DECIZIE 276 30/06/2025

DECIZIA nr. 276 din 30 iunie 2025referitoare la interpretarea dispozitiilor articolului unic din Legea nr. 103/2023, coroborat cu prevederile art. 11 alin. (1) - (4) din Legea-cadru nr. 153/2017

EMITENT

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1003 din 31 octombrie 2025
Dosar nr. 3.027/1/2024

Mariana Constantinescu	- vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului
Carmen Elena Popoiag	- președintele Secției I civile
Adina Oana Surdu	- președintele Secției a II-a civile
Elena Diana Tămagă	- președintele Secției de contencios administrativ și fiscal
Beatrice Ioana Nestor	- judecător la Secția I civilă
Mirela Vișan	- judecător la Secția I civilă
Adina Georgeta Ponea	- judecător la Secția I civilă
Irina Alexandra Boldea	- judecător la Secția I civilă
Gheorghe Liviu Zidaru	- judecător la Secția I civilă
Mirela Polițeanu	- judecător la Secția a II-a civilă
Rodica Zaharia	- judecător la Secția a II-a civilă
Valentina Vrabie	- judecător la Secția a II-a civilă
Ianina Blandiana Grădinaru	- judecător la Secția a II-a civilă
Marcela Marta Iacob	- judecător la Secția a II-a civilă
Ionel Barbă	- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Doina Vișan	- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Ionel Florea	- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Bogdan Cristea	- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Mihnea Adrian Tănase	- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 3.027/1/2024, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).2. Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.3. La ședința de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.4. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Oradea - Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.178/83/2023 și de Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 3.868/109/2023.5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților, nefiind formulate puncte de vedere la raport; a fost depus un amicus curiae de către Sindicatul Național SCOR.6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizărilor în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I. Titularii și obiectul sesizărilor7. Curtea de Apel Oradea - Secția de contencios administrativ și fiscal a dispus, prin Încheierea din 2 decembrie 2024, în Dosarul nr. 1.178/83/2023, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Articolul unic din Legea nr. 103/2023, coroborat cu prevederile art. 11 alin. (1)-(4) din Legea-cadru nr. 153/2017, se interpretează în sensul că modificarea indemnizației primarului și viceprimarului pentru o perioadă anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 (în mod retroactiv) permite ca modificarea corespunzătoare a salariilor de bază ale personalului din aparatul de specialitate al primarului să fie efectuată retroactiv pentru respectiva perioadă anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 sau, dimpotrivă, o atare modificare poate opera exclusiv pentru perioada ulterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023? 8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 3.027/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 30 iunie 2025.9. Ulterior, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost înregistrată cu nr. 3.040/1/2024 sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 3.868/109/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
În interpretarea art. 11 alin. (1) și alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 și art. I alin. (4^4) din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 130/2021, introdus prin Legea nr. 103/2023, aceste din urmă dispoziții determină obligarea consiliului local să modifice în mod corespunzător salarizarea și pentru categoria de personal funcționari publici, salarizat potrivit art. 11 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 1 noiembrie 2022? 10. Având în vedere existența unei strânse legături între obiectul primei sesizări și obiectul sesizării înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, s-a dispus conexarea Dosarului nr. 3.040/1/2024 la Dosarul nr. 3.027/1/2024.II. Dispozițiile legale supuse interpretării11. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017)

Articolul 11
(1) Pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul familiei ocupaționale «Administrație» din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, salariile de bază se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, după caz, în urma consultării organizației sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, a reprezentanților salariaților.(2) Nomenclatorul funcțiilor necesare desfășurării activităților specifice fiecărei instituții sau autorități a administrației publice locale, precum și ierarhia funcțiilor sunt prevăzute în anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. III și cap. II lit. A pct. IV.(3) Stabilirea salariilor lunare potrivit alin. (1) se realizează de către ordonatorul de credite, cu respectarea prevederilor art. 25.(4) Nivelul veniturilor salariale se stabilește, în condițiile prevăzute la alin. (1) și (3), fără a depăși nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, sau, după caz, a viceprimarului municipiului București, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraș, municipiu, sectoarele municipiului București, primăria generală a municipiului București, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri și cheltuieli.12. Legea nr. 103/2023 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (Legea nr. 103/2023)

ARTICOL UNIC

Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115 din 26 august 2022 pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 29 august 2022, cu următoarea completare:– La articolul I, după alineatul (4^2) al articolului I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, se introduc două noi alineate, alin. (4^3) și (4^4), cu următorul cuprins:(4^3) Pentru personalul încadrat în unitățile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unitățile administrativ-teritoriale, aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, influențele financiare determinate de majorările salariale prevăzute la alin. (4^1) și (4^2) se asigură prin transferuri din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, de la titlul VI «Transferuri între unități ale administrației publice».(4^4) Prin excepție de la prevederile alin. (2) și (4^1), începând cu data de 1 noiembrie 2022, cuantumul brut al indemnizațiilor lunare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice prevăzut în anexa nr. IX lit. C la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește prin înmulțirea coeficientului prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, cu salariul minim brut pe țară garantat în plată stabilit potrivit legii pentru anul 2021.III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-a invocat chestiunea de drept
A. Dosarul nr. 1.178/83/2023 al Curții de Apel Oradea - Secția de contencios administrativ și fiscal13. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare cu nr. 1.178/83/2023, reclamantul prefectul județului Satu Mare a chemat în judecată pe pârâtul primarul orașului Livada, solicitând instanței să dispună anularea dispozițiilor de salarizare ale personalului din aparatul de specialitate al primarului orașului Livada, emise la 26 aprilie 2024 și la 27 iunie 2024, întemeiate pe Legea nr. 103/2023, prin care s-au stabilit drepturile salariale începând cu 1 noiembrie 2022.14. Prin Sentința civilă nr. 171 din 9 mai 2024, Tribunalul Satu Mare a admis acțiunea și a anulat dispozițiile de salarizare ale personalului aparatului de specialitate al primarului orașului Livada, emise la 26 aprilie 2024 și la 27 iunie 2024, întemeiate pe Legea nr. 103/2023, prin care s-au stabilit drepturile salariale începând cu 1 noiembrie 2022.15. Împotriva acestei sentințe pârâtul a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea căii de atac, casarea hotărârii atacate și, în urma rejudecării, respingerea acțiunii.16. În motivarea căii de atac a susținut că salarizarea personalului aparatului de specialitate al primarului orașului Livada se efectuează în temeiul art. 11 alin. (1)-(4) din Legea-cadru nr. 153/2017 și al unei hotărâri a Consiliului Local Livada din 2017, care permit actualizarea salariilor personalului respectiv în funcție de cuantumul indemnizației viceprimarului.
B. Dosarul nr. 3.868/109/2023 al Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal17. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș cu nr. 3.868/109/2023, mai mulți reclamanți au chemat în judecată pe pârâtele unitatea administrativ-teritorială comuna Pietroșani și Consiliul Local Pietroșani, solicitând instanței să dispună anularea parțială a Hotărârii Consiliului Local Pietroșani nr. 24 din 24 aprilie 2023, în sensul actualizării salariilor de bază pentru funcțiile publice și personalul contractual angajat în aparatul de specialitate al primarului, începând cu 1 noiembrie 2022.18. Prin Sentința civilă nr. 117 din 4 martie 2024, Tribunalul Argeș - Secția civilă a respins acțiunea, ca neîntemeiată.19. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că art. I alin. (4^4) din Legea nr. 103/2023 prevede o excepție de la regula stabilită prin art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție aplicabilă numai pentru categoriile de personal reprezentate de primari și viceprimari, iar nu și pentru funcționarii publici din aparatul propriu al unității administrativ-teritoriale comuna Pietroșani, pentru care salariile de bază au fost stabilite în mod legal prin hotărârea contestată.20. Împotriva acestei sentințe reclamanții au declarat recurs, prin care au solicitat admiterea căii de atac, casarea hotărârii atacate și, în urma rejudecării, admiterea acțiunii.21. În motivarea căii de atac au arătat că indemnizația viceprimarului se stabilește în conformitate cu art. 38 alin. (3) lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, aceasta putând fi majorată numai în ipoteza majorării salariului minim brut pe țară garantat în plată. Or, în cazul majorării indemnizației viceprimarului, se impunea majorarea salariilor reclamanților, începând cu aceeași dată.22. În continuare au subliniat că art. I alin. (4^4) din Legea nr. 103/2023 nu reprezintă o excepție de la prevederile art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, ci de la dispozițiile art. I alin. (2) și alin. (4^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, care plafonau indemnizațiile funcțiilor de demnitate publică la nivelul celor din decembrie 2021.23. Ca atare, recurenții au apreciat că li se aplică prevederile anterior evocate ca efect al aplicării art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul că beneficiază de actualizarea indemnizației viceprimarului.IV. Motivele reținute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii24. Instanțele de trimitere au apreciat că sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile îndeplinesc condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.25. Astfel, completul de judecată din cadrul Curții de Apel Oradea a arătat că procesul se află pe rolul acestei instanței în calea de atac a recursului și că obiectul cauzei vizează stabilirea și plata drepturilor salariale ale personalului din aparatul de specialitate al primarului orașului Livada. De lămurirea modului de interpretare a articolului unic din Legea nr. 103/2023 și a art. 11 alin. (1)-(4) din Legea-cadru nr. 153/2017 depinde soluționarea pe fond a cauzei. În acest sens a menționat că recurenta critică în calea de atac aprecierea primei instanțe, în sensul că Legea nr. 103/2023 permite, cu titlu de excepție, modificarea retroactivă doar a indemnizației primarului și viceprimarului, începând cu 1 noiembrie 2022. A mai arătat că instanța supremă nu a statuat asupra acestei chestiuni de drept, care nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.26. Completul de judecată din cadrul Curții de Apel Pitești a apreciat că obiectul acțiunii se încadrează în categoria proceselor circumscrise art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei instanța supremă nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept27. Părțile nu au prezentat puncte de vedere asupra chestiunii de drept invocate.VI. Punctele de vedere ale completurilor care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunii de drept28. Completul de judecată din cadrul Curții de Apel Oradea a arătat că dispozițiile legale incidente sunt susceptibile de interpretări diferite.29. Pe de o parte, se poate aprecia că modificarea indemnizației primarului și viceprimarului pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 (în mod retroactiv) nu permite modificarea corespunzătoare a salariilor de bază ale personalului din aparatul de specialitate al primarului pentru respectiva perioadă, ci numai pentru perioada ulterioară intrării în vigoare a acestei legi.30. Astfel, Legea nr. 103/2023 permite, cu titlu de excepție, modificarea retroactivă numai a indemnizației primarului și viceprimarului, iar excepția este de strictă interpretare, astfel încât nu poate fi aplicată personalului din aparatul de specialitate al primarului.31. Pe de altă parte, se poate aprecia că modificarea indemnizației primarului și viceprimarului pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 (în mod retroactiv) permite modificarea corespunzătoare a salariilor de bază ale personalului din aparatul de specialitate al primarului pentru respectiva perioadă.32. În acest sens s-a arătat că actualizarea salariilor personalului din aparatul de specialitate al primarului, în funcție de cuantumul indemnizației viceprimarului, se efectuează în temeiul art. 11 alin. (1)-(4) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin emiterea unei hotărâri de consiliu local, care precedă intrarea în vigoare a Legii nr. 103/2023.33. Completul de judecată din cadrul Curții de Apel Pitești a apreciat că dispozițiile art. I alin. (4^4) din Legea nr. 103/2023 vizează numai indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX lit. C la Legea-cadru nr. 153/2017, acestea constituind o excepție de la prevederile art. I alin. (2) și (4^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, referitoare la plafonarea indemnizațiilor lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017.VII. Jurisprudența instanțelor naționale34. Din răspunsurile transmise de către instanțele consultate au rezultat două opinii.35. Astfel, într-o primă opinie s-a apreciat că modificarea indemnizației primarului și viceprimarului pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 (în mod retroactiv) nu permite modificarea corespunzătoare a salariilor de bază ale personalului din aparatul de specialitate al primarului pentru respectiva perioadă, ci numai pentru perioada ulterioară intrării în vigoare a acestei legi.36. S-a argumentat că Legea nr. 103/2023 permite, cu titlu de excepție, modificarea retroactivă doar a indemnizației primarului și viceprimarului, iar excepția este de strictă interpretare, astfel încât nu poate fi aplicată și personalului din aparatul de specialitate al primarului. Împrejurarea că nivelul veniturilor salariale ale acestor funcționari publici este limitat la nivelul indemnizației viceprimarului nu poate conduce, în absența unei dispoziții exprese, la concluzia că majorarea acestei indemnizații atrage de plano și majorarea salariilor funcționarilor publici în discuție.37. Într-o a doua opinie s-a apreciat că modificarea indemnizației primarului și viceprimarului pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 (în mod retroactiv) permite modificarea corespunzătoare a salariilor de bază ale personalului din aparatul de specialitate al primarului pentru respectiva perioadă.38. S-a argumentat că voința legiuitorului a fost aceea de a crește indemnizația primarului și a viceprimarului, începând cu 1 noiembrie 2022, ceea ce conduce, în mod implicit, la majorarea salariilor funcționarilor publici din cadrul aparatului de specialitate al primarului, începând cu aceeași dată.39. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizărilor.VIII. Jurisprudența Curții Constituționale40. Prin Decizia nr. 69 din 28 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 12 aprilie 2023, Curtea Constituțională a României a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate invocată și a constatat că Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, în ansamblul său, este constituțională în raport cu toate criticile formulate.IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție41. Prin Decizia nr. 11 din 17 iunie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 2 august 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a admis sesizarea și, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. I alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, ale art. I alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și ale art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, care au ca efect plafonarea salariilor și indemnizațiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, a stabilit că: Aceste reglementări legale sunt aplicabile și funcționarilor publici și personalului contractual din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, chiar dacă prevederile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu modifică sistemul de stabilire a salariilor de bază din familia ocupațională „Administrație“ cuprins în art. 11 din aceeași lege-cadru.42. Prin Decizia nr. 109 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 30 ianuarie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
Dacă prevederea referitoare la calcularea indemnizației brute lunare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice prevăzut în anexa nr. IX lit. C la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 noiembrie 2022, menționată în cuprinsul art. I alin. (4^4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, sau de la data intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, prin care a fost introdusă această prevedere.43. Prin Decizia nr. 41 din 17 februarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 8 aprilie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
În interpretarea și aplicarea art. I alin. (4^4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 103/2023, cuantumul brut al indemnizațiilor lunare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice prevăzut în anexa nr. IX lit. C la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește prin înmulțirea coeficientului prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, cu salariul minim brut pe țară garantat în plată stabilit potrivit legii pentru anul 2021, începând cu data de 1 noiembrie 2022, prevăzută în art. I alin. (4^4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2022, sau începând cu data de 21 aprilie 2023, a intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative?X. Raportul asupra chestiunii de drept44. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile sunt inadmisibile, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.XI. Înalta Curte de Casație și Justiție45. Temeiul sesizărilor conexate este reprezentat de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă și cea de contencios administrativ ce vizează raporturile de serviciu ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată de dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă.46. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal“, iar în conformitate cu alin. (3) al aceluiași articol „Prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2), de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze“.47. Astfel, conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, „Dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.48. Din analiza dispozițiilor legale mai sus evocate rezultă că, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, declanșarea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate:
a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare a art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024;
b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac;
c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei;
d) chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.49. Verificând îndeplinirea cumulativă a acestor condiții de admisibilitate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că procesele în care au fost formulate sesizările conexate au ca obiect:(i) anularea dispozițiilor de salarizare ale personalului din aparatul de specialitate al primarului orașului Livada, emise la 26 aprilie 2024 și la 27 iunie 2024, întemeiate pe Legea nr. 103/2023, prin care s-au stabilit drepturile salariale începând cu 1 noiembrie 2022;(ii) anularea parțială a Hotărârii Consiliului Local Pietroșani nr. 24 din 24 aprilie 2023, în sensul actualizării salariilor de bază pentru funcțiile publice și personalul contractual angajat în aparatul de specialitate al primarului, începând cu 1 noiembrie 2022.50. Astfel, obiectul acțiunilor deduse judecății se circumscrie proceselor privind stabilirea drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.51. Cauzele în care au fost formulate sesizările conexate se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel Oradea și Curții de Apel Pitești, care judecă în ultimă instanță, în conformitate cu art. 10 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.52. Așadar, primele două condiții de admisibilitate sunt îndeplinite.53. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, instanța supremă constată că această cerință instituie o dublă condiționare: pe de o parte, să existe o chestiune de drept și, pe de altă parte, să fie stabilită legătura necesară între dezlegarea chestiunii de drept identificate și soluționarea cauzei pe fond.54. Referitor la primul aspect se observă că art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 coincide în conținut cu art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel încât nu instituie vreo derogare de la dreptul comun.55. Față de norma de trimitere de la art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care prevede aplicarea în completare a dispozițiilor Codului de procedură civilă, se constată că și în cazul mecanismului instituit de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 este pe deplin operantă noțiunea autonomă de „chestiune de drept“, a cărei semnificație a fost conturată în jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție în procedura reglementată de art. 519-521 din Codul de procedură civilă.56. De altfel, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 s-a ținut seama de faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor „chestiuni dificile de drept“.57. În consecință, jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate rămâne de actualitate și sub imperiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin care s-a urmărit asigurarea unei practici judiciare unitare, care să elimine diferențierile în materia stabilirii/plății drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice.58. Ca atare, chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie să fie una veritabilă, în sensul că întrebarea adresată instanței supreme să vizeze o problemă de drept reală, care să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte ori incidența unor principii generale ale dreptului al căror conținut sau a căror sferă de acțiune sunt discutabile. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul constituțional al instanței legal învestite de a judeca, în mod direct și efectiv, procesul.59. Verificând îndeplinirea acestei condiții, se constată că întrebările adresate instanței supreme sunt formulate în mod diferit, însă vizează aceleași texte de lege și aceeași problemă.60. Astfel, instanțele de trimitere solicită, în esență, a se stabili dacă modificarea indemnizației primarului și viceprimarului pentru o perioadă anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 (în mod retroactiv) permite ca modificarea corespunzătoare a salariilor de bază ale personalului din aparatul de specialitate al primarului să fie efectuată retroactiv pentru respectiva perioadă anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 (începând cu 1 noiembrie 2022) sau, dimpotrivă, o atare modificare poate opera exclusiv pentru perioada ulterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 (începând cu 21 aprilie 2023).61. Chestiunea antamată de instanțele de trimitere nu privește interpretarea unor norme lacunare sau neclare de natură a justifica intervenția instanței supreme, ci modul de aplicare a normelor din cuprinsul unor legi adoptate succesiv.62. Astfel, stabilirea modului de aplicare a unei dispoziții dintr-o lege ulterioară [art. I alin. (4^4) din Legea nr. 103/2023] unei categorii profesionale nemenționate în cuprinsul normei ce instituie o excepție de la prevederile alin. (2) al art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, derogatorii de la art. 38 alin. (3) lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu reprezintă o chestiune de drept veritabilă, în sensul consacrat de jurisprudența instanței supreme.63. Corelarea unor norme din cuprinsul unei legi speciale ulterioare cu cele dintr-o lege generală în vederea determinării sferei beneficiarilor unor drepturi salariale pentru perioada anterioară adoptării normei speciale intră în atributul exclusiv al instanțelor de judecată, în virtutea art. 22 alin. (1) din Codul de procedură civilă, conform căruia „judecătorul soluționează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile“.64. De altfel, chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită trebuie să decurgă din interpretarea unei dispoziții legale, iar nu din aplicarea acesteia la circumstanțele particulare ale speței, operațiune ce intră în atributul exclusiv al instanței învestite cu soluționarea cauzei (Decizia nr. 44 din 12 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 19 iulie 2017).65. Această constatare este valabilă și pentru situația în care întrebarea implică mai multe prevederi legale.66. Astfel, dacă, prin sesizarea formulată, nu se urmărește stabilirea înțelesului sau a conținutului conceptual al normei, ci, pornindu-se de la un anumit rezultat al interpretării coroborate a dispozițiilor legale, se are în vedere doar modul de aplicare a normei, în scopul identificării soluției ce trebuie pronunțată în cauză, sesizarea este inadmisibilă (Decizia nr. 20 din 27 ianuarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 12 martie 2025).67. Or, instanțele de trimitere nu urmăresc identificarea conținutului conceptual al normelor, ci stabilirea modului de aplicare a acestora prin raportare la situațiile particulare din cauzele deduse judecății, operațiune care excedează atribuțiilor Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.68. Ca atare, sesizările nu pot primi o dezlegare pe fond, câtă vreme se tinde la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanțelor de trimitere (aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății) către instanța supremă, îndrituită legal să dea dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să confirme modul de aplicare a normelor de drept pentru rezolvarea raportului juridic litigios.69. Mai mult decât atât, inadmisibilitatea sesizărilor conexate poate fi dedusă și din Decizia nr. 109 din 9 decembrie 2024, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni: dacă prevederea referitoare la calcularea indemnizației brute lunare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice prevăzut în anexa nr. IX lit. C la Legea-cadru nr. 153/2017 se aplică începând cu data de 1 noiembrie 2022, menționată în cuprinsul art. I alin. (4^4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, sau de la data intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, prin care a fost introdusă această prevedere.70. În același sens este și Decizia nr. 41 din 17 februarie 2025, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni: în interpretarea și aplicarea art. I alin. (4^4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, aprobată prin Legea nr. 103/2023, cuantumul brut al indemnizațiilor lunare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice prevăzut în anexa nr. IX lit. C la Legea-cadru nr. 153/2017 se stabilește prin înmulțirea coeficientului prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul minim brut pe țară garantat în plată stabilit potrivit legii pentru anul 2021, începând cu data de 1 noiembrie 2022, prevăzută în art. I alin. (4^4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2022, sau începând cu data de 21 aprilie 2023, a intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023?71. Considerentele anterior expuse impun concluzia că întrebările adresate instanței supreme nu antamează o chestiune de drept veritabilă de natură a justifica declanșarea mecanismului de prevenire a practicii judiciare neunitare, motiv pentru care, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Oradea - Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.178/83/2023 și de Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 3.868/109/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele întrebări:
Articolul unic din Legea nr. 103/2023, coroborat cu prevederile art. 11 alin. (1)-(4) din Legea-cadru nr. 153/2017, se interpretează în sensul că modificarea indemnizației primarului și viceprimarului pentru o perioadă anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 (în mod retroactiv) permite ca modificarea corespunzătoare a salariilor de bază ale personalului din aparatul de specialitate al primarului să fie efectuată retroactiv pentru respectiva perioadă anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 sau, dimpotrivă, o atare modificare poate opera exclusiv pentru perioada ulterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023?
În interpretarea art. 11 alin. (1) și alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 și art. I alin. (4^4) din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 130/2021, introdus prin Legea nr. 103/2023, aceste din urmă dispoziții determină obligarea consiliului local să modifice în mod corespunzător salarizarea și pentru categoria de personal funcționari publici, salarizat potrivit art. 11 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 1 noiembrie 2022?
Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 iunie 2025.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Cristian Balacciu
-------