ORDIN nr. 49 din 27 ianuarie 1998
pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea strazilor în localităţile urbane
EMITENT
  • Min. Transporturilor
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 138 bis din 6 aprilie 1998

    N O R M E

    privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes naţional

    ANEXĂ

    Art. 1. - În conformitate cu art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, drumurile de interes naţional se clasifică în următoarele categorii:

    Reţeaua de drumuri de interes naţional încadrată în categoriile de mai sus este prezentată în anexa nr. 2.

    Art. 4. - Actualizarea periodică a anexelor nr. 1 şi 2 se va face de către Ministerul Transporturilor la propune- rea Regiei Autonome „Administraţia Naţională a Drumurilor din România".

    D R U M U R I D E I N T E R E S N A Ţ I O N A L

    ANEXA Nr. 1

    la norme

    image

    Nr. crt.

    Autostrada

    A. Autostrăzi

    Traseul drumului

    Limitele (km)

    Lungimea reală (km)

    1.

    A1

    Bucureşti-Piteşti

    10+600-106+500

    96,486

    2.

    A2

    Feteşti-Cernavodă

    0+000-17+300

    17,300

    TOTAL: 113.786

    B. Drumuri naţionale europene (E)

    image

    Nr. Număr Traseul drumului Limitele Lungimea

    crt.

    DN

    (km)

    reală (km)

    1.

    1

    Bucureşti-Braşov-Sibiu-Sebeş-Alba Iulia-Cluj-Napoca-Oradea-

    Borş-Frontiera cu Ungaria

    0+000-642+327

    625,415*)

    2.

    1C

    Cluj-Napoca-Dej

    0+000-61+500

    61,082

    DN19-Halmeu-Frontiera cu Ucraina

    200+166-216+630

    16,464

    3.

    1F

    Cluj-Napoca-Zalău-DN19A

    0+000-123+012

    123,012

    4.

    2

    Bucureşti-Urziceni-Buzău-Focşani-Bacău-Roman-Suceava-

    Siret-Frontiera Ucraina

    0+000-482+230

    483,200

    5.

    2A

    Urziceni-Slobozia-Giurgeni-Hârşova-Ovidiu-Constanţa

    0+000-210+000

    210,051

    6.

    5

    Bucureşti-Giurgiu-Frontiera cu Bulgaria

    0+000-64+884

    64,254

    7.

    6

    Craiova-Drobeta-Turnu Severin-Orşova-Caransebeş-Lugoj-Timişoara

    227+400-556+250

    327,844

    image

    8.

    6A

    DN6-Baraj Porţile de Fier I

    0+000-0+970

    0,970

    *) Exclusiv traversare municipiul Ploieşti şi Sinaia (drumuri principale).

    Nr. crt.

    Număr DN

    Traseul drumului

    Limitele (km)

    Lungimea reală (km)

    9.

    7

    Piteşti-Varianta Nord-Râmnicu Vâlcea-Veştem-Sebeş-Deva-Arad- Nădlac-Frontiera cu Ungaria

    112+600-594+619

    413,407

    10.

    11

    Braşov-Târgu Secuiesc-Oituz-Oneşti-Bacău

    0+000-179+0,94

    178,823

    11.

    13

    Braşov-Sighişoara-Bălăuşeri-Târgu Mureş

    0+000-168+885

    168,885

    12.

    15

    Turda-Iernut-Târgu Mureş

    0+000-77+910

    78,323

    13.

    17

    Dej-Bistriţa-Câmpulung Moldovenesc-Suceava

    0+000-253+690

    253,729

    14.

    19

    Satu Mare-Livada

    131+265-149+978

    18,713

    15.

    19A

    Supuru de Jos-Satu Mare

    0+000-50+832

    50,832

    16.

    22

    Tulcea-Babadag-DN2A (Ovidiu)

    176+000-287+400

    111,400

    17.

    24

    DN2 (Tişiţa)-Tecuci-Bârlad-DN24B

    0+000-105+0,70

    105,071

    Iaşi-Sculeni-Frontiera cu Republica Moldova

    192+150-219+850

    28,340

    18.

    24B

    Crasna-Huşi-Albiţa-Frontiera cu Republica Moldova

    0+000-49+0,72

    48,898

    19.

    28

    DN2 (Săbăoani)-Târgu Frumos-Iaşi

    0+000-74+800

    74,681

    20.

    39

    Constanţa-Mangalia-Frontiera cu Bulgaria

    0+000-63+000

    63,000

    21.

    56

    Craiova-Calafat-Port

    0+000-86+363

    86,363

    22.

    59

    Timişoara-Deta-Moraviţa-Frontiera cu Serbia

    0+000-63+428

    64,344

    23.

    65

    Craiova-Balş-Slatina-Piteşti

    0+000-121+893

    121,761

    24.

    65B

    Autostrada A1-Varianta Piteşti Sud-DN65

    0+000-7+500

    7,364

    25.

    66

    Filiaşi-Târgu Jiu-Petroşani-Haţeg-Simeria

    0+000-210+598

    209,131

    26.

    68A

    Lugoj-Făget-Ilia

    0+000-78+517

    78,468

    27.

    69

    Timişoara-Arad

    0+000-52+450

    52,387

    28.

    73

    Piteşti-Câmpulung Muscel-Râşnov-Braşov

    0+000-132+800

    132,216

    29.

    76

    DN7-Brad-Beiuş-Oradea

    0+000-184+320

    183,909

    30.

    79

    Arad-Chişineu-Criş-Salonta-Oradea

    0+000-115+923

    115,915

    31.

    CPV

    Centura Ploieşti Vest

    0+000-13+725

    13,634

    32.

    1VS

    Varianta Sinaia

    0+000-3+802

    3,802

    *) Totalul include şi Autostrada A1 (E70).

    TOTAL: 4.672,174*)

    Numerotarea drumurilor naţionale europene (E) de pe teritoriul României

    E60 Frontiera cu Ungaria-Borş-Oradea-Cluj-Napoca- Turda-Târgu Mureş-Braşov-Ploieşti-Bucureşti- Urziceni-Slobozia-Hârşova-Constanţa

    E70 Frontiera cu Serbia-Moraviţa-Timişoara-Caransebeş- Drobeta-Turnu Severin-Craiova-Piteşti-Bucureşti- Giurgiu- Frontiera cu Bulgaria

    E85 Frontiera cu Ucraina-Siret-Suceava-Roman-Bacău- Mărăşeşti-Buzău-Urziceni-Bucureşti-Giurgiu-Fron- tiera cu Bulgaria

    E68 Frontiera cu Ungaria-Nădlac-Arad-Deva-Sebeş- Sibiu-Braşov

    E79 Oradea-Beiuş-Deva-Petroşani-Târgu Jiu-Craiova- Calafat-Frontiera cu Bulgaria

    E81 Frontiera cu Ucraina-Halmeu-Satu Mare-Zalău- Cluj-Napoca-Turda-Sebeş-Sibiu-Piteşti

    E87 Tulcea-Constanţa-Mangalia-Vama Veche-Frontiera cu Bulgaria

    E574 Bacău-Braşov-Piteşti

    E576 Cluj-Napoca-Dej-Bistriţa-Suceava

    E581 Mărăşeşti-Tecuci-Bârlad-Crasna-Albiţa-Frontiera cu Republica Moldova

    E583 Săbăoani-Iaşi-Sculeni-Frontiera cu Republica Moldova

    E671 Timişoara-Arad-Oradea E673 Lugoj-Ilia

    E771 Drobeta-Turnu Severin-Porţile de Fier I-Frontiera cu Serbia

    Nr. Număr

    crt. DN

    C. Drumuri naţionale principale

    image

    Traseul drumului

    Limitele Lungimea

    (km) reală (km)

    image

    1. 1A

    Bucureşti-Buftea-Ploieşti-Cheia-Săcele-DN1

    0+000-177+609

    177,161

    2. 1B

    Ploieşti-Mizil-DN2(Buzău)

    0+000-64+453

    64,333

    3. 1C

    Dej-Baia Mare-Livada-DN19

    61+500-200+166

    138,666

    4. 1D

    Albeşti-Ciorani-Urziceni

    0+000-43+0,80

    42,220

    5. 2B

    DN2-Spătaru-Brăila-Galaţi-Frontiera cu Republica

    Moldova

    0+000-149+966

    152,233

    6. 2C

    Costeşti-Pogoanele-Slobozia

    0+000-81+150

    80,728

    7. 2F

    Bacău-Vaslui

    0+000-82+650

    82,702

    8. 2G

    Bacău-Moineşti-Comăneşti

    0+000-55+400

    55,275

    9. 2T

    Varianta Ţăndărei

    0+000-1+0,46

    1,046

    10. 3

    Bucureşti-Lehliu-Călăraşi-Ostrov-Basarabi-Constanţa

    0+000-261+400

    260,403

    11. 3A

    Lehliu-Gară-Dragoş Vodă-Feteşti

    0+000-79+000

    79,000

    12. 3B

    DN3-Călăraşi-Feteşti-DN2A

    0+000-97+500

    97,500

    13. 4

    Bucureşti-Budeşti-Olteniţa-Port

    0+000-66+396

    65,690

    14. 5B

    Giurgiu-Ghimpaţi

    0+000-39+500

    38,856

    15. 5C

    Giurgiu-Zimnicea

    0+000-60+426

    59,887

    16. 6

    Bucureşti-Alexandria-Craiova

    0+000-227+400

    227,573

    Timişoara-Cenad-Frontiera cu Ungaria 556+250-639+465

    83,327

    17. 7

    Bucureşti-Titu-Găeşti-Piteşti

    0+000-112+600

    109,488

    18. 7C

    Bascov-Curtea de Argeş

    0+000-36+100

    36,100

    19. 10

    Buzău-Întorsura Buzăului-DN11

    0+000-144+960

    146,297

    20. 11A

    Oneşti-Adjud-DN2-Podu Turcului-Bârlad

    0+000-94+443

    91,341

    21. 12

    Chichiş-Sfântu Gheorghe-Miercurea-Ciuc-Topliţa

    0+000-166+625

    169,585

    22. 13A

    Bălăuşeri-Sovata-Odorheiu Secuiesc-Miercurea-Ciuc

    0+000-130+550

    130,550

    23. 14

    Sibiu-Copşa Mică-Mediaş-Sighişoara

    0+000-89+850

    89,850

    24. 15

    Târgu Mureş-Reghin-Topliţa-Borsec-Piatra-Neamţ-Bacău

    77+910-373+931

    295,648

    25. 15A

    DN16 (Breaza)-Sărăţel-DN17

    0+000-46+597

    46,577

    26. 15C

    Piatra-Neamţ-Târgu-Neamţ-Praxia-DN2

    0+000-68+827

    67,292

    27. 19

    Oradea-Carei-Satu Mare

    0+000-131+265

    131,265

    Livada-Sighetu Marmaţiei

    149+978-236+136

    81,907

    28. 19A

    Satu Mare-Petea-Frontiera cu Ungaria

    50+832-62+229

    11,397

    29. 21

    Brăila-Bărăganu-Slobozia-Călăraşi

    0+000-132+205

    132,205

    30. 21A

    Bărăganu-Ţăndărei

    0+000-23+366

    23,366

    31. 22

    Râmnicu Sărat-Brăila-Măcin-Isaccea-Tulcea

    0+000-174+0,76

    174,293

    32. 22B

    DN22 (Ovidiu)-Năvodari-Capu Midia

    0+000-13+505

    13,505

    33. 22C

    Cernavodă-Medgidia-Basarabi

    0+000-43+0,95

    43,095

    34. 24

    Crasna-Vaslui-Iaşi

    105+0,70-192+150

    90,158

    35. 25

    Tecuci-Hanu Conachi-Şendreni

    0+000-68+130

    67,919

    36. 26

    Galaţi-DN26 (Oancea)

    0+000-56+600

    56,923

    37. 26A

    Oancea-Pod Oancea-Frontiera cu Republica Moldova

    0+000-0+787

    0,787

    38. 28

    Iaşi-Gorban-DN24B (Albiţa)

    74+800-141+410

    67,112

    39. 28A

    Târgu Frumos-Paşcani-Motca-DN2

    0+000-37+661

    37,872

    40. 28B

    Târgu Frumos-Hârlău-Botoşani

    0+000-76+758

    77,540

    41. 29

    Suceava-Botoşani

    0+000-44+100

    42,679

    42. 29B

    Botoşani-Dorohoi

    0+000-33+292

    32,731

    43. 31

    DN3 (Călăraşi)-Olteniţa

    0+000-60+420

    60,263

    image

    Nr. Număr

    crt. DN

    Traseul drumului

    Limitele Lungimea

    (km) reală (km)

    image

    44.

    38

    Agigea-Techirghiol-Topraisar-Negru

    Vodă-Frontiera

    cu

    Bulgaria

    0+000-53+700

    53,700

    45.

    52

    Alexandria-Turnu Măgurele-Port

    0+000-51+0,26

    51,010

    46.

    55

    Craiova-Bechet-Port

    0+000-71+105

    71,105

    47.

    56A

    Maglavit-Vânju Mare-Şimian

    0+000-79+147

    79,147

    48. 56B DN56A-Hinova-Devesel-Barajul Porţile de Fier II

    0+000-30+700

    30,700

    49. 58 Caransebeş-Reşiţa

    0+000-43+400

    43,407

    50. 58B Reşiţa-Bocşa-Voiteg

    0+000-67+274

    65,490

    51. 59A Timişoara-Jimbolia-Frontiera cu Serbia

    0+000-47+710

    47,909

    52. 61 Ghimpaţi-Corbii Mari-Găeşti

    0+000-78+529

    78,478

    53. 64 Caracal-Drăgăşani-Râmnicu Vâlcea-Olăneşti

    0+000-135+434

    135,434

    54. 66A Iscroni-Lupeni-Câmpu lui Neag

    0+000-30+604

    30,956

    55. 67 Drobeta-Turnu Severin-Târgu Jiu-Horezu-Varianta Sud Râmnicu Vâlcea-DN7

    0+000-198+764

    197,134

    56. 68 Caransebeş-Haţeg

    0+000-70+372

    70,619

    57. 68B Sântuhalm-Hunedoara

    0+000-13+0,05

    13,175

    58. 71 DN7-Târgovişte-Pucioasa-Sinaia

    0+000-109+660

    110,122

    59. 72 Găeşti-Târgovişte-Ploieşti

    0+000-79+427

    78,483

    60. 72A Târgovişte-Câmpulung Muscel

    0+000-60+840

    60,677

    61. 79A Chişineu-Criş-Vărşand-Frontiera cu Ungaria

    101+550-127+631

    25,446

    62. CPE Centura Ploieşti Est

    0+000-22+500

    22,500

    63. 2ACV Centura Constanţa

    0+000-15+463

    15,463

    64. 1 Traversarea municipiului Ploieşti

    53+636-66+650

    14,064

    65. Traversarea oraşului Sinaia

    122+000-125+683

    3,729

    TOTAL:

    5.350,393*)

    *) Totalul include şi autostrada A2.

    D. Drumuri naţionale secundare

    Nr. Număr

    crt. DN

    Traseul drumului

    Limitele Lungimea

    (km) reală (km)

    image

    1. 1F

    Supuru de Sus (Intersecţia cu DN 19A)-Urziceni-Frontiera cu Ungaria

    123+0,12-178+0,17

    55,005

    2. 1G

    Huedin-Zimbor-Tihău (Intersecţia DN 1H)

    0+000-55+245

    49,978

    3. 1H

    Aleşd-Nuşfalău-Şimleul Silvaniei-Jibou-Răstoci

    0+000-128+640

    123,462

    4. 2D

    Focşani-Vidra-Tulnici-Târgu Secuiesc

    0+000-118+873

    118,321

    5. 7A

    Brezoi-Voineasa-Obârşia Lotrului-Petroşani

    0+000-107+894

    108,109

    6. 7C

    Curtea de Argeş-Barajul Vidraru-Bâlea Lac-Cârtişoara-DN1

    36+100-151+955

    114,709

    7. 11B

    Târgu Secuiesc-Sânzieni-Cosmeni

    0+000-39+845

    39,845

    8. 12A

    Miercurea-Ciuc-Ghimeş-Comăneşti-Oneşti

    0+000-116+600

    116,867

    9. 12B

    Târgu Ocna-Slănic Moldova

    0+000-16+989

    16,636

    10. 12C

    Gheorgheni-Lacul Roşu-Bicaz

    0+000-56+900

    56,747

    11. 13B

    Praid-Gheorgheni

    0+000-51+0,45

    51,045

    12. 14A

    Mediaş-Târnăveni-Iernut

    0+000-41+200

    41,200

    13. 14B

    Teiuş-Blaj-Copşa Mică

    0+000-56+241

    55,909

    14. 15B

    Poiana Largului-Târgu-Neamţ-Timişeşti-DN2 (Cristeşti)

    0+000-62+0,16

    61,538

    15. 15D

    Piatra-Neamţ-Roman-Negreşti-Vaslui

    0+000-128+625

    127,375

    Nr. crt.

    Număr DN

    Traseul drumului

    Limitele (km)

    Lungimea reală (km)

    16.

    16

    Apahida-Reghin

    0+000-90+520

    90,488

    17. 17A DN17 (Sadova)-Vatra Moldoviţei-Suceviţa-Rădăuţi-

    Dorneşti-DN2(Ratoş)

    0+000-83+315

    82,998

    18. 17B

    Vatra Dornei-Broşteni-Poiana Teiului-DN15

    0+000-86+689

    86,787

    19. 17C

    Bistriţa-Năsăud-Telciu-Moisei

    0+000-81+293

    81,357

    20. 17D

    Beclean-Salva-Năsăud-Cârlibaba

    0+000-103+637

    97,637

    21. 18

    Baia Mare-Sighetu Marmaţiei-Borşa-Cârlibaba-Iacobeni

    0+000-220+0,88

    220,130

    22. 19B

    Săcuieni-Marghita-Nuşfalău

    0+000-56+000

    56,000

    23. 22A

    DN22-Cataloi-Topolog-Hârşova

    0+000-86+200

    86,200

    24. 22D

    Măcin-Horia-Ciucurova-Caugagia-DN22

    0+000-81+287

    78,087

    25. 24A

    Bârlad-Murgeni-Fălciu-Huşi

    0+000-99+486

    99,468

    26. 24C

    Vânători-Ştefăneşti-Manoleasa-Prut-Rădăuţi-Prut

    0+000-142+250

    142,035

    27. 26

    DN26A (Oancea)-Găneşti-Murgeni

    56+600-94+576

    38,012

    28. 29

    Botoşani-Săveni-Manoleasa

    44+100-99+850

    55,980

    29. 29A

    Suceava-Vârfu Câmpului-Dorohoi-Rădăuţi-Prut

    0+000-97+742

    98,046

    30. 29C

    DN29B-Bucecea-Vârfu Câmpului-DN2 (Siret)

    0+000-45+800

    45,787

    31. 29D

    Botoşani-Truşeşti-Ştefăneşti

    0+000-48+150

    47,714

    32. 41

    Olteniţa-Daia

    0+000-64+385

    64,298

    33. 51

    Alexandria-Zimnicea-Port

    0+000-43+733

    42,429

    34. 51A

    Zimnicea-Turnu Măgurele

    0+000-54+700

    54,209

    35. 54

    Caracal-Corabia-Turnu Măgurele-Port

    0+000-71+560

    71,419

    36. 54A

    Corabia-Bechet

    0+000-44+174

    44,174

    37. 55A

    Bechet-Calafat

    0+000-93+877

    93,877

    38. 57

    Orşova-Berzeasca-Moldova Veche-Oraviţa-Moraviţa

    0+000-200+742

    201,181

    39. 57A

    Pojejena-Socol

    0+000-25+530

    25,530

    40. 57B

    Oraviţa-Bozovici-Lăpuşnicel-DN6

    0+000-97+675

    96,879

    41. 58

    Reşiţa-Anina

    43+400-81+169

    39,653

    42. 58A

    Lugoj-Fârliug-Ezeriş-Soceni

    0+000-41+382

    41,044

    43. 59B

    Cărpiniş-Deta

    0+000-77+800

    74,464

    44. 59C

    Jimbolia-Teremia Mare-Sânnicolau Mare

    0+000-40+500

    41,000

    45. 65A

    Cerbu-Costeşti-Roşiori de Vede-Turnu Măgurele

    0+000-129+350

    127,431

    46. 65C

    Craiova-Bălceşti-Horezu

    0+000-111+400

    109,575

    47. 67A

    DN67-Broşteni-Strehaia

    0+000-23+533

    23,533

    48. 67B

    Scoarţa-Târgu-Cărbuneşti-Hurezani-Drăgăşani-Piteşti

    0+000-190+714

    191,076

    49. 67C

    DN67 (Bengeşti)-Novaci-Şugag-Sebeş

    0+000-148+414

    148,243

    50. 67D

    Târgu Jiu-Baia de Aramă-Băile Herculane-DN6

    0+000-108+390

    108,390

    51. 73A

    Predeal-Râşnov-Zărneşti-Şercaia

    0+000-69+340

    68,275

    52. 73B

    Cristian-Ghimbav

    0+000-4+590

    4,590

    53. 73C

    DN73 - Curtea de Argeş-Blidari-DN7

    0+000-68+134

    67,113

    54. 74

    Brad-Abrud-Zlatna-Alba Iulia

    0+000-104+959

    104,988

    55. 74A

    Abrud-Câmpeni

    0+000-11+329

    11,329

    56. 75

    Lunca-Câmpeni-Turda

    0+000-160+870

    160,186

    57. 79A

    Vârfurile-Buteni-Ineu-Chişineu-Criş

    0+000-101+550

    101,784

    TOTAL: 4.660,142 TOTAL REŢEA DRUMURI NAŢIONALE: 14.682,709

    image

    ANEXA Nr. 2

    MINISTERUL TRANSPORTURILOR

    O R D I N

    pentru aprobarea Normelor privind protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător

    În conformitate cu prevederile art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, ministrul transporturilor emite următorul ordin:

    Art. 1. - Se aprobă Normele privind protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător, anexă la prezentul ordin.

    Art. 2. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

    Art. 3. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării.

    Bucureşti, 27 ianuarie 1998.

    Nr. 44.

    Ministrul transporturilor,

    Traian Băsescu

    N O R M E

    ANEXĂ

    privind protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător

    CAPITOLUL 1

    Generalităţi

      1. 1.1 Prezentele norme au fost elaborate în conformitate cu art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.

      2. 1.2 Conform Legii protecţiei mediului nr. 137/1995, sunt necesare studii de impact pentru orice lucrare de infra- structură rutieră, care poate avea un impact asupra mediu- lui prin natura, dimensiunea sau amplasarea sa. Procedura de întocmire a studiului de impact şi a bilanţurilor de mediu se desfăşoară conform Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 125/1996 pentru aproba- rea Procedurii de reglementare a activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător.

      3. 1.3 Lucrările de infrastructură rutieră au impacturi directe şi indirecte, pozitive şi negative sau cumulate asu- pra mediului înconjurător. La elaborarea proiectelor se res- pectă prevederile Legii nr. 137/1995, al cărei obiect îl constituie reglementarea protecţiei mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor şi elementelor stra- tegice care conduc la dezvoltarea durabilă a societăţii.

        Definiţii:

        • mediu - ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul şi subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale şi spirituale;

        • factor de impact - componentă a activităţii umane, care produce efecte asupra mediului înconjurător;

        • impact asupra mediului - afectarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversităţii şi productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate, afectarea echilibrului ecologic şi a calităţii vieţii, cauzată, în principal, de polua- rea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor deficitară, ca şi prin ame- najarea necorespunzătoare a teritoriului.

          Factorii de impact pot fi:

        • emisii - poluare directă a mediului ca efect al trafi- cului;

        • rezulta,ti - poluare directă a mediului ca efect al acti- vităţii de întreţinere şi exploatare a infrastructurii rutiere.

      4. 1.4 Modalităţile de implementare a principiilor şi elemen- telor strategice pentru protecţia mediului sunt:

        • - armonizarea programelor de dezvoltare a drumurilor cu politicile de protecţie a mediului;

        • - obligativitatea procedurii de evaluare a impactului drumului asupra mediului, în faza iniţială a proiectelor, pro- gramelor sau activităţilor.

          Evaluarea impactului asupra mediului cuprinde următoa- rele etape:

          1. a) studiul situaţiei existente a factorilor de impact, înain- tea începerii lucrărilor de construcţie a drumurilor, va per- mite administratorului drumului prevadă în faza de proiectare măsurile de protecţie necesare. Procesul de eva- luare a impactului trebuie se desfăşoare concomitent cu fazele de proiectare. Documentaţiile tehnice pe baza cărora se solicită acordul de mediu vor fi avizate de către admi- nistratorul drumului, care verifică următoarele:

        • - respectarea prevederilor Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 125/1996;

        • - efectuarea de analize asupra factorilor de mediu pentru situaţia existentă în teren;

        • - propunerile şi recomandările privind măsurile de reducere a impactului generat de noua lucrare, precum şi propuneri privind programul de monitorizare pe parcursul execuţiei şi în exploatare;

        1. b) pe parcursul execuţiei lucrărilor de drumuri, antrepre- norul general este răspunzător de respectarea tuturor con- diţiilor legate de impactul asupra mediului;

        2. c) la terminarea lucrărilor de execuţie a drumurilor, în cadrul lucrărilor de recepţie se va verifica realizarea lucrări- lor de protecţie a mediului, conform documentaţiei de pro- iectare.

      5. 1.5 Cheltuielile aferente măsurilor de protecţie a mediului, evaluate de proiectant pe baza studiilor de impact - preli- minare şi finale -, vor fi nominalizate cantitativ şi valoric în studiile de fezabilitate întocmite.

      6. 1.6 Concomitent cu elaborarea proiectelor se vor întocmi studii de impact pentru următoarele lucrări:

    CAPITOLUL 2

    Protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător

    Definiţie:

    Protejarea unor specii şi organisme rare, ameninţate cu dispariţia, conservarea biodiversităţii şi instituirea de arii protejate, precum şi măsurile stabilite de autoritatea de pro- tecţie a mediului sunt prioritare în raport cu alte interese. Autoritatea centrală de protecţie a mediului, cu consultarea Academiei Române şi a Comisiei Naţionale UNESCO, sta- bileşte criteriile pentru instituirea ariilor protejate şi de con- servare a biodiversităţii.

      1. 2.1 Protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice

        1. 2.1.1 La lucrările de drumuri prevăzute la pct. 1.6 se va asigura protecţia apelor de suprafaţă, subterane şi a eco- sistemelor acvatice, care are ca obiect menţinerea şi ame- liorarea calităţii şi productivităţii naturale ale acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănă- tăţii umane şi bunurilor materiale. Controlul respectării reglementărilor de protecţie a apelor şi a ecosistemelor acvatice este organizat şi exercitat de către autorităţile din domeniul mediului, apelor, sănătăţii şi de alte autorităţi, potrivit competenţelor legale.

        2. 2.1.2 Conceperea şi elaborarea unui traseu de drum se vor realiza prin alegerea soluţiei optime, pentru evitarea prejudiciilor ireversibile aduse mediului acvatic de orice tip. Sistemul de scurgere a apelor trebuie fie proiectat şi întreţinut pentru a proteja drumul şi terenurile adiacente, fie compatibil cu mediul înconjurător. În cazul în care dru- mul străbate zone umede, se vor executa lucrări specifice pentru eliminarea apelor, pentru a evita fenomenele de băl- tire. Lucrările de execuţie a infrastructurii rutiere vor res- pecta zonele de protecţie sanitară impuse de legislaţia în vigoare.

        3. 2.1.3 Pentru protecţia faunei acvatice se vor prevedea în proiectele întocmite ca urmare a studiilor de impact măsuri conform legislaţiei în vigoare, astfel încât lucrările de drumuri nu dăuneze faunei acvatice şi protejeze speciile rare întâlnite.

        4. 2.1.4 Execuţia lucrărilor de infrastructură se va face ast- fel încât contaminarea potenţială a cursurilor de apă, lacuri- lor, pânzei freatice fie evitată. Amplasarea lucrărilor de artă - poduri, viaducte, ziduri de sprijin, tunele - se va face astfel încât se evite:

          • - modificarea dinamicii scurgerii apelor prin reducerea secţiunilor albiilor;

          • - întreruperea scurgerilor apelor subterane.

        5. 2.1.5 Apele de pe suprafaţa drumului se vor colecta în şanţurile laterale drumului, prevăzute şi dimensionate con- form legislaţiei în vigoare. Evacuarea apelor se face con- form reglementărilor din acordul de mediu.

        6. 2.1.6 Deversarea apelor uzate menajere în şanţurile laterale drumului este interzisă. Evacuarea apelor uzate menajere, provenite de la amenajările colaterale drumului, neracordate la un sistem de canalizare, se face prin insta- laţii de preepurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie fie proiectate şi executate conform normativelor în vigoare şi amplasate la cel puţin 10 m faţă de cea mai apropiată locuinţă. Instalaţiile se execută şi se întreţin în bună stare de funcţionare de către beneficiarul acestor lucrări.

      2. 2.2 Protecţia atmosferei

        Definiţie:

        • protec,tia atmosferei urmăreşte prevenirea, limitarea deteriorării şi ameliorarea calităţii acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor materiale.

        1. 2.2.1 Prin studiul de impact al situaţiei existente se identifică poluarea în lungul unui drum, pe baza estimării datelor de trafic (numărul, tipul şi viteza autovehiculelor). Indicatorii calitativi ai emisiilor în atmosferă nu vor depăşi valorile rezultate în urma calculelor privind dispersia poluanţilor în atmosferă, valori prevăzute în acordul de

          mediu.

        2. 2.2.2 Pentru stabilirea măsurilor de protecţie împotriva zgomotelor şi vibraţiilor, prin studiul de impact care se întocmeşte se au în vedere următoarele aspecte:

          • - identificarea zonelor sensibile la zgomot şi vibraţii, cauza sensibilităţii;

          • - identificarea principalelor surse locale de zgomot;

          • - verificarea existenţei unor reglementări locale în ceea ce priveşte nivelul de zgomot şi vibraţiile, atât în cursul zilei, cât şi în cursul nopţii;

          • - măsurarea nivelului de zgomot ambiant existent. Nivelul de zgomot măsurat, exterior aşezărilor umane,

    va respecta prevederile legislaţiei în vigoare. Protecţia poate fi realizată prin montarea de panouri fonoabsorbante, îmbrăcăminte antizgomot la trecerea prin apropierea locuin- ţelor. Dimensionarea acestora se realizează în funcţie de condiţiile locale şi conform standardelor.

      1. 2.3. Protecţia solului

        1. 2.3.1 Antreprenorul este obligat ca, înaintea amplasării şantierului, obţină acordul de mediu. Amplasamentul organizării de şantier se face, de preferinţă, în zone neîm- pădurite, zone care şi-au pierdut total sau parţial capacita- tea de producţie pentru culturi agricole sau silvice, stabilirea acestuia făcându-se pe bază de studii ecologice, avizate de organele de specialitate.

        2. 2.3.2 Antreprenorii lucrărilor de drumuri, lucrări ampla- sate pe terenuri agricole şi forestiere, sunt obligaţi ia măsuri de depozitare a stratului de sol fertil decopertat, în vederea refolosirii acestuia, de prevenire a eroziunii solului şi de stabilizare permanentă a suprafeţelor drumurilor în lucru, în special înaintea perioadei de iarnă.

        3. 2.3.3 Pe parcursul desfăşurării lucrărilor de execuţie a drumurilor, antreprenorul va lua măsuri pentru asigurarea stabilităţii solului, corelând lucrările de construcţie cu lucră- rile de ameliorare a terenurilor afectate. La execuţia terasa- mentelor se va evita folosirea materialelor cu risc ecologic imediat sau în timp.

        4. 2.3.4 Beneficiarii lucrărilor de investiţii, care deţin tere- nuri pe care nu le mai folosesc, vor proceda la redarea acestora în conformitate cu legea privind regimul juridic al drumurilor.

        5. 2.3.5 Drumurile, prin lucrările de exploatare şi întreţinere, pot afecta calitatea solului prin modificarea structurii, dere- glarea echilibrelor ecosistemelor, modificarea habitatelor, divizarea teritoriului, întreruperea căilor de deplasare a faunei, consumul de teren agricol sau cu altă destinaţie productivă. Pe durata exploatării şi întreţinerii drumurilor se vor respecta măsurile de protecţie a mediului în conformi- tate cu legislaţia în vigoare:

          • - se vor menţine în bună stare de funcţionare amena- jările antipoluante şi de protecţie a mediului;

          • - se vor marca zonele sensibile ecologic, cu indicarea regimului de circulaţie şi prin informarea publicului asupra importanţei ecologice a obiectivului;

          • - se vor realiza plantaţii rutiere pentru protecţia solului.

              1. 2.4 Protecţia mediului forestier

                În cursul execuţiei lucrărilor de drumuri şi pe durata exploatării şi întreţinerii atât antreprenorul general, cât şi administratorul drumului vor lua toate măsurile de protecţie a fondului forestier în conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare. Zonele în care s-au depozitat materialele provenite din excavaţii vor fi reamenajate la terminarea lucrărilor, conform condiţiilor impuse prin acordul de mediu.

              2. 2.5 Protecţia siturilor arheologice şi istorice

                Prin construcţia unui drum se înlesneşte accesul la situ- rile arheologice şi istorice existente sau la altele noi, des- coperite în timpul lucrărilor de construcţii. Pe durata execuţiei este necesar se prevadă măsuri pentru a se asigura o protecţie adecvată a acestora.

              3. 2.6 Protecţia zonelor cu valoare peisagistică şi a zonelor naturale protejate

                1. 2.6.1 Autorizarea executării lucrărilor de drumuri în parcuri naţionale, rezervaţii naturale, precum şi în alte zone protejate, de interes naţional, delimitate conform legii, se face conform aprobărilor legale în vigoare.

                2. 2.6.2 Un traseu de drum nou trebuie se încadreze armonios în peisajul înconjurător, utilizeze cât mai bine configuraţia terenului şi perspectivele avantajoase şi devină chiar o atracţie turistică propriu-zisă. Structura con- strucţiilor poate fi aleasă astfel încât prin selectarea mate- rialelor de construcţie se armonizeze cu ansamblul peisagistic specific zonei.

              4. 2.7 Regimul deşeurilor

                1. 2.7.1 Principalele produse generate de activitatea de con- strucţie şi întreţinere a drumurilor, ce pot fi clasate ca deşe- uri, sunt materialele rezultate din decapări şi din demolări. În activitatea de construcţie şi întreţinere a infrastructuri-

                  lor rutiere se va ţine seama de reglementările în vigoare în colectarea, transportul, depozitarea şi reciclarea deşeurilor.

                2. 2.7.2 Obligaţiile ce rezultă din prevederile Legii nr. 137/1995 sunt următoarele:

                  • - se vor recicla deşeurile refolosibile, prin integrarea lor, în măsura posibilităţilor, în lucrările de drumuri, în con- formitate cu încercările de laborator;

                  • - deşeurile ce nu pot fi reciclate prin integrarea în lucrările de drumuri se vor colecta, depozita şi preda cen- trelor de colectare sau se vor valorifica direct prin predare la diverşi consumatori;

                  • - se vor depozita deşeurile ce nu pot fi reciclate numai pe suprafeţe special amenajate în acest scop;

                  • - se vor respecta condiţiile de refacere a cadrului natu- ral în zonele de depozitare, prevăzute în acordul şi/sau autorizaţia de mediu;

                  • - întreţinerea utilajelor şi vehiculelor folosite în activita- tea de construcţie şi întreţinere a drumurilor se efectuează doar în locuri special amenajate, pentru a evita contamina- rea mediului.

                3. 2.7.3 În cazul accidentelor în care sunt implicate auto- vehicule, ridicarea caroseriilor, curăţarea locului accidentului de resturi de metal şi sticlă, decopertarea solului îmbibat cu produse petroliere şi alte substanţe periculoase, reface- rea vegetaţiei, precum şi repararea îmbrăcămintei rutiere şi lucrările de consolidare a drumurilor avariate intră în sar- cina celor vinovaţi de producerea incidentului, conform nor- melor în vigoare privind stabilirea şi sancţionarea

                  contravenienţilor la normele privind exploatarea şi menţine- rea în bună stare a drumurilor publice.

              5. 2.8 Protecţia mediului uman

            Legea nr. 137/1995 stipulează obligativitatea respectării principiilor ecologice în procesul de dezvoltare social-econo- mică, pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos pentru populaţie. Amplasarea drumurilor, autostrăzilor trebuie se facă fără a prejudicia în vreun fel salubritatea, ambientul, spaţiile de odihnă, tratament şi recreere, starea de sănă- tate şi de confort a populaţiei. În acest scop se au în vedere următoarele:

            • - realizarea, dezvoltarea şi întreţinerea spaţiilor verzi - aliniamente de arbori şi perdele de protecţie, cu rol atât antipoluant - împotriva noxelor, zgomotului -, cât şi estetic;

            • - folosirea, în măsura posibilităţilor, a unor tipuri de îmbrăcăminte rutieră absorbantă fonic;

            • - execuţia, unde este posibil, de piste pentru biciclişti;

            • - execuţia de treceri sigure pentru pietoni;

            • - execuţia de amenajări speciale pentru persoanele cu handicap.

            CAPITOLUL 3

            Dispoziţii finale

            Prevederile prezentelor norme nu sunt limitative. Protecţia mediului înconjurător va respecta întreaga legislaţie existentă în domeniu, adaptată la condiţiile specifice generate de acti- vitatea de execuţie şi de întreţinere a drumurilor.

            CAPITOLUL 4

            Referinţe

            • Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar, republicată

            • Legea nr. 98/1992 - Lege pentru ratificarea Convenţiei privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, semnată la Bucureşti la 21 aprilie 1992

            • Legea nr. 137/1995 - Legea protecţiei mediului

            • Legea nr. 26/1996 - Codul silvic

            • Legea nr. 107/1996 - Legea apelor

            • Ordonanţa Guvernului nr. 27/1992 privind unele măsuri pentru protecţia patrimoniului cultural naţional

            • Ordonanţa Guvernului nr. 33/1995 privind măsurile pentru colectarea, reciclarea şi reintroducerea în circuitul productiv a deşeurilor refolosibile de orice fel

            • Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juri- dic al drumurilor

            • Hotărârea Guvernului nr. 36/1996 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind exploatarea şi menţinerea în bună stare a drumurilor publice

            • Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism

            • Hotărârea Guvernului nr. 101/1997 - pentru aproba- rea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară

            • Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediu- lui nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi a Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare

            • Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediu- lui nr. 125/1996 pentru aprobarea Procedurii de reglemen- tare a activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător

            • Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru apro- barea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.

            MINISTERUL TRANSPORTURILOR

            O R D I N

            pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor

            În conformitate cu prevederile art. 67 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, ministrul transporturilor emite următorul ordin:

            Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice privind proiecta- rea, construirea şi modernizarea drumurilor, anexă la pre- zentul ordin.

            Art. 2. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

            Art. 3. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării.

            Bucureşti, 27 ianuarie 1998.

            Nr. 45.

            Ministrul transporturilor,

            Traian Băsescu

            NORME TEHNICE

            privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor

            ANEXĂ

            CAPITOLUL 1

            Generalităţi

              1. 1.1. Prezentele norme au fost elaborate în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 pri- vind regimul juridic al drumurilor.

              2. 1.2. Proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor publice se realizează pe baza principiilor generale prevă- zute în prezentele norme tehnice.

                La proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor publice se va ţine seama de funcţia pe care o au în reţeaua rutieră, de clasa tehnică, de utilizarea raţională a terenurilor, conservarea şi protejarea mediului înconjurător, de planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului aprobate potrivit legii, precum şi de necesitatea desfăşură- rii circulaţiei în condiţii de siguranţă şi confort.

              3. 1.3. Prevederile prezentelor norme tehnice nu se aplică:

                • - străzilor;

                • - drumurilor închise circulaţiei publice.

            CAPITOLUL 2

            Proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor

              1. 2.1. Planificarea, proiectarea, construirea şi moderniza- rea drumurilor publice se fac în funcţie de categoriile aces- tora din punct de vedere funcţional şi de clasa tehnică determinată potrivit normelor tehnice privind stabilirea cla- sei tehnice a drumurilor publice, aprobate prin ordin al ministrului transporturilor.

              2. 2.2. Din punct de vedere funcţional şi administrativ, dru- murile publice se împart, în ordinea importanţei, astfel:

                1. a) autostrăzi - drumuri naţionale de mare capacitate şi viteză, rezervate exclusiv circulaţiei autovehiculelor, care nu deservesc proprietăţile riverane, prevăzute cu două căi uni- direcţionale separate printr-o zonă mediană având cel puţin două benzi de circulaţie pe sens şi bandă de staţionare de urgenţă; intersecţii denivelate şi accese limitate, intrarea şi ieşirea autovehiculelor fiind permisă numai prin locuri special amenajate;

                2. b) drumuri expres - drumuri naţionale accesibile numai prin noduri sau intersecţii reglementate care pot fi interzise anumitor categorii de utilizatori şi vehicule şi pe care opri- rea şi staţionarea pe partea carosabilă sunt interzise;

                3. c) drumuri na,tionale europene (E) - drumuri naţionale deschise traficului internaţional, a căror încadrare ca drumuri E se stabileşte conform prevederilor Acordului European pri- vind marile drumuri de trafic internaţional (AGR).

                  Ele pot fi şi autostrăzi sau drumuri expres;

                4. d) drumuri na,tionale principale - drumuri naţionale care asigură legătura capitalei ţării cu oraşele reşedinţă de judeţ, legăturile dintre acestea, precum şi cu principalele puncte de control pentru trecerea frontierei de stat a României;

                  • - alte drumuri naţionale pe care la ultimul recen- sământ de circulaţie s-a înregistrat un volum de trafic mediu zilnic anual (MZA) mai mare de 3.500 vehicule fizice/24 de ore sau mai mare de 4.500 vehicule-etalon autoturisme/24 de ore;

                5. e) drumuri na,tionale secundare - restul drumurilor naţio- nale care nu se încadrează în categoriile prevăzute la lit. a) - d);

                6. f) drumuri jude,tene - drumuri publice care asigură legă- turile dintre:

                  • - municipiile reşedinţă de judeţ şi reşedinţele de comune, municipii, oraşe, obiective de interes turistic, por- turi, aeroporturi etc.;

                  • - oraşe şi municipii între ele;

                7. g) drumuri comunale - drumuri publice care asigură legăturile dintre oraşe sau reşedinţele de comună şi satele care le aparţin;

                8. h) drumuri vicinale - drumuri care deservesc mai multe proprietăţi, fiind situate la limitele acestora.

              3. 2.3. Corelarea categoriilor de drumuri, din punct de vedere funcţional şi administrativ, cu clasele tehnice stabi- lite în conformitate cu prevederile normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice se face potrivit prescripţiilor din tabelul nr. 1.

            Tabelul nr. 1

            CORELAREA CATEGORIILOR DE DRUMURI,

            DIN PUNCT DE VEDERE FUNCŢIONAL ŞI ADMINISTRATIV, CU CLASELE TEHNICE

      2. 2.4. La racordarea drumurilor publice din afara localităţilor cu cele din interiorul localităţilor trebuie aplicat princi- piul conform căruia drumurile publice din afara localităţilor trebuie se continue cu drumuri de acelaşi rang sau supe- rior în traversarea localităţilor. În tabelul nr. 2 sunt redate legăturile recomandabile dintre drumurile din afara localităţilor cu cele din interiorul localităţilor.

        Tabelul nr. 2

        CORELAREA LEGĂTURILOR REŢELEI DE DRUMURI PUBLICE DIN AFARA LOCALITĂŢILOR CU CELE DIN LOCALITĂŢI

        image

      3. 2.5. Elementele geometrice ale traseului drumurilor publice se stabilesc în funcţie de clasa tehnică a acestora şi de viteza de proiectare determinată în conformitate cu prevederile normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.

        Elementele geometrice adoptate trebuie asigure desfăşurarea circulaţiei în condiţii de deplină siguranţă şi confort şi sunt prezentate în tabelul nr. 3.

        Tabelul nr. 3

        ELEMENTE GEOMETRICE

        A. Clasa tehnică I - Autostrăzi

        Elemente geometrice U.M

        Viteze de proiectare (km/h)

        120

        100

        80

        Razele minime ale curbelor în plan m

        650

        450

        240

        Declivităţi longitudinale maxime %

        5

        6

        6

        Razele de racordare minime m

        18.000

        9.000

        4.500

        convexă a declivităţilor excepţionale m

        12.000

        6.000

        3.000

        Razele de racordare minime m

        6.500

        4.500

        3.000

        concavă a declivităţilor excepţionale m

        4.200

        3.000

        2.200

        Distanţa de vizibilitate m

        230

        160

        110

        image

        B. Clasa tehnică II - V

        image

        Elemente geometrice U.M

        Viteze de proiectare (km/h)

        100 80 60 50 40 30 25

        image

        Razele minime în

        serpentine

        m

        -

        -

        30

        25

        20

        20

        20

        Declivităţi

        maxime

        %

        5

        6

        6,5

        7

        7

        7,5

        8

        longitudinale

        excepţionale

        %

        -

        -

        -

        -

        8

        8,5

        9

        Razele minime

        fără benzi separate

        m

        10.000

        4.500

        1.600

        1.300

        1.000

        800

        500

        verticale convexe

        cu benzi separate

        m

        6.000

        3.000

        1.500

        1.000

        800

        500

        300

        Razele minime

        ale

        racordărilor concave

        m

        3.000

        2.200

        1.500

        1.000

        1.000

        500

        300

        Distanţa de vizibilitate

        fără benzi separate

        cu benzi separate

        m

        m

        280

        140

        230

        100

        140

        70

        110

        55

        70

        35

        60

        30

        50

        25

        Razele minime ale curbelor în plan m 450 240 125 95 60 35 25

        ale racordărilor

        image

        NOTĂ:

        În condiţii grele de desfăşurare a traseului şi/sau acolo unde condiţiile de mediu adia- cente drumului o impun, în vederea neafectării resurselor istorice şi estetice şi pentru evitarea unor lucrări de volume mari şi costisitoare, razele minime ale curbelor în plan pot fi reduse cu 10-15% pe baza unui calcul tehnico-economic.

      4. 2.6. Determinarea elementelor profilului transversal, mai ales lăţimea benzilor şi numărul acestora, trebuie fie stabilită în funcţie de nivelul de serviciu ce se doreşte a fi oferit utilizatorilor în conformitate cu prevederile reglemen- tărilor în vigoare.

        Pentru construcţiile noi debitul de serviciu, care serveşte la dimensionarea drumurilor din punct de vedere al capaci- tăţii de circulaţie, este debitul admisibil corespunzător nive- lului de serviciu „C".

        Pentru drumurile existente aflate în exploatare, pentru asigurarea unor condiţii bune de desfăşurare a circulaţiei, este necesar ca traficul nu depăşească debitul reco- mandabil corespunzător nivelului de serviciu „B". În situaţia în care acesta este depăşit, este indicat se adopte măsuri locale de sporire a capacităţii de circulaţie prin amenajarea intersecţiilor, construirea de benzi suplimentare pentru vehicule lente, corectarea curbelor, îmbunătăţirea vizibilităţii etc., prin corectarea elementelor care conduc la reducerea capacităţii şi fluenţei circulaţiei.

      5. 2.7. Lăţimea platformei şi a părţii carosabile se stabileşte în funcţie de clasa tehnică, de categoria funcţională şi de elementele prevăzute în anexa nr. 1, astfel:

        1. A) Lăţimea platformei:

          1. a) între 23,5 m şi 26 m, la autostrăzi;

          2. b) între 17 m şi 19 m, la drumurile cu patru benzi de circulaţie;

          3. c) între 7 m şi 12 m, la drumurile cu două benzi de cir- culaţie;

          4. d) de 5 m, la drumurile cu o bandă de circulaţie.

        2. B) Lăţimea părţii carosabile:

          1. a) între 14 m şi 15 m, la autostrăzi;

          2. b) de 14 m la drumurile cu patru benzi de circulaţie;

          3. c) între 5,5 şi 7 m, la drumuri cu două benzi de circulaţie;

          4. d) de 4 m, la drumuri cu o bandă de circulaţie.

      6. 2.8. Zonele mediane la autostrăzi se prevăd a fi echi- pate cu dispozitive de reţinere (glisiere sau parapete de securitate), plantaţii sau dispozitive speciale antiorbire.

      7. 2.9. În vederea asigurării fluenţei circulaţiei pe sectoa- rele cu declivităţi peste 4%, având circulaţie preponderentă de vehicule grele (peste 20% din trafic), se vor realiza benzi suplimentare pentru circulaţia acestora.

      8. 2.10. Dimensionarea structurii rutiere se face în funcţie de intensitatea şi de compoziţia traficului de perspectivă, de caracteristicile fizico-mecanice şi de deformabilitate ale materialelor, conform reglementărilor în vigoare.

        Alegerea tipului de structură rutieră se va face pe baza unor calcule tehnico-economice şi de rentabilitate, ţinându-se seama şi de lucrările de întreţinere necesare fiecărui tip de îmbrăcăminte rutieră în exploatare.

        Pe sectoarele de drum unde sunt semnalate degradări datorate fenomenului de îngheţ-dezgheţ, se vor lua măsuri pentru sporirea rezistenţei structurii rutiere la acest fenomen.

      9. 2.11. Pentru asigurarea confortului şi siguranţei circulaţiei în exploatare, la realizarea îmbrăcămintei rutiere se vor uti- liza materiale, echipamente şi tehnologii care asigure realizarea condiţiilor privind planeitatea, uniformitatea şi rugozitatea suprafeţei de rulare, corelate cu vitezele practi- cabile în conformitate cu prescripţiile în vigoare.

    CAPITOLUL 3

    Proiectarea şi construirea podurilor, pasajelor şi a viaductelor

      1. 3.1. Proiectarea podurilor, pasajelor, viaductelor şi a podeţelor se face în funcţie de clasa tehnică a drumului, ţinându-se seama de elementele din tabelul nr. 4.

        Tabelul nr. 4

        image

                                                                                                        

        Clasa Clasa de Convoiul de calcul

        tehnică încărcare Autocamioane Vehicule speciale pe roţi sau şenile

        image

        I II

        III E A 30 V 80

                                                   IV                                            

        V I A 13 S 60

        image

      2. 3.2. Clasele de încărcare şi convoaiele de calcul pentru dimensionarea podurilor, podeţelor, pasajelor şi a viaducte- lor se aplică atât construcţiilor noi, cât şi la modernizarea, consolidarea sau reabilitarea celor existente.

      3. 3.3. Pentru podurile, podeţele şi viaductele amplasate pe drumuri publice cu trafic de vehicule speciale pentru piese grele, la propunerea unităţilor care au în administrare dru- mul respectiv, la solicitarea beneficiarului transportului şi cu aprobarea Ministerului Transporturilor se pot lua în conside- rare, la dimensionare, tipuri de convoaie excepţionale, core- late cu dimensiunile şi greutăţile pieselor, în conformitate cu prescripţiile în vigoare.

      4. 3.4. La podurile şi podeţele amplasate pe drumurile de clasa tehnică V cu trafic uşor, fără perspectiva sporirii ulte- rioare a greutăţii vehiculelor, dimensionarea se poate face şi la clasa II de încărcare pentru convoaie A10 şi S40 , pe baza aprobării administratorului drumului.

      5. 3.5. La dimensionarea hidraulică a podurilor şi podeţelor se va asigura scurgerea apelor potrivit debitelor de calcul şi de verificare, ţinându-se seama de prevederile studiilor şi lucrărilor pentru regularizarea, îndiguirea şi amenajarea cursurilor de apă, în contextul legislaţiei în vigoare.

        În cazul râurilor şi al canalelor navigabile, se vor preve- dea soluţii care asigure gabaritele de navigaţie.

      6. 3.6. La realizarea pasajelor denivelate se va ţine seama de traficul actual şi de evoluţia acestuia în perspectivă, de necesitatea asigurării fluenţei şi siguranţei circulaţiei şi de eficienţa tehnico-economică.

      7. 3.7. Pe drumurile naţionale europene se vor prevedea pasaje denivelate la toate intersecţiile cu linii de cale ferată principale.

      8. 3.8. Lăţimea podurilor, pasajelor şi a viaductelor se corelează cu lăţimea platformei şi a părţii carosabile a dru- mului şi este prevăzută în anexa nr. 2.

      9. 3.9. Înălţimea gabaritului de liberă trecere peste drumuri, indiferent de categorie sau clasă tehnică, este de 5,0 m.

    CAPITOLUL 4

    Intersecţii de drumuri

      1. 4.1. Intersecţiile dintre drumurile publice se realizează denivelat sau la acelaşi nivel, în funcţie de clasele tehnice şi de categoriile funcţionale ale drumurilor care se intersec- tează şi în funcţie de intensitatea traficului rutier.

      2. 4.2. Intersecţiile autostrăzilor şi drumurilor expres cu alte drumuri se fac denivelat.

        La drumurile expres se pot admite accese la nivel, la care intrarea şi ieşirea din drumul expres se fac prin viraj la dreapta, dar nu se admit încrucişări sau accese prin viraj la stânga la acelaşi nivel.

        În anumite condiţii, în cazul unui schimb important de trafic şi unde gradul de ocupare a terenului permite, se poate lua în considerare amenajarea unor intersecţii giratorii.

      3. 4.3. Amenajarea intersecţiilor la acelaşi nivel între două drumuri se va face numai pe baza unui calcul de capaci- tate a intersecţiei, luându-se în considerare traficul orar de perspectivă, corespunzător celei de-a 30-a ore, în confor- mitate cu reglementările în vigoare.

        În cazul depăşirii capacităţii pentru o intersecţie la nivel cu circulaţia reglementată prin indicatoare rutiere, se poate avea în vedere soluţia semaforizării intersecţiilor situate în localităţi. În afara localităţilor, în asemenea situaţii, se va prevedea sens giratoriu sau intersecţie denivelată.

      4. 4.4. Proiectarea amenajărilor intersecţiilor de nivel se face asigurându-se circulaţia cu prioritate pe traseul de drum cu clasă tehnică superioară, considerat drum princi- pal.

        Drumurile naţionale europene, care nu sunt autostrăzi sau drumuri expres, au prioritate faţă de celelalte drumuri. Amenajarea la acelaşi nivel a intersecţiilor drumurilor publice din afara localităţilor se va face cu respectarea reglementărilor în vigoare, prevăzându-se pentru asigurarea fluenţei şi siguranţei circulaţiei benzi de virare, racordări de colţ, benzi de stocaj şi benzi de accelerare sau decelerare.

      5. 4.5. Lărgirile, benzile de accelerare şi decelerare, de viraj şi de stocare, precum şi penele de racordare aferente amenajării intersecţiilor se realizează cu aceeaşi îmbrăcă- minte şi cu o structură rutieră identică cu cea existentă pe drum.

      6. 4.6. La proiectarea intersecţiilor dintre drumuri se vor evita pe cât posibil sectoarele cu declivităţi mai mari de 4% şi racordările în interiorul curbelor drumului principal.

      7. 4.7. Intersecţiile autostrăzilor şi drumurilor expres cu calea ferată se fac denivelat.

        Pentru drumurile naţionale europene intersecţiile vor fi denivelate în cazul liniilor de cale ferată principale.

        Pentru celelalte categorii de drumuri necesitatea realiză- rii intersecţiei denivelate se stabileşte pe baza eficienţei economice şi a indicelui general de prioritate, determinate în conformitate cu metodologia în vigoare.

      8. 4.8. În cazul intersecţiilor la nivel dintre drumuri şi căi ferate sau linii de tramvai, se va urmări ca acestea se facă, de regulă, respectându-se următoarele condiţii:

        • - intersecţia se facă sub un unghi cât mai aproape de 90°, dar nu mai mic de 45°;

        • - ambele căi de comunicaţie fie pe cât posibil în aliniament;

        • - în cazuri excepţionale, se poate admite amplasarea intersecţiei într-o zonă în care una dintre cele două căi de comunicaţie este în curbă, numai dacă declivitatea uneia şi înclinarea în profil transversal a celeilalte sunt în acelaşi sens, iar diferenţa dintre ele nu depăşeşte 5o;

        • - declivitatea liniei în zona intersecţiei nu trebuie depăşească cu mai mult de 5o înclinarea profilului trans- versal al drumului.

      9. 4.9. Tipul de echipare a intersecţiei dintre drumurile publice şi calea ferată, precum şi semnalizarea se stabilesc în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare.

    CAPITOLUL 5

    Dispoziţii finale

      1. 5.1. Prezentele norme tehnice se completează cu pre- vederile din reglementările în vigoare, aferente fiecărei cate- gorii de lucrări care intră în componenţa drumului public.

      2. 5.2. În cazul modernizării, consolidării sau reabilitării unor sectoare de drumuri existente, care au un sistem rutier definitiv fără defecte majore structurale: sunt în ramblee înalte sau deblee adânci, au lucrări grele de sprijinire şi consolidare, sunt în traversarea localităţilor cu numeroase accese şi prezintă elemente geometrice care nu se înca- drează în cele prevăzute de norme, iar amenajarea în con- diţiile normelor ar necesita lucrări de volume mari şi costisitoare, exproprieri şi/sau demolări sau ar elimina posi- bilităţile de acces la riverani, cu acordul administratorului drumului, acestea se pot corela cu viteza de proiectare în cadrul unui proces de proiectare excepţională, prin adopta- rea unor elemente la limita celor rezultate din calcule, fără însă a afecta siguranţa circulaţiei, prevăzându-se măsuri corespunzătoare.

      3. 5.3. Pe drumurile publice pe care se desfăşoară frec- vent circulaţia autobuzelor pe linii regulate de transport în comun se vor prevedea staţii de transport în comun.

        Amplasarea lor se va face la propunerea administraţiei publice locale, cu avizul administratorului drumului şi al poli- ţiei rutiere.

        Amplasarea staţiilor de transport în comun în acelaşi profil transversal al drumului este interzisă.

        Staţiile de transport în comun nu pot fi folosite ca locuri de staţionare sau parcare.

      4. 5.4. Proiectarea şi construirea drumurilor de utilitate privată se vor face pe baza caracteristicilor impuse de tipu- rile de vehicule ce vor circula pe aceste drumuri.

      5. 5.5. Drumurile de utilitate privată deschise circulaţiei publice vor trebui aibă elemente similare cel puţin cu drumurile publice de clasa tehnică V şi fie semnalizate corespunzător reglementărilor în vigoare pentru circulaţia publică.

    LĂŢIMILE PLATFORMELOR ŞI PĂRŢILOR CAROSABILE ALE DRUMURILOR ÎN ALINIAMENTE

    1. 1. CLASA TEHNICĂ I AUTOSTRĂZI

      1. 1.1. AUTOSTRĂZI ÎN REGIUNI DE ŞES ŞI DEAL

        ANEXA Nr. 1

        la normele tehnice

        image

      2. 1.2. AUTOSTRĂZI ÎN REGIUNI DE MUNTE

    2. 2. CLASA TEHNICĂ II

      p = platforma

      c = căi de circulaţie unidirecţionale

      bi = benzi de încadrare (ghidare) din acelaşi sistem rutier ca al căii de circulaţie

      bs= benzi de staţionare a = acostament

      m = zona mediană

      1. 2.1. DRUMURI EXPRES ŞI DRUMURI NAŢIONALE EUROPENE (E) CU PATRU BENZI DE CIRCULAŢIE

      2. 2.2. DRUMURI NAŢIONALE EUROPENE ŞI DRUMURI NAŢIONALE PRINCIPALE CU PATRU BENZI DE CIRCULAŢIE

    3. 3. CLASA TEHNICĂ III

      DRUMURI EXPRES, DRUMURI NAŢIONALE EUROPENE, DRUMURI NAŢIONALE PRINCIPALE, DRUMURI NAŢIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDEŢENE CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAŢIE

      1. 3.1. DRUMURI EXPRES ŞI DRUMURI NAŢIONALE EUROPENE (E)

        image

      2. 3.2. DRUMURI NAŢIONALE EUROPENE, DRUMURI NAŢIONALE PRINCIPALE, DRUMURI NAŢIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDEŢENE CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAŢIE

        NOTĂ:

        Pentru drumurile naţionale europene lăţimea minimă a platformei trebuie fie de mini- mum 10 m, iar benzile de încadrare aibă cel puţin 0,75 m lăţime. De asemenea, vor fi prevăzute platforme de staţionare, din loc în loc.

    4. 4. CLASA TEHNICĂ IV ŞI V

      1. 4.1. DRUMURI NAŢIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDEŢENE, DRUMURI COMUNALE CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAŢIE

    NOTĂ:

    La drumurile judeţene şi comunale se admite ca parapetele fie amplasate şi în cadrul lăţimii acostamentelor.

    image

    p = platforma drumului pc = parte carosabilă

    NOTĂ:

    Se admite ca parapetele, rigolele sau şanţurile fie amplasate şi în cadrul lăţimii acostamentelor.

    4.3. DRUMURI COMUNALE, DRUMURI VICINALE, CU O SINGURĂ BANDĂ DE CIRCULAŢIE

    4.2 DRUMURI COMUNALE, DRUMURI VICINALE CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAŢIE

    ANEXA Nr. 2

    la normele tehnice

    LĂŢIMEA PODURILOR, PASAJELOR ŞI A VIADUCTELOR

    PE DRUMURI CLASA TEHNICĂ I AUTOSTRĂZI

    image

    Pentru autostrăzi în regiuni de munte, lăţimea va fi de 11 m

    PE DRUMURI CLASA TEHNICĂ II

    PE DRUMURI CLASA TEHNICĂ III ŞI IV

    PE DRUMURI CLASA TEHNICĂ V, CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAŢIE

    PE DRUMURI CLASA TEHNICĂ V, CU O SINGURĂ BANDĂ DE CIRCULAŢIE

    pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice

    În conformitate cu prevederile art. 67 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, ministrul transporturilor emite următorul ordin:

    Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice, anexă la prezentul ordin. Art. 2. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

    Art. 3. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la

    1. 15 zile de la data publicării.

      Bucureşti, 27 ianuarie 1998.

      Nr. 46.

      Ministrul transporturilor,

      Traian Băsescu

      NORME TEHNICE

      privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice

      ANEXĂ

      CAPITOLUL 1

      Generalităţi

      1. 15.1. Prezentele norme au fost elaborate în conformitate cu principiile generale enunţate în Ordonanţa Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile şi în temeiul art. 67 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.

      2. 15.2. Normele stabilesc criteriile de clasificare tehnică a drumurilor, în funcţie de traficul actual şi de perspectivă. Clasele tehnice servesc pentru clasificarea reţelei de drumuri publice actuale în vederea planificării şi proiectării lucrărilor de modernizare şi îmbunătăţire a condiţiilor de

        circulaţie, precum şi pentru lucrările de construcţii noi.

      3. 15.3. Prevederile prezentelor norme tehnice nu se aplică:

        • - străzilor;

        • - drumurilor închise circulaţiei publice.

      4. 15.4. Clasificarea tehnică se face independent de înca- drarea în categoriile funcţionale şi administrative.

    CAPITOLUL 2

    Clasificarea tehnică a drumurilor

      1. 2.1. Clasificarea tehnică după intensitatea traficului se face în V clase, conform prescripţiilor din tabelul nr. 1.

        Clasificarea tehnică a reţelei actuale se face pe baza intensităţii traficului rezultat din datele ultimului recensământ de circulaţie.

        Pentru planificarea şi proiectarea lucrărilor de moderni- zare, îmbunătăţire a condiţiilor de circulaţie, precum şi pen- tru construcţiile noi de drumuri, clasificarea tehnică se face după intensitatea traficului de perspectivă. Perioada de per- spectivă recomandată este de 15 ani.

      2. 2.2. Traficul de perspectivă pentru clasificarea tehnică a drumului public se estimează pe baza datelor de trafic obţi- nute din recensămintele efectuate pe acel drum, comple- tate, după caz, cu anchete tip origine-destinaţie, la care se aplică coeficienţii de evoluţie a traficului în perspectivă, sta- biliţi pe baza datelor specifice de dezvoltare socio-econo- mică a ţării şi/sau a zonei traversate de drum.

        Clasa

        Denumirea

        image

        Caracteristicile traficului

        Intensitatea medie Intensitatea orară

        Tabelul nr. 1

        tehnică a

        intensităţii

        zilnică anuală de calcul Tipul

        drumului public

        traficului Exprimată în număr de vehicule

        drumului recomandat

        Etalon (Autoturisme)

        Efective (Fizice)

        Etalon (Autoturisme)

        Efective (Fizice)

        0

        1

        2

        3

        4

        5

        6

        I

        Foarte intens

        > 21.000

        > 16.000

        > 3.000

        > 2.200

        Autostrăzi

        II

        Intens

        11.001-21.000

        8.001-16.000

        1.401-3.000

        1.000-2.200

        Drumuri cu patru benzi de circulaţie

        III

        Mediu

        4.501-11.000

        3.501-8.000

        550-1.400

        400-1.000

        Drumuri cu două benzi de circulaţie

        IV

        Redus

        1.000-4.500

        750-3.500

        100-550

        75-400

        V

        Foarte redus

        < 1.000

        < 750

        < 100

        < 75

        Observaţii:

        • - Intensitatea orară de calcul este traficul orar care, în cursul unui an, este depăşit timp de 50 de ore.

        • - Limitele din tabel pentru vehiculele efective sunt sta- bilite în ipoteza unui trafic de perspectivă, având autoca- mioane până la 30%.

        • - Clasa tehnică este dată de intensitatea traficului în coloanele 2-5. În cazul în care rezultă clase tehnice dife- rite, încadrarea drumului se face pe baza unei analize aprofundate, ţinându-se seama de intensitatea orară de calcul în vehicule-etalon, în funcţie de toate elementele care determină capacitatea de circulaţie a drumurilor (coloana 4).

        • - La încadrarea drumurilor în clasele I şi II se vor avea în vedere, în afara aspectelor strict tehnice, şi aspec- tele privind protecţia mediului, conservarea patrimoniului, politica de dezvoltare generală a teritoriului, eliminarea dis- funcţionalităţilor existente pentru realizarea unei interconec- tări şi interoperabilităţi cu reţelele magistrale europene.

        • - Pentru drumurile care se încadrează în clasa tehnică V, având în vedere şi categoria lor funcţională în cadrul reţe- lei de drumuri, se poate prevedea o singură bandă de cir- culaţie, cu condiţia asigurării unor platforme de încrucişare la o distanţă care asigure vizibilitatea la întâlnirea cu vehiculele din sens opus, dar nu mai mare de 250-300 m.

      3. 2.3. Vehiculul-etalon de calcul al intensităţii traficului rutier este autoturismul.

        Echivalarea numărului de vehicule fizice în vehicule-eta- lon (autoturism) se face prin multiplicarea numărului vehi- culelor fizice de diferite categorii, recenzate cu coeficienţi de echivalare, în conformitate cu reglementările în vigoare.

      4. 2.4. Vitezele de proiectare pentru diferitele clase tehnice ale drumurilor publice vor fi cele prevăzute în tabelul nr. 2.

        Tabelul nr. 2

        Clasa Vitezele de proiectare, în km/h, în regiune de tehnică                                                             

        a drumului şes deal munte

        I

        120

        100

        80

        II

        100

        80

        60

        III

        80

        50

        40

        IV

        60

        40

        30

        V

        50

        40

        25

        Observaţii:

        • - În condiţii grele de desfăşurare a traseului şi/sau acolo unde condiţiile de mediu adiacente drumului o impun, în vederea neafectării resurselor istorice şi estetice şi pen- tru evitarea unor lucrări costisitoare, pe baza unui calcul tehnico-economic, vitezele de proiectare prevăzute în tabe- lul nr. 2 se pot reduce după cum urmează:

        • - la clasa tehnică I: la 100 km/h, în regiune de şes, şi la 80 km/h, în regiune de deal;

        • - la clasele tehnice II-IV: până la viteza clasei tehnice imediat inferioare;

        • - la clasa tehnică V: la 40 km/h, în regiune de şes, şi la 25 km/h, în regiune de deal.

      5. 2.5. Vitezele de proiectare se aplică atât construcţiilor noi, cât şi la modernizarea, consolidarea sau reabilitarea drumurilor.

    CAPITOLUL 3

    Dispoziţii finale

      1. 3.1. Încadrarea drumurilor în clase tehnice se face pen- tru drumurile existente de către unităţile care le adminis- trează, iar pentru drumurile noi, de către unităţile care le vor administra după darea lor în exploatare.

        Încadrarea drumurilor în clase tehnice va fi revizuită periodic, cu ocazia prelucrării datelor rezultate în urma recensămintelor circulaţiei, avându-se în vedere şi realiză- rile obţinute pe baza planificărilor anterioare, precum şi evoluţia importanţei şi a funcţiei drumurilor în ansamblul reţelei şi în strategia de dezvoltare a acesteia.

      2. 3.2. Încadrarea drumului în clase tehnice se va face pe sectoare cât mai lungi, cu caracteristici uniforme.

        Sectorul de încadrare nu trebuie fie mai scurt decât distanţa dintre două localităţi urbane sau dintre două inter- secţii cu drumuri de aceeaşi clasă sau de clasă tehnică superioară şi trebuie aibă minimum 20 km lungime.

        Intensitatea traficului ce serveşte la încadrare este cea care caracterizează cel puţin 60% din lungimea sectorului de încadrare.

      3. 3.3. Intrările în oraşe, precum şi alte sectoare scurte cu trafic intens sau foarte intens se încadrează în clasa teh- nică a drumului a cărui continuitate o asigură acestea.

    La aceste sectoare se va ţine seama de caracteristicile traficului de perspectivă, introducându-se numărul de benzi de circulaţie suplimentare necesare.

    pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale

    În conformitate cu prevederile art. 67 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, ministrul transporturilor emite următorul ordin:

    Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice privind amplasa- rea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomi- lor în localităţile urbane şi rurale, anexă la prezentul ordin. Art. 2. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

    Art. 3. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la

    1. 15 zile de la data publicării.

      Bucureşti, 27 ianuarie 1998.

      Nr. 47.

      Ministrul transporturilor,

      Traian Băsescu

      N O R M E T E H N I C E

      privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale

      ANEXĂ

      CAPITOLUL 1

      Generalităţi

      1. 15.1. Prezentele norme tehnice au fost elaborate în con- formitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regi- mul juridic al drumurilor. În prezentele norme prin drumuri se înţelege drumurile publice, precum şi drumurile de utili- tate privată deschise circulaţiei publice, menţionate la art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997. Regimul juridic al drumurilor reglementează în mod unitar administrarea dru- murilor publice şi private.

      2. 15.2. Conform art. 26 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997, documentaţiile privind proiectarea construcţiei şi modernizarea drumurilor se întocmesc cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi cu avizele prevăzute în normele metodologice.

      3. 15.3. Realizarea în zona drumului public a oricărei con- strucţii sau instalaţii, în orice scop, se face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind amplasarea şi autorizarea exe- cutării construcţiilor şi numai cu acordul prealabil al admi- nistratorului drumului.

      4. 15.4. Acceptul administratorului drumului comportă două faze:

        • - acordul prealabil, care se obţine la faza de proiec- tare;

        • - autorizaţia de amplasare şi acces la drum, care se obţine înainte de execuţie.

      5. 15.5. Aceste documente se emit pentru o anumită funcţie a obiectivului. Schimbarea funcţiei sau destinaţiei implică obţinerea acceptului administraţiei drumului pentru noua situaţie.

    CAPITOLUL 2

    Obiectul şi domeniul de aplicare

      1. 2.1. Prezentele norme tehnice se referă la condiţiile de amplasare a lucrărilor tehnico-edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în zona drumurilor, astfel cum au fost definite la pct. 1.1 din cap. 1.

        Pentru obiectivele existente, condiţiile tehnice din pre- zentele norme tehnice trebuie respectate cu ocazia efectu- ării lucrărilor de reparaţii, reabilitări sau modernizări ale acestora.

      2. 2.2. Lucrările care fac obiectul prezentelor norme teh- nice sunt:

        • - lucrări tehnico-edilitare - reţele de distribuţie sau colectare pentru apă, energie electrică, telefonie, gaze, ter- moficare şi canalizare pluvială;

        • - amplasarea stâlpilor pentru instalaţii - iluminat public, semnalizări luminoase rutiere, cabluri de energie electrică sau telecomunicaţii;

        • - amplasarea pomilor.

    CAPITOLUL 3

    Condiţii de amplasare a lucrărilor edilitare subterane în zona străzilor din localităţile urbane şi rurale

      1. 3.1. Reţelele şi instalaţiile tehnico-edilitare situate în ampriza drumurilor sunt:

        • - instalaţiile necesare funcţionării drumului: canalizarea pluvială şi drenajele, iluminatul public, semnalizările lumi- noase rutiere, reţeaua de stropit spaţii verzi, reţeaua ener- getică pentru transportul în comun, stâlpii pentru telecomunicaţii;

        • - instalaţiile edilitare necesare ansamblurilor de con- strucţii de locuinţe şi dotări social-culturale, posturi de transformare, cămine şi aerisiri, hidranţi, guri de scurgere.

      2. 3.2. Amplasarea în localităţi a reţelei edilitare subterane trebuie coordonată cu celelalte lucrări subterane şi de suprafaţă, existente sau de perspectivă.

      3. 3.3. Lucrările edilitare subterane se amplasează, de regulă, în afara părţii carosabile a drumului sau în galerii vizitabile. Amplasarea, construcţia, repararea şi întreţinerea acestor lucrări se fac cu aprobarea administratorului dru- mului şi cu respectarea legislaţiei în vigoare.

      4. 3.4. Amplasarea lucrărilor edilitare subterane se reali- zează conform legislaţiei în vigoare, în unul dintre urmă- toarele sisteme:

        • - izolat;

        • - combinat, respectiv mai multe instalaţii grupate; şi

        • - în comun, când instalaţiile subterane sunt într-o gale- rie circulabilă.

      5. 3.5. La amplasarea instalaţiilor în sistem izolat sau combi- nat se va avea în vedere următoarea ordine de preferinţă:

        • - sub zonele verzi;

        • - sub insulele de dirijare a circulaţiei;

        • - sub trotuare sau alei pentru ciclişti;

        • - numai în cazuri excepţionale, sub partea carosabilă sau sub liniile de tramvai, prevăzându-se măsuri speciale de protecţie conform normelor specifice.

      6. 3.6. În proiectele de sistematizare a localităţilor trebuie se indice încadrarea reţelelor edilitare subterane în pro- filul transversal al străzii.

        Amplasarea reţelelor edilitare subterane se face, de regulă, în afara părţii carosabile a străzilor. Dacă acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau eco- nomic, reţelele se pot amplasa şi în partea carosabilă, cu următoarea ordine de prioritate:

        • - canalizare ape pluviale;

        • - canalizare ape menajere;

        • - termoficare;

        • - alimentare cu apă;

        • - gaze naturale;

        • - telecomunicaţii;

        • - alte reţele.

      7. 3.7. Soluţia de amplasare a reţelelor în planul de situa- ţie coordonator din cadrul proiectelor trebuie justificată din punct de vedere tehnic şi economic, în funcţie de:

        • - caracteristicile terenului de fundare;

        • - siguranţa în exploatare;

        • - categoria străzii şi sistemul rutier existent sau proiec-

          tat;

        • - posibilitatea proiectării şi executării, în mod coordo- nat, a tuturor reţelelor subterane;

        • - etapizarea executării lucrărilor;

        • - posibilitatea de deviere sau de întrerupere a circula- ţiei.

      8. 3.8. Condiţiile specifice de amplasare, pe categorii de reţele, se stabilesc conform anexei nr. 1 şi prevederilor de mai jos:

        • - reţelele subterane electrice şi de telecomunicaţii, amplasate pe trasee paralele de lungime mare, se reco- mandă se pozeze separat, de o parte şi de alta a stră- zii;

        • - reţelele de tracţiune electrică se amplasează lângă fundaţiile stâlpilor susţinători respectivi;

        • - reţelele de telecomunicaţii se recomandă se pozeze în zona cuprinsă între frontul de aliniere a con- strucţiilor şi partea carosabilă a străzii;

        • - reţelele de gaze naturale se recomandă se pozeze pe zona necarosabilă a străzii, pe partea opusă canalelor de energie termică şi canalizaţiilor telefonice;

        • - distanţa minimă dintre conducte şi canale, precum şi dintre acestea şi construcţiile existente trebuie asigure stabilitatea construcţiilor, ţinându-se seama de adâncimea de fundare, precum şi de caracteristicile geotehnice ale terenului.

      9. 3.9. Traseul unei reţele subterane sau al unei benzi teh- nico-edilitare se recomandă se stabilească pe baza documentaţiilor tehnice, legal aprobate.

      10. 3.10. Dublarea reţelelor prin amplasarea de o parte şi de alta faţă de axa străzii se face în baza unui calcul teh- nico-economic.

      11. 3.11. Aducţiunile pentru alimentare cu apă care au trasee în localităţi, comune cu celelalte reţele edilitare sub- terane, se amplasează pe baza prezentele norme tehnice.

      12. 3.12. Traversarea aeriană a străzilor de către reţelele edilitare se face, de regulă, în locurile unde strada este în aliniament, intersecţia realizându-se la un unghi apropiat de 90°, dar nu mai mic de 60°.

      13. 3.13. La subtraversarea căilor ferate şi a drumurilor naţionale, judeţene şi comunale de către conductele de gaze şi lichide, amplasarea acestora trebuie se facă conform legislaţiei în vigoare.

      14. 3.14. Amplasarea instalaţiilor, distanţele de pozare şi dimensiunile constructive vor respecta prevederile documen- taţiilor tehnice.

      15. 3.15. Reţelele magistrale de distribuţie sau colectare pentru apă, energie electrică, telefonie, gaze, termoficare se vor amplasa în galerii circulabile, prevăzute cu puncte de branşare distribuite la distanţe optime, potrivit studiilor de sistematizare, asigurându-se lungimi minime ale branşa- mentelor [potrivit anexelor nr. 2 a) şi 2 b)].

      16. 3.16. Reţelele de energie electrică de înaltă tensiune şi canalizare se proiectează şi se realizează pe trasee inde- pendente, corespunzător normelor tehnice.

      17. 3.17. La proiectarea canalelor se vor lua măsuri pentru protejarea acestora faţă de agresivitatea apelor subterane, cât şi pentru protejarea straturilor rutiere şi a surselor de apă, a solului şi a complexului rutier.

      18. 3.18. Conductele reţelelor de distribuţie se montează, de regulă, îngropat, montajul aerian fiind admis la traversări de obstacole, precum şi în alte cazuri justificate tehnic şi eco- nomic.

      19. 3.19. Porţiunile aparente ale conductelor exterioare se montează, de preferinţă, aerian, pe pereţii exteriori ai clădi- rilor, pe estacade etc.

      20. 3.20. Traseele conductelor de distribuţie trebuie fie, pe cât posibil, rectilinii şi urmărească profilul stradal, folosindu-se zone mai puţin aglomerate cu alte instalaţii subterane conform legislaţiei în vigoare.

      21. 3.21. Traversările instalaţiilor subterane prin conducte pentru lichide se execută la adâncimea minimă de 1,50 m sub cota axului drumului şi la minimum 0,80 m sub cota fundului şanţului.

      22. 3.22. Traversările instalaţiilor subterane prin cabluri sau conducte de gaze se execută la adâncimea minimă de 1,20 m sub cota axului drumului şi la 0,50 m sub cota fun- dului şanţului.

      23. 3.23. Este interzisă montarea conductelor de distribuţie:

        • - sub linii de tramvai sau de cale ferată, în lungul acestora;

        • - în canale de orice fel, care comunică direct cu clădiri;

        • - sub orice fel de construcţii sau pe terenuri destinate construcţiilor.

      24. 3.24. La subtraversarea liniilor de tramvai şi de cale ferată, a canalelor sau a altor construcţii subterane care nu pot fi evitate, conductele de gaze se vor monta în tuburi de protecţie.

        La intersecţia cu reţele edilitare sau cu alte construcţii subterane, conductele de gaze se montează, de preferinţă, deasupra acestora.

      25. 3.25. La stabilirea traseului conductelor de distribuţie tre- buie respectate distanţele minime până la construcţii, insta- laţii sau obstacole învecinate, existente sau proiectate, stabilite prin legislaţia în vigoare.

      26. 3.26. Deţinătorii construcţiilor sau instalaţiilor acceptate în zona drumului sunt obligaţi execute, pe cheltuiala lor, demolarea, mutarea sau modificarea acestora, dacă aceste operaţiuni sunt impuse de modernizarea, modificarea, între- ţinerea sau exploatarea drumurilor publice.

      27. 3.27. Administratorul drumului este obligat să-i înştiinţeze pe deţinători în legătură cu lucrările prevăzute, după cum urmează:

        • - cu cel puţin 12 luni înainte de începerea lucrărilor a căror execuţie impune mutarea ori modificarea, pentru con- strucţii autorizate cu caracter definitiv;

        • - cu cel puţin 3 luni înainte de începerea lucrărilor la drum, în cazul construcţiilor cu caracter provizoriu.

    CAPITOLUL 4

    Condiţii de amplasare a stâlpilor pentru instalaţii în zona străzilor din localităţile urbane şi rurale

      1. 4.1. Amplasarea instalaţiilor în zona drumurilor trebuie respecte prevederile stabilite de regimul juridic al drumurilor.

      2. 4.2. Zonele de siguranţă sunt destinate pentru semnali- zare sau pentru alte scopuri legate de exploatarea drumuri- lor şi de siguranţa circulaţiei, precum şi pentru plantaţii rutiere executate potrivit legislaţiei în vigoare. Zonele de protecţie rutiere se stabilesc în funcţie de cerinţele de dez- voltare a drumurilor, în conformitate cu regimul juridic al drumurilor.

      3. 4.3. Traversările aeriene ale cablurilor trebuie asigure o înălţime de liberă trecere de minimum 6,0 m deasupra punctului cel mai înalt al platformei drumului. În cazul cablurilor electrice, înălţimea se majorează cu spaţiul de siguranţă împotriva electrocutării.

      4. 4.4. Instalarea stâlpilor de susţinere a cablurilor de ener- gie electrică sau de telecomunicaţii se face la o distanţă suficientă de drumul naţional, astfel încât, în situaţia lărgirii drumului cu câte o bandă pentru fiecare sens de circulaţie, stâlpii rămână în afara zonei de siguranţă, fără a fi necesară mutarea lor.

      5. 4.5. Se interzice traversarea cu linii electrice aeriene în zona portalurilor sau a consolelor pentru instalaţiile de sem- nalizare rutieră.

      6. 4.6. Dispunerea stâlpilor pentru susţinerea surselor de iluminat se va face cu respectarea normelor tehnice în vigoare.

      7. 4.7. Amplasarea pe străzi a stâlpilor pentru instalaţii se va face la minimum 1 m faţă de partea carosabilă, iar în cazul localităţilor rurale stâlpii vor fi amplasaţi dincolo de şanţ [anexele nr. 3 a) şi 3 b)].

      8. 4.8. Amplasarea şi instalarea indicatoarelor luminoase se vor face pe baza planurilor de organizare a circulaţiei, elaborate în cadrul studiilor de specialitate, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi cu acordul organelor de poliţie care răspund de siguranţa circulaţiei.

      9. 4.9. Sistemul de susţinere va fi constituit din stâlpi din beton armat sau metalici, special executaţi în acest scop sau de folosinţă comună. În cazul străzilor cu mai multe benzi de circulaţie, atunci când este necesară o semnali- zare specifică fiecărei benzi, susţinerea indicatoarelor res- pective se face printr-un sistem portal sau cu console.

      10. 4.10. Indicatorul luminos va fi repetitor sau pus în con- solă la o înălţime corespunzătoare perceperii lui în punc- tele unde traseul, datorită configuraţiei lui sau compoziţiei traficului, prezintă dificultăţi de vizibilitate a semnalizării rutiere.

      11. 4.11. Amplasarea semafoarelor la intersecţii se face ţinându-se seama de intensitatea, structura traficului şi de mărimea fluxurilor de circulaţie a vehiculelor.

        • - Semafoarele de bază se amplasează în intersecţii, de regulă, pe partea dreaptă a direcţiei de mers (anexa nr. 4). Stâlpul de susţinere poate fi special destinat pentru semafoare sau poate fi de folosinţă comună cu alte utilităţi,

          cum ar fi susţinerea de indicatoare de circulaţie.

          Înălţimea stâlpului de susţinere se alege în funcţie de numărul posibil al elementelor de semafor şi de indicatoarele care se pot instala pe el, astfel încât distanţa de la sol la extremitatea de jos a semaforului fie de minimum 2,20 m.

        • - Semafoarele repetitoare se amplasează în cazul intersecţiilor în care acced artere cu mai multe benzi de circulaţie pe sens, unde semnalele semaforului de bază pot fi mascate de vehiculele cu gabarit mare care circulă pe prima bandă, pentru conducătorii auto de pe celelalte benzi.

          În cazul semafoarelor repetitoare, montate pe partea stângă a direcţiei de mers, în insule de dirijare sau în spa- ţiul verde median, înălţimea de la sol la extremitatea de jos a semaforului poate fi de minimum 0,80 m (anexa nr. 4).

      12. 4.12. Deţinătorii construcţiilor sau ai instalaţiilor accep- tate sunt obligaţi execute, pe cheltuiala lor, demolarea, mutarea sau modificarea acestora, dacă aceste operaţiuni sunt impuse de modernizarea, modificarea, întreţinerea sau exploatarea drumurilor publice.

      13. 4.13. Administratorul drumului este obligat să-i înştiinţeze pe deţinători în legătură cu lucrările prevăzute, după cum urmează:

        • - cu cel puţin 12 luni înainte de începerea lucrărilor a căror execuţie impune mutarea ori modificarea, pentru con- strucţii autorizate cu caracter definitiv;

        • - cu cel puţin 3 luni înainte de începerea lucrărilor la drum, în cazul construcţiilor cu caracter provizoriu.

    CAPITOLUL 5

    Condiţii de amplasare a pomilor în zona străzilor din localităţile urbane şi rurale

      1. 5.1. Amplasarea pomilor în localităţile urbane şi rurale se va face cu acordul administratorului drumului public.

      2. 5.2. Plantaţiile în rânduri cu arbori se execută pe ambele părţi ale drumului, de regulă în zona de siguranţă, amplasate simetric şi paralel cu axa drumului. Alegerea speciilor şi asocierea lor în plantaţii trebuie corespundă condiţiilor de climă şi de sol.

      3. 5.3. Distanţele minime de plantare de-a lungul drumului între arborii aceluiaşi rând depind de clasa tehnică a dru- mului şi de forma de bază a coroanelor arborilor:

        • - categoria străzii I-IV - distanţa minimă de plantare pentru specii cu coroană piramidală este de 15 m, iar pen- tru cele cu coroană sferică, ovală sau tabulară - de

          20 m;

          - categoria străzii V - distanţa minimă de plantare pentru specii cu coroană piramidală este de 10 m, iar pen- tru cele cu coroană sferică, ovală sau tabulară - de

          15 m.

      4. 5.4. Se interzice plantarea pomilor în interiorul curbelor, indiferent de raza acestora.

      5. 5.5. Lăţimile fâşiilor verzi situate în profilul transversal al străzii, în funcţie de felul plantaţiei, vor fi:

        • - pentru plantaţii de pomi

          într-un şir minimum 1,00 m;

        • - pentru plantaţii de arbuşti minimum 0,75-1,00 m;

        • - pentru gazon şi flori minimum 0,75-1,00 m.

      6. 5.6. Plantarea arborilor se poate face şi în ochiuri pătrate, amplasate pe trotuar, cu dimensiunile 1,00 m x 1,00 m, sau circular, cu diametrul de 1,00 m, care se recomandă fie acoperite cu grătare metalice sau din beton prefabri- cat.

      7. 5.7. Se interzice plantarea de arbori şi arbuşti pe spaţi- ile necirculabile în care sunt amplasate reţele şi instalaţii edilitare subterane.

      8. 5.8. Distanţele minime de la marginea părţii carosabile până la trunchiurile de arbori şi arbuşti trebuie fie de minimum 1,00 m.

      9. 5.9. Plantaţiile de pe zonele verzi nu vor deranja ilumi- natul străzii, vizibilitatea în curbă şi la traversările pentru pietoni.

      10. 5.10. Plantaţiile cu garduri vii se execută la lucrări orna- mentale, precum şi la perdele de protecţie. Gardurile vii nu trebuie pericliteze siguranţa circulaţiei rutiere.

      11. 5.11. Curăţarea plantaţiilor în zona reţelelor electrice se face prin tăierea coroanelor arborilor, păstrându-se forma de bază respectivă.

    CAPITOLUL 6

    Dispoziţii finale

      1. 6.1. Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice.

      2. 6.2. Condiţiile din prezentele norme tehnice conţin pre- vederi minime obligatorii.

      3. 6.3. Referinţe:

    - Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.

    A M P L A S A R E A Î N L O C A L I T Ă Ţ I A R E Ţ E L E L O R E D I L I T A R E S U B T E R A N E , E X E C U T A T E Î N S Ă P Ă T U R Ă

    image

    G A L E R I E E D I L I T A R Ă - S E C Ţ I U N E - T I P

    ANEXA Nr. 1

    la norme

    ANEXA Nr. 2 a)

    la norme

    image

    image

    ANEXA Nr. 2 b)

    la norme

    G A L E R I E E D I L I T A R Ă - S E C Ţ I U N E - T I P

    P R O F I L U R I C A R A C T E R I S T I C E D E S T R Ă Z I

    1. A. Străzi de categoria I - magistrale cu minimum 6 benzi de circulaţie

      ANEXA Nr. 3 a)

      la norme

      image

      image

    2. B. Străzi de categoria a II-a - de legătură - cu 4 benzi de circulaţie

      ANEXA Nr. 3 b)

      la norme

      image

    3. C. Străzi de categoria a III-a - colectoare - cu 2 benzi de circulaţie

    image

    Străzi în localităţi rurale

    image

    ANEXA Nr. 4

    la norme

    A M P L A S A R E A I N S T A L A Ţ I I L O R D E S E M N A L I Z A R E L A I N T E R S E C Ţ I I F A Ţ Ă D E D R U M U L E X I S T E N T

    image

    pentru aprobarea Normelor privind amplasarea şi exploatarea balastierelor din zona drumurilor şi a podurilor

    În conformitate cu prevederile art. 67 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor; ministrul transporturilor emite următorul ordin:

    Art. 1. - Se aprobă Normele privind amplasarea şi exploatarea balastierelor din zona drumurilor şi a podurilor, anexă la prezentul ordin.

    Art. 2. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

    Art. 3. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la

    1. 15 zile de la data publicării lui.

      Ministrul transporturilor,

      Traian Băsescu

      Bucureşti, 27 ianuarie 1998.

      Nr. 48.

      N O R M E

      privind amplasarea şi exploatarea balastierelor din zona drumurilor şi a podurilor

      ANEXĂ

      CAPITOLUL 1

      Generalităţi

      1. 15.1. Prezentele norme au fost elaborate în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor şi cu Legea apelor nr. 107/1996.

      2. 15.2. În prezentele norme prin drumuri se înţelege dru- murile publice, precum şi drumurile de utilitate privată des- chise circulaţiei publice, menţionate la art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997. Regimul juridic al drumurilor regle- mentează în mod unitar administrarea drumurilor publice şi private.

      3. 15.3. Realizarea în zona drumului public a oricărei con- strucţii sau instalaţii, în orice scop, se face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind amplasarea şi autorizarea exe- cutării construcţiilor şi numai cu acordul prealabil al admi- nistratorului drumului.

      4. 15.4. Acceptul administratorului drumului comportă două faze:

        • acordul prealabil - care se obţine la faza de proiec- tare;

        • autorizaţia de amplasare şi acces la drum - care se obţine înainte de execuţie.

      5. 15.5. Aceste documente se emit pentru o anumită funcţie a obiectivului. Schimbarea funcţiei sau a destinaţiei implică obţinerea acceptului administraţiei drumului pentru noua situaţie.

    CAPITOLUL 2

    Obiectul şi domeniul de aplicare

      1. 2.1. Prezentele norme cuprind prevederi privind ampla- sarea balastierelor faţă de drumurile şi podurile existente, precum şi în situaţia unor drumuri şi poduri noi.

      2. 2.2. Prezentele norme se aplică drumurilor, aşa cum au fost definite la pct. 1.2 din cap. 1.

        Pentru balastierele existente, condiţiile tehnice din pre- zentele norme trebuie respectate cu ocazia lucrărilor din albie, de reparaţii, reabilitări sau modernizări ale balastiere- lor.

      3. 2.3. Amplasarea balastierelor în apropierea podurilor şi exploatarea agregatelor naturale din albia râurilor pot deter- mina degradarea drumurilor sau a podurilor.

      4. 2.4. Exploatarea agregatelor naturale conduce la modifi- cări ale talvegului care, în unele cazuri, pot determina sur- pări ale corpului drumurilor, tasări sau rotiri ale fundaţiilor la pile şi culee, conducând la întreruperi şi restricţii ale cir- culaţiei rutiere, cu costuri suplimentare pentru utilizatori şi efecte nefavorabile asupra vieţii sociale.

    CAPITOLUL 3

    Condiţii de amplasare a unei balastiere faţă de drumurile şi podurile existente

      1. 3.1. Determinarea distanţei dintre limita balastierei şi tra- seul drumului sau podul existent în amonte se face, de la caz la caz, în funcţie de debitul şi de viteza cursului de apă, de configuraţia şi secţiunea transversală a albiei, de natura şi caracteristicile fizico-mecanice şi granulometrice ale materialelor aluvionare din albie, astfel încât se evite efectele negative asupra drumurilor şi podurilor exis- tente.

      2. 3.2. Amplasarea unei balastiere noi este interzisă în zona podurilor la minimum 1 km în amonte şi la minimum

        1. 2 km în aval.

      3. 3.3. Exploatarea agregatelor naturale este permisă numai din rezerve omologate, cu respectarea condiţiilor de scurgere a apelor şi de asigurare a stabilităţii albiilor şi malurilor şi fără afectarea construcţiilor din zone ce au legătură directă sau indirectă cu regimul de curgere a ape- lor. În cazul în care exploatarea agregatelor naturale se face în albiile cursului de apă, pentru a servi lucrărilor de

        regularizare a albiei, stabilizării talvegului sau aducerii albiei la starea iniţială, nu mai este necesară omologarea rezer- velor.

      4. 3.4. Având în vedere efectele negative ce pot apărea asupra drumurilor şi podurilor existente, din cauza unei amplasări necorespunzătoare, pentru deschiderea unei balastiere noi se va obţine şi acordul Ministerului Transporturilor.

    CAPITOLUL 4

    Condiţii de exploatare a balastierelor şi măsuri generale pentru reducerea efectelor negative asupra drumurilor şi podurilor existente

      1. 4.1. Exploatarea balastierelor existente se va face astfel încât nu afecteze buna desfăşurare a fluenţei traficului şi siguranţa circulaţiei pe drumurile şi podurile existente.

      2. 4.2. Exploatarea neraţională, nerespectarea distanţei minime dintre incinta balastierei şi traseul drumului pot con- duce la fenomene de degradare sau la surpări ale corpului drumului, punând în pericol siguranţa circulaţiei. Pentru evi- tarea efectelor negative asupra traficului ce se desfăşoară pe drumul din vecinătatea balastierei sunt necesare măsuri atât pentru protecţia tuturor categoriilor de vehicule de pe drum, cât şi pentru protecţia versanţilor şi a malurilor cursurilor de apă.

      3. 4.3. Se vor adopta soluţii moderne, eficiente şi estetice în cazul unor balastiere situate în apropierea unor zone locuite sau în apropierea unor drumuri cu circulaţie intensă. Astfel se pot prevedea panouri din elemente prefabricate, care delimitează incinta balastierei pe laturile din vecinăta- tea zonelor mai sus amintite, având la exterior un aspect estetic plăcut, cu posibilităţi de îmbrăcare în vegetaţie, dimensiunile acestor panouri protejând atât vizual, cât şi din punct de vedere al poluării cu praf a zonei.

      4. 4.4. În cazul în care, datorită fenomenului de afuiere, se constată coborârea talvegului, administratorul balastierei va fi obligat oprească exploatarea balastierei şi asigure măsuri pentru stabilizarea taluzului sau a podului, pe chel- tuiala sa.

      5. 4.5. Pentru reducerea efectelor negative cauzate de fenomenul de afuiere care apare datorită exploatării neco- respunzătoare a balastierei sunt necesare lucrări de apă- rare care vor avea la bază studii şi proiecte legal aprobate.

        Se vor avea în vedere următoarele:

        • Pentru diminuarea fenomenului de afuiere, la pilele podului din amonte se prevăd praguri de fund. Acestea se proiectează pe toată lăţimea albiei, de la un mal la altul, având coronamentul mai ridicat către maluri decât spre firul apei, pentru a permite scurgerea apelor la niveluri mici. Coronamentul pragurilor de fund se va proiecta, în general, la nivelul fundului albiei proiectate.

        • Pentru a obţine rezultatele cele mai favorabile, ampla- sarea pragurilor de fund în curbe se va face astfel: primul, la începutul curbei, ultimul, la sfârşitul curbei, iar celelalte praguri de fund se aşază la distanţa de 1,5 x lăţimea albiei la fund.

        • Pentru a rezista acţiunii apelor, pragurile de fund se vor proiecta cu o încastrare în mal de 3-5 m, iar contra afuierii în aval se vor prevedea saltele de fascine pe o lun- gime de 3,2 h + 2 e, unde:

          h - afuierea locală considerată sub linia fundului apei, calculată ca diferenţă între adâncimea maximă probabilă după afuiere şi adâncimea normală în regim natural în secţiunea amonte;

          e - grosimea saltelei de fascine în funcţie de adân- cimea şi de viteza apei la debitul de calcul.

        • În cazul afuierilor puternice se vor asigura cu pal- planşe sau cu piloţi. Pentru prevenirea producerii afuierilor în jurul pilelor şi culeelor podurilor noi proiectate se folo- sesc, de regulă, praguri de fund din gabioane.

        • Lucrările de apărare au, în general, un caracter local, limitat la zonele din apropierea traseului căilor de comuni- caţie cu cursul de apă. Ele trebuie însă tratate astfel încât se încadreze într-un plan general de amenajare privind întregul curs de apă. Lucrările vor fi prevăzute cu încastrări corespunzătoare în malurile stabile ale cursului de apă.

        • Lucrările de apărare a malurilor, îndeosebi în cazul albiilor înguste, au, totodată, şi rol de susţinere şi consoli- dare.

        • Gabioanele, ca elemente din plasă de sârmă, umplute cu piatră brută, se aplică la apărarea malurilor, în special la cursurile de apă unde bolovanii se pot extrage chiar din albie şi acolo unde fundul albiei este mobil şi, în general, peste tot unde se impune o lucrare cu caracter mai stabil, unde vitezele depăşesc 5 m/s şi unde, din cauza situaţiei şi caracterului cursului de apă, nu se pot executa lucrări din fascine, iar cele din zidărie pe fundaţii adânci ar fi prea costisitoare.

        • Gabioanele se pot folosi parţial şi la fundaţia unei lucrări expuse afuierii pentru preluarea eventualelor eroziuni şi tasări.

        • Lucrările de regularizare sau de apărare, care se pre- văd în jurul podurilor, nu trebuie înrăutăţească condiţiile de scurgere a apelor pe sub pod şi nici sporească vite- zele curentului până la valori ce ar putea produce afuierea infrastructurii podului.

        • Tot pentru apărarea malurilor se pot adopta diguri lon- gitudinale. Acestea, ca şi cele pentru dirijare din jurul podu- rilor, se vor racorda cu aripile sau cu sferturile de con ale podurilor, când culeele acestora au fundaţii de adâncime (piloţi, chesoane sau coloane).

        • Pentru a nu se produce erodarea digului la deversa- rea lui de către apele de viitură, taluzul dinspre mal va fi prevăzut cu o pantă mică.

    CAPITOLUL 5

    Dispoziţii finale

      1. 5.1. Condiţiile din prezentele norme conţin prevederi minime obligatorii.

      2. 5.2. Prevederile din prezentele norme se referă la func- ţionarea exploatărilor de balast şi la măsuri generale pentru reducerea efectelor negative asupra drumurilor şi podurilor existente.

      3. 5.3. Pentru drumurile şi podurile noi, în calitate de obiective de utilitate publică, balastierele existente se vor reamplasa în interval de un an, pe cheltuiala proprietarului, pentru a nu periclita stabilitatea drumului şi a podului sau a nu produce modificări ale regimului apei din zonă.

    pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile urbane

    În conformitate cu prevederile art. 67 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, ministrul transporturilor emite următorul ordin:

    Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice privind proiecta- rea şi realizarea străzilor în localităţile urbane, anexă la prezentul ordin.

    Art. 2. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

    Art. 3. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I şi va intra în vigoare la

    1. 15 zile de la data publicării.

      Bucureşti, 27 ianuarie 1998.

      Nr. 49.

      Ministrul transporturilor,

      Traian Băsescu

      N O R M E T E H N I C E

      ANEXĂ

      privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile urbane

      CAPITOLUL 1

      Generalităţi

      1. 15.1. Prezentele norme tehnice se aplică tuturor drumuri- lor publice din interiorul localităţilor urbane, fiind elaborate în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 pri- vind regimul juridic al drumurilor.

      2. 15.2. Prin străzi, în înţelesul prezentelor norme tehnice, se înţelege drumurile publice din interiorul localităţilor, indi- ferent de denumire: stradă, cale, chei, splai, şosea, alee, fundătură, uliţă etc.

      3. 15.3. Străzile din localităţile urbane se clasifică în raport de intensitatea traficului şi de funcţiile pe care le îndepli- nesc, astfel:

        • - străzi de categoria I - magistrale;

          - străzi de categoria a II-a - de legătură;

        • - străzi de categoria a III-a - colectoare;

        • - străzi de categoria a IV-a - de folosinţă locală.

      4. 15.4. Funcţiile, dimensiunile şi modul de realizare a fie- cărei categorii de străzi sunt cele prevăzute în prezentele norme tehnice.

      5. 15.5. Încadrarea în categorii a străzilor din localităţile urbane se face de către consiliile judeţene sau locale, pe baza studiilor de dezvoltare şi organizare a traficului, potri- vit prezentelor norme tehnice.

      6. 15.6. Drumurile naţionale, judeţene şi comunale îşi păs- trează categoria funcţională din care fac parte, fiind consi- derate fără întrerupere în traversarea localităţilor, servind şi ca străzi. Modificarea traseelor acestora în traversarea localităţilor, precum şi lucrările de realizare, modernizare şi reparare a acestora se fac în conformitate cu legislaţia în vigoare.

      7. 15.7. Sectoarele de drumuri naţionale, judeţene şi comu- nale, incluzând lucrări de artă şi amenajările aferente, situ- ate în intravilanul reşedinţelor de judeţ sau al municipiilor, sunt în administrarea consiliilor locale.

    CAPITOLUL 2

    Domenii de aplicare

      1. 2.1. Pentru străzile existente, condiţiile tehnice din pre- zentele norme trebuie respectate la repararea, reabilitarea sau modernizarea lor.

    CAPITOLUL 3

    Prescripţii generale

      1. 3.1. Străzile din localităţile urbane au următoarele funcţii şi caracteristici:

        - străzile de categoria I - magistrale - asigură prelu- area fluxurilor majore ale oraşului pe direcţia drumului naţional ce traversează oraşul sau pe direcţia principală de legătură cu acest drum, având minimum 6 benzi de circu- laţie, inclusiv liniile de tramvai;

        • - străzile de categoria a II-a - de legătură - asigură circulaţia majoră între zonele funcţionale şi de locuit, având

          1. 4 benzi de circulaţie, inclusiv liniile de tramvai;

            - străzile de categoria a III-a - colectoare - preiau fluxurile de trafic din zonele funcţionale şi le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale, având 2 benzi de circulaţie;

            - străzile de categoria a IV-a - de folosinţă locală - asigură accesul la locuinţe şi servicii curente sau ocazio- nale din zonele cu trafic foarte redus.

      2. 3.2. Zona străzilor din localităţile urbane include partea carosabilă, acostamentele, şanţurile, rigolele, trotuarele, spaţiile verzi, suprafeţele adiacente pentru parcaje, supra- feţele de teren necesare amplasării anexelor acestora. Pe sectoarele de străzi fără canalizare, scurgerea apelor tre- buie asigurată prin şanţuri amenajate, cu dirijarea în afara zonelor de siguranţă a străzilor.

      3. 3.3. Zonele de siguranţă şi de protecţie a intravilanului localităţilor urbane se stabilesc prin studii de trafic şi prin documentaţiile de urbanism şi de amenajare a teritoriului.

      4. 3.4. Condiţiile tehnice de proiectare a străzilor din loca- lităţile urbane, precum şi capacităţile maxime de circulaţie sunt prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.

      5. 3.5. Proiectarea, sistematizarea şi realizarea străzilor din localităţile urbane se fac în corelare cu planul urbanistic general al localităţii, pe baza studiului de dezvoltare şi organizare a traficului, întocmit pentru o perioadă de per- spectivă de minimum 15 ani, cu respectarea normelor teh- nice în vigoare.

      6. 3.6. Prin sistematizarea reţelei stradale se va asigura ca drumurile naţionale traverseze localitatea prin una sau cel puţin două străzi principale de circulaţie, în conformi- tate cu legislaţia în vigoare.

      7. 3.7. La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra stră- zilor din localităţile urbane se va ţine seama de categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa

        circulaţiei, de factorii economici, sociali şi de apărare, de conservarea şi protecţia mediului înconjurător, conform stu- diilor de impact, de planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, de anchetele de trafic origine-destinaţie, pre- cum şi de normele tehnice în vigoare, pentru adaptarea acestora la cerinţele persoanelor cu handicap şi ale celor de vârsta a treia, precum şi pentru amenajarea pistelor pentru biciclişti.

      8. 3.8. Desfiinţarea, lărgirea sau crearea de străzi noi în cadrul unor cvartaluri existente se pot face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Regiei Autonome „Administraţia Naţională a Drumurilor din România", în cazul drumurilor naţionale, prin hotărâre a consiliilor locale, în cazul străzilor, şi la propunerea consiliilor judeţene, în cazul drumurilor judeţene.

      9. 3.9. Documentaţiile tehnice privind proiectarea construc- ţiei, modernizarea şi reabilitarea străzilor din localităţile urbane se avizează de către administratorul acestora.

      10. 3.10. Îmbunătăţirea elementelor geometrice ale străzii se poate efectua, potrivit dispoziţiilor legale, prin corectări sau retrageri de garduri, fără demolări de clădiri, asigurându-se lăţimea minimă de trotuar.

      11. 3.11. Amplasarea unor obiective economice sau de altă natură, care implică modificări ale traseului, ale elementelor geometrice sau ale structurii de rezistenţă a unei străzi, se face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind autorizarea executării construcţiei, cheltuielile aferente fiind în sarcina celui care a solicitat modificările.

      12. 3.12. În zonele protejate ale localităţilor se va urmări descurajarea sau interzicerea circulaţiei de tranzit, în condi- ţiile legii, prin asigurarea unor trasee de deviere corespun- zătoare, cu acordul administratorului drumului şi al poliţiei rutiere.

      13. 3.13. În cadrul proiectelor de sistematizare a localităţilor urbane se va avea în vedere posibilitatea realizării unor monumente noi, precum şi punerea în valoare a monu- mentelor existente, lucrările destinate acestor scopuri efec- tuându-se cu avizul Ministerului Culturii. Se interzice realizarea de pieţe noi sau spaţii verzi în jurul obiectivelor social-culturale, prin demolarea unor construcţii existente.

      14. 3.14. Pentru drumurile de tranzit care ocolesc localităţile urbane, accesul spre aceste drumuri se realizează prin intersecţii amenajate corespunzător intensităţii traficului.

      15. 3.15. Pentru întocmirea studiilor de dezvoltare şi organi- zare a circulaţiei, consiliile locale împreună cu poliţia rutieră asigură recensământul periodic al traficului, potrivit normelor tehnice stabilite în acest scop.

      16. 3.16. Vitezele de circulaţie luate în considerare la proiec- tare, intensitatea şi natura traficului, precum şi organizarea circulaţiei, dispunerea şi amenajarea intersecţiilor se stabi- lesc cu respectarea prevederilor normelor în vigoare.

      17. 3.17. Dimensionarea numărului de benzi carosabile se face în funcţie de intensitatea şi caracteristicile traficului, cu respectarea capacităţilor maxime de circulaţie pe străzi, prevăzute în anexa nr. 2.

      18. 3.18. Adoptarea elementelor geometrice ale străzilor din localităţile urbane se face cu respectarea prevederilor normelor în vigoare şi sunt redate în anexa nr. 3.

      19. 3.19. Alinierea construcţiilor în lungul străzilor din cate- goriile I-III se face cu respectarea distanţelor maxime între fronturile acestora, prevăzute în anexa nr. 4.

      20. 3.20. Dimensionarea structurii rutiere se face în funcţie de intensitatea şi de compoziţia traficului de perspectivă, de caracteristicile fizico-mecanice şi de deformabilitate ale materialelor, conform reglementărilor în vigoare.

        Alegerea tipului de structură rutieră se va face pe baza unor calcule tehnico-economice şi de rentabilitate, ţinând seama şi de lucrările de întreţinere necesare fiecărui tip de îmbrăcăminte rutieră în exploatare.

        Perioada de perspectivă pentru dimensionarea structurii rutiere va fi de minimum 15 ani.

      21. 3.21. Pe sectoarele de drum unde sunt semnalate degradări datorate fenomenului de îngheţ-dezgheţ se vor lua măsuri pentru sporirea rezistenţei structurii rutiere la acest fenomen.

      22. 3.22. Intersecţiile se realizează denivelat sau la acelaşi nivel, în funcţie de categoria străzii şi de traficul rutier, cu respectarea legislaţiei în vigoare. Cheltuielile privind aceste lucrări sunt în sarcina celor care au în administrare sau în proprietate strada pe care se desfăşoară traficul ce impune amenajarea sau modificarea intersecţiei.

      23. 3.23. La proiectarea intersecţiilor în mediul urban se va ţine seama de fluxurile circulaţiei, de relaţiile dintre curenţii de trafic, de modul de dirijare a traficului, de condiţiile de vizibilitate şi de siguranţă a circulaţiei, cu respectarea normelor în vigoare.

      24. 3.24. Pentru circulaţia pietonilor în localităţile urbane se vor amenaja trotuare, cu o lăţime cuprinsă între 1,00 m şi 4,00 m, în funcţie de intensitatea circulaţiei pietonale şi de locul unde sunt amplasate, conform anexei nr. 5. Dacă este cazul, se pot amenaja piste pentru biciclişti, în confor- mitate cu prevederile normelor în vigoare, avându-se în vedere studiile efectuate de administraţiile locale şi planurile de urbanism local.

      25. 3.25. La traversarea străzilor din categoriile I şi II pot fi prevăzute refugii sau pasaje pietonale denivelate.

      26. 3.26. Realizarea şi amplasarea în zona străzilor a orică- rei construcţii sau instalaţii, în orice scop, se fac cu res- pectarea legislaţiei în vigoare.

      27. 3.27. Deţinătorii construcţiilor sau instalaţiilor acceptate sunt obligaţi execute, pe cheltuiala lor, demolarea, muta- rea sau modificarea acestora, avându-se în vedere corela- rea cu cota părţii carosabile a străzii, dacă aceste operaţiuni sunt impuse de modernizarea, modificarea, între- ţinerea sau exploatarea străzii.

      28. 3.28. Consiliile locale sunt obligate să-i înştiinţeze pe deţinători în legătură cu lucrările prevăzute, după cum urmează:

        • - cu cel puţin 12 luni înainte de începerea lucrărilor a căror execuţie impune mutarea sau modificarea, pentru construcţiile autorizate cu caracter definitiv;

        • - cu cel puţin 3 luni înainte de începerea lucrărilor, în cazul construcţiilor acceptate cu caracter provizoriu.

      29. 3.29. Deţinătorii de construcţii amplasate în zona străzi- lor sunt obligaţi execute revizia periodică şi repararea acestora pentru a se asigura estetica, protejarea străzii şi siguranţa circulaţiei.

      30. 3.30. Liniile noi de tramvai se amplasează pe baza unor studii tehnice. În cazul amplasării acestora pe partea carosabilă a străzii, la nivelul ei se vor amenaja obligatoriu staţii de tramvai cu refugii pentru pietoni, profilul caracteris- tic al străzii modificându-se în conformitate cu normele în vigoare.

      31. 3.31. Autorităţile administraţiei publice locale împreună cu poliţia rutieră au obligaţia de a reglementa parcarea şi staţionarea pe străzi a vehiculelor.

      32. 3.32. Parcarea autovehiculelor se admite, de regulă, în zone special amenajate, în afara benzilor de circulaţie şi a trotuarelor, amplasate de comun acord cu poliţia rutieră.

    CAPITOLUL 4

    Dispoziţii finale

      1. 4.1. Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice.

      2. 4.2. Condiţiile din prezentele norme tehnice conţin pre- vederi minime obligatorii.

      3. 4.3. Referinţe: Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.

        ANEXA Nr. 1 

        la norme

        Intensitatea Partea Distanţa mi Viteza traficului în carosabilă (m) normală dintre

        crt. străzii (km/oră) (vehicul-etalon) Nr. de Lăţimea Lăţimea Relaţii

        dreapta

        nimă intersecţii

        ivel (m) Organizarea circulaţiei

        Relaţii şi a intersecţiilor numai

        dreapta

        1. Stradă de

        60

        Foarte intensă

        6

        3,50

        21

        800

        200

        a) liniile de tramvai se

        categoria I

        - peste 600 şi

        amplasează în limita

        - magistrală

        intensă -

        părţii carosabile a

        360-600

        străzii, încadrate în

        numărul benzilor

        b) intersecţiile foarte soli-

        citate se amenajează

        Condiţii tehnice de proiectare a străzilor din localităţile urbane

        image

        Nr. Categoria de proiectare autoturisme

        (oră şi bandă)

        image

        benzi banzii (m) carosabilă (m)

        la acelaşi n stânga-

        denivelat

        1. c) intersecţiile la nivel cu circulaţia dirijată cu semafoare

        2. d) staţionările pe benzile de circulaţie curentă sunt interzise

    2. Stradă de

    50-60

    Intensă -

    4

    3,50

    14

    500

    100-

    a) liniile de tramvai se

    categoria

    360-600

    150

    amplasează în limita

    a II-a - de

    părţii carosabile a stră-

    legătură

    zii, încadrate în numă-

    rul benzilor

    1. b) intersecţiile la nivel au circulaţia dirijată de semafoare

    2. c) staţionările pe benzile de circulaţie curentă sunt interzise

    3. d) în condiţii deosebite de desfăşurare a tra- seului străzii (teren accidentat, zone locu- ite) se poate reduce viteza de proiectare pe sector până la

    35 km/oră

    1. 3. Stradă de 40-50 Medie - 2 3-3,50 6-7 200 50 în condiţii deosebite categoria 160-360 de desfăşurare a tra-

      a III-a - seului străzii (teren

      colectoare accidentat, zone locu-

      ite) se poate reduce viteza de proiectare pe sector până la

      25 km/oră

    2. 4. Stradă de 25 Redusă - 1 3-3,50 3-3,50 Sub a) străzile pot fi prevă- categoria 30-160 şi 100 zute cu platforme de a IV-a - de foarte redusă încrucişare şi bucle de

      folosinţă locală - sub 30 întoarcere şi au, de regulă, trotuar de 1,00 m

      b) se va interzice traficul mijloacelor de trans- port în comun pe această categorie de străzi

      image

      C A P A C I T Ă Ţ I L E M A X I M E D E C I R C U L A Ţ I E A L E S T R Ă Z I L O R S I T U A T E Î N P A L I E R Ş I A L I N I A M E N T

      ANEXA Nr. 2 

      la norme 

      (autoturisme-vehicule-etalon/oră)

      image

      Nr. benzilor Distanţa dintre Viteza de proiectare (km/oră)

      image

      de circulaţie intersecţii (m) 60 50-60 40-50 25

      image

      1. A. Circulaţia în regim normal şi flux continuu (undă verde, intersecţii denivelate)

        6

        benzi

        -

        5.000

        -

        - -

        4

        benzi

        -

        3.500

        3.800

        - -

      2. B. Circulaţia în regim normal şi flux discontinuu (cu treceri alternative în intersecţii)

        6 benzi 800

        2.800

        -

        -

        -

        4 benzi 800

        2.000

        2.200

        -

        -

        500

        1.500

        1.800

        -

        -

        2 benzi 500

        -

        1.000

        1.200

        -

        300

        -

        700

        900

        -

        200

        -

        600

        800

        -

        1 bandă 100

        -

        -

        -

        350

        ANEXA Nr. 3 a)

        la norme

        P R O F I L U R I C A R A C T E R I S T I C E D E S T R Ă Z I

        1. A. Străzi de categoria I - magistrale - cu minimum 6 benzi de circulaţie

          image

          ANEXA Nr. 3 b)

          la norme

        2. B. Străzi de categoria a II-a - de legătură - cu 4 benzi de circulaţie

          image

          ANEXA Nr. 3 c)

          la norme

        3. C. Străzi de categoria a III-a - colectoare - cu 2 benzi de circulaţie

          image

        4. D. Străzi de categoria a IV-a - de deservire locală - cu o singură bandă de circulaţie

      ANEXA Nr. 4 

      la norme 

      DISTANŢELE DINTRE FRONTURILE CONSTRUCŢIILOR SITUATE PE PĂRŢILE LATERALE ALE STRĂZII

      Nr. benzilor

      Condiţiile

      Distanţele dintre

      de circulaţie curentă

      de amenajare

      fronturile construcţiilor (m)

      (ambele sensuri)

      a străzilor

      (vezi nota)

      image

      Notă: Distanţele dintre fronturile construcţiilor se reduc, în cazul în care sunt prevăzute trotuare cu lăţimi mai mici decât cele stabilite în mod curent, şi se majorează atunci când se prevăd zone verzi mediane, refugii pentru pietoni, amenajări pentru intersecţii şi pentru asigurarea vizibilităţii, precum şi în cazul terenului accidentat, în vederea reducerii volumelor de terasamente, al zidurilor de sprijin şi al soclurilor clădirilor.

      Distanţa dintre fronturile clădirilor de locuit, altele decât cele amplasate pe străzile de categoria I şi a II-a, va fi de 28 m, pentru clădirile cu 11 niveluri (P + 10), şi de 13 m, pentru cele cu 5 niveluri (P + 4), respectiv 16 m, pentru străzile cu două benzi de circulaţie şi trotuare de 3 m.

      image

      ANEXA Nr. 5

      la norme

      P R O F I L U R I C A R A C T E R I S T I C E D E S T R Ă Z I

      image

      Capacităţi de circulaţie (pietoni/oră)

      image

      Lăţimea trotuarului (m) Trotuar lângă locuinţe Trotuar lângă magazine Alee în zona de parc

      1,00

      800

      700

      600

      1,50

      1.600

      1.400

      1.200

      2,25

      2.400

      2.100

      1.800

      3,00

      3.200

      2.800

      2.400

      4,00

      4.000

      3.500

      3.000

      MINISTERUL TRANSPORTURILOR

      O R D I N

      pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale

      În conformitate cu prevederile art. 67 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, ministrul transporturilor emite următorul ordin:

      Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice privind proiecta- rea şi realizarea străzilor în localităţile rurale, anexă la pre- zentul ordin.

      Art. 2. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

      Art. 3. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării.

      Bucureşti, 27 ianuarie 1998.

      Nr. 50.

      Ministrul transporturilor,

      Traian Băsescu

      ANEXĂ

      NORME TEHNICE

      privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale

      CAPITOLUL 1

      Generalităţi

        1. 1.1. Prezentele norme tehnice se aplică tuturor drumuri- lor publice din interiorul localităţilor rurale, fiind elaborate în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.

        2. 1.2. Prin străzi, în sensul prezentelor norme tehnice, se înţelege drumurile publice din interiorul localităţilor, indife- rent de denumire: stradă, cale, chei, splai, şosea, alee, fundătură, uliţă etc.

        3. 1.3. Străzile din localităţile rurale se clasifică în raport cu intensitatea traficului şi cu funcţiile pe care le îndeplinesc, astfel:

          • - străzi principale;

          • - străzi secundare.

        4. 1.4. Funcţiile, dimensiunile şi modul de realizare a fie- cărei categorii de străzi sunt cele prevăzute în prezentele norme tehnice.

        5. 1.5. Încadrarea în categorii a străzilor din localităţile rurale se face de către consiliile locale, pe baza studiilor de dezvoltare şi organizare a traficului, potrivit prezentelor norme tehnice.

        6. 1.6. Drumurile naţionale, judeţene şi comunale îşi păs- trează categoria funcţională din care fac parte, fiind consi- derate fără întrerupere în traversarea localităţilor, servind şi ca străzi. Modificarea traseelor acestora în traversarea localităţilor, precum şi lucrările de realizare, modernizare şi reparare a acestora se fac în conformitate cu legislaţia în vigoare.

      CAPITOLUL 2

      Domeniul de aplicare

        1. 2.1. Pentru străzile existente, condiţiile tehnice din pre- zentele norme tehnice trebuie respectate la repararea, re- abilitarea sau modernizarea acestora.

      CAPITOLUL 3

      Prescripţii generale

        1. 3.1. Străzile din localităţile rurale au următoarele funcţii şi caracteristici:

          • - străzi principale - cu două benzi de circulaţie pen- tru trafic în dublu sens;

          • - străzi secundare - cu o singură bandă de circulaţie pentru trafic de intensitate redusă.

        2. 3.2. Zona străzilor din localităţile rurale include partea carosabilă, acostamentele, şanţurile, rigolele, trotuarele, spaţiile verzi, suprafeţele adiacente pentru parcaje, supra- feţele de teren necesare amplasării anexelor acestora. Pe sectoarele de străzi fără canalizare, scurgerea apelor tre- buie asigurată prin şanţuri amenajate, cu dirijarea în afara zonelor de siguranţă a drumurilor.

        3. 3.3. Zonele de siguranţă şi de protecţie a intravilanului localităţilor rurale se stabilesc prin studii de trafic şi prin documentaţiile de urbanism şi de amenajare a teritoriului.

        4. 3.4. La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra stră- zilor din localităţile rurale se va ţine seama de categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa cir-

          culaţiei, de factorii economici, sociali şi de apărare, de con- servarea şi protecţia mediului înconjurător, conform studiilor de impact, de planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, de anchetele de trafic origine-destinaţie, pre- cum şi de normele tehnice în vigoare pentru adaptarea acestora la cerinţele persoanelor cu handicap şi ale celor de vârsta a treia, precum şi pentru amenajarea pistelor pentru biciclişti.

        5. 3.5. Documentaţiile tehnice privind proiectarea construc- ţiei, modernizării şi reabilitării străzilor din localităţile rurale se avizează de către administratorul acestora.

        6. 3.6. Îmbunătăţirea elementelor geometrice ale străzii se poate efectua, potrivit dispoziţiilor legale, prin corectări sau retrageri de garduri, fără demolări de clădiri, asigurându-se lăţimea minimă pentru trotuar.

        7. 3.7. Dimensionarea structurii rutiere se face în funcţie de intensitatea şi de compoziţia traficului de perspectivă, de caracteristicile fizico-mecanice şi de deformabilitate ale materialelor, conform reglementărilor în vigoare.

          Alegerea tipului de structură rutieră se va face pe baza unor calcule tehnico-economice şi de rentabilitate, ţinând seama şi de lucrările de întreţinere necesare fiecărui tip de îmbrăcăminte rutieră în exploatare.

          Pe sectoarele de drum unde sunt semnalate dagradări datorate fenomenului de îngheţ-dezgheţ se vor lua măsuri pentru sporirea rezistenţei structurii rutiere la acest fenomen.

        8. 3.8. Amplasarea unor obiective economice sau de altă natură, care implică modificări ale traseului, ale elementelor geometrice sau ale structurii de rezistenţă a unei străzi, se face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind autorizarea executării construcţiei, cheltuielile aferente fiind în sarcina celui care a solicitat modificările.

        9. 3.9. În zonele protejate ale localităţilor se va urmări descurajarea sau interzicerea circulaţiei de tranzit, în condi- ţiile legii, prin asigurarea unor trasee de deviere corespun- zătoare, cu acordul administratorului drumului şi al poliţiei rutiere.

        10. 3.10. În cadrul proiectelor de sistematizare a localităţilor rurale se va avea în vedere posibilitatea realizării unor monumente noi, precum şi punerea în valoare a monu- mentelor existente, lucrările destinate acestor scopuri efec- tuându-se cu avizul Ministerului Culturii. Se interzice realizarea de pieţe noi sau spaţii verzi în jurul obiectivelor social-culturale, prin demolarea unor construcţii existente.

        11. 3.11. Pentru întocmirea studiilor de dezvoltare şi organi- zare a circulaţiei, consiliile locale împreună cu poliţia rutieră asigură recensământul periodic al traficului, potrivit normelor tehnice stabilite în acest scop.

        12. 3.12. Vitezele de circulaţie luate în considerare la pro- iectarea, intensitatea şi natura traficului, precum şi organi- zarea circulaţiei, dispunerea şi amenajarea intersecţiilor se stabilesc cu respectarea prevederilor normelor tehnice în vigoare.

        13. 3.13. Proiectarea şi realizarea intersecţiilor se fac în corelare cu planul urbanistic general al localităţii, pe baza studiului de dezvoltare şi organizare a circulaţiei, întocmit pentru o perioadă de perspectivă de minimum 15 ani.

        14. 3.14. Adoptarea elementelor geometrice ale străzilor din localităţile rurale se face cu respectarea prevederilor nor- melor tehnice în vigoare.

        15. 3.15. Intersecţiile se realizează denivelat sau la acelaşi nivel, în funcţie de categoria străzii şi de traficul rutier, cu respectarea normelor tehnice în vigoare.

        16. 3.16. La proiectarea intersecţiilor în mediul rural se va ţine seama de fluxurile de circulaţie, de relaţiile dintre curenţii de trafic, de modul de dirijare a traficului, de condiţiile de vizibilitate şi de siguranţă a circulaţiei, cu respectarea normelor tehnice în vigoare.

        17. 3.17. Amenajarea intersecţiilor la acelaşi nivel între două sau mai multe străzi în localităţile rurale se face cu asigu- rarea priorităţii pentru circulaţia care se desfăşoară pe strada de categorie superioară.

        18. 3.18. Profilurile caracteristice ale străzilor în localităţi rurale se vor realiza conform anexei. Dacă este cazul, se pot amenaja piste pentru biciclişti, în conformitate cu pre- vederile normelor tehnice, avându-se în vedere studiile efectuate de administraţiile locale şi planurile de urbanism locale.

        19. 3.19. Realizarea şi amplasarea în zona străzilor a orică- rei construcţii sau instalaţii, în orice scop, se fac cu res- pectarea legislaţiei în vigoare.

        20. 3.20. Deţinătorii construcţiilor sau instalaţiilor acceptate sunt obligaţi execute, pe cheltuiala lor, demolarea, muta- rea sau modificarea acestora, avându-se în vedere corela- rea cu cota părţii carosabile a străzii, dacă aceste operaţiuni sunt impuse de modernizarea, modificarea, între- ţinerea sau exploatarea străzii.

        21. 3.21. Consiliile locale sunt obligate să-i înştiinţeze pe deţinători în legătură cu lucrările prevăzute, după cum urmează:

          • - cu cel puţin 12 luni înainte de începerea lucrărilor a căror execuţie impune mutarea sau modificarea, pentru construcţiile autorizate cu caracter definitiv;

          • - cu cel puţin 3 luni înainte de începerea lucrărilor, în cazul construcţiilor acceptate cu caracter provizoriu.

        22. 3.22. Deţinătorii de construcţii amplasate în zona străzi- lor sunt obligaţi execute revizia periodică şi repararea acestora pentru a se asigura estetica, protejarea străzii şi siguranţa circulaţiei.

        23. 3.23. Autorităţile administraţiei publice locale împreună cu poliţia rutieră au obligaţia de a reglementa parcarea şi staţionarea pe străzi a vehiculelor.

        24. 3.24. Parcarea autovehiculelor se admite, de regulă, în zone special amenajate, în afara benzilor de circulaţie şi a trotuarelor, amplasate de comun acord cu poliţia rutieră.

      CAPITOLUL 4

      Dispoziţii finale

      1. 4.1. Anexa face parte integrantă din prezentele norme tehnice.

      2. 4.2. Condiţiile din prezentele norme tehnice sunt preve- deri minime obligatorii.

      3. 4.3. Referinţe: Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.

        ANEXĂ

        STRĂZI ÎN LOCALITĂŢI RURALE

        1. 1. Străzi principale

          image

        2. 2. Străzi secundare

    image