LEGE 348 10/07/2003

LEGE nr. 348 din 10 iulie 2003
privind Legea pomiculturii

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 541 din 28 iulie 2003

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Capitolul I Dispoziţii generale

Articolul 1

Prezenta lege reglementează cadrul de orientare a dezvoltării pomiculturii, înfiinţarea şi exploatarea plantaţiilor pomicole, producerea şi valorificarea fructelor, pe baza fundamentarii ştiinţifice şi extensiei susţinute a progresului tehnic, în condiţiile organizării comune de piaţa în sectorul fructelor.

Articolul 2

(1) Organul de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniu, care elaborează strategia de dezvoltare a pomiculturii, este Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului.
(2) Obiectivele strategice ale dezvoltării pomiculturii sunt:
a) concentrarea şi specializarea producţiei pomicole;
b) dezvoltarea centrelor şi bazinelor cu tradiţie în domeniu, care să asigure specializarea pe produse de calitate cu denumire de origine geografică.

Articolul 3

(1) Organizarea comuna de piaţa în sectorul fructelor conţine reguli privind:
a) patrimoniul pomicol şi potenţialul de producţie pomicola;
b) producerea materialului săditor pomicol;
c) securitatea alimentara, precum şi valorificarea fructelor şi produselor din fructe;
d) organizaţiile profesionale, interprofesionale şi organismele pe filiera;
e) instrumentele şi mecanismele de reglementare a pieţei.
(2) Speciile de pomi, arbuşti fructiferi şi capsuni cultivate în România sunt prevăzute în anexa nr. 1.

Capitolul II Producţia pomicola

Secţiunea 1 Patrimoniul pomicol

Articolul 4

(1) Patrimoniul pomicol este alcătuit din: pomi şi arbuşti fructiferi, indiferent de sistemul de cultura, capsunarii, pepiniere pomicole, inclusiv terenurile pentru asolamente, terenurile în pregătire pentru plantare şi terenurile din intravilan plantate cu pomi, arbuşti fructiferi şi capsuni.
(2) În România păstrarea patrimoniului pomicol, menţinerea şi ridicarea valorii biologice şi a potenţialului productiv al plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi protejarea mediului înconjurător constituie o obligaţie a cultivatorilor.

Articolul 5

(1) Patrimoniul pomicol se clasifica în următoarele categorii:
a) plantaţii ţinere, până la intrarea pe rod;
b) plantaţii pe rod, în plină producţie;
c) plantaţii pe rod, în declin;
d) pepiniere pomicole;
e) colecţii pomologice, culturi de concurs şi loturi experimentale;
f) terenuri în pregătire pentru înfiinţarea plantaţiilor.
(2) Sistemul de cultura se defineste prin densitate, sortimente, tehnologii, performanţe tehnice şi economice şi se clasifica astfel:
a) sistem extensiv;
b) sistem intensiv;
c) sistem superintensiv;
d) pomi razleti.

Articolul 6

(1) Plantaţiile de pomi fructiferi, arbuşti fructiferi şi capsuni se realizează în România cu precădere pe arealele consacrate, situate în special în zona colinară, pe nisipuri, precum şi pe alte terenuri cu condiţii ecologice favorabile, denumite areale pomicole, care sunt supuse delimitării teritoriale.
(2) Arealele pomicole reprezintă zona geografică a culturii pomilor şi arbustilor fructiferi, constituie o categorie distinctă a fondului funciar şi sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(3) Din punct de vedere teritorial, patrimoniul pomicol se delimiteaza în zone, bazine, centre şi exploataţii pomicole, alcătuite din livezi, astfel cum vor fi definite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(4) Pomii şi arbustii fructiferi situaţi în curţi, păşuni, fanete, aliniamente şi perdele de protecţie, denumiţi pomi razleti, şi ale căror produse nu fac obiectul comercializării pe piaţa nu fac parte din cadastrul pomicol.
(5) Evidenta pomilor razleti se tine separat.

Articolul 7

(1) Delimitarea teritorială a patrimoniului pomicol se înregistrează în cadastrul agricol ca poziţie distinctă, numita cadastru pomicol, şi urmăreşte:
a) stabilirea perimetrelor patrimoniului pomicol;
b) structura patrimoniului pomicol pe sisteme de cultura, specii, parcele şi deţinători.
(2) Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor stabilesc normele metodologice de realizare şi ţinere a evidentei cadastrului pomicol, ca o componenta a cadastrului agricol, cu respectarea prevederilor legale în domeniu.
(3) Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, cu sprijinul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", efectuează delimitarea şi actualizarea lucrărilor de zonare şi microzonare a arealelor pomicole.

Articolul 8

Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor organizează recensământul patrimoniului pomicol, din 10 în 10 ani, începând cu anul 2005.

Articolul 9

Normele tehnice de înfiinţare şi defrişare a plantaţiilor pomicole, denumite livezi, indiferent de forma de proprietate, vor fi reglementate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului.

Secţiunea a 2-a Producerea materialului săditor

Articolul 10

Producerea materialului săditor pomicol se face numai de către pepinierele pomicole autorizate, potrivit Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante.

Articolul 11

(1) Pepinierele pomicole au obligaţia sa producă material săditor numai din categoriile biologice prevăzute în sortimentul aprobat prin Catalogul oficial al soiurilor de plante şi hibrizi cultivate în România şi cataloagele oficiale ale soiurilor şi hibrizilor cultivati în Uniunea Europeană.
(2) Categoriile biologice superioare de material săditor pomicol, prebaza şi baza se produc în unităţi autorizate.

Articolul 12

În pomicultura se admit la plantare următoarele categorii de material săditor:
a) pomi altoiti, formati în pepiniere;
b) pomi pe rădăcini proprii, din sortimentul admis la înmulţire, obţinuţi prin metode clasice sau culturi de meristeme;
c) butaşi inradacinati, marcote, drajoni, stoloni.

Articolul 13

Pentru producerea materialului săditor pomicol sunt folosite următoarele categorii de material iniţial:
a) portaltoi obţinuţi pe cale generativa din samburi şi seminţe, proveniţi din plantaţii semincere autorizate;
b) portaltoi obţinuţi pe cale vegetativa - clone - din plantaţii mama de butaşi, marcotiere şi drajoniere autorizate sau prin culturi de meristeme;
c) altoi, prelevat sub forma de ramuri sau muguri, din plantaţii mama autorizate.

Articolul 14

Baza materială aferentă sectorului de producere a materialului săditor pomicol este protejata, deţinătorii fiind obligaţi să respecte destinaţia iniţială a acesteia.

Secţiunea a 3-a Înfiinţarea, exploatarea şi defrişarea plantaţiilor pomicole

Articolul 15

Înfiinţarea plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi capsuni, organizate în exploataţii pomicole amplasate în zone, bazine, centre pomicole de o anumită suprafaţa şi o anumită structura de specii şi soiuri, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi şi ale Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 108/2001 privind exploatatiile agricole, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 166/2002, este opţiunea libera a oricărui proprietar sau deţinător de teren.

Articolul 16

(1) Soiurile fiecărei specii de pomi, arbuşti fructiferi şi capsuni se clasifica în următoarele categorii: recomandate, autorizate, autorizate temporar şi interzise.
(2) Definiţiile categoriilor de soiuri se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(3) Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, prin Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura, asigura elaborarea lucrărilor de zonare a speciilor de pomi şi arbuşti fructiferi recomandate şi autorizate pentru cultura în cadrul fiecărei zone, bazin şi centru pomicol, precum şi actualizarea periodică a acestora.

Articolul 17

(1) Exploatatiile pomicole beneficiază de facilităţi financiare din partea statului, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(2) Înfiinţarea exploataţiilor pomicole în zonele, bazinele şi centrele pomicole beneficiază de sprijin financiar din partea statului.

Articolul 18

Amenajarea unor terenuri în panta, slab fertile şi cu fenomene de eroziune a solului şi valorificarea acestora prin culturi pomicole sunt considerate activităţi de interes naţional pentru protejarea mediului şi se bucura de sprijinul statului asigurat prin Fondul de ameliorare a fondului funciar, potrivit legislaţiei în vigoare.

Articolul 19

(1) Plantaţiile de pomi cu suprafaţa mai mare de 0,5 ha şi cele de arbuşti fructiferi de peste 0,2 ha, situate în zone, bazine şi centre consacrate, se înfiinţează în baza autorizaţiei de plantare, eliberata de direcţiile generale pentru agricultura şi dezvoltare rurală judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, conform reglementărilor stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) Pentru plantaţiile de pomi cu suprafaţa mai mare de 2 ha şi pentru plantaţiile de arbuşti fructiferi cu suprafaţa mai mare de 0,5 ha, autorizaţia de plantare se eliberează în baza unui proiect de înfiinţare a exploatatiei pomicole, elaborat de persoane autorizate şi avizat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura sau de staţiunea de cercetare şi dezvoltare pomicola din zona.
(3) Sunt exceptate de la obţinerea autorizaţiei de plantare colectiile de pomi şi arbuşti fructiferi, culturile pomicole de concurs şi parcelele experimentale.

Articolul 20

Toate plantaţiile pomicole organizate în exploataţii agricole se înfiinţează numai cu soiuri din categoriile recomandate şi autorizate.

Articolul 21

(1) Defrişarea plantaţiilor de pomi şi arbuşti fructiferi de interes comercial aparţinând persoanelor fizice sau juridice se face numai în baza autorizaţiei de defrişare, eliberata de către direcţiile generale pentru agricultura şi dezvoltare rurală judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
(2) Sunt exceptate de la obţinerea autorizaţiei de defrişare colectiile de pomi şi arbuşti fructiferi, culturile pomicole de concurs şi parcelele experimentale, care se aproba de consiliile ştiinţifice ale unităţilor respective.

Articolul 22

(1) Durata de funcţionare a plantaţiilor de pomi şi arbuşti fructiferi, în condiţiile de exploatare normală, precum şi modalitatea defrişării acestora sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) În cazul în care, după defrişare, terenul respectiv nu se replanteaza, deţinătorii au obligaţia sa înainteze la direcţiile generale pentru agricultura şi dezvoltare rurală judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, cu 3 luni înaintea defrişării, documentaţia necesară pentru schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(3) Regimul de exploatare a plantaţiilor pomicole şi arbustilor fructiferi aparţinând instituţiilor de învăţământ, cu scop didactic, şi al parcelelor experimentale ale unităţilor de cercetare se va stabili prin planurile de învăţământ, respectiv prin programele de cercetare ale unităţilor respective.

Articolul 23

(1) Cultura speciilor de nuc, migdal, castan comestibil, alun, denumite în continuare nucifere, este supusă şi următoarelor prevederi speciale:
a) înfiinţarea plantaţiilor de nucifere se face cu material săditor selecţionat de către pepinierele autorizate. Pe terenurile supuse eroziunii se pot planta şi biotipuri locale provenite de la pepinierele silvice;
b) taierea unui nuc sau castan comestibil, indiferent de sistemul de cultura sau de forma de proprietate, se face pe baza autorizaţiei-model prevăzute în anexa nr. 3a) sau 3b) la prezenta lege, cu obligaţia plantarii prealabile a 5 pomi tineri din soiurile recomandate şi autorizate;
c) cererea pentru taierea nucilor şi castanilor comestibili razleti, solicitată de persoane fizice sau juridice, se depune cu cel puţin 3 luni înaintea executării tăierii, iar aceasta se verifica şi se aproba de direcţiile generale pentru agricultura şi dezvoltare rurală judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti;
d) în cazurile când se solicita defrişarea plantaţiilor de nuc şi castan comestibil în masiv, este obligatorie expertiza tehnica efectuată de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura sau de staţiunea de cercetare şi dezvoltare pomicola din zona. Termenul de depunere a documentaţiei de defrişare este de cel puţin 6 luni înaintea datei propuse pentru defrişare;
e) criteriile care stau la baza documentaţiei în vederea autorizării tăierii exemplarelor de nuc şi castan comestibil, precum şi defrişarea lor când sunt în masiv se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Articolul 24

În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, organele abilitate vor organiza inventarierea nucilor şi a castanilor comestibili aflaţi în plantaţii sau ca pomi razleti, cu consemnarea proprietarilor şi a parcelelor cadastrale în care se găsesc.

Articolul 25

În programele de impadurire şi combatere a eroziunii solului din zonele de cultura a nucului şi castanului se vor introduce şi aceste specii. Regia Naţionala a Pădurilor şi alţi deţinători de terenuri forestiere vor utiliza la plantare material săditor din soiuri autorizate şi recomandate, precum şi biotipurile locale.

Capitolul III Valorificarea fructelor

Articolul 26

În funcţie de însuşirile specifice, fructele au următoarele destinaţii:
a) consum în stare proaspăta;
b) consum sub forma prelucrata industrial.

Articolul 27

(1) Fructele destinate a fi livrate pentru consumul uman se clasifica în categorii de calitate, conform standardelor de comercializare, care dobândesc caracterul de obligativitate.
(2) Se supun standardelor de calitate următoarele fructe: ciresele, visinele, caisele, piersicile şi nectarinele, capsunile, merele, perele, prunele, gutuile, nucile în coaja, fructele de arbuşti fructiferi, precum şi fructele de orice fel care fac obiectul importului.
(3) Se exceptează de la cerinţele de conformitate cu standardele de calitate:
a) produsele oferite de către producători la centrele speciale de preluare, pregătire, ambalare, marcare, destinate vânzărilor de gros sau în detaliu;
b) produsele expediate în vrac către unităţile şi fabricile de procesare.

Articolul 28

(1) Comercializarea fructelor, potrivit prevederilor art. 27 alin. (1), este supusă controlului de conformitate pe filiera produsului.
(2) Controlul de conformitate se face la faţa locului, în toate stadiile de comercializare, de către organismele autorizate prin lege.

Articolul 29

(1) În cazul unor accidente de sănătate în consum, analiza fructelor care au făcut obiectul vânzării pe piaţa, privind conţinutul de reziduuri de pesticide, contaminanti şi alte substanţe, este obligatorie şi se efectuează de laboratoarele acreditate.
(2) Evidenta tratamentelor şi a substanţelor utilizate în plantaţiile pomicole destinate comercializării fructelor se tine de către producător şi se supune controlului Inspecţiei de stat pentru controlul tehnic în producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor.

Articolul 30

(1) Fructele proaspete destinate consumului uman circula pe filiera de produs însoţite de certificate de conformitate cu standardele de calitate, eliberate de către organismul de certificare instituit în acest scop.
(2) Modelul certificatului de conformitate se va stabili prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Articolul 31

(1) Prelucrarea fructelor în scop comercial poate fi facuta de către agenţi economici autorizaţi pentru aceasta activitate, cu mijloace proprii sau grupati în diferite forme de cooperare.
(2) Fructele destinate prelucrării industriale circula însoţite de certificatul de destinaţie industriala emis de către organismele de control, al cărui model se va stabili prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Articolul 32

Prin prelucrarea fructelor se obţin următoarele produse:
a) fructe deshidratate, întregi sau portionate, fainuri de fructe;
b) fructe congelate, individual sau în bloc;
c) sucuri: cu pulpa de fruct, limpezi, filtrate, conservate prin pasteurizare, nectaruri;
d) sucuri concentrate;
e) conserve: compoturi, dulceţuri, gemuri, magiun de prune, marmelada, piureuri;
f) distilate: tuica, palinca, rachiuri;
g) fermentate: cidru, oţet;
h) alte produse.

Articolul 33

(1) Dreptul de folosire de către producători a unor denumiri de origine pentru anumite loturi de fructe proaspete sau prelucrate se acordă prin certificat de atestare a originii geografice.
(2) Certificatul se eliberează de către organele abilitate în acest scop, pe baza verificărilor făcute de specialişti împuterniciţi pentru controlul respectării condiţiilor impuse pentru producerea fructelor şi prelucrarea acestora.

Articolul 34

Producătorii şi comercianţii de produse alcoolice din fructe în vrac sunt obligaţi sa ţină evidenta acestora, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Articolul 35

Etichetarea fructelor şi a produselor din fructe se face conform standardelor şi normelor de calitate.

Articolul 36

(1) Distilatele, care se disting prin originalitatea însuşirilor lor imprimata de locul de producere, soiul sau sortimentul de soiuri, tehnologia de distilare folosită, modul de păstrare şi invechire, se pot încadra în categoria băuturilor alcoolice din fructe, de calitate superioară, cu indicaţia geografică din care provin.
(2) Comercializarea distilatelor din fructe de calitate superioară, cu indicaţia geografică, se face sub numele arealului de producţie pomicola delimitata, în mod obişnuit, al bazinului sau al centrului pomicol, eventual al localităţii în care se afla exploatatia pomicola.

Articolul 37

(1) Tuica este o băutura alcoolică românească, obţinută în mod expres prin fermentarea fructelor din speciile samburoase ori a maceratului din aceste fructe, în prezenta sau nu a samburelui, urmată de o distilare sau redistilare, la o concentraţie alcoolică determinata la temperatura de 20°C, specifică fiecărui sortiment, în funcţie de tradiţie, de indicarea arealului de producere a acesteia şi de calitatea ei.
(2) În funcţie de zona în care s-au produs fructele, de tehnologia specifică aplicată, maturare sau invechire, băutura astfel obţinută poarta denumirea de: "palinca", "horinca", "turt".
(3) Concentraţia alcoolică minima este diferenţiată în funcţie de procesul tehnologic de obţinere, dar nu mai mica de 24% în volum la comercializarea pentru consum.

Articolul 38

(1) Rachiul de fructe este băutura alcoolică obţinută în mod exclusiv prin fermentarea fructelor din speciile semintoase, a marcului sau sucului din aceste fructe, urmată de distilare la concentraţia alcoolică specifică, astfel încât produsul obţinut în urma distilarii să aibă aroma şi gustul fructului din care provine.
(2) Termenul Williams este admis pentru rachiul de pere produs în exclusivitate din soiul de pere Williams.
(3) Concentraţia alcoolică a rachiului de fructe la temperatura de 20°C este de minimum 37,5% în volum.

Articolul 39

În producerea tuicii, palincii şi a rachiurilor de fructe nu este admis adaosul de alcool etilic din cereale, coloranti sau arome obţinute pe cale sintetică.

Articolul 40

Se interzic producerea şi comercializarea tuicii, a palincii şi a rachiurilor provenite din spirt, arome şi coloranti sintetici.

Articolul 41

Statul sprijină constituirea organizaţiilor de producători şi a organizaţiei interprofesionale pentru fructe, pe baza iniţiativei libere a producătorilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Capitolul IV Inspecţia şi controlul calităţii fructelor şi a produselor obţinute din fructe

Articolul 42

(1) În vederea implementarii prevederilor prezentei legi se înfiinţează ca direcţie în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului Inspecţia de stat pentru controlul tehnic în producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor, denumita în continuare I.S.C.T.P.V.L.F., cu structuri organizatorice în cadrul direcţiilor generale pentru agricultura şi dezvoltare rurală judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului, cu respectarea numărului de personal, în limita bugetului aprobat.
(2) Atribuţiile I.S.C.T.P.V.L.F. vor fi stabilite prin norme metodologice.

Capitolul V Sancţiuni

Articolul 43

Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.

Articolul 44

Defrişarea fără autorizaţie a plantaţiilor de pomi fructiferi, indiferent de forma de proprietate, cu o suprafaţa mai mare de 0,5 ha, sau a plantaţiilor de arbuşti fructiferi cu o suprafaţa mai mare de 0,2 ha, precum şi a nucilor sau a castanilor comestibili, indiferent de sistemul de cultura, constituie infracţiunea de distrugere şi se pedepseşte potrivit art. 217 din Codul penal.

Articolul 45

(1) Falsificarea băuturilor distilate sau a altor băuturi şi produse obţinute din fructe, precum şi expunerea spre vânzare sau vânzarea unor astfel de băuturi sau produse ştiind ca sunt falsificate constituie infracţiunea de falsificare de alimente sau alte produse şi se pedepseşte potrivit art. 313 din Codul penal.
(2) Băuturile sau produsele care au făcut obiectul infracţiunii se confisca.

Articolul 46

Constituie contravenţie următoarele fapte:
a) înfiinţarea plantaţiilor cu suprafeţe mai mari de 0,5 ha de pomi fructiferi şi a suprafeţelor mai mari de 0,2 ha de arbuşti fructiferi de fiecare agent economic sau de familie ori extinderea peste aceasta limita a celor existente, fără autorizaţie de plantare, cu nerespectarea dispoziţiilor art. 19;
b) înfiinţarea de plantaţii noi de pomi cu suprafeţe mai mari de 0,5 ha şi 0,2 ha arbuşti fructiferi sau extinderea celor existente cu alte soiuri decât cele recomandate şi autorizate, cu nerespectarea prevederilor art. 20;
c) nerespectarea prevederilor art. 29 privind analiza conţinutului de reziduuri, contaminanti şi alte substanţe, precum şi a celor privind evidenta tratamentelor şi a substanţelor utilizate;
d) nerespectarea prevederilor art. 30 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (2) privind obligativitatea insotirii produselor de certificat de conformitate cu standardele de calitate pentru fructele destinate consumului uman în stare proaspăta, respectiv de certificat de destinaţie industriala pentru fructele proaspete destinate procesarii;
e) nerespectarea prevederilor art. 27 şi 31 privind punerea în consum şi comercializarea fructelor şi a distilatelor din fructe şi a altor produse din fructe;
f) nerespectarea prevederilor art. 34 privind obligaţia ţinerii evidentelor produselor din fructe;
g) nerespectarea prevederilor art. 33 referitoare la folosirea denumirii de origine a produselor distilate din fructe din zona de cultura care are drept de indicaţie geografică;
h) nerespectarea prevederilor art. 35 privind etichetarea fructelor şi a produselor din fructe.

Articolul 47

(1) Contravenţiile prevăzute la art. 46 se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei, cele prevăzute la lit. a) şi b);
b) cu amendă de la 50.000.000 lei la 75.000.000 lei, cele prevăzute la lit. c)-f);
c) cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, cele prevăzute la lit. g) şi h).
(2) Amenda contravenţională se aplică persoanelor fizice şi juridice.

Articolul 48

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta lege se fac prin proces-verbal încheiat de organele de control abilitate din Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Sănătăţii, Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor, potrivit atribuţiilor ce le revin conform legii.

Articolul 49

Contravenţiilor prevăzute la art. 46 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

Capitolul VI Dispoziţii finale

Articolul 50

(1) Înfiinţarea, întreţinerea şi defrişarea de plantaţii pomicole, arbuşti fructiferi şi capsunarii, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească fructele pentru valorificare în stare proaspăta şi conservate, precum şi produsele distilate obţinute din fructe, condiţiile de atribuire a denumirii produselor cu indicaţie geografică, normele de comercializare, precum şi alte măsuri se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, elaborate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, cu avizul Ministerului Sănătăţii, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Integrării Europene, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Ministerului Justiţiei.
(2) Normele metodologice de aplicare a prezentei legi vor fi elaborate în termen de 90 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se supun Guvernului spre aprobare.

Articolul 51

(1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea pomiculturii nr. 11/1974, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 105 din 29 iulie 1974.

Articolul 52

Anexele nr. 1, 2, 3a) şi 3b) fac parte integrantă din prezenta lege.
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 23 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TARACILA
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 24 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
VIOREL HREBENCIUC
Bucureşti, 10 iulie 2003.
Nr. 348.

Anexa 1

                                    SPECIILE

          de pomi, arbuşti fructiferi şi capsuni cultivate în România

  Specia                         

A. Pomi fructiferi               

Mar

Par

Gutui                            

Prun                             

Cires                            

Visin                            

Cais                             

Piersic şi Nectarin              

Nuc

Migdal                           

Alun                             

Castan                           

B. Arbuşti fructiferi            

Coacaz negru                     

Coacaz roşu                      

Coacaz alb                       

Agris                            

Zmeura de gradina                

Afin de cultura                  

Mur de gradina                   

Maces                            

Soc negru                        

Trandafir pentru petale          

Lonicera caerulea                

Corn                             

Catina                           

C. Capsun                        

Anexa 2

                           ZONAREA SPECIILOR POMICOLE

Formatiunea de vegetaţie naturala	Spaţiul geografic ocupat	Specii cultivate
Subzona pădurilor de fag -subetajul	Dealuri între 500-800 m altitudine	Coacaz, agris, afin, unele soiuri de mar
Subzona pădurilor de gorun	Dealuri mijlocii şi partea inferioară a celor înalte, 300-800 m altitudine	Zmeur, mar, prun, visin, unele soiuri de par
Subzona pădurilor de cer, garnita şi stejar	Partea nordica a Campiei Române, Piemontul Getic şi rama externa a dealurilor din vestul tarii; 50-500 m altitudine	Mar, par, prun, gutui, cires, visin, nuc, alun, capsun
Zona de silvostepa	Suprafeţe mai mari sau mai mici în toate provinciile; 50-500 m altitudine	Toate speciile pomicole, cultivate cu deosebire în regim irigat
Zona stepei danubiene	Partea de est şi de sud a Campiei Române, Dobrogea, Platforma Barladului, insule în Campia Siretului; 0-200 m altitudine	Cais, piersic, migdal, prun, cires, visin, soiuri varatice de mar şi par, nuc, în condiţii de irigare

Anexa 3a)


MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR,			MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR,
APELOR ŞI MEDIULUI			APELOR ŞI MEDIULUI
DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU AGRICULTURĂ
ŞI DEZVOLTARE RURALĂ . . . . . . . . . .			DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU AGRICULTURĂ
			ŞI DEZVOLTARE RURALĂ . . . . . . . . . .
AUTORIZAŢIE Nr. . . . . /. . . . . .
			AUTORIZAŢIE Nr. . . . . ./. . . . . .
Domnul/doamna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , cu domiciliul în comuna/oraşul . . . . . . . . . . . . . . ., judeţul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , solicită tăierea a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . bucăţi nuci/castani comestibili.
			În conformitate cu prevederile Legii pomiculturii nr. . . . . , se autorizează domnul/doamna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , cu domiciliul în comuna/oraşul . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., judeţul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , pentru tăierea de . . . . . . . . nuci/castani comestibili, pomi răzleţi din locurile următoare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Solicitantul a plantat nuci/castani . . . . . . . . . . . . bucăţi în zona . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Director general,
. . . . . . . . . . . . . . . . .
(numele şi prenumele)


		Semnătura şi ştampila
			Director general,
Data eliberării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .			. . . . . . . . . . . . . . . . .	Semnătura şi ştampila
			(numele şi prenumele)
N.B.:	Autorizaţia se tipăreşte pe o singură faţă în registre de 100 de file şi se completează într-un singur exemplar.		Data eliberării . . . . . . . . . . . . . .

Anexa 3b)


MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR,			MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR,
APELOR ŞI MEDIULUI			APELOR ŞI MEDIULUI
DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU AGRICULTURĂ
ŞI DEZVOLTARE RURALĂ . . . . . . . . . .			DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU AGRICULTURĂ
			ŞI DEZVOLTARE RURALĂ . . . . . . . . . .
AUTORIZAŢIE Nr. . . . . /. . . . . .
			AUTORIZAŢIE Nr. . . . . ./. . . . . .
Agent economic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , cu domiciliul în comuna/oraşul . . . . . . . . . . . . . . ., judeţul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , solicită tăierea/defrişarea a . . . . . . . . . . ha/bucăţi nuci/castani comestibili.
			În conformitate cu prevederile Legii pomiculturii nr. . . . . , se autorizează agentul economic . . . . . . . . . . . . . . . . . . , cu domiciliul în comuna/oraşul . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., judeţul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , pentru tăierea/defrişarea de . . . . . . ha/bucăţi nuci/castani comestibili, din locurile următoare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Director general,
. . . . . . . . . . . . . . . . .
(numele şi prenumele)			Solicitantul a plantat nuci/castani . . . . . . . . . . . . bucăţi în zona . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


		Semnătura şi ştampila
			Director general,
Data eliberării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .			. . . . . . . . . . . . . . . . .	Semnătura şi ştampila
			(numele şi prenumele)
N.B.:	Autorizaţia se tipăreşte pe o singură faţă în registre de 100 de file şi se completează într-un singur exemplar.		Data eliberării . . . . . . . . . . . . . .

-----------