. 39.


    Articolul 17

    Responsabilităţile pentru stabilirea modalităţilor de administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protecţie şi conservare, revin după cum urmează:
    a) autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, împreună cu Academia Română, pentru ariile naturale protejate declarate prin legi sau hotărâri ale Guvernului;
    ---------------
    Litera a) a art. 17 a fost modificată de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    b) autorităţilor administraţiei publice judeţene sau locale, pentru ariile naturale protejate declarate prin hotărâri ale acestora.


    Articolul 18

    (1) Modalităţile de administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protecţie şi conservare, se stabilesc, cu consultarea consiliilor judeţene şi/sau locale, avându-se în vedere:
    ---------------
    Partea introductivă a alin. (1) al art. 18 a fost modificată de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    a) categoria ariei naturale protejate şi regimul de management al acesteia;
    b) întinderea ariei naturale protejate şi regimul de proprietate al terenurilor şi bunurilor incluse în perimetrul acesteia;
    c) posibilităţile de asigurare a resurselor financiare pentru asigurarea personalului şi a mijloacelor necesare pentru buna administrare;
    d) capacitatile şi interesul unor foruri ştiinţifice, universităţi, instituţii de cercetare şi învăţământ din sectorul public şi privat, organizaţii profesionale guvernamentale şi neguvernamentale de a-şi asuma responsabilităţile de administrare a unor categorii de arii naturale protejate, cu asigurarea resurselor necesare, financiare şi de personal, sub controlul autorităţilor naţionale responsabile.
    (2) Administrarea ariilor naturale protejate şi a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural puse sub regim special de protecţie şi conservare se poate face prin:
    a) structuri de administrare special constituite;
    b) regii autonome, companii şi societăţi naţionale şi comerciale, autorităţi ale administraţiei publice locale, servicii descentralizate ale administraţiei publice centrale;
    c) instituţii ştiinţifice, de cercetare şi de învăţământ din sectorul public şi privat, muzee, organizaţii neguvernamentale, constituite potrivit legii;
    d) persoane fizice cu calitatea de custode, în condiţiile art. 20.
    (3) Structurile de administrare special constituite se asigura, în mod obligatoriu, pentru rezervaţiile biosferei, parcurile naţionale, parcurile naturale şi, după caz, pentru zonele umede de importanţa internationala.
    (4) Structurile de administrare special constituite sunt reprezentate prin:
    a) administraţii proprii, cu personal calificat, special angajat, care asigura administrarea ariilor naturale protejate, potrivit planurilor de management şi regulamentelor de organizare şi funcţionare, aprobate de autoritatea centrala pentru protecţia mediului;
    b) consilii consultative de administrare, organizate pe lângă administraţiile proprii, alcătuite din reprezentanţi ai instituţiilor, organizaţiilor economice, autorităţilor şi comunităţilor locale care deţin cu orice titlu suprafeţe în perimetrul ariei naturale respective şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de protecţie, conservare şi dezvoltare durabila a zonei.
    (5) Administraţiile proprii, cu personal calificat, special angajat se numesc:
    a) de autoritatea centrala pentru protecţia mediului, în cazurile în care acestea îi sunt direct subordonate, fiind finanţate de la bugetul de stat în cadrul numărului total de posturi stabilit pentru autoritatea centrala pentru protecţia mediului şi serviciile sale descentralizate, în limita alocaţiilor bugetare aprobate pentru aceasta autoritate;
    b) de organizaţiile economice cărora li se atribuie dreptul de a administra o arie naturala protejata şi care consimt să asigure din surse proprii mijloacele financiare şi tehnice necesare pentru buna administrare, potrivit planului de management aprobat de autoritatea centrala pentru protecţia mediului.
    (6) Consiliile consultative de administrare se organizează la propunerea administraţiei ariei protejate, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
    ---------------
    Alin. (6) al art. 18 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    (7) Structurile de administrare special constituite pentru protejarea ariilor naturale, potrivit alin. (4), vor fi indrumate şi supravegheate de un consiliu ştiinţific.
    ---------------
    Alin. (7) al art. 18 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    (8) Componenta consiliilor ştiinţifice se propune de către administraţia ariilor protejate, cu avizul Academiei Române, şi se aproba de autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului.
    ---------------
    Alin. (8) al art. 18 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    (9) Consiliile ştiinţifice evalueaza modul în care sunt aplicate măsurile prevăzute în planurile de management şi prezintă, anual sau ori de câte ori este necesar, Academiei Române şi autorităţii centrale pentru protecţia mediului rapoarte cuprinzând constatări, propuneri şi recomandări.
    (10) În cazurile rezervaţiilor ştiinţifice, rezervaţiilor naturale, monumentelor naturii, ariilor speciale de conservare, ariilor de protecţie specială avifaunistica şi ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie, care nu sunt cuprinse în perimetrele rezervaţiilor biosferei, ale parcurilor naţionale şi parcurilor naturale, administrarea se poate asigura prin una dintre modalităţile prevăzute la alin. (2) lit. b), c) şi d), pe bază de convenţii încheiate, după caz, cu autoritatea centrala pentru protecţia mediului, Academia Română şi cu autorităţile administraţiei publice locale.
    ---------------
    Alin. (10) al art. 18 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    (11) În situaţiile în care în aceeaşi zona exista arii naturale protejate şi alte bunuri ale patrimoniului natural, supuse unui regim special de protecţie, administrarea lor se poate asigura de către un singur organ de administrare, în coordonarea directa a inspectoratului judeţean de protecţie a mediului.
    ---------------
    Alin. (11) al art. 18 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Articolul 19

    (1) Planurile de management şi regulamentele ariilor naturale protejate se elaborează de administratorii ariilor naturale protejate şi se aproba de autoritatea centrala pentru protecţia mediului, cu avizul Academiei Române.
    (2) Respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul ariei naturale protejate.
    ---------------
    Art. 19 a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Articolul 20

    (1) Pentru supravegherea unor arii naturale protejate şi bunuri ale patrimoniului natural, aflate sub regim special de protecţie şi conservare, care nu necesita sau care nu au structuri de administrare special constituite, se instituie calitatea de custode.
    ---------------
    Alin. (1) al art. 20 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    (2) Custozi pot fi persoane fizice sau juridice care au calificarea, instruirea şi mijloacele necesare pentru a aplica măsurile de ocrotire şi conservare a bunurilor încredinţate, atestate de către autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului.
    ---------------
    Alin. (2) al art. 20 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    (3) Calitatea de custode se stabileşte prin încheierea de convenţii între părţi, conform legii, în care se stipulează obligaţiile şi drepturile acestora. Convenţia de custodie şi legitimatia de custode reprezintă documente valabile în faţa autorităţilor publice şi a altor persoane interesate.
    (4) Pentru ariile naturale protejate ce intră în componenta Reţelei naţionale de arii naturale protejate modalitatea încheierii convenţiilor şi eliberarea legitimatiilor de custode sunt în competenţa de reglementare a autorităţilor centrale şi locale pentru protecţia mediului, cu avizul Academiei Române.
    ---------------
    Alin. (4) al art. 20 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    (5) Controlul activităţii custozilor intră în atribuţiile autorităţii cu care s-a încheiat convenţia de custodie.
    ---------------
    Alin. (6) al art. 20 a fost abrogat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Articolul 21

    Bunurile cu valoare de patrimoniu natural existente în situ, deţinute în regim de proprietate privată, sunt ocrotite şi se conserva de proprietarii lor, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor legale. Dacă proprietarul nu consimte sau, deşi consimte, nu respecta măsurile speciale de ocrotire şi conservare stabilite de autoritatea de mediu ori nu are capacitatea de a realiza aceste măsuri, autoritatea centrala pentru protecţia mediului, prin împuterniciţii săi, va solicita, în condiţiile legii, măsura indisponibilizarii provizorii sau, după caz, definitive, în vederea instituirii unei administrări speciale asupra bunurilor în cauza. În aceste condiţii autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului va inainta instanţei judecătoreşti competente cu soluţionarea cererii propuneri concrete privind regimul special de administrare a bunurilor.


    Articolul 22

    (1) Construcţiile, dotările şi alte amenajări existente în perimetrul ariilor naturale protejate legal constituite, realizate din investiţii publice pe terenuri ce aparţin domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate, activităţilor administrative şi ştiinţifice ale celor care le asigura managementul, precum şi altor activităţi în legătură cu buna administrare.
    (2) În toate situaţiile în care managementul ariilor naturale protejate este realizat prin structuri proprii de administrare, acestea vor dispune de un sediu administrativ asigurat, cu prioritate dintre cele menţionate la alin. (1).
    (3) În ariile naturale protejate, în care este permis ecoturismul: construcţiile, dotările şi amenajările menţionate la alin. (1) pot fi destinate şi acestui scop, precum şi activităţilor de educaţie şi instrucţie ecologica ce se organizează în cooperare cu autorităţile locale, instituţiile de învăţământ şi cu organizaţiile neguvernamentale angajate în activităţi de ocrotire şi educaţie ecologica.
    ---------------
    Alin. (3) al art. 22 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Articolul 23

    (1) Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a ariilor naturale protejate potrivit planurilor de management şi regulamentelor administratorii acestora pot institui un sistem de tarife ce se aproba de autoritatea centrala pentru protecţia mediului sau, după caz, de autorităţile administraţiei publice locale.
    ---------------
    Alin. (1) al art. 23 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    (2) Tarifele se plătesc de persoanele fizice şi juridice care beneficiază de bunurile, serviciile şi activităţile specifice desfăşurate în ariile naturale protejate.
    (3) Sumele provenite din tarifele ce se instituie potrivit alin. (1) se vor utiliza de către administratorii ariilor naturale protejate, exclusiv pentru administrarea şi protejarea bunurilor patrimoniului natural ce fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă.
    ---------------
    Alin. (3) al art. 23 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    (4) Cuantumul tarifelor stabilite de către autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    ---------------
    Alin. (4) al art. 23 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Articolul 24

    Pentru unele bunuri floristice şi faunistice ale patrimoniului natural, existente în grădini şi parcuri de agrement, grădini zoologice, precum şi în colecţii muzeistice, ca bunuri ale patrimoniului natural floristic, faunistic, geologic, paleontologic, mineralogic şi de alta natura, măsurile necesare de protecţie şi conservare vor fi luate de către administratorii sau deţinătorii acestora.
    ---------------
    Art. 24 a fost modificat de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Capitolul III Conservarea habitatelor şi a speciilor


    Articolul 25

    (1) Ocrotirea şi conservarea habitatelor naturale şi seminaturale, terestre, acvatice şi subterane de interes comunitar, existente pe teritoriul României şi prevăzute în anexa nr. 2, se fac prin declararea de arii speciale de conservare.
    (2) Ocrotirea speciilor de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane de interes comunitar, prevăzute în anexa nr. 3, se face prin declararea de arii speciale de conservare şi de arii de protecţie specială avifaunistica.


    Articolul 26

    Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, care se afla sub regim strict de protecţie, inclusiv cele prevăzute în anexa nr. 4, precum şi speciile incluse în lista roşie naţionala şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cat şi în afară lor, sunt interzise:
    a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;
    b) perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migratie;
    c) distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi oualor din natura;
    d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihna;
    e) recoltarea florilor şi fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale;
    f) deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop fără autorizaţia autorităţii de mediu competente.


    Articolul 27

    Valorificarea plantelor şi animalelor sălbatice aparţinând speciilor prevăzute în anexa nr. 5, precum şi a altor specii cu acelaşi regim de protecţie se va face în condiţii compatibile cu menţinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă, luându-se, după caz, următoarele măsuri:
    a) reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade;
    b) interdicţia temporară şi/sau locală a recoltarii şi capturării anumitor specii;
    c) reglementarea perioadelor, a modurilor şi a mijloacelor de recoltare/capturare, în conformitate cu prevederile anexei nr. 6 la prezenta ordonanţă de urgenţă;
    d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltarii/capturării plantelor şi animalelor sălbatice în scopuri comerciale, inclusiv stabilirea de cote;
    e) încurajarea cultivarii şi creşterii în captivitate a speciilor de flora şi fauna sălbatică de interes economic, în vederea reducerii presiunii asupra populatiilor naturale.


    Articolul 28

    Prin excepţie de la prevederile art. 26 şi 27 autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului supune aprobării prin lege, cu avizul prealabil al Academiei Române, derogări, cu condiţia sa nu existe o alternativa acceptabilă, iar măsurile derogatorii sa nu fie în detrimentul menţinerii populatiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural şi numai în următoarele situaţii:
    a) în interesul protejării faunei şi florei sălbatice şi al conservării habitatelor naturale;
    b) pentru prevenirea producerii unor prejudicii, în special culturilor, animalelor domestice, pădurilor, pescariilor, apelor şi altor bunuri;
    c) în interesul sănătăţii şi securităţii publice;
    d) în scopul cercetării ştiinţifice şi învăţământului;
    e) în scopul repopularilor şi reintroducerii acestor specii.
    ---------------
    Art. 28 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Capitolul IV Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural


    Articolul 29

    Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, seile, vaile carstice, ponoarele, izbucurile şi altele, se conserva în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate şi puse sub regim special de protecţie, potrivit prevederilor art. 8.


    Articolul 30

    (1) Bunurile patrimoniului natural existente în situ în afară perimetrului ariilor naturale protejate din categoriile stabilite la art. 5 alin. (1), respectiv pesteri, depozite fosilifere, formaţiuni geologice, mineralogice, arbori seculari ori reprezentativi izolati şi altele asemenea, vor fi protejate prin stabilirea unor zone de protecţie corespunzătoare ca întindere scopului de conservare a bunurilor naturale.
    (2) Pentru pesteri zona de protecţie se poate referi la o zona restrânsă în jurul intrării în pestera şi la o zona al carei perimetru de la suprafaţa terenului acoperă integral structurile subterane ale pesterii.
    ---------------
    Alin. (2) al art. 30 a fost modificat de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    (3) Proprietarii sau administratorii terenurilor ce cuprind intrari în pesteri au obligaţia de a asigura accesul spre aceste intrari.
    ---------------
    Alin. (3) al art. 30 a fost introdus de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    (4) Beneficiarul unei lucrări de investiţii are obligaţia de a anunta descoperirea oricărei pesteri în frontul unei lucrări miniere sau al unei cariere celei mai apropiate instituţii abilitate (agenţie de protecţie a mediului sau reprezentanţi ai administraţiei publice locale).
    ---------------
    Alin. (4) al art. 30 a fost introdus de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Articolul 31

    (1) Bunurile patrimoniului geologic şi speologic, ca bunuri naturale ale subsolului, sunt, în condiţiile legii, bunuri proprietate publică.
    (2) Pestera reprezintă orice cavitate naturala subterana cu o dezvoltare mai mare de 5 metri şi suficient de mare în secţiune pentru a permite accesul omului.
    (3) Resursele pesterii sunt reprezentate de obiecte, materiale, substanţe şi forme de viaţa, care exista sau se formează în mod natural în pesteri: formaţiuni minerale, roci, sedimente, depozite paleontologice, situri arheologice, specii de plante şi animale, acumulari de ape subterane.
    (4) Pesterile se clasifica după cum urmează:
    a) clasa A - pesteri de valoare excepţionala care, prin interesul ştiinţific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional;
    b) clasa B - pesteri de importanţa naţionala care se disting prin mărime, raritatea resurselor şi prin potenţial turistic;
    c) clasa C - pesteri de importanţa locală, protejate pentru semnificatia lor geologica, peisagistica, hidrologica, istorica sau pentru dimensiunile lor;
    d) clasa D - pesterile care nu întrunesc condiţiile pentru a fi incluse în clasele A, B şi C.
    (5) Încadrarea pesterilor în clasele A, B şi C este de competenţa Academiei Române, care va întocmi catalogul acestora luând în considerare propunerile făcute de persoane fizice sau juridice pe bază de referate de specialitate.
    (6) Pesterile din clasa A nu pot face obiectul nici unei amenajări sau modificări a factorilor naturali. Ele pot face obiectul explorarilor speologice, cercetării ştiinţifice sau al activităţilor de documentare, pe bază de autorizaţii emise de Academia Română, în limitele stabilite prin regulamentele şi planurile de management.
    (7) Pesterile din clasa A se constituie ca rezervaţii ştiinţifice.
    (8) Pesterile din clasa B pot face obiectul explorarilor speologice, cercetării ştiinţifice sau al turismului ecologic, pe baza autorizaţiilor emise de Academia Română.
    (9) Pesterile din clasa B se constituie ca monumente ale naturii sau rezervaţii naturale, după caz.
    (10) Pesterile din clasa C pot face obiectul explorarilor speologice, cercetării ştiinţifice, amenajărilor turistice sau al altor forme de valorificare, cum ar fi: speoterapia sau captarea apei subterane, pe baza autorizaţiilor emise de autoritatea locală responsabilă.
    ---------------
    Art. 31 a fost modificat de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Articolul 32

    În scopul evitării efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic se interzic:
    a) distrugerea sau degradarea resurselor pesterii şi efectuarea de săpături sau derocari neautorizate;
    b) colectarile de fauna, fosile sau de obiecte de interes arheologic, efectuate fără autorizaţie în pesteri;
    c) pătrunderea, prin fortarea intrării, într-o pestera protejata închisă şi semnalizata ca atare;
    d) utilizarea neautorizata a pesterilor şi desfăşurarea unor activităţi ce pot pune în pericol integritatea sau echilibrul natural al pesterilor;
    e) dislocarea, vânzarea, cumpărarea, colectionarea speleotemelor sau altor resurse ale pesterilor;
    f) degradarea prin inscriptionare sau poluarea pesterilor prin depozitarea în interiorul lor sau în elementele de relief, cu care acestea comunică în mod direct, de obiecte, deşeuri de orice fel, cadavre, substanţe toxice şi periculoase, combustibili de orice natura;
    g) distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau interiorul pesterilor;
    h) efectuarea neautorizata, în perimetrul de la suprafaţa sau în apropierea intrării unei pesteri protejate, a unor lucrări cum ar fi: derocari, defrisari, baraje, explozii, construcţii;
    i) îngrădirea accesului persoanelor autorizate spre intrările pesterilor;
    j) popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare şi localizare a pesterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din această categorie.
    ---------------
    Art. 32 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Articolul 33

    (1) Academia Română are competenţa sa elibereze autorizaţii pentru:
    a) activităţi ştiinţifice, de explorare, în pesteri din clasa A;
    b) activităţi ştiinţifice, de explorare şi de turism ecologic, cu caracter limitativ, în pesteri din clasa B;
    c) săpături, derocari şi colectari din pesteri.
    (2) Autorizaţia se eliberează pe baza unei cereri scrise, care va conţine precizări privind scopul, mijloacele, durata, proportiile, garanţiile acţiunii, şi se va retrage în cazul în care condiţiile stabilite la eliberarea ei nu au fost respectate.
    ---------------
    Art. 33 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Articolul 34

    (1) Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conserva esantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural, stratigrafic.
    (2) Inventarierea, clasificarea, ocrotirea şi conservarea patrimoniului geologic, precum şi elaborarea şi controlul măsurilor de ocrotire şi conservare a patrimoniului geologic, supravegherea şi controlul ariilor protejate de interes geologic sunt în competenţa Academiei Române şi a autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului.
    (3) Instituirea regimului special de protecţie pentru ariile naturale protejate de interes geologic se face în conformitate cu prevederile art. 8.


    Articolul 35

    Pentru evitarea efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului geologic se interzic:
    a) distrugerea, perturbarea sau alterarea siturilor de conservare pentru obiective geologice;
    b) dislocarea, prelevarea rocilor, fosilelor, vegetatiei de pe aria unui sit de conservare, fără acordul celui care o administrează;
    c) intrarea în perimetrul protejat fără permisul de acces eliberat de cel care îl administrează;
    d) înstrăinarea din proprietate publică a unui sit sau a unui teren ce cuprinde un sit de conservare de interes geologic.


    Articolul 36

    În cadrul santierelor de exploatare managerii acestora vor desemna persoane de specialitate sau custozi, după caz, care să vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru, asigurându-se astfel:
    ---------------
    Partea introductivă a art. 36 a fost modificată de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    a) supravegherea permanenta a zonelor de extracţie şi conservarea materialului de provenienţă paleobiologica sau minerala;
    b) avertizarea lucrătorilor asupra aspectelor ce privesc conservarea anumitor bunuri geologice ce pot fi ulterior înregistrate ca situri de conservare sau bunuri ale patrimoniului geologic;
    c) conservarea perimetrelor care au sau pot dobândi regim de protecţie specială;
    d) conservarea colectiilor de bunuri geologice de provenienţă locală;
    e) colaborarea cu conducerea şantierului şi cu autorităţile locale;
    f) întocmirea de rapoarte periodice asupra activităţii de conservare, care se înaintează Academiei Române şi autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului.


    Articolul 37

    (1) Florile de mina şi fosilele de plante şi animale vertebrate şi nevertebrate sunt considerate bunuri ale patrimoniului natural din momentul descoperirii lor.
    (2) Comercializarea pe piaţa interna şi exportul în orice scop al bunurilor prevăzute la alin. (1) se poate face numai cu acordul autorităţii centrale pentru protecţia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Române.


    Capitolul V Autorităţi şi instituţii responsabile


    Articolul 38

    Autorităţile naţionale cu responsabilităţi de reglementare administrativă şi ştiinţifică, de supraveghere şi control în aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă sunt:
    a) autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului cu responsabilităţi de coordonare, reglementare, supraveghere şi control;
    ---------------
    Litera a) a art. 38 a fost modificată de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    b) Academia Română, ca autoritate ştiinţifică naţionala, cu responsabilităţi de avizare, expertizare, supraveghere şi control ştiinţific, prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii;
    c) Comisia Naţionala UNESCO, prin Comitetul Naţional Om-Biosfera, cu responsabilităţi de coordonare a managementului rezervaţiilor biosferei.


    Articolul 39

    (1) Autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului are următoarele atribuţii:
    ---------------
    Litera a) a alin. (1) al art. 39 a fost abrogată de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    ---------------
    Litera b) a alin. (1) al art. 39 a fost abrogată de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    c) coordonează şi/sau elaborează studiile şi rapoartele naţionale asupra ariilor protejate şi conservării diversitatii biologice;
    d) organizează reţeaua naţionala de arii naturale protejate, stabileşte regimul de administrare a acestora şi exercită controlul în privinta respectării acestui regim;
    e) aproba planurile de management al ariilor naturale protejate din reţeaua naţionala, cu avizul Academiei Române;
    f) numeşte şi revoca organele de administraţie aflate în subordine directa;
    g) aproba planurile de management şi regulamentele ariilor naturale protejate din reţeaua naţionala, cu avizul Academiei Române;
    ---------------
    Litera g) a alin. (1) al art. 39 a fost modificată de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    h) iniţiază, cu avizul Academiei Române, măsurile necesare pentru încetarea regimului de arie naturala protejata pentru ariile care şi-au pierdut valoarea şi capacitatea conservativa pentru care a fost instituit acel regim;
    i) asigura organizarea şi dezvoltarea în România a reţelelor internaţionale de arii protejate EMERALD şi NATURA 2000;
    ---------------
    Litera j) a alin. (1) al art. 39 a fost abrogată de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    k) promovează programe şi studii pentru cunoaşterea şi evaluarea stării habitatelor naturale, a speciilor din flora şi fauna sălbatice şi a altor bunuri ale patrimoniului natural existente pe teritoriul tarii, ce urmează să fie finanţate din bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii.
    ---------------
    Litera k) a alin. (1) al art. 39 a fost modificată de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    l) promovează realizarea studiilor speciale de evaluare a stării resurselor biologice din flora şi fauna sălbatică ce se exploatează şi se valorifica în diferite scopuri economice şi sociale, pentru stabilirea condiţiilor şi a măsurilor care să asigure utilizarea lor durabila, menţinerea potenţialului natural de regenerare, a integrităţii structurale şi functionale a ecosistemelor terestre şi acvatice şi a echilibrului ecologic;
    m) emite autorizaţii, urmăreşte şi controlează respectarea măsurilor legale privind utilizarea durabila a componentelor diversitatii biologice, scop în care poate să dispună interzicerea sau limitarea exploatării unor resurse de flora şi fauna sălbatică;
    n) promovează realizarea unor proiecte speciale destinate ocrotirii şi conservării habitatelor naturale şi diversitatii biologice, restaurarii habitatelor deteriorate, refacerii unor populaţii viabile de specii amenintate cu dispariţia;
    o) promovează şi sprijină evaluarea stării diversitatii biologice existente în afară ariilor protejate şi stabileşte măsurile necesare protecţiei şi conservării acesteia;
    p) organizează Sistemul informaţional naţional al diversitatii biologice şi sistemul de schimb de informaţii prin mecanismul internaţional în domeniul diversitatii biologice;
    q) elaborează proceduri şi regulamente pentru asigurarea şi facilitarea accesului publicului la informaţiile privind starea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pentru consultarea şi facilitarea participării comunităţilor locale, a organizaţiilor neguvernamentale şi a altor grupuri sociale interesate în procesul de elaborare şi aplicare a deciziilor şi măsurilor de protecţie, conservare şi utilizare durabila;
    ---------------
    Litera r) a alin. (1) al art. 39 a fost abrogată de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    s) instituie şi aproba tarife şi stabileşte modalităţile concrete de utilizare a sumelor încasate pentru asigurarea bunei gospodariri a bunurilor patrimoniului natural ce fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă;
    s) aproba, cu avizul Academiei Române, şi pune în aplicare procedurile legale pentru modificarea suprafeţei şi limitelor ariilor naturale protejate;
    ---------------
    Litera t) a alin. (1) al art. 39 a fost abrogată de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    ---------------
    Litera t) a alin. (1) al art. 39 a fost abrogată de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    ---------------
    Alin. (2) al art. 39 a fost abrogat de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Articolul 40

    Atribuţiile autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, la nivel teritorial, se îndeplinesc de autoritatea teritorială pentru protecţia mediului, prin serviciile specifice pentru conservarea naturii şi a diversitatii biologice, în cooperare cu administraţiile ariilor naturale protejate, cu inspectoratele silvice şi oficiile cinegetice teritoriale, precum şi cu autorităţile administraţiei publice locale.
    ---------------
    Art. 40 a fost modificat de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Articolul 41

    (1) Responsabilităţile de expertiza, avizare, supraveghere şi control ştiinţific, în aplicarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, revin Academiei Române, cu avizul Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, scop în care:
    ---------------
    Partea introductivă a alin. (1) al art. 41 a fost modificată de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    a) avizează şi propune autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului promovarea spre aprobare a constituirii de noi arii protejate în reţeaua naţionala de arii naturale protejate;
    b) avizează şi propune autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului anularea regimului de arie naturala protejata în situaţiile în care valoarea şi capacitatea conservativa pentru care a fost instituit acel regim nu se mai justifica;
    c) avizează planurile de management ale ariilor naturale protejate din reţeaua naţionala;
    d) avizează numirea membrilor organelor ştiinţifice şi a conducătorului administraţiei ariilor naturale protejate din reţeaua naţionala de arii naturale protejate;
    e) colaborează cu autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului la organizarea şi dezvoltarea în România a reţelelor internaţionale de arii protejate EMERALD şi NATURA 2000, precum şi a altor reţele europene şi internaţionale;
    f) colaborează cu autoritatea centrala pentru protecţia mediului la elaborarea catalogului şi atlasului ariilor protejate din România, precum şi a listelor şi cărţilor roşii pentru speciile de plante şi animale, precum şi pentru habitatele din România;
    g) iniţiază şi promovează programe de cercetare ştiinţifică pentru cunoaşterea şi evaluarea stării habitatelor, a speciilor din flora şi fauna sălbatică şi a altor bunuri ale patrimoniului natural existente pe teritoriul tarii;
    h) colaborează la promovarea unor proiecte speciale destinate ocrotirii şi conservării habitatelor naturale şi diversitatii biologice, restaurarii habitatelor deteriorate, refacerii unor populaţii viabile de specii amenintate cu dispariţia;
    i) avizează studiile de evaluare a stării resurselor biologice din flora şi fauna sălbatică ce se valorifica în diferite scopuri economice şi sociale, pentru stabilirea condiţiilor şi a măsurilor care să asigure utilizarea lor durabila, menţinerea potenţialului natural de regenerare, a integrităţii structurale şi functionale a ecosistemelor terestre şi acvatice şi a echilibrului ecologic;
    j) analizează şi avizează efectuarea unor lucrări şi activităţi susceptibile de a avea un impact negativ asupra mediului pe teritoriul ariilor naturale protejate;
    k) promovează şi sprijină evaluarea stării diversitatii biologice existente în afară ariilor protejate şi colaborează la stabilirea măsurilor necesare protecţiei şi conservării acesteia;
    l) participa la organizarea sistemului naţional informaţional pentru arii naturale protejate şi diversitate biologica;
    ---------------
    Litera m) a alin. (1) al art. 41 a fost abrogată de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    n) avizează modificarea suprafeţelor şi limitelor ariilor naturale protejate din reţeaua naţionala de arii naturale protejate;
    o) aproba modificarea traseelor turistice şi deschiderea de trasee turistice noi în cuprinsul ariilor naturale protejate din reţeaua naţionala.
    p) exercita atribuţii de expertizare, avizare, supraveghere şi control ştiinţific, inclusiv asupra ariilor protejate, declarate la nivel local.
    ---------------
    Litera p) a alin. (1) al art. 41 a fost introdusă de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Articolul 42

    Comitetul Naţional Om-Biosfera al Comisiei Naţionale pentru UNESCO, în conformitate cu atribuţiile sale:
    a) analizează şi avizează proiectele de acte normative care privesc rezervaţiile biosferei;
    b) cooperează cu autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului în coordonarea activităţii organelor de administrare a rezervaţiilor biosferei pentru realizarea măsurilor necesare atingerii obiectivelor acestora;
    c) analizează şi avizează planurile de management al rezervaţiilor biosferei;
    d) avizează numirea membrilor organelor ştiinţifice şi de administrare a rezervaţiilor biosferei;
    e) analizează rapoartele periodice elaborate de administraţiile rezervaţiilor biosferei şi transmite acestora şi autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului puncte de vedere şi recomandări.


    Articolul 43

    Autorităţile publice centrale şi locale, organizaţiile economice care deţin cu orice titlu suprafeţe terestre şi acvatice şi serviciile publice descentralizate cu responsabilităţi în planificarea şi amenajarea teritoriului, în administraţia agricolă, silvică, a apelor şi a altor resurse naturale ale solului şi subsolului sunt obligate sa furnizeze informaţiile şi datele solicitate de Academia Română şi de autoritatea centrala pentru protecţia mediului, pentru îndeplinirea responsabilităţilor pe care le au potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă.


    Capitolul VI Organizarea şi exercitarea controlului


    Articolul 44

    (1) Controlul asupra respectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se organizează de către autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului şi se exercită prin persoane special împuternicite din cadrul:
    a) aparatului central al acesteia, cu atribuţii de control pe întregul teritoriu al tarii;
    b) autorităţilor judeţene de protecţie a mediului, cu atribuţii de control pe teritoriul unităţilor administrativ-teritori ale în care acestea funcţionează;
    c) personalului administraţiilor sau administratorii şi custozii ariilor naturale protejate;
    d) inspectoratelor silvice şi oficiilor cinegetice teritoriale, cu atribuţii de control pe teritoriul lor de competenţa.
    ---------------
    Alin. (1) al art. 44 a fost modificat de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    (2) Controlul asupra respectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la ariile naturale protejate, declarate prin hotărâri ale consiliilor judeţene sau locale, se exercită şi de personalul special împuternicit al acestora.
    ---------------
    Alin. (2) al art. 44 a fost modificat de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.
    (3) În toate situaţiile în care bunurile patrimoniului natural, asa cum sunt definite în prezenta ordonanţă de urgenţă, sunt încredinţate în custodie, custozii au obligaţia de a sesiza imediat autorităţile competente din teritoriu asupra faptelor ce aduc prejudicii acestor bunuri, autorităţile sesizate fiind obligate sa procedeze la constatarea faptelor şi la aplicarea măsurilor prevăzute de lege.


    Articolul 45

    Controlul ştiinţific asupra respectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se organizează de Academia Română prin personal special împuternicit.


    Articolul 46

    Controlul privind operaţiunile de import, export şi tranzit cu plante şi animale sălbatice, cu părţi şi produse din acestea şi cu alte bunuri ale patrimoniului natural se exercită de către organele vamale teritoriale, precum şi de autorităţile pentru mediu competente.


    Capitolul VII Sancţiuni


    Articolul 47

    Încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage răspunderea civilă, materială, contravenţională sau penală, după caz.
    ---------------
    Art. 47 a fost modificat de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Articolul 48

    Nerespectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă constituie contravenţie, dacă potrivit legii penale nu constituie infracţiune, şi se sancţionează cu amendă contravenţională după cum urmează:
    a) de la 500.000 lei la 5.000.000 lei pentru persoane fizice şi de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 24, ale art. 32 lit. g), i) şi j), ale art. 35 lit. c) şi ale art. 36 lit. a) şi b);
    b) de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei pentru persoane fizice şi de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei pentru persoane juridice, în funcţie de gravitatea faptelor, pentru încălcarea prevederilor art. 12, ale art. 14 alin. (1), ale art. 15, ale art. 27 lit. a)-c), ale art. 32 lit. a)-e), ale art. 36 lit. c) şi d) şi ale art. 43;
    c) de la 500.000 lei la 20.000.000 lei pentru persoane fizice şi de la 20.000.000 lei la 75.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 7, ale art. 14 alin. (2), ale art. 19 alin. (2), ale art. 26 lit. a)-f), ale art. 32 lit. f) şi h), ale art. 35 lit. a), b) şi d) şi ale art. 37 alin. (2).
    ---------------
    Art. 48 a fost modificat de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Articolul 49

    Constatarea faptelor ce constituie contravenţii şi aplicarea sancţiunilor se fac de persoanele împuternicite în acest scop de către autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului, respectiv de către membrii Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii ai Academiei Române, de personalul inspectoratelor teritoriale de protecţie a mediului, al inspectoratelor silvice teritoriale, al oficiilor teritoriale cinegetice, de personalul administraţiilor sau de administratorii şi custozii ariilor naturale protejate, precum şi de către ofiţerii şi subofiterii de poliţie, de către persoanele împuternicite de administraţia publică judeteana şi locală.
    ---------------
    Art. 49 a fost modificat de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Articolul 50

    Contravenţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările ulterioare, cu excepţia art. 25-27.


    Articolul 51

    (1) Prin hotărâre a Guvernului pot fi stabilite şi alte fapte ce constituie contravenţii la regimul ariilor naturale protejate, al habitatelor naturale, al florei şi faunei sălbatice.
    (2) Nivelul amenzilor, stabilit potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.


    Capitolul VIII Dispoziţii finale


    Articolul 52

    Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile din sectorul public şi privat, regiile autonome, companiile naţionale şi societăţile comerciale sunt obligate sa pună în aplicare prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă şi sa acţioneze pentru respectarea lor.

    ---------------
    Art. 53 a fost abrogat de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.

    Articolul 54

    Autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului va întreprinde măsurile necesare pentru consolidarea capacităţilor instituţionale, atât la nivel central, cat şi la nivel local, asigurându-se personalul calificat necesar în vederea îndeplinirii responsabilităţilor stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă, în conformitate cu cerinţele în materie pentru integrarea în Uniunea Europeană.
    ---------------
    Art. 54 a fost modificat de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Articolul 55

    Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă şi se pot actualiza prin ordin al autorităţii centrale pentru protecţia mediului, cu avizul Academiei Române.
    PRIM-MINISTRU
    MUGUR CONSTANTIN ISARESCU
    Contrasemnează:
    ---------------
    Ministrul apelor, pădurilor
    şi protecţiei mediului,
    Romica Tomescu
    Preşedintele Academiei Române,
    Eugen Simion
    p. Ministrul funcţiei publice,
    Marian Parjol,
    secretar de stat
    Ministrul finanţelor,
    Decebal Traian Remes


    Anexa 1

    SCOPUL ŞI REGIMUL DE MANAGEMENT
    al categoriilor de arii naturale protejate
    În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) şi (2) din prezenta lege scopul şi regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate ce compun reţeaua naţionala de arii protejate sunt după cum urmează:
    a) Rezervaţii ştiinţifice
    Rezervaţiile ştiinţifice sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor habitate naturale terestre şi/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes ştiinţific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de alta natură. Mărimea rezervaţiilor ştiinţifice este determinata de arealul necesar pentru asigurarea integrităţii zonei protejate.
    Managementul rezervaţiilor ştiinţifice asigura un regim strict de protecţie prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cat posibil neperturbata. În perimetrul lor se pot desfăşura numai activităţi ştiinţifice, cu acordul forului ştiinţific competent.
    Rezervaţiile ştiinţifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii) - "Rezervatie Naturala Stricta: arie protejata, administrată în principal în scopuri ştiinţifice".
    b) Parcuri naţionale
    Parcurile naţionale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor esantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natura, oferind posibilitatea vizitarii în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice.
    Managementul parcurilor naţionale asigura menţinerea cadrului fizico-geografic în stare naturala, protecţia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice şi a diversitatii biologice în condiţii de stabilitate ecologica, excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale şi a folosintelor terenurilor incompatibilă scopului atribuit.
    Regimul de gospodărire se stabileşte prin regulamente şi planuri proprii de protecţie şi conservare aprobate de autorităţile naţionale ştiinţifice şi administrative abilitate, potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe. În perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fracţiuni de ecosisteme terestre şi acvatice cat mai puţin influentate prin activităţi umane. Elementele cu valoare deosebită de pe cuprinsul parcurilor naţionale pot fi delimitate şi puse sub un regim strict de protecţie ca rezervaţii ştiinţifice. Parcurile naţionale se întind în general pe suprafeţe mari de teren. În perimetrul parcurilor naţionale sunt admise doar activităţile traditionale practicate numai de comunitatile din zona parcului naţional, activităţi traditionale ce vor fi reglementate prin planul de management.
    Parcurile naţionale corespund categoriei II IUCN - "Parc naţional: arie protejata administrată în special pentru protecţia ecosistemelor şi pentru recreere".
    c) Monumente ale naturii
    Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protectia şi conservarea unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologica, ştiinţifică, peisagistica deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice sau amenintate cu dispariţia, arbori seculari, asociaţii floristice şi faunistice, fenomene geologice - pesteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apa, cascade şi alte manifestări şi formaţiuni geologice, depozite fosilifere, precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Dacă monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protecţie, pentru asigurarea integrităţii lor se vor stabili zone de protecţie obligatorie, indiferent de destinaţia şi de deţinătorul terenului.
    Managementul monumentelor naturii se face după un regim strict de protecţie care asigura păstrarea trasaturilor naturale specifice. În funcţie de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populaţiei poate fi limitat sau interzis.
    Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN - "Monument natural: arie protejata administrată în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice".
    d) Rezervaţii naturale
    Rezervaţiile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinata de arealul necesar asigurării integrităţii elementelor protejate.
    Managementul rezervaţiilor naturale se face diferenţiat, în funcţie de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice. Pe lângă activităţile ştiinţifice, după caz, pot fi admise activităţi turistice, educaţionale, organizate. Sunt admise unele activităţi de valorificare durabila a unor resurse naturale. Sunt interzise folosinţe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dauneaza obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervaţiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zona umeda, marina, de resurse genetice şi altele.
    Aceste rezervaţii corespund categoriei IV IUCN, şi anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejata administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire.
    e) Parcuri naturale
    Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interactiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distinctă, cu valoare semnificativă peisagistica şi/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologica.
    Managementul parcurilor naturale urmăreşte menţinerea interactiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor şi peisajului, promovand păstrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii traditionale ale populaţiei locale.
    De asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.
    Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN - "Peisaj protejat: arie protejata administrată în principal pentru conservarea peisajului şi recreere".
    f) Rezervaţii ale biosferei
    Rezervaţiile biosferei sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor zone de habitat natural şi a diversitatii biologice specifice. Rezervaţiile biosferei se întind pe suprafeţe mari şi cuprind un complex de ecosisteme terestre şi/sau acvatice, lacuri şi cursuri de apa, zone umede cu comunităţi biocenotice floristice şi faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradiţionala a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenţa omului şi care pot fi readuse la starea naturala, comunităţi umane a căror existenta este bazată pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltării durabile şi armonioase. Mărimea rezervaţiilor biosferei este determinata de cerinţele de protecţie şi conservare eficienta a mediului natural şi a diversitatii biologice specifice.
    Managementul rezervaţiilor biosferei se realizează conform unor regulamente şi planuri de protecţie şi conservare proprii, în conformitate cu recomandările Programului Om-Biosfera de sub egida UNESCO. Dacă în perimetrul rezervaţiilor biosferei sunt cuprinse şi situri naturale ale patrimoniului universal, managementul rezervatiei se realizează cu respectarea prevederilor Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural, de sub egida UNESCO.
    Pentru asigurarea protecţiei şi conservării unor zone de habitat natural şi a diversitatii biologice specifice, precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinţelor de consum ale populatiilor locale şi în limitele potenţialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, în cuprinsul rezervaţiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferenţiat de protecţie ecologica, de conservare şi de valorificare a resurselor, după cum urmează:
    1. zone strict protejate, având regimul de protecţie şi conservare al rezervaţiilor ştiinţifice;
    2. zone tampon, cu rol de protecţie a zonelor strict protejate şi în care sunt admise activităţi limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizaţiile date de administraţia rezervatiei;
    3. zone de reconstrucţie ecologica, în care se realizează măsuri de refacere a mediului deteriorat;
    4. zone valorificabile economic prin practici traditionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacităţii de regenerare a resurselor.
    Rezervaţiile biosferei cu aşezări umane sunt astfel gestionate încât sa constituie modele de dezvoltare a comunităţilor umane în armonie cu mediul natural.
    g) Zone umede de importanţa internationala
    Zonele umede de importanţa internationala sunt acele arii naturale protejate al căror scop este de a se asigura protecţia şi conservarea siturilor naturale cu diversitatea biologica specifică zonelor umede.
    Managementul acestor zone se realizează în scopul conservării lor şi al utilizării durabile a resurselor biologice pe care le generează, în conformitate cu prevederile Convenţiei privind conservarea zonelor umede de importanţa internationala în special ca habitat al pasarilor acvatice.
    h) Situri naturale ale patrimoniului natural universal
    Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate al căror scop este ocrotirea şi conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul cărora exista elemente naturale a căror valoare este recunoscută ca fiind de importanţa universala. Mărimea arealului lor este determinata de cerinţele pentru asigurarea integrităţii şi conservării elementelor supuse acestui regim de protecţie. În cuprinsul acestor zone pot exista comunităţi umane ale căror activităţi sunt orientate pentru o dezvoltare compatibila cu cerinţele de ocrotire şi conservare a sitului natural.
    Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizează în conformitate cu regulamentele şi planurile proprii de ocrotire şi conservare, cu respectarea prevederilor Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural, de sub egida UNESCO.
    i) Arii speciale de conservare
    Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate al căror scop este de a conserva, de a menţine şi, acolo unde este cazul, de a readuce într-o stare de conservare favorabilă habitatele naturale şi/sau populatiile speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor menţionate în anexele nr. 2, 3 şi 4.
    Managementul ariilor speciale de conservare necesita planuri de management adecvate specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management şi măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbarii speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului, dar susceptibil de a-l afecta într-un mod semnificativ, va face obiectul unui studiu pentru evaluarea impactului, ţinându-se seama de obiectivele de conservare a ariei. Nu vor fi acceptate planuri sau proiecte în ariile respective care afectează aria, orice activitate în aceste zone făcându-se cu consultarea publicului. Ariile speciale de conservare sunt desemnate de stat în conformitate cu prevederile Directivei 92/43/CCE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi vor face parte din reţeaua europeană
    NATURA 2000 după recunoaşterea statutului lor de către Comisia Europeană.
    j) Arii de protecţie specială avifaunistica
    Ariile de protecţie specială avifaunistica sunt acele arii naturale protejate al căror scop este de a conserva, de a menţine şi, acolo unde este cazul, de a readuce într-o stare de conservare favorabilă habitatele specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor menţionate în anexele nr. 3 şi 4.
    Managementul ariilor speciale de protecţie se realizează ca şi pentru ariile speciale de conservare.
    Ariile speciale de protecţie sunt desemnate de stat în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CCE din 2 aprilie 1979 privind conservarea pasarilor sălbatice şi vor face parte din reţeaua europeană NATURA 2000 după recunoaşterea statutului lor de către Comisia Europeană.


    Anexa 2

    TIPURI
    de habitate naturale a căror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare
    Un asterisc (*) înaintea numelui habitatului semnifica faptul ca este un habitat prioritar.
    1. Habitate costiere, marine şi de dune
    Bancuri de nisip acoperite permanent cu un strat mic de apa marina;
    Lagune şi golfuri cu bancuri de nisip;
    Vegetaţie perena a tarmurilor stancoase;
    Vegetaţie anuală cu Salicornia sau cu alte specii în zone namoloase şi cu nisip;
    Pajişti sărăturate atlantice (Glauco-Puccinellietalia maritimae);
    * Pajişti sărăturate continentale;
    Stepe şi mlastini sărăturate panonice;
    Vegetaţie psamofila uscata cu Calluna şi Genista;
    Vegetaţie psamofila uscata cu Calluna şi Empetrum nigrum;
    Dune continentale cu păşuni deschise cu Corynephorus şi Agrostis;
    * Dune continentale panonice;
    Dune mobile embrionare;
    Dune mobile de-a lungul tarmurilor (dune albe);
    * Dune de coasta fixe cu vegetaţie erbacee (dune gri);
    * Dune fixe decalcifiate cu Empetrum nigrum;
    Dune cu Hippophae rhamnoides;
    Dune împădurite ale regiunilor atlantice, continentale şi boreale;
    Depresiuni umede intradunale;
    Dune umede permanente.
    2. Habitate de ape dulci
    Ape oligotrofe cu conţinut foarte scăzut de minerale;
    Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetatia din Littorelletea uniflorae şi/sau din Isoeto-Nanojuncetea;
    Ape puternic oligomezotrofe cu vegetatia bentica de Chara spp.;
    Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip de Magnopotamion sau Hydrocharition;
    Lacuri distrofe naturale şi heleşteie;
    Râuri alpine şi bancurile de-a lungul acestora cu vegetaţie erbacee;
    Râuri alpine şi vegetatia lor lemnoasă cu Myricaria germanica;
    Cursuri de apa din campiile de munte cu vegetatia de Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachian;
    Râuri cu bancuri namoloase cu vegetaţie de Chenopodian rubri şi Bidentian p.p.
    3. Habitate de pajişti şi tufărişuri
    Pajişti alpine şi boreale;
    Pajişti umede cu Erica tetralix;
    Pajişti uscate;
    * Tufisuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (MugoRhododendretum hirsuti);
    Formaţiuni cu Juniperus communis în zone sau pajişti calcaroase;
    * Pajişti rupicole calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi;
    * Pajişti calcaroase pe nisipuri xerice;
    Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios;
    Pajişti calcaroase alpine şi subalpine;
    Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri de acoperire cu tufisuri pe substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee);
    * Pseudostepe cu iarba şi plante anuale de Thero-Brachypodietea;
    * Pajişti bogate în specii de Nardus, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase;
    * Pajişti stepice subpanonice;
    * Pajişti stepice panonice pe loess;
    * Pajişti panonice nisipoase;
    Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae);
    Pajişti umede cu ierburi înalte;
    Asociaţii de liziera cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul campiilor la cel montan şi alpin;
    Pajişti aluviale ale vailor de râuri cu Cnidion dubii;
    Pajişti aluviale nord-boreale;
    Pajişti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officinalis);
    Fanete montane;
    Fanete împădurite.
    4. Habitate din turbarii şi mlastini
    * Turbarii active;
    Turbarii degradate încă capabile de o regenerare naturala;
    Turbarii de acoperire (*dacă este activa turbaria);
    Depresiuni pe substraturi turboase;
    Mlastini cu surse de ape bogate în saruri minerale;
    * Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus;
    * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion); Mlastini alcaline;
    * Vegetaţie pioniera alpina cu Caricion bicoloris-atrofuscae.
    5. Habitate de stancarii şi pesteri
    Grohotis stancos al etajului montan (Androsacetalia alpinae şi Galeopsitalia ladani);
    Grohotis calcaros şi de sisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii);
    Grohotisuri medioeuropene silicoase ale regiunilor înalte;
    * Grohotisuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane;
    Pante stancoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitica;
    Pante stancoase silicioase cu vegetaţie chasmofitica;
    Stanci silicioase cu vegetaţie pioniera de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii;
    Grohotis şi lespezi calcaroase;
    Grote neexploatate turistic;
    Câmpuri de lava şi excavaţii naturale.
    6. Habitate de padure
    Păduri batrane caducifoliate naturale hemiboreale bogate în epifite;
    Păşuni împădurite;
    * Păduri mlastinoase caducifoliate;
    Păduri tip Luzulo-Fagetum;
    Păduri tip Asperulo-Fagetum;
    Păduri subalpine medioeuropene cu Acer;
    Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion;
    Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean şi cu Carpinion betuli;
    Stejaris cu Galio-Carpinetum;
    * Păduri de panta, grohotis sau ravene cu Tilio-Acerion;
    Stejaris batran acidofil al campurilor nisipoase cu Quercus robur;
    Padure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia;
    * Turbarii împădurite;
    * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae);
    Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris);
    * Păduri panonice cu Quercus petrae şi Carpinus betulus;
    * Păduri panonice cu Quercus pubescens;
    * Păduri eurosiberiene stepice cu Quercus robur;
    Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane;
    Păduri alpine cu Larix decidua şi/sau Pinus cembra;
    Păduri cu Castanea sativa;
    Păduri cu Quercus frainetto;
    Galerii cu Salix alba şi Populus alba;
    Păduri de Pinus sylvestris pe substrat calcaros.
    ---------------
    Anexa 2 a fost modificată de pct. 37 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Anexa 3

    SPECII
    de plante şi de animale a căror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistica
    Interpretare
    a) Anexa nr. 3 este o continuare a anexei nr. 2 pentru stabilirea unei reţele a ariilor speciale de conservare.
    b) Speciile prezentate în anexa sunt indicate:
    ● prin numele speciei ori subspeciei; sau
    ● prin toate speciile care aparţin unui taxon mai mare sau unei părţi din acel taxon.
    c) Simboluri
    Un asterisc (*) înaintea numelui speciilor semnifica faptul ca este o specie prioritara.
    Mai multe specii din aceasta anexa sunt, de asemenea, prezentate în anexa nr. 4.
    a) ANIMALE
    VERTEBRATE
    MAMIFERE
    CHIROPTERA
    Rhinolophidae
    ● Rhinolophus blasii
    ● Rhinolophus euryale
    ● Rhinolophus ferrumequinum
    ● Rhinolophus hipposideros
    ● Rhinolophus mehelyi
    Vespertilionidae
    ● Barbastella barbastellus
    ● Miniopterus schreibersi
    ● Myotis bechsteini
    ● Myotis blythi
    ● Myotis capaccinii
    ● Myotis dasycneme
    ● Myotis emarginatus
    ● Myotis myotis
    ● Vespertilio murinos
    RODENTIA
    Sciuridae
    ● *Spermophilus suslicus
    ● Spermophilus citellus
    (Citellus citellus)
    Cricetidae
    ● Cricetus cricetus
    Microtidae
    ● Microtus tatricus
    Muridae
    ● Nanospalax leucodon
    Zapodidae
    ● Sicista suptilis
    Castoridae
    ● Castor fiber
    CARNIVORA
    Ursidae
    ● *Ursus arctos
    Mustelidae
    ● *Lutra lutra
    ● *Mustela lutreola
    Felidae
    ● Lynx lynx
    Phocidae
    ● *Monachus monachus
    ARTILODACTYLA
    Cervidae
    ● Alces alces
    Bovidae
    ● *Bison bonasus
    CETACEA
    ● Tursiops truncatus
    ● Phocoena phocoena
    ● Delphinus delphis
    PĂSĂRI
    GAVIIFORMES
    Gavidae
    ● Gavia stellata
    ● Gavia arctica
    ● Gavia immer
    PROCELLARIIFORMES
    Procellariidae
    ● Puffinus yelkouan
    PELECANIFORMES
    Phalacrocoracidae
    ● Phalacrocorax aristotelis
    ● Phalacrocorax pygmaeus
    Pelecanidae
    ● *Pelecanus onocrotalus
    ● Pelecanus crispus
    CICONIFORMES
    Ardeidae
    ● Botaurus stellaris
    ● Ixobrychus minutus
    ● Nycticorax nycticorax
    ● Ardeola ralloides
    ● Bubulcus ibis
    ● Egretta garzetta
    ● Egretta alba
    ● Ardea purpurea
    Ciconidae
    ● Ciconia nigra
    ● Ciconia ciconia
    Threskiornithidae
    ● Plegadis falcinellus
    ● Platalea leucorodia
    PHOENICOPTERIFORMES
    Phoenicopteridae
    ● Phoenicopterus ruber
    ANSERIFORMES
    Anatidae
    ● Cygnus olor
    ● Cygnus bewickii (Cygnus columbianus)
    ● Cygnus cygnus
    ● *Anser erythropus
    ● Branta leucopsis
    ● Branta ruficollis
    ● Tadorna ferruginea
    ● Tadorna tadorna
    ● *Aythya nyroca
    ● *Oxyura leucocephala
    FALCONIFORMES
    Accipitridae
    ● Pernis apivorus
    ● Milvus migrans
    ● Milvus milvus
    ● *Haliaeetus albicilla
    ● Neophron percnopterus
    ● Gypaetus barbatus
    ● Aegypius monachus
    ● Gyps fulvus
    ● Circaetus gallicus
    ● Circus aeruginosus
    ● Circus cyaneus
    ● *Circus macrourus
    ● Circus pygargus
    ● Accipiter brevipes
    ● Buteo rufinus
    ● Aquila pomarina
    ● *Aquila clanga
    ● *Aquila heliaca
    ● Aquila chrysaetos
    ● Hieraaetus pennatus
    ● Hieraaetus fasciatus
    Pandionidae
    ● Pandion haliaetus
    Falconidae
    ● *Falco naumanni
    ● Falco columbarius
    ● Falco vespertinus
    ● *Falco cherrug
    ● Falco peregrinus
    GALLIFORMES
    Tetraornidae
    ● Tetrao tetrix
    GRUIFORMES
    Rallidae
    ● Porzana porzana
    ● Porzana parva
    ● Porzana pussilla
    ● Crex crex
    Gruidae
    ● Grus grus
    Otididae
    ● Chlamydotis undulata
    ● *Otis tarda
    ● Tetrax tetrax
    CHARADRIIFORMES
    Recurvirostridae
    ● Recurvirostra avosetta
    ● Himantopus himantopus
    Burhinidae
    ● Burhinus oedicnemus
    Glareolidae
    ● Glareola pratincola
    ● Glareola nordmanni
    Charadriidae
    ● Pluvialis apricaria
    ● Charadrius alexandrinus
    ● Charadrius morinellus (Eudromias morinellus)
    ● Calidris alpina
    Scolopacidae
    ● *Gallinago media
    ● Limosa limosa
    ● *Numenius tenuirostris
    ● Numenius arquata
    ● Tringa glareola
    ● Phalaropus lobatus
    Laridae
    ● Larus melanocephalus
    ● Larus genei
    ● Larus minutus
    Sternidae
    ● Gelochelidon nilotica
    ● Sterna caspia
    ● Sterna sandvicensis
    ● Sterna hirundo
    ● Sterna albifrons
    ● Chlidonias hybridus
    ● Chlidonias niger
    ● Uria aalge
    STRIGIFORMES
    Strigidae
    ● Bubo bubo
    ● Glaucidium passerinum
    ● Asio flammeus
    ● Aegolius funereus
    CAPRIMULGIFORMES
    Caprimulgidae
    ● Caprimulgus europaeus
    CHORACIIFORMES
    Alcedinidae
    ● Alcedo atthis
    Coracidae
    ● Coracias garrulus
    PICIFORMES
    Picidae
    ● Jynx torquilla
    ● Picus canus
    ● Dryocopus martius
    ● Dendrocopos syriacus
    ● Dendrocopos medius
    ● Dendrocopos leucotos
    ● Picoides tridactylus
    PASSERIFORMES
    Alaudidae
    ● Melanocorypha calandra
    ● Calandrella brachydactyla
    ● Lullula arborea
    ● Eremophila alpestris
    Motacillidae
    ● Anthus campestris
    ● Turdidae
    ● Oenanthe isabelina
    ● Oenanthe pleschanka
    ● Oenanthe hispanica
    ● Monticola saxatilis
    ● Luscinia svecica
    Sylviidae
    ● Acrocephalus paludicola
    ● Acrocephalus melanopogon
    ● Sylvia nisoria
    Muscicapidae
    ● Ficedula parva
    ● Ficedula albicollis
    Remizidae
    ● Remiz pendulinus
    Laniidae
    ● Lanius collurio
    ● Lanius minor
    Sturnidae
    ● Sturnus roseus (Pastor roseus)
    Emberizidae
    ● Emberiza hortulana
    ● Emberiza cia
    REPTILE
    CHELONIA (TESTUDINES)
    Testudinidae
    ● Testudo hermanni
    ● Testudo graeca
    Emydidae
    ● Emys orbicularis
    OPHIDIA (SERPENTES)
    Colubridae
    ● Elaphe quatuorlineata
    Viperidae
    ● Vipera ursinii
    AMFIBIENI
    CAUDATA
    Salamandridae
    ● Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus)
    ● Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus)
    ● Triturus alpestris alpestris
    ● *Triturus vulgaris ampelensis
    ANURA
    Discoglossidae
    ● Bombina bombina
    ● Bombina variegata
    Pelobatidae
    ● Pelobates fuscus
    ● Pelobates syriacus balcanicus
    Bufonidae
    ● Bufo bufo
    Hylidae
    ● Hyla arborea
    PEŞTI
    PETROMYZONIFORMES
    Petromyzonidae
    ● Eudontomyzon spp.
    CLUPEIFORMES
    Clupeidae
    ● Alosa spp.
    SALMONIFORMES
    Salmonidae
    ● Hucho hucho
    Umbridae
    ● Umbra krameri
    PERCIFORMES
    Percidae
    ● Gymnocephalus schraetzer
    ● Gymnocephalus baloni
    ● Romanichthys valsanicola
    CYPRINIFORMES
    Cyprinidae
    ● Aspius aspius
    ● Chalcalburnus chalcoides
    ● Gobio albipinnatus
    ● Gobio uranoscopus
    ● Gobio kessleri
    ● Leuciscus (Telestes) souffia
    ● Rutilus pigus
    ● Rhodeus sericeus amarus
    Cobitidae
    ● Cobitis elongata
    ● Cobitis taenia
    ● Misgurnis fossilis
    ● Sabanejewia aurata
    SCORPAENIFORMES
    ● Cottus gobio
    NEVERTEBRATE
    ARTHROPODA
    CRUSTACEA
    Decapoda
    ● Austropotamobius torrentium
    INSECTA
    Coleoptera
    ● Cerambyx cerdo
    ● Lucanus cervus
    ● *Osmoderma eremita
    ● *Rosalia alpina
    ● Carabus hampei
    ● Carabus hungaricus
    ● Carabus variolosus
    ● Herpes porcellus
    ● Probaticus subrugosus
    ● *Pseudogaurotina excellens
    Lepidoptera
    ● Erannis ankeraria
    ● Glyphipterix loricatella
    ● Maculinea alcon
    ● Catopta thrips
    ● Lychaene helle
    ● Kirinia roxelana
    ● *Lepidea morsei
    ● Nymphalis vaualbum
    ● Pseudophilotes bavius
    Orthoptera
    ● Isophya costata
    ● Odontopodisma rubripes
    ● Paracaloptenus caloptenoides
    ● Poecilimon intermedius
    ● Stenobothrus eurasius
    ● Capraiscola ebneri
    ● Podismopsis transsylvanica
    ● Uvarovitettix transsylvanica
    ● Zubovskya banatica
    ● Fulvins oxycarenoides
    MOLLUSCA
    Gastropoda
    ● Hydromia kovacsi
    ● * Anisus vorticulus
    ● Theodoxus transversalis
    ● Alopia bielzii bielzii
    ● Alopia subcosticollis oculta
    ● Alopia subcosticollis nordsiecki
    ● Herilla ziegleri dacica
    ● Holandrina holandri
    b) PLANTE
    PTERIDOPHYTA
    Marsileaceae
    ● Marsilea quadrifolia
    Aspleniaceae
    ● Asplenium adulterinum
    ANGIOSPERMAE
    Alismataceae
    ● Caldesia parnassifolia
    Compositae
    ● Ligularia sibirica
    ● Cirsium brachycephalum
    ● * Seratula lycopifolia
    Droseraceae
    ● Aldrovanda vesiculosa
    Labiatae
    ● Dracocephalum austriacum
    Orchidaceae
    ● Cypripedium calceolus
    ● Liparis loeselii
    Liliaceae
    ● Colchicum arenarium
    Iridaceae
    ● Iris humilis arenaria
    ● Iris aphylla hungarica
    ● * Gladiolus palustris
    Ranunculaceae
    ● Pulsatilla patens
    Santalaceae
    ● Thesium ebracteatum
    Saxifragaceae
    ● Saxifraga hirculus
    Scrophulariaceae
    ● Veronica micrantha
    ● *Pedicularis exaltata
    ● Tozzia carpathica
    Umbelliferae
    ● Angelica palustris
    ● Apium repens
    ● * Ferula sadleriana
    Paeoniaceae
    ● Paeonia officinalis banatica
    PLANTE INFERIOARE
    Bryophyta
    ● Dicranum viride
    ● Drepanocladus vernicosus
    ---------------
    Anexa 3 a fost modificată de pct. 37 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Anexa 4

    SPECII
    de animale şi de plante care necesita o protecţie stricta
    Speciile care figurează în aceasta anexa sunt indicate:
    ● prin numele speciei ori al subspeciei; sau
    ● prin ansamblul speciilor care aparţin unui taxon superior sau unei părţi din acel taxon.
    a) ANIMALE
    VERTEBRATE
    MAMIFERE
    INSECTIVORA
    Soricidae
    ● Sorex alpinus
    ● Neomys anomalus
    MICROCHIROPTERA
    ● Toate speciile
    RODENTIA
    Gliridae
    ● Muscardinus avellanarius
    ● Dryomys nitedula
    Sciuridae
    ● Citellus citellus
    ● * Spermophilus suslicus
    Castoridae
    ● Castor fiber
    Cricetidae
    ● Cricetus cricetus
    Microtidae
    *Microtus tatricus
    Muridae
    ● Nannospalax leucodon
    Zapodidae
    ● Sicista betulina
    ● Sicista subtilis
    CARNIVORA
    Canidae
    ● Canis lupus
    Ursidae
    ● Ursus arctos
    Mustelidae
    ● Lutra lutra
    ● Mustela lutreola
    Felidae
    ● Felis silvestris
    Phocidae
    ● *Monachus monachus
    ARTIODACTYLA
    Cervidae
    ● Alces alces
    Bovidae
    ● *Bison bonasus
    CETACEA
    ● Toate speciile
    PĂSĂRI
    GAVIFORMES
    Gaviidae
    ● Gavia stellata
    PODICIPEDIFORMES
    Podicipedidae
    ● Tachybaptus ruficollis
    ● Podiceps spp.
    FALCONIFORMES
    Accipitridae
    ● Accipiter spp.
    ● Buteo spp.
    ● Aquila spp.
    Falconidae
    ● Falco tinnunculus
    ● Falco subbuteo
    GRUIFORMES
    Rallidae
    ● Rallus aquaticus
    Gruidae
    ● Grus grus
    ● Anthropoides virgo
    CHARADRIIFORMES
    Charadriidae
    ● Charadrius spp.
    ● Pluvialis apricaria
    ● Chettusia leucura
    ANSERIFORMES
    Anatidae
    ● Branta leucopsis
    ● Mergus albellus
    Haematopodidae
    ● Haematopus ostralegus
    Scolopacidae
    ● Calidris spp.
    ● Limicola falcinellus
    ● Numenius spp.
    ● Tringa spp.
    ● Xenus cinereus
    ● Actitis hypoleucos
    ● Arenaria interpres
    Phalaropodidae
    ● Phalaropus spp.
    Stercorariidae
    ● Stercorarius spp.
    Laridae
    ● Larus spp.
    Sternidae
    ● Gelochelidon nilotica
    ● Sterna spp.
    ● Chlidonias spp.
    COLUMBIFORMES
    Ptreoclididae
    ● Syrrhaptes paradoxus
    CUCULIFORMES
    Cuculidae
    ● Cuculus canorus
    STRYGIFORMES
    Tytonidae
    ● Tyto alba
    Upupidae
    ● Upupa epops
    Strigidae
    ● Otus scops
    ● Athene noctua
    ● Strix spp.
    ● Asio spp.
    APODIFORMES
    Apodidae
    ● Apus spp.
    Alcedinidae
    ● Alcedo atthis
    Meropidae
    ● Merops apiaster
    PICIFORMES
    Picidae
    ● Picus viridis
    ● Dendrocopos spp.
    PASSERIFORMES
    Alaudidae
    ● Alauda arvensis
    Hirundinidae
    ● Riparia riparia
    ● Hirundo spp.
    ● Delichon urbica
    Motacillidae
    ● Anthus spp.
    ● Motacilla spp.
    Bombycillidae
    ● Bombycilla garrulus
    Cinclidae
    ● Cinclus cinclus
    Troglodytidae
    ● Troglodytes troglodytes
    Prunellidae
    ● Prunella spp.
    Turdidae
    ● Cercotrichas galactotes
    ● Erithacus rubecula
    ● Luscinia spp.
    ● Phoenicurus spp.
    ● Saxicola spp.
    ● Oenanthe spp.
    Sylviidae
    ● Cettia cetti
    ● Locustella spp.
    ● Acrocephalus spp.
    ● Hippolais spp.
    ● Sylvia spp
    ● Phylloscopus spp.
    ● Regulus spp.
    Muscicapidae
    ● Muscicapa striata
    ● Ficedula spp.
    Timaliidae
    ● Panurus biarmicus
    Paridae
    ● Aegithalos caudatus
    ● Parus spp.
    Sittidae
    ● Sitta europaea
    Tichodromadidae
    ● Tichodroma muraria
    Certhiidae
    ● Certhia spp.
    Oriolidae
    ● Oriolus oriolus
    Laniidae
    ● Lanius spp.
    Corvidae
    ● Nucifraga caryocatactes
    ● Corvus corax
    Passeridae
    ● Passer hispaniolensis
    ● Montifringilla nivalis
    Emberizidae
    ● Calcarius lapponicus
    ● Plectrophenax nivalis
    ● Emberiza spp.
    ● Miliaria calandra
    Fringillidae
    ● Fringilla spp.
    ● Serinus serinus
    ● Carduelis spp.
    ● Loxia spp.
    ● Carpodacus erythrinus
    ● Pyrrhula pyrrhula
    ● Coccothraustes coccothraustes
    REPTILE
    TESTUDINATA
    Testudinidae
    ● Testudo hermanni
    ● Testudo graeca
    Emydidae
    ● Emys orbicularis
    SAURIA
    Lacertidae
    ● Lacerta agilis
    ● Lacerta praticola
    ● Lacerta trilineata
    ● Lacerta viridis
    ● Podarcis muralis
    ● Podarcis taurica
    ● Eremias arguta
    Scincidae
    ● Ablepharus kitaibelli
    OPHIDIA
    Colubridae
    ● Coronella austriaca
    ● Elaphe longissima
    ● Elaphe quatuorlineata
    ● Natrix tessellata
    Viperidae
    ● Vipera ammodytes
    ● Vipera ursinii
    ● Vipera berus
    Boidae
    ● Eryx jaculus
    AMFIBIENI
    CAUDATA
    Salamandridae
    ● Triturus cristatus
    ● Salamandra salamandra
    ANURA
    Discoglossidae
    ● Bombina bombina
    ● Bombina variegata
    Hylidae
    ● Hyla arborea
    Ranidae
    ● Rana arvalis
    Pelobatidae
    ● Pelobates fuscus
    ● Pelobates syriacus
    Bufonidae
    ● Bufo viridis
    PEŞTI
    CYPRINIFORMES
    Cyprinidae
    ● Gobio kessleri
    ● Scardinius racovitzai
    PERCIFORMES
    Percidae
    ● Aspro zingel
    ● Stizostedion volgensis
    ● Romanichtyis valsanicola
    Gobiidae
    ● Proterorhinus marmoratus
    NEVERTEBRATE
    ARTHROPODA
    INSECTA
    Coleoptera
    ● Cerambyx cerdo
    ● Rosalia alpina
    ● Carabus hampei
    ● Carabus hungaricus
    ● Carabus variolosus
    ● Probaticus subrugosus
    ● * Pseudogaurotina excellens
    ● Pytho kolwensis
    Lepidoptera
    ● Parnassius apollo
    ● Colias myrmidone
    ● Erannis ankeraria
    ● Glyphipterix loricatella
    ● Maculinea alcon
    ● Catopta thrips
    ● Lychaene helle
    ● Kirinia roxelana
    ● *Lepidea morsei
    ● Nymphalis vaualbum
    ● Pseudophilotes bavius
    Orthoptera
    ● Isophya costata
    ● Odontopodisma rubripes
    ● Paracaloptenus caloptenoides
    ● Poecilimon intermedius
    ● Stenobothrus eurasius
    ● Capraiscola ebneri
    ● Podismopsis transsylvanica
    ● Uvarovitettix transsylvanica
    ● Zubovskya banatica
    ● Fulvins oxycarenoides
    MOLLUSCA
    Gastropoda
    ● Hydromia kovacsi
    ● *Anisus vorticulus
    ● Theodoxus transversalis
    ● Alopia bielzii bielzii
    ● Alopia subcosticollis oculta
    ● Alopia subcosticollis nordsiecki
    ● Herilla ziegleri dacica
    ● Holandrina holandri
    ● Chilostoma banaticum
    b) PLANTE
    Toate speciile de plante enumerate în anexa nr. 3 b), cu excepţia bryophytelor, plus cele menţionate în continuare:
    Campanulaceae
    ● Campanula romanica
    Ericaceae
    ● Arctostaphylox uva ursi
    Oleaceae
    ● Syringa josikaea
    Paeonaceae
    ● Paepnia tenuifolia
    ---------------
    Anexa 4 a fost modificată de pct. 37 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Anexa 5

    SPECII
    de plante şi de animale de interes comunitar ale căror prelevare din natura şi exploatare fac obiectul măsurilor de management
    Speciile care figurează în aceasta anexa sunt indicate:
    ● prin numele speciei ori al subspeciei; sau
    ● prin ansamblul speciilor ce aparţin unui taxon superior ori unei părţi din acel taxon.
    De anser brachyrinchus/Mergus merganser
    a) ANIMALE
    VERTEBRATE
    MAMIFERE
    LAGOMORPHA
    Lepuridae
    ● Lepus europaeus
    ● Oryctolagus cuniculus
    RODENTIA
    Sciuridae
    ● Sciurus vulgaris
    ● Marmota marmota
    ● Myocastoridae
    ● Myocastor coypus
    Muridae
    ● Ondrada zibeltina
    CARNIVORA
    Canidae
    ● Nyctereutes procyonoides
    ● Vulpes vulpes
    ● Canis aureus
    Mustelidae
    ● Martes foina
    ● Martes martes
    ● Mustela putorius
    ● Mustela eversmanii
    ● Mustela erminea
    ● Mustela nivalis
    ● Mustela vison
    ● Meles meles
    ● Vornela peregusna euxina Felidae
    ● Lynx lynx
    ARTIODACTYLA
    Cervidae
    ● Capreolus capreolus
    ● Cervus elaphus
    ● Dama dama
    ● Ovies aries musimon
    Bovidae
    ● Rupicapra rupicapra
    Suidae
    ● Sus scrofa
    PĂSĂRI
    PELECANIFORMES
    Phalacrocoracidae
    ● Phalacrocorax carbo
    CICCONIIFORMES
    Ardeidae
    ● Ardea cinerea
    ANSERIFORMES
    Anatidae
    ● Anser albifrons
    ● Anser fabalis fabalis
    ● Anser fabalis rossicus
    ● Anser brachyrhynchus
    ● Anser anser
    ● Anas penelope
    ● Anas platyrhynchos
    ● Anas crecca
    ● Anas clypeata
    ● Anas strepera
    ● Anas acuta
    ● Anas querquedula
    ● Aythya ferina
    ● Aythya fuligula
    ● Aythya marila
    ● Branta bernicla
    ● Bucephala clangula
    ● Netta rufina
    ● Clangula hyemalis
    ● Melanita fusca
    ● Melanita nigra
    ● Mergus merganser
    ● Mergus serrator
    ● Somateria mollissima
    Tetraonidae
    ● Tetrastes bonasia
    ● Tetrao urogallus
    Phasianidae
    ● Perdix perdix
    ● Coturnix coturnix
    ● Phasianus colchicus
    GRUIFORMES
    Rallidae
    ● Gallinula chloropus
    ● Fulica atra
    CHARADRIIFORMES
    Charadriidae
    ● Vanellus vanellus
    Scolopacidae
    ● Lymnocryptes minimus
    ● Gallinago gallinago
    ● Scolopax rusticola
    ● Limosa limosa
    ● Philomachus pugnax
    COLUMBIFORMES
    Columbidae
    ● Columba oenas
    ● Columba palumbus
    ● Streptopelia decaocto
    ● Streptopelia turtur
    PASERIFORMES
    Alaudidae
    ● Galerida cristata
    Corvidae
    ● Garrulus glandarius
    ● Pica pica
    ● Corvus monedula
    ● Corvus frugilegus
    ● Corvus corone corone
    ● Corvus corone cornix
    ● Corvus corone sardonius
    Sturnidae
    ● Sturnus vulgaris
    ● Sturnus vulgaris balcanicus
    Turdidae
    ● Turdus viscivorus
    ● Turdus philomelos
    ● Turdus iliacus
    ● Turdus pillaris
    AMFIBIENI
    ANURA
    Ranidae
    ● Rana esculenta
    ● Rana ridibunda
    ● Rana temporaria
    ● Rana dalmatina
    PEŞTI
    ACIPENSERIFORMES
    Acipenseridae
    ● Toate speciile care nu sunt menţionate în
    anexa nr. IV
    SALMONIFORMES
    Salmonidae
    ● Thymallus thymallus
    Cyprinidae
    ● Barbus spp.
    PERCIFORMES
    Percidae
    ● Zingel zingel
    CLUPEIFORMES
    Clupeidae
    ● Alosa spp.
    NEVERTEBRATE
    MOLLUSCA
    GASTROPODA-STYLOMMATOPHORA
    Helicidae
    ● Helix pomatia
    HIRUDINOIDEA-ARHYNCHOBDELLAE
    Hirudinidae
    ● Hirudo medicinalis
    ARTHROPODA
    CRUSTACEA-DECAPODA
    Astacidae
    ● Astacus astacus
    b) PLANTE
    LICHENES
    Cladoniaceae
    ● Cladonia L. subgenus Cladina (Nyl.)
    Vain.
    BRYOPHYTA
    MUSCI
    Leucobryaceae
    ● Leucobryum glaucum (Hedw.) Angstr.
    Sphagnaceae
    ● Sphagnum L. spp. (excepţie Sphagnum
    pylasii Brid.)
    PTERIDOPHYTA
    ● Lycopodium spp.
    ANGIOSPERMAE
    Amaryllidaceae
    ● Galanthus nivalis L.
    Compositae
    ● Arnica montană L.
    Gentianaceae
    ● Gentiana lutea L.
    Lilliaceae
    ● Ruscus aculeatus L.
    Scrophulariaceae
    ● Scrophularia grandiflora DC. subsp.
    grandiflora DC.
    ---------------
    Anexa 5 a fost modificată de pct. 37 al art. I din LEGEA nr. 462 din 18 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001.


    Anexa 6

    METODE ŞI MIJLOACE DE CAPTURA ŞI UCIDERE ŞI MODALITĂŢI DE DEPLASARE INTERZISE ÎN VEDEREA CAPTURĂRII SAU UCIDERII
    a) Mijloace neselective:
    MAMIFERE
    ● Animale captive, eventual orbite sau mutilate, utilizate ca momeala vie;
    ● Magnetofoane, dispozitive electrice şi electronice capabile să le ucida sau să le ameteasca;
    ● Surse luminoase artificiale;
    ● Oglinzi şi alte mijloace ce pot cauza orbirea;
    ● Mijloace de luminare a tintelor;
    ● Dispozitive de ochire pentru tir de noapte, care conţin un amplificator de imagine sau un convertizor electronic de imagine;
    ● Explozivi;
    ● Fileuri/navoade/plase neselective în principiu sau prin modul de utilizare;
    ● Capcane neselective în principiu sau prin modul de utilizare;
    ● Arbalete;
    ● Otravuri şi momeli otravite sau care conţin anestezice;
    ● Gazare sau afumare;
    ● Arme semiautomate sau automate al căror încărcător poate conţine mai mult de doua cartuse.
    PEŞTI
    ● Otrăviri;
    ● Explozivi;
    ● Curent electric.
    PĂSĂRI
    ● Plase
    ● Capcane
    b) Modalităţi de deplasare:
    ● Pe cale aeriană;
    ● Vehicule acvatice sau terestre cu motor în funcţiune.


    Anexa 7

    CRITERII
    pentru selectarea siturilor eligibile în vederea identificarii ca situri de importanţa comunitara şi pentru desemnarea lor ca arii speciale de conservare
    Etapa 1: Evaluarea la nivel naţional a importantei relative a siturilor pentru fiecare habitat natural de tipul celor din anexa nr. 2 şi pentru fiecare specie din anexa nr. 3 (incluzând habitatele naturale prioritare şi speciile prioritare).
    A. Criterii de evaluare a siturilor pentru un habitat natural prevăzut în anexa nr. 2:
    a) gradul de reprezentativitate a tipului de habitat natural din aria (situl) respectiv;
    b) suprafaţa ariei acoperită de tipul de habitat natural, în comparatie cu suprafaţa totală acoperită de acel habitat natural în cadrul întregului teritoriu naţional;
    c) gradul de conservare a structurilor şi funcţiilor tipului de habitat natural în cauza şi posibilităţi de refacere/reconstrucţie;
    d) evaluarea globală a valorii ariei respective pentru conservarea tipului de habitat natural respectiv.
    B. Criterii de evaluare a siturilor pentru speciile cuprinse în anexa nr. 3:
    a) mărimea şi densitatea populatiilor speciilor prezente în aria respectiva, în relaţie cu populatiile prezente în cadrul întregului teritoriu naţional;
    b) gradul de conservare a trasaturilor habitatului care este important pentru speciile respective şi pentru posibilităţile de restaurare;
    c) gradul de izolare a populatiilor prezente în situl respectiv în relaţie cu distribuţia naturala a speciilor;
    d) evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciilor respective.
    C. Pe baza acestor criterii se vor clasifica siturile propuse pe listele naţionale ca situri eligibile pentru identificarea ca situri de importanţa comunitara, conform valorii lor relative pentru conservarea fiecărui habitat natural prevăzut în anexa nr. 2 sau a fiecărei specii prevăzut în anexa nr. 3.
    D. Aceasta lista va conţine siturile care au tipurile de habitate naturale prioritare şi speciile prioritare selectate pe baza criteriilor conţinute la punctele A şi B de mai sus.
    Etapa 2: Evaluarea importantei comunitare a siturilor incluse pe listele naţionale.
    1. Toate siturile identificate de statele membre în etapa 1, care conţin tipuri de habitate naturale prioritare şi/sau specii prioritare, vor fi considerate situri de importanţa comunitara.
    2. Evaluarea importantei comunitare pentru alte situri din listele statelor membre, avându-se în vedere contribuţia acestora pentru menţinerea sau restabilirea cu un statut favorabil de conservare a unui habitat natural cuprins în anexa nr. 2 sau a unei specii cuprinse în anexa nr. 3 şi/sau având legătură cu Natura 2000, va ţine seama de următoarele criterii:
    a) valoarea relativă a sitului la nivel naţional;
    b) poziţia geografică a sitului în legătură cu rutele de migrare a speciilor cuprinse în anexa nr. 3 şi acolo unde acesta aparţine unui ecosistem situat pe ambele părţi ale uneia sau mai multor frontiere comunitare;
    c) suprafaţa totală a sitului;
    d) numărul de habitate naturale (anexa nr. 2) şi de specii (anexele nr. 3 şi 4) prezente în situl respectiv;
    e) valoarea ecologica globală a sitului respectiv pentru regiunile biogeografice în cauza.
    -------------