ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 11 din 24 februarie 2021pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022
EMITENT
  • GUVERNUL ROMÂNIEI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 191 din 25 februarie 2021 Notă
    Articolul II din LEGEA nr. 41 din 7 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 226 din 8 martie 2022, prevede:
    Articolul II
    Obligația de rambursare a accesoriilor aferente sumelor deduse/recuperate sau ce urmează a fi deduse/ recuperate din drepturile cuvenite sub forma ajutorului acordat pentru motorina utilizată în agricultură în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 30 decembrie 2014, cu modificările și completările ulterioare, identificate în cadrul misiunii de audit financiar 2019-2020 ca fiind plăți în exces efectuate de APIA pentru anul 2019, nu se aplică.

    Având în vedere că procedura legislativă referitoare la propunerile legislative ale Comisiei Europene privind Politica Agricolă Comună, denumită în continuare PAC, după anul 2020 nu a fost încheiată în timp util pentru a permite statelor membre și acesteia să pregătească toate elementele necesare în vederea aplicării noului cadru juridic și a noilor planuri strategice PAC începând cu 1 ianuarie 2021, conform propunerii inițiale a Comisiei Europene,
    luând în considerare că pentru a reduce incertitudinea și riscurile pentru fermierii din Uniunea Europeană și pentru întregul sector agricol al Uniunii Europene create de întârzierea adoptării noului cadru juridic pentru PAC și a menține vitalitatea în zonele și regiunile rurale, precum și pentru a contribui la durabilitatea mediului a fost adoptat Regulamentul (UE) 2020/2.220 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și din Fondul european de garantare agricolă în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013, (UE) nr. 1.306/2013 și (UE) nr. 1.307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și a Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 437 din 28 decembrie 2020,
    ținând seama de faptul că regulamentul menționat anterior creează cadrul juridic pentru aplicarea în continuare a normelor actualului cadru al PAC acoperind perioada 2014-2020 și continuarea efectuării de plăți neîntrerupte către fermieri și alți beneficiari, oferind astfel previzibilitate și stabilitate pe durata perioadei de tranziție în anii 2021 și 2022, denumită în continuare perioada de tranziție, până la data aplicării noului cadru juridic care va acoperi perioada care începe la 1 ianuarie 2023,
    având în vedere faptul că sprijinirea fermierilor din sectoarele vegetal și zootehnic și altor beneficiari din Fondul european de garantare agricolă și din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală trebuie continuată pe durata perioadei de tranziție,
    având în vedere că, în perioada de tranziție, România va beneficia de importante alocări financiare de la Uniunea Europeană, fapt ce impune luarea tuturor măsurilor necesare pentru implementarea gestiunii partajate a fondurilor destinate finanțării Politicii Agricole Comune și pentru a asigura absorbția ridicată a acestor fonduri,
    ținând cont de necesitatea creării unui cadru juridic la nivel național pentru continuarea efectuării de plăți neîntrerupte către fermieri și alți beneficiari, pe durata perioadei de tranziție din fondurile Uniunii Europene, în cuantumul alocat României,
    luând în considerare că fermierii trebuie să fie informați urgent în ceea ce privește cerințele și obligațiile aferente schemelor sau măsurilor de ajutor ori sprijin din perioada de tranziție,
    ținând cont de faptul că prezenta ordonanță de urgență creează cadrul juridic pentru alte acte normative subsecvente, care reglementează condițiile implementării schemelor de plăți, iar neadoptarea acesteia ar conduce la disfuncționalități în procesul de accesare a formelor de sprijin financiar,
    având în vedere faptul că neadoptarea în regim de urgență a măsurilor de reglementare propuse prin prezenta ordonanță de urgență va avea ca efect imposibilitatea respectării calendarului stabilit prin legislația Uniunii Europene din domeniu, referitor la perioada de depunere a cererilor unice de plată, cu impact asupra a peste 800.000 de beneficiari ai schemelor/măsurilor de ajutor/sprijin,
    având în vedere timpul scurt rămas până la depunerea de către fermieri a cererii unice de plată începând cu data de 1 martie 2021,
    luând în considerare că nepromovarea prezentului act normativ în regim de urgență poate avea consecințe grave atât în plan economic, cât și în plan social, în principal prin neacordarea în condiții bune a celor circa 3,811 miliarde euro din FEGA și a circa 1 miliard euro din FEADR alocate României pentru perioada de tranziție, cu impact deosebit de grav asupra sectorului agricol al României,
    întrucât agricultura reprezintă una dintre prioritățile majore ale Guvernului,
    deoarece toate aceste elemente vizează interesul public și constituie situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,
    în considerarea faptului că elementele mai sus menționate vizează interesul general public și strategic, fiind o prioritate a Programului de guvernare și constituie o situație de urgență, a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate.
    În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția Românei, republicată,
    Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

    Capitolul I Domeniul de aplicare și definiții

    Articolul 1
    (1) Prin prezenta ordonanță de urgență se aprobă schemele de plăți ca mecanisme de susținere și de garantare a protecției drepturilor beneficiarilor, respectiv schemele de plăți directe și ajutoarele naționale tranzitorii, care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022.(2) Schemele de plăți directe sunt următoarele:
    a) schema de plată unică pe suprafață;
    b) plata redistributivă;
    c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu;
    d) plata pentru tinerii fermieri;
    e) schema de sprijin cuplat;
    f) schema simplificată pentru micii fermieri.
    (3) Ajutoarele naționale tranzitorii, denumite în continuare ANT, se acordă în sectoarele vegetal și zootehnic.


    Articolul 2
    (1) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos semnifică după cum urmează:
    a) cedent - beneficiarul a cărui exploatație este transferată unui alt beneficiar;
    b) cererea unică de plată - cererea de ajutor și/sau de sprijin, după caz, în cadrul oricăreia dintre plățile prevăzute la art. 1 alin. (2) și (3) sau oricăreia dintre măsurile delegate de dezvoltare rurală din Programul Național de Dezvoltare Rurală, pe care fermierul o depune o singură dată pe an la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură;
    c) cesionar - beneficiarul căruia i se transferă exploatația;
    d) culturi permanente - culturile pentru care nu se practică un sistem de rotație, altele decât pajiștile permanente, care ocupă terenurile pentru o perioadă de cinci ani sau mai mare și care produc recolte repetate, inclusiv pepinierele și speciile forestiere cu ciclu scurt de producție;
    e) exploatație - ansamblul unităților de producție utilizate pentru activități agricole și gestionate de un fermier, situate pe teritoriul României;
    f) fermier - o persoană fizică sau juridică ori o formă asociativă de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploatație se situează pe teritoriul României și care desfășoară o activitate agricolă;
    g) iarbă sau alte plante furajere erbacee - toate plantele erbacee care se găsesc în mod obișnuit pe pajiști permanente naturale sau care sunt incluse în mod normal în amestecurile de semințe pentru pajiști și pot fi utilizate în hrana animalelor;
    h) pajiști permanente - pășuni permanente și fânețe permanente care reprezintă terenuri consacrate producției de iarbă și de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane care nu au făcut parte din sistemul de rotație a culturilor din exploatație timp de cel puțin cinci ani; această noțiune poate include și alte specii, precum arbuștii și/sau arborii, bune pentru pășunat, cu condiția ca iarba și alte plante furajere să rămână predominante;
    i) pârloagă - teren arabil necultivat pe durata unui an, întreținut în bune condiții agricole și de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă așa cum este definită la alin. (2) lit. c). Perioada în care terenul este lăsat în pârloagă este de minimum 6 luni într-un an calendaristic și acoperă lunile aprilie-septembrie;
    j) pepiniere - următoarele suprafețe cu plante tinere lemnoase cultivate în aer liber, destinate plantării ulterioare: pepiniere viticole și vii-mamă pentru portaltoi, pepiniere de pomi fructiferi și de fructe de pădure, pepiniere de plante ornamentale, pepiniere comerciale de arbori de pădure, cu excepția arborilor pentru nevoile proprii ale exploatației, crescuți în zona împădurită, pepiniere de arbori și arbuști pentru plantarea în grădini, parcuri, pe marginea drumurilor, pe rambleuri cum ar fi, dar fără a se limita la: plante pentru garduri vii, trandafiri și alți arbuști ornamentali, conifere ornamentale, precum și portaltoii acestora și materialul săditor;
    k) persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale - forme de organizare a desfășurării activităților economice constituite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016;
    l) specii forestiere cu ciclu scurt de producție - suprafețe plantate cu specii de arbori încadrate la codul NC 06 02 9041;
    m) strat de referință - ansamblul tuturor parcelelor de referință așa cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 25 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 din 11 martie 2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește Sistemul Integrat de Administrare și Control și condițiile pentru refuzarea sau retragerea plăților și pentru sancțiunile administrative aplicabile în cazul plăților directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală și al ecocondiționalității;
    n) suprafață agricolă - orice suprafață de teren arabil, de pășune permanentă și de fâneață permanentă sau cultivată cu culturi permanente;
    o) terenuri arabile - terenuri cultivate în scopul producției agricole sau suprafețe disponibile pentru producția agricolă, dar lăsate pârloagă, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu ocupat cu sere, solare sau alte mijloace de protecție fixe sau mobile;
    p) transferul unei exploatații - vânzarea sau arendarea sau orice alt tip de tranzacție similară care are drept obiect unitățile de producție în cauză efectuat până la emiterea deciziei de plată;
    q) instituție financiară nebancară - acea formă de organizare definită potrivit prevederilor Legii nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, cu modificările și completările ulterioare;
    r) utilizarea terenului - utilizarea pentru activități agricole a suprafeței de teren agricol din cadrul exploatației aflate la dispoziția fermierului la data depunerii cererii, în anul de cerere;
    s) zonele acoperite cu strat vegetal - suprafețe arabile cultivate cu un amestec de specii de cultură, considerate culturi secundare, care asigură acoperirea solului, având rolul de a absorbi azotul rezidual. Zonele acoperite cu strat vegetal nu participă la calculul diversificării culturilor. Lista amestecurilor de specii de cultură pentru stratul vegetal, perioada de însămânțare și data după care este permisă distrugerea mecanică a stratului vegetal se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale;
    ș) teren în pregătire pentru culturi permanente - teren pe care urmează să se înființeze culturi permanente și pe care se desfășoară activitate minimă. Regimul de teren în pregătire pentru culturi permanente poate fi menținut pe o perioadă de maximum 3 ani, care începe cu anul primei declarări a acestuia pentru schema de plată unică pe suprafață.
    (2) În sensul prevederilor alin. (1) lit. f) expresia activitate agricolă înseamnă:
    a) producția, creșterea sau cultivarea de produse agricole, inclusiv recoltarea, mulgerea, reproducerea animalelor și deținerea acestora în scopuri agricole;
    b) menținerea unei suprafețe agricole într-o stare care o face adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare, fără nicio acțiune pregătitoare care depășește cadrul metodelor și al utilajelor agricole uzuale, prin efectuarea, a cel puțin unei activități anuale, după caz:(i) lucrări pentru îndepărtarea speciilor de plante ierboase și lemnoase, considerate vegetație invazivă sau dăunătoare pe terenul agricol;(ii) lucrări superficiale pe terenul arabil, fără răsturnarea brazdei;(iii) nivelarea mușuroaielor, eliminarea resturilor vegetale uscate și a pietrelor, înlăturarea excesului de apă pe pajiștile permanente;(iv) lucrări pentru menținerea plantațiilor de pomi fructiferi și a viței-de-vie în condiții vegetative bune și o lucrare superficială de discuit sau cosit sau o altă lucrare specifică pe terenul ocupat cu culturi permanente.
    sau

    c) efectuarea unei activități minime pe suprafețele agricole, menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare, după caz, prin:(i) recoltarea vegetației prin lucrări de cosit cel puțin o dată pe an pe terenul arabil;(ii) pășunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha în perioada de pășunat cu animalele pe care fermierul le deține, sau recoltarea vegetației prin cel puțin un cosit anual pe pajiștile permanente. În cazul pajiștilor permanente situate la altitudini de peste 1.800 m, menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat, activitatea minimă constă în pășunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de pășunat, cu animalele pe care fermierul le deține.(iii) realizarea a cel puțin o tăiere anuală de întreținere și, respectiv, cel puțin o cosire anuală a ierburilor dintre rânduri sau o lucrare anuală de întreținere a solului, în cazul viilor și livezilor.


    Capitolul II Dispoziții generale

    Articolul 3
    (1) Plafonul național anual care cuprinde plafoanele pentru plățile directe prevăzute la art. 1 alin. (2) este prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, astfel cum a fost modificată de anexa III la Regulamentul (UE) 2020/2.220 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013, (UE) nr. 1.306/2013 și (UE) nr. 1.307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și a Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2020/2.220.(2) Cuantumul total al plăților directe prevăzute la art. 1 alin. (2) nu depășește plafonul anual corespunzător prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cu modificările ulterioare.(3) Sursa de finanțare pentru plata ANT prevăzute la art. 1 alin. (3) se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în limita prevederilor bugetare aprobate anual.


    Articolul 4
    (1) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este autoritatea competentă pentru gestionarea fondurilor Uniunii Europene pentru agricultură și dezvoltare rurală, respectiv Fondul european pentru garantare în agricultură, denumit în continuare FEGA, Fondul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, denumit în continuare FEADR, și fondurilor din bugetul național aferente FEGA și FEADR, incluzând elaborarea legislației specifice.(2) Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, denumită în continuare APIA:
    a) este instituția responsabilă pentru implementarea schemelor de plăți directe pentru agricultură, având ca sursă de finanțare FEGA, precum și fonduri din bugetul național;
    b) utilizează, ca instrument de derulare și gestionare financiară, Sistemul integrat de administrare și control, așa cum este definit în Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pentru gestionarea fondurilor Uniunii Europene și naționale destinate agriculturii pentru plățile prevăzute în cererea unică de plată și pentru control.


    Articolul 5

    Beneficiarii ale căror plăți directe depășesc 2.000 euro și care urmează să fie acordate fermierilor pentru un an de cerere intră sub incidența prevederilor art. 8 din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, în condițiile prevăzute la art. 26 din Regulamentul (UE) nr 1.306/2013.


    Articolul 6
    (1) Nu se acordă plăți directe persoanelor fizice sau juridice sau formelor asociative de persoane fizice sau juridice ale căror suprafețe agricole sunt menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare și care nu desfășoară pe suprafețele în cauză activitatea minimă definită la art. 2 alin. (2) lit. c).(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică unei persoane fizice sau juridice sau unor forme asociative de persoane fizice sau juridice care efectuează, pe suprafețele menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare, o activitate agricolă în sensul art. 2 alin. (2) lit. a).(3) Fermierul care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăți directe, calculate potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de modificare a anexei X la regulamentul menționat, denumit în continuare Regulamentul nr. 639/2014, plăți care nu ar fi depășit cuantumul de 5.000 euro, este fermier activ și poate beneficia de plăți directe.(4) Pentru a dovedi calitatea de fermier activ, fermierii persoane fizice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăți directe calculate potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul nr. 639/2014, care ar fi depășit cuantumul de 5.000 euro, se pot înregistra la Oficiul Național al Registrului Comerțului ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, sau ca persoane juridice care desfășoară o activitate agricolă. Persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale sau întreprinderile familiale, rezultate ca urmare a înregistrării la Oficiul Național al Registrului Comerțului, se subrogă în drepturi și obligații persoanei fizice în ceea ce privește patrimoniul de afectațiune definit la art. 2 lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016.(5) Fermierii persoane fizice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăți directe calculate potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul nr. 639/2014, care ar fi depășit cuantumul de 5.000 euro, și care nu se înregistrează potrivit prevederilor de la alin. (4) trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea uneia dintre condițiile prevăzute la alin. (8). (6) Fermierii persoane juridice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăți directe calculate potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul nr. 639/2014, care ar fi depășit cuantumul de 5.000 euro, au calitatea de fermier activ dacă sunt înregistrați la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu activitate agricolă. În cazul în care nu sunt înregistrați cu o activitate agricolă, trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea uneia dintre condițiile prevăzute la alin. (8).(7) Pentru a dovedi calitatea de fermier activ, fermierii persoane juridice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăți directe calculate potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul nr. 639/2014, care ar fi depășit cuantumul de 5.000 euro, și care nu sunt înregistrați la Oficiul Național al Registrului Comerțului, trebuie să furnizeze actul de înființare din care să reiasă activitatea agricolă. În cazul în care din actul de înființare nu reiese activitatea agricolă, trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea uneia dintre condițiile prevăzute la alin. (8).(8) Persoanele fizice sau juridice ori formele asociative de persoane fizice sau juridice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăți directe calculate conform prevederilor art. 12 din Regulamentul nr. 639/2014, care ar fi depășit cuantumul de 5.000 euro, și care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport și terenuri destinate activităților de recreere pot fi considerate fermier activ dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiții:
    a) cuantumul anual total al plăților directe reprezintă cel puțin 5% din veniturile sale totale obținute din activități neagricole în ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi verificabile;
    b) veniturile totale obținute în cadrul exploatației din activități agricole reprezintă cel puțin o treime din veniturile totale obținute în ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile dovezi verificabile.
    (9) Persoanele fizice sau juridice ori formele asociative de persoane fizice sau juridice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăți directe calculate potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul nr. 639/2014, care ar fi depășit cuantumul de 5.000 euro, și care gestionează firme sau companii de construcții, administratori de păduri de stat ori private, penitenciare, unități administrativ-teritoriale - comune, orașe, municipii, județe - pot fi considerate fermier activ dacă îndeplinesc una dintre condițiile prevăzute la alin. (8).(10) În sensul prevederilor alin. (8), pentru persoanele juridice și în cazul fermierilor prevăzuți la alin. (5), dovezile verificabile sunt documente din care să reiasă veniturile totale și veniturile obținute din activitățile agricole și activități neagricole, care se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.(11) Fermierii persoane fizice care nu au depus cereri unice de plată în anul anterior, calculul estimat al plăților directe depășind cuantumul de 5.000 euro, pot dovedi calitatea de fermier activ potrivit prevederilor alin. (4) sau (5).(12) Fermierii persoane fizice care în anul anterior anului depunerii cererii unice de plată au primit plăți directe de peste 5.000 euro potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) pot dovedi calitatea de fermier activ conform prevederilor alin. (4) sau (5). (13) Fermierii persoane juridice care nu au depus cereri unice de plată în anul anterior, calculul estimat al plăților directe depășind plafonul de 5.000 euro, pot dovedi calitatea de fermier activ potrivit prevederilor alin. (6) sau (7).


    Articolul 7
    (1) Beneficiarii plăților prevăzute la art. 1 alin. (2) și la art. 35 alin. (3) lit. b) și c) sunt fermierii activi persoane fizice și/sau persoane juridice care desfășoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafețelor de teren agricol și/sau deținători legali de animale. În categoria beneficiarilor de plăți se încadrează și cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și grupurile de producători care desfășoară activitate agricolă.(2) Beneficiarii plăților prevăzute la art. 1 alin. (3) și la art. 35 alin. (3) lit. a) sunt fermierii persoane fizice și/sau persoane juridice care desfășoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafețelor de teren agricol și/sau deținători legali de animale. În categoria beneficiarilor de plăți se încadrează și cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și grupurile de producători care desfășoară activitate agricolă.(3) Universitățile, institutele de cercetare, stațiunile didactice, fermele, stațiunile și fermele de cercetare și producție agricolă, stațiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol și alte organisme și organizații de cercetare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanțare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală și de a-și face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie, beneficiază de plățile prevăzute la art. 1 și 35, potrivit prevederilor art. 6.(4) În cazul pajiștilor permanente deținute, în calitate de proprietari, de către formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, prevăzute în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, beneficiarii plăților pot fi:
    a) forma asociativă de proprietate, pe baza copiei titlului de proprietate asupra terenurilor aparținând formei asociative sau a altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceeași forță juridică, iar în lipsa acestor documente, pe baza adeverinței emise de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole și a unui tabel centralizator care cuprinde, pentru fiecare membru deținător de animale, acordul privind depunerea cererii unice de plată de către forma asociativă, datele de identificare, codul de identificare al exploatației zootehnice din Registrul național al exploatațiilor și numărul de animale deținute de fiecare membru, precum și suprafața utilizată de forma asociativă prin cosit sau pășunat, la care se anexează hotărârea adunării generale a asociaților privind utilizarea fondurilor;
    b) membrii formei asociative de proprietate care asigură încărcătura cu animale pentru suprafața deținută în proprietate. Dovada utilizării legale a acestor suprafețe de pajiști de către fiecare membru al formei asociative de proprietate o constituie copia titlului de proprietate al formei asociative sau a altor acte cu forță juridică, iar în lipsa acestor documente pe baza adeverinței emise de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole și centralizatorul care cuprinde, pentru fiecare membru, acordul, datele de identificare, codul de identificare al exploatației zootehnice din Registrul național al exploatațiilor, numărul de animale deținute, precum și suprafețele repartizate membrilor de către forma asociativă și hotărârea adunării generale a asociaților privind utilizarea fondurilor.
    (5) Arendatorul, concedentul, locatorul și/sau comodantul nu beneficiază de plăți pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e), închiriat(e) și/sau împrumutat(e) spre folosință.


    Articolul 8
    (1) În cazul concesionării sau închirierii unei suprafețe de pajiști de către o asociație de crescători de animale, constituită cu respectarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, beneficiarii plăților pot fi:
    a) membrii asociației care asigură încărcătura cu animale pentru suprafața concesionată sau închiriată, iar dovada utilizării legale a acestor suprafețe de pajiști de către fiecare membru al asociației o constituie copia contractului de concesionare sau închiriere încheiat potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, nr. 407/2051/2013 pentru aprobarea contractelor-cadru de concesiune și închiriere a suprafețelor de pajiști aflate în domeniul public/privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor, cu modificările ulterioare, și centralizatorul pe care reprezentantul legal al asociației își dă acordul în vederea solicitării sprijinului pe suprafață de către membrii asociației, care cuprinde, pentru fiecare membru al asociației, datele personale de identificare, numărul de animale și codul sau codurile de identificare a exploatațiilor zootehnice din Registrul național al exploatațiilor;
    b) asociația crescătorilor de animale care asigură încărcătura cu animale, iar dovada utilizării legale a acestor suprafețe de pajiști o constituie copia contractului de concesiune sau închiriere încheiat potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, nr. 407/2.051/2013, cu modificările ulterioare, și a unui tabel centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii unice de plată de către asociație și, pentru fiecare membru al asociației, datele personale de identificare și codul sau codurile de identificare a exploatațiilor zootehnice din Registrul național al exploatațiilor, numărul de animale, precum și hotărârea adunării generale a asociației privind utilizarea fondurilor;
    c) asociația crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafața concesionată sau închiriată, prin pășunat cu animalele înregistrate în exploatația asociației pe perioada pășunatului în tabere de vară conform prevederilor Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/ autorizare sanitar-veterinară a unităților/centrelor de colectare/ exploatațiilor de origine și a mijloacelor de transport din domeniul sănătății și al bunăstării animalelor, a unităților implicate în depozitarea și neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman și a produselor procesate, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 16/2010, cu modificările și completările ulterioare. Dovada utilizării legale a acestor suprafețe de pajiști o constituie copia contractului de concesiune sau închiriere încheiat potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, nr. 407/2.051/2013, cu modificările ulterioare.
    (2) În cazul cooperativelor agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și al grupurilor de producători care desfășoară activitate agricolă pe o suprafață de pajiște prin pășunat cu animalele membrilor, beneficiarii plăților pot fi cooperativa sau grupul de producători ori membrii cooperativei sau grupului de producători, în aceleași condiții ca ale asociației de crescători de animale, prevăzute la alin. (1).


    Articolul 9
    (1) Pentru a beneficia de plățile directe prevăzute la art. 1 alin. (2), fermierii trebuie:
    a) să fie înregistrați în Registrul unic de identificare, administrat de APIA;
    b) să depună cerere unică de plată în termen;
    c) să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, pentru care se acordă sprijinul prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e), suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha;
    d) să declare toate parcelele agricole, în sensul prevederilor art. 72 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013. Fermierii care dețin parcele agricole cu o suprafață de până la 0,1 ha nesolicitate la plată pot să nu le declare, cu condiția ca suprafața însumată a acestor parcele să nu depășească un hectar. Fermierii care nu depun cerere pentru nicio plată directă bazată pe suprafață nu au obligația de a-și declara parcelele agricole dacă suprafața totală nu depășește 1 ha. În toate cazurile, fermierul indică în cererea sa că are la dispoziție parcele agricole și, la cererea APIA, indică localizarea acestora. Fermierii care participă la schema pentru micii fermieri, astfel cum este prevăzut în titlul V din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, nu au obligația de a-și declara parcelele agricole pentru care nu depun cerere de plată, cu excepția cazului în care o astfel de declarație este necesară pentru obținerea unui alt tip de ajutor sau sprijin;
    e) să declare toate zonele de interes ecologic prevăzute la art. 21 alin. (1);
    f) să declare la depunerea cererii unice de plată datele de identificare și de contact actualizate și să notifice APIA despre modificarea acestora în termen de 15 zile calendaristice de la modificare;
    g) să notifice APIA în termen de 15 zile calendaristice cu privire la modificările apărute în înregistrările persoanelor juridice de la Oficiul Național al Registrului Comerțului privind: administratorul sau administratorii, sediul social, obiectul de activitate;
    h) să comunice în termen de 15 zile calendaristice, în scris, la APIA orice modificare a datelor declarate în cererea unică de plată și în documentele doveditoare survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii și data acordării plății;
    i) să înscrie, sub rezerva aplicării sancțiunilor prevăzute de art. 320-328 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, date reale, complete și perfect valabile în formularul de cerere unică de plată și în documentele anexate acesteia privind lista suprafețelor și/sau efectivele de animale;
    j) să fie informați că datele din formularul de cerere unică de plată vor fi introduse în baza de date a Sistemului integrat de administrare și control, păstrate, procesate, prelucrate cu alte instituții ale statului și entități ce au rol de verificare și control, verificate în vederea calculării sumelor de plată și transmise autorităților responsabile în vederea elaborării de studii statistice și de evaluări economice, potrivit prevederilor Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, republicată;
    k) să fie informați că datele personale și datele înscrise în cererea unică de plată despre suprafețele și animalele din exploatație vor fi prelucrate și utilizate pentru controalele administrative încrucișate cu bazele de date ale altor autorități publice cu competențe în gestionarea acestor tipuri de date;
    l) să respecte normele de ecocondiționalitate prevăzute la art. 93 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pe întreaga exploatație;
    m) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află la dispoziția lor, cu excepția adeverințelor conform înscrisurilor din registrul agricol, sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităților administrativ-teritoriale, dacă este cazul. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziția fermierului, inclusiv adeverința conform înscrisurilor din registrul agricol, trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile la data depunerii cererii;
    n) să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte instituții abilitate în acest sens;
    o) să marcheze în teren limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeași cultură cu a parcelei sau parcelelor învecinate;
    p) să identifice, să declare, în cadrul blocului fizic, parcelele agricole utilizate, în aplicația electronică GIS, pusă la dispoziție de către APIA, care permite prelucrarea datelor spațiale și alfanumerice privind suprafețele declarate, și să utilizeze datele cadastrale acolo unde acestea sunt disponibile pentru identificarea localizării parcelelor.
    (2) Cererile unice de plată se depun până la data de 15 mai a fiecărui an calendaristic la centrele APIA, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește Sistemul integrat de administrare și control, măsurile de dezvoltare rurală și ecocondiționalitatea, și se înregistrează în Sistemul integrat de administrare și control prevăzut la art. 67 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013. Potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește Sistemul Integrat de Administrare și Control și condițiile pentru refuzarea sau retragerea plăților și pentru sancțiunile administrative aplicabile în cazul plăților directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală și al ecocondiționalității, cererile unice de plată pot fi depuse și după data-limită de depunere, în termen de 25 de zile calendaristice, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la termenul stabilit. Dacă o astfel de întârziere depășește 25 de zile calendaristice, cererea de ajutor sau de plată este considerată inadmisibilă, iar beneficiarului nu i se acordă niciun ajutor sau sprijin. Modificările la cererile unice de plată se depun fără penalități de întârziere până la data de 31 mai a anului în cauză, conform art. 15 alin. (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014. Depunerea unei modificări a cererii unice de plată după data-limită pentru o astfel de depunere determină o reducere de 1% pe zi lucrătoare a sumelor pentru utilizarea efectivă a parcelelor agricole în cauză, potrivit prevederilor art. 13 alin. (3) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014. Modificările cererilor unice de plată sunt admisibile doar până la data-limită de depunere cu întârziere a cererilor unice de plată.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în cazul în care Comisia Europeană adoptă un regulament de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 în ceea ce privește data finală de depunere a cererilor unice și data finală pentru notificarea modificărilor aduse cererii unice aferente unui anumit an calendaristic, se procedează astfel:
    a) cererile unice de plată, precum și modificările la cererile unice de plată se depun, fără a se aplica penalități de întârziere, până la data finală de depunere a cererilor unice și, respectiv, până la data finală de depunere a modificărilor la cererile unice de plată, date prevăzute de regulamentul respectiv sau de ordinul emis potrivit prevederilor lit. b);
    b) în cazul în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale decide stabilirea datei-limită de depunere a cererilor unice de plată și a datei de depunere a modificărilor la cererile unice de plată, în condițiile prevăzute prin regulamentul respectiv, datalimită de depunere a cererilor și data-limită de depunere a modificărilor la cererile unice de plată se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.
    (la 11-03-2022, Alineatul (3) din Articolul 9 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 41 din 7 martie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 226 din 08 martie 2022 )
    (4) Plățile pe suprafață se acordă pentru suprafețele agricole eligibile existente în stratul de referință din Sistemul de identificare a parcelelor agricole, gestionat de APIA. Stratul de referință se stabilește în fiecare an și constituie baza pentru procesul de control încrucișat.(5) Schemele de plăți prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e) și alin. (3) se acordă pentru efectivele de animale din categoriile bovine, bubaline, ovine și caprine, identificate și înregistrate în Sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor. În cazul sprijinului cuplat pentru viermii de mătase se aplică art. 1 alin. (2) lit. e).(6) Solicitarea de către fermieri de modificare a suprafeței parcelelor agricole, a culturilor agricole sau a numărului de animale poate fi depusă fizic sau prin mijloace electronice la APIA până la data-limită de depunere cu întârziere a cererilor unice de plată, cu penalizări. Solicitările depuse după această dată sunt inadmisibile, iar beneficiarului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin.(7) Documentele din care reiese că hectarele de teren agricol se află la dispoziția fermierului și/sau că acesta deține efective de animale se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și se prezintă la depunerea cererilor unice de plată, în funcție de schemele sau măsurile sau plățile solicitate.(8) Primăriile pe raza cărora se află terenurile agricole sunt obligate:
    a) să informeze în prealabil fermierul cu privire la eliberarea adeverinței;
    b) să elibereze adeverințe conform înscrisurilor din registrul agricol fără condiționarea de plata impozitelor sau taxelor locale de către fermier;
    c) să transmită adeverințele către centrele județene sau locale APIA la solicitarea acestora.
    (9) Responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor prevăzute la alin. (7) aparține fermierului și/sau autorității care a emis sau a atestat aceste documente, după caz.(10) Nu se acordă plăți directe niciunui solicitant în cazurile în care se constată că terenul sau efectivele de animale fac obiectul cererilor a doi sau mai mulți solicitanți. La constatarea acestei situații, în cursul controalelor administrative încrucișate, APIA, în termen de 30 de zile calendaristice, va notifica solicitanții, care au obligația să rezolve litigiul. Dacă litigiul nu se rezolvă în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, suprafața de teren sau efectivele de animale supradeclarate nu sunt eligibile la plată în anul curent de cerere, cu excepția cazurilor în care litigiul este soluționat de instanța judecătorească.


    Articolul 10
    (1) Plățile directe se acordă cu condiția ca suprafața eligibilă a exploatației pentru care sunt solicitate sau trebuie acordate plăți unui fermier înaintea aplicării art. 63 - Plăți necuvenite și sancțiuni administrative - din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 să fie de minimum 1 ha sau 0,3 ha, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) lit. c).(2) În cazul fermierilor care primesc sprijin cuplat prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e) pentru culturile de legume cultivate în sere și solare, plățile se acordă cu condiția ca suprafața eligibilă a exploatației pentru care sunt solicitate sau trebuie acordate plăți unui fermier înaintea aplicării art. 63 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 să fie de minimum 0,3 ha.(3) În cazul fermierilor care primesc sprijin cuplat prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e)pentru efectivele de animale și a căror suprafață eligibilă a exploatației se situează sub 1 ha sau 0,3 ha, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) lit. c), plățile se acordă atunci când cuantumul total al plăților directe solicitate de un fermier sau care trebuie acordate unui fermier înaintea aplicării art. 63 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 într-un anumit an calendaristic este de minimum 200 euro.


    Capitolul III Schema de plată unică pe suprafață

    Articolul 11
    (1) Hectar eligibil înseamnă:
    a) orice suprafață agricolă a exploatației care este utilizată pentru o activitate agricolă; sau
    b) orice suprafață care a dat dreptul la plăți în anul 2008 în cadrul schemei de plată unică pe suprafață și care pe durata angajamentului relevant al fermierului individual este împădurită prin măsura 221 «Prima împădurire a terenurilor agricole» din cadrul PNDR 2007-2013 sau în temeiul prevederilor art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului sau în temeiul unei scheme naționale ale cărei condiții respectă dispozițiile art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013.
    (la 11-03-2022, Litera b) din Alineatul (1) , Articolul 11 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 41 din 7 martie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 226 din 08 martie 2022 )
    (2) Suprafețele de teren agricol sunt considerate ca fiind hectare eligibile numai dacă sunt conforme cu definiția hectarului eligibil prevăzută la alin. (1) pe tot parcursul anului calendaristic, cu excepția cazurilor de forță majoră sau a unor circumstanțe excepționale.(3) Suprafețele coronamentelor și ale taluzurilor digurilor de apărare împotriva inundațiilor și ale canalelor de irigații și desecare, precum și taluzurile și zonele de protecție ale căilor de comunicații nu sunt considerate suprafețe agricole.(4) Suprafețele utilizate pentru producția de cânepă constituie hectare eligibile numai în cazul în care conținutul de tetrahidrocanabinol din soiurile utilizate nu depășește 0,2%.


    Articolul 12
    (1) Schema de plată unică pe suprafață presupune acordarea unei plăți unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, decuplată total de producție.(2) Cuantumul plății unice pe suprafață se calculează prin împărțirea plafonului anual alocat schemei la numărul total de hectare eligibile declarate la nivel național în anul respectiv.(3) Plafonul anual alocat schemei se stabilește potrivit prevederilor art. 36 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.(4) Cuantumul plății unice pe suprafață se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului.


    Capitolul IV Ajutoarele naționale tranzitorii

    Articolul 13
    (1) Ajutoarele naționale tranzitorii reprezintă plăți care se acordă fermierilor din sectoarele care au beneficiat de plăți naționale directe complementare în anul 2013.(2) Condițiile specifice de acordare a ANT sunt aceleași cu cele aplicabile acordării plăților naționale directe complementare aferente anului 2013, potrivit prevederilor art. 37 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.(3) Sancțiunile pentru nerespectarea normelor de ecocondiționalitate prevăzute la art. 93 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 nu se aplică în cazul ajutoarelor naționale tranzitorii.


    Articolul 14
    (1) Plafoanele alocate ANT în sectoarele vegetal și zootehnic se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului.(2) Pentru anii 2021 și 2022, cuantumul anual total al ANT care pot fi acordate fermierilor nu poate depăși 50% din pachetele financiare sectoriale specifice, autorizate de Comisia Europeană pentru anul 2013.


    Capitolul V Plata redistributivă

    Articolul 15

    Plata redistributivă reprezintă o plată anuală destinată fermierilor care au dreptul la plata unică pe suprafață și se acordă gradual pentru primele 30 de ha ale exploatației agricole, indiferent de suprafața acesteia.


    Articolul 16
    (1) Pentru finanțarea plății redistributive se utilizează un procent minim de 5% din plafonul național anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cu modificările ulterioare.(2) Cuantumul plății redistributive și intervalele de suprafață pentru care se acordă această plată se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 17

    Nu beneficiază de plata redistributivă fermierii care și-au fragmentat exploatațiile după 18 octombrie 2011 în scopul de a beneficia de plata redistributivă și nici fermierii ale căror exploatații sunt rezultatul fragmentării respective.


    Capitolul VI Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu

    Articolul 18
    (1) Fermierii care au dreptul la plata unică pe suprafață aplică în mod obligatoriu pe toate hectarele lor eligibile următoarele practici agricole benefice pentru climă și mediu:
    a) diversificarea culturilor;
    b) menținerea pajiștilor permanente existente;
    c) prezența unei zone de interes ecologic pe suprafața agricolă.
    (2) Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, denumită în continuare plata pentru înverzire, se acordă fermierilor care aplică practicile prevăzute la alin. (1) în funcție de specificul exploatației și/sau de structura culturilor.(3) Fermierii care practică sistemul de agricultură ecologică și dețin un document justificativ emis de un organism de inspecție și certificare aprobat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91 beneficiază implicit de plata prevăzută la alin. (1) pentru suprafețele în conversie sau certificate ale exploatației, utilizate pentru producția ecologică.(4) Fermierii care au întreaga exploatație ocupată cu culturi permanente beneficiază implicit de plata prevăzută la alin. (1).(5) Fermierii ale căror exploatații se află integral sau parțial în zone care fac obiectul Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, au dreptul la plata pentru înverzire dacă aplică practicile agricole benefice pentru climă și mediu, potrivit alin. (1), în măsura în care practicile respective sunt compatibile, în exploatația în cauză, cu obiectivele actelor normative menționate.(6) În vederea finanțării plății pentru înverzire se utilizează 30% din plafonul național anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cu modificările ulterioare.(7) Cuantumul plății pentru înverzire pe hectarul eligibil se calculează anual prin împărțirea plafonului prevăzut potrivit prevederilor alin. (6) la numărul total de hectare eligibile.


    Articolul 19
    (1) În sensul art. 18 alin. (1) lit. a), diversificarea culturilor constă în existența mai multor culturi pe terenul arabil, în funcție de suprafață, după cum urmează:
    a) cel puțin două culturi diferite pe suprafețele cuprinse între 10 ha și 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil;
    b) cel puțin trei culturi diferite pe suprafețele de peste 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95% din terenul arabil;
    c) fără a aduce atingere numărului de culturi prevăzute la lit. a) și b), în cazul în care suprafața de teren arabil este cultivată în proporție de peste 75% cu iarbă ori cu alte plante erbacee sau este pârloagă ori este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producție, cultura preponderentă de pe restul suprafeței arabile trebuie să ocupe maximum 75% din terenul arabil rămas, cu excepția cazului în care această suprafață rămasă este acoperită cu iarbă sau alte plante furajere erbacee ori este teren lăsat pârloagă.
    (2) În sensul alin. (1) sunt asimilate culturilor următoarele:
    a) o cultură a oricăruia dintre genurile definite în clasificarea botanică a culturilor;
    b) un teren lăsat pârloagă;
    c) iarba sau alte plante furajere erbacee;
    d) culturile de iarnă și cele de primăvară sunt considerate culturi distincte, chiar dacă aparțin aceluiași gen. Triticum spelta este considerată a fi o cultură distinctă de culturile care aparțin aceluiași gen.
    (3) Sunt exceptate de la diversificarea culturilor exploatațiile, în cazul în care:
    a) întreaga suprafață este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producție;
    b) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau alte furaje erbacee, este cultivat cu culturi de leguminoase, este teren lăsat pârloagă sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;
    c) peste 75% din suprafața agricolă eligibilă este pajiște permanentă, este utilizată pentru producția de iarbă sau alte furaje erbacee ori pentru culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;
    d) peste 50% din suprafața arabilă declarată în anul de cerere curent nu a fost declarată de fermier în cererea sa unică de plată din anul anterior și în cazul în care, pe baza unei comparații geospațiale a parcelelor solicitate în cererea unică de plată din anul curent, se constată că întregul teren arabil este cultivat cu o cultură diferită față de cea din anul calendaristic anterior.


    Articolul 20
    (1) În sensul prevederilor art. 18 alin. (1) lit. b), menținerea pajiștilor permanente existente implică:
    a) interdicția de a converti sau ara suprafețele de pajiști permanente situate în ariile naturale protejate desemnate potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;
    b) proporția dintre suprafața totală cu pajiști permanente și suprafața agricolă totală declarate la APIA nu trebuie să scadă cu mai mult de 5% față de proporția de referință stabilită în anul 2015.
    (2) În cazul în care proporția de referință scade cu peste 5% la nivel național, se instituie obligații la nivel de exploatație de a reconverti terenul în pajiști permanente pentru acei fermieri care au la dispoziție teren care a fost convertit din teren cu pajiști permanente în teren pentru alte utilizări într-o perioadă din trecut, astfel cum este prevăzut la art. 44 din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014.(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică în cazul în care scăderea cu peste 5% provine din împădurire, cu condiția ca împădurirea să fie compatibilă cu mediul și să nu includă plantațiile de specii forestiere cu ciclu de producție scurt, de brazi de Crăciun sau de arbori cu creștere rapidă pentru producția de energie.


    Articolul 21
    (1) În sensul art. 18 alin. (1) lit. c), fermierii în ale căror exploatații terenul arabil este mai mare de 15 ha se asigură că o suprafață care corespunde unui procent minim de 5% din terenul arabil al exploatației pe care fermierul l-a declarat este zonă de interes ecologic. Sunt considerate zone de interes ecologic:
    a) terase;
    b) elemente de peisaj - garduri vii sau fâșii împădurite sau arbori în aliniament, arbori izolați, pâlcuri arbustive din zona de câmpie, iazuri, rigole;
    c) zone-tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare și margini de câmp;
    d) zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție;
    e) terenuri împădurite prin măsura 221 «Prima împădurire a terenurilor agricole» din cadrul PNDR 2007-2013, prin submăsura 8.1 «împăduriri și crearea de suprafețe împădurite» din cadrul PNDR 2014-2020 sau în temeiul unei scheme naționale ale cărei condiții respectă dispozițiile art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013;
    (la 11-03-2022, Litera e) din Alineatul (1) , Articolul 21 , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 41 din 7 martie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 226 din 08 martie 2022 )

    f) zone cu culturi secundare sau strat vegetal;
    g) zone cu culturi fixatoare de azot;
    h) zone cu Miscanthus.
    (2) Procentul prevăzut la alin. (1) se poate majora în temeiul unui act legislativ al Parlamentului European și al Consiliului Uniunii Europene, iar procentul actualizat va fi prevăzut prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.(3) Zonele de interes ecologic prevăzute la alin. (1) sunt situate pe terenul arabil al exploatației, cu excepția celor prevăzute la alin. (1) lit. d), e) și h). Zonele de interes ecologic prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) pot fi adiacente terenului arabil al exploatației declarat de fermier.(4) Zonele de interes ecologic prevăzute la alin. (1) sunt situate pe terenul pentru care fermierul face dovada utilizării.(5) Prevederile alin. (1) nu se aplică exploatațiilor în următoarele situații:
    a) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau alte furaje erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;
    b) peste 75% din suprafața agricolă eligibilă este pajiște permanentă, este utilizată pentru producția de iarbă sau alte furaje erbacee sau este cultivată cu culturi aflate sub apă fie o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări.


    Articolul 22

    Cuantumul plății pentru înverzire se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului.


    Capitolul VII Schema pentru tinerii fermieri

    Articolul 23
    (1) Schema pentru tinerii fermieri presupune acordarea unei plăți anuale tinerilor fermieri care au dreptul la plata unică pe suprafață și se încadrează în prevederile art. 7 alin. (1).(2) În sensul prezentului articol, tineri fermieri înseamnă acele persoane fizice care:
    a) se stabilesc pentru prima dată într-o exploatație agricolă drept conducători șefi ai exploatației sau care s-au stabilit deja în unul dintre cei 5 ani anteriori primei depuneri a unei cereri în cadrul schemei de plată unică pe suprafață; și
    b) au cel mult vârsta de 40 de ani în anul depunerii cererii prevăzute la lit. a).
    (3) Plata pentru tinerii fermieri se acordă fiecărui fermier pentru o perioadă de 5 ani, începând de la prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri, cu condiția ca depunerea cererii să aibă loc în termen de 5 ani de la data stabilirii conform alin. (2) lit. a). Perioada de 5 ani se aplică de asemenea fermierilor care au beneficiat de plata pentru tinerii fermieri pentru cererile depuse înainte de anul de cerere 2018.(4) Persoanele juridice solicitante ale plății unice pe suprafață, indiferent de forma de organizare a acestora, primesc plata în cadrul schemei pentru tinerii fermieri dacă respectă următoarele condiții:
    a) sunt controlate efectiv din punctul de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor și al riscurilor financiare de cel puțin un tânăr fermier, în primul an când persoana juridică depune cererea unică de plată în cadrul schemei pentru tinerii fermieri, așa cum este prevăzut în cap. 4 din Regulamentul (UE) nr. 639/2014;
    b) tânărul fermier respectă condițiile prevăzute la alin. (2).
    (5) Plata pentru tinerii fermieri este acordată unei persoane juridice doar atât timp cât cel puțin una dintre persoanele fizice care au exercitat controlul asupra persoanei juridice în primul an în care a depus cererea de plată în cadrul schemei menține controlul efectiv, potrivit alin. (4).


    Articolul 24
    (1) În vederea finanțării plății pentru tinerii fermieri se utilizează maximum 2% din plafonul național anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cu modificările ulterioare. (2) Cuantumul plății pe hectar este situat între 25% și 50% din cuantumul pe hectar al schemei de plată unică pe suprafață, calculat potrivit prevederilor art. 12 alin. (2), procent care se stabilește prin hotărâre a Guvernului. Plata pentru tinerii fermieri se acordă pentru maximum 60 ha eligibile pe care fermierul respectiv le-a declarat.(3) Cuantumul plății pentru tinerii fermieri se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului.


    Capitolul VIII Sprijinul cuplat

    Articolul 25
    (1) Sprijinul cuplat se poate acorda sectoarelor și producțiilor prevăzute la art. 52 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, considerate importante din motive economice, sociale și de mediu și care sunt afectate de anumite dificultăți.(2) Pentru a beneficia de sprijinul cuplat prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e), fermierii trebuie:
    a) să respecte prevederile art. 6-9;
    b) să facă dovada în anul înființării culturii că utilizează sămânță certificată oficial potrivit prevederilor Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și testarea și înregistrarea soiurilor de plante, republicată, cu excepția fermierilor participanți la schema simplificată pentru micii fermieri;
    c) să respecte condițiile specifice aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.


    Articolul 26
    (1) Plafoanele alocate, sectoarele și producțiile prevăzute la art. 25 alin. (1), culturile și speciile de animale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, cu respectarea prevederilor titlului IV cap. 1 din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.
    (la 11-03-2022, Alineatul (1) din Articolul 26 , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 41 din 7 martie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 226 din 08 martie 2022 )
    (2) În vederea finanțării sprijinului cuplat se utilizează maximum 15% din plafonul național anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cu modificările ulterioare, din care cel puțin 2% este utilizat pentru a sprijini producția de culturi proteice.(3) În cazul în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale decide să transfere fonduri între măsurile de sprijin cuplat, acesta are obligația de a informa fermierii cu privire la un posibil transfer înainte de data de deschidere a perioadei de depunere a cererilor prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.


    Capitolul IX Schema simplificată pentru micii fermieri

    Articolul 27
    (1) Fermierii incluși în schema simplificată pentru micii fermieri, anterior anului 2021, pot beneficia de o plată anuală de maximum 1.250 euro, în funcție de suprafața declarată eligibilă și/sau numărul de animale eligibile pe care le deține în exploatație.(2) Plata este supusă condițiilor prevăzute pentru schemele de plăți directe prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c) și, după caz, la lit. d) și e), iar cuantumul plății este egal cu valoarea totală a acestor plăți directe care urmează să fie alocate fermierului în fiecare an.(3) Fermierii incluși în schema pentru micii fermieri se pot retrage în oricare dintre anii ulteriori anului 2020.(4) Fermierii incluși în schema pentru micii fermieri pentru care, într-un an ulterior anului 2020, cuantumul plăților directe depășește 1.250 euro sunt notificați de APIA privind excluderea din schema pentru micii fermieri după data de 15 iulie a anului de cerere. Fermierii pot opta pentru rămânerea în schema pentru micii fermieri, cu informarea APIA, în termen de 15 zile calendaristice de la data notificării.(5) Intrarea în schema simplificată pentru micii fermieri se poate face prin moștenire.


    Articolul 28
    (1) Pe durata participării la schemă, micii fermieri:
    a) sunt exceptați de la utilizarea practicilor agricole benefice pentru climă și mediu;
    b) nu li se aplică sancțiuni administrative pentru nerespectarea normelor de ecocondiționalitate;
    (2) În cazul efectivelor de animale, plata se calculează în funcție de schema de plată și numărul de animale eligibile pentru care se solicită plata în anul de cerere.


    Capitolul X Transferul de exploatație

    Articolul 29
    (1) Dacă o exploatație este transferată integral de la un beneficiar la altul după depunerea unei cereri de plată și înainte să fi fost îndeplinite toate condițiile de acordare a plății, cedentului nu i se acordă niciun ajutor sau sprijin pentru exploatația transferată.(2) Ajutorul solicitat sau plata solicitată de cedent se acordă cesionarului, cu respectarea următoarelor condiții:
    a) în termen de 10 zile calendaristice de la efectuarea transferului de exploatație, cesionarul notifică APIA asupra transferului și solicită plata ajutorului și/sau a sprijinului;
    b) cesionarul furnizează toate documentele justificative solicitate de APIA referitoare la transferul de exploatație;
    c) sunt îndeplinite toate condițiile pentru acordarea ajutorului și/sau a sprijinului în ceea ce privește exploatația transferată.
    (3) După momentul în care cesionarul a informat APIA și a solicitat plata ajutorului și/sau a sprijinului potrivit prevederilor alin. (2) lit. a):
    a) toate drepturile și obligațiile cedentului care decurg din raportul juridic dintre cedent și APIA generat de cererea unică de plată sunt atribuite cesionarului;
    b) toate acțiunile necesare pentru acordarea ajutorului și/sau a sprijinului și toate declarațiile date de cedent înainte de transfer sunt atribuite cesionarului în scopul aplicării normelor relevante ale Uniunii Europene;
    c) exploatația transferată este considerată o exploatație separată pe durata anului de cerere în cauză.


    Articolul 30

    În cazul schemelor de sprijin cuplat sector zootehnic și/sau ANT sector zootehnic, precum și al măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală 10 și 11 aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, se poate efectua și transferul unei/unor exploatații cu cod ANSVSA și/sau părți ale exploatației ca unitate de producție, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013.


    Capitolul XI Instrumente de garantare

    Articolul 31

    Prin derogare de la prevederile art. 10 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană și a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare și gestionare a datelor necesare desfășurării politicii comune în domeniul pescuitului și a programului de control, inspecție și supraveghere în domeniul pescuitului și pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 371/2009, cu modificările și completările ulterioare, fermierii și operatorii economici înregistrați în baza de date a APIA pot utiliza în activitatea agricolă și cea de comerț exterior scrisori, garanții, credite, asigurări/asigurări de garanție, emise de instituții financiare nebancare înscrise în Registrul general și în Registrul special ale Băncii Naționale a României și de societatea de asigurare, în conformitate cu prevederile Regulamentului delegat (UE) nr. 907/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului și al Consiliului în ceea ce privește agențiile de plăți și alte organisme, gestiunea financiară, verificarea și închiderea conturilor, garanțiile și utilizarea monedei euro, ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 al Comisiei din 6 august 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește agențiile de plăți și alte organisme, gestiunea financiară, verificarea conturilor, normele referitoare la controale, valorile mobiliare și transparența, ale Legii nr. 93/2009, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări, cu completările ulterioare.


    Articolul 32

    Măsurile pentru care se instituie mecanisme de garantare sunt următoarele:
    a) schimburi comerciale de produse agricole cu țări care nu fac parte din Uniunea Europeană, denumite în continuare țări terțe;
    b) promovarea produselor agricole pe piața internă și pe piețele țărilor terțe;
    c) promovarea vinurilor, în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol;
    d) restructurarea sau reconversia plantațiilor viticole, în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol;
    e) investiții, în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol;
    f) distilarea vinului în situații de criză, în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol;
    g) finanțarea programelor operaționale ale organizațiilor de producători în sectorul fructe și legume;
    h) intervenția publică reglementată prin Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1.037/2001 și (CE) nr. 1.234/2007 ale Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (CE) nr. 1.308/2013;
    i) depozitarea privată reglementată prin Regulamentul (CE) nr. 1.308/2013;
    j) măsurile Programului operațional pentru pescuit și ale Autorității de management pentru Programul operațional pentru pescuit.


    Capitolul XII Forța majoră

    Articolul 33
    (1) În sensul finanțării, al gestionării și al monitorizării politicii agricole comune, „forța majoră“ și „circumstanțele excepționale“ sunt recunoscute, în special, în următoarele cazuri:
    a) decesul beneficiarului;
    b) incapacitatea profesională pe termen lung a beneficiarului;
    c) o catastrofă naturală gravă care afectează puternic exploatația agricolă;
    d) distrugerea accidentală a clădirilor destinate creșterii animalelor, aflate pe exploatația agricolă;
    e) o epizootie sau o boală a plantelor care afectează parțial sau integral șeptelul sau, respectiv, culturile beneficiarului;
    f) exproprierea întregii exploatații agricole sau a unei mari părți a acesteia, dacă exproprierea respectivă nu ar fi putut fi anticipată la data depunerii cererii;
    g) distrugerea terenurilor agricole și a animalelor aflate pe exploatațiile agricole de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, astfel cum sunt definite prin Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare.
    (2) În ceea ce privește plățile, dacă nu a fost în măsură să respecte criteriile de eligibilitate sau alte obligații din cauza unui caz de forță majoră sau a unor circumstanțe excepționale, beneficiarul are în continuare dreptul la ajutor pentru suprafața eligibilă sau pentru animalele eligibile în momentul producerii cazului de forță majoră sau a circumstanțelor excepționale.(3) În situația în care neconformitatea rezultată ca urmare a unor astfel de cazuri de forță majoră sau circumstanțe excepționale se referă la ecocondiționalitate, nu se aplică sancțiunea administrativă corespunzătoare prevăzută la art. 91 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.


    Articolul 34
    (1) Cazurile de forță majoră și circumstanțele excepționale se notifică în scris APIA, furnizându-se în același timp dovezi relevante care atestă apariția situațiilor prevăzute la art. 33 alin. (1), în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care beneficiarul sau succesorul său în drepturi este în măsură să trimită respectiva notificare.(2) În cazul în care beneficiarul sau succesorul acestuia depășește termenul prevăzut la alin. (1), notificarea nu se ia în considerare.


    Capitolul XIII Dispoziții finale

    Articolul 35
    (1) Prevederile art. 6-11 se aplică, după caz, și măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, denumite în continuare măsuri delegate.(2) Documentele ce dovedesc respectarea anumitor criterii de eligibilitate sau condiții specifice măsurilor delegate sunt furnizate la solicitarea APIA de către instituțiile sau organismele responsabile cu emiterea sau atestarea acestora.(3) Măsurile delegate sunt următoarele:
    a) Măsura 10 - agro-mediu și climă;
    b) Măsura 11 - agricultură ecologică;
    c) Măsura 13 - plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice.


    Articolul 36
    (1) Criteriile de eligibilitate, condițiile specifice și modul de implementare a schemelor de plăți prevăzute la art. 1 alin. (2) și (3) și a măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală prevăzute la art. 35 alin. (3) se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.(2) Formularul-tip al cererii unice de plată se aprobă anual prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.(3) Ghidul privind aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă și mediu se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.(4) Sancțiunile administrative în cazul nerespectării condițiilor de eligibilitate, a condițiilor specifice, precum și sancțiunile referitoare la nerespectarea normelor de ecocondiționalitate privind plățile directe, măsurile compensatorii de dezvoltare rurală și ajutoarele naționale tranzitorii, pe care le aplică APIA, se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.(5) Ghidul informativ privind Sistemul de identificare a parcelelor agricole - LPIS - se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.(6) Nu se retrage plata și nu se aplică sancțiuni administrative în baza prevederilor privind plățile necuvenite și sancțiunile administrative din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, cu modificările și completările ulterioare, și în baza art. 47 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013, în cazul neconformităților pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate, a angajamentelor sau a altor obligații care rezultă din aplicarea normelor privind plățile prevăzute la art. 1 alin. (2) și (3) și măsurile compensatorii de dezvoltare rurală prevăzute la art. 35 alin. (3), ca urmare a identificării de diferențe de amplasament sau de mărime a parcelelor agricole din declarațiile din cererile de ajutor sau de plată și/sau în legătură cu cereri de ajutor sau de plată pentru anii anteriori, rezultate în urma înregistrării sistematice sau sporadice a imobilelor potrivit dispozițiilor din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.


    Articolul 37

    Sumele destinate prefinanțării cheltuielilor aferente schemelor de plăți directe prevăzute la art. 1 alin. (2), a măsurilor de piață și intervenție în agricultură, precum și a ajutoarelor specifice, care se finanțează din FEGA, sunt prevăzute în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la o poziție distinctă.


    Articolul 38

    Sumele reprezentând ajutoare naționale tranzitorii în domeniul vegetal și zootehnic sunt cuprinse în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la capitolul 83.01 „Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare“, titlul 40 „Subvenții“, art. 40.15 „Sprijinirea producătorilor agricoli“.


    Articolul 39

    În termen de 15 zile de la aprobarea legilor bugetare anuale, precum și a rectificărilor bugetare, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale transmite Ministerului Finanțelor detalierea formelor de sprijin pe beneficiari, conform instrucțiunilor elaborate de Ministerul Finanțelor, la solicitarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, după cum urmează:
    a) instituții publice definite potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare;
    b) instituții publice locale definite potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;
    c) persoane fizice, persoane juridice sau orice alt tip de organizație, altele decât cele prevăzute la lit. a) și b).


    Articolul 40
    (1) Plățile aferente schemelor de plăți prevăzute la art. 1 și 35 se efectuează integral numai în contul bancar al beneficiarului, declarat la APIA în cererea unică de plată, potrivit prevederilor art. 11 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.(2) Nu se mai acordă plăți după data de 15 octombrie a anului următor anului de cerere dacă se constată că acestea nu au fost efectuate din cauze imputabile beneficiarului.(3) Se pot acorda plăți în cazul în care beneficiarul a contestat decizia de plată în termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, numai în situația în care contestația a fost admisă.


    Articolul 41
    (1) Sumele necuvenite sub formă de ajutoare naționale tranzitorii și/sau de scheme de plăți directe sau măsuri de sprijin din fondurile europene și/sau din fondurile publice naționale aferente acestora, stabilite în urma unei nereguli sau a unei neglijențe, se recuperează în conformitate cu prevederile art. 54 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările și completările ulterioare.(2) Neregula sau neglijența privind respectarea criteriilor de eligibilitate, a angajamentelor și a altor obligații aferente ajutoarelor naționale tranzitorii, schemelor de plăți directe și măsurilor de sprijin se constată în timpul următoarelor acțiuni:
    a) actualizarea sistemului de identificare a parcelelor agricole;
    b) controale administrative și la fața locului privind respectarea criteriilor de eligibilitate, a angajamentelor și a altor obligații;
    c) verificări efectuate de către organele de control sau instituțiile de audit în urma cărora se constată lipsa documentelor justificative;
    d) analize și verificări efectuate de către APIA pe baza sesizărilor primite;
    e) verificări efectuate de organele de control, anchetă sau de audit, de autoritățile naționale sau europene;
    f) hotărâri judecătorești definitive;
    g) verificări efectuate de APIA, prin autosesizare.


    Articolul 42
    (1) Nu se acordă niciun avantaj prevăzut de legislația Uniunii Europene care reglementează cadrul general de acordare a plăților în agricultură în sectoarele vegetal și zootehnic pentru schemele de plată pentru care au fost create în mod artificial condiții în vederea obținerii de avantaje, contrar obiectivelor legislației respective.(2) Pentru a asigura protecția eficace a intereselor financiare ale Uniunii Europene, potrivit prevederilor art. 58 alin. (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, în cazul în care oricare dintre documentele prezentate de fermieri nu furnizează un nivel rezonabil de asigurare a controlului legalității și regularității plăților, APIA este îndreptățită să solicite documente suplimentare fermierilor.


    Articolul 43

    Datele prevăzute la art. 111 și 112 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 în legătură cu beneficiarii plăților se publică ex-post anual pe site-ul APIA și pot fi prelucrate de către organisme de audit și de investigare ale Uniunii Europene și ale statelor membre în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene, potrivit prevederilor art. 113 din același regulament.


    Articolul 44
    (1) Controalele la fața locului pot fi anunțate cu condiția ca acest lucru să nu aducă atingere scopului sau eficacității acestora. Orice preaviz nu poate depăși 14 zile. Cu toate acestea, în cazul controalelor la fața locului ale cererilor de ajutor sau de plată pentru animale în cadrul măsurilor de sprijin pentru animale, preavizul nu poate depăși 48 de ore. În cazul în care legislația aplicabilă actelor și standardelor relevante în materie de ecocondiționalitate impune efectuarea controalelor la fața locului în mod inopinat, preavizul de maximum 48 de ore se aplică în cazul controalelor la fața locului referitoare la ecocondiționalitate.(2) Neconformitățile referitoare la identificarea și înregistrarea animalelor, constatate în cadrul controalelor efectuate indiferent de scopul acestora, sunt transmise electronic către baza națională de date (BND) a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, prin intermediul unui sistem informatic, în vederea remedierii acestora de către utilizatorii Sistemului Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA) recunoscuți de către ANSVSA.
    (la 11-03-2022, Articolul 44 din Capitolul XIII a fost completat de Punctul 5, Articolul I din LEGEA nr. 41 din 7 martie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 226 din 08 martie 2022 )


    Articolul 45

    Prelucrările de date cu caracter personal efectuate de entitățile implicate în aplicarea prezentului act normativ se realizează cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor - RGPD).


    Articolul 46
    (1) Cererile unice de plată depuse potrivit art. 8 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările și completările ulterioare, se soluționează potrivit legislației aplicabile la data depunerii cererii.(2) Plățile prevăzute la art. 1 alin. (2) și (3), precum și cele prevăzute la art. 35 alin. (3) aferente cererilor prevăzute la alin. (1) se efectuează potrivit legislației aplicabile la data depunerii cererii.

    PRIM-MINISTRU
    FLORIN-VASILE CÎȚU
    Contrasemnează:
    Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
    Nechita-Adrian Oros
    Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
    Tánczos Barna
    Ministrul finanțelor,
    Alexandru Nazare
    Ministrul afacerilor externe,
    Bogdan Lucian Aurescu

    București, 24 februarie 2021.
    Nr. 11.
    ----