HG 101 03/04/1997

HOTĂRÎRE nr. 101 din 3 aprilie 1997
pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 62 din 10 aprilie 1997

În temeiul art. 5 alin. (4) din Legea apelor nr. 107/1996,
Guvernul României hotărăşte:

Articolul 1

Se aprobă Normele speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Articolul 2

În termen de doua luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, persoanele fizice şi juridice care exploatează surse, construcţii şi instalaţii centrale de alimentare cu apa potabilă sau de ape minerale utilizate pentru cura interna vor lua măsuri de protecţie sanitară a acestor surse, construcţii şi instalaţii, în conformitate cu prevederile prezentelor norme, în scopul prevenirii pericolului de alterare a calităţii acestor ape.
PRIM-MINISTRU
VICTOR CIORBEA
Contrasemnează:
Ministrul apelor,
pădurilor şi protecţiei mediului,
Ioan Oltean
Ministrul lucrărilor publice
şi amenajării teritoriului,
Nicolae Noica
Ministrul sănătăţii,
Ştefan Iosif Dragulescu
NORME SPECIALE

privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară

Capitolul 1 Dispoziţii generale

Articolul 1

În jurul surselor de apa, lucrărilor de captare, construcţiilor şi instalaţiilor de alimentare cu apa potabilă, zăcămintelor de ape minerale utilizate pentru cura interna, lacurilor şi namolurilor terapeutice, în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996 se instituie zone de protecţie sanitară şi perimetre de protecţie hidrologica în scopul prevenirii pericolului de alterare a calităţii acestora.

Articolul 2

Sunt supuse protecţiei sanitare următoarele obiective:
1. sursele de apa din acviferele subterane sau din apele de suprafaţa, folosite pentru alimentarea centralizata cu apa potabilă a populaţiei, a agenţilor economici din industria alimentara şi farmaceutica, instituţii social-culturale, asigurarea igienei şi sănătăţii populaţiei;
2. zacamintele de ape minerale folosite pentru cura interna;
3. lacurile şi namolurile terapeutice;
4. lucrările de captare, construcţiile de inmagazinare, staţiile de pompare, aductiunile şi reţelele de distribuţie a apei potabile;
5. instalaţiile de tratare a apei, în vederea aducerii ei la condiţii de potabilitate;
6. instalaţiile de imbuteliere a apelor minerale folosite pentru cura interna, precum şi instalaţiile de exploatare a namolului terapeutic.

Articolul 3

Protecţia sanitară a obiectivelor prevăzute la art. 2 se realizează prin aplicarea măsurilor de protecţie a calităţii apelor, stabilite prin actele normative în vigoare, precum şi prin instituirea în teren a următoarelor zone de protecţie, cu grade diferite de risc faţă de factorii de poluare, şi anume:
1. zona de protecţie sanitară cu regim sever;
2. zona de protecţie sanitară cu regim de restrictie;
3. perimetrul de protecţie hidrogeologica.

Articolul 4

Zonele de protecţie prevăzute la art. 3 vor fi instituite obligatoriu, o dată cu punerea în funcţiune a lucrărilor, construcţiilor şi instalaţiilor prevăzute la art. 2. În aceste zone se impun, diferenţiat, restrictii specifice în scopul evitării contaminarii sau impurificarii apelor.

Articolul 5

Zona de protecţie sanitară cu regim sever cuprinde terenul din jurul obiectivelor prevăzute la art. 2, unde este interzisă orice folosinţă sau activitate care, punând apa în contact cu factorii externi, ar putea conduce la contaminarea sau la impurificarea acesteia.
Pentru sursele de alimentare cu apa din subteran, zona de protecţie sanitară cu regim sever se extinde în toate direcţiile în jurul punctului de prelevare a apei - foraj sau dren - şi în sensul amonte, pe direcţia de curgere a fluxului subteran, pentru izvoare.

Articolul 6

Zona de protecţie sanitară cu regim de restrictie cuprinde teritoriul din jurul zonei de protecţie sanitară cu regim sever, astfel delimitat încât prin aplicarea de măsuri de protecţie, în funcţie de condiţiile locale, să se elimine pericolul de alterare a calităţii apei.
Limitele zonei de protecţie cu regim de restrictii vor fi marcate prin borne sau semne vizibile, cu menţiunea: zona de protecţie sanitară.

Articolul 7

Perimetrul de protecţie hidrogeologica, cel mai îndepărtat de punctul de prelevare a apei, limitrof zonei de protecţie sanitară cu regim de restrictii, are rolul de a asigura protecţia faţă de orice substanţe greu degradabile sau nedegradabile şi regenerarea debitului prelevat prin lucrările de captare.

Articolul 8

Documentaţiile tehnice întocmite pentru lucrările de exploatare a surselor de apa potabilă, a zăcămintelor de apa minerala folosită pentru cura interna, a lacurilor şi namolurilor terapeutice, precum şi pentru construcţiile şi instalaţiile de alimentare cu apa potabilă vor cuprinde, în mod obligatoriu, măsurile pentru instituirea zonelor de protecţie.
Documentaţiile de urbanism elaborate şi aprobate potrivit legii vor cuprinde obligatoriu harti cu marcarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrelor de protecţie hidrogeologica. Regulamentele de urbanism aferente acestor documentaţii, ce se întocmesc potrivit legii, vor include şi protecţia sanitară graduala a obiectivelor cuprinse la art. 2, în vederea atingerii acţiunilor specifice de conservare.

Capitolul 2 Factorii ce reprezintă riscuri de impurificare a apei potabile şi mecanismul impurificarii

Articolul 9

Procesul de contaminare sau de impurificare a apei poate avea loc ca urmare a activităţii umane, economice şi sociale, principalele riscuri de contaminare sau de impurificare a apei, ce trebuie prevenite, fiind:
1. contaminarea cu bacterii, virusuri sau alte organisme vii;
2. impurificarea chimica cu:
a) substanţe fitofarmaceutice provenite din combaterea dăunătorilor în agricultura şi silvicultura;
b) substantele chimice provenite din activitatea industriala sau din utilizarea produsilor chimici, ca: fenoli, gudroane, detergenti, petrol şi reziduuri de petrol, uleiuri, combustibili lichizi, substanţe colorante, cianuri, metale grele şi altele asemenea;
c) contaminarea cu substanţe radioactive;
d) poluarea termica.

Articolul 10

Influenţa factorilor de impurificare sau de contaminare poate fi micşorată prin fenomenele de autoepurare şi de dilutie şi poate fi evitata prin măsuri speciale de interdicţie a unor activităţi în zonele de protecţie sanitară şi de utilizare cu restrictii a terenurilor din zonele de protecţie sanitară.

Capitolul 3 Indicaţii tehnice pentru dimensionarea zonelor de protecţie sanitară a surselor de alimentare cu apa potabilă din subteran şi de ape minerale utilizate pentru cura interna

Articolul 11

În vederea excluderii oricărei posibilităţi de impurificare sau de contaminare a apei, dimensionarea zonelor de protecţie se va efectua în conformitate cu normativele tehnico-sanitare şi cu cele privind protecţia şi exploatarea zăcămintelor de ape minerale, precum şi cu luarea în considerare a factorilor locali - naturali şi artificiali - care pot interveni în contaminarea sau în impurificarea apei şi anume:
1. obiectivele social-economice existente în vecinătatea captarilor şi potenţialul de impurificare pe care îl reprezintă;
2. dispoziţia şi caracteristicile geologice şi geotehnice ale straturilor situate deasupra acviferelor captate;
3. adîncimea stratului acvifer şi caracteristicile sale hidrogeologice;
4. caracteristicile morfologice ale zonei;
5. regimul debitelor de apa preluate din captarea respectiva;
6. condiţiile de calitate a apelor de suprafaţa, în cazurile în care acviferele sunt imbogatite artificial cu astfel de ape;
7. utilizarea suprafeţelor de teren aferente captarii.

Articolul 12

(1) Studiile hidrogeologice ce se vor elabora pentru dimensionarea zonelor de protecţie vor respecta instrucţiunile aprobate de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. În toate cazurile, cunoaşterea mediului natural prin care circulă apa şi a calităţilor organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice ale acesteia este indispensabila, configuraţia zonelor de protecţie fiind stabilită prin reprezentari cartografice.
(2) Pentru dimensionarea zonelor de protecţie se iau în considerare următoarele criterii hidrogeologice:
a) capacitatea de purificare asigurata de formaţiunile acoperitoare;
b) extinderea ariei în care se înregistrează scaderi ale nivelurilor apelor subterane în timpul exploatării;
c) timpul de tranzit şi viteza reală de curgere în acvifer;
d) distanta rezultată din calcule hidrodinamice;
e) condiţiile la limita ale acviferului.

Articolul 13

(1) Principiile de dimensionare a zonelor de protecţie au la baza aplicarea selectiva a criteriilor de dimensionare în funcţie de condiţiile specifice fiecărei captări, astfel încât ariile delimitate să asigure protecţia corespunzătoare gradului lor de risc:
a) la dimensionarea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever şi cu regim de restrictii se utilizează, de regula, criteriul timpului de tranzit al unei particule de apa hidrodinamic active, folosindu-se în calcule caracteristicile şi parametrii hidrogeologici ai acviferului; mărimea zonei de protecţie sanitară cu regim sever a surselor subterane se determina astfel încât să fie asigurată o durată de parcurgere de minimum 20 de zile, pentru orice picatura de apa, presupusa contaminata, care s-ar infiltra, la limita acestei zone şi ar ajunge la locul de captare a apei. Aceasta distanta va fi de minimum 50 m în amonte şi de 20 m în aval de captare. Zona de protecţie sanitară cu regim de restrictie pentru sursele subterane va fi astfel dimensionata încât să asigure protecţia faţă de contaminarea bacteriana şi impurificarea chimica, luând în considerare o durată de 50 de zile pentru parcurgerea distantei de la punctul de infiltrare până la limita zonei de protecţie sanitară cu regim sever;
b) dimensionarea perimetrului de protecţie hidrogeologica se face prin calcule având în vedere aria de regenerare a resursei naturale exploatate prin lucrările de captare.
(2) La dimensionarea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever şi cu regim de restrictii a captarilor de ape minerale pentru cura interna se vor respecta şi normele privind protecţia hidrogeologica şi exploatarea raţională a zăcămintelor de ape minerale.

Articolul 14

Pentru a răspunde tuturor necesităţilor de protecţie, întrucît redimensionarea ulterioară a celor trei zone este dificil de realizat, se vor delimita areale suplimentare de protecţie - suplimente de siguranţă - şi, după caz, o subimpartire a perimetrului de protecţie hidrogeologica, denumit în continuare zona III, în zonele III A şi III B, în funcţie de extinderea areala mare a acviferului, de grosimea mica a zonei de aeratie şi de vitezele mari de curgere a apei în acvifer.

Articolul 15

Pentru acviferele de adîncime la care depozitele acoperitoare conferă arealelor o protecţie naturala împotriva factorilor poluanti, iar în vecinătatea lucrărilor de captare s-au luat toate măsurile pentru evitarea contaminarii sau a impurificarii apelor subterane, protecţia sanitară se realizează numai prin instituirea zonei de protecţie sanitară cu regim sever.

Articolul 16

Terenurile pe care s-au executat lucrări deschise pentru aductiunea apei, precum şi bazine de infiltrare sau alte amenajări, în scopul realizării realimentarii artificiale a acviferului exploatat, vor fi incluse integral în zona de protecţie sanitară cu regim sever a lucrărilor de captare.

Articolul 17

Zona de protecţie sanitară cu regim sever, cu excepţia celei instituite pentru aductiuni şi reţele de distribuţie, se va imprejmui, pentru oprirea accesului necontrolat al populaţiei, animalelor şi utilajelor de orice fel. Pot fi exceptate de la împrejmuire acele zone care se găsesc în locuri greu accesibile persoanelor fizice, datorită configuraţiei terenului.

Capitolul 4 Mărimea zonelor de protecţie sanitară a captarilor din surse de suprafaţa

Articolul 18

Zona de protecţie sanitară cu regim sever şi zona de protecţie sanitară cu regim de restrictii se vor institui în funcţie de condiţiile locale, astfel încât să fie redusă la minimum posibilitatea de inrautatire a calităţii apei la locul de priza.

Articolul 19

(1) Pentru captarile din riuri, zona de protecţie sanitară cu regim sever va fi determinata după caracteristicile locale ale albiei. Dimensiunea minima a acesteia va fi de:
a) pe direcţia amonte de priza, 100 m;
b) pe direcţia aval de ultimele lucrări legate de priza, 25 m;
c) lateral, de o parte şi de alta a prizei, 25 m.
Când dimensiunea laterala nu poate fi respectata, vor fi luate măsuri constructive compensatorii.
(2) Pentru captarile din lacuri, zona de protecţie sanitară cu regim sever va avea următoarele dimensiuni minime, măsurate la nivelul minim de exploatare:
a) radial, pe mal, 100 m;
b) radial, pe malul unde este situata priza, 25 m.

Articolul 20

Zona de protecţie sanitară cu regim sever se va imprejmui pe maluri, iar pe suprafaţa apei se va marca prin geamanduri sau prin alte semne convenţionale vizibile. Pentru instalaţiile de aductiune a apei, zona de protecţie sanitară cu regim sever va fi delimitata prin borne cu plăcuţe avertizoare. Suprafaţa dintre cele doua rinduri de borne va fi păstrată curata, prin grija proprietarilor şi a vecinilor proprietăţii.

Capitolul 5 Măsuri referitoare la utilizarea terenurilor cuprinse în perimetrele de protecţie hidrogeologica

Articolul 21

Măsurile de protecţie au drept scop sa împiedice contaminarea sau impurificarea apei cu substanţe şi organisme periculoase pentru sănătate sau cu cele care, deşi nu sunt periculoase pentru sănătate, pot modifica proprietăţile naturale ale apelor utilizate ca surse de apa potabilă, a zăcămintelor de ape minerale folosite pentru cura interna şi a namolurilor terapeutice.

Articolul 22

Pe terenurile situate în perimetrele de protecţie hidrogeologica se interzic următoarele activităţi:
1. În zona III B de protecţie:
a) evacuarea de ape pluviale din zone urbane sau din zone de trafic rutier;
b) amplasarea de centrale nucleare sau de unităţi care evacueaza ape radioactive;
c) amplasarea de unităţi industriale care evacueaza ape reziduale cu risc mare de poluare, precum rafinarii, industrie siderurgica, industrie chimica, pielarie, uzine militare, dacă apele evacuate de acestea nu sunt în totalitate epurate;
d) depozitarea, staţionarea sau introducerea în subteran a substanţelor radioactive sau a altor substanţe poluante provenite din activitatea industriala, ca: fenoli, gudroane, detergenti, substanţe fitosanitare, petrol şi reziduuri de petrol, uleiuri, combustibili lichizi, coloranti, cianuri, metale toxice etc.;
e) efectuarea de irigaţii cu ape uzate, neepurate sau insuficient epurate.
2. În zona III A de protecţie hidrogeologica:
a) toate activităţile menţionate ca restrictii pentru zona III B de protecţie;
b) amplasarea de unităţi zootehnice, abatoare;
c) depozitarea pe sol şi întrebuinţarea de stimulenti de creştere, substanţe fitosanitare pentru protecţia plantelor şi pentru lupta împotriva dăunătorilor în agricultura şi silvicultura;
d) amplasarea de staţii de epurare şi infiltrare de ape reziduale;
e) amplasarea de locuinţe, spitale, staţiuni turistice, chiar dacă dispun de canalizare, dacă apele reziduale nu sunt epurate în totalitate şi evacuate din zona III A de protecţie în condiţii depline de siguranţă;
f) depozitarea de substanţe poluante, cu excepţia depozitelor de combustibili pentru încălzirea locuinţelor şi pentru unităţile agricole, cu condiţia respectării măsurilor de siguranţă pentru prevenirea poluarii, amplasarea de puncte de transfer şi comercializare a combustibililor lichizi sau a oricăror substanţe poluante ce pot vicia calitatea apelor subterane;
g) amplasarea de aeroporturi, unităţi militare şi efectuarea de manevre militare;
h) amplasarea de platforme de gunoi, containere cu deşeuri, cimitire de maşini;
i) vidanjarea cisternelor ce transporta ape fecaloid-menajere;
j) infiltrarea sau injectarea de ape de răcire;
k) executarea de descopertari prin care stratul acoperitor, protector, al acviferului este îndepărtat;
l) amplasarea de cimitire umane sau pentru animale;
m) amplasarea de triaje de cale ferată;
n) executarea de foraje şi lucrări miniere pentru prospecţiuni, explorari şi exploatări de petrol, gaze, ape minerale, sare, substanţe radioactive etc.

Capitolul 6 Măsuri cu privire la exploatarea şi amenajarea terenurilor incluse în zonele de protecţie sanitară cu regim de restrictie

Articolul 23

(1) Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară cu regim de restrictie pot fi exploatate agricol de către deţinătorii acestora, pentru orice fel de culturi, dar cu interzicerea:
a) utilizării ingrasamintelor naturale;
b) utilizării substanţelor fitofarmaceutice care nu se degradeaza într-un timp mai scurt de 10 zile;
c) irigarii cu ape uzate, chiar epurate complet;
d) crescatoriilor de animale şi depozitarii de gunoaie animale.
(2) În afară măsurilor restrictive cu privire la exploatarea agricolă a terenurilor cuprinse în zona de protecţie sanitară cu regim de restrictie, pe aceste terenuri sunt interzise:
a) toate activităţile menţionate ca restrictii pentru zonele III B şi III A de protecţie;
b) executarea de construcţii pentru activităţi industriale şi agricole, precum: grajduri, silozuri de cereale, depozite de îngrăşăminte şi de substanţe fitosanitare etc.;
c) amplasarea de santiere de construcţii şi depozite de materiale aferente;
d) amplasarea de cai rutiere, linii de garare, parcari şi alte unităţi de transport de mărfuri;
e) amplasarea de campinguri, terenuri de sport, stranduri;
f) spalarea maşinilor şi efectuarea schimburilor de ulei;
g) balastiere, exploatări de turba, cariere de piatra şi orice alte lucrări prin care se diminuează stratul acoperitor;
h) realizarea de activităţi miniere prin care se indeparteaza stratul protector, se produc explozii ce produc fisuri sau se creează posibilitatea acumularii de apa;
i) pasunatul animalelor şi insilozarea nutreturilor;
j) folosirea ingrasamintelor naturale sau de sinteza, precum şi depozitarea lor în spaţii deschise, unde pot fi spalate de apele din precipitatii şi antrenate în subteran;
k) amplasarea de sere;
l) depozitarea de carburanţi, lubrifianţi, combustibili solizi - lemne şi cărbuni;
m) transportul pe conducte de ape uzate şi substanţe poluante de orice fel;
n) amplasarea de bazine pentru ape reziduale, puţuri absorbante, haznale cu groapa simpla;
o) executarea de lucrări de canalizare şi drenaje;
p) amplasarea de iazuri piscicole.

Articolul 24

Pentru sursele existente şi în cazuri bine justificate, se admit exceptari de la prevederile art. 23, cu avizul inspectoratelor de poliţie sanitară şi medicina preventivă şi cu respectarea următoarelor condiţii:
a) asigurarea cu sisteme complete de canalizare a clădirilor de locuit şi a obiectivelor economice şi social-culturale;
b) captarea apelor de siroire prin canale adecvate şi dirijarea lor în afară zonei de protecţie sanitară de restrictie;
c) desfiinţarea puţurilor absorbante, a haznalelor şi a latrinelor.

Capitolul 7 Măsuri cu privire la utilizarea suprafeţelor incluse în zonele de protecţie sanitară cu regim sever

Articolul 25

Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară cu regim sever vor putea fi folosite numai pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii sursei, construcţiei şi instalaţiei de alimentare cu apa.

Articolul 26

În zonele de protecţie sanitară cu regim sever sunt interzise toate activităţile menţionate pentru zonele III B şi III A de protecţie şi pentru zona de protecţie sanitară cu regim de restrictie, precum şi:
a) amplasarea de construcţii sau amenajări care nu sunt legate direct de exploatarea sursei şi a instalaţiilor;
b) efectuarea de explozii şi de excavaţii de orice fel;
c) depozitarea de materiale, cu excepţia celor strict necesare exploatării sursei şi a instalaţiei. În aceste cazuri se vor lua măsuri pentru a preintimpina pătrunderea în sol a oricăror substanţe impurificatoare;
d) traversarea zonei de către sisteme de canalizare pentru ape uzate, cu excepţia celor ce se colectează prin canalizarea aferentă obiectivului protejat. În aceste cazuri, se vor lua măsuri de asigurare a etanseitatii sistemelor de canalizare.

Articolul 27

În zonele de protecţie sanitară cu regim sever, instituite pentru apele de suprafaţa, sunt, de asemenea, interzise:
a) deversarea de ape uzate, chiar dacă sunt epurate complet;
b) navigarea şi acostarea de ambarcatiuni, oprirea acestora şi acostarea plutelor şi a lemnului flotant, în alte condiţii decît cele stabilite la instituirea zonei de protecţie sanitară cu regim sever;
c) pescuitul şi scaldatul;
d) recoltarea ghetii şi moraritul pe apa, precum şi adaparea animalelor.

Articolul 28

În zona de protecţie sanitară cu regim sever se vor lua următoarele măsuri de protecţie constructive şi de exploatare:
a) cel care exploatează lucrările de captare pentru ape subterane trebuie să aibă în proprietate cel puţin suprafaţa de teren aferentă zonei de protecţie sanitară cu regim sever, cu toate drepturile ce decurg;
b) nu sunt permise nici un fel de intervenţii asupra stratului de sol activ şi depozitelor acoperitoare ale acviferului;
c) terenul aferent zonei sanitare cu regim sever de protecţie va fi protejat împotriva eroziunii şi inundaţiilor;
d) toate lucrările vechi de excavaţii deschise şi galerii, canale, puţuri, pâlnii de explozii vor fi asigurate pentru prevenirea infiltrarii apelor cu potenţial poluant.

Articolul 29

Terenurile agricole cuprinse în zonele de protecţie sanitară cu regim sever vor putea fi exploatate numai pentru culturi de plante perene, de plante paioase şi de pomi fructiferi, în condiţii care să nu provoace degradarea lucrărilor de alimentare cu apa.
Pe terenurile agricole din zona de protecţie sanitară cu regim sever sunt interzise:
a) utilizarea ingrasamintelor animale sau chimice şi a substanţelor fitofarmaceutice;
b) irigarea cu ape care nu au caracter de potabilitate;
c) culturile care necesita lucrări de îngrijire frecventa sau folosirea tractiunii animale;
d) pasunatul.

Articolul 30

Lucrările şi instalaţiile de captare a apei vor fi aparate împotriva inundaţiilor prin lucrări specifice, conform normelor tehnice în vigoare, iar în cazul captarilor de mal, întreaga arie aferentă zonei de protecţie sanitară cu regim sever va fi indiguita, cu respectarea normelor tehnice specifice.

Capitolul 8 Măsuri referitoare la protecţia sanitară a construcţiilor şi instalaţiilor

Articolul 31

Dimensionarea zonei de protecţie sanitară cu regim sever pentru staţiile de pompare, instalaţiile de imbunatatire a calităţii apei - deznisipatoare, decantoare, filtre, staţii de dezinfectii şi altele asemenea -, staţiile de imbuteliere a apelor minerale, rezervoarelor ingropate, aductiunile şi reţelele de distribuţie etc. se va face cu respectarea următoarelor limite minime:
a) statie de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;
b) instalaţii de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalaţiei;
c) rezervoare ingropate, 20 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;
d) conducte de aductiune, 30 m faţă de orice sursa potenţiala de contaminare;
e) reţele de distribuţie, 3 m.

Articolul 32

Distanta de protecţie sanitară a aductiunilor va putea fi micşorată până la 10 m în cazul în care traseele aductiunilor se situeaza în amonte de zona impurificata. Se considera amonte şi aval în raport cu direcţie de curgere a curentului de apa subteran, cît şi cu direcţia de siroire a apelor meteorice.

Articolul 33

La intersectia aductiunilor de apa potabilă sau de ape minerale pentru cura interna sau imbuteliere cu canalele de ape uzate sau meteorice, aductiunile de apa potabilă, respectiv de ape minerale, se vor amplasa deasupra canalului, asigurindu-se o distanta între ele de minimum 0,40 m pe verticala.
În aceste zone de traversare, aductiunile se vor executa din tuburi metalice, pe o lungime de 5 m, de o parte şi de alta a punctului de intersectie în pământuri permeabile - nisipuri, pietrisuri etc.

Articolul 34

Distanta pe orizontala dintre aductiunile de apa potabilă sau minerala şi orice conducte de canalizare, cu care au traseu paralel, trebuie să fie de minimum 3 m.
În cazuri excepţionale, când condiţiile menţionate mai sus nu pot fi respectate, se vor lua măsuri speciale pentru prevenirea exfiltrarii apei din canale.

Articolul 35

În cazul în care reţelele de apa potabilă se intersectează cu canale de ape uzate menajere sau industriale sau când sunt situate la mai puţin de 3 m de aceste canale, reţeaua de apa potabilă se va aseza totdeauna mai sus decît acestea, cu condiţia de a se realiza adîncimea minima pentru prevenirea inghetului.
Pentru cazuri cu totul excepţionale, când nu se pot îndeplini condiţiile de mai sus, se vor lua măsuri speciale care să prevină exfiltrarea apelor din canale.

Articolul 36

Se interzice orice fel de legătură permanenta sau ocazionala între reţeaua de apa potabilă şi reţelele de apa nepotabila.

Articolul 37

Se interzice trecerea conductelor de apa potabilă sau de ape minerale pentru cura interna prin cămine de vizitare a reţelei de canalizare, prin canale de evacuare a apelor uzate, prin puţuri absorbante, haznale etc.

Capitolul 9 Supravegherea comportării acviferelor în exploatare

Articolul 38

Pentru asigurarea folosirii rationale şi a protecţiei resurselor de apa împotriva supraexploatarii şi modificării calităţilor naturale organoleptice, fizico-chimice, biologice şi bacteriologice, proiectantul va avea în vedere amplasarea şi executarea, în interiorul zonelor de protecţie, de foraje de control şi observatie.
Deţinătorul lucrărilor de captare va efectua în aceste foraje un program de observaţii şi măsurători privind evoluţia nivelurilor apelor subterane şi a calităţii acestora, transmiţând aceste date filialei teritoriale a Regiei Autonome "Apele Române", în conformitate cu prevederile art. 35 din Legea apelor nr. 107/1996.

Articolul 39

Supravegherea modificărilor regimului cantitativ şi calitativ al apelor subterane în perimetrele de protecţie hidrogeologica a lucrărilor de captare se face prin reţeaua hidrogeologica naţionala, parte componenta a reţelei naţionale de observaţii pentru gospodărirea apelor aflată în administrarea Regiei Autonome "Apele Române".

Capitolul 10 Sancţiuni

Articolul 40

Nerespectarea prezentelor norme atrage, după caz, răspunderea civilă, materială, disciplinară, contravenţională sau penală a persoanelor vinovate.

Capitolul 11 Dispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 41

Pentru lucrările, construcţiile şi instalaţiile prevăzute la art. 2 pct. 4-6 şi aflate în funcţiune, pentru care nu s-au dimensionat şi instituit zonele de protecţie, aceasta se va face la reconfirmarea autorizaţiei de gospodărire a apelor, în conformitate cu prevederile prezentelor norme.

Articolul 42

În situaţia restringerii sau încetării funcţionarii unor lucrări existente de captare a apelor subterane, abandonarea acestora se va face conform reglementărilor în vigoare, pentru a se evita utilizarea acestor lucrări la evacuarea de ape uzate în subteran.

Articolul 43

În vederea avizării din punct de vedere al gospodăririi apelor a documentaţiilor tehnice pentru dimensionarea şi instituirea zonelor de protecţie a lucrărilor de captare pentru apa potabilă din subteran, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului împreună cu Ministerul Sănătăţii vor desemna specialişti hidrogeologi autorizaţi - experţi hidrogeologi -, care vor aviza documentaţiile ce au ca obiect amplasarea şi executarea unor lucrări noi de captare a apelor subterane, dezvoltarea sau modernizarea celor existente, dacă prin aceasta se modifica condiţiile avizului anterior. Expertul hidrogeolog va întocmi un raport al cărui conţinut va fi stabilit de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. Concluziile raportului vor conţine justificarea avizului favorabil sau defavorabil şi recomandări privind supravegherea comportării în exploatare a acviferului şi posibilitatea de intervenţie în caz de poluare accidentala.

Articolul 44

În cazurile în care se va constata ca, din cauze neprevăzute, zonele instituite conform prevederilor prezentelor norme nu conferă protecţia necesară, la cererea inspectorilor de poliţie sanitară şi a inspectorilor pentru protecţia apelor, cei care exploatează obiectivele prevăzute la art. 2 vor lua măsuri pentru redimensionarea zonelor de protecţie.
---------------