ANEXĂ din 28 iunie 2007la Ordinul ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidențiat în specialitățile prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală (Anexa nr. 4)
EMITENT
  • MINISTERUL SANATATII PUBLICE
  • MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 671 bis din 1 octombrie 2007 Notă
    *) Aprobată prin ORDINUL nr. 1.141/1.386/2007, publicat în Monitorul Oficial nr. 671 din 1 octombrie 2007.
    MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE
    CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

    CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
    ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
    1.1. DEFINIȚIE:
    Specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică se ocupă cu studiul bolilor alergice, a bolilor și sindroamelor disimunitare, care includ tulburări de imunoreglare și imunodeficiențe.
    Alergologia se ocupă cu depistarea și diagnosticarea, profilaxia și tratamentul (medicamentos și/sau imunoterapie), asistența medicală și recuperarea pacienților cu boli alergice (afecțiuni de hipersensibilitate inițiate prin mecanisme imunologice).
    Imunologia clinică se ocupă cu disfuncțiile sistemului imunitar, precum și cu aspectele imunologice ale afecțiunilor în care este implicat sistemul imunitar. Asistența de imunologie clinică se realizează de obicei în cadrul asistenței medicale multidisciplinare, și include, după caz, tratamente imunologice pentru pacienții cu boli și sindroame disimunitare prin mijloace nechirurgicale și neradioterapeutice.
    1.2. DURATA: 5 ani
    Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite de formare universitară (CFU), astfel 1 credit = 25 ore de instruire.
    Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
    La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
    Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
    1.3. STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Etapa inițială de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, fixarea planului de activitate (2 săptămâni)1.3.2. Etapa de stagii (vezi anexa finală)
    ● Primii 2 ani: stagiu de dobândire a abilităților generale în specialitate, stagii de medicină internă și specialități medicale, pediatrie, medicina muncii:– Alergologie și imunologie clinică (inițiere în specialitate) - 6 luni– Medicină internă - 9 luni– Gastroenterologie - 3 luni– Terapie intensivă - 1 lună– Pediatrie generală (3 luni) și neonatologie (1 lună) - 4 luni– Medicina muncii - 1 lună
    ● Ultimii 3 ani: imunologie laborator, discipline complementare și desăvârșire în specialitate:– Imunologie fundamentală (curs și laborator) - 3 luni– Bioetică - 2 săpt.– Dermatologie - 2 ½ luni– Pneumologie - 2 luni– O.R.L. - 1 lună– Oftalmologie - 1 lună– Boli infecțioase - 2 luni– Reumatologie - 6 luni– Alergologie și imunologie clinică (curs, stagiu clinic, laborator) - 18 luni
    1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR1.4.1. ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință (400 ore)1. Epidemiologia bolilor alergice2. Genetica bolilor alergice3. Factorii de risc ai bolilor alergice4. Atopia; evoluția naturală a bolilor atopice și alergice5. Inflamația alergică; celule, mediatori, molecule de adeziune implicate în alergie6. Alergia ca boală sistemică7. Anticorpii IgE8. Receptorii pentru IgE9. Alergenele - nomenclatură, clasificare10. Alergenele - structură, proprietăți fizico-chimice, biologice11. Sursele alergenelor12. Factorii care influențează alergenicitatea13. Reactivitatea încrucișată a alergenelor/cross-reactivitatea14. Identificarea și cuantificarea alergenelor15. Polenurile ca aeroalergene16. Acarienii ca aeroalergene17. Mucegaiurile ca aeroalergene18. Epiteliile de animale și gândacii de bucătărie ca aeroalergene19. Alergene din veninuri și salivă de insecte20. Trofalergene și alți agenți de hipersensibilitate din alimente21. Alergene de contact22. Alergene medicamentoase23. Alergene ocupaționale24. Extracte alergenice pentru diagnostic și terapie25. Nomenclatura bolilor alergice (istoric, actualități)26. Metode de diagnostic în vivo în alergologie27. Metode de diagnostic în vitro în alergologie28. Rinite alergice intermitente și persistente29. Rinosinuzite alergice30. Polipoza nazală31. Astmul alergic la adult32. Astmul alergic la copil33. Astmul alergic la categorii speciale de pacienți (gravide, vârstnici, sportivi etc.)34. Astmul cu hipersensibilitate la aspirină/antiinflamatoare nesteroidiene35. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiți36. Astmul de efort37. Astmul alergic ocupațional38. Sindromul rinită alergică și astm coexistent39. Aspergiloza bronhopulmonară alergică40. Sindromul Churg-Strauss41. Sindromul Loffler42. Pneumonia eozinofilică acută și cronică43. Sindromul eozinofilie-mialgie și sindromul hipereozinofilic idiopatic44. Eozinofiliile45. Pneumonii de hipersensibilizare (alveolite alergice extrinseci)46. Fibroza chistică47. Dischinezia ciliară primară48. Boala pulmonară obstructivă cronică49. Sarcoidoza50. Sindromul de tuse cronică51. Conjunctivite alergice intermitente și persistente52. Keratoconjunctivita vernală53. Keratoconjunctivita atopică54. Conjunctivita giganto-papilară55. Blefaroconjunctivita alergică de contact56. Keratoconjunctivita sicca57. Urticaria acută58. Urticaria cronică, urticaria cronică autoimună59. Vasculite urticariene60. Urticaria pigmentară61. Mastocitoza sistemică62. Boala serului și sindroame de tip boala serului63. Eritemul polimorf64. Eritemul nodos65. Urticaria dermografică66. Urticaria tardivă la presiune67. Urticaria solară și fotosensibilitatea din lupus și porfirii68. Urticaria la frig și patologia prin crioproteine serice69. Crioglobulinemii70. Tipuri speciale de urticarie (urticaria colinergică, aquagenică și de contact)71. Sindroame urticariene rare72. Urticaria din boli autoimune sistemice73. Urticaria din parazitoze74. Angioedemul ereditar prin deficit de C1-INH75. Angioedemul nonhistaminergic dobândit, fără urticarie76. Angioedemul histaminergic dobândit, fără urticarie77. Eczema atopică, sindromul dermatită/eczemă atopică78. Dermatite/eczeme - nomenclatură, clasificare, diagnostic diferențial79. Dermatita de contact alergică și iritativă80. Dermatita de contact alergică la metale81. Dermatita de contact alergică la adezivi, rășini și aditivi din cauciuc82. Dermatita de contact alergică la medicamente83. Dermatita de contact alergică indusă de plante84. Alergocosmetologie85. Dermatita de contact alergică ocupațională86. Dermatita de contact fotoalergică și fototoxică87. Reacții adverse medicamentoase - noțiuni de farmacovigilență88. Alergii medicamentoase mediate IgE89. Alergii medicamentoase non-IgE-mediate90. Reacții adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate91. Particularități ale reacțiilor adverse medicamentoase la nivel cutanat92. Particularități ale reacțiilor adverse medicamentoase la nivel pulmonar93. Alergia alimentară IgE-mediată și non-IgE-mediată94. Sindromul de alergie orală95. Boli gastrointestinale eozinofilice96. Boala celiacă și sindromul Heiner97. Reacții de hipersensibilitate la aditivi alimentari98. Intoleranțe alimentare cu mecanisme biochimice99. Alergia la alimente modificate genetic100. Anafilaxia alergică mediată IgE101. Anafilaxia alergică non-IgE-mediată102. Anafilaxia nonalergică103. Anafilaxia asociată cu factori fizici și anafilaxia idiopatică104. Reacții de hipersensibilitate la înțepături de insecte (venin)105. Reacții de hipersensibilitate la mușcături de insecte106. Alergia la latex107. Alergia la lichid seminal108. Reacții de hipersensibilitate la anestezice și miorelaxante109. Reacții de hipersensibilitate la plasmă și substituenți plasmatici110. Reacții de hipersensibilitate la antiinflamatoare nesteroidiene și analgezice111. Reacții de hipersensibilitate la substanțe de contrast iodate112. Reacții de hipersensibilitate la antihipertensive113. Reacții de hipersensibilitate la agenți fibrinolitici, anticoagulante și hemostatice114. Reacții de hipersensibilitate asociate dializei115. Reacții de hipersensibilitate la antibiotice116. Reacții de hipersensibilitate la anticonvulsivante și medicamente de uz psihiatric117. Reacții de hipersensibilitate la antidiabetice118. Diete la pacientul alergic și cu reacții de hipersensibilitate119. Profilaxia bolilor alergice și atopice120. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene121. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată injectabil122. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată sublingual sau nazal123. Imunoterapia anti-IgE124. Bazele farmacologice ale acțiunii medicamentelor antialergice și antiinflamatoare125. Profilul de siguranță al medicamentelor antialergice și antiinflamatoare126. Profilul farmacoeconomic al medicamentelor antialergice și antiinflamatoare127. Tratamentul urgențelor alergologice128. Antihistaminicele H(1) de uz sistemic în alergologie129. Antihistaminicele H(1) de uz topic în alergologie130. Antihistaminicele H(2) și cele cu acțiune pe receptorii H(3) și H(4) în alergologie131. Antileucotrienele132. Glucocorticosteroizii inhalatori133. Glucocorticosteroizii intranazali134. Dermatocorticoizii135. Antidegranulantele mastocitare136. Bronhodilatatoarele137. Dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor138. Dispozitive de administrare intranazală a medicamentelor139. Epidemiologia imunodeficiențelor140. Imunodeficiențele primare prin deficit imun umoral sau limfocitar B141. Imunodeficiențele primare prin deficit imun celular sau limfocitar T142. Imunodeficiențele primare prin deficit imun combinat sau limfocitar T și B143. Imunodeficiențele primare cu hiper-IgE144. Imunodeficiențele primare prin deficite ale funcției celulelor fagocitare145. Imunodeficiențele primare prin deficite ale componentelor sistemului complement146. Imunodeficiențe secundare malnutriției și de cauză iatrogenă147. Imunodeficiențe secundare unor boli infecțioase și maligne148. Sindromul de imunodeficiență dobândită - imunopatologie149. Sindromul de imunodeficiență dobândită - imunodiagnostic, imunoterapie150. Afecțiunile autoimune de organ și sistemice - imunopatologie, diagnostic, imunoterapie:151. Tiroidita autoimună, boala Graves152. Autoimunitatea endocrină și sindroamele poliendocrine autoimune153. Afecțiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun154. Uveite cu mecanism autoimun și mediate celular155. Miastenia gravis și sindromul miastenic Lambert-Eaton156. Scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barre și alte afecțiuni demielinizante157. Boala Crohn și colita ulceroasă158. Miocardite, cardiomiopatii, pericardite cu mecanism imun, sindromul Dressler159. Hepatita autoimună160. Ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă - imunopatologie, imunomodulare161. Glomerulonefrite cu mecanism autoimun și prin complexe imune162. Sindromul Goodpasture163. Hemopatii autoimune164. Lupusul eritematos sistemic165. Artrita reumatoidă166. Spondilartropatii167. Sindromul Sjogren168. Polimiozita și dermatiomiozita169. Scleroza sistemică170. Boala mixtă a țesutului conjunctiv171. Vasculite sistemice - clasificare imunopatologică și caracteristici clinico-morfologice172. Granulomatoza Wegener173. Poliangeita microscopică174. Poliarterita nodoasă175. Purpura Henoch-Schonlein176. Vasculita crioglobulinemică177. Transplantarea, tipuri de grefe178. Recunoașterea aloantigenelor179. Imunocompatibilitatea180. Mecanisme imunologice ale rejetului grefelor181. Tipuri de rejet de grefă182. Teste de histocompatibilitate183. Teste de citotoxicitate184. Mecanismele imunomodulării185. Glucocorticosteroizii sistemici186. Inhibitori de calcineurină187. Sirolimus/rapamicina și micofenolatul mofetil188. Imunosupresive citotoxice189. Anticorpi monoclonali și policlonali în imunoterapie190. Terapia genică, antisens și cu celule stem (principii)191. Markeri imunologici tumorali și imunopatologia cancerului192. Gamapatii monoclonale - imunopatologie, imunodiagnostic, principii de terapie193. Imunoterapia în cancer (principii)194. Perturbări imunologice ale sistemului reproductiv195. Interrelații psiho-neuro-endocrino-imunologice196. Terapia de substituție în imunodeficiențele primare197. Citokine, inhibitori ai secreției citokinelor în imunoterapie198. Receptori de citokine și antagoniști lor în imunoterapie199. Imunizarea activă și pasivă (principii)200. Metode imunosupresive (plasmafereză, imunoadsorbție, citofereză)1.4.1.2. Baremul activităților practice
    în clinică de alergologie și imunologie clinică și laborator de imunologie– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare– demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)1. Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu: 10002. Teste cutanate alergologice prick la alergene alimentare: 10003. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog): 10004. Teste cutanate alergologice patch: 10005. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente: 5006. Teste gravitaționale și volumetrice de determinare a expunerii la polenuri: 27. Teste morfologice de identificare a polenurilor și plantelor polenizatoare: 1008. Teste morfologice de identificare a acarienilor: 209. Teste morfologice de identificare a mucegaiurilor: 5010. Teste imunochimice pentru determinarea expunerii la aeroalergene: 511. Determinare PEF prin peak flow-metrie: 50012. Probe funcționale ventilatorii (spirometrie): 50013. Probe funcționale ventilatorii post-bronhodilatator: 50014. Teste de provocare nazală/conjunctivală cu alergene: 2015. Teste de provocare alimentară: 10016. Teste de provocare medicamentoasă: 50017. Teste de provocare cu agenți fizici: 50018. Teste de provocare la efort: 10019. Teste la alergene ocupaționale: 10020. Imunoterapie specifică cu extracte alergenice standardizate: 20021. Utilizarea trusei de urgență în alergologie: 20022. Determinarea IgE totale serice prin metode imunocromatografice: 10023. Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitative: 50024. Determinarea IgE specifice serice prin metode semicantitative: 10025. Determinarea IgE specifice serice prin metode cantitative: 5026. Determinare anticorpi IgG serici antigen-specifici: 1027. Determinarea componentelor sistemului complement: 50028. Determinarea C1-INH: 10029. Teste de laborator screening pentru imunodeficiențe primare umorale: 20030. Teste de laborator screening pentru imunodeficiențe primare celulare: 20031. Teste de laborator screening pentru imunodeficiențe primare ale celulelor fagocitare: 20032. Teste de laborator screening pentru imunodeficiențele dobândite: 30033. Teste de laborator avansate/de cercetare pentru investigarea imunodeficiențelor: 5034. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 30035. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante: 10036. Teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor: 30037. Teste imunologice de screening pentru transplantare: 5038. Teste imunologice de avansate pentru transplantare: 539. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali: 30040. Determinări imunologice de markeri serologici virali: 30041. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni: 30042. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari: 20043. Electroforeza proteinelor serice și imunoelectroforeza: 10044. Determinări de subseturi celule imune: 5045. Determinări de mediatori celulari, markeri serici de inflamație: 10046. Determinarea de mediatori umorali în produse biologice (altele decât serul) la pacienți cu patologie imuno-alergică: 1047. Hemoleucograme la pacienți cu patologie imuno-alergică: 100048. Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 100049. Exudate faringiene și nazale, analiza sputei: 50050. Uroculturi la pacienți cu patologie imuno-alergică: 50051. Coproculturi, examene coproparazitologice: 50052. Teste imunologice ale sistemului reproductiv: 10053. Explorări imagistice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 100054. Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 10055. Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică: 200
    1.4.2. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (160 ore)1. Bronșita acută și cronică, emfizemul pulmonar2. Bronhopneumopatia obstructivă cronică3. Pneumoniile4. Abcesul pulmonar5. Fibrozele pulmonare6. Cancerul bronhopulmonar7. Sindromul de compresie mediastinală8. Pleureziile9. Valvulopatii10. Endocardite infecțioase11. Tulburările de ritm și de conducere12. Pericarditele13. Miocarditele și cardiomiopatiile14. Boala cardiacă ischemică15. Sincopa16. Șocul cardiogen17. Bolile arterelor periferice18. Bolile venelor19. Edemul pulmonar acut cardiogen și necardiogen20. Cordul pulmonar cronic21. Insuficiența cardiacă congestivă22. Tromboembolismul pulmonar23. Hipertensiunea arterială24. Glomerulonefritele25. Sindromul nefrotic26. Nefropatii interstițiale27. Insuficiența renală acută28. Insuficiența renală cronică29. Transplantul renal și hemodializa30. Sindroame de malabsorbție31. Anemiile32. Leucemiile acute33. Sindroamele mielodisplazice34. Sindroamele mieloproliferative cronice35. Sindroamele limfoproliferative cronice36. Gamapatii monoclonale37. Sindroamele hemoragipare38. Sindroamele trombotice39. Diabetul zaharat40. Hemocromatoza1.4.2.2. Baremul activităților practice– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare– demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)1. Interpretări ECG: 2002. Examene radiologice: 2003. Explorări funcționale respiratorii: 904. Electrocardiograme (tehnică, interpretare): 1005. Examinări ultrasonografice (interpretare): 506. Oscilometrii (efectuare, interpretare): 107. Interpretări de buletine de analize hematologice (sânge periferic, măduvă osoasă): 2008. Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice: 2009. Puncții venoase la adult: 20
    1.4.3. STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1. Boala de reflux gastroesofagian2. Gastritele acute și cronice3. Ulcerul gastric și duodenal4. Tumorile benigne și maligne ale tractului gastrointestinal5. Sindromul de malabsorbție6. Enteropatia glutenică7. Parazitozele intestinale8. Boala Crohn9. Rectocolita hemoragică10. Intestinul iritabil11. Pancreatitele acute și cronice12. Sindromul icteric13. Colecistitele și litiaza biliară14. Hepatitele cronice postvirale15. Hepatita autoimună16. Hepatite medicamentoase și autoimune17. Patologia hepatică indusă de alcool18. Cirozele hepatice19. Tumorile benigne și maligne ale ficatului și căilor biliare, chistul hidatic hepatic20. Afecțiuni hepatice cu determinare genetică1.4.3.2. Baremul activităților practice (interpretare)1. Examene radiologice ale tubului digestiv: 602. Endoscopii digestive: 303. Ecografii abdominale: 304. Paracenteza: 305. Puncție biopsie hepatică: 106. Investigații funcționale în gastroenterologie: 30
    1.4.4. STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)1. Resuscitarea cardiopulmonară2. Tehnici de menținere a permeabilității căilor aerifere: intubația traheală, traheotomia3. Oxigenoterapia4. Tehnicile de suport ventilator5. Defibrilarea electrică și cardioversia6. Echilibrul acido-bazic, tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic7. Asistența în urgență și terapie intensivă a pacienților cu reacții sistemice severe de hipersensibilitate, inclusiv anafilaxia severă și exacerbările severe ale astmului8. Asistența în urgență și terapie intensivă a pacienților cu angioedem cu localizare de gravitate9. Anestezia la bolnavii astmatici10. Anestezia la pacienții cu antecedente de reacții de hipersensibilitate la medicamente1.4.4.2. Baremul activităților practice1. Intubația orotraheală și nazotraheală - asistare/efectuare (inclusiv pe manechin): 10.2. Resuscitarea cardiopulmonară - asistare/efectuare (inclusiv pe manechin): 103. Defibrilare, cardioversie - asistare/efectuare: 54. Instalarea de linii venoase periferice/centrale - asistare și efectuare: 105. Cricotirotomie, cateterizare transtraheala, minitraheostomie percutană: tehnică, asistare, în condiții de necesitate.6. Oxigenoterapie, monitorizare puls-oximetrie: 10
    1.4.5. STAGIUL DE PEDIATRIE1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (70 ore)1. Alimentația sugarului și copilului mic2. Alimentația copilului sănătos și alergic3. Vaccinările în neonatologie și pediatrie4. Boala hemolitică neonatală5. Infecțiile tractului respirator superior6. Wheezing-ul recurent și astmul la copil7. Alergii alimentare la copil, intoleranța la lactoză și la gluten8. Sindroamele de malabsorbție la copil9. Boala inflamatorie cronică intestinală la copil10. Hepatitele în pediatrie11. Sindroamele de hipertensiune portală12. Parazitozele intestinale la copil13. Infecțiile tractului urinar la copil14. Anemiile hemolitice ș sindroamele hemoragipare la copil15. Leucemiile și limfoamele la copil16. Hematuriile și proteinuriile copilului17. Glomerulonefritele și sindroamele nefrotice în pediatrie18. Reumatismul articular acut19. Artritele cronice juvenile20. Colagenozele: lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki21. Vasculite imune în pediatrie22. Imunodeficiențele primare23. Imunodeficiențele dobândite în pediatrie24. Urticaria și angioedemul la copil25. Dermatita atopică și tipuri de prurigo în practica pediatrică26. Urgențele pediatrice majore1.4.5.2. Baremul activităților practice– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare– demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)1. Puncții venoase la copil: 102. Manevre de resuscitare a funcțiilor vitale: 203. Electrocardiograme: 204. Examene radiologice: 205. Explorări funcționale respiratorii la copii: 506. Interpretări de buletine de analize hematologice la copil: 507. Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice la copil: 508. Recomandări de preparate de lapte utilizate în alimentație: 20
    1.4.6. STAGIUL DE MEDICINA MUNCII1.4.6.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)1. Agenți etiologici în bolile profesionale2. Boli profesionale ale aparatului respirator3. Boli dermatologice profesionale4. Noțiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserție și reorientare profesională, noțiuni de legislație națională și europeană în medicina muncii.1.4.6.2. Baremul activităților practice1. Anamneze de boală profesională: 202. Asistarea și/sau efectuarea testelor de provocare cu agenți profesionali: 5
    1.4.7. STAGIUL DE IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ1.4.7.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
    A. Anatomia și elementele celulare ale sistemului imunitar    1. Organele limfoide: anatomie și funcție2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecția pozitivă și negativă în cursul ontogenezei.
    B. Mecanismele imunologice    1. Imunitatea înnăscută și dobândită2. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară și funcția3. Antigenele - structură, epitopi, procesare și prezentare4. Imunogenetica5. Imunitatea mediată prin celulele T
    a) Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele accesorii în transducția semnalului
    b) Citokinele și moleculele costimulatorii în activarea celulelor T
    c) Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante    6. Imunitatea mediată prin celule B
    a) Activarea celulelor B - interacțiunea cu celulele T și transducția semnalului
    b) Producția de imunoglobuline și recunoașterea epitopilor
    c) Izotipuri de anticorpi și maturarea răspunsului umoral
    d) Procese biologice inițiale de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă
    e) Imunoglobuline - structură, funcție, sinteză, reglare, receptori.
    f) Reacții imune mediate
    g) Complexele imune - proprietăți fizice, imunologice și mecanisme de clearance.    7. Alte mecanisme imunologice, care implică
    a) Celulele "natural killer".
    b) Celulele killer activate de limfokine.
    c) Bazofile activate.    8. Interacțiuni receptor - ligand în funcționarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducția semnalului ca rezultat al interacțiunii receptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.
    C. Modularea răspunsului imun.    1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune și factori de creștere.2. Inflamația și modularea ei.
    a) Mediatori - preformați și neoformați.
    b) Celule efectoare în inflamație (alergică și altele).
    c) Mastocitele și bazofilele - structură, activare, mediatori preformați, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF.
    d) Eozinofilele - structură, activare, mediatori.
    D. Imunitatea mucoaselor.    1. Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală.2. Imunologică - țesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producția celulară și de anticorpi, traficul celular și procesul de "homing".
    E. Imunologia transplantului.    1. Mecanismele de rejet2. Reacția grefă contra gazdă și gazdă contra grefă
    F. Imunologia tumorală    1. Antigenele tumorale - antigene specifice tumorale unice și antigene tumorale asociate2. Oncogene, gene tumorale supresoare, translocații cromozomiale3. Mecanismele imunosupravegherii
    G. Mecanisme imunoreglatoare    1. Mecanismele de toleranță2. Rețele idiotipic.3. Apoptoza1.4.7.2. Baremul activităților practice– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare– demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)1. Tehnici înțelegerea principiilor și metodologiei acestor tehnici, în mod particular dacă ele sunt legate de:– măsurarea nivelului imunoglobulinelor,– claselor sau subclaselor de imunoglobuline,– anticorpi specifici,– fenotipările limfocitare,– răspunsul celular la mitogeni,– antigene sau– celule alogenice,– complexele imune,– examinarea proteinelor crioprecipitate,– activitățile complementului seric total și– componentelor complementului și– tiparea histocompatibilității.
    a) Serologic:– ELISA,– RIA, RAST,– FEIA,– eliberarea de histamină din bazofile sensibilizate,– imunodifuzie radială,– nefelometrie,– imunoblot,– cromatografie în fază lichidă de înaltă performanță,– imunoelectroforeza,– CIE– CRIE
    b) Celular:– citometrie în flux,– evaluarea chemotaxiei, fagocitozei, citolizei,– evaluarea proliferării limfocitare, producției de imunoglobuline.
    c) Imunofluorescența și histochimia imună.
    d) Molecular:– Northern, Southern, Western blot,– PCR– hibridizarea în situ.
    e) Hibridoame și anticorpi monoclonali.    2. Caracteristicile efectuării testelor:– principii de sensibilitate, specificitate și valoare predictivă.
    1.4.8. MODUL DE BIOETICĂ1.4.8.1. Tematica curs (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie etc.)III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.4.8.2. Tematica seminariilor (20 ore)I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
    1.4.9. STAGIUL DE DERMATOLOGIE1.4.9.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1. Infecții cutanate virale, bacteriene, fungice, epizoonoze2. Prurigouri3. Eczeme/dermatite4. Urticaria, vasculite urticariene5. Mastocitoze6. Dermatoze buloase7. Psoriazisul8. Eritrodermii9. Purpure10. Bolile tesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia)11. Manifestări cutanate în imunodeficiențe12. Reacții adverse postmedicamentoase cutaneo-mucoase13. Eritem polimorf14. Eritem nodos15. Limfoame și pseudolimfoame cutanate16. Boala Kaposi17. Lichen plan și erupții lichenoide18. Dermatoze prin agenți fizici19. Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, mucinoze, diabet zaharat)20. Medicația antiinflamatorie și imunomodulatorie în patologia cutanată1.4.9.2. Baremul activităților practice– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare– demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)1. Efectuarea de teste cutanate pentru diagnosticul dermatitelor prin hipersensibilizare: 402. Tehnica imunofluorescenței în dermatologie: 53. Citodiagnosticul Tzanck: 54. Examenul micologic în dermatologie: 105. Efectuarea biopsiei cutanate: 51.4.10. STAGIUL DE PNEUMOLOGIE1.4.10.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore)1. Structura și funcția sistemului respirator2. Bolile căilor aerifere3. Tumori toracice4. Infecții respiratorii non-TB5. Tuberculoza6. Bolile vasculare pulmonare7. Boli pulmonare interstițiale difuze8. Boli pulmonare iatrogene9. Bolile pleurei10. Insuficiența respiratorie11. Anomalii pulmonare genetice și de dezvoltare12. Sindroame de apnee13. Sindromul de tuse cronică14. Manifestări pulmonare în imunodeficiențe1.4.10.2. Baremul activităților practice– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare– demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)1. Peak-flow-metrie: 1002. Spirometrie: 1003. Pletismografie: 204. Factorul de transfer prin membrana alveolo-capilară: 205. Evaluarea gazelor sanguine: 206. Teste de provocare bronșică (nespecifică, specifică): 207. Sputa indusă: 108. Lavajul bronho-alveolar: 109. Toracocenteza: 10
    1.4.11. STAGIUL DE OTO-RINO-LARINGOLOGIE1.4.11.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)1. Rinitele acute și cronice2. Rinosinuzitele acute și cronice3. Tumori benigne și maligne rinosinusale4. Patologia inflamatorie și infecțioasă faringiană5. Patologia inflamatorie a glandelor salivare6. Laringitele acute și cronice7. Insuficiența respiratorie acută de cauză laringiană8. Adenopatia cervicală9. Otitele medii acute și cronice10. Farmacoterapia locală în ORL1.4.11.2. Baremul activităților practice– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare1. Rinoscopie și rinomanometrie: 202. Bucofaringoscopie: 203. Otoscopie: 104. Examene radiologie și CT în ORL: 205. Examenul de laborator al secreției nazale și evaluarea funcției ciliare: 101.4.12. STAGIUL DE OFTALMOLOGIE1.4.12.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)1. Patologia pleoapelor și aparatului lacrimal2. Conjunctivitele3. Keratitele4. Patologia inflamatorie a sclerei5. Patologia inflamatorie a uveei6. Cataractele7. Glaucoamele8. Ochiul roșu și dureros9. Bolile de sistem cu complicații oculare10. Farmacoterapia locală oculară1.4.12.2. Baremul activităților practice– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare1. Examenul polului anterior al ochiului: 202. Examenul pleoapelor și conjunctivei: 203. Examenul citologic al lacrimilor, raclatului sau amprentelor conjunctivale: 20
    1.4.13. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE1.4.13.1. Tematica lecțiilor conferință (30 ore)1. Infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare2. Infecții cutanate și ale sistemului limfatic3. Gastroenterite și enterocolite4. Infecții virale, bacteriene, fungice și parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase5. Diareea infecțioasă6. Hepatite virale7. Infecții ale tractului urinar8. Infecția cu HIV, infecții la pacienți cu imunosupresie9. Particularități ale tratamentului antiinfecțios la pacienții cu afecțiuni de hipersensibilitate sau imunosupresie1.4.13.2. Baremul activităților practice– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare1. Recoltarea produse patologice (spută, secreții etc.): 202. Hemocultura: 53. Urocultura, coprocultură: 204. Examen coproparazitologic: 105. Exudat faringian, examen de spută: 106. Markeri imunologici serologici virali, bacterieni și parazitari: 20
    1.4.14. STAGIUL DE REUMATOLOGIE1.4.14.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)1. Poliartrita reumatoidă a adultului2. Artrita juvenilă idiopatică și boala Still3. Spondiloartropatiile seronegative4. Lupusul eritematos sistemic5. Sclerodermia sistemică6. Fenomenul Raynaud7. Miopatiile inflamatoare8. Boala mixtă a țesutului conjunctiv și alte colagenoze intricate9. Fasciita enzinoficilică difuză și sindromul mialgie-eozinofilie10. Sindromul Sjogren11. Vasculitele sistemice12. Boala (sindromul) Behcet13. Reumatismul articular acut14. Boala artrozică periferică15. Boala degenerativă a coloanei vertebrale16. Forme de reumatism abarticular17. Guta și alte atrite microcristaline18. Artrita psoriazică19. Artritele infecțioase și reactive20. Bolile ereditare ale tesutului conjunctiv21. Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale22. Osteoporoza și osteonecroza aseptică23. Manifestări reumatologice din boli endocrine24. Tratamentul inflamator și imunomodulator în bolile reumatice1.4.14.2. Baremul activităților practice (interpretare)1. Teste biologice de inflamație și de alterare a răspunsului imun în reumatologie: 2002. Teste pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic în reumatologie: 2003. Examene radiologice în reumatologie: 1204. Scintigrafii osoase: 205. Osteodensitometrii: 206. Interpretarea biopsiei sinoviale și a lichidului sinovial: 20


    ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ

    5 ANI


    STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
    (ordinea stagiilor pentru primii 2 ani și următorii 3 ani este
    cea preferată de recomandările UEMS 2003)

    *Font 9*
    ● ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (I.1) 6 luni
    ● MEDICINĂ INTERNĂ (I.2) 9 luni
    ● GASTROENTEROLOGIE (I.3) 3 luni
    ● TERAPIE INTENSIVĂ (I.4) 1 lună
    ● PEDIATRIE (3 luni) ȘI NEONATOLOGIE (1 lună) (I.5) 4 luni
    ● MEDICINA MUNCII (I.6) 1 lună
    ● IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ (I.7) 3 luni
    ● BIOETICĂ (I.8) 2 săpt.
    ● DERMATOLOGIE (I.9) 2 ½ luni
    ● PNEUMOLOGIE (I.10) 2 luni
    ● O.R.L. (I.11) 1 lună
    ● OFTALMOLOGIE (I.12) 1 lună
    ● BOLI INFECȚIOASE (I.13) 2 luni
    ● REUMATOLOGIE (I.14) 6 luni
    ● ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (I.15) 18 luni

    ┌───────┬───────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬─────────┬──────┐
    │ AN │ANUL I │ ANUL II │ ANUL III │ ANUL IV │ANUL V│
    ├───────┼───┬───┼───┬───┬───┬───┬───┼───┬───┬───┬────┬────┬────┬────┼────┬────┼──────┤
    │STAGIUL│I.1│I.2│I.2│I.3│I.4│I.5│I.6│I.7│I.8│I.9│I.10│I.11│I.12│I.13│I.14│I.15│ I.15 │
    └───────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴──────┘


    CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
    ANATOMIE PATOLOGICĂ



    Articolul 1. - Definiție

    Școala de Specializare în Anatomie Patologică are scopul de formare a medicilor specialiști în sectorul profesional al diagnosticului anatomo-cito-histopatologic al bolilor, care include următoarele activități: examen macroscopic (cu ocazia efectuării necropsiei, și cu ocazia examinării macroscopice a pieselor chirurgicale), examen microscopic citopatologic (frotiuri, amprente și puncțiile aspirative cu ac fin), histopatologic la parafină (al biopsiilor obținute de la endoscopii, prin puncție - biopsie, al secțiunilor recoltate din piesele chirurgicale, sau al pieselor recoltate la necropsie) histopatologic la gheață (sau al secțiunilor prelevate intraoperator), imunohistochimic și eventual ultrastructural.
    Art. 2. - Responsabilitatea pregătirii de specialitate
    Specializarea în Anatomie Patologică se desfășoară în cadrul Catedrelor de Anatomie Patologică din Facultățile de Medicină, recunoscute de Ministerul Sănătății Publice, sub conducerea unui profesor (sau conferențiar) universitar în Anatomie Patologică (activitățile teoretice și practice), respectiv în Serviciile Clinice de Anatomie Patologică și în Serviciile de Anatomie Patologică bine utilate ale spitalelor mari, sub conducerea unui medic primar anatomo-patolog cu experiență îndelungată (activitățile practice). Alegerea locului de desfășurare a Rezidențiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidențiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice, o singură dată, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de desfășurare poate fi alt centru bine utilat din țară sau străinătate.
    Art. 3. - Durata pregătirii în specialitate
    Se acordă titlul de Medic Specialist în Anatomie Patologică după o durată de pregătire de 5 ani și după promovarea unui examen final, scris și practic. Pe perioada celor 5 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a prosecturilor respective, dotate astfel încât să asigure o pregătire adecvată, teoretică și practică. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de necropsie (prosectura), Laborator de cito-histopatologie, Laborator de Imunohistochimie, eventual de Microscopie electronică și de Biologie moleculară.
    Art. 4. - Caietele de stagiu ale rezidenților
    Sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activitățile teoretice și practice și vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final.
    Ele vor conține elemente care certifică participarea directă a rezidentului la următoarele activități:
    ● Necropsii: executare, diagnostic anatomo-patologic: ........... 200
    ● Diagnostice pe piese de biopsie: ............................. 8000
    ● Diagnostice citopatologice ................................... 8000
    ● Diagnostice intraoperatorii (biopsie extemporanee) ............ 200
    Art. 5. - Examenul final de Specialitate
    Se organizează într-un singur loc pentru rezidenții unei singure generații, prin rotație în centrele care asigură pregătirea rezidenților, cu o Comisie propusă și aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătății Publice. El va consta dintr-o probă scrisă cu 20 de întrebări (4 ore), dintr-o tematică comunicată din timp (minim șase luni înainte de examen), o probă practică de necropsie (executare, redactarea protocolului de necropsie și susținerea diagnosticului anatomo-patologic) și două probe practice de diagnostic histopatologic. Aceste probe vor consta: una din 5 preparate histopatologice de patologie netumorală, iar cealaltă din 5 preparate de patologie tumorală.
    Art. 6. - Structura cursurilor teoretice și a activității practice: conform practicilor din UE, apreciem activitățile teoretice la 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, în așa fel încât să ne încadrăm în cele 30 de ore de activitate săptămânală.
    Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
    Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
    1 credit = 25 ore de instruire
    Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
    La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
    Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
    Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
    A. Aria cunoștințelor generale: va asigura cunoștințe solide și moderne de genetică, biologie moleculară, patologie moleculară, precum și cunoștințe de statistică medicală.– Sectoare:– Genetică medicală– Biologie moleculară– Patologie moleculară– Statistică medicală– Bioetică
    B. Aria diagnosticului anatomo-patologic: va asigura pregătirea de specialitate, începând cu cunoștințe ferme de tehnici necropsice, tehnici histopatologice (orientare, prelucrare la parafină sau la gheață, colorații uzuale și speciale etc.), citopatologice, imunohistochimice, în fluorescență, microscopie electronică. Toată activitatea de diagnostic histo- și citopatologic va avea la bază cunoștințe aprofundate de histologie. Activitatea de formare a viitorului specialist va începe cu cunoștințe teoretice de patologie generală, care vor fi urmate de cunoștințe aprofundate de patologia specială a diferitelor aparate și sisteme.
    Sectoare:– Citologie și histologie: tehnici și criterii de diagnostic– Necropsie: tehnici și criterii de diagnostic– Citopatologie și histopatologie: tehnici și criterii de diagnostic– Tehnici speciale: colorații speciale, tehnica de imunohistochimie, imunofluorescența, microscopie electronică etc.– Patologie generală: obligatorie în primul an de rezidențiat– Patologie specială: prin rotație, în următorii patru ani
    C. Aria Medicinei clinice: viitorul specialist va trebui să dețină cunoștințe clinice din diferite specialități pentru a fi capabil de corelații anatomo-clinice precum și cunoștințe de Neuropatologie, de Medicină Legală, Oncologie, ca specialități conexe.
    Sectoare:– Patologie clinică și corelații anatomo-clinice– Medicină Legală– Oncologie– Neuropatologie
    Art. 7. - Repartizarea pe ani a activităților teoretice și practice
    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐
    │ANUL I │Număr │
    │ │de ore │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Activități teoretice: 200 de ore │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Genetică medicală │20 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Biologie moleculară │20 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologie moleculară │20 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Statistică medicală │10 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Bioetică │20 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Histologie și citologie │50 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologie generală │80 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Activități practice: peste 1000 de ore │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Tehnici de necropsie │3 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Tehnici de histo- și citopatologie │2 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Tehnici de citogenetică │2 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Tehnici de imunohistochimie │4 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Lucrări practice de bioetică │2 săpt.│
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Tehnici de microscopie electronică opțional │1 lună │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Diagnosticul histopatologic al țesuturilor și organelor │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Studiu individual │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │ANUL II │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Activități teoretice: 200 de ore │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Imunologie │40 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologia ap. respirator │45 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologia cardiovasculară │40 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologia tubului digestiv │40 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologie hepatică și pancreatică │35 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Activități practice: peste 1000 de ore │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Necropsii │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Stagiul de morfopatologie cardiovasculară │4 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Stagiul de morfopatologie respiratorie │4 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Stagiul de morfopatologie hepato-digestivă │4 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Diagnostice citopatologice │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Participare la ședințe anatomo-clinice │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Studiu individual │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │ANUL III │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Activități teoretice: 200 de ore │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologia ap. hematoformator, sistem limfoid │40 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Nefropatologie │35 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Uropatologie și patologia ap. genital masc. │40 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologia ap. genital feminin │60 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologia ap. endocrin │25 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Activități practice: peste 1000 ore │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Necropsii │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Stagiul de hemato- și imunopatologie │3 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Nefropatologie și patologie urogenitală masculină │4 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologia ap. genital feminin │4 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologia ap. endocrin │1½ lună│
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Diagnostice în examen extemporaneu │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Participare la ședințe anatomo-clinice │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Studiu individual │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │ANUL IV │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Activități teoretice: 200 de ore │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologie pediatrică și fetopatologie │65 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Dermatopatologie │45 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologia osteoarticulară │35 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologia tumorală a țesuturilor moi │30 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologie oftalmologică │25 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Activități practice: peste 1000 de ore │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Necropsii pediatrice/Patologie pediatrică │5 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Stagiul de dermatopatologie │4½ luni│
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Stagiul de oftalmopatologie │1 lună │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Stagiul de patologie osteoarticulară │2 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Diagnostice cito- și histopatologice cu accent pe patologiile învățate│ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Diagnostice în examen extemporaneu │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Participare la ședințe anatomo-clinice │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Studiu individual │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │ANUL V │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Activități teoretice: 200 de ore │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Medicină Legală │35 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologie oncologică │40 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologie ORL │25 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologie orală │40 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologia sistemului nervos │60 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Activități practice: peste 1000 de ore │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Necropsii │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Stagiul de medicină legală │3 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Stagiul în patologie oncologică │6 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Stagiul în neuropatologie │3 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Studiu individual │ │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘

    Stagiile de anul I - se desfășoară într-un singur serviciu de Anatomie Patologică și se finalizează cu un examen teoretic și practic. La sfârșitul fiecărui modul din anii următori după activitatea teoretică se va da un examen scris și oral/practic.
    1.1. STRUCTURA STAGIILOR1.1.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)

    Anul I (obligatoriu în același serviciu, înalt specializat)
    1.1.2. Patologia generală legată de tehnici de macroscopie și microscopie se vor desfășura pe o perioadă de șase luni. Tehnici de necropsie (în decursul tuturor anilor de pregătire vor fi efectuate 200 necropsii) 6 luni1.1.3. Patologie cardiorespiratorie 3 luni1.1.4. Tehnici de citogenetică și interpretare 2 luni1.1.5. Lucrări practice de bioetică 2 săpt.1.1.6. Tehnici de microscopie electronică 2 săpt.

    Anul II, Anul III, Anul IV, Anul V (prin rotație)
    1.2. Stagiul de patologie hepato-digestivă 6 luni1.3. Nefropatologie și patologie urogenitală masculină 4 luni1.4. Patologia ap. genital feminin 6 luni1.5. Dermatopatologie 4 ½ luni1.6. Patologia ap. endocrin 1 ½ luni1.7. Patologie osteoarticulară 2 luni1.8. Neuropatologie 3 lună1.9. Patologie pediatrică (și necropsii pediatrice) 3 luni1.10. Patologie leucemică și limfoidă 3 luni1.11. Stagiul de oftalmopatologie 1 lună1.12. Imunohistochimie: tehnici și interpretare 6 luni1.13. Medicină legală 3 luni1.14. Patologie oncologică 3 luni1.15. Patologie oftalmologică 1 luni1.16. Patologie O.R.L. 2 luni

    STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ
    Tematica lecțiilor conferință

    Patologie generală (Anul I)
    PATOLOGIA CELULARĂ
    Procesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacții celulare de adaptare ale creșterii și diferențierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenți. Hialinoza. Calcificarea patologică.

    INFLAMAȚIA ACUTĂ ȘI CRONICĂ
    Generalități despre procesul inflamator.
    Inflamația acută: modificările din focarul inflamator acut, Clasificarea inflamației exudative. Inflamația seroasă, fibrinoasă, supurativă sau purulentă. Posibilități de evoluție ale inflamației acute. Abcesul și flegmonul, septicemiile și septico-pioemiile.
    Inflamația cronică. Modificări celulare, modificările morfologice din inflamația cronică nespecifică.
    Inflamația granulomatoasă. Generalități și clasificare. Tuberculoza, sifilisul, lepra, boala zgârieturii de pisică, toxoplasmoza, reacția granulomatoasă de corp străin, sarcoidoza.

    PROCESUL DE VINDECARE
    Aspecte ale creșterii celulare (regenerarea). Repararea prin țesut conjunctiv (angiogeneza, fibroza). Vindecarea plăgilor.

    IMUNOPATOLOGIA
    Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjogren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza.

    BOLI GENETICE
    Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2.

    MODIFICĂRI HEMODINAMICE
    Modificări morfologice în edem, hiperemie și congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare intravasculară diseminată. Embolia: trombembolia pulmonară și sistemică, embolia lipidică, embolia cu lichid amniotic și embolia gazoasă. Ischemia acută și cronică. Infarctul - tipuri de infarct. Leziuni morfologice în șoc.

    NEOPLAZIA
    Nomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne și maligne. Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Gradierea și stadierea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere.

    MORFOLOGIA ȘI DIAGNOSTICUL TUMORILOR ȚESUTURILOR MOI
    Bolile nonneoplazice ale pielii, tumorile nonmelanocitare ale pielii, leziuni melanocitare tumorile de părți moi.

    MORFOLOGIA BOLILOR INFECȚIOASE
    Infecții piogene bacteriene gram-pozitive; infecții virale eruptive ale copilului și adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecții oportuniste și asociate cu SIDA. Parazitoze.

    Patologie specială

    PATOLOGIA VASCULARĂ
    Patologia arterelor: Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul Kawasaki, poliangeita microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică, granulomatoza Wegener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de anevrisme. Disecția de aortă.
    Patologia venelor: tromboflebite, flebotromboze. Varice.
    Patologia intervențiilor terapeutice în boli vasculare.

    PATOLOGIA CARDIACĂ
    Leziunile cordului: cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. Valvulopatii: modificări degenerative valvulare (degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale, prolapsul de valvă mitrală). Stenoza aortică calcificată, calcificarea inelului valvular mitral. Reumatismul cardiac acut și cronic. Endocardite. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite.
    Patologia pericardului: lichide patologice pericardice.
    Angiocardiopatii congenitale. Insuficiența cardiacă.

    PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR
    Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite și bronșite.
    Sindromul de detresă respiratorie la adult și copil.
    Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
    Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare.
    Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.
    Pneumonia la bolnavii imunocompromiși.
    Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.
    Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhiolo-alveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.
    Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare. Citologia aparatului respirator și a epansamentelor.

    PATOLOGIA TRACTULUI DIGESTIV
    Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.
    Patologia stomacului: anomalii congenitale, gastrite acute și cronice. Ulcerul gastro-duodenal. Tumorile benigne și maligne.
    Patologia intestinului subțire și colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare. Tumori benigne și maligne.
    Patologia apendicelui: apendicite acute și cronice; tumori.

    PATOLOGIA FICATULUI, CĂILOR BILIARE ȘI PANCREASULUI EXOCRIN
    Patologia ficatului: Icterul și colestaza. Hepatitele infecțioase virale acute și cronice. Infecții bacteriene, parazitare și helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos și de toxice: afecțiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson, deficiența de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne și maligne.
    Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută și cronică. Colecistita acută și cronică. Carcinomul veziculei biliare și a căilor biliare extra-hepatice.
    Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute și cronice. Tumorile benigne și maligne.

    PATOLOGIA APARATULUI URINAR
    Anomalii congenitale.
    Nefropatii glomerulare: sindroamele clinice: alterări histologice; patogeneza leziunilor glomerulare: depunerea de complexe imune circulante și în situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză postinfecțioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă și proliferativă în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice.
    Nefropatii tubulo-interstițiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstițială: pielonefrite acute, cronice, nefropatia de reflux, nefrita tubulo-interstițială indusă de medicamente și toxine. Nefropatii vasculare: nefroangioscleroza benignă și malignă; stenoza arterei renale.
    Obstrucția tractului urinar (uropatia obstructivă). Tumorile renale.
    Morfopatologia vezicii urinare și a căilor urinare: anomalii congenitale, inflamații, tumori benigne și maligne.

    PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ȘI LIMFOID
    Patologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii și boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică.
    Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice. Proliferări tumorale limfoide: limfoame și leucemii ale limfocitului B, limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK, limfomul Hodgkin.
    Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor.
    Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul.

    PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN
    Malformații, orhiepididimite acute și cronice. Tumorile testiculului. Hiperplazia nodulară și tumorile prostatei.

    PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ
    Metode morfologice de investigație. Patologia colului uterin: citologie cervicovaginală, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular. Patologia corpului uterin: endometrioza, adenomioza, endometrite, leziuni dishormonale, tumori benigne și maligne. Patologia salpingelui: inflamații acute și cronice, tumori. Patologia ovarului: inflamații, ovarul polichistic, pseudotumori și tumori. Patologia sarcinii: inflamațiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestațional.

    PATOLOGIA GLANDEI MAMARE
    Tulburări de dezvoltare. Citologia glandei mamare (secreție și puncție aspirativ. Inflamații. Mastopatia fibro-chistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factor de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora filodă și sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic al carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne și maligne. Ginecomastia.

    PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN
    Patologia glandei hipofize: adenoame.
    Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute și cronice, gușa difuză netoxică simplă, gușa multinodulară, tumori benigne și maligne. Citologia prin puncție aspirație a tiroidei.
    Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar și secundar.
    Patologia glandelor corticosuprarenale: hiperadrenalism (sdr. Cushing), hiperaldosteronism primar, sdr. adrenogenitale, deficiența de 21-hidroxilază, insuficiența adrenocorticală acută primară (sdr. Waterhouse-Friderichsen), insuficiența cronică primară (boala Addison). Tumori adrenocorticale.
    Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul.
    Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom.

    DERMATOPATOLOGIA
    Boli ne-neoplazice ale pielii. Tumori benigne și maligne ale pielii.
    Tulburări ale pigmentării. Tumori benigne și maligne ale sistemului melanocitar: nevi melanocitari, nevi displazici, melanomul malign.

    PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETIC
    Patologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficiențe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul și osteomalacia. Fractura. Infecții: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase.

    PATOLOGIA MUȘCHIULUI SCHELETIC
    Atrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne, boala Becker, distrofia miotonică. Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncțiunii neuromusculare: miastenia gravis.

    PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ȘI CENTRAL
    Polineuropatii infecțioase: lepra, difteria, v. Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice. Tumori ale nervilor periferici.
    Malformații. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural și subdural. Boli cerebrovasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală și hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă. Infecții: meningite acute bacteriene și virale. Infecții supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul subdural, abcese extradurale. Meningoencefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori primare și secundare.

    BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE ALE SPECIALITĂȚII DE ANATOMIE PATOLOGICĂ

    A. Efectuarea necropsiei: 200
    B. Diagnostic histopatologic: 8000
    1. Orientarea materialului prelevat chirurgical: 80002. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 1003. Prelucrare tehnică (secționare la microtomn și criotom): 804. Prelucrare tehnică (colorații uzuale): 1005. Prelucrare tehnică (colorații speciale și imunohistochimie): 3006. Examinarea histopatologică din patologia cardiovasculară: 3007. Examinarea histopatologică din patologia digestivă și anexe: 15008. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 5009. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 30010. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 45011. Examinarea histopatologică din neuropatologie: 10012. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: 80013. Examinarea histopatologică din patologia osoasă și articulară: 15014. Examinarea histopatologică din patologia endocrină: 10015. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 100016. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 80017. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 10018. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 50019. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 10020. Examinarea histopatologică din patologia epididimului: 10021. Examinarea histopatologică din patologia prostatei: 20022. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 900
    C. Diagnosticarea frotiurilor (citologie): 8000    1. Frotiuri cervicovaginale: 60002. Frotiuri epansamente pleura, peritoneu, pericard, articular, etc.: 10003. Frotiuri puncție cu ac fin (tiroida, glanda mamară, ganglioni, etc.): 1000

    MODULUL DE BIOETICĂ
    TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

    TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

    TEMATICA
    PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
    SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ
    I. PROBA SCRISĂ
    1. Leziuni hemodinamice, (edem, hiperemie și congestie, hemoragie, hemostaza și tromboza, embolism, infarct, soc)2. Inflamația - generalități3. Inflamația acută4. Inflamația cronică granulomatoasă5. Procese de vindecare: regenerarea și repararea conjunctivă6. Boli ale sistemului imun (lupus eritematos, poliartrita reumatoidă, sclerodermie, sindrom Sjogren) sindrom de deficiență comună I și II. Amiloidoza.7. Patologia de transplant și SIDA8. Tulburări metabolice adaptative (atrofie, hipertrofie, hiperplazie și metaplzie)9. Acumulări intracelulare ale tulburărilor de metabolism (protidic, glucidic, lipidic, pigmenți, substanțe minerale)10. Agresiuni celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza.11. Boli genetice: Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2.12. Neoplazii: generalități (etiopatogeneză, evenimente genetice, clasificări, gradare, stadializare, markeri tumorali, macroscopie, microscopie, extindere, efecte locale și sistemice).13. Tumori de părți moi: (tumori fibrohistiocitare, tumori ale țesutului adipos, ale țesutului muscular neted și striat, tumori vasculare)14. Patologie netumorală osoasă.15. Patologie tumorală osoasă.16. Patologie tumorală cutanată (carcinom bazocelular, carcinom spinocelular, nevi nevocelulari, melanom malign)17. Malformații congenitale cardiace18. Cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică.19. Valvulopatii20. Reumatismul cardiac acut și cronic.21. Endocardite.22. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite.23. Patologia pericardului: lichide patologice pericardice24. Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune.25. Vasculite.26. Patologia venelor27. Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite și bronșite.28. Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.29. Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare.30. Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.31. Pneumonia la bolnavii imunocompromiși.32. Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.33. Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhiolo-alveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.34. Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare35. Patologia tumorală și netumorală a cavității bucale, glandelor salivare și faringelui36. Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.37. Gastrite acute și cronice.38. Ulcerul gastro-duodenal.39. Patologie tumorală gastrică.40. Anomalii congenitale intestinului subțire și colonului.41. Patologie inflamatorie intestin subțire și colon (Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare.)42. Patologie tumorală intestin subțire și colon.43. Hepatite acute și cronice44. Ciroze hepatice45. Patologie tumorală hepatică.46. Patologia colecistului și căilor biliare extrahepatice.47. Patologia pancreasului exocrin: fibroza chistică, pancreatita acută și cronică. Tumori benigne și maligne.48. Anomalii congenitale ale aparatului urinar49. Nefropatii glomerulare50. Nefropatii tubulo-interstițiale51. Patologia tumorală renală.52. Patologia vezicii urinare și a căilor urinare.53. Leucemii acute și cronice54. Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice.55. Limfoame și leucemii ale limfocitului B56. Limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK57. Limfomul Hodgkin.58. Patologia mediastinului.59. Malformații ale aparatului genital masculin. Orhiepididimite acute și cronice.60. Patologia tumorală a testiculului.61. Patologia tumorală a prostatei.62. Dezvoltarea embriologică și histologia aparatului genital feminin63. Malformațiile aparatului genital feminin64. Patologia vulvei și vaginului65. Patologia netumorală și tumorală a cervixului uterin66. Boala inflamatorie pelvină: inflamația gonococică, infecții puerperale, tuberculoza67. Hiperplaziile endometrului68. Tumorile corpului uterin69. Patologia salpingelui și a ligamentului larg70. Tumorile ovarului71. Boala trofoblastică gestațională72. Examenul macroscopic și histologia placentei normale73. Anomalii placentare, inflamații și tumori74. Citologia cervico-vaginală75. Patologia netumorală a glandei mamare76. Tumori mamare benigne și maligne77. Patologie tiroidiană netumorală78. Patologie tiroidiană tumorală79. Patologia glandei CSR.80. Patologia MSR.81. Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom82. Malformațiile SNC83. Bolile vasculare ale SNC84. Inflamațiile SNC și meningelui85. Tumorile SNC și meningelui86. Patologia netumorală a sistemului nervos periferic87. Patologia tumorală a sistemului nervos periferic88. Legislația română privind Anatomia Patologică89. Principii de tehnică histopatologică: fixare, includere, colorații
    II. PRIMA PROBĂ PRACTICĂ
    Executarea unei necropsii.
    III. A DOUA PROBĂ PRACTICĂ
    Diagnostic microscopic din tematica dată pentru lucrarea scrisă (cinci preparate netumorale și cinci preparate tumorale)

    ANATOMIE PATOLOGICĂ

    5 ani

    STAGII PRACTICE ȘI CURSURI - CONFERINȚĂ
    STRUCTURA STAGIILOR

    Anul I
    1.16.1. Etapa de angajare (2 săptămâni)

    Anatomie patologică generală, principii și tehnici
    1.16.2. Patologie generală, tehnici de macro- și microscopie 6 luni1.16.3. Patologie cardiorespiratorie 3 luni1.16.4. Tehnici de citogenetică și interpretare 2 luni1.16.5. Lucrări practice de bioetică 2 săpt.1.16.6. Tehnici de microscopie electronică 2 săpt.

    Anul II
    1.17. Imunohistochimie: tehnici și interpretare 6 luni1.18. Stagiul de morfopatologie hepato-digestivă 6 luni

    Anul III
    1.19. Patologie leucemică și limfoidă 3 luni1.20. Nefropatologie și patologie urogenitală masculină 4 luni1.21. Necropsii pediatrice/Patologie pediatrică 3 luni1.22. Patologie ORL 2 luni

    Anul IV
    1.23. Oftalmopatologie 1 lună1.24. Dermatopatologie 4 ½ luni1.25. Patologia ap. endocrin 1 ½ lună1.26. Stagiul de patologie osteoarticulară 2 luni1.27. Stagiul de medicină legală 3 luni

    Anul V
    1.28. Patologia ap. genital feminin 6 luni1.29. Stagiul în patologie oncologică 3 luni1.30. Stagiul în neuropatologie 3 luni


    CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
    ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ

    Structura modulelor și stagiilor de specialitate

    DEFINIȚIE: Anestezia și terapia intensivă este specialitatea medicală care asigură, prin mijloace farmacologice și tehnice specifice, pe de o parte condițiile necesare pentru desfășurarea actului chirurgical, a îngrijirii perioperatorii și a altor proceduri diagnostice/terapeutice iar, pe de altă parte, suportul indispensabil pacientului critic pentru evaluarea și tratamentul disfuncțiilor/leziunilor de organ.

    DURATA: 5 ani

    PREGĂTIRE TEORETICĂ
    200 de ore/an
    Pregătirea rezidenților se face în centre universitare, sub conducerea unui profesor.
    Pentru fiecare modul este responsabil un cadru didactic.
    Pregătirea teoretică se face prin cursuri și seminarii, pe baza unei bibliografii recomandate pentru fiecare modul.
    Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
    Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
    1 credit = 25 ore de instruire
    Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
    La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
    Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
    Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

    Tematica modulelor1. Baze fundamentale ale anesteziei.2. Anestezie generală. (tehnici)3. Anestezie locoregională. (tehnici)4. Funcția respiratorie și anestezia.5. Funcția cardiovasculară și anestezia.6. Sistemul nervos și anestezia.7. Tulburările metabolice și anestezia.8. Funcția renală și anestezia.9. Hemostaza și transfuzie.10. Anestezie în chirurgia generală.11. Anestezie în ORL, oftalmologie și stomatologie.12. Anestezie în obstetrică.13. Anestezie pediatrică.14. Terapie intensivă pediatrică și obstetricală.15. Medicina de urgență și toxicologie.16. Terapie intensivă în traumatologie.17. Terapie intensivă cardiovasculară.18. Terapie intensivă respiratorie.19. Terapie intensivă neurologică.20. Terapie intensivă metabolică și nutriție.21. Terapie intensivă digestivă.22. Terapie intensivă și patologia infecțioasă.23. Terapie intensivă renală.24. Terapie intensivă în patologia hemato-oncologică și transplant.25. Tulburări multisistemice la bolnavii critici.26. Evaluarea și etica.27. Organizare, drepturi și responsabilități.

    PREGĂTIRE PRACTICĂ
    Stagii
    Anestezie 3 ani (36 luni)

    30 luni în clinici universitare, 6 luni în serviciu acreditat, la alegere
    ┌─────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
    │Anestezie în chirurgia generală │ ● 12 luni (200 ore curs) │
    ├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Anestezie chirurgie ortopedică │ ● 3 luni (50 ore curs) │
    ├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Anestezie chirurgie urologică │ ● 2 luni (40 ore curs) │
    ├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Anestezie în obstetrică-ginecologie │ ● 2 luni (40 ore curs) │
    ├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Anestezie în chirurgie cardiacă │ ● 2 luni (40 ore curs) │
    ├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Anestezie în chirurgia vasculară │ ● 2 luni (40 ore curs) │
    ├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Anestezie în chirurgie toracică │ ● 2 luni (40 ore curs) │
    ├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Anestezie în neurochirurgie │ ● 2 luni (40 ore curs) │
    ├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Anestezie ORL, oftalmologie și stomatologie │ ● 2 luni (40 ore curs) │
    ├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Anestezie în chirurgie ambulatorie │ ● 2 luni (40 ore curs) │
    ├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Anestezie pediatrică │ ● 2 ½ luni (50 ore curs) │
    ├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Terapia durerii │ ● 2 luni (40 ore curs) │
    ├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Bioetică │ ● 2 Săpt. (20 ore curs) │
    └─────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────┘

    Terapie intensivă - 2 ani (24 luni) în clinici universitare
    ┌─────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
    │Terapie intensivă polivalentă │ ● 18 luni │
    │- Chirurgicală │ (150 ore) │
    │- Medicală (diabet, intoxicații acute, come │ (150 ore) │
    │ neurologice, boli cardiace, nefrologie) │ │
    │* Minimum 3 luni terapie intensivă pediatrică │ │
    ├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Terapie intensivă traumatologică │ ● 3 luni (50 ore) │
    ├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Unitate primiri urgențe │ ● 3 luni (50 ore) │
    └─────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────┘

    Specialiștii în următoarele domenii pot aplica pentru diploma complementară în terapie intensivă.
    ┌─────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
    │Cardiologie și boli vasculare │Neurologie │
    │Endocrinologie și boli metabolice │Oncologie │
    │Gastroenterologie și hepatologie │Pediatrie │
    │Hematologie │Pneumologie │
    │Medicină internă │Chirurgie │
    │Nefrologie │ │
    └─────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────┘

    Aceștia vor efectua stagiile de terapie intensivă și modulele 14-27

    CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
    Tematica modulelor - lecțiilor conferință

    MODULUL 1. BAZE FUNDAMENTALE ALE ANESTEZIEI
    (fiziologie, farmacologie și fizică aplicată)

    Fiziologie– somnul și anestezia– termoreglarea– joncțiunea neuromusculară– sistemul nervos autonom
    Farmacologie– noțiuni generale de farmacologie (farmacocinetică, farmacodinamie, receptori, interacțiuni)– mecanismul de acțiune al anestezicelor– substanțe
    ● anestezice intravenoase
    ● sedative, hipnotice, psihotrope
    ● cu acțiune vegetativă (colinergice, parasimpaticolitice, catecolamine, alfablocante, alfa 2 agoniste, betablocante)
    ● anestezicele volatile și gazoase– mecanismul de acțiune al anestezicelor inhalatorii– absorbția și distribuția anestezicelor inhalatorii– efectele circulatorii și respiratorii ale anestezicelor inhalatorii– metabolismul și toxicitatea anestezicelor inhalatorii– farmacologia protoxidului de azot– anestezicele volatile halogenate
    ● substanțe cu acțiune relaxantă– farmacologia curarelor non-deporalizante– farmacologia curarelor deporalizante– antagoniști– monitorizarea funcției neuromusculare– droguri și boli care interferă cu acțiunea substanțelor relaxante musculare
    Durere-analgezie
    ● Fiziopatologia durerii
    ● Opiacee
    ● Alte analgetice
    ● Anestezice locale
    Mecanismul de acțiune al anestezicelor locale
    Farmacologia comparată a anestezicelor locale
    Analgetice morfinice utilizate în anestezia regională
    Agenți alfa agoniști utilizați în anestezia regională

    Fizica
    ● Fizica gazelor și vaporilor aplicată la anestezia prin inhalație
    I. MODULUL 2. ANESTEZIE GENERALĂ (tehnici)
    Evaluarea preoperatorie– Consultul preanestezic de rutină (clinic, paraclinic, implicații medico-legale)– Implicațiile anestezice ale bolilor concomitente (cardio-vasculare, pulmonare, renale, gastrointestinale, hepatice, SNC, endocrine, hematologice).– Implicațiile anestezice ale terapiei medicamentoase cronice.– Evaluarea riscului operator și anestezic.– Riscul alergic.– Premedicația (scop, substanțe, căi de administrare, indicații).

    Probleme generale– Intubația traheală (tehnica, complicații)– Aparatul de anestezie (mașina de gaze, sisteme anestezice, vaporizoare)– Respiratoare utilizate în anestezie– Abordul venos în anestezie– Tehnici de anestezie intravenoasă (inducție, menținere, trezire, combinație de substanțe anestezice, modalități de administrare: bolus, discontinuu, continuu)– Tehnici de anestezie inhalatorie (inducție, menținere, trezire, substanțe anestezice)– Asigurarea homeostaziei bolnavului în timpul anesteziei– Terapie lichidiană perioperatorie– Supravegherea și monitorizarea bolnavului în timpul anesteziei
    ● monitorizarea de rutină
    ● monitorizarea profunzimii anesteziei
    ● monitorizarea concentrației gazelor și vaporilor anestezici
    ● monitorizarea ventilației
    ● monitorizare cardio-vasculară
    ● monitorizarea funcției renale
    ● monitorizarea temperaturii
    ● monitorizare de laborator (gaze sanguine, electroliți, glicemie, osmolaritate, coagulare)– Securitatea electrică în sala de operație– Fișa de anestezie– Informatizarea în anestezie– Incidentele și accidentele anesteziei generale– Hipotermia: prevenire, consecințe, metode de reîncălzire

    Perioada postanestezică imediată
    – Salonul de trezire/postoperator (organizare)– Monitorizare– Complicații– Aspecte medico-legale– Anestezie ambulatorie (tehnici, mod de organizare)

    MODULUL 3. TEHNICI DE ANALGEZIE/ANESTEZIE LOCOREGIONALĂ
    Tehnici de anestezie locoregională (indicații, material utilizat, substanțe folosite, complicații)
    ● Noțiuni de anatomie– sistem nervos periferic– coloana vertebrală
    ● Anestezia locală prin infiltrație și anestezia de contact
    ● Anestezia regională intravenoasă
    ● Blocajele de nervi periferici
    ● Blocajul de nervi intercostali și blocul intrapleural
    ● Blocajele regionale centrale (subarahnoidian, peridural, caudal)
    ● Complicațiile locale, regionale și sistemice ale tehnicilor de anestezie regională
    ● Anestezia regională la copil (indicații, tehnici, incidente și accidente specifice)

    Terapia durerii
    ● Evaluarea durerii acute postoperatorii
    ● Terapia durerii acute postoperatorii
    ● Terapia durerii cronice

    MODULUL 4. FUNCȚIA RESPIRATORIE ȘI ANESTEZIA
    Anatomia și fiziologia aparatului respirator
    Testele funcționale pulmonare. Bronhoscopia. Radiografia toracică și alte explorări paraclinice.
    Fiziopatologie– hipoxia– hiperoxia normobară– hipocapnia - hipercapnia– efectele respiratorii ale intubației traheale, ale anesteziei generale și regionale și ale actului chirurgical
    Patologia respiratorie– insuficiența respiratorie acută– ALI (injuria pulmonară acută)– ARDS (pulmon de șoc)– insuficiența respiratorie cronică– boala astmatică - status astmaticus– arsurile de căi aeriene și inhalarea de fum– pneumonia chimică prin aspirație de conținut gastric– infecțiile bronhopulmonare– obstrucția căilor aeriene superioare– embolia pulmonară– epanșamentele pleurale

    Terapie respiratorie– menținerea libertății căilor aeriene (intubația traheală, traheotomia, intubația traheală prelungită, vs. traheotomia)– oxigenoterapia normobară și hiperbară– terapia respiratorie adjuvantă– tehnici de suport ventilator mecanic (indicații, aparatură, tehnici convenționale, tehnici non convenționale, moduri de ventilație)– tehnici de "înțărcare"– oxigenarea extracorporală și eliminarea extracorporală de CO2
    Anestezia la bolnavi cu suferințe pulmonare (evaluare, preparare, tehnic, ventilație postoperatorie)– anestezia la astmatic– anestezia la obez– anestezia la bolnavul cu insuficiență respiratorie cronică
    Anestezia în chirurgia toracică– anestezia pentru toracoscopie– anestezia în chirurgia esofagului

    MODULUL 5. FUNCȚIA CARDIOVASCULARĂ ȘI ANESTEZIA
    Anatomia și fiziologia sistemului cardio-vascular– circulația coronariană
    Metode de explorare (electrofiziologia cardiacă, debitul cardiac și determinantele sale, presiunea arterială, ecocardiografia, cateterismul cardiac)
    Fiziopatologie– efectele anesteziei și operației asupra sistemului cardio-vascular normal (substanțele anestezice, anestezia și operația, ventilația artificială)– recunoașterea, evaluarea și tratamentul de urgență al hipertensiunii arteriale
    Farmacologie cardiovasculară
    ● Drogurile cu acțiune inotropă și drogurile vasoactive
    ● Terapia cu droguri anticoagulante, antiagregante, trombolitice
    Anestezia la bolnavi cu patologie cardiovasculară
    ● Anestezia la bolnavul coronarian. Ischemia perioperatorie
    ● Anestezia la bolnavi cu tulburări de ritm și conducere
    ● Anestezia la bolnavi cu valvulopatii (regurgitarea și stenoza mitrală, regurgitarea și stenoza aortică, prolaps de valvă mitrală)
    ● Anestezia la bolnavi cu insuficiență cardiacă
    ● Anestezia la bolnav hipertensiv
    ● Anestezia la bolnav în șoc
    Anestezia în chirurgia vasculară (carotidiană, aortică, periferică)
    Anestezia în chirurgia cardiacă
    ● Anestezia pentru înlocuiri valvulare
    ● Anestezia pentru pontaje coronariene
    ● Anestezia pentru cateterism cardiac și angioplastie
    ● Anestezia pentru pericardite
    Tamponada cardiacă (diagnostic, tratament)
    ● Anestezia la bolnavi cu hipertensiunea pulmonară și/sau cord pulmonar cronic
    Embolia pulmonară (diagnostic, tratament)
    Tehnici speciale
    ● Circulație extracoporeală
    ● Hipotensiune controlată
    ● Suport circulator mecanic (balon de contra pulsație, sisteme de asistare ventriculară)

    MODULUL 6. SISTEMUL NERVOS ȘI ANESTEZIA
    Anatomie și fiziologie nervoasă
    ● Organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central
    ● Circulația cerebrală
    ● Metabolismul cerebral
    Metode de diagnostic în neurologie
    ● Examenul clinic neurologic
    ● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)
    Fiziopatologie
    ● Edemul cerebral
    ● Stările de comă
    ● Moartea cerebrală (aspecte medicale și legale)
    ● Efectul anestezicelor asupra presiunii intracraniene și circulației cerebrale
    Monitorizarea funcției sistemului nervos central
    Anestezia și terapia intensivă a donatorului de organe
    Anestezia în neurochirurgie
    ● Chirurgia intracraniană supratentorială
    ● Chirurgia fosei posterioare
    ● Chirurgia anevrismelor cerebrale
    ● Chirurgia coloanei vertebrale
    Anestezia la bolnavi cu miastenia gravis sau alte miopatii

    MODULUL 7. TULBURĂRILE METABOLICE ȘI ANESTEZIA
    Fiziologia și fiziopatologia termoreglării
    ● hipotermia indusă și accidentală
    ● hipertermia malignă
    ● șocul caloric
    Echilibrul hidroelectrolitic și acido-bazic normal și patologic
    Anestezia la bolnavul diabetic
    ● Diabetul zaharat (Forme clinice, comele cetozice și normocetozice, hipoglicemia)
    Anestezia în chirurgia tiroidiană
    Anestezia în chirurgia paratiroidiană
    Anestezia în chirurgia suprarenalei
    ● Feocromocitomul
    Anestezia în chirurgia hipofizei
    ● Tulburările funcției hipofizare

    MODULUL 8. FUNCȚIA RENALĂ ȘI ANESTEZIA
    Anatomia și fiziologia rinichiului
    Fiziopatologia insuficienței renale acute și cronice
    ● Utilizarea diverselor droguri în insuficiența renală
    ● Metode de epurare extrarenală (hemodializa, ultrafiltrarea, dializa peritoneală, hemofiltrarea, hemoperfuzia)
    Anestezia la bolnavul cu insuficiență renală cronică
    Anestezia și terapia intensivă în transplantul renal
    Anestezia și terapia intensivă în chirurgia urologică

    MODULUL 9. HEMOSTAZA ȘI TRANSFUZIE
    Hemostaza
    ● Coagularea și fibrinoliza fiziologică
    ● Tulburările congenitale de hemostază
    ● Coagularea intravasculară diseminată
    ● Prevenirea trombozelor
    Transfuzia
    ● Grupele sanguine (metode de determinare, principii de compatibilitate)
    ● Sângele integral (recoltare, conservare)
    ● Fracțiunile de sânge (metode de preparare, indicații)
    ● Transfuzia de sânge și fracțiuni
    ● Transfuzia masivă
    ● Complicațiile transfuziilor de sânge și fracțiuni
    ● Metode farmacologice de reducere a sângerării și transfuziei
    ● Metode de transfuzie autologă
    Anestezia la bolnavi cu suferințe hematologice (anemia și policitemia, anemii hemolitice autoimune, granulocitopenie, trombocitopenii și trombopatii, hemofilie și alte tulburări ale hemostazei, trombofilie)

    MODULUL 10. ANESTEZIE ÎN CHIRURGIA GENERALĂ
    Anestezia în chirurgia digestivă (stomac, duoden, pancreas, intestin subțire, colon, rect)
    ● Complicații postoperatorii, incluzând fistule, infecția plăgii, eviscerația
    ● Ocluzia intestinală
    ● Anestezia pentru endoscopia digestivă
    ● Anestezia pentru chirurgia laparoscopică
    ● Anestezie pentru explorări în afara blocului operator
    ● Anestezie pentru radiologie intervențională
    Anestezia în chirurgia hepato-biliară
    ● Metabolizarea hepatică a drogurilor și substanțelor anestezice
    ● Anestezia la bolnavi cu suferință hepatică
    ● Anestezia pentru chirurgia căilor biliare
    ● Anestezia în chirurgia hepatică
    ● Transplantul hepatic
    ● Probleme de anestezie în transplanturi de organe (rinichi, ficat, cord)
    Anestezia în ortopedie (coloană, membrul superior, membrul inferior, chirurgie protetică și nonprotetică)
    Anestezia în chirurgia plastică
    ● Reimplantări de membre
    Anestezia în chirurgia urologică (prostată, nefrectomie, cistectomie)
    Anestezia ambulatorie
    Anestezia la bătrâni

    MODULUL 11. ANESTEZIE ÎN ORL, OFTALMOLOGIE ȘI STOMATOLOGIE
    Anestezia în chirurgia ORL (ureche, laringe, chirurgia ce utilizează LASER)
    ● Laringectomie
    ● Chirurgie cu laser
    ● Endoscopie
    ● Chirurgia urechii medii
    ● Amigdalectomie, adenoidectomie
    Anestezia în chirurgia oftalmologică
    ● Locoregională
    ● Anestezie pentru globul ocular
    ● Anestezie pentru cataractă, decolare de retină, glaucom și strabism
    Anestezia în chirurgia maxilo-facială

    MODULUL 12. ANESTEZIE ÎN OBSTETRICĂ
    Modificările fiziologice din timpul sarcinii
    ● Fluxul sanguin uterin. Activitatea uterină în timpul nașterii
    ● Căile durerii
    Fiziopatologie
    ● Transferul placentar al drogurilor anestezice
    ● Efectele substanțelor anestezice asupra mamei și fătului
    ● Suferința fetală acută și cronică
    ● Sarcina cu risc mare
    ● Eclampsia și preeclampsia
    Analgezia obstetricală
    Anestezia pentru expulzie
    Anestezia pentru cezariană
    Anestezia în urgențele obstetricale
    Anestezia pentru operații în timpul sarcinii
    Reanimarea nou-născutului

    MODULUL 13. ANESTEZIA PEDIATRICĂ
    Particularitățile fiziologice ale nou-născutului și sugarului
    Farmacologia aplicată în anestezia pediatrică
    Generalități referitoare la tehnicile de anestezie adaptate la pediatrie
    ● Evaluare și pregătire preoperatorie
    ● Tehnici de anestezie adaptate la tipul intervenției chirurgicale
    ● Anestezie generală (circuite, intubație, anestezice)
    ● Anestezie regională (tehnici, substanțe)
    ● Abordul venos
    ● Echilibrul hidroelectrolitic
    ● Transfuzia în anestezia pediatrică
    ● Supravegherea copilului în timpul anesteziei
    ● Incidente și accidente perianestezice
    Anestezie specifică
    ● Amigdalectomie și adenoidectomie
    ● Proceduri diagnostice și terapeutice în afara blocului operator
    ● Copilul cu malformații congenitale cardiace
    ● Urgențele în anestezia pediatrică:– urgențe chirurgicale– omfalocel, laparoschizis– hernia diafragmatică– atrezia de esofag, ocluzia neonatală– invaginația intestinală acută– stenoza pilorică– torsiunea de testicul– apendicectomie– traumatologie:– arsuri– politraumatisme
    Analgezie postoperatorie

    MODULUL 14. TERAPIE INTENSIVĂ PEDIATRICĂ ȘI OBSTETRICALĂ
    Tehnici adaptate copilului (abord vascular, intubație, ventilație)
    Patologie pediatrică– insuficiența respiratorie a nou născutului și copilului– adaptarea cardio-respiratorie la viața extra-uterină– oprirea cardiorespiratorie– moartea subită la nou-născut– traumatismele copilului– deshidratarea acută a nou născutului– insuficiența renală acută a nou-născutului– sindromul hemolitic uremic– corpi străini în căile aeriene– patologia farino-laringiană– convulsiile– purpura– tulburări de hemostază– intoxicațiile acute
    Urgențe obstetricale– sarcina toxică– hemoragii obstetricale– embolia cu lichid amniotic– sindromul HELLP– mola hidatiformă– placenta praevia– cardiomiopatia peripartum

    MODULUL 15. MEDICINA DE URGENȚĂ ȘI TOXICOLOGIE
    Organizarea unui sistem de medicină de urgență
    Probleme medico-legale ale urgențelor
    Organizarea și principiile de acordare a asistenței medicale în caz de catastrofă
    Tehnici folosite în medicina de urgență
    ● mijloace de transport medicalizat al unui bolnav critic (intra și extraspitalicesc)– analgezia și sedarea bolnavilor critici pe parcursul unui transport medicalizat
    ● evaluarea primară a unui politraumatizat, a unui bolnav cu insuficiență respiratorie, circulatorie sau neurologic în afara spitalului
    ● resuscitarea cardiorespiratorie (basic și advanced life support)
    ● tehnici de resuscitare volemică
    ● tehnici de abord al căilor aeriene și de ventilație artificială
    ● tehnici de monitorizare
    Oprirea cardiocirculatorie (cauze, forme, basic și advanced life support)
    Accidente vasculare cerebrale: hemoragie cerebrală, hemoragie meninge
    Urgențe hipertensive
    Sindroame coronariene acute
    Convulsii
    Durerea și analgezia în mediu extraspitalicesc
    Intoxicații
    ● conduita generală în intoxicații
    ● medicamentoase– supradozarea medicamentelor și întreruperea lor (barbiturice, narcotice, salicilați, alcool, cocaina, antidepresive triciclice, acetaminofen altele)
    ● toxicomanii
    ● produse industriale și domestice– substanțe caustice
    ● gaze (fum de incendiu, monoxid de carbon)
    ● mușcătura de șarpe
    Leziuni datorate temperaturii
    a. Hipertermia, șocul termic
    b. Hipotermia, degerăturile
    Accidente prin agenți fizici (submersia, electrocutarea, iradierea, plonjarea)
    Răul de altitudine
    Răul de decompresie
    Accesul palustru grav
    Îngrijirea pielii și a rănilor
    Terorismul biologic și chimic

    MODULUL 16. TERAPIE INTENSIVĂ ÎN TRAUMATOLOGIE
    ● Evaluarea primară și resuscitarea unui politraumatism (în afara spitalului și la sosirea în spital)
    ● Evaluarea secundară și transferul unui politraumatism
    ● Imagistica la politraumatizați
    ● Traumatisme craniocerebrale
    ● Traumatisme medulare
    ● Traumatisme toracice penetrante și nepenetrante
    ● Traumatisme abdominale
    ● Traumatisme osoase, incluzând coloana vertebrală, pelvisul și extremitățile
    ● Leziuni prin strivire
    ● Embolia grăsoasă
    ● Îngrijirea bolnavului cu arsuri (terapia intensivă în primele 72 ore)

    MODULUL 17. TERAPIE INTENSIVĂ CADIOVASCULARĂ
    Fiziologie
    Evaluarea funcției cardiace și a variabilelor hemodinamice
    ● determinanții debitului cardiac
    ● reglarea presiunii arteriale
    ● principiile transportului și utilizării oxigenului
    ● efectele hemodinamice determinate de aparatele de asistare ventilatorie
    Tehnici
    ● principiile monitorizării electrocardiografice, măsurarea temperaturii tegumentelor, măsurători transcutanate
    ● monitorizarea hemodinamică non-invazivă
    ● ecocardiografie
    ● complicațiile angioplastiei
    ● monitorizarea hemodinamică invazivă
    a. principiile de funcționare a transductorilor
    b. întreținerea semnalelor, calibrarea, ajustarea
    c. tehnici de afișare
    d. principiile cateterizării arteriale, venoase centrale, arterei pulmonare și monitorizarea presiunilor
    Patologie cardiovasculară
    ● șocul și complicațiile sale
    ● insuficiența cardiacă post circulație extracorporeală
    ● infarctul miocardic și complicațiile sale
    ● aritmiile și tulburările de conducere
    ● indicațiile pentru diversele tipuri de pace-maker
    ● disecția de aortă
    ● ruptura anevrismului de aortă
    ● embolia pulmonară - aerică, grăsoasă, cu lichid amniotic, tromboembolism
    ● edemul pulmonar-cardiogen, non-cardiogen
    ● tamponada cardiacă și alte afecțiuni percardice acute
    ● valvulopatii acute și cronice care pun în pericol viața
    ● afecțiuni vasculare periferice și aortice acute, inclusiv fistula arterio-venoasă
    ● complicațiile acute ale cardiomiopatiei și miocarditei
    ● hipertensiunea pulmonară și cordul pulmonar
    ● bolile congenitale cardiace modificările fiziologice cu reparare chirurgicală
    Terapie specifică cardiovasculară
    ● tratamentul vasoactiv și inotrop
    ● terapia trombolitică și anticoagulantă
    ● antianginoase
    ● antiaritmice
    ● soluții de umplere volemică
    ● managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții cardiovasculare
    ● managementul urgențelor hipertensive
    ● metode de asistență ventriculară

    MODULUL 18. TERAPIE INTENSIVĂ RESPIRATORIE
    Fiziologie
    ● reglarea ventilației
    ● mecanica ventilatorie
    ● fiziologia mușchilor respiratori
    ● schimburile gazoase
    ● variațiile capniei
    Tehnici
    ● menținerea permeabilității căilor respiratorii
    a. managementul de urgență al căilor respiratorii
    b. intubația endo-traheală
    c. traheostomia, deschisă și percutană
    d. intubația prelungită vs. traheostomie
    ● ventilația mecanică
    a. ventilație mecanică în presiune și volum
    b. presiune pozitivă end-expiratorie
    c. indicațiile ventilației mecanice
    d. moduri de ventilație– ventilație intermitent obligatorie– presiune continuă pozitivă– ventilație cu raport inversat– ventilație cu suport presional– ventilație cu suport de volum– ventilație cu presiune negativă– ventilația pulmonară diferențială– ventilația non-invazivă cu control presional– ventilația pe un plămân– ventilație cu frecvență înaltă
    e. barotrauma și volutrauma
    f. criteriile de detubare și tehnici de sevrare
    g. oxigenarea extracorporeală
    h. hipercapnia permisivăi. ventilație cu lichid
    j. terapie cu surfactant pulmonar
    ● oxigenoterapia
    ● oxigenarea hiperbară
    ● drenajul pleural
    ● imagistica toraco-pulmonară
    ● monitorizarea respiratorie (presiunea căilor respiratorii, presiunea intratoracică, volumul curent, pulsoximetria, raportul spațiu mort/volum curent, complianța, rezistența, capnografie)
    Patologie
    ● insuficiența respiratorie acută
    a. insuficiența respiratorie hipoxemică, inclusiv sindromul de detresă respiratorie acută
    b. insuficiența respiratorie hipercapnică
    c. insuficiența respiratorie cronică acutizată
    ● statusul astmatic
    ● inhalarea de fum, arsurile căilor respiratorii
    ● aspirația
    ● complicații respiratorii postoperatorii
    ● traumatismele toracice (voletul costal, contuzia pulmonară, fracturi costale)
    ● infecțiile bronhopulmonare, inclusiv bronșiolita
    ● obstrucția căilor respiratorii superioare
    ● fistule bronhopleurale
    ● polineuropatia bolnavilor critici și efectele prelungite ale blocanților neuromusculari
    ● chilotoraxul
    ● hemoragia pulmonară și hemoptizia
    ● afecțiuni pleurale– Empiemul– Efuziunea pleurală– Pneumotoraxul– Hemotoraxul
    Terapie
    ● oxid nitric și prostaglandine
    ● bronhodilatatoare
    ● analeptice respiratorii
    ● fluidificante bronșice
    ● kinesiterapia
    ● aerosoloterapie
    ● terapia pozițională (decubit ventral, terapia rotațională)

    MODULUL 19. TERAPIE INTENSIVĂ NEUROLOGICĂ
    Fiziologie
    ● organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central
    ● circulația cerebrală
    ● metabolismul cerebral
    Tehnici
    ● Examenul clinic neurologic
    ● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)
    ● Monitorizarea funcției sistemului nervos central (presiune intracraniană, flux sangvin cerebral, rata metabolismului, electroencefalograma, Doppler transcranian)
    ● Diagnosticul morții cerebrale
    ● Diagnosticul și managementul statusului vegetativ persistent
    Patologie
    ● Edemul cerebral
    ● Stările de agitație acută
    ● Stările de comă– Metabolică– Traumatică– Infecțioasă– Leziuni de substanță cerebrală– Vasculară-anoxică și ischemică– Indusă medicamentos
    Evaluarea și prognosticul
    ● Hidrocefalia - funcționalitatea și disfuncția șuntului
    ● Statusul epilpetic
    ● Infecțiile grave ale sistemului nervos central (abces, encefalită, meningită)
    ● Sângerările intracraniene traumatice și netraumatice– Subarahnoidiană– Intracerebrală– Epidurală– Altele (subdurală)
    ● Traumatisme cerebrale
    ● Traumatisme medulare
    ● Leziunea axonală
    ● Hipotermia accidentală
    ● Șocul caloric
    ● Hipertermia malignă
    ● Complicațiile neuromusculare ale bolnavului critic
    ● Afecțiunile neuro-musculare ce determină insuficiența respiratorie– poliradiculonevritele– scleroza laterală amiotrofică– miastenia gravis– miopatiile (Duchenne etc.)
    ● Probleme psihiatrice la bolnavul critic
    ● Probleme psihologice pentru bolnavi, rudele bolnavilor și personalul medical
    Terapie
    ● Managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții neurochirurgicale
    ● Managementul hipertensiunii intracraniene, incluzând monitorizarea presiunii intracraniene
    ● Managementul durerii: intravenos, oral, transdermic, regional și axial
    ● Blocarea neuro-musculară: utilizare, monitorizare și complicații
    ● Sedarea în reanimare

    MODULUL 20. TERAPIE INTENSIVĂ METABOLICĂ ȘI NUTRIȚIE
    Fiziologie
    ● Metabolismul apei și electroliților
    ● Echilibrul acido-bazic
    ● Reglarea glicemiei
    ● Necesarul nutrițional
    ● Termoreglarea
    Tehnici
    ● Monitorizarea hidroelectrolitică și acido-bazică
    ● Monitorizarea metabolică (consumul de oxigen, producția de dioxid de carbon, calorimetria indirectă)
    Patologie
    ● Tulburări hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului)
    ● Tulburări acido-bazice
    ● Diabetul zaharat– coma hiperosmolară cetozică și non-cetozică– hipoglicemia
    ● Disfuncția tiroidiană (furtuna tiroidiană, coma mixedematoasă, sindromul "sick euthyroid")
    ● Criza și insuficiența adrenală (primară și secundară)
    ● Alterarea metabolismului hormonului antidiuretic
    ● Feocromocitomul
    ● Insulinomul
    ● Tulburări metabolice moștenite
    Terapie
    ● Terapie volemică
    ● Terapia tulburărilor hidroelectrolitice și acido-bazice
    ● Managementul glicemiei
    ● Suportul nutrițional
    a. Enteral și parenteral
    b. Evaluarea necesarului nutrițional, incluzând calorimetria indirectă
    c. Imunonutriția și formule speciale

    MODULUL 21. TERAPIE INTENSIVĂ DIGESTIVĂ
    Fiziologia
    ● Fiziologia tubului digestiv
    ● Fiziologie hepatică
    Tehnici
    ● Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică
    ● Explorarea abdominală în reanimare
    Patologie
    ● Hemoragiile digestive superioare
    ● Hemoragiile digestive inferioare
    ● Insuficiența hepatică acută fulminantă
    ● Insuficiența hepatică cronică și ciroza hepatică
    ● Colecistita nelitiazică
    ● Ocluzia intestinală
    ● Megacolonul toxic și sindromul pseudo-obstructiv (Oligvie)
    ● Colite acute grave
    ● Icterul
    ● Afecțiuni inflamatorii acute intestinale
    ● Afecțiuni acute vasculare ale intestinului, incluzând infarctul mezenteric
    ● Perforațiile acute ale tractului digestiv
    ● Ruptura de esofag
    ● Peritonitele postoperatorii
    ● Pancreatita acută cu șoc
    ● Fistulele digestive externe postoperatorii
    ● Modificările de la nivelul tubului digestiv în stress (insuficiența tubului digestiv)
    Terapie
    ● Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică
    ● Managementul perioperator al pacientului chirurgical
    ● Profilaxia ulcerului de stress
    ● Modificatori ai tranzitului intestinal
    ● Transplantul hepatic
    ● MARS

    MODULUL 22. TERAPIA INTENSIVĂ ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ
    Evaluarea febrei la pacienții din unitatea de terapie intensivă
    Diagnosticul de infecție
    Diagnosticul de sepsis
    Clasificarea infecțiilor
    Infecțiile în legătură cu îngrijirea medicală în spital și în Terapia intensivă
    Controlul infecțiilor în spital și în terapie intensivă
    Riscul infecțios al personalului medical
    Mecanismele rezistenței la antibiotice
    Patologie
    ● Celulita și gangrena gazoasă
    ● Tetanos
    ● Infecții fungice
    ● Mediastinite
    ● Febra postoperatorie
    ● Imunodepresia– Infecțiile oportuniste la pacienții critici– Sindromul imunodeficienței dobândite– Bolnavul cu transplant– Bolnavul neoplazic
    Terapie
    ● Controlul infecțiilor în unitățile speciale de terapie
    a. Dezvoltarea rezistenței la antibiotice
    b. Precauții universale
    c. Izolarea
    ● Antibioprofilaxie în chirurgie
    ● Antibioterapie de primă intenție
    ● Reacțiile adverse ale agenților antimicrobieni
    ● Antibiotice și antifungice: mecanisme de acțiune, indicații la bolnavul critic
    ● Antivirale
    ● Suportul în serviciul de terapie intensivă a pacienților imunodeprimați

    MODULUL 23. TERAPIE INTENSIVĂ RENALĂ
    Fiziologie
    ● Formarea urinii
    ● Fiziologie renală
    ● Reglarea renală a echilibrului hidro-electrolitic
    Tehnici
    ● Interpretarea electroliților urinari
    ● Evaluarea oliguriei
    ● Dozarea medicamentelor în insuficiența renală
    Patologie
    ● Insuficiența renală acută: prerenală, renală, postrenală– Etiopatogenia insuficienței renale acute– Fiziopatologie (mecanismele oligoanuriei: tubulare, vasculare, glomerulare, mecanismele poliuriei)– Leziuni anatomopatologice– Simptomatologia insuficienței renale acute (simptomatologia clinică: manifestări respiratorii, cardiovasculare, cutanate, digestive, renale, endocrine, hematologice, neuro-psihice, generale).– Fazele insuficienței renale acute: oligoanuria, anuria, reluarea diurezei, recuperare funcțională)– Semnificația laboratorului în diagnosticul insuficienței renale acute– Rolul imagisticii în diagnosticul insuficienței renale acute– Monitorizarea în insuficiența renală acută– Particularități diagnostice ale formelor patogenice de insuficiență renală acută: prerenală, renală și postrenală. Formele clinice ale insuficienței renale acute.– Complicații, evoluție și prognostic– Tratamentul suportiv și nutriția în insuficiența renală acută– Antibioticele în insuficiența renală acută
    ● Insuficiența renală cronică
    ● Rabdomioliza
    ● Afecțiunile sistemice care afectează rinichii (purpura trombotică trombocitopenică, sindromul hemolitic-uremic)
    ● Uropatii obstructive, retenția acută de urină
    ● Sângerări ale tractului urinar
    Terapie
    ● Principiile terapiei de substituție renală și metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea venovenoasă continuă)
    ● Metode de epurare extrarenală
    Hemodializa– Bazele fizico-chimice– Definiția rinichiului artificial, elementele sistemului de hemodializă, procesele fizico-chimice la nivelul membranei semipermeabile, caractere operaționale ale dializorului, aplicații clinice ale difuziunii și ultrafiltrării– Chirurgia dializei. Noțiuni de anatomie, principii și strategia accesului vascular, tehnici de realizare a accesului vascular, incidente și accidente– Dializantul - soluții de dializă. Compoziția dializantului, preparare, proprietăți fizice, chimice și biologice, controlul, probleme de organizare– Circuitul extracorporeal - anticoagulare. Hemostaza normală, modificări ale hemostazei prin interacțiunea cu suprafețele artificiale, investigarea coagulării în practica hemodializei, medicația anticoagulantă, antiagregantă și trombolitică, metode de heparinizare a circuitului extracorporeal, coagularea circuitului extracorporeal– Dializoare. Caracteristicile dializorului ideal, tipuri de dializoare în practica clinică, membranele de dializă - calități, tipuri, transferul substanțelor prin membrane, componentele funcționale ale dializorului, circulația sângelui și a dializantului prin dializor, parametri de apreciere a performanțelor unui dializor– Monitorizare și tehnica hemodializei. Monitorizarea circuitului sanguin extracorporeal, monitorizarea circuitului dializantului, monitorizarea dializei, dializa secvențială și dializa cu bicarbonat– Indicațiile și contraindicațiile hemodializei– Strategie și eficiența hemodializei. Inițierea hemodializei, strategii în abordul vascular inițial, investigarea pacienților dializați– Incidentele, accidentele și complicațiile hemodializei. Complicații acido-bazice, cardiovasculare, hematologice, hidroelectrolitice, neurologice, probleme de metabolism, imunitatea pacienților dializați, complicații infecțioase și manifestări musculo-cutanate; complicații generate de soluția de dializă, de tehnica dializei, de defecțiuni tehnice; incidente și accidente determinate de accesul vascular; reacții la materialele de dializă, probleme legate de biocompatibilitate– Alte metode de epurare extrarenală. Ultrafiltrarea, hemofiltrarea, ultrafiltrarea secvențială: generalități, bazele teoretice, probleme tehnice, proceduri, avantaje și dezavantaje, perspective– Administrarea medicamentelor la bolnavul dializat– Epurarea extrarenală în intoxicațiile acute
    ● Dializa peritoneală– date generale– anatomia funcțională a peritoneului– fiziologia peritoneului– bazele fizico-chimice și factorii care influențează eficiența dializei peritoneale– soluțiile folosite în dializa peritoneală– tehnica dializei peritoneale– determinarea eficienței dializei peritoneale– indicațiile și contraindicațiile dializei peritoneale– complicațiile dializei peritoneale.
    ● Plasmafereza– bazele teoretice ale plasmaferezei– principii de tratament– probleme tehnice– aplicații terapeutice– complicațiile plasmaferezei– tehnici noi de plasmafereză
    ● Hemoperfuzia

    MODULUL 24. TERAPIE INTENSIVĂ HEMATO-ONCOLOGICĂ ȘI ÎN TRANSPLANT
    Defecte acute de hemostază
    ● Trombocitopenia/trombopatia
    ● Coagularea intravasculară diseminată
    ● Fibrinoliza acută
    ● Anomalii congenitale
    Tulburări hemolitice acute, incluzând microangiopatia trombotică
    Sindroame acute asociate cu neoplasme și terapia antineoplazică
    Tulburări hematologice acute asociate terapiei antineoplazice
    Tulburări de hemostază la nou-născut
    Siclemia
    Anticoagularea și terapia fibrinolitică
    ● Terapia cu anticoagulante, antiagregante și terapia fibrinolitică
    ● Profilaxia tromboembolismului
    Anemia în unitatea de terapie intensivă
    ● Indicațiile transfuziei
    Imunologie și transplant
    ● Principiile transplantului (donarea de organe, prelevarea, păstrarea, transportarea, alocarea, implantarea, menținerea donatorilor de organe, programele naționale privind transplantul de organe)
    ● Imunosupresia
    ● Transplantul de organe: indicații de terapie pre- și postoperatorie
    ● Bolile infecțioase legate de transplant
    Principiile terapiei cu produși de sânge
    ● Transfuzia de masă eritrocitară
    ● Transfuzia de plasmă proaspătă congelată
    ● Transfuzia de masă trombocitară
    ● Transfuzia de crioprecipitat
    ● Concentrate de factori specifici ai coagulării
    ● Albumina, fracțiuni ai proteinelor plasmatice
    ● Substituenți ai hemoglobinei
    ● Agenți farmacologici care modifică necesarul transfuzional (acidul aminocaproic, aprotinina)
    ● Eritropoetina

    MODULUL 25. TULBURĂRI MULTISISTEMICE LA BOLNAVUL CRITIC
    ● Răspunsul neuroendocrin, metabolic și inflamator la agresiune– Fenomenologia sindromului de stress– Modificări fiziopatologice induse de injurie (compensarea cardiovasculară, retenția de apă și sare, modificări metabolice, procesul de reparație tisulară, imuno-modularea)– Răspunsul celular la agresiune
    ● Structura și funcționarea sistemului imunitar– mecanisme locale– mecanisme sistemice:– răspunsul imun inflamator (elemente celulare și elemente umorale)– imunitatea specifică (elemente umorale și elemente celulare)
    ● Modificări imunologice la bolnavul critic
    ● Fiziopatologia generală a stărilor de șoc
    ● Șocul hipovolemic (cauze, mecanisme, tratament)
    ● Șocul traumatic (fiziopatologie, tratament)
    ● Șocul cardiogen (cauze, mecanisme, tratament)
    ● Șocul anafilactic (fiziopatologie, tratament)
    ● Infecție, sepsis, șoc septic
    ● Tratamentul șocului septic
    ● Soluții înlocuitoare de volum sanguin
    ● Droguri cu acțiune cardiotonică și vasoactivă utilizate în stările de șoc
    ● Sindromul de disfuncții organice multiple:– cauze (factori declanșatori)– mediatori– efecte la nivelul sistemelor de organe
    ● Tratamentul SDOM

    MODULUL 26. EVALUARE ȘI ETICĂ
    Indici de prognostic, scoruri de severitate și scoruri de intervenție terapeutică
    Metodologia evaluării practicilor de îngrijire și cercetare clinică și epidemiologică în ATI
    Evaluarea calității
    Utilizarea statisticii medicale
    Etica1. Consimțământ2. Înrolarea în studii3. Decizia de întrerupere a vieții și îngrijirea4. Procurarea organelor5. Prognosticul6. Calitatea sfârșitului vieții
    Genetica1. Afecțiuni congenitale (trisomia, etc.)2. Tezaurismoze (Hurlers, etc.)3. Polimorfisme

    MODULUL 27. ORGANIZARE, DREPTURI ȘI RESPONSABILITĂȚI
    Administrație1. Clădirea2. Contractul3. Triajul pacienților4. Medici, asistenți și alt personal5. Complianța completării documentelor și calcularea costurilor6. Siguranța pacienților

    Securitatea electrică
    Utilizarea computerelor în unitățile de terapie intensivă

    MODULUL DE BIOETICĂ

    TEMATICĂ CURSI. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic - pacient minor