PROCEDURĂ din 7 decembrie 2018pentru intervenția de urgență în cazurile de violență domestică
EMITENT
  • MINISTERUL MUNCII ȘI JUSTIȚIEI SOCIALE
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 95 din 6 februarie 2019 Notă
    Aprobată prin Ordinul nr. 2.525 din 7 decembrie 2018, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2019.

    Articolul 1
    (1) Intervenția de urgență în cazurile de violență domestică se realizează de către echipa mobilă alcătuită din reprezentanți ai serviciului public de asistență socială, denumit în continuare SPAS, sau, după caz, de către reprezentanți ai direcției generale de asistență socială și protecția copilului, denumită în continuare DGASPC.(2) În vederea asigurării eficienței, operativității și permanenței în ceea ce privește intervenția de urgență în cazurile de violență domestică, consiliile locale/județene au responsabilitatea de a organiza, coordona și sprijini activitatea echipei mobile prevăzute la alin. (1) din perspectiva alocării tuturor resurselor umane, materiale și financiare necesare intervenției de urgență. În acest sens, prin hotărâre a consiliului local/consiliului județean, componența echipei mobile poate fi extinsă prin includerea unor reprezentanți ai poliției locale, serviciului public de asistență medicală comunitară, oricăror alți specialiști din cadrul aparatului propriu, reprezentanți ai diferiților furnizori privați de servicii sociale, voluntari etc.(3) La momentul stabilirii componenței echipei mobile se va desemna prin aceeași hotărâre un coordonator din cadrul serviciului public de asistență socială.(4) Din componența echipei mobile pot face parte reprezentanți ai diferitelor culte religioase reprezentative pe plan local, precum și reprezentanți ai unor asociații sau fundații cu activitate relevantă în domeniul violenței domestice, egalității de șanse între femei și bărbați, sprijinului umanitar, acțiunilor în domeniul caritabil, cu care au fost încheiate acorduri de parteneriat/convenții, voluntari.(5) Prin aceeași hotărâre a consiliului local/consiliului județean privind stabilirea componenței echipei mobile se prevăd și datele concrete despre modul de alocare a mijlocului de transport care este pus la dispoziția echipei mobile pentru intervențiile de urgență și, după caz, dacă nu se identifică la nivel instituțional resursele necesare, acestea pot fi asigurate prin contractarea de servicii de la furnizorii privați de servicii sociale care furnizează servicii sociale în domeniu.

    Articolul 2

    Intervenția de urgență a echipei mobile se realizează din perspectiva acordării serviciilor sociale în situațiile de violență domestică, iar activitatea echipei este coordonată de către reprezentantul serviciului public de asistență socială desemnat prin hotărâre a consiliului local/consiliului județean.

    Articolul 3

    Echipa mobilă prevăzută la art. 1 are următoarele atribuții:
    a) verifică semnalările de violență domestică efectuate prin intermediul liniilor telefonice ale instituțiilor publice abilitate, inclusiv al liniilor telefonice de urgență, altele decât numărul unic de urgență la nivel național (SNUAU) - 112;
    b) realizează evaluarea inițială a gradului de risc din perspectiva acordării serviciilor sociale, pe baza Fișei pentru evaluarea gradului de risc și stabilirea măsurilor de siguranță necesare pentru victimele violenței domestice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta procedură;
    c) acordă informare și consiliere victimelor violenței domestice;
    d) sprijină victimele violenței domestice, prin orientarea acestora către serviciile sociale existente pe raza localității/județului, adecvate nevoilor acestora;
    e) informează, consiliază și orientează victima în ceea ce privește măsurile de protecție de care aceasta poate beneficia din partea instituțiilor competente: ordin de protecție provizoriu, ordin de protecție, formularea unei plângeri penale, eliberarea unui certificat medico-legal etc.;
    f) asigură măsurile de protecție socială necesare pentru victime, minori, persoane cu dizabilități sau persoane cu nevoi speciale, vizate de ordinul de protecție provizoriu sau ordinul de protecție, și păstrează confidențialitatea asupra identității acestora;
    g) colaborează cu serviciile de asistență medicală comunitară în situația în care identifică probleme medicale privind victimele și/sau copiii lor;
    h) realizează demersurile necesare pentru depășirea riscului imediat, după caz, acestea putând consta în: (i) transport la unitatea sanitară cea mai apropiată în situațiile în care victima necesită îngrijiri medicale de urgență sau, după caz, sesizarea numărului unic pentru apeluri de urgență 112;(ii) sesizarea organelor de urmărire penală, sesizarea organelor de poliție pentru emiterea unui ordin de protecție provizoriu, sesizarea instanțelor judecătorești în vederea emiterii ordinului de protecție;(iii) orientarea către SPAS sau, după caz, către furnizorii privați de servicii sociale, acreditați în condițiile legii, în vederea găzduirii în centre rezidențiale adecvate nevoilor și aplicării managementului de caz pentru victime și, după caz, pentru agresoriș
    i) intervine în cazurile de violență domestică, la solicitarea organelor de poliție, atunci când prin ordinul de protecție provizoriu s-a dispus măsura evacuării temporare a agresorului din domiciliu, iar acesta din urmă a solicitat, potrivit legii, cazarea într-un centru rezidențial.

    Articolul 4
    (1) În vederea facilitării emiterii ordinului de protecție provizoriu, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei proceduri, serviciile publice de asistență socială pun la dispoziția organelor de poliție de pe aceeași rază teritorială:
    a) datele de contact ale coordonatorului echipei mobile/persoanelor din cadrul SPAS desemnate cu atribuții în cadrul echipei mobile;
    b) lista cuprinzând toate centrele rezidențiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost, adăposturi de noapte sau alte centre rezidențiale adecvate nevoilor persoanelor fără adăpost, publice sau private, inclusiv serviciile sociale acordate de către cultele religioase și alte organisme private în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice.    (2) În situația în care prin ordinul de protecție provizoriu se dispune măsura evacuării temporare a agresorului, iar acesta din urmă solicită, potrivit legii, cazarea într-un centru rezidențial de tipul celor prevăzute la alin. (1), echipajul de poliție aflat în misiune contactează coordonatorul echipei mobile și îi furnizează detalii cu privire la adresa locului în care se desfășoară intervenția organelor de poliție.(3) SPAS va pune la dispoziția organelor de poliție lista persoanelor din cadrul SPAS desemnate, cu atribuții în cadrul echipei mobile, inclusiv datele de contact ale acestora.

    Articolul 5

    Echipa mobilă se deplasează la fața locului în maximum 90 de minute de la momentul semnalării efectuate de către organele de poliție și asigură sprijinul necesar pentru orientarea și conducerea de îndată a agresorului către centrele rezidențiale gestionate de autoritățile administrației publice locale sau, după caz, către alte servicii sociale adecvate, administrate de către furnizori publici sau privați, de pe raza unității administrativ-teritoriale.

    Articolul 6

    SPAS are obligația de a cunoaște distribuția în plan local și județean a serviciilor sociale destinate victimelor violenței domestice, precum și a celor de tipul: centre rezidențiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost, adăposturi de noapte, alte centre rezidențiale adecvate nevoilor persoanelor fără adăpost, publice sau private, inclusiv a celor acordate de către cultele religioase și alte organisme private în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice.

    Articolul 7
    (1) În scopul asigurării accesului neîngrădit și adecvat la găzduire în situațiile de urgență, precum și la restul serviciilor sociale existente pentru victimele violenței domestice sau, după caz, pentru agresori, SPAS organizat la nivel județean, respectiv DGASPC, efectuează diligențele necesare pe lângă celelalte servicii de asistență socială și furnizorii privați de servicii sociale de pe raza teritorială a județului. (2) În vederea depășirii situației de urgență în care se află, victimele pot fi găzduite în orice serviciu social existent cu această destinație, acolo unde există un loc disponibil, indiferent de domiciliul acestora.

    Articolul 8

    În urma evaluării gradului de risc pentru victimele violenței domestice, reprezentanții SPAS organizate la nivel de municipiu, oraș, comună referă cazurile către compartimentul de violență domestică din cadrul SPAS organizat la nivel de județ sau, după caz, către furnizorii privați de servicii sociale, în vederea luării în evidență și a realizării managementului de caz.

    Articolul 9

    Pentru verificarea semnalărilor privind situațiile de violența domestică, reprezentanții SPAS au drept de acces în sediile sau punctele de lucru ale persoanelor juridice, precum și la domiciliul persoanelor fizice. Verificarea semnalărilor privind violența domestică se realizează cu sprijinul poliției locale sau, după caz, al organelor de poliție de pe raza teritorială în care sa semnalat situația de violență domestică.

    ANEXĂ

    la procedură
    FIȘA
    pentru evaluarea gradului de risc și stabilirea măsurilor de siguranță necesare pentru victimele violenței domestice
    A. Chestionar pentru evaluarea gradului de risc

    I. Istoricul violenței

    Nr.
    crt.
    Factor de risc
    Categorie de risc/descriere
    Observații
    DA
    NU
    Nu
    răspunde.

    1.
    Cu cine locuiește victima?

    2.
    Unde se află agresorul în
    momentul discuției?

    3.
    Există minori sau persoane
    aflate în îngrijire? Unde sunt
    în momentul discuției?
    Pentru fiecare persoană aflată în îngrijire se va preciza
    vârsta.

    4.
    Descrieți ultimul incident de
    violență.
    Ce s-a petrecut, tipul de violență, tipul de lovituri, dacă
    este cazul, dacă s-au folosit obiecte sau arme. Vă rugăm
    să precizați unde se aflau copiii în timpul incidentului și
    dacă au fost abuzați, sub ce formă.

    5.
    Au existat acte de violență
    domestică anterioare?
    În toate studiile despre factorii de risc în violența
    domestică, violența anterioară este considerată cel mai
    comun factor de risc. Poate fi luată în considerare orice
    formă de manifestare a violenței domestice (a se vedea
    art. 4 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și
    combaterea violenței domestice, republicată, cu
    modificările și completările ulterioare), indiferent dacă
    aceasta poate fi sau nu dovedită printr-un document: de
    exemplu, certificat medico-legal, ordin de protecție,
    plângere prealabilă, certificat medical.

    6.
    Au existat acte de violență
    asupra copiilor/altor membri
    ai familiei?
    În mod frecvent, violența domestică se poate extinde și spre
    alți membri ai familiei, inclusiv copii vârstnici/persoane cu
    dizabilități. Preocupările inițiale legate de siguranța
    unui/unei copil/persoane vulnerabil/vulnerabile pot
    dezvălui un tipar de violență mult mai extins în
    familie. Copiii/Persoanele vulnerabile pot fi folosiți/folosite de
    agresor ca metodă de manipulare emoțională și control
    asupra victimei.
    Există dovezi că riscul pentru copiii afectați de violență nu
    este conștientizat în mod real de către victimă. Drepturile
    copilului și măsurile care să le asigure protecția sunt
    preocupări care trebuie avute în vedere concomitent de
    către practicianul implicat în evaluarea riscului.

    7.
    Agresorul a manifestat
    comportament violent
    generalizat față de terți (în
    afara familiei)?
    Agresorii implicați în situații de violență domestică
    manifestă adesea atitudini și comportamente generale
    antisociale și folosesc violența și în afara sferei
    domestice.
    Violența în afara familiei indică tendința generală de a
    manifesta un comportament violent și asupra oricăror
    altor persoane și poate spori riscul atât pentru victimă, cât
    și pentru specialiștii care intră în contact cu agresorii.

    8.
    În trecut a fost emis un ordin
    de protecție provizoriu/ordin
    de protecție pe numele
    agresorului?
    În cazurile în care se constată de către instituțiile abilitate
    că există dovezi privind confirmarea situațiilor de violență
    domestică, pentru asigurarea protecției imediate sau pe
    termen mediu a victimei împotriva agresorului poate fi
    emis un ordin de protecție provizoriu de către organele de
    poliție/ordin de protecție de către instanța judecătorească
    competentă.

    9.
    Agresorul a încălcat, în
    trecut, un ordin de protecție
    provizoriu/ordin de protecție?
    Încălcarea ordinului de protecție provizoriu/ordinului de
    protecție emis de către instituțiile competente se manifestă
    prin nerespectarea de către agresor a interdicțiilor/măsurilor
    dispuse față de persoana acestuia (interzicerea contactului
    cu victima, menținerea unei distanțe de apropiere față de
    victimă etc.), reprezintă un factor de risc și este asociată cu o
    creștere a riscului de violență în viitor.

    II. Formele și tiparul violenței

    10.
    Actele de violență sunt mai
    severe și/sau se manifestă
    mai frecvent?
    Pe parcursul unei relații, frecvența și severitatea actelor
    de violență pot crește gradual. Creșterea severității și
    frecvenței actelor violente este unul dintre cei mai
    importanți factori de risc de agresiune care poate
    conduce la vătămări grave și la un potențial deces.

    11.
    În actele de violență
    agresorul a folosit
    arme/amenințarea cu arme?
    Utilizarea armelor sau amenințarea cu arme reprezintă un
    factor semnificativ de risc de violență severă și
    cauzatoare de deces. În violența domestică trebuie luate
    în considerare toate armele, inclusiv armele de foc sau
    arme albe (cuțite, topoare, furci etc.) și alte obiectele
    periculoase ce pot fi folosite ca instrumente care
    provoacă vătămări. Deținerea unei arme de foc de către
    agresor prin prisma profesiei pe care o desfășoară
    reprezintă un alt factor de risc major care trebuie să fie
    luat în considerare.

    12.
    Agresorul a manifestat
    comportament de control și
    de izolare a victimei?
    Comportamentul prin care agresorul exercită control
    asupra victimei (verificarea în mod repetat a telefonului
    personal, verificarea conturilor bancare, e-mail-urilor,
    relațiilor cu familia și prietenii, modului cum se îmbracă,
    locurilor frecventate, îngrădirea posibilității de a avea un
    loc de muncă, acte de gelozie etc.) este perceput ca un
    factor semnificativ de risc de violență repetată și posibil
    deces. Izolarea victimei este o strategie comună
    majorității agresorilor și poate lua forme severe mergând
    până la privarea de libertate (sechestrarea victimei în
    locuință).

    13.
    Victima a fost
    urmărită/hărțuită?
    Urmărirea/Hărțuirea victimei este asociată violenței grave
    și letale împotriva femeilor/persoanelor vulnerabile din
    proximitatea acestora și împreună cu atacuri fizice este
    asociată în mod semnificativ cu vătămări grave și foarte
    grave, cum ar fi tentativa de omor și omorul.

    14.
    Au existat manifestări de
    violență sexuală (viol sau viol
    marital) asupra victimei?
    Violența sexuală este parte a violenței domestice
    împotriva femeilor. În cazul femeilor care sunt agresate
    sexual există probabilitate mai mare de rănire severă și
    de abuz repetat.

    15.
    Victima a fost amenințată cu
    moartea?
    Au existat forme de
    șantaj/constrângeri?
    Experiența practică arată că violența severă este adesea
    precedată de amenințări care pot viza viața victimei, a
    persoanelor apropiate acesteia, a copiilor, a animalelor de
    companie. Constrângerea poate lua forme diferite,
    inclusiv căsătoria forțată.

    16.
    Au existat tentative de
    strangulare, sugrumare
    asupra victimei?
    Strangularea și sugrumarea sunt forme foarte periculoase
    de violență domestică; statisticile internaționale arată că
    aproximativ jumătate din victimele femei decedate ca
    urmare a violenței domestice au fost supuse la o tentativă
    de strangulare/sugrumare în anul anterior morții lor.

    III. Factori de risc legați de comportamentul agresorului

    17.
    Agresorul prezintă probleme
    legate de dependența de
    alcool, droguri,
    medicamente, jocuri de
    noroc/video?
    Deși numeroase dependențe ale agresorilor, cum ar fi
    dependența de droguri, alcool, medicamente, jocuri de
    noroc/video, nu reprezintă cauze și nici justificări pentru
    violența domestică împotriva femeilor, acestea pot
    constitui factor de risc crescut a agravării violenței.

    18.
    Agresorul manifestă
    comportament de
    posesivitate, gelozie
    extremă, alte atitudini
    dăunătoare?
    Gelozia și posesivitatea extremă sunt, de asemenea,
    asociate cu violența severă. În plus, comportamentul
    autoritar și atitudinile patriarhale/tradiționale ale
    agresorilor, cum ar fi concepte foarte rigide despre
    onoarea masculină sau onoarea familiei și sentimentul de
    posesie asupra femeii, pot avea impact ridicat asupra
    riscului.

    19.
    Agresorul are probleme
    legate de sănătatea mentală,
    au existat amenințări cu
    suicid din partea
    agresorului?
    Problemele de sănătate mentală ale agresorilor, diferite
    boli psihice, inclusiv depresia, sunt asociate cu un risc
    crescut de violență repetată și severă. Amenințările cu
    comiterea de suicid și starea de sănătate mentală
    problematică sunt factori de risc în cazuri de ucidere a
    femeilor, urmate de sinuciderea agresorului. Statisticile
    internaționale arată că în 32% dintre cazurile de omor cu
    victime femei agresorul comite suicid după fapta de omor.

    20.
    Agresorul prezintă
    manifestări de stres
    economic?
    Schimbările în starea financiară a agresorului și șomajul
    acestuia sunt puternici factori de risc în cazuri de omor cu
    victime femei și au legătură cu conceptele despre
    masculinitate și rolul tradițional de întreținător al familiei.

    IV. Percepția victimei asupra riscului

    21.
    Victimei îi este frică pentru
    propria persoană și pentru
    alții? De ce anume se teme?
    Cercetările arată că există o corelație puternică între
    autoevaluarea riscului de către victimă și utilizarea în fapt
    a violenței de către agresor. Cu toate acestea, unele
    victime pot minimaliza și subestima violența domestică.
    Într-un studiu despre uciderea femeilor victime ale
    violenței domestice realizat de către Campbell et al
    (2003) aproximativ jumătate dintre victime nu
    percepuseră existența riscului ca agresorul să le omoare.

    V. Factori agravanți

    22.
    A intervenit
    separarea/divorțul sau, după
    caz, au existat discuții
    prealabile cu privire la
    acestea?
    Separarea/Divorțul sau, după caz, existența discuțiilor
    prealabile cu privire la acestea sunt percepute ca factori
    de risc semnificativ pentru vătămare severă și omor.

    23.
    Părintele agresor are contact
    cu copiii/Se mențin relațiile
    personale ale copilului cu
    părintele agresor?
    După separare/divorț, conflictele legate de contactul cu
    copiii de către părintele agresor/menținerea relațiilor
    personale ale copilului cu părintele agresor sunt frecvente
    și adesea prezintă un risc crescut de repetare a violenței
    atât pentru femeie, cât și pentru copii.

    24.
    Există integrat/integrați în
    familie copil/copii
    provenit/proveniți din alte
    relații/căsătorii?
    Factorii de risc de violență domestică includ prezența
    copilului/copiilor provenit/proveniți din alte relații/căsătorii.

    25.
    Au existat acte de violență în
    timpul sarcinii? Dar ulterior,
    asupra copiilor?
    O pondere importantă din cazuistica de violență
    domestică își are debutul în timpul sarcinii. Exercitată în
    timpul sarcinii, violența prezintă risc de vătămare severă
    și mortală atât pentru femeia victimă, cât și pentru copilul
    nenăscut. Femeile însărcinate sunt supuse unui risc mai
    mare, atât în ce privește violența minoră, cât și în ceea ce
    privește violența gravă, decât femeile care nu sunt
    însărcinate.


    VI. Suport social

    Nr.
    crt.
    Identificare
    Descriere
    Observații

    26.
    Familia
    Rudele victimei la care aceasta poate apela pentru depășirea unei situații de risc și
    vulnerabilitate (de exemplu, mamă, tată, frate, soră, veri, unchi, mătuși, copii majori).
    Tipul de suport care poate fi acordat de către aceștia:
    - găzduire temporară a victimei și/sau copiilor;
    - păstrarea unui bagaj de urgență al victimei/documentelor victimei;
    - sprijin financiar;
    - sprijin emoțional;
    - acompaniere în efectuarea unor demersuri necesare, după caz, pe lângă instituțiile
    competente, respectiv poliție, instanță, servicii de sănătate, servicii de medicină legală,
    servicii publice de asistență socială;
    - apel de urgență la poliție sau liniile de urgență pentru sesizarea situației de violență
    domestică.

    27.
    Vecini/Prieteni
    Identificarea persoanelor-resursă din vecinătatea locuinței victimei/prietenilor
    Tipul de suport care poate fi acordat de către aceștia:
    - găzduire temporară a victimei și/sau copiilor;
    - păstrarea unui bagaj de urgență al victimei/documentelor victimei;
    - sprijin financiar;
    - sprijin emoțional;
    - acompaniere în efectuarea unor demersuri necesare, după caz, pe lângă instituțiile
    competente, respectiv poliție, instanță, servicii de sănătate, servicii de medicină legală,
    servicii publice de asistență socială;
    - apel de urgență la poliție sau liniile verzi de urgență pentru sesizarea situației de violență
    domestică.


    VII. Recomandări de urgență privind planul de siguranță personală

    Nr.
    crt.
    Măsuri
    Descriere
    Observații

    28.
    Siguranța locuinței
    Dacă victima nu mai locuiește cu agresorul, măsuri de securizare a
    accesului, de monitorizare a locuinței etc.

    29.
    Siguranța copiilor, măsuri de
    siguranță pentru prevenirea
    răpirii copiilor de către
    agresor, precauții legale
    pentru siguranța copiilor
    Măsuri concrete în funcție de specificul situației: asigurarea unui mediu
    securizant pentru copii, identificarea unor scenarii posibile în care copiii pot fi
    în pericol

    30.
    Siguranța la locul de muncă
    Identificarea unor persoane-resursă care să fie informate și care să aibă un
    scenariu de risc, securizarea traseului victimei de la și către locul de muncă

    31.
    Siguranța în alte locuri –
    școală, grădiniță
    Identificarea unor persoane-resursă la școală/grădiniță care să fie informate
    și care să aibă un scenariu de risc pentru protejarea minorului: diriginte,
    învățător, paznic

    32.
    Siguranța în cazurile în care
    femeia continuă să locuiască
    împreună cu partenerul abuziv
    În cazul în care nu s-a dispus emiterea unui ordin de protecție provizoriu,
    victimei i se vor prezenta posibile soluții de prevenire a riscului de repetare a
    situației de violență domestică (de exemplu, construirea unui scenariu privind
    solicitarea de ajutor din partea unui/unei vecin/prieten/rude/poliției).

    33.
    Siguranța în cazurile în care
    femeia părăsește agresorul
    Victima va fi informată în legătură cu etapele necesare pregătirii pentru
    separare: menținerea secretă a intenției de a părăsi agresorul față de acesta
    și față de rude/prieteni, identificarea unui adăpost sigur, identificarea unui alt
    loc de muncă, identificarea unor soluții de continuitate a educației copiilor,
    pregătirea unui bagaj de siguranță și a documentelor personale ale
    victimei/copilului acesteia.

    34.
    Siguranța în situații
    periculoase
    Victima va fi informată în legătură cu minime măsuri de siguranță în situații
    de pericol:
    - acompanierea de către o persoană de încredere în vederea efectuării
    unor demersuri necesare, după caz, pe lângă instituțiile competente,
    respectiv poliție, instanță, servicii de sănătate, servicii de medicină legală,
    servicii publice de asistență socială;
    - efectuarea unor scenarii privind apelarea de urgență de către victimă/altă
    persoană a organelor de poliție sau a liniilor verzi de urgență pentru
    sesizarea situației de violență domestică.

    35.
    Solicitarea unor măsuri
    legale de protecție
    Victima va fi informată cu privire la posibilitatea emiterii unui ordin de
    protecție provizoriu/ordin de protecție, servicii sociale destinate victimei
    (servicii de zi cu diferite tipuri de consiliere, servicii rezidențiale cu găzduire
    pe perioadă determinată), măsuri/servicii destinate agresorului.


    Factori de risc legați de victimă
    (Se va indica dacă victima prezintă: gânduri/tentative de suicid; gânduri/tentative de a ucide agresorul; sarcină în evoluție; naștere recentă;
    probleme de sănătate mentală/consum de substanțe; stare de izolare socială; dependența financiară de agresor etc.)


    Ce dorește victima să facă? Implicare activă
    (Se va indica opțiunea victimei în legătură cu demersurile pe care le consideră necesare după ce a primit informații și consiliere din partea
    reprezentanților SPAS/DGASPC.)


    Observații/Recomandări
    (Se vor indica observațiile/recomandările reprezentanților SPAS/DGASPC în urma evaluării gradului de risc din perspectiva acordării
    serviciilor sociale.)


    Data:
    Numele:
    Semnătura

    B. Stabilire factori de risc și măsuri aferente

    Istoricul violenței
    Formele și tiparul
    violenței
    Factori de risc legați de
    comportamentul
    agresorului
    Percepția victimei
    asupra riscului
    Factori agravanți

    Factori de risc
    vizibili
    Număr răspunsuri
    afirmative
    Număr răspunsuri
    afirmative
    Număr răspunsuri
    afirmative
    Număr răspunsuri
    afirmative
    Număr răspunsuri
    afirmative

    Pentru evaluarea gradului de risc al victimelor violenței domestice din perspectiva acordării serviciilor sociale se va lua în
    considerare încadrarea în următoarele categorii de risc:

    Există minimum un răspuns
    afirmativ la oricare dintre întrebările
    de la pct. 7, 11 și 17?
    Dacă DA - categorie RISC
    CRESCUT
    Există minimum 5 răspunsuri
    afirmative la oricare dintre întrebările
    de la 1 până la 21.
    Dacă DA - categorie RISC
    CRESCUT
    Pentru nivelul de risc crescut,
    SPAS/DGASPC va asigura în mod
    obligatoriu informarea și orientarea victimei
    în ceea ce privește serviciile sociale
    existente pe raza localității/județului
    adecvate nevoilor acesteia în vederea
    furnizării serviciilor necesare pentru
    protecția acesteia.

    RISC MEDIU - minimum 4 răspunsuri afirmative la oricare dintre întrebările
    de la 1 până la 21, exceptând întrebările de la pct. 7, 11 și 17.
    Pentru nivelul de risc mediu,
    SPAS/DGASPC va asigura în mod
    obligatoriu informarea și orientarea victimei
    în ceea ce privește măsurile de protecție de
    care aceasta poate beneficia din partea
    instituțiilor competente: ordin de protecție
    provizoriu, ordin de protecție, formularea
    unei plângeri prealabile, eliberarea unui
    certificat medico-legal, consiliere juridică în
    vederea separării de agresor.

    RISC SCĂZUT - minimum un răspuns afirmativ la oricare dintre întrebările
    de la 1 până la 21, exceptând întrebările de la pct. 7, 11 și 17.
    Pentru nivelul de risc scăzut,
    SPAS/DGASPC va asigura în mod
    obligatoriu informarea victimei cu privire la
    drepturile și măsurile de care poate
    beneficia potrivit Legii nr. 217/2003,
    republicată, cu modificările și completările
    ulterioare, în special în ceea ce privește
    serviciile sociale de informare și consiliere a
    victimei în vederea prevenirii și combaterii
    violenței domestice.

    Intervenție/
    Plan general/
    Măsuri de
    urgență

    -----