ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 1 din 21 ianuarie 1999
privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenta
EMITENT
  • GUVERNUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 21 ianuarie 1999



    În temeiul art. 114 alin. (4) din Constituţia României,
    Guvernul României emite următoarea ordonanţa de urgenţă:

    Capitolul 1 Dispoziţii generale


    Articolul 1

    Starea de asediu şi starea de urgenţă sunt măsuri excepţionale care se instituie în cazuri determinate de apariţia unor pericole grave la adresa apărării tarii şi siguranţei naţionale sau a democraţiei constituţionale ori pentru prevenirea, limitarea şi înlăturarea urmărilor unor dezastre.

    Articolul 2

    Starea de asediu reprezintă ansamblul de măsuri cu caracter politic, militar, economic şi social, care se instituie în anumite zone sau pe întregul teritoriu al tarii, în scopul creşterii capacităţii de apărare a tarii, în situaţia iminentei unei acţiuni sau inacţiuni îndreptate împotriva suveranităţii, independentei, unităţii statului sau integrităţii teritoriale.

    Articolul 3

    Starea de urgenta reprezintă ansamblul de măsuri cu caracter politic, economic, social şi de origine publică, instituit în întreaga ţara sau în anumite zone ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, în următoarele situaţii:
    a) existenta unor ameninţări la adresa siguranţei naţionale sau democraţiei constituţionale, ceea ce face necesare apărarea instituţiilor statului de drept şi menţinerea sau restabilirea stării de legalitate;
    b) iminenta producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea şi înlăturarea efectelor acestora.

    Articolul 4

    Pe durata stării de asediu şi a stării de urgenta, proporţional cu gravitatea situaţiei ce a determinat instituirea acestora şi numai dacă este necesar, poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi fundamentale înscrise în Constituţie, cu acordul ministrului justiţiei.

    Articolul 5

    Starea de asediu se poate institui pe o perioadă de cel mult 60 de zile, iar starea de urgenţă, pe o perioadă de cel mult 30 de zile.

    Articolul 6

    În raport cu evoluţia situaţiilor de pericol se poate trece de la starea de urgenţă la starea de asediu şi de la starea de asediu la mobilizare sau la starea de război, cu respectarea prevederilor constituţionale şi ale prezentei ordonanţe de urgenţă.

    Articolul 7

    (1) La instituirea stării de asediu sau a stării de urgenta, unele atribuţii ale administraţiei publice centrale şi locale, legate de aplicarea dispoziţiilor art. 20 din prezenta ordonanţă de urgenţă, trec în competenţa autorităţilor civile şi militare prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgenta.
    (2) Autorităţile civile ale administraţiei publice centrale şi locale de specialitate continua exercitarea atribuţiilor care nu au fost transferate autorităţilor şi au obligaţia de a acorda sprijin autorităţilor militare.

    Articolul 8

    În exercitarea atribuţiilor ce le revin pe durata stării de asediu sau a stării de urgenta, autorităţile militare emit ordonanţe militare care au putere de lege, cu respectarea dispoziţiilor art. 4 din prezenta ordonanţă de urgenţă.

    Articolul 9

    (1) Conducătorii autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi cei ai altor persoane juridice sunt obligaţi să aplice în domeniul lor de activitate măsurile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă şi în actele normative conexe.
    (2) Persoanele fizice sunt obligate să respecte măsurile cuprinse în prezenta ordonanţă de urgenţă şi dispoziţiile prevăzute în actele normative specifice stării instituite.

    Capitolul 2 Procedura instituirii stării de asediu sau a stării de urgenta. Încetarea acestora


    Articolul 10

    Starea de asediu sau starea de urgenţă se instituie de Preşedintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.

    Articolul 11

    Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenta se aduce neîntârziat la cunoştinţa populaţiei prin mijloacele de comunicare în masa, împreună cu măsurile urgente de aplicare, care intra imediat în vigoare. Decretul se difuzează pe posturile de radio şi de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, şi este transmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgenta.

    Articolul 12

    În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenta, Preşedintele României solicita Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate.

    Articolul 13

    În situaţia în care Parlamentul nu încuviinţează starea instituită, Preşedintele României revoca decretul, măsurile dispuse incetandu-şi aplicabilitatea.

    Articolul 14

    Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenta trebuie să prevadă următoarele:
    a) motivele care au impus instituirea stării;
    b) zona în care se instituie;
    c) perioada pentru care se instituie;
    d) drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, în limitele prevederilor constituţionale şi ale art. 4 din prezenta ordonanţă de urgenţă;
    e) autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului şi competentele acestora;
    f) alte prevederi, dacă se considera necesare.

    Articolul 15

    În funcţie de evoluţia situaţiilor de pericol, Preşedintele României, cu încuviinţarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite şi poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia.

    Articolul 16

    (1) Încetarea stării de asediu sau de urgenta are loc la data stabilită în decretul de instituire sau în decretul de prelungire.
    (2) În cazul inlaturarii situaţiilor de pericol înainte de expirarea termenului stabilit, încetarea aplicării măsurii excepţionale se dispune prin decret.

    Capitolul 3 Competente şi responsabilităţi


    Articolul 17

    Coordonarea aplicării măsurilor dispuse prin decretul de instituire a stării de asediu revine, în principal, Ministerului Apărării Naţionale.

    Articolul 18

    (1) În cazul instituirii stării de urgenta în temeiul art. 3 lit. a), coordonarea aplicării măsurilor dispuse prin decret revine, în principal, Ministerului de Interne.
    (2) În condiţiile alin. (1), Corpul Gardienilor Publici şi societăţile specializate de paza pot fi militarizate, desfasurandu-şi activitatea în subordinea Ministerului de Interne.
    (3) În cazul prevăzut la art. 3 lit. a), forţele Ministerului Apărării Naţionale sprijină logistic forţele Ministerului de Interne, la cererea acestuia.

    Articolul 19

    Pe durata stării de urgenta, instituită în temeiul art. 3 lit. b), coordonarea aplicării măsurilor dispuse revine Comisiei Guvernamentale de Apărare împotriva Dezastrelor.

    Articolul 20

    Pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi a măsurilor prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenta, autorităţile civile şi militare au următoarele atribuţii şi raspunderi:
    a) sa întocmească planurile de acţiune şi planurile de ridicare graduala a capacităţii de lupta, în conformitate cu ordinele şi instrucţiunile proprii;
    b) sa dispună depunerea temporară a armelor, muniţiilor şi materialelor explozive aflate asupra populaţiei şi sa procedeze la căutarea şi ridicarea lor; la încetarea măsurii excepţionale, acestea vor fi înapoiate celor în drept să le detina; sa dispună închiderea temporară a societăţilor care comercializează arme şi muniţii şi sa instituie paza acestora;
    c) sa limiteze sau sa interzică circulaţia vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore şi sa elibereze, în cazuri justificate, permise de libera circulaţie;
    d) să efectueze perchezitii oriunde şi oricând este nevoie;
    e) să efectueze razii;
    f) sa exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfăşurarea adunărilor publice, a manifestatiilor sau marsurilor;
    g) sa evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenta persoanele a căror prezenta nu se justifica;
    h) sa dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcţiile şi în zonele stabilite şi sa ţină evidenta acestora;
    i) sa protejeze informaţiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informaţiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgenţă, cu excepţia celor referitoare la dezastre, se dau publicităţii numai cu avizul autorităţilor militare; mijloacele de comunicare în masa, indiferent de natura şi de forma de proprietate, sunt obligate sa transmită, cu prioritate, mesajele autorităţilor militare, la cererea acestora;
    j) sa dispună închiderea temporară a unor staţii de distribuire a carburantilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice;
    k) sa suspende temporar apariţia sau difuzarea unor emisiuni ale posturilor de radio ori de televiziune;
    l) să asigure paza militară a sediilor autorităţilor publice centrale şi locale, a statiilor de alimentare cu apa, energie, gaze, de radio şi de televiziune, precum şi a unor agenţi economici sau obiective de importanţa naţionala; când situaţia impune, dispun oprirea temporară a alimentarii cu gaze, energie şi apa potabilă, după caz;
    m) sa dispună rationalizarea alimentelor şi a altor produse de stricta necesitate;
    n) sa emita ordonanţe militare;
    o) sa interzică circulaţia rutiera, feroviara, maritima, fluviala şi aeriană pe diferite rute;
    p) dreptul de a ordonă unităţilor Ministerului de Interne competente să efectueze reţineri pe timp de 24 de ore. Arestarea persoanei reţinute se poate face pe baza mandatului dat de procurorul delegat.

    Articolul 21

    (1) Consiliul Suprem de Apărare a Tarii, în funcţie de situaţia operativă concretă din zonele în care a fost instituită starea de asediu sau starea de urgenţă, poate dispune, prin hotărâre, ca unităţile militare din forţele destinate apărării să fie trecute în trepte superioare ale capacităţii de lupta, potrivit planurilor întocmite, inclusiv completarea lor cu resurse umane şi materiale, conform organizării la război.
    (2) Cheltuielile prilejuite de punerea în aplicare a prevederilor alin. (1) se asigura de către Guvernul României, din Fondul de rezerva bugetară la dispoziţia acestuia.

    Articolul 22

    Durata serviciului militar obligatoriu sau a concentrarii poate fi prelungită până la încetarea stării de asediu sau a stării de urgenta, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Tarii.

    Capitolul 4 Ordonanţele militare


    Articolul 23

    Ordonanţele militare se emit:
    1. pe durata stării de asediu:
    a) de ministrul apărării naţionale sau de şeful Statului Major General, când starea de asediu a fost instituită pe întregul teritoriu al tarii;
    b) de comandantii de mari unităţi în raza teritorială pentru care au fost împuterniciţi de şeful Statului Major General, când starea de asediu a fost instituită în anumite zone;
    2. pe durata stării de urgenta:
    a) de ministrul de interne sau de secretarul de stat, prim-loctiitor al ministrului de interne, când starea de urgenţă a fost instituită pe întregul teritoriu al tarii;
    b) de şefii inspectoratelor de poliţie judeţene sau de şeful Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, când starea de urgenţă a fost instituită în zona lor de competenţa;
    c) de alţi ofiţeri împuterniciţi de secretarul de stat, prim-loctiitor al ministrului de interne, când starea de urgenţă a fost instituită în doua sau mai multe judeţe.

    Articolul 24

    Ordonanţa militară cuprinde:
    a) titlul şi numărul acesteia;
    b) autoritatea militară emitenta;
    c) baza legală a acesteia;
    d) perioada de aplicare a acesteia;
    e) regulile şi măsurile speciale care se dispun în zona în care s-a instituit starea de asediu sau starea de urgenţă, precum şi sancţiunile aplicabile în cazul nerespectării acestora;
    f) autoritatea abilitata să asigure aplicarea şi respectarea dispoziţiilor acesteia;
    g) modul de aducere a ei la cunoştinţa populaţiei;
    h) data, ştampila şi semnatura autorităţii emitente.

    Capitolul 5 Măsuri care se iau pe durata stării de asediu


    Articolul 25

    Pe durata stării de asediu se pot lua următoarele măsuri:
    a) aplicarea măsurilor prevăzute în planurile aprobate, precum şi a altor măsuri pe care le considera oportune;
    b) închiderea frontierei de stat în întregime sau în zona în care a fost instituită starea de asediu, intensificarea controlului la punctele de trecere a frontierei care rămân deschise, precum şi a pazei şi supravegherii frontierei pe toată lungimea sa;
    c) amplificarea activităţilor de producţie a societăţilor comerciale şi a agenţilor economici care, prin natura domeniului de activitate, au atribuţii în realizarea produselor cu destinaţie militară sau executa reparaţii la unele categorii de tehnica militară;
    d) organizarea şi asigurarea cu prioritate a transporturilor pentru nevoile forţelor destinate apărării;
    e) luarea măsurilor pregătitoare specifice de către autorităţile publice care au atribuţii la mobilizare şi război;
    f) intensificarea măsurilor organizatorice şi de pregătire pentru protecţia civilă;
    g) interzicerea circulaţiei rutiere, feroviare, maritime, fluviale şi aeriene pe diferite rute;
    h) dreptul de a ordonă unităţilor Ministerului de Interne competente să efectueze reţineri pe timp de 24 de ore. Arestarea persoanei reţinute se poate face pe baza mandatului dat de procurorul delegat.

    Capitolul 6 Măsuri care se iau pe durata stării de urgenta


    Articolul 26

    (1) Pe durata stării de urgenta, instituită în temeiul art. 3 lit. a), se pot lua următoarele măsuri:
    a) aplicarea de către autorităţile militare a măsurilor prevăzute în planurile aprobate conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi ale decretului de instituire;
    b) organizarea şi asigurarea cu prioritate a transporturilor pentru nevoile forţelor destinate apărării;
    c) închiderea frontierei de stat, în întregime sau în zona în care a fost instituită starea de urgenţă, intensificarea controlului la punctele de trecere a frontierei care rămân deschise, precum şi a pazei şi supravegherii frontierei pe toată lungimea sa.
    (2) Pe durata stării de urgenta, instituită în temeiul art. 3 lit. b), autorităţile şi instituţiile publice, agenţii economici şi populaţia sunt obligaţi să aplice şi să respecte prevederile legale speciale pe domeniu, precum şi măsurile dispuse de autorităţile competente.

    Capitolul 7 Sancţiuni


    Articolul 27

    Încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă sau a dispoziţiilor ordonanţelor militare emise pe timpul stării de asediu şi al stării de urgenta atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.

    Articolul 28

    (1) Nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (1) constituie contravenţie, dacă nu a fost săvârşită în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerată infracţiune, şi se sancţionează cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.
    (2) Sancţiunea poate fi aplicată şi persoanei juridice.

    Articolul 29

    Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 28 şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele împuternicite de ministrul apărării naţionale sau, după caz, de ministrul de interne.

    Articolul 30

    Contravenţiilor prevăzute la art. 28 le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

    Articolul 31

    (1) Fapta personalului militar în activitate sau mobilizat, care manifesta atitudine de defetism, incita la insubordonare sau nu executa ordinele primite, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu închisoare pe viaţa.
    (2) Comandantul suprem al forţelor armate şi membrii Consiliului Suprem de Apărare a Tarii răspund pentru ordinele date şi pentru efectele executării acestora.

    Capitolul 8 Dispoziţii finale


    Articolul 32

    Autorităţile civile şi militare, cărora le revin îndatoriri în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, au obligaţia ca, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia, sa elaboreze planuri de cooperare şi de acţiune specifice, sa stabilească forţele şi mijloacele necesare punerii lor în aplicare şi să asigure cunoaşterea de către personalul din structurile subordonate a obligaţiilor ce îi revin.

    Articolul 33

    Cercetarea şi judecarea infracţiunilor contra siguranţei statului şi a infracţiunilor contra păcii şi omenirii, săvârşite pe durata stării de asediu sau a stării de urgenta, intră în competenţa parchetelor şi instanţelor civile sau militare, conform Codului de procedura penală.

    Articolul 34

    În termen de 60 de zile de la încetarea stării de asediu sau a stării de urgenta, Consiliul Suprem de Apărare a Tarii prezintă Parlamentului un raport asupra evenimentelor care au determinat instituirea acestora, acţiunile întreprinse şi măsurile necesare prevenirii unor astfel de situaţii.

    Articolul 35

    (1) Pe timpul stării de asediu şi al stării de urgenta, folosirea armamentului din dotare şi a muniţiei aferente se va face prin derogare de la legislaţia în materie, în vigoare pe timp de normalitate, data fiind iminenta situaţiei operative.
    (2) Singura somaţie înaintea folosirii armamentului din dotare o va constitui ordinul procurorului prin care se constată că activitatea ce urmează a fi reprimata este ilegala.
    (3) Ordinul procurorului se va transmite în mod direct sau prin mijloacele de comunicare în masa.

    Articolul 36

    Deschiderea de credite în vederea efectuării cheltuielilor necesare pentru activităţile instituţiilor statului, legate de aplicarea măsurilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă pe timpul stării de urgenta sau a stării de asediu, nu este supusă controlului preventiv al Curţii de Conturi.

    Articolul 37

    Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abroga orice dispoziţie contrară.
    PRIM-MINISTRU
    RADU VASILE
    Contrasemnează:
    ---------------
    Ministru de stat,
    ministrul apărării naţionale,
    Victor Babiuc
    Ministru de interne,
    Constantin Dudu-Ionescu
    Ministru de stat,
    ministrul justiţiei,
    Valeriu Stoica
    Secretar de stat,
    şeful Departamentului pentru
    Administraţie Publică Locală,
    Vlad Rosca
    -----------