NORME din 27 mai 2002de securitate radiologică privind radioprotecția operațională în mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu
EMITENT
  • MINISTERUL APELOR ȘI PROTECȚIEI MEDIULUI - COMISIA NAȚIONALA PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂȚILOR NUCLEARE
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 12 septembrie 2002 Notă
    Aprobate prin ORDINUL nr. 127 din 27 mai 2002, publicat în Monitorul Oficial nr. 677 din 12 septembrie 2002.

    Capitolul I Consideratii generale, scop, definiții

    Articolul 1

    Normele de securitate radiologică privind radioprotectia operationala în mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu sunt emise de Autoritate în baza prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranța a activităților nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

    Articolul 2

    Scopul prezentelor norme este de a completa prevederile Normelor fundamentale de securitate radiologica, aprobate prin Ordinul președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare nr. 14/2000, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 și 404 bis din 29 august 2000, cu cerințele privind asigurarea și optimizarea radioprotectiei operationale pentru lucrătorii expusi profesional, pentru populație și mediul înconjurător, în mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu.

    Articolul 3

    Termenii și expresiile utilizate în prezentele norme sunt definite în anexa nr. 1.

    Capitolul II Domeniul de aplicabilitate. Exceptari

    Articolul 4

    Prevederile prezentelor norme se aplică următoarelor activități din domeniul mineritului și preparării minereurilor de uraniu și toriu:
    a) prospectarea, explorarea, exploatarea, prepararea în laborator, în stații-pilot și în instalații industriale a minereurilor de uraniu și de toriu, inclusiv amplasarea și construcția acestora;
    b) conversia concentratelor de uraniu natural în combustibil nuclear;
    c) conservarea și dezafectarea minelor și instalațiilor în care au fost desfășurate activitățile menționate la lit. a) și b), inclusiv a celor abandonate fără a fi dezafectate în baza unui plan de dezafectare și de remediere a mediului înconjurător afectat;
    d) gospodărirea deșeurilor radioactive rezultate de la desfășurarea activităților descrise la lit. a), b) și c);
    e) determinarea, înregistrarea, metodica de lucru și sistemul de raportare a nivelurilor de expunere la radiatii ionizante a personalului expus profesional, precum și urmărirea nivelului de contaminare radioactiva a spațiilor de lucru și a mediului înconjurător din incintele de lucru ale titularilor de autorizații care desfășoară activitățile specificate la lit. a), b), c) și d).

    Articolul 5

    Se supun prevederilor prezentelor norme și următoarele activități, dacă evaluarile efectuate conform prevederilor art. 90 din Normele fundamentale de securitate radiologica demonstreaza ca expunerea lucrătorilor și/sau a mediului are valori ce nu pot fi neglijate din punct de vedere al radioprotectiei:
    a) lucrări similare cu cele menționate la art. 4 lit. a), care se executa pentru alte substanțe minerale utile în cazul în care aceste substanțe sunt asociate cu uraniu sau toriu în continuturi ce depășesc limitele de exceptare;
    b) lucrări cu materiale care în mod obișnuit nu sunt considerate radioactive, dar care conțin radionuclizi naturali, care prin concentrare în produse intermediare sau în reziduuri conduc la creșterea semnificativă a expunerii populației sau a lucrătorilor;
    c) lucrările de la locurile de muncă de tipul celor descrise la lit. a), în atmosfera cărora se constata prezenta radonului, toronului sau descendenților acestora, în concentratii ce generează expuneri ce depășesc limita dozei efective pentru populație, prevăzută în Normele fundamentale de securitate radiologica.

    Articolul 6

    Prevederile prezentelor norme se aplică de asemenea activităților de deținere, depozitare, stocare, utilizare, transport, aprovizionare, desfacere, transfer, import și export de minereuri și concentrate de uraniu sau toriu ori instalațiilor și aparatelor ce conțin asemenea materiale radioactive.

    Articolul 7

    Limitele de doza, criteriile și prevederile prezentelor norme se utilizează obligatoriu la proiectarea instalațiilor de minerit și de preparare a minereurilor de uraniu și toriu, la elaborarea proiectelor tehnice de dezafectare (închidere) a instalațiilor de minerit și de preparare a minereurilor de uraniu și toriu și la fundamentarea concluziilor analizelor de securitate radiologica privind activitățile de minerit și de preparare a minereurilor de uraniu și de toriu.

    Articolul 8
    (1) Sunt exceptate de la prevederile prezentelor norme:
    a) activitățile care implica surse și materiale a căror radioactivitate este data de elemente radioactive naturale din seriile radioactive ale uraniului și toriului și a căror activitate totală nu depășește nivelul de exceptare prevăzut în coloana 5 a tabelului 2-B din anexa nr. 2 la Normele fundamentale de securitate radiologica sau, în cazuri speciale, alt nivel de exceptare stabilit de Autoritate, care satisface criteriile fundamentale prevăzute în anexa nr. 2 la Normele fundamentale de securitate radiologica;
    b) activitățile care implica surse radioactive și materiale radioactive conținând radionuclizi naturali din seria uraniului și toriului, a căror concentrație a activității pe unitatea de masa nu depășește nivelul de exceptare prevăzut în coloana 4 a tabelului 2-B din anexa nr. 2 la Normele fundamentale de securitate radiologica sau, în cazuri speciale, alt nivel de exceptare stabilit de Autoritate, care satisface criteriile fundamentale prevăzute în anexa nr. 2 la aceleași norme;
    c) activitățile cu materiale care în mod obișnuit nu sunt considerate radioactive, dar provin din practici autorizate și prezintă o contaminare superficiala cu radionuclizi naturali din seriile uraniului și toriului, care nu depășește următoarele niveluri de eliberare:(i) 0,4 Bq/cmp pentru emitatorii beta și gama și emitatorii alfa cu toxicitate scăzută;(ii) 0,04 Bq/cmp pentru toți ceilalți emitatori alfa.    (2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică practicilor care implica importul, furnizarea, repararea și montarea-instalarea de surse radioactive și materiale radioactive conținând radionuclizi naturali din seria uraniului și toriului, dacă concentrația activității pe unitatea de masa este mai mare de 0,2 Bq/g pentru cel puțin un radionuclid natural din seriile radioactive menționate.

    Articolul 9

    Prevederile prezentelor norme nu se aplică la depozitarea temporară și finala, la reciclarea și reutilizarea materialelor rezultate în urma dezafectarii instalațiilor de minerit și de preparare a minereurilor de uraniu și toriu, dacă îndeplinesc condițiile privind nivelurile de eliberare stabilite prin normele de conservare și dezafectare a instalațiilor de minerit și preparare a minereurilor de uraniu și toriu.

    Articolul 10

    Aplicarea prezentelor norme nu exonereaza titularii de autorizație care desfășoară activitățile menționate la art. 4, 5 și 6 de respectarea normelor de securitate radiologica privind lucrul cu surse de radiatii, în cazul în care utilizează dispozitive generatoare de radiatii ionizante, surse, instalații sau aparate care conțin alte materiale radioactive decât radionuclizi naturali din seria uraniului și toriului.

    Capitolul III Justificarea, optimizarea și limitarea dozelor pentru activitățile din domeniul mineritului și preparării minereurilor de uraniu și toriu

    Articolul 11
    (1) Toate activitățile nominalizate în cap. II trebuie justificate în scris de către initiatorul acestora, precizându-se avantajele economice, sociale sau de alta natura în comparatie cu detrimentul pe care ar putea sa îl producă stării de sănătate și daunele pe care ar putea să le provoace mediului înconjurător.(2) La justificarea scrisă a inițiatorului se va anexa analiza preliminară de securitate radiologica privind consecințele radiologice ce se estimeaza a fi generate de activitatea respectiva. Analiza preliminară de securitate radiologica trebuie să fie elaborata de un expert acreditat sau de un organism acreditat de protecție radiologica.(3) Autoritatea va autoriza conform legii oricare dintre activitățile nominalizate în cap. II numai dacă considera justificarea ca fiind temeinica.

    Articolul 12

    Persoana legal constituită care solicită sau deține autorizație pentru desfășurarea activităților de minerit sau preparare a minereurilor de uraniu și toriu este obligată sa demonstreze ca sunt întreprinse toate acțiunile pentru a asigura optimizarea radioprotectiei, în sensul de a asigura ca expunerile pe toate căile, inclusiv cele potențiale, din cadrul activității desfășurate să fie menținute la cel mai scăzut nivel rezonabil posibil, luând în considerare factori economici și sociali - principiul ALARA.

    Articolul 13

    Expunerea lucrătorilor se restrictioneaza astfel încât doza totală data de combinarea expunerilor pe toate căile specifice activităților de minerit și preparare a minereurilor de uraniu și toriu sa nu depășească limitele de doza specificate la art. 22, 27, 28 și 29 din Normele fundamentale de securitate radiologica.

    Articolul 14
    (1) Doza efectivă pentru populația aparținând grupului critic existent în zona de influența a instalației operationale de minerit sau de preparare a minereurilor de uraniu sau toriu se restrictioneaza la 0,3 mSv/an, cu condiția ca doza colectivă pentru grupul critic sa nu depășească 0,2 Sv/om/an.(2) Limita dozei efective pentru persoanele din rândul populației de pe amplasamentele de pe care s-au dezafectat instalații de minerit sau preparare a minereurilor de uraniu sau toriu nu va depăși, din toate sursele și căile de expunere, valoarea de 1 mSv/an.(3) Valorile de doza efectivă de 0,3 mSv/an și de 1 mSv/an, precizate la alin. (1) și (2), nu includ doza efectivă generata de fondul natural local.

    Articolul 15
    (1) În procesul de optimizare se vor analiza numai variantele care asigura conformarea cu limitele de doza efectivă pentru personalul expus profesional, precum și cu limitele de doza efectivă pentru populație și constrangerile de doza precizate la art. 14.(2) Constrangerile de doza prevăzute prin art. 14 se utilizează ca limite superioare în procesul de optimizare a radioprotectiei.(3) În procesul de optimizare este obligatoriu să se ia în calcul și expunerile potențiale.

    Articolul 16

    Limitele de doza specificate la art. 13 și 14 se aplică sumei dozelor date de expunerea externa și celei date de încorporarea radionuclizilor naturali.

    Articolul 17

    Îndeplinirea cerințelor privind limita de doza se verifica prin una dintre următoarele metode:
    a) prin compararea dozei efective E, încasată de o persoană din grupul de vârsta g cu limita de doza, în care doza efectivă încasată este estimată prin formula următoare:
    E=E +Σh(g) J +Σh(g) J ,
    externa J j,ing j,ing J j,inh j,inh
    în care: E(externa) reprezintă doza efectivă de interes din expunerea externa; h(g)j,ing și h(g)j,inh sunt dozele efective angajate pe unitatea de activitate de încorporare a unui radionuclid, j,(Sv/Bq), prin inhalare, respectiv prin ingestie, de o persoană din grupul de vârsta g; J(j,ing) și J(j,inh) reprezintă încorporarea de radionuclid j,(Bq), prin ingestie, respectiv inhalare;
    b) prin îndeplinirea următoarei condiții:
    H(d)DL+Σ I, /I +Σ I /ΣI <1,
    p j j,ing j,ing,L j j,inh j,inh,L
    în care: Hp(d) este echivalentul de doza de la expunerea la radiatii penetrante, DL este limita de doza efectivă, I(j,ing.) și I(j,inh,) sunt preluarile prin ingestie și inhalare a radionuclidului j, iar I(j,ing.L) și I(j,inh,L) sunt limitele anuale admise pentru ingestia, respectiv inhalarea radionuclidului j.

    Articolul 18

    Pentru expunerile la descendenții radonului și toronului limitele de doza pentru persoanele expuse profesional pot fi interpretate astfel:
    - pentru descendenții radonului (222 ):
    Rn

    20 mSv corespund la 14 mJ h m^-3 (4 WLM);

    - pentru descendenții toronului (220 ):
    Rn

    20 mSv corespund la 42 mJ h m^-3 (12 WLM).

    Articolul 19

    Alternativ limitele pot fi exprimate în termeni de energie alfa potențiala incorporată:
    - pentru descendenții radonului (222 ):
    Rn
    20 mSv corespund la 17 mJ;

    - pentru descendenții toronului (220 ):
    Rn

    20 mSv corespund la 51 mJ.

    Articolul 20
    (1) În termeni de concentrație echivalenta de echilibru limita dozei efective pentru personalul expus profesional, de 20 mSv/an, este data de o concentrație a radonului de 1.110 Bq/mc, aflat în echilibru cu descendenții săi.(2) Similar, limita dozei efective pentru populație, de 1 mSv/an, este data de o concentrație a radonului de 55 Bq/mc, aflat în echilibru cu descendenții săi.

    Articolul 21

    În cazul pulberilor de minereu de uraniu cu diametrul aerodinamic median al activității (AMAD) de 5 microni, între limita de doza efectivă de 20 mSv și activitatea alfa totală incorporată, considerând ca 238(U) și 235(U) sunt în echilibru cu descendenții lor, exista următoarea relație: 20 mSv corespund cu 3.600 Bq activitate alfa totală masurata și incorporată, presupunand ca nuclizii din minereu sunt de tipul S, conform anexei nr. 2 la prezentele norme.

    Articolul 22

    În cazul pulberilor de minereu de toriu cu diametrul aerodinamic median al activității (AMAD) de 5 microni, între doza efectivă și activitatea alfa totală incorporată, considerând ca Th-232 este în echilibru cu descendenții săi, exista următoarea relație: 20 mSv corespund cu 1.200 Bq activitate alfa totală masurata și incorporată.

    Articolul 23

    Dacă în corpul de minereu echilibrul este perturbat, limitele pentru ingerare trebuie calculate utilizându-se raporturile actuale dintre radionuclizi.

    Articolul 24
    (1) Limitele de încorporare pentru concentratele de uraniu și de toriu se calculează pe baza factorilor de conversie de doza derivati, conform anexei nr. 2 la prezentele norme.(2) Dacă concentratul de toriu este obținut dintr-un minereu conținând uraniu și toriu, limitele de încorporare pentru toriu se reduc ținându-se seama de prezenta uraniului.

    Articolul 25

    Limitele de încorporare pentru compusii de uraniu cu o solubilitate de tip F sau M sunt date de toxicitatea chimica care este mai importanța decât efectul radiologic. În baza concentratiei de prag de 900 mg uraniu în rinichi se poate tolera o încorporare acuta prin inhalare de 30 mg uraniu de tip F sau o inhalare de 200 mg uraniu de tip M. În cazul expunerilor prelungite se poate tolera pentru mulți ani o încorporare zilnica de 1 mg uraniu de tip F sau de 2 mg pe zi pentru uraniul de tip M.

    Capitolul IV Responsabilități
    Autorizarea

    Articolul 26

    Autorizarea se realizează prin una dintre cele doua componente:
    a) înregistrarea;
    b) autorizarea.

    Articolul 27
    (1) Toate persoanele legal constituite care intenționează sa desfășoare sau desfășoară activități de tipul celor prevăzute la art. 5 au obligația să solicite Autorității înregistrarea.(2) Activitățile prevăzute la art. 4 și 6 pot fi desfășurate de persoane legal constituite numai dacă sunt autorizate de Autoritate, conform prevederilor art. 5 din Normele fundamentale de securitate radiologica.(3) Cererile de înregistrare, cererile de autorizare și documentațiile tehnice suport se întocmesc conform prevederilor normei specifice referitoare la procedurile de autorizare a activităților de minerit și preparare a minereurilor de uraniu și de toriu.

    Articolul 28
    (1) Toate persoanele legal constituite, înregistrate conform art. 27 alin. (1), au obligația sa identifice prin măsurare și verificare expunerea lucrătorilor de la locurile de muncă.(2) Verificarea și evaluarea expunerii se fac de un expert acreditat sau de un organism acreditat de protecție radiologica.(3) Persoana legal constituită are obligația să raporteze Autorității rezultatele verificărilor efectuate conform alin. (1).

    Articolul 29

    Dacă rezultatul evaluării efectuate conform prevederilor art. 28 alin. (1) stabilește creșterea expunerii lucrătorilor și/sau populației la valori ce nu pot fi neglijate din punct de vedere al radioprotectiei, adică sunt mai mari decât limita dozei efective pentru populație, persoana legal constituită are următoarele obligații:
    a) de a solicita autorizarea conform art. 27 alin. (2), dacă expunerea lucrătorilor depășește limita dozei pentru populație;
    b) de a apela la experți calificați sau organisme acreditate de protecție radiologica pentru a elabora un program de măsuri tehnice, cu termene de conformare, care să reducă expunerea lucrătorilor la valorile admise pentru populație;
    c) de a aplica programul de măsuri tehnice de reducere a dozelor, după aprobarea acestuia de Autoritate.
    Responsabilitățile persoanelor legal constituite înregistrate

    Articolul 30

    Persoana legal constituită înregistrată are următoarele responsabilități:
    a) sa verifice anual, printr-un expert acreditat sau organism acreditat de radioprotectie, nivelul expunerii lucrătorilor;
    b) sa desemneze și sa imputerniceasca cu autoritate o persoană responsabilă cu implementarea programului de verificare periodică a expunerii și a programului de măsuri tehnice de reducere a expunerii; aceasta trebuie să dețină permis de exercitare de nivel 2;
    c) să aplice întocmai programul de măsuri tehnice de menținere a expunerii în domeniul admis pentru populație;
    d) să raporteze Autorității anual rezultatul verificării;
    e) sa păstreze o perioadă de minimum 10 ani toate documentele referitoare la verificările expunerii și programele de măsuri tehnice de menținere a expunerii în domeniul admis pentru populație.
    Responsabilitățile titularilor de autorizații

    Articolul 31

    Titularul de autorizație este responsabil pentru controlul expunerii lucrătorilor la radiatii ionizante, controlul incorporarii de materiale radioactive și pentru starea de sănătate a lucrătorilor expusi profesional.

    Articolul 32

    Titularul de autorizație are următoarele obligații:
    a) să asigure protecția stării de sănătate și siguranței lucrătorilor în toate stadiile de proiectare, construcție, operare, conservare și dezafectare a instalațiilor de minerit și de preparare a minereurilor de uraniu sau de toriu;
    b) să asigure toate resursele materiale și financiare pentru a pune în aplicare cerințele prezentelor norme;
    c) sa utilizeze în activitățile autorizate numai personal care este posesor al unui permis de exercitare, valabil pentru aceste activități, eliberat conform prevederilor normelor specifice emise de Autoritate;
    d) sa stabilească un program de radioprotectie, corelat cu mărimea riscurilor radiologice;
    e) sa demonstreze ca expunerea la radiatii ionizante și încorporarea prin ingestie și inhalare a substanțelor radioactive sunt controlate pentru fiecare lucrator și că nu este depășită limita dozei efective pentru personalul expus profesional;
    f) să asigure echipamentele tehnice de protecție a personalului, echipamentul individual de radioprotectie, aparatura de măsura și control al parametrilor fizici, aparatura de măsura și control dozimetric, instalațiile de decontaminare și acordare a primului ajutor;
    g) sa doteze conform cerințelor Autorității laboratoarele care funcționează în cadrul programului de radioprotectie și să asigure pregătirea de specialitate a personalului care lucrează în aceste laboratoare;
    h) sa mențină performanțele programului de radioprotectie la nivelul cerut de prezentele norme;
    i) sa întrețină și sa inspecteze conform procedurilor instalațiile, echipamentele, aparatura și amenajările menționate la lit. g) și h);
    j) să se asigure prin supraveghere ca lucrătorii își desfășoară activitatea respectând instrucțiunile specifice de operare de la locul de muncă;
    k) să se asigure ca fiecare lucrator și supraveghetor expus profesional este instruit corespunzător asupra practicilor de radioprotectie și ca este informat în scris despre natura, sursa și efectele potențiale ale expunerii la radiatii ionizante asupra stării de sănătate, precum și asupra modului de asigurare a controlului concentratiilor de gaze și pulberi radioactive din atmosfera locurilor de muncă prin ventilație adecvată, funcționarea corecta a sistemelor de protecție și radioprotectie, igiena personală și utilizarea corecta a echipamentului individual de radioprotectie;
    l) sa stabilească niveluri de referința ale concentratiei de gaze și pulberi radioactive, la depășirea cărora se va interveni prin intensificarea ventilatiei sau alte măsuri tehnice, în vederea reducerii sub nivelurile de referința;
    m) sa informeze lucrătorii ca fumatul asociat cu expunerea la radon crește riscurile pentru starea de sănătate și sa îi sfatuiasca sa renunțe la fumat;
    n) sa transmită Autorității, la termenele stabilite de aceasta, informații privind mărimea dozelor și concentratiilor de gaze și pulberi radioactive măsurate la locurile de muncă;
    o) să asigure informarea lucrătorilor privind rezultatele monitorizarii individuale și radiologice a mediului de lucru;
    p) sa întrețină și sa dezvolte un sistem care:    (i) sa încurajeze o atitudine de interes și invatare față de radioprotectie;(ii) sa descurajeze o atitudine de nerespectare a politicilor și procedurilor;(iii) sa identifice problemele ce afectează protecția și securitatea;(iv) sa identifice în mod clar responsabilitățile individuale;(v) să asigure calificarea, instruirea și reinstruirea lucrătorilor expusi profesional, conform cerințelor prezentelor norme;(vi) sa stabilească limite clare ale nivelurilor administrative la care se iau deciziile;(vii) să asigure consultarea și cooperarea lucrătorilor, după caz;
    q) să stabilească programe de asigurare a calității privind respectarea cerințelor de radioprotecție și proceduri de evaluare a eficacității măsurilor de radioprotecție, în conformitate cu prevederile normelor specifice de asigurare a calității;
    (la 07-09-2004, Litera q) din Articolul 32 , Capitolul 4 a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 280 din 16 august 2004, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 07 septembrie 2004 )
    r) să raporteze Autorității orice eliberare accidentala sau neprogramata de contaminanti radioactivi din ori în interiorul instalației de minerit, de preparare sau de gospodărire a deșeurilor, precum și sa informeze Autoritatea despre degradarea, slabirea anormala ori căderea iminenta a oricăror componente sau sisteme, acolo unde o astfel de eliberare, degradare, slabire ori cadere poate constitui sau contribui la un risc radiologic semnificativ pentru starea de sănătate și securitatea lucrătorilor ori ar putea avea un impact radiologic semnificativ asupra mediului;
    s) sa implementeze numai cu acordul prealabil în scris al Autorității orice modificare în structura sa organizatorică și orice alte modificări care pot afecta direct sau indirect capacitatea sa de a îndeplini responsabilitățile privind radioprotectia personalului expus profesional, a populației și a mediului înconjurător;
    t) să asigure supravegherea medicală a personalului expus profesional la radiatii ionizante, prin servicii de medicina muncii acreditate de Ministerul Sănătății și Familiei.

    Articolul 33
    (1) Titularul de autorizație întocmește instrucțiuni practice de operare locală, scrise, pentru fiecare loc de muncă.(2) Instrucțiunile de operare locală vor include nivelurile de referința relevante și măsurile de control al expunerilor, debitelor de doza și concentratiilor contaminantilor.(3) Pentru situațiile de depasire a fiecărui nivel de referința se stabilesc acțiuni corective ce se efectuează într-un interval de timp prestabilit.(4) Instrucțiunile de operare locală vor include prevederi din diverse componente ale programului de radioprotectie, după caz, cum sunt:
    a) monitorizarea expunerii și contaminarii;
    b) menținerea calității și cantității adecvate de aer ventilat;
    c) controlul ventilatiei, incluzând prevederile acțiunilor alternative pentru situația de cadere a sistemului de ventilație;
    d) folosirea echipamentului individual de protecție;
    e) igiena personală;
    f) supravegherea stării de sănătate;
    g) gospodărirea deșeurilor radioactive;
    h) monitorizarea mediului;
    i) controlul calității;
    j) pregătirea personalului și asigurarea cunoștințelor de securitate radiologica;
    k) păstrarea înregistrărilor, dosarelor și rapoartelor;
    l) raportări.

    Articolul 34
    (1) Titularul de autorizație este obligat sa instituie un sistem propriu de control care trebuie:
    a) să asigure examinarea echipamentelor noi sau modificate semnificativ, înainte de a deveni operationale, și supravegherea instalării acestora, în scopul asigurării integrității și funcționarii corecte a sistemelor de securitate și avertizare;
    b) sa verifice eficacitatea controalelor tehnice și să asigure evaluarea consecințelor oricăror modificări;
    c) sa verifice dacă exista o repartizare scrisă a sarcinilor pe diverse niveluri de conducere, corelate cu structurile organizatorice corespunzătoare;
    d) sa verifice dacă toți lucrătorii beneficiază periodic de reinstruire și dacă dețin permis de exercitare valabil pentru activitatea respectiva;
    e) sa verifice dacă toți lucrătorii înțeleg responsabilitățile individuale și de grup privind controlul expunerii la radiatii, la gaze și la pulberi radioactive și dacă sunt supravegheati adecvat;
    f) sa verifice dacă la toate locurile de muncă exista copii ale instrucțiunilor practice de operare relevante, lizibile și ușor accesibile lucrătorilor;
    g) sa verifice dacă conținutul instrucțiunilor practice de operare este cunoscut de toți lucrătorii interesați și dacă prevederile acestora sunt integral respectate;
    h) să facă evaluări periodice ale programelor de radioprotectie cu scopul identificarii deficiențelor și redundantelor; intervalul dintre evaluări depinde de amploarea activităților, de mărimea dozelor încasate obișnuit, de mărimea riscului și de alți parametri de operare;
    i) sa identifice tendintele și să aplice măsuri de corectare;
    j) sa țină sub supraveghere posturi și locuri de muncă în vederea reducerii dozelor cat mai mult, rațional, posibil;
    k) sa verifice dacă supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor este asigurata conform prevederilor reglementărilor specifice emise de Ministerul Sănătății și Familiei.    (2) Toate controalele prevăzute la alin. (1) se înregistrează și se includ într-un sistem de evidenta ce va conține și modul de remediere a deficiențelor constatate.

    Articolul 35
    (1) Titularul de autorizație trebuie să numească una sau mai multe persoane cu autoritatea de a dispune măsuri imediate de corectie, atunci când o lucrare sau o activitate devine nesigura din punct de vedere al radioprotectiei.(2) Persoana numita conform alin. (1) trebuie investită cu autoritatea de a opri o lucrare sau o activitate dacă nu se pot aplica măsuri imediate de corectie sau dacă măsurile imediate aplicate nu remediaza în totalitate deficientele de radioprotectie.
    Responsabilitățile lucrătorilor

    Articolul 36

    Lucrătorii au următoarele obligații:
    a) să respecte toate regulile, procedurile și reglementările pentru controlul expunerii la radiatii ionizante și substanțe radioactive, stabilite de titular;
    b) sa utilizeze conform instrucțiunilor de lucru:(i) dispozitivele, utilitatile și echipamentele de protecție colectivă și individuală destinate limitării expunerii la radiatii ionizante și substanțe radioactive;(ii) dozimetrele individuale și alte dispozitive de monitorizare destinate evaluării expunerii la radiatii și substanțe radioactive;
    c) sa coopereze cu titularul de autorizație în domeniile securității radiologice, supravegherii stării de sănătate și programelor de evaluare a dozelor;
    d) să raporteze administrației orice situație de care a luat cunoștința și despre care crede ca poate contribui sau cauza o creștere a riscului pentru starea lor de sănătate ori a oricăror alți lucrători sau care ar putea provoca o eliberare accidentala ori neprogramata de contaminanti radioactivi;
    e) să se abțină de la orice manipulari neatente sau nechibzuite de materiale, utilaje ori dispozitive sau de la orice acțiuni intenționate care pot produce riscuri ori expuneri inutile pentru ei și ceilalți lucrători;
    f) sa accepte sfaturile, instrucțiunile și pregătirea privind securitatea radiologica, care îi vor ajuta să efectueze lucrul în acord cu recomandările prezentelor norme;
    g) să aplice întocmai procedurile concepute pentru înlăturarea generarii și eliberării de pulberi conținând uraniu și toriu și procedurile privind verificarea nivelurilor expunerii și a concentratiilor de materiale radioactive în atmosfera locurilor de muncă;
    h) sa evite eliberarea accidentala și neprogramata de substanțe radioactive în exteriorul sau în interiorul instalațiilor de minerit și de preparare a minereurilor de uraniu și de toriu sau al instalațiilor de gospodărire a deșeurilor radioactive asociate acestora;
    i) să raporteze orice inhalare accidentala sau suspiciune de inhalare accidentala de substanțe radioactive;
    j) să respecte semnificatia tuturor avertismentelor, semnelor și semnalelor de avertizare;
    k) să respecte regulile de igiena personală cum sunt: spalarea mainilor înainte de masa, utilizarea de haine de lucru curate și imbaierea sub dus la sfârșitul programului de lucru;
    l) sa fumeze numai în zonele în care fumatul este permis și numai după spalarea temeinica a mainilor;
    m) sa dea curs solicitării de a participa la monitorizarea biologica în vederea evaluării contaminarii interne;
    n) sa informeze responsabilul cu radioprotectia și administrația despre orice afectiune medicală aflată în incompatibilitate cu cerințele privind starea de sănătate, specifice locului de muncă;
    o) femeile trebuie să informeze de îndată responsabilul cu radioprotectia și administrația în caz ca alapteaza sau în caz de sarcina.

    Articolul 37

    Nici un lucrator, cu excepția celor împuterniciți, nu trebuie să acționeze, sa schimbe locul, sa avarieze sau sa îndepărteze semnele de avertizare, dispozitivele de siguranță, echipamentele de ventilație ori alte echipamente de radioprotectie individuală sau colectivă ori sa intervină în orice metoda sau proces tehnic de măsura sau control al expunerii la radiatii și substanțe radioactive.

    Capitolul V Programul de radioprotectie în instalațiile de minerit și de preparare a minereurilor de uraniu și toriu
    Scopul și structura programului de radioprotectie

    Articolul 38

    Programul de radioprotectie reprezintă documentul de referința (factorul-cheie) pentru dezvoltarea și implementarea unei culturi de securitate radiologica, care încurajează atitudinea de invatare în domeniul protecției și securității radiologice.

    Articolul 39

    Programul de radioprotectie are următoarea structura:
    a) atribuirea responsabilităților la diferite niveluri de conducere, luând în considerare toate aranjamentele de organizare (de exemplu, cazul lucrătorilor externi);
    b) desemnarea zonelor controlate și supravegheate;
    c) reglementări locale pentru lucrători și supraveghetori;
    d) organizarea supravegherii lucrătorilor și locurilor de muncă, incluzând achiziționarea, calibrarea și întreținerea instrumentelor utilizate în radioprotectie;
    e) sistemul pentru înregistrarea și raportarea tuturor informațiilor legate de controlul expunerii, deciziile privind măsurile pentru protecția și securitatea radiologica și supravegherea indivizilor;
    f) programele de instruire privind riscurile, protecția și securitatea radiologica;
    g) metodele de analizare periodică și de audit al programelor de radioprotectie;
    h) planificarea în cazul acțiunilor de remediere;
    i) supravegherea stării de sănătate a personalului expus la radiatii ionizante;
    j) recomandările pentru asigurarea calității și îmbunătățirea programului de radioprotectie.

    Articolul 40

    Structura și conținutul programului de radioprotectie se aproba de Autoritate în procesul de autorizare.
    Atribuirea responsabilităților

    Articolul 41

    Responsabilitatea pentru implementarea programului de radioprotectie revine titularului de autorizație și persoanei legal constituite și înregistrate.

    Articolul 42

    Titularul de autorizație are obligația sa utilizeze la conceperea și aplicarea programului de radioprotectie experți acreditați sau organisme acreditate de protecție radiologica, în conformitate cu prevederile art. 80 din Normele fundamentale de securitate radiologica.

    Articolul 43

    Experții acreditați sau organismele acreditate care concep și implementeaza programul de radioprotectie conform art. 42 pot fi și din afară persoanei legal constituite care solicită autorizarea sau este titular de autorizație, dar aceasta păstrează responsabilitatea pentru acțiunile întreprinse în domeniul asigurării securității radiologice.

    Articolul 44

    Programul de radioprotectie trebuie să definească în mod clar responsabilitățile fiecărui nivel ierarhic al conducerii, pornind de sus în jos, și al fiecărui lucrator pentru fiecare aspect al programului de radioprotectie.

    Articolul 45

    Programul de radioprotectie trebuie conceput astfel încât să asigure cooperarea dintre persoanele implicate.

    Articolul 46
    (1) Titularul de autorizație, în funcție de amploarea activităților desfășurate în domeniul nuclear, poate constitui cu acordul Autorității un consiliu de reprezentanți din diferite departamente preocupate de expunerea profesională, cu rolul de a aviza conducerea executivă a programului de radioprotectie.(2) Consiliul constituit conform alin. (1) are numai atribuții administrative și nu preia sub nici o formă atribuțiile sau sarcinile experților în radioprotectie și ale organismului acreditat de protecție radiologica.
    Gestionarea surselor și materialelor radioactive

    Articolul 47
    (1) Titularii de autorizație și persoanele legal constituite înregistrate trebuie să conceapa și sa mențină un sistem de evidenta a surselor.(2) Sistemul de evidenta menționat la alin. (1) este parte a programului de radioprotectie și constituie condiție de autorizare.

    Articolul 48

    Pentru minereurile de uraniu și toriu și pentru concentratele obținute din prepararea acestora și de la stațiile de tratare a apelor de mina sistemul menționat la art. 47 alin. (1) trebuie să asigure evidenta scrisă, stricta și la zi a:
    a) cantităților de minereu scoase la gura fiecărei mine;
    b) tuturor locatiilor de depozitare și a cantităților depozitate în fiecare locatie;
    c) cantităților de minereu transportate și expediate, pentru analize, cercetări sau preparare, pentru fiecare destinatar;
    d) minereurilor intrate în zona controlată pentru analize fizico-chimice, cercetări tehnologice sau preparare;
    e) cantităților de minereuri preparate, a concentratelor de uraniu și toriu produse, pe tipuri de concentrate, a tuturor locatiilor de depozitare a acestora și a cantităților depozitate în fiecare locatie;
    f) cantităților de concentrate expediate, pentru fiecare destinatar.

    Articolul 49

    Pentru toate celelalte surse, inclusiv pentru dispozitivele generatoare de radiatii ionizante, sistemul trebuie să asigure evidenta scrisă, stricta și la zi a intrărilor, a iesirilor, a circulației și a consumului de astfel de surse, precizând următoarele:
    a) localizarea și descrierea fiecărei surse de radiatii pentru care este responsabil;
    b) activitatea și forma fizica a fiecărei surse pentru care este responsabil;
    c) instrucțiunile de manipulare a acestora și toate detaliile privind eliminarea sau casarea acestora.
    Cerințe privind zonarea

    Articolul 50
    (1) La toate locurile de muncă la care exista posibilitatea unei expuneri la radiatii ionizante, superioară limitelor de doza pentru populație prevăzute la art. 25 și 26 din Normele fundamentale de securitate radiologica, titularul de autorizație trebuie să ia măsuri în scop de radioprotectie, care vor fi adaptate căilor specifice de expunere și naturii instalațiilor și surselor.(2) Locurile de muncă prevăzute la alin. (1) vor fi clasificate în zone controlate și zone supravegheate conform următoarelor criterii:
    a) existenta sau probabilitatea apariției unor câmpuri semnificative de radiatii gama;
    b) existenta sau probabilitatea apariției unor concentratii semnificative de gaze și pulberi radioactive;
    c) existenta pericolului de contaminare prin împrăștierea materialelor radioactive sau prin deversari necontrolate de efluenti radioactivi.
    Zonele controlate

    Articolul 51

    Titularul de autorizație desemnează ca zona controlată orice zona în care sunt necesare măsuri specifice de radioprotectie pentru:
    a) controlarea expunerilor normale sau prevenirea imprastierii contaminarii în timpul condițiilor normale de lucru;
    b) prevenirea sau limitarea pericolului de expunere la radiatii.

    Articolul 52

    Din motive practice este recomandabil ca minele de uraniu sau toriu și instalațiile de preparare să fie desemnate în totalitate ca zone controlate.

    Articolul 53

    La delimitarea zonei controlate titularul de autorizație va lua în calcul mărimea expunerii normale din zona, probabilitatea și mărimea potențialului de expunere și necesitatea unor proceduri operationale pentru atingerea unor niveluri optime de radioprotectie.

    Articolul 54

    Referitor la zonele controlate titularul de autorizație, în funcție de tipul instalației (minerit subteran, minerit de suprafața, instalatie de preparare), are următoarele obligații:
    a) sa delimiteze zona controlată prin mijloace fizice;
    b) sa instaleze panouri de avertizare cu simbolul pericolului de radiatii în toate punctele de acces în zona controlată și în toate locurile de interes din interiorul zonei controlate;
    c) sa stabilească măsuri de radioprotectie, incluzând practici și proceduri adecvate riscurilor de iradiere și de expunere la substanțe radioactive;
    d) sa impună restrictii de acces;
    e) sa minimizeze riscul de extindere a contaminarilor radioactive prin confinarea și izolarea materialelor radioactive în interiorul zonei controlate;
    f) sa doteze orice persoană, înainte de a intră în zona controlată, cu echipament de radioprotectie individuală și instrumente de monitorizare și totodată să asigure locuri de depozitare și păstrare a obiectelor personale și a hainelor curate până la terminarea programului de lucru;
    g) sa organizeze colectarea echipamentelor de radioprotectie contaminate în spații separate, astfel încât să fie eliminata orice posibilitate de contaminare a hainelor curate;
    h) sa amenajeze și sa pună la dispoziție tuturor celor care își desfășoară activitatea în zona controlată instalații de decontaminare prin spalare și instrumente de măsura a contaminarii atât pentru personal, cat și pentru echipamentul individual de radioprotectie;
    i) sa organizeze măsurarea contaminarii oricărui obiect sau material ce urmează să fie scos din zona controlată;
    j) sa evalueze periodic condițiile din zona controlată în vederea revizuirii și îmbunătățirii măsurilor de radioprotectie sau a restrângerii limitelor zonei controlate.
    Zonele supravegheate

    Articolul 55

    Titularul de autorizație desemnează ca zona supravegheată acea zonă care nu este desemnată ca zona controlată, dar în care expunerile trebuie ținute sub observatie, chiar dacă măsurile specifice de radioprotectie nu sunt necesare în condițiile funcționarii normale a instalațiilor.

    Articolul 56

    Referitor la zonele supravegheate titularul de autorizație, în funcție de natura și mărimea riscului de iradiere, are următoarele obligații:
    a) sa delimiteze zona supravegheată prin metode adecvate;
    b) să asigure monitorizarea radiologica a mediului de lucru;
    c) sa instaleze la toate punctele de acces în zona supravegheată panouri de avertizare cu indicații privind tipul zonei, natura surselor și a riscurilor asociate;
    d) sa evalueze periodic condițiile din zona supravegheată, în vederea revizuirii și îmbunătățirii programului de monitorizare sau a modificării limitelor zonei supravegheate.
    Controlul accesului

    Articolul 57

    Titularul de autorizație are obligația sa restrictioneze accesul lucrătorilor în zonele controlate și în zonele supravegheate strict la intervalul de timp aprobat, în scopul atribuirii corecte a dozei pe baza monitorizarii locului de muncă.

    Articolul 58

    Restrictionarea accesului în zonele controlate se realizează prin oricare dintre sistemele bazate pe: utilizarea cartelelor magnetice, utilizarea etichetelor sau supravegherea directa și înregistrarea intrărilor și iesirilor de persoane, combinate cu amplasarea barierelor fizice prevăzute în Normele de protecție fizica în domeniul nuclear, aprobate prin Ordinul președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare nr. 382/2001.
    Experții acreditați

    Articolul 59

    La alcătuirea și implementarea programelor de radioprotectie în instalațiile de minerit și preparare a minereurilor de uraniu și toriu titularii de autorizație vor utiliza experți în următoarele domenii:
    a) radioprotectie și dozimetrie;
    b) ventilație;
    c) medicina muncii;
    d) securitate industriala.

    Articolul 60

    Experții în radioprotectie și dozimetrie trebuie să fie acreditați de Autoritate conform reglementărilor specifice.

    Articolul 61

    Experții acreditați în radioprotectie și dozimetrie sau organismele acreditate de radioprotectie din afară structurii titularului de autorizație vor fi angajate de acesta prin contract de consultanța.

    Articolul 62
    (1) Titularul de autorizație are obligația să se asigure ca experții acreditați angajați pentru radioprotectie cooperează strâns cu persoanele responsabile pentru controlul riscurilor neradiologice specifice acestor activități.(2) Titularul de autorizație are obligația de a asigura experților acreditați autoritatea necesară aducerii la îndeplinire a prevederilor art. 35.
    Responsabilul cu securitatea radiologica

    Articolul 63

    Titularul de autorizație are obligația sa desemneze în scris, în condițiile art. 42 din Normele fundamentale de securitate radiologica, cel puțin câte un responsabil cu securitatea radiologica pentru fiecare zona controlată/supravegheată din domeniul mineritului și preparării minereurilor de uraniu și toriu, care va răspunde de aplicarea prezentelor norme.

    Articolul 64

    Responsabilul cu securitatea radiologica are următoarele atribuții:
    a) sa coordoneze elaborarea și implementarea programului de radioprotectie;
    b) sa informeze în scris conducerea executivă a titularului de autorizație despre toate aspectele radioprotectiei, incluzând monitorizarea individuală, echipamentele individuale de radioprotectie și procedurile administrative;
    c) sa identifice toate sursele și materialele radioactive din mediul de lucru;
    d) sa coordoneze întocmirea procedurilor în baza cărora să se desfășoare activitățile de radioprotectie;
    e) sa conducă activitățile de monitorizare individuală, de monitorizare a locurilor de muncă și orice alt program special de monitorizare;
    f) sa conducă, după caz, împreună cu responsabilul cu ventilatia, programele de combatere, prelevare și monitorizare a pulberilor;
    g) sa conducă programele de calibrare a tuturor dozimetrelor și instrumentelor folosite la monitorizarea individuală și la monitorizarea locurilor de muncă;
    h) să se asigure ca dozele sunt evaluate corect;
    i) sa organizeze păstrarea tuturor înregistrărilor referitoare la expuneri, să se asigure ca înregistrările sunt bine păstrate și periodic sa elaboreze rezumate privind mărimea expunerilor;
    j) sa analizeze înregistrările expunerilor pentru a depista orice date anormale, depășiri ale nivelurilor de referința sau orice alte expuneri accidentale, sa investigheze aceste date, sa elaboreze și sa transmită conducerii administrative rapoarte scrise cu recomandări adecvate;
    k) sa colaboreze și sa informeze medicul abilitat despre condițiile de mediu de la locurile de muncă;
    l) să se asigure ca protecția respiratorie, atunci când este necesară, este în concordanta cu prevederile prezentelor norme;
    m) sa evalueze periodic programul de radioprotectie;
    n) sa conducă partea de radioprotectie a oricărui program de monitorizare;
    o) sa participe la programele de instruire a lucrătorilor; sa dezvolte și sa aprobe toate materialele de instruire legate de radioprotectie;
    p) semestrial sa elaboreze rapoarte complete de radioprotectie;
    q) sa transmită conducerii administrative a titularului de autorizație informarile și rapoartele de radioprotectie;
    r) sa transmită Autorității prin titularul de autorizație informarile și rapoartele de radioprotectie.
    Responsabilul cu ventilatia

    Articolul 65

    Responsabilul cu ventilatia trebuie să fie posesor de permis de exercitare de nivel 2.

    Articolul 66

    Responsabilul cu ventilatia are următoarele atribuții și responsabilități:
    a) sa informeze conducerea administrativă asupra tuturor problemelor legate de sistemele de ventilație și purificare a aerului;
    b) să asigure buna funcționare a sistemelor de ventilație, conform proiectării, și sa initieze modificarea și dezvoltarea acestora în funcție de necesitați;
    c) sa certifice ca măsurătorile de debite și viteze ale aerului sunt făcute corect;
    d) să se asigure ca toate instrumentele utilizate în ventilație sunt calibrate;
    e) sa conducă împreună cu responsabilul cu radioprotectia programul de măsurare și control al concentratiei de pulberi;
    f) sa participe la programele de instruire a lucrătorilor; sa dezvolte și sa aprobe toate materialele de instruire legate de ventilație și controlul concentratiilor de pulberi;
    g) sa cunoască proprietățile radonului, toronului și ale descendenților acestora.

    Articolul 67

    Titularul de autorizație, cu acordul prealabil al Autorității, poate incredinta exercitarea atribuțiilor responsabilului cu radioprotectia și ale responsabilului cu ventilatia unei singure persoane.
    Medicul abilitat

    Articolul 68

    Responsabilitățile medicului abilitat, la care se face referire la art. 59, sunt stabilite în reglementările specifice emise de Ministerul Sănătății și Familiei.

    Articolul 69

    Persoana care a fost scoasa din motive medicale de la un loc de muncă cu expunere profesională se poate întoarce în mediul radioactiv numai cu avizul medicului abilitat.

    Articolul 70

    Lucrătorul expus profesional, descoperit inapt din punct de vedere medical în raport cu cerințele stării de sănătate specifice locului sau de muncă, trebuie să fie transferat la un alt loc de muncă compatibil cu starea sa de sănătate, la propunerea medicului abilitat.
    Monitorizarea și evaluarea dozei

    Articolul 71
    (1) Titularul de autorizație are obligația să asigure monitorizarea corespunzătoare a tuturor lucrătorilor care lucrează permanent sau ocazional în zona controlată a instalațiilor de minerit și de preparare a minereurilor de uraniu și toriu.(2) Este obligatorie asigurarea dozimetriei individuale pentru toți lucrătorii din categoria A, care pot fi expusi la o doza totală rezultată pe toate căile de expunere de cel puțin 6 mSv/an, conform art. 48 și 55 din Normele fundamentale de securitate radiologica.(3) În acest scop toți lucrătorii din categoria A de expunere la radiatii ionizante trebuie să poarte în mod obligatoriu dozimetre individuale.

    Articolul 72

    În anumite cazuri bine fundamentate, în care monitorizarea individuală este nepotrivita sau inadecvata, prin excepție de la prevederile art. 71 și cu acordul prealabil al Autorității, doza se poate calcula și atribui de un organism dozimetric acreditat, pe baza rezultatelor monitorizarii locului de muncă și a informațiilor privind localizarea și durata expunerii lucrătorului.

    Articolul 73

    În toate cazurile dozele se atribuie de un organism dozimetric acreditat care tine și evidenta acestora.

    Articolul 74

    Pentru orice lucrator care lucrează în zona supravegheată sau care intra ocazional într-o zona controlată, dar care nu poate incasa pe toate căile de expunere o doza efectivă însumată de cel puțin 6 mSv/an, cu acordul Autorității se poate renunța la monitorizarea individuală, dar expunerea profesională a acestuia se evalueaza pe baza monitorizarii locurilor de muncă, în condițiile art. 72.
    Măsurarea debitelor dozei date de expunerea externa

    Articolul 75
    (1) Măsurarea debitelor dozei date de expunerea externa se face la toate locurile de muncă din zonele controlate și supravegheate, precum și pe traseele principale de circulație a personalului, cu dispozitive de însumare a dozei pe perioada fiecărui schimb sau pe perioade mai lungi.(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), cu acordul Autorității, monitorizarea unor locuri de muncă din zona controlată și a locurilor de muncă din zona supravegheată se poate efectua prin determinarea debitului dozei date de expunerea externa, cu o frecventa de măsurare stabilită în procesul de autorizare și consemnată în procedurile de operare locală.(3) La fiecare loc de muncă măsurătorile se efectuează în zona în care lucrătorii stau cea mai mare parte a timpului de lucru.
    Măsurătorile concentratiei radonului și a descendenților săi

    Articolul 76
    (1) Măsurarea concentratiei radonului și a descendenților săi și, după caz, a toronului se face la toate locurile de muncă din zonele controlate, precum și pe traseele principale de circulație a personalului, cu dispozitive de măsurare și înregistrare continua pe perioada fiecărui schimb sau pe perioade mai lungi.(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), cu acordul Autorității, monitorizarea unor locuri de muncă din zona controlată și a locurilor de muncă din zona supravegheată se poate efectua prin măsurarea discontinua a concentratiei radonului și a descendenților acestuia și, după caz, a toronului, cu o frecventa de măsurare stabilită în procesul de autorizare și consemnată în procedurile de operare locală.(3) La fiecare loc de muncă măsurătorile se efectuează în zona în care lucrătorii stau cea mai mare parte a timpului de lucru.

    Articolul 77

    În cazul măsurătorilor discontinue, efectuate conform art. 76 alin. (2), factorul de echilibru se determina cel puțin trimestrial.

    Articolul 78

    Frecventa de măsurare a concentratiei radonului și a descendenților acestuia și, după caz, a toronului se mărește dacă:
    a) concentrația masurata depășește valoarea masurata în mod obișnuit în acel loc de muncă;
    b) au loc schimbări majore în sistemul de ventilație, în planul minei sau în metoda de extragere a minereului;
    c) nivelul de referința al concentratiei radonului în aer, de 370 Bq/mc, este depășit, radonul fiind considerat în echilibru de 100% cu descendenții săi de viața scurta;
    d) este suspectata o creștere a concentratiei de radon;
    e) se verifica eficacitatea unor măsuri corective.
    Măsurarea concentratiei și activității pulberilor

    Articolul 79

    Activitatea alfa a pulberilor aeropurtate se monitorizează printr-o metoda de măsurare continua, pe perioada de funcționare a instalațiilor de ventilație, la locurile de muncă unde expunerea datorată inhalarii pulberilor radioactive aeropurtate este mai mare de 1/10 din limita dozei efective pentru personalul expus profesional.

    Articolul 80

    Pentru celelalte locuri de muncă frecventa masurarii activității alfa a pulberilor atmosferice aeropurtate se stabilește în procesul de autorizare și se consemnează în procedurile de operare locală.

    Articolul 81

    Mărimea expunerii generate de nivelul concentratiei pulberilor radioactive aeropurtate este factorul determinant în stabilirea tipului și conținutului oricărui program de monitorizare individuală.
    Măsurarea contaminarii nefixate de suprafața

    Articolul 82
    (1) Contaminarea nefixata de suprafața a lucrătorilor și a echipamentului individual de protecție se măsoară la orice parasire a zonei controlate, ce trebuie să coincida cu intrarea dinspre zona controlată în grupul social ce include vestiarele speciale de păstrare a echipamentului de radioprotectie și instalațiile de decontaminare a personalului.(2) Persoanele declarate contaminate extern după efectuarea măsurătorilor conform alin. (1) se remasoara după decontaminarea prin imbaiere.(3) Contaminarea nefixata a suprafețelor structurilor instalațiilor și a echipamentelor de la locurile de muncă din zona controlată și supravegheată se măsoară cu o frecventa ce se stabilește în procesul de autorizare și se consemnează în procedurile de operare locală.

    Articolul 83
    (1) Nivelurile contaminarii maxime admise pentru suprafețele de lucru și echipamentul individual de protecție la radiatii sunt cele prevăzute în coloana 3 a tabelului nr. 2-B din Normele fundamentale de securitate radiologica.(2) Nivelurile maxime ale contaminarii nefixate, admise pentru suprafețele echipamentelor individuale de lucru, sunt de 0,4 Bq/cmp pentru emitatorii beta, emitatorii gama și emitatorii alfa de toxicitate scăzută și de 0,04 Bq/cmp pentru toți ceilalți emitatori alfa.
    Controlul sistemului de ventilație

    Articolul 84
    (1) La proiectarea sistemului de aeraj se utilizează cel mai mare debit de aer proaspăt rezultat din calculele în care se ia în considerare potențialul de emanare al gazelor radioactive.(2) Suplimentar, în cazul minelor declarate grizutoase, la proiectarea sistemului de aeraj trebuie îndeplinite și cerințele specifice impuse de pericolul de explozie a metanului.(3) Este recomandabil ca lucrările miniere subterane destinate dirijarii curentilor de aer proaspăt să fie sapate în steril, iar acolo unde condițiile locale nu permit acest lucru, zonele mineralizate traversate să fie acoperite cu materiale care împiedica difuzia radonului și toronului.

    Articolul 85

    Măsurătorile debitelor la intrarea și la ieșirea canalelor de circulație a aerului trebuie să demonstreze ca scurgerile și pierderile de aer sunt sub control și ca sistemul de aeraj în ansamblu funcționează la parametrii proiectati.

    Articolul 86

    Întreținerea și controlul sistemului de aeraj se asigura în baza unui program astfel conceput încât sa detecteze imediat orice deteriorări sau deficiente și să asigure remedierea rapida a acestora.

    Articolul 87

    La locurile de muncă în care sistemul primar de ventilație nu asigura reducerea concentratiilor de pulberi și de gaze radioactive sub limitele stabilite prin programul de radioprotectie se introduce suplimentar un sistem auxiliar de aeraj, alcătuit din conducte flexibile. Sistemul auxiliar de aeraj se pozitioneaza astfel încât sa evite orice recirculare a aerului contaminat la locurile de muncă.

    Articolul 88
    (1) Valorile debitelor de aer se verifica și se înregistrează periodic la toate locurile de muncă și stațiile fixe cu frecventa stabilită în procedura de operare locală.(2) Valorile măsurate se compara cu cele asteptate din modelarea termenilor sursa pe tipuri de contaminanti.(3) Sursele parazite de contaminare a aerului, reprezentate de aerul recirculat din vechile zone de lucru sau din zonele în care temporar nu se mai lucrează, se elimina prin izolarea acestora prin indiguire.

    Articolul 89

    Aerajul în serie al locurilor de muncă se admite numai în cazuri bine justificate și numai cu acordul Autorității, cu condiția ca în ultimul loc de muncă doza efectivă încasată pe toate căile sa nu depășească limita de doza efectivă pentru personalul expus profesional.

    Articolul 90

    Orice lucrare miniera subterana care depășește lungimea de 6 m se asigura cu aeraj mecanizat.

    Articolul 91

    La puturile și șanțurile de prospecțiuni pentru minereuri de uraniu și toriu, la care se măsoară concentratii de gaze radioactive care generează o doza efectivă mai mare de 6 mSv/an, se vor lua măsuri de reducere a concentratiilor acestora prin instalarea și punerea în funcțiune a unor sisteme mecanice de aeraj.

    Articolul 92

    După orice întrerupere a funcționarii instalațiilor principale de aeraj, precum și după puscare accesul lucrătorilor la locurile de muncă se va admite numai după un timp de funcționare neîntreruptă a sistemului de ventilație, stabilit prin procedura locală de operare, astfel încât să se asigure situarea nivelurilor concentratiilor de activitate din atmosfera locurilor de muncă sub limitele de referința stabilite conform art. 32 lit. l).
    Sistemul de evaluare a expunerii profesionale și de atribuire a dozelor

    Articolul 93

    Sistemul de evaluare a expunerii profesionale și de atribuire a dozelor este parte a programului de radioprotectie și condiție prealabilă de autorizare.

    Articolul 94

    Sistemul de evaluare a expunerii profesionale și de calculare și atribuire a dozelor trebuie să demonstreze ca dozele efective sunt suficient de mici și se încadrează în limitele admise și totodată trebuie să asigure informații complete pentru înregistrarea expunerilor profesionale individuale.

    Articolul 95

    Sistemul de evaluare a expunerii profesionale și de calculare și atribuire a dozelor trebuie să asigure utilizarea tuturor datelor provenite din monitorizarea individuală și din monitorizarea locurilor de muncă.

    Articolul 96

    Acolo unde dozele rezultate din expunerea interna sunt calculate numai pe baza monitorizarii locului de muncă conform prevederilor art. 72, pentru comparare și verificare este obligatoriu ca cel puțin un lucrator pe schimb și loc de muncă și cel puțin 10% din totalul lucrătorilor să fie dotati cu:
    a) dozimetre alfa individuale de tipul celor prevăzute în anexa nr. 3 la prezentele norme, pentru măsurarea concentratiei descendenților radonului, și instrumente individuale de măsurare a concentratiei și radioactivitatii pulberilor aeropurtate, în activitățile de minerit și numai în anumite faze ale activității de preparare, stabilite de Autoritate în procesul de autorizare;
    b) dozimetre alfa individuale pentru măsurarea concentratiei și radioactivitatii pulberilor aeropurtate, în anumite faze ale activității de preparare, stabilite de Autoritate în procesul de autorizare.

    Articolul 97

    Expunerea profesională individuală poate fi estimată pe baza monitorizarii locurilor de muncă și a cunoașterii timpului de lucru numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
    a) instrumentele folosite pentru determinarea debitelor dozei și concentratiilor contaminantilor trebuie întreținute și calibrate periodic conform programului de asigurare a calității definit în procedura de operare;
    b) locatiile în care sunt instalate instrumentele de monitorizare a locurilor de muncă trebuie alese cu grija pentru ca înregistrările să fie semnificative;
    c) condițiile ambientale de temperatura și umiditate de la locul de instalare a instrumentelor trebuie monitorizate cu grija pentru a estima influența lor asupra înregistrărilor;
    d) probele recoltate în scopul monitorizarii locurilor de muncă trebuie să reprezinte condițiile medii specifice;
    e) perioadele de stationare la locurile de muncă trebuie înregistrate detaliat conform procedurii de operare.

    Articolul 98

    Pentru un anumit grup de lucrători care își desfășoară activitatea în condiții de lucru similare se poate stabili o expunere medie cu ajutorul monitorizarii individuale a unui subgrup reprezentativ de lucrători.

    Articolul 99

    În situația în care se suspecteaza ca un lucrator a incorporat cantități semnificative de material radioactiv este obligatorie monitorizarea individuală a lucrătorului prin recoltarea și analizarea produselor biologice (urina și fecale).

    Articolul 100

    Lucrătorii care au încasat pe toate căile, conform rezultatelor monitorizarii, în ultimii 10 ani o doza egala sau mai mare de 200 mSv se măsoară cu un contor pentru corpul uman.
    Înregistrarea rezultatelor monitorizarii expunerii

    Articolul 101
    (1) Titularul de autorizație va păstra în condițiile și pe perioadele menționate la art. 64 din Normele fundamentale de securitate radiologica, atât în format electronic, cat și în formulare tipizate, aprobate de Autoritate în procesul de autorizare, înregistrările privind expunerea profesională a lucrătorilor, obținute prin monitorizarea locurilor de muncă și prin monitorizare individuală.(2) Înregistrările privind întreținerea și calibrarea echipamentelor de monitorizare personală se păstrează până când lucrătorul împlinește 75 de ani, dar nu mai puțin de 30 de ani de la încetarea lucrului ca persoana expusă profesional.(3) Înregistrările cu valorile debitului dozei și concentratiile gazelor și pulberilor radioactive, pe locuri de muncă, se păstrează conform alin. (2).(4) Înregistrările privind întreținerea și calibrarea echipamentelor de monitorizare a locurilor de muncă se păstrează cel puțin 10 ani.
    Instruirea personalului

    Articolul 102

    Programul general de pregătire și instruire periodică a lucrătorilor expusi profesional privind bazele securității radiologice și implicatiile expunerii la radiatii ionizante asupra stării de sănătate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:
    a) principiile radioprotectiei (limite, optimizare);
    b) marimile de baza și unitățile de măsura în radioprotectie;
    c) proprietățile uraniului, toriului, descendenților acestora și pulberilor;
    d) scopul și metodele de estimare a dozelor efective încasate de lucrători, incluzând monitorizarea individuală și monitorizarea locurilor de muncă, măsurarea concentratiilor de pulberi, măsurarea uraniului și toriului din pulberi, măsurarea concentratiilor radonului, toronului și descendenților acestora, măsurarea nivelurilor radiatiilor beta și gama și a altor marimi de interes;
    e) practici de eliminare, limitare sau control al dozei încasate de lucrator, incluzând igiena personală și tehnicile de baza de reducere a dozei, cum sunt ecranarea, distanta față de sursa și timpul de expunere;
    f) persoanele care trebuie contactate în problemele de medicina muncii, igiena radiatiilor și securitate radiologica;
    g) obligațiile lucrătorilor conform prevederilor legale emise de Autoritate;
    h) efectele expunerii la radiatii asupra stării de sănătate și riscul suplimentar reprezentat de asocierea expunerii la radon și descendenți cu fumatul;
    i) semnificatia semnelor de avertizare.

    Articolul 103

    Programul specific de pregătire și instruire periodică a lucrătorilor privind riscul pentru starea de sănătate, reprezentat de specificul locurilor de muncă din domeniul mineritului și preparării minereurilor de uraniu, trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:
    a) locul de muncă și riscul reprezentat de acesta pentru starea de sănătate;
    b) metode și tehnici de lucru în siguranța; ce este indicat și ce este contraindicat în mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu;
    c) măsurile care trebuie luate după contactul fizic accidental cu o substanța radioactiva sau după ingestia acuta a unor radionuclizi;
    d) selecția, folosirea atenta și întreținerea instrumentelor, echipamentelor și dozimetrelor individuale pentru radioprotectie;
    e) scopul și modul de funcționare a sistemului de ventilație, importanța respectării recomandărilor responsabilului cu ventilatia și a necesității ca sistemul de ventilație sa funcționeze în permanenta;
    f) necesitatea raportarii imediate a oricăror probleme privind sistemul de ventilație către șeful direct sau responsabilul cu ventilatia;
    g) scopul și metodele de control și de diminuare a concentratiilor pulberilor radioactive în instalațiile de minerit și de preparare;
    h) cerințe de autorizare, instrucțiuni de operare și modul specific de aplicare în instalațiile de minerit și de preparare;
    i) calea de contactare a responsabilului cu radioprotectia, a responsabilului cu ventilatia, a medicului abilitat, a Autorității și a reprezentanților lucrătorilor;
    j) localizarea și modul de funcționare a sistemelor de avertizare, alarmare și comunicare;
    k) cunoașterea planurilor de evacuare și localizarea iesirilor de urgenta;
    l) localizarea punctului de prim ajutor.

    Articolul 104

    Supraveghetorii trebuie să fie instruiti suplimentar în următoarele domenii:
    a) radioprotectie și securitatea muncii;
    b) analizarea dozelor și cunoașterea detaliată a tipurilor de expuneri specifice mineritului și preparării minereurilor de uraniu și toriu;
    c) moduri și tehnici de supraveghere a factorilor condițiilor de muncă.

    Articolul 105
    (1) Titularul de autorizație trebuie să păstreze înregistrările fiecărei instruiri a fiecărui lucrator.(2) Înregistrările trebuie să conțină data la care a avut loc instruirea, tipul instruirii, certificarile și programarile reinstruirii.

    Articolul 106
    (1) Programele de instruire, materialele și metodele de instruire se avizează de expertul acreditat sau de organismul acreditat de protecție radiologica.(2) Toate înregistrările privind instruirea trebuie puse la dispoziția Autorității, la cererea acesteia.

    Articolul 107

    Titularul de autorizație este obligat să asigure pregătirea și reciclarea persoanelor expuse profesional în conformitate cu prevederile art. 50 din Normele fundamentale de securitate radiologica.

    Capitolul VI Măsuri tehnice și administrative de radioprotectie
    Sistemul de ventilație în instalațiile de minerit și preparare

    Articolul 108
    (1) Metodele cele mai eficiente pentru minimizarea expunerii la aerosoli radioactivi în mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu sunt:
    a) proiectarea adecvată a sistemului de aeraj;
    b) montarea, întreținerea și operarea sistemului de aeraj în cele mai bune condiții;
    c) izolarea cu diguri etanse a tuturor lucrărilor miniere în care nu se mai lucrează, în scopul reducerii suprafeței de emanare a gazelor radioactive;
    d) o structura administrativă cu niveluri de decizie bine stabilite și instruirea corespunzătoare a personalului care operează sistemele de ventilație.    (2) Măsurile tehnice menționate la alin. (1) trebuie aplicate cu prioritate față de utilizarea echipamentului individual de radioprotectie în scopul minimizarii expunerii la aerosoli radioactivi și pulberi aeropurtate.

    Articolul 109

    Sistemele primare și auxiliare de ventilație trebuie astfel proiectate încât sa îndeplinească următoarele condiții:
    a) sa țină seama de planurile de dezvoltare ale minei radioactive;
    b) sa separe eficient circuitele de aer proaspăt de circuitele de aer uzat;
    c) să asigure o cantitate suficienta de aer proaspăt pentru a prezerva starea de sănătate a lucrătorilor și pentru a minimiza expunerea la pulberi și gaze radioactive la toate locurile de muncă;
    d) sa mențină la cel mai mic nivel rezonabil posibil factorul de echilibru între radon, toron și descendenții de viața scurta ai acestora.

    Articolul 110
    (1) Sistemele primare și auxiliare de ventilație și sistemele de măsurare a concentratiilor pulberilor trebuie să funcționeze în mod continuu pe perioadele de lucru.(2) Lucrătorii trebuie să părăsească locul de muncă la oprirea sau defectarea sistemului de ventilație, cu excepția celor implicați în lucrările de reparații ale acestui sistem de ventilație.(3) În perioadele în care în sistemul de ventilație se operează schimbări, este defect sau este oprit se interzice reintoarcerea lucrătorilor la locul de muncă până la repornirea acestuia și reducerea concentratiilor de contaminanti din atmosfera locurilor de muncă la nivelurile stabilite prin procedurile de operare.

    Articolul 111

    Titularul de autorizație trebuie să conceapa și sa implementeze un program de inspecție și de întreținere a echipamentelor de ventilație, incluzând ventilatoarele principale și auxiliare, sistemele de răcire, sistemele de încălzire și sistemele de conducte utilizate la transportul aerului.

    Articolul 112
    (1) Titularul de autorizație trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a împiedica intrarea neautorizata în orice zona subterana neventilata a minei.(2) Lucrările de întreținere, de modificare sau reparare a unui sistem de ventilație care nu funcționează se vor efectua numai în condițiile îndeplinirii în totalitate a prevederilor art. 30, 31 și 32 din Normele fundamentale de securitate radiologica.

    Articolul 113

    Procedurile de operare a sistemului de ventilație trebuie să conțină toate măsurile ce trebuie luate în cazul în care sistemul de ventilație se defecteaza.

    Articolul 114
    (1) Este necesar să se evite plasarea oricăror stații de lucru fixe în curentii de aer uzat evacuat sau în zone în care debitul dozei expunerii externe este semnificativ.(2) Stațiile de lucru fixe pot fi amplasate în condițiile de mediu menționate la alin. (1) numai dacă operatorul acționează din cabine de protecție alimentate cu aer filtrat.

    Articolul 115
    (1) Trebuie să fie monitorizate condițiile atmosferice speciale provocate de inversiunile de temperatura, întrucât în cazul carierelor acestea conduc la mărirea concentratiilor de gaze radioactive.(2) Atunci când prin măsurătorile de monitorizare menționate la alin. (1) se constată că din cauza condițiilor atmosferice speciale concentrația gazelor radioactive depășește nivelul de referința stabilit, titularul de autorizație trebuie să dispună măsuri tehnice pentru scăderea concentratiilor sub limita de referința sau sa limiteze timpul de stationare a lucrătorilor în zona controlată.

    Articolul 116

    În instalațiile de preparare a minereurilor de uraniu și toriu sistemul de ventilație trebuie să realizeze următoarele:
    a) sa mențină fiecare zona în depresiune;
    b) sa improspateze aerul incintelor deservite pentru a împiedica depășirea contaminarii admise;
    c) sa împiedice dispersia contaminarii radioactive pe calea aerului;
    d) să asigure minimum 5 schimburi de aer pe ora;
    e) deplasarea aerului între zonele de lucru se face de la cele mai puțin contaminate spre cele mai intens contaminate;
    f) gurile de introducere și cele de aspiratie vor fi plasate în asa fel încât să se asigure eliminarea eficace și omogenă a aerului din încăperi, respectiv din zonele de interes;
    g) gurile de aspiratie vor fi prevăzute cu prefiltre pentru a împiedica colmatarea prea rapida a filtrelor principale, permitand fixarea pulberilor la nivelul sursei de formare și reținerea aerosolilor lichizi;
    h) aerul evacuat în atmosfera va fi filtrat și, după caz, trecut prin capcane de reținere a particulelor radioactive. Filtrele și capcanele vor fi situate cat mai aproape de sursele de contaminare și instalate în asa fel încât să poată fi manipulate ușor și fără a produce contaminari;
    i) cosul de evacuare și priza de aer se plaseaza astfel încât să se evite recircularea aerului uzat;
    j) ventilatoarele de introducere și cele de aspiratie vor fi prevăzute cu dispozitive care să împiedice inversarea sensului de circulație a aerului în caz de defectare;
    k) în locurile unde este necesar trebuie să se prevadă ventilatoare de rezerva pentru ventilatia de absorbție;
    l) conductele de aer proaspăt trebuie să se amplaseze astfel încât sa nu treacă prin încăperi sau spații contaminate;
    m) coloana de aspiratie a aerului din încăperile contaminate va fi amplasata astfel încât conducta de evacuare sa nu treacă prin încăperi sau spații de lucru a căror contaminare trebuie evitata.
    Metode de diminuare a cantității de pulberi

    Articolul 117

    Titularul de autorizație trebuie să conceapa și să aplice un program unitar de prelevare a probelor de pulberi aeropurtate în vederea verificării măsurilor tehnice aplicate pentru minimizarea cantității acestora.

    Articolul 118
    (1) În scopul reducerii concentratiilor pulberilor aeropurtate titularul de autorizație are obligația să aplice cel puțin următoarele măsuri:
    a) sa minimizeze generarea pulberilor prin utilizarea unor tehnici miniere adecvate, cum sunt: utilizarea de scheme de impuscare adecvate, perforajul umed, utilizarea altor mecanisme și tehnici specifice de reducere a pulberilor;
    b) pulberile vor fi reținute în imediata apropiere a sursei de generare prin incasetare, reducerea presiunii aerului în zona sursei și eliberarea acestuia numai după filtrare;
    c) concentrația de pulberi ce nu a putut fi reținută la sursa se va dilua până la niveluri acceptate prin introducerea în zona de lucru a aerului proaspăt la debitul necesar;
    d) se vor optimiza vitezele de curgere a aerului astfel ca acesta sa nu recircule pulberile depuse;
    e) dacă măsurile tehnice menționate nu asigura reducerea concentratiilor de pulberi la nivelul admis, lucrătorii vor opera din cabine închise alimentate cu aer filtrat.    (2) În instalațiile de preparare a minereurilor de uraniu și toriu se aplică în plus următoarele măsuri specifice de reducere a concentratiilor de pulberi și gaze radioactive:
    a) la toate locurile de muncă cu degajare de pulberi, radon, vapori și gaze toxice sau iritante se va asigura o ventilație locală aspiranta, viteza de aspiratie fiind de minimum 0,5 m/s în spațiul dintre hote și suprafețele de lucru;
    b) este interzisă evacuarea în atmosfera a aerului aspirat prin rețeaua de ventilație fără o prealabilă epurare. Distanta dintre capatul de evacuare al coloanei de ventilație și cea mai apropiată clădire nu va fi mai mica de 20 m;
    c) la toate locurile de muncă cu degajare de pulberi se va face curatarea pulberilor depuse pe suprafețele de lucru la terminarea fiecărui schimb și cel puțin o dată pe săptămâna se va face curatarea generală. Curatarea se face cu apa din abundenta, după aspirarea prealabilă a pulberilor;
    d) maturarea sau ștergerea uscata a pulberilor este interzisă. Calitatea curățeniei se controlează zilnic de către personalul responsabil cu securitatea radiologica;
    e) la toate locurile de muncă la care exista posibilitatea apariției unor concentratii periculoase de radon sau a creșterii nivelului expunerii externe peste nivelurile de referința stabilite se vor instala dispozitive automate de avertizare și semnalizare;
    f) punctele de transbordare și încărcare a minereului și concentratelor trebuie construite astfel încât să se împiedice dispersia pulberilor în aer, inclusiv prin utilizarea procedeelor umede pentru îndepărtarea pulberilor produse;
    g) benzile transportoare trebuie construite astfel încât la funcționarea lor să se reducă cat mai mult posibil riscul de producere și de dispersare accidentala a pulberilor;
    h) pulberile fine care adera de benzile transportoare trebuie indepartate în mod continuu printr-un sistem adecvat.
    Eliberarea materialelor și echipamentelor de sub regimul de autorizare

    Articolul 119

    Titularul de autorizație va întocmi și va aplica proceduri de decontaminare și de măsurare a contaminarii pentru toate tipurile de materiale și echipamente pe care intenționează să le elibereze de sub regimul de autorizare și să le scoată din zonele controlate sau supravegheate.

    Articolul 120

    Materialele și echipamentele se scot din zonele controlate ale instalațiilor autorizate de minerit și preparare a minereurilor de uraniu și toriu numai dacă sunt respectate cumulativ următoarele condiții:
    a) expertul acreditat a certificat ca nivelurile de contaminare a materialelor și echipamentelor ce se intenționează să fie eliberate de sub regimul de autorizare și scoase din zona controlată sunt mai mici decât limitele de eliberare prevăzute de prezentele norme;
    b) titularul de autorizație tine evidenta stricta și la zi a tuturor materialelor și echipamentelor scoase, inclusiv a datelor de eliberare și a destinației acestora;
    c) titularul de autorizație notifica de fiecare data Autorității intenția de eliberare și de scoatere a materialelor cu cel puțin 20 de zile înainte de data efectivă de scoatere;
    d) în notificare titularul de autorizație va preciza tipurile și cantitățile de materiale ce urmează a fi eliberate și scoase din zona controlată, precum și destinatiile acestora pe tipuri și cantități.

    Articolul 121

    Materialele și echipamentele care după decontaminare prezintă o activitate mai mare decât limitele de eliberare prevăzute de legislația în vigoare se gestionează ca deșeuri radioactive.
    Echipamentul individual de protecție la radiatii ionizante și asigurarea igienei personale

    Articolul 122

    În funcție de riscul de contaminare titularul de autorizație are obligația sa doteze lucrătorii expusi profesional cu echipament individual de protecție la radiatii ionizante, alcătuit, după caz, din: haine de lucru cu rol de radioprotectie, casti, manusi de protecție, ochelari de protecție, costume etanse, încălțăminte impermeabila de protecție, bonete, lenjerie, ciorapi și sorturi de protecție.

    Articolul 123

    Lucrătorii care utilizează echipamentele individuale de protecție la radiatii ionizante, în funcție de complexitatea acestora, trebuie instruiti asupra modului de folosire, de verificare și întreținere, precum și asupra limitelor acestora.

    Articolul 124

    Echipamentul individual de protecție la radiatii ionizante trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
    a) sa corespundă tuturor cerințelor prevăzute în Normativul de acordare și de utilizare a echipamentului individual de protecție la radiatii ionizante RP06/1997, aprobat prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 318/1997, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 bis din 4 iunie 1997;
    b) să fie certificat prin autorizație de securitate radiologica și aprobat de Ministerul Sănătății și Familiei;
    c) să fie confortabil și ușor de utilizat.

    Articolul 125
    (1) Titularul de autorizație nu va distribui echipament de protecție respiratorie doar pentru a se încadra în limita de doza efectivă pentru personalul expus profesional, exceptând cazurile de urgenta, pentru reparare și întreținere, în condițiile art. 30-32 din Normele fundamentale de securitate radiologica.(2) Echipamentul de protecție respiratorie trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în anexa nr. 4 la prezentele norme.

    Articolul 126
    (1) Îmbrăcămintea de strada și echipamentul individual de radioprotectie se păstrează în vestiare speciale separate, amenajate în grupul social amplasat la limita dintre zona controlată și zona supravegheată.(2) În grupurile sociale menționate la alin. (1) se organizează trasee care împiedica răspândirea contaminarii la schimbarea hainelor de strada cu cele de lucru și invers și se amenajeaza obligatoriu dușuri pentru decontaminarea lucrătorilor.

    Articolul 127
    (1) Titularul de autorizație trebuie să asigure serviciile de decontaminare a echipamentului individual de protecție la radiatii ionizante prin sisteme cu vacuum și prin spalare, după caz.(2) Eficienta decontaminarii se verifica prin măsurarea adecvată a echipamentului care a fost decontaminat conform alin. (1).(3) Echipamentele individuale care după aspirarea contaminarii nefixate, prin vacuumare și spalare, prezintă niveluri ale contaminarii mai ridicate decât limitele admise se tratează ca deșeuri radioactive.(4) Serviciile de decontaminare a echipamentului individual de protecție la radiatii ionizante pot fi efectuate și de alte persoane legal constituite, altele decât cele care operează în domeniul mineritului și preparării minereurilor de uraniu și toriu, cu condiția ca acestea să dețină autorizație eliberata de Autoritate conform legii.

    Articolul 128

    În vederea asigurării igienei personale a lucrătorilor expusi profesional titularul de autorizație trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
    a) sa amenajeze grupuri sociale disponibile pentru toți lucrătorii la limita dintre zonele controlate și supravegheate, conform art. 126;
    b) sa amenajeze în interiorul zonei controlate grupuri sanitare disponibile pentru toți lucrătorii;
    c) sa aloce un timp suficient pentru ca fiecare lucrator să se poată spala înainte de pauza de masa și la sfârșitul programului de lucru;
    d) să asigure în zona supravegheată amenajări curate, ușor accesibile fiecărui lucrator pentru servirea mesei, dotate cu apa potabilă, aer curat și instalații de spalare a mainilor;
    e) toate amenajările de asigurare a igienei personale trebuie să fie proiectate, supravegheate și întreținute într-o maniera corespunzătoare normelor specifice de asigurare a sănătății publice.
    Primul ajutor

    Articolul 129
    (1) Titularul de autorizație are obligația sa amplaseze și sa amenajeze corespunzător cel puțin câte un punct de prim ajutor în fiecare zona controlată.(2) Titularul de autorizație trebuie să organizeze instruirea lucrătorilor în acordarea primului ajutor și să se asigure ca punctele de prim ajutor sunt cunoscute de toți lucrătorii.(3) Titularul de autorizație elaborează împreună cu alte organisme specializate planul de acțiune în caz de accident.(4) Titularul de autorizație are obligația de a organiza verificarea periodică a integrității dotării și functionalitatii punctelor de prim ajutor și a truselor de urgenta.(5) Titularul de autorizație are obligația de a afișa la loc vizibil instrucțiunile privind functionalitatea punctelor de prim ajutor și de a organiza împreună cu organisme specializate simulari de intervenții în caz de accident.
    Rotatia personalului expus profesional

    Articolul 130
    (1) Rotatia personalului expus profesional nu constituie o soluție de înlocuire a mijloacelor și măsurilor tehnice de ținere sub control a expunerii la radiatii ionizante.(2) Titularul de autorizație poate apela la rotatia personalului numai pentru perioade limitate și numai la acele locuri de muncă la care, deși se aplică toate măsurile tehnice de ținere sub control, se înregistrează niveluri înalte ale expunerii, cu condiția să fie respectate limitele de doza prevăzute la art. 22 din Normele fundamentale de securitate radiologica.

    Capitolul VII Supravegherea stării de sănătate

    Articolul 131

    Titularul de autorizație are obligația să asigure examenul medical la angajarea în munca și cel de adaptare, controlul medical periodic și examenul medical la reluarea muncii, precum și la sfârșitul angajării, conform reglementărilor Ministerului Sănătății și Familiei.

    Articolul 132

    Activitatea de supraveghere a stării de sănătate trebuie astfel organizată încât să permită în orice moment următoarele:
    a) evaluarea stării de sănătate a lucrătorilor;
    b) asigurarea compatibilitatii inițiale și pe parcurs dintre starea de sănătate a lucrătorilor și condițiile de la locul de muncă;
    c) accesul rapid la informații utile în caz de:(i) expunere accidentala sau boala profesională;(ii) efectuarea studiilor epidemiologice;(iii) alte necesitați medico-legale;
    d) consilierea competența în caz de contaminare sau supraexpunere.

    Articolul 133

    Evaluarea medicală la angajare trebuie să aibă în vedere și abilitatile persoanei de a purta echipament de protecție, de a auzi și de a răspunde în mod adecvat la alarma declansata de depășirea unor limite ale concentratiilor activității în atmosfera locurilor de muncă sau la depășirea nivelului prestabilit al debitului iradierii externe, precum și de a lucra cu echipamente și instrumente specializate.

    Articolul 134
    (1) La stabilirea conținutului controlului medical periodic în mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu se vor avea în vedere următoarele condiții de lucru specifice acestor activități:
    a) lucrătorii sunt expusi profesional și la zgomot, precum și la alte pulberi, gaze și substanțe chimice nocive;
    b) riscurile asupra stării de sănătate reprezentate de expunerile la radon și descendenți se cumulează cu riscurile asupra stării de sănătate legate de obiceiul de a fuma.    (2) În funcție de natura, de nivelul și durata expunerilor, controlul medical trebuie să includă investigații speciale conform reglementărilor Ministerului Sănătății și Familiei.

    Articolul 135

    Înregistrările medicale sunt confidențiale și trebuie să includă toate evaluarile medicale la angajare, periodice, speciale, postimbolnavire și la părăsirea locului de muncă, rezultatele analizelor de laborator, ale foilor medicale de observatie din timpul imbolnavirilor și anamneza, dar exclud informațiile privind expunerea la radiatii.

    Articolul 136

    Înregistrările medicale se păstrează pe durata și în condițiile prevăzute în reglementările specifice emise de Ministerul Sănătății și Familiei.

    Capitolul VIII Transferarea în mediu a deșeurilor radioactive rezultate de la mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu

    Articolul 137
    (1) Deșeurile radioactive rezultate de la mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu pot fi transferate în mediu numai în condițiile respectării în totalitate a prevederilor cap. IX din Normele fundamentale de securitate radiologica.(2) Deșeurile radioactive solide conținând numai radionuclizi naturali, proveniți de la mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu, pot fi depozitate definitiv de către titularul de autorizație de minerit sau de preparare numai dacă titularul însuși este autorizat pentru tratarea, condiționarea și depozitarea finala a deșeurilor proprii.(3) Deșeurile radioactive solide se depozitează final de către titularii autorizați, conform alin. (2), la termenele și cu ritmicitatea impuse prin autorizație și numai dacă activitățile totale, concentratiile activității și contaminarile de suprafața sunt inferioare valorilor stabilite de Autoritate prin reglementări specifice.

    Articolul 138

    Toate sursele radioactive care nu mai sunt utilizate în practicile de minerit și preparare a minereurilor de uraniu și toriu, precum și toate deșeurile radioactive rezultate de la aceste practici, pentru care titularul de autorizație nu este autorizat el însuși să le depoziteze temporar sau final, trebuie transferate, conform reglementărilor specifice, la organizațiile autorizate sa colecteze, sa trateze, sa condiționeze sau sa depoziteze final astfel de materiale radioactive.

    Articolul 139

    Titularul de autorizație are obligația sa optimizeze eliberarea în mediu a efluentilor radioactivi lichizi și gazosi.

    Articolul 140
    (1) Eliberarea în mediu a efluentilor radioactivi lichizi sau gazosi se poate face numai dacă sunt respectate în totalitate limitele derivate de eliberare aprobate de Autoritate în cadrul procesului de autorizare și condițiile privind evidentele, raportarile și anuntarile prevăzute în Normele fundamentale de securitate radiologica.(2) Pentru eliberarea în mediu a efluentilor radioactivi lichizi trebuie îndeplinite cumulativ și următoarele condiții:(i) să fie sub forma de soluții neutre și perfect miscibile cu apa;(ii) să fie deversati în ape curgătoare;(iii) sa nu conțină suspensii radioactive solide;(iv) concentratiile activității pe unitatea de volum în apa receptoare, după dilutie, să fie în limitele stabilite în procesul de autorizare.(3) Efluentii radioactivi gazosi trebuie filtrati înainte de evacuarea în atmosfera în vederea reținerii pulberilor radioactive aeropurtate cu conținut de uraniu și/sau de toriu.

    Articolul 141

    Eliminarea efluentilor radioactivi în canalizarea publică se poate face numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
    a) efluentii radioactivi lichizi să fie sub forma de soluții neutre și perfect miscibile cu apa;
    b) sa nu conțină suspensii radioactive solide;
    c) activitățile totale și concentratiile activității să fie inferioare limitelor derivate de evacuare în canalizarea publică a efluentilor radioactivi lichizi, aprobate de Autoritate în procesul de autorizare;
    d) eliberarea să fie prevăzută expres în autorizația emisă de Autoritate.

    Articolul 142

    Dacă deșeurile radioactive lichide și gazoase nu îndeplinesc condițiile de eliminare prevăzute la art. 140 sau, după caz, la art. 141, titularul de autorizație are obligația de a asigura depozitarea temporară și tratarea acestora astfel încât să fie îndeplinite condițiile de eliminare sau de a le transfera către un organism autorizat pentru tratare.

    Articolul 143

    Eliminarea efluentilor radioactivi lichizi după tratare se poate face numai dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 140 sau, după caz, la art. 141.

    Articolul 144

    Titularul de autorizație are obligația de a limita emisiile de radon în atmosfera, inclusiv pe cele provenite de la depozitarea deșeurilor radioactive solide și lichide, astfel ca la marginea zonei controlate radonul din atmosfera sa nu depășească acea concentrație care generează o doza efectivă la nivelul limitei admise pentru populație, respectiv de 0,03 x 10^-10 Ci/l(111Bq/mc), cu un factor de echilibru de 0,4.

    Articolul 145
    (1) Titularul de autorizație are obligația de a tine sub control eliberarea în mediu sau în canalizarea publică a deșeurilor radioactive solide și a efluentilor radioactivi lichizi și gazosi, astfel încât să fie permanent îndeplinite condițiile impuse de Autoritate în procesul de autorizare, privind metodologia, periodicitatea, volumele și activitățile maxime admise.(2) Titularul de autorizație are obligația de a monitoriza deșeurile radioactive solide și efluentii radioactivi lichizi și gazosi, conform metodologiei și cu periodicitatea aprobate de Autoritate în procesul de autorizare, și de a inregistra și păstra pentru o perioadă de cel puțin 15 ani înregistrările cu rezultatele monitorizarii.

    Articolul 146

    Deșeurile radioactive rezultate de la mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu se gospodăresc conform cerințelor tehnice detaliate, stabilite de Autoritate prin reglementări specifice.

    Capitolul IX Asigurarea radioprotectiei populației și controlul radioactivitatii mediului înconjurător

    Articolul 147
    (1) Titularul de autorizație trebuie să stabilească o zona de excludere și o zona cu populație redusă în jurul instalațiilor de minerit și preparare a minereurilor de uraniu și toriu, în care să ia măsuri de excludere, respectiv de restrictionare a amplasarii resedintelor permanente pentru populație și a desfășurării de practici social-economice.(2) Criteriile pentru stabilirea celor două zone se bazează pe eliberarile în mediu de efluenti radioactivi și sunt cele precizate în normele specifice privind amplasarea instalațiilor de minerit și de preparare a minereurilor de uraniu și toriu.

    Articolul 148
    (1) Titularul de autorizație trebuie să organizeze desfășurarea activităților de minerit și preparare în concordanta cu principiile radioprotectiei populației și cu cerințele descrise în cap. IV și la art. 102 din Normele fundamentale de securitate radiologica.(2) Conform prevederilor art. 105 din Normele fundamentale de securitate radiologica, titularul de autorizație are obligația sa apeleze la serviciile experților acreditați sau ale organismelor acreditate de protecție radiologica pentru îndeplinirea obligațiilor ce îi revin referitor la radioprotectia populației.(3) Dozele efective pentru populație și grupurile critice, provenind de la expunerile pe toate căile, generate de minerit și preparare, se pot estima numai în baza unei metodologii de lucru aprobate de Autoritate.

    Articolul 149

    Titularul de autorizație are obligația să asigure prin măsurători controlul nivelului radioactivitatii mediului înconjurător din zona de excludere și din zona cu populație redusă, stabilite în jurul instalațiilor de minerit și de preparare a minereurilor de uraniu și de toriu.

    Articolul 150

    Controlul nivelului radioactivitatii mediului înconjurător se realizează conform unui program de monitorizare a radioactivitatii următorilor factori de mediu:
    a) sol;
    b) vegetație;
    c) ape curgătoare de suprafața;
    d) ape subterane;
    e) aer (radon, toron, descendenții lor, conținut de pulberi radioactive aeropurtate);
    f) sedimente;
    g) alți factori specifici indicați de Autoritate în procesul de autorizare.

    Articolul 151

    Programul de monitorizare a radioactivitatii factorilor de mediu, incluzând tipurile de măsurători, periodicitatea de măsurare, metodologia de recoltare a probelor și modul de înregistrare a datelor, este parte a programului de radioprotectie și se aproba de Autoritate în procesul de autorizare.

    Articolul 152

    Titularul de autorizație poate incredinta unui laborator desemnat de Autoritate realizarea programului de monitorizare a radioactivitatii factorilor de mediu.

    Capitolul X Reguli privind transportul minereurilor de uraniu și toriu

    Articolul 153

    Activitatea de transport al minereurilor de uraniu și toriu pe drumurile publice și pe calea ferată se va desfășura în conformitate cu prevederile normelor specifice elaborate de Autoritate pentru transportul materialelor radioactive.

    Articolul 154

    La transportul minereurilor de uraniu și toriu cu mijloace auto în incintele instalațiilor de minerit și de preparare, precum și pe drumurile publice se vor respecta suplimentar următoarele reguli:
    a) în scopul reducerii cantității de pulberi care se formează în timpul transportului minereului cu mijloace auto în zonele controlate și supravegheate, drumurile din aceste zone se vor curata și stropi sistematic;
    b) titularul de autorizație are obligația să asigure monitorizarea individuală a expunerii la radiatii pentru toți conducătorii autovehiculelor implicate în transportul minereurilor de uraniu și toriu;
    c) cabinele autovehiculelor folosite la transportul minereurilor se doteaza cu ecrane de protecție astfel dimensionate încât expunerea în interiorul acestora să fie inferioară limitelor de doza efectivă prevăzute la art. 22 din Normele fundamentale de securitate radiologica;
    d) punctele de transbordare și de încărcare a minereului trebuie construite astfel încât să se împiedice dispersia pulberilor în aer sau pulberile produse să poată fi suprimate prin procedeul umed;
    e) miscarile mijloacelor de transport trebuie astfel planificate încât să fie evitate aglomerarile în punctele de transbordare;
    f) minereul transportat nu trebuie expus la un curent de aer de mare viteza, cu excepția cazului în care este bine acoperit și este asigurata împiedicarea degajarii de pulberi;
    g) transportul ocazional de persoane în vehicule care transporta minereuri ori concentrate de uraniu sau toriu este interzis. Se admite prezenta în cabina vehiculului de transport numai a persoanelor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:    (i) au calitatea de persoane expuse profesional;(ii) au sarcini de serviciu în legătură cu transportul;(iii) sunt înscrise pe foaia de parcurs.

    Articolul 155

    La transportul minereurilor cu benzi transportoare este obligatoriu să se respecte următoarele reguli:
    a) acestea trebuie construite, instalate și folosite astfel încât să se reducă cat mai mult posibil producerea și dispersia accidentala a pulberilor;
    b) pulberile fine care adera de benzile transportoare trebuie în mod continuu indepartate cu sisteme special concepute.

    Articolul 156
    (1) Toate mijloacele de transport folosite la transportarea în vrac a minereurilor pe calea ferată și pe drumurile publice vor fi prevăzute cu sisteme de etansare și de acoperire a minereului pe timpul transportului.(2) Sistemele de etansare și de acoperire a minereului pe timpul transportului se aproba de Autoritate în procesul de autorizare a mijloacelor de transport menționate la alin. (1).

    Capitolul XI Alte dispoziții, evidente, raportări și anuntari
    Alte dispoziții

    Articolul 157

    Titularii de autorizație din domeniul mineritului și preparării minereurilor de uraniu și toriu au obligația să asigure protecția fizica a tuturor materialelor radioactive conform prevederilor Normelor de protecție fizica în domeniul nuclear.

    Articolul 158

    Titularii de autorizație din domeniul mineritului și preparării minereurilor de uraniu și toriu au obligația de a îndeplini în totalitate prevederile Normelor de control de garanții în domeniul nuclear, aprobate prin Ordinul președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare nr. 363/2001.

    Articolul 159

    Titularul de autorizație are obligația sa elaboreze planurile de dezafectare și să asigure dezafectarea instalațiilor nucleare de minerit și de preparare a minereurilor de uraniu și toriu, precum și sa restaureze și sa elibereze terenurile restaurate conform prevederilor și criteriilor din normele specifice emise de Autoritate.
    Alte evidente

    Articolul 160
    (1) Titularul de autorizație are obligația sa țină evidenta stricta și la zi a deșeurilor radioactive rezultate de la mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și de toriu, a deșeurilor radioactive tratate și depozitate definitiv de el însuși, a deșeurilor radioactive transferate persoanelor legal constituite, autorizate să le trateze și să le depoziteze final, precum și a efluentilor radioactivi eliminati în mediul înconjurător.(2) Conținutul evidentelor menționate la alin. (1) este stabilit în normele specifice emise de Autoritate privind modul de gospodărire a deșeurilor provenite de la mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu.

    Articolul 161

    Titularul de autorizație trebuie să păstreze evidentele prevăzute la art. 160 și după încetarea activităților de minerit și de preparare a minereurilor de uraniu sau toriu, pe o perioadă de cel puțin 15 ani.
    Raportări

    Articolul 162

    Titularul de autorizație trebuie să transmită periodic Autorității următoarele rapoarte de securitate radiologica pentru fiecare amplasament în care desfășoară activități de minerit și preparare a minereurilor de uraniu și/sau toriu:
    a) raport anual privind activitățile autorizate desfășurate;
    b) raport anual privind aplicarea programului de radioprotectie;
    c) raport semestrial privind situația deșeurilor radioactive produse, tratate, depozitate definitiv sau temporar, transferate, precum și a efluentilor radioactivi tratați și eliberați în mediu;
    d) raport anual privind rezultatele monitorizarii mediului înconjurător și asigurarea radioprotectiei populației;
    e) alte rapoarte specifice, solicitate de Autoritate;
    f) planul anual de dotare și măsuri cu caracter tehnic de imbunatatire a securității radiologice a persoanelor expuse profesional, a populației și a mediului înconjurător.
    Anuntari

    Articolul 163
    (1) Titularul de autorizație va notifica de îndată Autorității în caz de:
    a) eliberare de efluenti radioactivi lichizi sau gazosi peste limitele derivate de emisie stabilite în documentația de autorizare și în autorizație sau dacă concentratiile activității pe unitatea de volum în apa receptoare, după dilutie, nu mai îndeplinesc condițiile stabilite în procesul de autorizare;
    b) eliberare de efluenti radioactivi sub limitele de emisie, dacă autorizația și/sau documentația de autorizare prevăd acest lucru;
    c) producere de evenimente care pun în pericol securitatea radiologica în minele și instalațiile de preparare, cum sunt: avarii semnificative ale sistemelor de ventilație, avarii semnificative ale instalațiilor de evacuare a apelor de mina, incendii;
    d) producere de evenimente care pun în pericol stabilitatea depozitelor și haldelor de deșeuri radioactive, de minereuri de uraniu și toriu sau de steril ori a iazurilor de depozitare a deșeurilor radioactive provenite de la prepararea minereurilor de uraniu și de toriu;
    e) nefunctionare pe o perioadă mai mare de 12 ore a instalațiilor de tratare a apelor radioactive de mina și a efluentilor lichizi proveniți de la instalațiile de preparare a minereurilor;
    f) producere de evenimente la transportul de materiale radioactive, pe drumuri publice sau calea ferată, care prezintă pericol de contaminare a mediului înconjurător;
    g) depășiri ale limitelor de doza, supraexpuneri și expuneri anormale, în conformitate cu prevederile art. 72-75 din Normele fundamentale de securitate radiologica.    (2) Titularul de autorizație va notifica de îndată Autorității, autorității medico-sanitare teritoriale și organelor locale de poliție orice pierdere sau furt de instalații nucleare, de surse de radiatii ionizante sau de materiale radioactive.

    Capitolul XII Dispoziții tranzitorii și finale

    Articolul 164

    Cu data prezentelor norme se abroga dispozițiile cuprinse în cap. I, II, IV, V, VI, VII și X din Normele republicane de securitate nucleara pentru activitățile de cercetare geologica, extracție și prelucrare a materiilor prime nucleare, aprobate prin Ordinul președintelui Comitetului de Stat pentru Energia Nucleara nr. 320/1975.

    Articolul 165

    Autorizațiile emise înaintea intrării în vigoare a prezentelor norme își păstrează valabilitatea până la data expirării acestora.

    Articolul 166

    Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme.

    Anexa nr. 1

    la norme
    DEFINIȚII
    În scopul aplicării prezentelor norme, pe lângă termenii și expresiile definite în Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și în Normele fundamentale de securitate radiologica, expresiile următoare sunt definite astfel:1. absorbție de tip F, M și S - viteza de absorbție în plamani; literele F, M și S au semnificatia de viteza de absorbție rapida, moderata și lenta;2. Autoritate - Comisia Naționala pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), care, în baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă autoritatea naționala competența în domeniul nuclear, care exercită atribuțiile de reglementare, autorizare și control prevăzute în lege;3. cai de expunere - rutele pe care radiatia sau radionuclizii patrund în corpul uman și produc expuneri;4. concentrație echivalenta de echilibru - concentrația activității radonului în echilibru radioactiv cu descendenții săi de viața scurta, care ar avea același conținut potențial de energie alfa ca și amestecul existent la un moment dat, dar aflat în dezechilibru;5. contaminare radioactiva nefixata - prezenta nedorita, dar care poate fi îndepărtată, a unor radionuclizi naturali pe o suprafața, cu o activitate ce depășește 0,4 Bq/cmp pentru emitatorii beta, emitatorii gama și emitatorii alfa de joasa toxicitate sau 0,04 Bq/cmp pentru toți ceilalți emitatori alfa;6. cultura de securitate radiologica - ansamblu de măsuri și atitudini la nivel de titular de autorizație și de lucrator, care stabilește ca asigurarea radioprotectiei este prioritara și ca toate problemele de radioprotectie sunt tratate corespunzător importantei și semnificatiei lor;7. descendenții radonului - radionuclizii cu viața scurta rezultați din dezintegrarea radonului;8. deșeuri radioactive rezultate de la mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu:– orice efluenti gazosi și lichizi proveniți de la practici autorizate de minerit și de preparare, care au volume și activități pe unitatea de volum superioare limitelor derivate de eliberare în mediu, aprobate de Autoritate în cadrul procesului de autorizare conform prevederilor Normelor fundamentale de securitate radiologica, și pentru care nu se intrevede o alta utilizare în cadrul practicii respective;– orice materiale solide provenite de la practici autorizate de minerit și de preparare, care în mod obișnuit nu sunt considerate ca radioactive, dar care au un nivel al contaminarii superficiale superior nivelurilor de eliberare prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. c) din prezentele norme și pentru care nu se intrevede o alta utilizare în cadrul practicii respective;– orice materiale solide provenite de la practici autorizate de minerit și de preparare, inclusiv minereuri de uraniu și toriu și roci mineralizate cu uraniu și toriu, excavate și scoase la suprafața, care conțin cel puțin un radionuclid natural din seriile uraniului și toriului cu o concentrație a activității pe unitatea de masa mai mare decât nivelul de eliberare în scopul utilizării fără restrictii, respectiv mai mare de 0,2 Bq/g, și pentru care nu se intrevad alte utilizări în cadrul practicii respective;9. diametru aerodinamic al unei particule aeropurtate - diametrul pe care o sfera de densitate unitară ar trebui sa îl aibă pentru a putea avea aceeași viteza de depunere ca și particula de interes;10. diametru aerodinamic median al activității (AMAD) - valoarea diametrului aerodinamic al particulelor aeropurtate, astfel încât 50% din activitatea aeropurtata într-un aerosol specific este asociata cu particule mai mici decât AMAD și 50% din activitate este asociata cu particule mai mari decât AMAD;11. echilibru radioactiv - stare a unei serii naturale de dezintegrare radioactiva (sau parte a acesteia), caracterizată prin faptul ca toți radionuclizii seriei (sau ai părții de interes din serie) au aceeași activitate;12. factor de echilibru - raportul dintre concentrația echivalenta de echilibru și concentrația radonului în momentul masurarii;13. instalatie de minerit - totalitatea lucrărilor și instalațiilor miniere de la suprafața și din subteran, inclusiv instalațiile de gospodărire a deșeurilor radioactive asociate, care, împreună, alcătuiesc o mina;14. instrucțiuni de operare locală - instrucțiunile afișate la locul de muncă privind manipularea corecta a echipamentelor și dispozitivelor de la locul de muncă, incluzând nivelurile de referința relevante și modul de realizare a controlului expunerii externe și al concentratiilor de gaze și pulberi radioactive;15. încorporare - procesul de patrundere în corpul uman a radionuclizilor din mediul înconjurător prin inhalare, ingestie sau prin piele;16. lucrator - o persoană expusă profesional, aparținând titularului de autorizație, care executa lucrări în zona controlată și supravegheată;17. minereu de uraniu și/sau toriu - substanța minerala aflată în zacamant sau extrasa prin metode miniere, care are un conținut de uraniu și/sau toriu de minimum 0,004%;18. mineritul uraniului și toriului - prospectarea, explorarea, deschiderea, pregătirea și exploatarea minereului de uraniu și toriu, conservarea și dezafectarea minelor de uraniu și toriu, inclusiv restaurarea mediului contaminat de mineritul uraniului și toriului;19. monitorizare - măsurarea dozelor sau a concentratiilor activității radionuclizilor și interpretarea rezultatelor în vederea evaluării sau controlului expunerii la radiatii ionizante;20. monitorizarea locului de muncă - monitorizare utilizând măsurători efectuate în mediul de lucru;21. monitorizare individuală - monitorizare folosind măsurători cu ajutorul unui echipament individual, purtat de un lucrator, sau măsurători ale activității radionuclizilor din sau de pe corpul lui;22. nivel de lucru (WL) - unitate de măsura pentru concentrația potențiala de energie alfa ce rezultă din prezenta descendenților radonului sau toronului, egala cu 1,3 x 10^5 MeV/dmc. În unități ȘI un nivel de lucru este egal cu 2,1 x 10^-5 Jxm^-3;23. nivel de lucru lunar (WLM) - atunci când concentrația radonului este data în WL, pentru expunerea cumulată într-o luna, considerând ca timpul lunar de lucru este de 170 de ore, se utilizează noțiunea de nivel de lucru lunar (WLM);24. nivel de referința - niveluri ale debitului dozei date de iradierea externa și niveluri ale concentratiilor activității gazelor și pulberilor aeropurtate de la locul de muncă, stabilite de titularul de autorizație, la depășirea cărora sunt demarate acțiuni de remediere prestabilite;25. persoana legal constituită - entitate cu sau fără personalitate juridică, constituită în baza unei legi, ordonanțe sau a unei hotărâri a Guvernului;26. responsabil cu securitatea radiologica - persoana care răspunde de aplicarea prevederilor prezentelor norme într-o zona controlată și/sau într-o zona supravegheată;27. risc radiologic - parametru complex exprimand neprevazutul, pericolul sau posibilitatea apariției unor consecințe dăunătoare asociate expunerilor actuale sau potențiale; se referă la probabilitatea apariției anumitor consecințe asupra stării de sănătate și la caracterul și severitatea acestor consecințe;28. titular de autorizație - orice persoană legal constituită care a obținut din partea Autorității o autorizație de a desfășura o practica sau o alta acțiune din domeniul prezentelor norme.

    Anexa nr. 2

    la norme
    FACTORII
    de conversie de doza pentru tipurile de absorbție mixtă
    Depunerea particulelor inhalate se calculează pentru fiecare zona a tractului respirator, ținându-se seama atât de inhalare, cat și de exhalare. Depunerea este dependenta de mărimea particulei, de parametrii respiratori și de efortul depus în procesul de muncă și se presupune ca este independenta de forma chimica. Coeficienții de doza prin inhalare sunt dati pentru diametrul aerodinamic median al activității (AMAD) de 5 microni, care se considera ca este cea mai potrivita mărime pentru aerosolii radioactivi de la locul de muncă.
    Când pentru un material specific sunt cunoscute fracțiunile componentelor cu absorbtii de tip F, M și S se poate calcula un factor combinat de conversie de doza astfel:
    h = f(F)h(F) + f(M)h(M) + f(S)h(S),
    unde f(F),f(M) și f(S) reprezintă fractia componentelor cu absorbție rapida, moderata și lenta, iar h(F),h(M) și h(S) sunt factorii corespunzatori de conversie de doza.
    Doza data de o unitate de activitate incorporată de concentrat de uraniu variaza cu un ordin de mărime în funcție de tipul de absorbție (între absorbtia de tip F și cea de tip S), amândouă calculate pentru aerosoli cu AMAD = 5 microni. Compozitia concentratelor de uraniu depinde foarte mult de condițiile existente în fazele de extracție și postextractie. În particular, folosirea unei temperaturi ridicate de calcinare are ca rezultat o creștere a fracțiunii compusilor uraniului care se dizolva relativ incet în plaman. Concentratele de toriu care nu implica separare chimica pot fi evaluate în același fel ca pulberile de minereu de toriu. Valorile pentru factorii de conversie în doza, exprimati în termeni de doza pe unitatea de dezintegrare alfa pe secunda, pentru concentratele de uraniu și toriu, sunt date în tabelul următor:

    Dacă nu sunt disponibile informații suficiente cu privire la comportamentul probabil de solubilitate a concentratelor de uraniu inhalate în plaman, pot fi utilizate tehnici de determinare a solubilitatii în vitro pentru a se determina caracteristicile de solubilitate ale concentratelor de uraniu de la locurile de muncă. În același mod se poate determina factorul de doza pe unitatea de activitate incorporată, când în pulberile de minereu de uraniu sau toriu sunt prezente amestecuri de componente cu absorbție de tip F, M sau S. În cazul în care nu se poate determina comportamentul probabil de solubilitate a particulelor inhalate se va utiliza factorul de doza ce corespunde tipului S.

    Anexa nr. 3

    la norme
    INSTRUMENTE
    de monitorizare individuală a radonului, toronului, descendenților
    acestora și a radionuclizilor alfa de viața lungă    I. Instrumente de monitorizare individuală a radonului
    Instrumentele pentru monitorizarea individuală pot fi dispozitive pasive sau active. Dozimetrele pasive se bazează pe difuzia naturala a activității din aer pe zona sensibila a detectorului, în timp ce dozimetrele active înregistrează activitatea unui volum cunoscut de aer aspirat de o pompa printr-un filtru.
    Dozimetre individuale pasive
    Aceste echipamente folosesc în general detectori de urme nucleare solide [SSNTD(s)] ce sunt expusi pentru o perioadă determinata la radiatii ionizante și apoi analizati prin metode chimice sau electrochimice. Numărul urmelor care impresioneaza filmul poate fi determinat pentru evaluarea nivelului de expunere. Echipamentele sunt operationale pentru măsurători integrate ale concentratiilor aproximative de radon sau de descendenți ai radonului.
    Dozimetre individuale active
    Aceste dispozitive implica utilizarea unui volum de aer cunoscut trecut printr-un filtru cu ajutorul unei pompe acționate de o baterie. Particulele alfa emise de descendenții radonului depusi pe filtru sunt înregistrate cu ajutorul următoarelor dispozitive: discuri detectoare tip TLD, detectoare de silicon în stare solida cu componente electronice asociate sau filme detectoare de urme nucleare. Echipamentele care au încorporate filme pentru detectarea urmelor nucleare au capacitatea de a măsura descendenții individuali ai radonului, nu numai activitatea alfa propriu-zisa.    II. Monitorizarea toronului și a descendenților săi
    Pentru monitorizarea locului de muncă diversele metode de contorizare descrise mai sus pentru radon și descendenții săi pot fi în principiu adaptate și pentru toron și descendenții săi.
    Dispozitivele integrate bazate pe principiul impresionarii filmului de către radiatiile nucleare au capacitatea de a măsura descendenții individuali ai toronului și expunerea generata de aceștia, putând fi utilizate pentru monitorizare individuală.    III. Radionuclizii de viața lungă alfa activi
    Cu excepția zonelor în care nivelul expunerii provenind de la uraniu este în mod semnificativ mai ridicat, emisiile alfa ale radionuclizilor de viața lungă din pulberile de minereu nu sunt în general o sursa serioasă de expunere. Expuneri semnificative pot aparea prin inhalarea concentratelor de uraniu sau de toriu în unele zone din unitățile de preparare. Măsurarea radioactivitatii alfa propriu-zise după dezintegrarea descendenților de viața scurta ai radonului și toronului poate fi folosită pentru a evalua probele de pulberi, dar poate conduce la rezultate eronate dacă în corpul de minereu nu este realizat echilibrul radioactiv dintre toți membrii seriei uraniului.
    Monitorizarea locului de muncă sau monitorizarea individuală a unui individ reprezentativ poate fi utilizata pentru a se stabili dozele în cazul grupurilor de lucrători aflați în locatii particulare. Prelevatorul personal de probe este alcătuit dintr-un recipient mic pentru filtru și o pompa actionata de o baterie, care asigura un debit nominal de aer de 1-3 l/min. Utilizarea prelevatorului personal de probe poate implica costuri suplimentare și inconveniente. Cu toate acestea, prelevatoarele personale asigura o măsurătoare directa a expunerii unui lucrator, iar decizia de utilizare a acestor echipamente trebuie bazată pe probabilitatea ca un lucrator să fie expus pe aceasta cale la o doza semnificativă.    IV. Instrumentele de măsurare trebuie calibrate de un laborator de dozimetrie acreditat, desemnat de Autoritate. Instrumentele de măsurare calibrate trebuie verificate periodic de utilizator cu surse calibrate de către unități autorizate de Autoritate.
    (la 07-09-2004, Punctul IV. din Anexa nr. 3 a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 280 din 16 august 2004, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 07 septembrie 2004 )     V. Alte condiții
    Orice model de instrument utilizat pentru monitorizarea radonului, toronului, descendenților acestora și a radionuclizilor alfa de viața lungă poate fi utilizat de titularii de autorizație în cadrul programului de radioprotectie numai dacă pentru modelul respectiv Autoritatea a eliberat autorizația de securitate radiologica, conform prevederilor legale.

    Anexa nr. 4

    la norme
    RECOMANDĂRI DE BAZĂ
    pentru utilizarea echipamentului de radioprotectie a căilor respiratorii    1. Utilizarea echipamentelor de radioprotectie a căilor respiratorii va fi supravegheată atent pentru a se asigura ca protecția asteptata este realizată.2. Titularul de autorizație trebuie să demonstreze ca echipamentele pentru radioprotectia căilor respiratorii sunt adecvate scopului propus și sunt folosite în mod corespunzător.3. Trebuie evaluată încorporarea reală a radionuclizilor de către lucrători pentru a se defini tipul de protecție.4. Perioada de utilizare a echipamentelor pentru radioprotectia căilor respiratorii nu trebuie prelungită astfel încât sa descurajeze folosirea corecta.5. Echipamentele de radioprotectie a căilor respiratorii, prevăzute cu filtru, trebuie să aibă o rezistenta scăzută la respiratie și trebuie să asigure o eficienta ridicată de reținere a particulelor de pulberi cu dimensiuni de interes.6. Când se folosește echipamentul pentru respirat, aerul furnizat trebuie să fie curat, în cantitate suficienta și să asigure o respiratie lejera.7. Echipamentele pentru respirat acționate electric sau castile cu vizor sunt preferabile altor tipuri, dacă asigura protecție respiratorie efectivă, deoarece oferă confort lucrătorilor.8. La alegerea echipamentului pentru o operație specială trebuie avut în vedere și confortul lucrătorilor ca factor de protecție. În acest sens se vor avea în vedere următoarele caracteristici ale echipamentului: greutatea, restricțiile oculare, temperatura și mobilitatea.9. Echipamentele de radioprotectie a căilor respiratorii trebuie curatate, întreținute și verificate la intervale potrivite de către personal special instruit în unități echipate corespunzător.10. Echipamentul de radioprotectie pentru căile respiratorii trebuie examinat, reglat și testat în mod corespunzător de o persoană competența înainte de a fi dat în folosință și cel puțin trimestrial atunci când este în uz. Rezultatele acestor examinari și teste și orice reparații trebuie consemnate într-un registru special destinat acestui scop, care se păstrează de titularul de autorizație cel puțin o perioadă de 10 ani.11. Frecventa testarii echipamentelor pentru respirat depinde de tipul de aparat, de mediul în care este folosit și de modul de utilizare.12. Echipamentele pentru radioprotectia căilor respiratorii trebuie verificate de utilizatori înainte de fiecare utilizare și de personalul responsabil cu întreținerea, după curatare. Totodată aceste echipamente se testeaza periodic la presiune, în funcție de parametrii de utilizare.13. Programul de utilizare a echipamentelor de radioprotectie a căilor respiratorii se aproba de Autoritate în procesul de autorizare, ca parte a programului de radioprotectie.
    ----------