NORMATIV din 20 octombrie 2008privind asigurarea tehnică de marină a structurilor deținătoare de nave din Ministerul Internelor și Reformei Administrative
EMITENT
  • MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 804 bis din 2 decembrie 2008 Notă
    Aprobat de ORDINUL nr. 636 din 20 octombrie 2008, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008.
    Notă
    Potrivit art. 2 din ORDINUL nr. 204 din 2 septembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 805 din 25 noiembrie 2009, sintagma "Direcția Generală Management Logistic și Administrativ" se înlocuiește cu sintagma "Direcția logistică", iar sintagma "directorul general al Direcției Generale Management Logistic și Administrativ" se înlocuiește cu sintagma "directorul Direcției logistice". Înlocuirea sintagmelor s-a realizat direct în textul prezentei forme consolidate.


    Capitolul I ASIGURAREA TEHNICĂ DE MARINĂ

    Secţiunea I PRINCIPII GENERALE

    Articolul 1
    (1) Sunt nave, în sensul prezentului normativ, navele maritime și fluviale de orice tip, aflate în dotarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, propulsate sau nepropulsate, care navighează la suprafață, destinate executării misiunilor operative, transportului de bunuri și/sau persoane, remorcajului sau împingerii, precum și instalațiile plutitoare care în mod normal nu sunt destinate deplasării sau efectuării de lucrări speciale cum ar fi: ateliere plutitoare, docuri plutitoare, debarcadere plutitoare, pontoane, hangare plutitoare pentru nave și altele asemenea, ambarcațiunile mici și cele destinate activităților de pregătire și întreținere.


    Articolul 2
    (1) Navele Ministerului Internelor și Reformei Administrative sunt nave guvernamentale folosite în scop necomercial, având statut special, pe acestea aplicându-se normele interne specifice domeniului naval. Prevederile legislației civile referitoare la construcția, evidența, înmatricularea și scoaterea din evidență a navelor sub pavilion românesc, pregătirea și atestarea personalului se aplică numai în baza protocoalelor încheiate cu Ministerul Transporturilor.(2) Navele Ministerului Internelor și Reformei Administrative pentru care se aplică prevederile prezentului normativ sunt nave militare, nave din dotarea Poliției de Frontieră Române și Poliției Române și alte nave utilizate în zonele în care se desfășoară în exclusivitate activități militare, de ordine publică și securitate națională.


    Articolul 3

    Totalitatea forțelor umane și materiale din inspectoratele generale și alte unități necuprinse în structura acestora, destinate activităților cu specific naval pe apă formează componenta navală a Ministerului Internelor și Reformei Administrative. Totodată, Ministerul Internelor și Reformei Administrative reprezintă armatorul navelor din înzestrarea unităților din structură, ca urmare a calității sale de administrator și factor determinant de decizie privind construcția, armarea și exploatarea acestor mijloace tehnice.


    Articolul 4
    (1) Navele care prin proiectare, construcție și dotare sunt destinate să îndeplinească un anumit gen de misiuni, alcătuiesc o clasă de nave.(2) Navele din aceeași clasă care au caracteristici tehnico-tactice identice și aceleași dotări, constituie un tip de navă.


    Articolul 5

    Navele se organizează pe structuri compacte, în corespondență cu prevederile statelor de organizare.


    Articolul 6

    În funcție de categoriile misiunilor pe care le îndeplinesc, navele se împart în două grupe:
    a) operative, care participă efectiv la efectuarea misiunilor considerate operative conform reglementărilor Ministerului Internelor și Reformei Administrative;
    b) logistice, care participă la alte misiuni decât cele considerate operative.


    Articolul 7
    (1) Pentru optimizarea conducerii navei, utilizării, întreținerii și reparării tehnicii de la bord, echipajul navei se repartizează pe componente de specialitate în funcție de categoria/clasa navei.(2) Componentele de specialitate sunt următoarele:
    a) componenta de specialitate navigație - CSN;
    b) componenta de specialitate armament - CSA;
    c) componenta de specialitate comunicații și observare - CSC;
    d) componenta de specialitate electromecanică - CSE;
    e) alte componente stabilite în funcție de particularitățile constructive ale navei și misiunile specifice care pot fi îndeplinite.


    Articolul 8

    Asigurarea tehnică de marină cuprinde ansamblul măsurilor și activităților ce se planifică, organizează și se execută într-o concepție unitară, în scopul menținerii navelor, din punct de vedere tehnic, în stare operațională.


    Articolul 9

    Asigurarea tehnică de marină are următoarele componente: conducerea asigurării tehnice, înzestrarea cu nave, exploatarea și repararea acestora, aprovizionarea cu materiale tehnice specifice de marină.
    a) Conducerea asigurării tehnice de marină constă în planificarea, organizarea, coordonarea și controlul activităților specifice organelor tehnice de resort, precum și realizarea colaborării acestora cu celelalte compartimente.
    b) Înzestrarea cu nave cuprinde totalitatea activităților de întocmire a programelor de dotare, derulare a procedurilor de achiziții, contractare, recepție, repartizare, primire, introducere și scoatere din serviciu a navelor, precum și modernizare, în scopul asigurării necesarului unităților conform prevederilor tabelelor de înzestrare.
    c) Exploatarea navelor cuprinde totalitatea activităților ce privesc planificarea și organizarea folosirii în mod legal, corect și economicos a acestora, în conformitate cu caracteristicile tehnico-operaționale, executarea la timp și în volum complet a lucrărilor de întreținere tehnică, în scopul menținerii acestora în stare de eficiență tehnică și prevenirii producerii accidentelor de navigație și evenimentelor tehnice.
    d) Repararea navelor cuprinde totalitatea lucrărilor ce se efectuează pentru restabilirea parametrilor constructivi și de funcționare prescriși, în vederea menținerii calităților nautice și a caracteristicilor tehnico-operaționale.
    e) Aprovizionarea cuprinde totalitatea activităților privind întocmirea programelor de asigurare materială, derularea procedurilor de achiziții, contractarea, recepția, primirea, depozitarea, evidența și distribuirea materialelor tehnice specifice de marină pentru asigurarea permanentă și la timp a cantităților necesare exploatării navelor, executarea lucrărilor de întreținere tehnică și de reparații ale acestora.


    Secţiunea a II-a CONDUCEREA ASIGURĂRII TEHNICE DE MARINĂ1. Atribuții generale

    Articolul 10

    Conducerea asigurării tehnice de marină revine structurilor tehnice de specialitate centrale, celor cu atribuții de înzestrare, precum și comandanților de la toate eșaloanele ce au în subordine unități, subunități sau compartimente dotate cu nave, astfel încât în orice situație să poată fi îndeplinite misiunile specifice.
    Conducerea trebuie să fie unitară, continuă, fermă, oportună și să se desfășoare în perspectivă, în baza prevederilor prezentului normativ, a legilor, instrucțiunilor și dispozițiunilor tehnice ale eșaloanelor superioare.


    Articolul 11

    Șefii de la toate eșaloanele răspund de organizarea și realizarea permanentă a tuturor măsurilor și activităților de asigurare tehnică de marină, astfel încât, în orice situație să poată fi îndeplinite misiunile ce revin unităților.


    Articolul 12

    Adjuncții conducătorilor de unități pentru logistică/similarii, în calitate de organe de specialitate, organizează și conduc nemijlocit asigurarea tehnică de marină și răspund de realizarea integrală a acesteia.


    Articolul 13

    Șefii compartimentelor de la toate eșaloanele cu atribuții specifice componentelor de specialitate răspund de asigurarea, utilizarea și menținerea în stare de funcționare a bunurilor de resort din dotarea navelor.
    2. Atribuțiile unităților centrale de logistică2.1. Atribuțiile structurilor tehnice de specialitate centrale

    Articolul 14
    (1) Serviciul Autovehicule, Nave și Aeronave din cadrul Direcției logistice este structura tehnică de specialitate centrală care conduce, organizează și controlează întreaga activitate de asigurare tehnică de marină din unitățile Ministerului Internelor și Reformei Administrative.(2) Principiile care stau la baza stabilirii atribuțiilor structurii tehnice de specialitate centrală sunt:
    a) necesitatea unei structuri unice de sinteză pentru elaborarea și prezentarea conducerii ministerului a problematicii de profil existentă în Ministerul Internelor și Reformei Administrative;
    b) conducerea, organizarea și coordonarea unitară a activităților de asigurare tehnică de marină;
    c) necesitatea dotării inspectoratelor generale și a altor unități necuprinse în structura acestora, în mod echilibrat;
    d) elaborarea ordinelor, instrucțiunilor și normelor cu caracter tehnic în mod unitar pentru toate unitățile Ministerului Internelor și Reformei Administrative;
    e) efectuarea în mod profesional și obiectiv, de pe o poziție neutră, a controlului asupra modului de desfășurare a activităților tehnice și de folosire a navelor conform caracteristicilor tehnic-operaționale.


    Articolul 15

    Atribuțiile principale ale structurii tehnice de specialitate sunt următoarele:
    a) elaborează și actualizează, în colaborare cu inspectoratele generale și alte unități necuprinse în structura acestora, concepția unitară a asigurării tehnice de marină a Ministerului Internelor și Reformei Administrative, pentru realizarea unui grad de înzestrare echilibrat și a compatibilității tuturor activităților în domeniu;
    b) desfășoară activități de analiză și sinteză, pe baza datelor din banca proprie de date, actualizate permanent sau celor solicitate de la inspectoratele generale și alte unități necuprinse în structura acestora, pentru informarea conducerii și Consiliului de Supraveghere a Înzestrării ale Ministerului Internelor și Reformei Administrative, Consiliului Suprem de Apărare a Țării etc.;
    c) elaborează și promovează spre aprobare proiectele de ordine, instrucțiuni, dispoziții tehnice și alte reglementări care stabilesc norme, principii și condiții tehnologice pentru desfășurarea corespunzătoare a proceselor de întreținere, exploatare, reparare și depozitare, specifice sectorului marină;
    d) analizează, la ordin, ofertele de bunuri și servicii specifice transmise de furnizori, și le pune la dispoziția structurilor Ministerului Internelor și Reformei Administrative și participă cu cadre tehnice de specialitate în comisiile de evaluare, la solicitarea organizatorului procedurii, pentru achizițiile descentralizate;
    e) organizează și/sau participă, la ordin, în cadrul comisiilor de evaluare și/sau recepție cantitativă și calitativă a mijloacelor de mare complexitate contractate;
    f) urmărește respectarea proceselor tehnologice și a parametrilor tehnici și funcționali prevăzuți în documentația de atribuire și contracte economice;
    g) avizează din punct de vedere tehnic documentațiile de scoatere din funcțiune și casare precum și de dare la scădere a valorii pagubelor produse la nave, potrivit competențelor stabilite prin ordin al ministrului internelor și reformei administrative;
    h) participă la întocmirea sau avizarea proiectelor convențiilor și protocoalelor cu instituții din afara Ministerului Internelor și Reformei Administrative, referitoare la asigurarea tehnică de marină;
    i) verifică și avizează normele de consum carburanți-lubrifianți, de materiale de întreținere și mici reparații și de materiale de vitalitate pentru tehnica de marină nou introdusă în înzestrare sau modernizată, în vederea aprobării.
    j) asigură redistribuirea în cadrul ministerului și transmiterea fără plată la alte instituții publice sau preluarea de către Ministerul Internelor și Reformei Administrative a mijloacelor tehnice de marină, în conformitate cu prevederile legale;
    k) analizează, avizează și prezintă propuneri de modernizare a flotei de nave, de introducere în înzestrare a unor noi tipuri de mijloace cu performanțe îmbunătățite, în baza proiectelor de execuție existente sau a unor teme de cercetare proprii și coordonează activitatea de urmărire a comportării în exploatare a acestora;
    l) organizează și execută activități de control și îndrumare în unități, participă la inspecțiile ordonate de conducerea ministerului și urmărește modul de îndeplinire a măsurilor stabilite în urma constatărilor efectuate;
    m) acordă și, după caz, radiază numerele de înregistrare pentru navele din înzestrarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative;
    n) elaborează tematici de pregătire profesională, pe care le prezintă în cadrul cursurilor și convocărilor organizate cu personalul tehnic de specialitate;
    o) sprijină demersurile unităților Ministerului Internelor și Reformei Administrative în vederea desfășurării pregătirii de specialitate a personalului la autoritățile de profil abilitate din afara ministerului, din țară sau străinătate;
    p) organizează și coordonează participarea cadrelor de specialitate la expoziții, târguri, simpozioane și alte manifestări tehnico-științifice interne sau internaționale.
    r) monitorizează activitatea de inspecții tehnice și supravegheri la navele din dotarea Ministerului Administrației și Internelor.
    (la 25-11-2009, Articolul 15 din Punctul 2.1. , Punctul 2. , Sectiunea a II-a , Capitolul I a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 204 din 2 septembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 805 din 25 noiembrie 2009 )
    2.2. Atribuțiile organelor tehnice cu competență pentru înzestrare

    Articolul 16
    (1) În cadrul inspectoratelor generale și a unor unități necuprinse în structura acestora, activitatea de asigurare tehnică de marină este condusă de organele cu atribuții de înzestrare constituite în acest sens.(2) Acțiunile care depășesc competențele de aprobare ale șefilor unităților menționate la alin. (1) se raportează de către organele tehnice cu atribuții de înzestrare la Direcția logistică, în vederea obținerii aprobărilor necesare.


    Articolul 17

    Atribuțiile principale ale organelor tehnice cu competență de înzestrare sunt următoarele:
    a) participă la elaborarea și actualizarea concepției unitare a asigurării tehnice de marină a unităților Ministerului Internelor și Reformei Administrative, pentru realizarea unui grad de înzestrare echilibrat și a compatibilității tuturor activităților în domeniu;
    b) desfășoară activități de analiză și sinteză, pe baza datelor actualizate permanent din banca proprie de date sau celor solicitate de la unitățile subordonate, pentru informarea conducerii Ministerului Internelor și Reformei Administrative, etc.;
    c) participă la elaborarea proiectelor de ordine, instrucțiuni, dispoziții tehnice și alte reglementări care stabilesc norme, principii și condiții tehnologice pentru desfășurarea corespunzătoare a proceselor de întreținere, exploatare, reparare și depozitare, specifice sectorului marină;
    d) întocmește propuneri pentru proiectele programelor de înzestrare, din țară și din import, anuale și de perspectivă cu nave, modificările succesive efectuate în funcție de indicatorii bugetari aprobați și urmărește realizarea acestora;
    e) analizează, avizează și prezintă propuneri de modernizare a flotei de nave, de introducere în înzestrare a unor noi tipuri de mijloace cu performanțe îmbunătățite, în baza proiectelor de execuție existente sau a unor teme de cercetare proprii și organizează activitatea de urmărire a comportării în exploatare a acestora;
    f) analizează tehnico-economic diferite oferte transmise de furnizori, întocmește caietele de sarcini sau specificațiile tehnice pentru achiziția mijloacelor tehnice și participă cu cadre tehnice de specialitate în comisiile de evaluare;
    g) organizează și participă la execuția recepțiilor cantitative și calitative a mijloacelor tehnice sau serviciilor contractate;
    h) verifică, avizează și, după caz, promovează documentațiile de disponibilizare, scoatere din funcțiune, casare, de dare la scădere a valorii pagubelor produse, potrivit competențelor stabilite prin ordin al ministrului internelor și reformei administrative;
    i) participă la întocmirea sau avizarea proiectelor convențiilor și protocoalelor cu instituții din afara Ministerului Internelor și Reformei Administrative, referitoare la asigurarea tehnică de marină;
    j) analizează și aprobă normele medii de timp și consumurile specifice de materiale pentru executarea operațiunilor de reparații, fabricație sau recondiționări, pentru unitățile subordonate;
    k) organizează/participă, după caz, la determinarea normelor de consum pentru tehnica de marină nou introdusă în înzestrare sau modernizată;
    l) asigură redistribuirea între unitățile subordonate și transmiterea fără plată la alte instituții publice sau preluarea de la acestea a unor mijloace tehnice de marină, în conformitate cu prevederile legale;
    m) ține evidența accidentelor de navigație produse cu navele din înzestrarea unităților din subordine, analizează cauzele producerii acestora, ia sau propune măsurile ce se impun;
    n) organizează și execută activități de control și îndrumare în unități și urmărește modul de îndeplinire a măsurilor stabilite în urma constatărilor efectuate;
    o) organizează, prin dispoziții proprii, în baza propunerilor făcute de unitățile din subordine, activitatea de avizare a proiectelor programelor de reparații nave ce se efectuează la agenți economici sau baze de reparații proprii, și urmărește realizarea acestora;
    p) elaborează tematici de pregătire profesională, pe care le prezintă în cadrul cursurilor și convocărilor organizate pentru personalul tehnic de specialitate;
    q) organizează și coordonează pregătirea de specialitate a personalului din unitățile subordonate;
    r) organizează și coordonează participarea cadrelor de specialitate din subordine la expoziții, târguri, simpozioane și alte manifestări tehnico-științifice interne sau internaționale.
    3. Atribuțiile personalului cu diferite funcții pe linia asigurării tehnice de marină:

    Articolul 18

    Șeful unității răspunde de gradul de pregătire a personalului, de existentul și starea tehnică a navelor, a armamentului de la bord, a muniției și a tehnicii aferente și a celorlalte bunuri din dotare, de depozitarea și conservarea materialelor unității, de organizarea evidenței acestora, de activitatea financiară și este obligat:
    a) să urmărească încadrarea echipajelor cu personal pregătit corespunzător precum și folosirea legală, corectă și eficientă a navelor;
    b) să dispună verificări și să analizeze lunar, starea tehnică și de întreținere a navelor din dotare și să ia măsuri pentru menținerea acestora în permanentă stare de eficiență;
    c) să analizeze periodic modul de desfășurare a activităților de planificare a aprovizionării, contractare, primire, depozitare, distribuire și evidență a materialelor tehnice specifice de marină;
    d) să analizeze și să înainteze propuneri cu privire la introducerea sau scoaterea din înzestrare a bunurilor materiale specifice de marină în funcție de natura și specificul misiunilor ce revin unității;
    e) să numească comisiile tehnice, conform art. 39, să organizeze și să urmărească desfășurarea tuturor activităților de asigurare tehnică, să dispună măsurile ce se impun ca urmare a constatărilor acestor comisii;
    f) să urmărească remedierea la timp a neregulilor constatate cu ocazia inspecțiilor și controalelor pe linia asigurării tehnice de marină;
    g) să dispună organizarea de antrenamente pentru creșterea capacității de intervenție a navelor, cunoașterea zonei de navigație, colaborarea cu instituțiile cu atribuții de control și jurisdicție privind navigația.


    Articolul 19

    Adjunctul șefului unității pentru organizare misiuni și pregătire/similar este obligat:
    a) să urmărească întocmirea planurilor de activități cu respectarea prevederilor actelor normative care reglementează activitatea de asigurare tehnică de marină;
    b) să coordoneze întocmirea rolurilor echipajelor navelor;
    c) să ia toate măsurile ce se impun pentru asigurarea prezenței întregului personal la activitățile tehnice și de pregătire precum și pentru buna desfășurare a acestora;
    d) să organizeze și să coordoneze activitatea de pregătire a grupei de vitalitate la nivelul unității de nave, să verifice periodic prin exerciții, gradul de pregătire al grupelor de vitalitate de la nave;
    e) să organizeze activitatea de asigurare a vitalității navelor în afara orelor de program precum și pentru navele fără echipaj.


    Articolul 20

    Adjunctul comandantului pentru logistică/similar este obligat:
    a) să cunoască prevederile tabelelor și normelor de înzestrare;
    b) să cunoască și să aplice prevederile legislației care reglementează activitatea de asigurare tehnică de marină;
    c) să cunoască în permanență existentul și starea tehnică a navelor, armamentului, muniției, mijloacelor tehnice și materialelor de pe nave și din depozitele unității, precum și caracteristicile tehnic-operaționale ale navelor și tehnicii din înzestrarea unității;
    d) să organizeze întocmirea programelor logistice pentru aprovizionările locale, să înainteze, la ordin, propuneri pentru programele logistice la nivel centralizat și teritorial, conform prevederilor actelor normative care reglementează această activitate;
    e) să verifice și să avizeze propunerile pentru planurile de andocări și de reparații ale navelor și tehnicii din dotare, să urmărească respectarea acestora;
    f) să verifice, să avizeze și să supună aprobării șefului/comandantului planificarea reviziilor lunare, de trecere la exploatarea de sezon, de reparații curente și medii la nivel unitate, să urmărească desfășurarea acestor activități la nivelul grupurilor/compartimentelor de nave sau la nivel navă, după caz, conform prevederilor prezentului normativ;
    g) să organizeze desfășurarea activității de verificare a funcționării tehnicii navale, să ia măsurile necesare eliminării în cel mai scurt timp a deficiențelor constatate și raportării la eșalonul superior în cel mult 48 de ore de la constatare, a celor ce nu pot fi remediate cu mijloacele unității;
    h) să verifice planificarea și desfășurarea întreținerilor zilnice și săptămânale;
    i) să ia toate măsurile ce se impun pentru asigurarea materialelor de vitalitate și a celor necesare desfășurării corespunzătoare a activităților de exploatare, de întreținere zilnică și săptămânală, de revizii lunare, de trecere la exploatarea de sezon, de andocare și de reparare a navelor și tehnicii de la bordul acestora precum și pentru utilizarea acestora în conformitate cu prevederile actelor normative ce reglementează evidența contabilă a bunurilor materiale;
    j) să urmărească raportarea evenimentelor tehnice și de navigație conform prevederilor prezentului normativ și să ia măsuri, pentru întocmirea la termen a documentelor de cercetare administrativă în cazul producerii unor pagube materiale;
    k) să organizeze și să urmărească desfășurarea activității de inventariere a materialelor tehnice specifice de marină în conformitate cu prevederile actelor normative care reglementează această activitate;
    l) să coordoneze și, după caz, să participe la activitățile de disponibilizare, scoatere din funcțiune, valorificare, transmitere fără plată și casare a bunurilor materiale din dotarea unității;
    m) să verifice și să avizeze propunerile de norme de materiale de întreținere și materiale ce se distribuie pentru efectuarea de reparații cu mijloacele bordului;
    n) să solicite participarea delegaților de la eșaloanele superioare și să organizeze activitățile de determinare a consumurilor de carburanți-lubrifianți ori de câte ori este cazul;
    o) să verifice și să asigure locurile de bazare a navelor.


    Articolul 21

    Șeful structurii cu atribuții pe linia asigurării tehnice de marină/similar are următoarele atribuții:
    a) să organizeze activitatea de achiziții de bunuri materiale specifice de marină la nivel local, în conformitate cu prevederile legale;
    b) să coordoneze și să verifice la locul de dislocare al navelor, modul de păstrare, conservare și exploatare a navelor, materialelor de salvare și vitalitate;
    c) să repartizeze bunurile materiale achiziționate la nivel local și să înainteze spre aprobare propunerile pentru redistribuirea bunurilor materiale între structurile subordonate;
    d) să participe în comisii de inventariere și să verifice întocmirea documentelor de inventariere pentru materialele specifice de marină;
    e) să asigure prevenirea stocurilor zero sau a stocurilor supranormative la structurile subordonate;
    f) să analizeze consumurile periodice de materiale și să asigure ritmicitatea desfășurării aprovizionării de bunuri materiale la structurile subordonate;
    g) să întocmească sinteza stării tehnice a navelor, ambarcațiunilor și mijloacelor plutitoare și să o înainteze la eșalonul superior după aprobare;
    h) să planifice consumul de motoare la nave;
    i) să analizeze consumurile lunare de carburanți - lubrifianți la nave și să propună măsuri pentru reglementarea situațiilor constatate;
    j) să țină evidența accidentelor de navigație produse cu navele proprii;
    k) să întocmească documentația cu propuneri de disponibilizare, scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe și să le înainteze spre aprobare celor în drept conform legislației în vigoare;
    l) să organizeze și să verifice modul de trecere a tehnicii de marină la exploatarea de sezon;
    m) să participe la activitățile de recepționare a lucrărilor de reparații executate la mijloacele tehnice de marină din dotarea unității;
    n) să verifice planificarea la bordul navelor și modul de îndeplinire a reviziilor lunare;
    o) să solicite efectuarea verificărilor la produse petroliere achiziționate pentru nave.


    Articolul 21^1

    Inspectorul tehnic este personal cu studii și expertiză de specialitate în domeniul naval, abilitat să execute, în mod pertinent și independent, activitățile menționate mai jos și cele nominalizate prin dispoziții ale structurilor tehnice de specialitate și cu competență de înzestrare, astfel:
    a) elaborează proiectele normelor tehnice de construcție și reparație pentru navele Ministerului Administrației și Internelor, care nu au fost construite după reguli ale unui registru de clasificare sau ale unei autorități specializate în domeniu și formularistica necesară desfășurării activității, corespunzător destinației și particularităților constructive, pentru exploatarea și navigația în siguranță;
    b) efectuează supravegherea tehnică, acordă certificate recunoscute la nivelul Ministerului Administrației și Internelor și elaborează documentele necesare pentru navele proprii prin care să ateste respectarea cerințelor, normelor emise de structura de specialitate pentru inspecție și supraveghere tehnică din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, convențiilor și reglementărilor interne și internaționale privind siguranța navelor și navigației, ocrotirea vieții omenești pe mare și prevenirea poluării;
    c) efectuează inspecții tehnice la navele și mijloacele plutitoare aparținând Ministerului Administrației și Internelor în conformitate cu cerințele convențiilor și reglementărilor interne și internaționale privind siguranța navelor și navigației, ocrotirea vieții omenești pe mare și prevenirea poluării;
    d) face propuneri Direcției generale logistică, prin rapoarte tehnice, privind anularea sau retragerea certificatelor acordate navelor când acestea prezintă defecțiuni repetate care nu pot fi remediate;
    e) asigură, după caz, analizarea și aprobarea unor documentații tehnice și de execuție pentru construcția, repararea, transformarea și modernizarea navelor și mijloacelor de mobilitate navală aparținând Ministerului Administrației și Internelor, precum și a materialelor și echipamentelor destinate acestora, pentru care se asigură supravegherea tehnică, clasificarea și certificarea în conformitate cu normele tehnice aprobate;
    f) întocmește baze de date tehnice pentru navele și mijloacele plutitoare din dotarea Ministerului Administrației și Internelor care fac obiectul inspecției, supravegherii tehnice, certificării; desfășoară activități de analiză și sinteză pe baza informațiilor din bazele de date.

    (la 27-08-2012, Punctul 3. din Sectiunea a II-a , Capitolul I a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 200 din 16 august 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 616 din 27 august 2012 )


    Articolul 22

    Comandantul navei răspunde de siguranță navei, de menținerea la bord a condițiilor pentru navigația navei și de protecție a mediului, menținerea condițiilor de muncă și viață a echipajului, de pregătirea echipajului.
    Comandantul navei este obligat:
    a) să cunoască în permanență existentul și starea tehnică a armamentului, muniției, mijloacelor tehnice, materialelor și plinurilor navei, precum și caracteristicile tehnico-tactice ale navei și tehnicii din dotarea acesteia;
    b) să organizeze activitățile tehnice la navă în conformitate cu prevederile prezentului normativ și cu recomandările constructorului navei, instalațiilor, tehnicii și aparaturii existente la bord;
    c) să actualizeze în permanență formularul tehnic-operațional al navei, să ia măsuri pentru completarea corectă și la timp a celorlalte documente ale navei;
    d) să controleze nava în fiecare zi lucrătoare și să asigure controlul permanent al compartimentelor acesteia;
    e) să organizeze și să desfășoare cu echipajul navei exerciții de menținere a vitalității;
    f) să organizeze săptămânal verificarea funcționării tehnicii și să raporteze defecțiunile tehnice apărute, nevoile de reparații și de completare a plinurilor;
    g) să execute lunar controale, prin sondaj, a gestiunilor navei.


    Articolul 23
    (1) Ofițerul secund coordonează desfășurarea activităților tehnice la bordul navei și este obligat:
    a) să întocmească rolurile navei în conformitate cu prevederile prezentului normativ, a Regulamentului Serviciului la Bordul Navelor aparținând Ministerului Internelor și Reformei Administrative și al altor dispoziții emise de eșaloanele superioare;
    b) să desfășoare activitățile de pregătire cu echipajul pentru însușirea de către acesta a rolurilor, normelor tehnice de protecție a muncii și împotriva incendiilor, modului de intervenție în diferite situații de urgență și pentru misiuni navale;
    c) să ia măsurile ce se impun pentru refacerea plinurilor navei;
    d) să întocmească planurile activităților tehnice ce se desfășoară la navă în conformitate cu prevederile prezentului normativ.
    (2) În cazul în care la navă nu este prevăzută funcția de ofițer secund, atribuțiile acestuia vor fi îndeplinite de către comandantul navei.


    Articolul 24

    Pentru șefii componentelor de specialitate navigație, armament și comunicații și observare, șefii unităților deținătoare de nave care au în organica echipajelor aceste funcții, dispun elaborarea atribuțiilor specifice cu includerea și a următoarelor îndatoriri generale:
    a) se subordonează comandantului navei, iar pe linie de ordine interioară ofițerului secund, acolo unde este prevăzută această funcție;
    b) este șef al întregului efectiv al componentei pe care o comandă și răspunde de starea de pregătire pentru misiune a acesteia;
    c) conduce activitatea de verificare a funcționării și exploatării aparaturii și tehnicii pe care o are în primire;
    d) urmărește existența și starea de funcționare corectă a mijloacelor din dotare, de salvare individuală și colectivă, a materialelor de vitalitate din dotare;


    Articolul 25

    Șeful componentei de specialitate electromecanică răspunde de starea tehnicii din dotare, de pregătirea personalului din subordine a cărui activitate o conduce nemijlocit și este obligat:
    a) să cunoască caracteristicile și instrucțiunile de exploatare ale tehnicii din dotare, prevederile prezentului normativ precum și ale celorlalte acte normative care reglementează activitățile tehnice ce se desfășoară la navă;
    b) să ia toate măsurile pentru respectarea întocmai a instrucțiunilor de exploatare a tehnicii, a normelor tehnice de protecție a muncii și împotriva incendiilor;
    c) să întocmească propunerile pentru listele de lucrări ce se vor executa în cadrul activităților tehnice de la navă;
    d) să completeze corect și la timp documentele de exploatare a tehnicii pe care o are în primire;
    e) să ia în primire toate bunurile de resortul componentei de specialitate electromecanică.


    Articolul 26

    Atribuțiile generale și specifice ale șefilor și personalului tehnic de la toate eșaloanele din cuprinsul prezentului normativ, se completează cu cele prevăzute în regulamentele de organizare și funcționare, regulamentele de ordine interioară și în Regulamentul Serviciului la Bordul Navelor aparținând Ministerului Internelor și Reformei Administrative, în funcție de particularitățile fiecărei structuri și vor fi incluse în "Atribuțiile compartimentului, serviciului, biroului, ofițerului cu responsabilități pe linie de asigurare tehnică de marină".
    Aceste atribuții specifice vor fi repartizate personalului din subordine și după caz completate de șefi, în funcție de specificul fiecărei structuri în parte, în fișele posturilor.


    Secţiunea a III-a ÎNZESTRAREA ȘI COMPLETAREA CU NAVE1. Clasificarea navelor din înzestrare

    Articolul 27

    Navele din înzestrarea unităților Ministerului Internelor și Reformei Administrative se clasifică în funcție de caracteristicile de concepție sau tehnice, cât și în funcție de felul misiunilor cărora le sunt destinate. Definirea mijloacelor navale face obiectul standardului profesional în domeniul naval aplicabil în Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
    2. Predarea-primirea, introducerea în serviciu, retragerea din exploatare a navelor

    Articolul 28

    Asigurarea cu nave și mijloace plutitoare și repartizarea acestora pe unități se execută de către organele tehnice cu atribuții de înzestrare, conform programelor logistice întocmite pe baza solicitărilor primite de la unitățile subordonate.


    Articolul 29
    (1) Introducerea în înzestrarea unităților de noi tipuri de nave și mijloace plutitoare se face cu aprobarea Consiliului de Supraveghere a Înzestrării al Ministerului Internelor și Reformei Administrative, conform reglementărilor interne în domeniu.(2) Scoaterea din înzestrare a navelor și mijloacelor plutitoare se aprobă de Consiliul de Supraveghere a Înzestrării, în baza propunerilor înaintate de inspectoratele generale și structurile necuprinse în organica acestora. Se poate solicita scoaterea din înzestrare numai a acelor tipuri de nave care îndeplinesc una dintre următoarele condiții: au devenit atipice, pentru ele nu se mai fabrică piese de schimb, exploatarea lor nu este economicoasă sau performanțele nu mai corespund îndeplinirii în condiții de siguranță a misiunilor care revin structurilor.


    Articolul 30
    (1) Sursele de asigurare a unităților cu nave sunt: operatorii economici interni și externi, redistribuirile între unitățile Ministerului Internelor și Reformei Administrative și prin preluare cu titlu gratuit de la alte instituții publice.(2) Donațiile din partea agenților economici, persoanelor fizice sau juridice din țară sau străinătate sunt acceptate numai în condițiile respectării reglementărilor în vigoare.


    Articolul 31

    Din noile tipuri de nave ce se introduc în înzestrare, se repartizează în funcție de nevoile operative, necesitățile didactice și de pregătire a personalului ambarcat din cadrul unităților Ministerului Internelor și Reformei Administrative și Școlii de Formare Inițială și Continuă a Personalului de Marină din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, în limita prevederilor tabelei de înzestrare, pentru a fi utilizate în procesul de formare și perfecționare a deprinderilor cursanților, asigurându-se totodată și documentația tehnică privind folosirea, exploatarea și repararea acestora. De asemenea, în funcție de necesitățile de reparație, un set de documentație tehnică se transmite și Bazei de Reparații Nave.


    Articolul 32
    (1) Primirea navelor se execută prin unitățile cu atribuții de înzestrare. Pentru primirea navelor, unitățile beneficiare asigură delegați și specialiști competenți, care trebuie să aibă asupra lor documentele, materialele și mijloacele de transport specializate necesare deplasării acestora la unitate.(2) Navele intrate în înzestrare se deplasează la unitățile unde au fost repartizate de regulă pe apă, în cadrul normei de rodaj, sau în cazul navelor mici, cu ajutorul mijloacelor de transport auto specializate sau pregătite pentru efectuarea deplasării în condiții de siguranță.


    Articolul 33
    (1) La recepția navelor noi, delegații verifică corespondența acestora cu cerințele prevăzute în caietele de sarcini și condițiile stipulate în contractul încheiat cu furnizorul, inventarele de complet, precum și seriile de identificare ale motoarelor și ale altor agregate, funcționarea corectă și în parametri prescriși de cărțile tehnice ale agregatelor, instalațiilor și mecanismelor, starea de completare cu piese de schimb, scule și accesorii, carburanți, lubrifianți și lichide speciale. În cazul constatării unor lipsuri sau defecțiuni, recepția se finalizează numai după completarea sau remedierea acestora.(2) În situația când se constată lipsuri sau defecțiuni la navele achiziționate din import, cumpărătorul întocmește actul de reclamație și-l înaintează furnizorului.


    Articolul 34

    Predarea-primirea navelor noi și redistribuirea celor existente, între unități, se face pe baza ordinului de distribuție emis de unitățile cu atribuții de înzestrare, iar redistribuirea între inspectoratele generale și celelalte unități necuprinse în structura acestora, se face pe baza ordinului de distribuție emis de către organul tehnic central. În cazul preluării sau predării prin transmitere fără plată de la alte instituții publice sau prin donații de la agenți economici, acestea se vor efectua cu aprobarea ordonatorilor de credite, conform reglementărilor în vigoare.


    Articolul 35

    În cazul redistribuirii între unitățile Ministerului Internelor și Reformei Administrative sau transmitere fără plată către alte instituții publice, navele trebuie să aibă o stare tehnică și de întreținere corespunzătoare, iar documentele de evidența să fie completate la zi. Cu această ocazie se verifică corespondența dintre seriile motoarelor și a celorlalte agregate și cele înscrise în documentele de evidență.


    Articolul 36

    În cazul în care navele nu corespund și delegatul primitor refuză justificat primirea acestora, comandantul/șeful unității predătoare ia măsuri împotriva persoanelor vinovate, inclusiv stabilirea răspunderii materiale pentru cheltuielile efectuate cu diurna de delegare, cazare și transport.
    În astfel de situații, la unitatea/structura predătoare se întocmește un proces-verbal în care se menționează: motivul refuzului, măsurile luate împotriva vinovaților și un nou termen de predare-primire.
    Când șeful unității predătoare consideră că refuzul primirii nu este întemeiat, înaintează ierarhic procesul-verbal și documentația care justifică netemeinicia refuzului, pentru soluționarea la unitatea/structura care a emis ordinul de distribuție.


    Articolul 37

    Repartizarea navelor de la structurile cu atribuții de înzestrare la structurile locale sau redistribuirea acestora între subunități se execută în baza dispoziției de zi pe unitate. Numirea comandantului și a echipajului navei se efectuează în baza ordinului șefului structurii. În dispoziția de zi pe unitate se specifică: structura/subunitatea la care se repartizează, grupa de destinație, numărul de înregistrare și numele comandantului navei.
    Predarea - primirea navei se efectuează în baza procesului-verbal de predare-primire, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 și în conformitate cu reglementările în vigoare privind mișcarea mijloacelor fixe între unitățile Ministerului Internelor și Reformei Administrative.


    Articolul 38

    Retragerea navelor din exploatare în vederea redistribuirii sau scoaterii din funcțiune pentru valorificare sau casare, se efectuează în conformitate cu ordinele și instrucțiunile ministrului internelor și reformei administrative.


    Articolul 39

    La începutul fiecărui an se emite dispoziție de zi pe unitate pentru reglementarea activității de asigurare tehnică de nave care cuprinde:
    a) denumirile, proiectele și tipurile navelor;
    b) numerele de înregistrare;
    c) grupele de destinație, conform tabelei de înzestrare, și repartizarea pe secții;
    d) norma maximă anuală de motoare;
    e) componența comenzii și echipajelor navelor;
    f) alte categorii de personal atestat în specialități din domeniul naval care desfășoară misiuni la bordul navelor din dotare;
    g) personalul care execută controlul tehnic la plecarea și înapoierea din misiune.
    h) componența comisiilor pentru verificarea navei la plecare/întoarcere din misiune, pentru cercetarea accidentelor navale sau a evenimentelor tehnice, pentru efectuarea constatărilor tehnice pe linie de nave, pentru efectuarea cercetărilor administrative, pentru analiză a propunerilor de scoatere din funcțiune, disponibilizare, declasare și casare, pentru verificarea activităților de exploatare, întreținere și reparare și pentru verificarea santinelor și corpului navelor.


    Articolul 40
    (1) Evidența statistică a navelor din înzestrarea unităților Ministerului Administrației și Internelor se ține de către structura tehnică de specialitate centrală. Inspectoratele generale și celelalte unități necuprinse în componența acestora țin evidența nominală și statistică a navelor din dotarea unităților subordonate.(2) Evidența nominală și statistică a navelor și mijloacelor plutitoare se ține pe formulare conform modelelor prevăzute în anexa nr. 2, respectiv anexa nr. 3, care se înaintează inspectoratelor generale sau, după caz, unităților necuprinse în componența acestora, până la 15 decembrie a fiecărui an, cu soldul de la 1 decembrie.(3) Inspectoratele generale și celelalte unități necuprinse în componența acestora înaintează, către structura tehnică de specialitate centrală, evidența nominală și statistică a navelor, până la 25 decembrie a fiecărui an. Modificările survenite la cele două evidențe se comunică până la 25 iunie a fiecărui an.(4) Anual, cu ocazia înaintării situațiilor privind evidența statistică a navelor, structurile deținătoare de nave informează Direcția generală logistică, în scris, cu privire la contractele de inspecție și supraveghere tehnică a navelor, încheiate cu organizațiile recunoscute, așa cum sunt acestea definite la art. 2 alin. (1) lit. l) din Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 249/2011 privind inspecția, supravegherea tehnică și certificarea navelor maritime care arborează pavilionul român și efectuează voiajuri internaționale.
    (la 27-08-2012, Articolul 40 din Punctul 2. , Sectiunea a III-a , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 200 din 16 august 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 616 din 27 august 2012 )
    3. Acordarea și radierea numerelor de înregistrare

    Articolul 41

    Toate navele din înzestrarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative vor fi înregistrate și vor purta numere de înregistrare. Acestea se acordă în conformitate cu normele metodologice privind înregistrarea și radierea navelor aparținând MIRA, prevăzute în anexa nr. 4.
    4. Transferul temporar al navelor

    Articolul 42

    Transferul temporar al navelor la alte unități se poate efectua, atunci când situația o impune, cu sau fără comandant sau echipaj:
    a) între inspectorate generale sau unități necuprinse în structura acestora, în baza ordinelor Direcției logistice;
    b) între unitățile subordonate, în baza dispozițiilor interne ale inspectoratelor generale.


    Articolul 43

    Ordinul de transfer temporar se comunică din timp unităților interesate, astfel încât navele să poată fi pregătite în vederea predării și cuprinde: denumirea, proiectul și/sau tipul navei, numărul de înregistrare, cu sau fără comandant și echipaj, specificul și durata misiunii, precum și motoarele alocate. Structurile cărora le sunt transferate temporar nave solicită eșalonului superior cu cel puțin 15 zile înainte de expirarea perioadei de transfer temporar, prelungirea transferului temporar, în cazul în care decid necesitatea folosirii în continuare a acestor nave, informând imediat și structura deținătoare despre prelungirea sau încetarea transferului temporar.


    Articolul 44

    Unitățile emit dispoziția de zi pe unitate pentru scoaterea sau alocarea la drepturi a navelor transferate temporar. La începerea și terminarea transferului temporar se întocmesc note de constatare. Navele trebuie să aibă o stare tehnică și de întreținere bună, însoțite de toate documentele de bord completate la zi și plinurile complete. La terminarea transferului temporar se predau unității deținătoare, cu documentele întocmite la zi.


    Articolul 45
    (1) Unitățile care primesc nave prin transfer temporar, răspund de siguranță acestora, asigurându-le condiții de acostare, legare la cheu, întreținere și reparare.(2) Accidentele de navigație sau evenimentele tehnice produse pe timpul transferului temporar se raportează de către unitatea/structura căreia i s-au transferat temporar navele. Aceasta se înregistrează cu accidentele navale sau evenimentele tehnice produse, luând măsuri de stabilire a răspunderii materiale și recuperarea pagubelor.


    Articolul 46

    Unitățile cărora li se transferă temporar nave, asigură acestora carburanți, lubrifianți și piese de schimb necesare executării misiunilor și reparațiilor, precum și materialele de întreținere conform normelor anuale, răspunzând de scăderea cu documente legale a acestora în procesul exploatării.


    Secţiunea a IV-a PLANIFICAREA, ORGANIZAREA ȘI REALIZAREA EXPLOATĂRII NAVELOR1. Utilizarea navelor

    Articolul 47
    (1) Navele din dotarea unităților se folosesc numai în scopul pentru care sunt destinate prin tabelele de înzestrare, conform prezentului normativ.(2) Executarea misiunilor specifice cu navele din Ministerul Internelor și Reformei Administrative se face în baza ordinului de misiune, înscris în jurnalul de bord și aprobat de șeful/comandantul unității.


    Articolul 48

    Navele operative sunt utilizate pentru executarea misiunilor considerate operative în conformitate cu reglementările în vigoare, pentru îndeplinirea atribuțiunilor stabilite prin lege unităților Ministerului Internelor și Reformei Administrative.


    Articolul 49

    Navele logistice sunt utilizate pentru executarea misiunilor cu scop logistic, pentru asigurarea tehnică a unităților de nave. Astfel, din punct de vedere al destinației, navele logistice sunt utilizate pentru:
    a) cazarea și transportul efectivelor;
    b) asigurarea logistică a subunităților izolate și a navelor;
    c) asigurarea procesului de formare și perfecționare a personalului de marină;
    d) remorcarea și salvarea navelor aflate în situații critice;
    e) repararea și andocarea navelor;
    f) depozitarea de bunuri materiale necesare în desfășurarea activităților de întreținere, revizii și reparații;
    g) acostarea în condiții de siguranță la maluri amenajate sau nu;
    h) întreținerea bordului liber al navelor;
    i) recuperare și odihnă.


    Articolul 50

    Utilizarea navelor în cadrul procesului de formare și perfecționare a cadrelor de marină trebuie să se încadreze strict în prevederile programelor de pregătire aprobate.


    Articolul 51

    Pentru a se asigura, în permanență, o stare tehnică și de întreținere corespunzătoare, navele sunt folosite la îndeplinirea misiunilor în limita normelor anuale de funcționare, avându-se în vedere o utilizare eficientă și optimizarea activității.


    Articolul 52

    Navele din înzestrarea unităților Ministerului Internelor și Reformei Administrative se utilizează, potrivit legii, în cadrul zonei de responsabilitate a unității, conform programelor de pregătire specifică, pentru executarea misiunilor operative și de asigurare tehnico-materială care revin unității.


    Articolul 53

    Pentru executarea unor misiuni în afara zonei de responsabilitate a unității, este necesară aprobarea prealabilă a eșalonului superior, consemnată în dispoziția de zi pe unitate.
    Intervenția pentru misiuni operative sau situații de urgență se face în limitele asigurării siguranței echipajului și navei proprii, fără depășirea unor riscuri raționale.


    Articolul 54
    (1) În caz de forță majoră pentru transportul de persoane din zone izolate afectate de calamități naturale sau pentru transportul urgent al bolnavilor din cadrul zonei de responsabilitate, aprobările se obțin ulterior de la șeful structurii.
    Navele care execută asemenea activități se înscriu în registrul cu dispoziții de zi, în care se menționează șeful care a dat aprobarea, felul și numărul documentului prin care se solicită intervenția, beneficiarul, scopul și durata deplasării, itinerarul, numele comandantului navei.
    (2) Navele care execută misiuni în folosul unor instituții de stat sau private, în baza unor planuri de cooperare, contracte sau la solicitarea acestora, se înscriu în ordinul de zi, precizându-se comandantul care a aprobat misiunea, felul și numărul documentului prin care se solicită intervenția, beneficiarul, scopul și durata deplasării, itinerarul și numele comandantului navei.
    Datele privind executarea acestor misiuni se consemnează și în jurnalul de bord, menționându-se la rubrica observații numărul dispoziției de zi pe unitate în baza căreia se aprobă ieșirea în misiunea navei respective.


    Articolul 55

    Deplasarea în afara apelor naționale a navelor se face cu aprobarea secretarului de stat care coordonează activitatea structurii deținătoare, cu respectarea reglementărilor în vigoare.


    Articolul 56
    (1) Locurile de staționare ale navelor Ministerului Internelor și Reformei Administrative sunt asigurate de regulă în incinta unităților, pe apă cât și pe uscat în locuri special amenajate. Locurile de staționare permanentă vor fi asigurate în mod obligatoriu cu utilitățile necesare desfășurării în condiții de siguranță a activităților, și anume: cheiuri amenajate, surse de energie electrică și apă potabilă, căi de acces.
    În cazul staționării în alte locuri amenajate sau nu, se impune asigurarea permanentă a pazei și siguranței navigației a navelor.
    (2) Staționarea altor nave, cu excepția celor legal confiscate sau intrate potrivit legii, în proprietatea privată a statului, în cadrul structurilor Ministerului Internelor și Reformei Administrative sau ale amenajărilor acestora se execută numai din motive bine întemeiate, cu aprobarea șefului structurii și se consemnează în dispoziția de zi pe unitate.


    Articolul 57
    (1) Navele și motoarele atașabile, legal confiscate sau intrate potrivit legii în proprietatea privată a statului, sunt depozitate în cadrul unităților care au efectuat confiscarea, asigurate cu pază la mal, în depozite, iar până în momentul clarificării situației juridice vitalitatea navei este asigurată de proprietarii acesteia.(2) Unitatea care efectuează confiscări pune la dispoziția Ministerului Economiei și Finanțelor lista cu navele și motoarele atașabile, legal confiscate.
    2. Planificarea, organizarea și evidența exploatării navelor

    Articolul 58

    Exploatarea navelor se planifică, organizează și desfășoară în funcție de destinația lor, de misiunile specifice unităților, în limita normelor maxime anuale de motoare prevăzute în anexa nr. 5 cu respectarea strictă a planului de revizii și reparații.
    Calitatea exploatării navelor depinde în principal de:
    a) nivelul pregătirii întregului echipaj și de competența comandantului;
    b) executarea la timp, în volum complet și de calitate a reparațiilor, reviziilor, verificărilor și întreținerilor tehnice;
    c) respectarea cu strictețe a regulilor de navigație și instrucțiunilor tehnice de utilizare a instalațiilor, agregatelor, motoarelor, aparaturii și instrumentelor de navigație;
    d) executarea de controale asupra stării tehnice și de întreținere a navelor;
    e) asigurarea condițiilor corespunzătoare de acostare și legare la cheu a navelor.


    Articolul 59

    Planificarea și evidența exploatării au ca scop realizarea corespondenței dintre misiunile specifice fiecărei unități, normele maxime anuale de motoare și cantitățile de carburanți-lubrifianți repartizate, în vederea optimizării utilizării navelor și stabilirii necesarului de resurse pentru îndeplinirea misiunilor.
    Acestea constau în:
    a) stabilirea necesarului de resurse și, în baza acestuia, a cantităților de carburanți lubrifianți și lichide speciale, piese de schimb și subansambluri, pe baza numărului de nave prevăzute în tabelele de înzestrare și normelor maxime anuale de motoare;
    b) analizarea permanentă a consumului de motoare pentru întrebuințarea tehnicii din dotare, în conformitate cu destinația și în limita resurselor alocate, stabilirea necesarului de resurse pentru îndeplinirea misiunilor specifice și cunoașterea situației consumului de resursă;
    c) stabilirea anuală, pe bază de grafic, a navelor la care urmează să se execute reparațiile și reviziile tehnice;
    d) înscrierea în cărțile de exploatare ale motoarelor a numărului de ore la care urmează să se execute reparațiile, reviziile tehnice și schimburile de ulei și filtre;
    e) stabilirea navelor care se vor păstra în conservare, în funcție de numărul de echipaje complete existente;
    f) cunoașterea stării tehnice și de întreținere a navelor.


    Articolul 60

    Necesarul anual de carburanți-lubrifianți, materiale de întreținere și lichide speciale se întocmește cu ocazia elaborării programelor logistice de unități.


    Articolul 61
    (1) Pentru executarea unor misiuni neprevăzute, structurile deținătoare de nave constituie în plus o rezervă de carburanți de 0,5% din necesarul anual și comunică eșaloanelor superioare, cantitățile realizate și locul de depozitare.(2) Evidența constituirii rezervei de carburanți, precum și a consumului acesteia se ține de fiecare structură conform modelului prevăzut în anexa 6.(3) În același scop, unitățile cu atribuții de înzestrare constituie în plus și dispun de o rezervă de carburanți de 0,1% din necesarul maxim anual. Rezerva de carburanți se poate folosi cu aprobarea adjunctului pentru logistică/similari ai inspectoratelor generale.


    Articolul 62
    (1) Norma maximă anuală de motoare se repartizează pentru fiecare categorie de navă operativă sau logistică, în funcție de misiunile pe care le execută. Evidența consumului de motoare se ține în documentele de bord și ale compartimentului asigurare tehnică de marină/similar.(2) În cadrul aceleiași unități de nave, cu aprobarea comandantului, orele de funcționare repartizate fiecărei nave se pot redistribui între nave din cadrul aceleiași clase.


    Articolul 63

    Conducătorii unităților analizează permanent, consumul de motoare, luând măsuri pentru respectarea cotelor repartizate sau de redistribuire a acestora între nave, în funcție de situațiile operative.


    Articolul 64

    Anual, responsabilii cu asigurarea tehnică de marină din unitățile Ministerului Internelor și Reformei Administrative planifică reviziile tehnice și reparațiile la navele din dotare și urmăresc realizarea acestora.


    Articolul 65

    Jurnalul de bord al navei, întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 7.1, este documentul juridic de evidență și control al activităților și evenimentelor ce se desfășoară la bordul unei nave. La ambarcațiuni, jurnalul de bord se completează conform modelului prevăzut în anexa nr. 7.2 de către comandantul navei. La producerea unei coliziuni, puneri pe uscat sau avarii grave, acesta se sigilează și se introduce în funcțiune jurnalul de bord de rezervă.
    În activitatea de asigurare tehnică, jurnalul de bord este un document de bază, în acesta regăsindu-se și date privind situația plinurilor de carburanți, lubrifianți sau apă ale navei, consumurilor acestora, accidente, avarii, degradări, primirea de materiale la bord și alte activități logistice.


    Articolul 66

    Jurnalul de verificare a funcționării tehnicii navale al cărui model este prevăzut în anexa nr. 8 constituie documentul care oglindește activitatea de menținere în stare de eficiență a întregii tehnici de la bordul navei. Acesta prevede toate operațiunile zilnice și periodice necesare îndeplinirii acestei activități. Pentru ambarcațiunile mici, acostate permanent în aceeași locație, se ține un singur jurnal de verificare a funcționării tehnicii navale pe subunitate/sector, grup, post.


    Articolul 67

    Jurnalul de mașini al navei al cărui model este prevăzut în anexa nr. 9, constituie documentul de bază pentru funcționarea motoarelor și pentru justificarea consumului de motoare, carburanți și lubrifianți. În acesta se înscriu cu exactitate parametrii de funcționare ai motoarelor și consumul de carburanți, lubrifianți, precum și alte date sau informații despre activitățile desfășurate cadrul în componentei de specialitate electromecanică.


    Articolul 68
    (1) Cartea de exploatare ale motoarelor și agregatelor al cărei model este prevăzut în anexa nr. 10, constituie documentul de evidență a folosirii, întreținerii, reparării și conservării acestora, de la introducerea până la scoaterea din funcțiune, constituind și documentul de evidență a reviziilor și reparațiilor pe întreaga durată de exploatare.(2) Cărțile de exploatare ale motoarelor și agregatelor se eliberează de unitățile cu atribuții de înzestrare și se completează cu datele inițiale de identificare, numărul facturii cu care au fost achiziționate în cazul în care acestea au fost achiziționate separat de navă.(3) Cărțile de exploatare ale motoarelor și agregatelor se păstrează la navă, se completează de șeful componentei de specialitate electromecanică/similar, respectiv de către comandanții de nave acolo unde nu există componente de specialitate și se verifică lunar de către persoanele care au această obligație prin atribuțiile de serviciu. Cărțile de exploatare însoțesc în permanență motoarele atât la distribuire sau redistribuire, cât și în cazul introducerii acestora în reparații.


    Articolul 69
    (1) Pentru fiecare navă se constituie Formularul tactic-operațional, care se păstrează de către comandantul navei și se completează conform instrucțiunilor prevăzute în anexa nr. 11.(2) Pentru ambarcațiuni și mijloace plutitoare nu se constituie Formularul tactico-operațional, iar dosarul tehnic constituit conform art. 70, va conține și datele tehnico - tactice ale acestora.


    Articolul 70
    (1) Pentru fiecare navă se constituie dosarul tehnic care conține: inventarele navei, procesele-verbale de predare-primire, actele de gestiune, actele de constatare tehnică, certificatele de siguranță sau de clasă, precum și orice alte documente care prezintă interes pentru cunoașterea permanentă a stării tehnice a navei.(2) Inventarele navei se avizează, în cazul în care acestea sunt întocmite de către constructor, de către unitățile cu atribuții de înzestrare. În cazul în care acestea nu există, se întocmesc de către unitatea/structura deținătoare a navei. În acestea se înscriu toate bunurile materiale, sculele și dispozitivele cu care este echipată nava de către constructor, iar unitățile beneficiare vor completa inventarele cu alte materiale care echipează suplimentar nava, în conformitate cu prevederile actelor normative care reglementează evidența contabilă cantitativ-valorică a bunurilor materiale în unitățile Ministerului Administrației și Internelor.(3) Prin acte de gestiune se înțelege totalitatea documentelor folosite pentru distribuirea pieselor și materialelor necesare executării lucrărilor de întreținere și reparații la nava respectivă.(4) Actul de constatare tehnică se întocmește conform modelului prevăzut în anexa nr. 12 de comisia pentru constatări tehnice în toate situațiile când se impune înlocuirea la navă a agregatelor și pieselor de schimb înainte de îndeplinirea duratei normale de utilizare.(5) Certificatul de siguranță al construcției și al echipamentelor mijlocului naval/Permisul de navigație al mijlocului naval reprezintă documentul în care se consemnează rezultatele inspecțiilor tehnice, specificându-se dacă elementele verificate se încadrează în parametrii de exploatare și dacă mijlocul naval este apt în continuare pentru îndeplinirea misiunilor conform destinației acestora.(6) Certificatul de clasă reprezintă documentul emis de o organizație recunoscută care atestă că structura corpului, mașinile și instalațiile navei, corespunzătoare tipului și destinației acesteia, sunt în conformitate cu regulile și reglementările elaborate și publicate de respectiva organizație.
    (la 27-08-2012, Articolul 70 din Punctul 2. , Sectiunea a IV-a , Capitolul I a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 200 din 16 august 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 616 din 27 august 2012 )


    Articolul 71

    În cazul redistribuirii între unități ale Ministerului Internelor și Reformei Administrative se predau următoarele documente: formularul tactico-operațional, dosarul tehnic și cărțile de exploatare ale motoarelor, menționându-se despre aceasta în actul de primire.


    Articolul 72
    (1) Documentele navei au fost epuizate, pierdute, deteriorate sau distruse sunt înlocuite cu altele noi, numai după reconstituirea celor pierdute, deteriorate sau distruse.(2) Imprimatele necesare întocmirii documentelor duplicat se asigură de unitățile care au emis documentele respective în original. Formularele noi se completează în unitate și se certifică pentru conformitate de șeful unității.(3) Reconstituirea documentelor navei se efectuează în termen de 30 zile lucrătoare de la constatarea pierderii, deteriorării sau distrugerii acestora.
    3. Personalul admis la conducerea și în componența echipajelor navelor

    Articolul 73

    În scopul organizării activităților la bordul navei, a încadrării acesteia cu personal de marină și a stabilirii exacte a rolurilor de echipaj, când în dotarea unității urmează să între o navă, șeful unității este obligat:
    a) să ia măsuri pentru întocmirea documentației privind organizarea navei;
    b) să repartizeze echipajul destinat conform statului de organizare;
    c) să organizeze pregătirea echipajului navei pentru cunoașterea temeinică a tehnicii și a instalațiilor de bord pe baza datelor reieșite din documentația tehnică a navei;


    Articolul 74

    În baza ordinelor ministrului internelor și reformei administrative, numirea în funcții a personalului navigant la bordul navelor Ministerului Internelor și Reformei Administrative se face numai după susținerea examenului de atestare pe funcție la locul de muncă, a personalului care a absolvit cursuri de specialitate recunoscute de statul român și a fost atestat, în conformitate cu prevederile prezentului normativ.
    4. Rodajul motoarelor navale

    Articolul 75

    Rodajul motoarelor se execută în funcție de tipul acestora și destinația navelor pe care le echipează și vizează funcționarea în parametrii stabiliți de unitatea producătoare sau reparatoare, în vederea exploatării la capacitatea nominală și obținerea performanțelor și fiabilității prevăzute prin documentația tehnică.


    Articolul 76

    Asigurarea calității rodajului implică respectarea următoarelor condiții:
    a) funcționarea în regim constant, fără opriri dese, cu respectarea restricțiilor limită, indicate de fabricant sau reparator;
    b) evitarea accelerațiilor și turațiilor excesive, mai ales la pornire;
    c) încărcarea progresivă, până la capacitatea nominală prevăzută în caracteristicile tehnice ale navei;
    d) supravegherea în permanență a funcționării tuturor agregatelor și instalațiilor de bord.


    Articolul 77

    În perioada rodajului se efectuează unele lucrări de revizii și întreținere, în mod deosebit schimbarea uleiului din motor și din sistemul de transmisie și a elementului filtrant, verificarea strângerilor șuruburilor de fixare a agregatelor, verificarea etanșeității diferitelor îmbinări, în conformitate cu instrucțiunile fabricantului sau ale unității reparatoare.


    Articolul 78

    Rodajul pe banc al agregatelor reparate se execută în baza normelor interne ale unității reparatoare și a dispozițiilor tehnice în vigoare. În cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, instrucțiunile tehnice de rodaj pentru motoarele navale sunt elaborate de către Baza de Reparații Nave Brăila din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și aprobate, după caz, de șeful ierarhic al acestei structuri, conform dispoziției inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.


    Articolul 79

    După efectuarea reparației și a rodajului pe banc, unitățile reparatoare înscriu în jurnalul de bord sau în cel de mașini, precizări privind etapele și durata rodajului în exploatare care trebuie respectate cu strictețe de beneficiar.


    Articolul 80

    În perioada de rodaj în exploatare, unitatea/structura deținătoare asigură instruirea comandanților de navă privind regulile de rodaj și lucrările de întreținere ce trebuie executate, materialele, piesele, altele decât cele care fac obiectul garanției și utilajele necesare executării reviziilor tehnice, calitatea carburanților și lubrifianților folosiți pentru executarea rodajului; modul de remediere operativă a defecțiunilor apărute la nave.


    Articolul 81

    Pe timpul rodajului executat la navele noi de unitățile beneficiare, în cazul producerii unor defecțiuni, evenimente tehnice sau de navigație, răspunderea revine unității deținătoare care înregistrează, raportează, cercetează și ia măsuri pentru înlăturarea și remedierea eventualelor avarii.
    Se interzice efectuarea rodajului la cheu pentru motoarele de propulsie.


    Articolul 82

    După finalizarea rodajului și până la expirarea termenului de garanție, se urmărește ca navele noi sau modernizate să fie folosite mai frecvent în muncă, astfel încât eventualele defecțiuni apărute, să poată fi remediate de către producător sau reparator.
    5. Conservarea/deconservarea navelor și motoarelor cu ardere internă

    Articolul 83
    (1) Conservarea reprezintă ansamblul activităților ce se execută la nave atunci când acestea nu se utilizează pentru o perioadă de timp mai îndelungată de 30 de zile și are drept scop protejarea navelor și a instalațiilor componente împotriva acțiunii distructive a factorilor de mediu.(2) Deconservarea reprezintă ansamblul activităților care execută pentru repunerea în funcțiune a navelor din starea de conservare.(3) Conservarea/deconservarea se execută în baza unui plan, întocmit de compartimentul ce coordonează activitatea de asigurare tehnică de marină în unități, în care vor fi specificate activitățile ce se desfășoară, cine execută aceste activități și semnătura de finalizare a lucrării. În dispoziția zilnică a unității vor fi consemnate perioadele de efectuare a operațiunilor.(4) Desfășurarea activităților se înscrie în jurnalul de bord și documentele de exploatare a tehnicii de la bord, registrul verificare a funcționării tehnicii și în cărțile de exploatare a motoarelor și agregatelor.


    Articolul 84

    Conservarea navelor se execută în următoarele situații:
    a) pe timpul sezonului rece, în cazul în care situația operativă sau condițiile hidrometeorologice nefavorabile fac neeconomică sau improprie utilizarea navelor;
    b) pentru navele cu echipajul asigurat în proporție mai mică de 50%;
    c) în alte situații, la ordinul eșalonului superior;


    Articolul 85

    O navă poate fi menținută în conservare pentru o perioadă de cel mult de 6 luni. În situația în care este necesară prelungirea perioadei de conservare, după expirarea perioadei de 6 luni, se procedează astfel:
    a) la nava conservată la apă se efectuează lucrările de deconservare, verificarea funcționării tehnicii navale, un marș cu durata de cel puțin 1/2 h și o nouă conservare;
    b) la nava conservată la uscat se realizează o nouă conservare.
    5.1. Conservarea motoarelor cu ardere internă

    Articolul 86

    Conservarea motoarelor reprezintă ansamblul activităților ce se execută pentru protejarea acestora împotriva acțiunii nefavorabile a factorilor de mediu, atunci când nu se află în funcțiune pentru o perioadă mai mare de timp.
    Activitatea de conservare se execută cu respectarea strictă a prevederilor documentației tehnice. În principiu, activitățile care se execută la această operațiune se realizează potrivit regulilor prevăzute în anexa nr. 13.


    Articolul 87
    (1) Conservarea motoarelor se execută în următoarele situații:
    a) în cazul în care nava pe care se află montate motoarele se conservă;
    b) în cazul în care motoarele sunt demontate de la navă în vederea reparării;
    c) în cazul în care motoarele au fost reparate și urmează a fi transportate și depozitate la unitatea/structura beneficiară;
    d) în cazul în care motoarele se află în depozitare;
    (2) În situațiile de la lit. a) și b) lucrările de conservare se execută de către echipaj.(3) În situația de la lit. c) conservarea este executată de către reparator.(4) În situația de la lit. d) conservarea este executată de către gestionar.


    Secţiunea a V-a ORGANIZAREA ȘI REALIZAREA ACTIVITĂȚILOR DE ÎNTREȚINERE ȘI REPARARE LA NAVE1. Principii generale

    Articolul 88

    Menținerea în permanentă stare operațională a navelor și a tehnicii din dotarea acestora constituie o sarcină de primă importanță a echipajelor, șefilor structurilor navale și a celor cu atribuții logistice pe linie de marină din Ministerul Internelor și Reformei Administrative.


    Articolul 89

    Activitățile de întreținere tehnică și de reparații desfășurate la nave au drept scop menținerea în perfectă stare de funcționare a acestora, prevenirea apariției uzurilor premature și avariilor și se organizează și efectuează în conformitate cu normele stabilite de către constructori sau de către organele tehnice cu competență pentru înzestrare sau reparații, cu dispozițiile tehnice emise de acestea din urmă, cu respectarea prevederilor prezentului normativ, ale Regulamentul Serviciului la Bordul Navelor Ministerului Internelor și Reformei Administrative și ale altor acte normative care reglementează activitatea în acest domeniu.
    2. Planificarea, organizarea și realizarea operațiunilor de întreținere și reparații la nave.

    Articolul 90
    (1) Planificarea reparațiilor are la bază:
    a) normele de funcționare între reparații, stabilite pentru fiecare tip de tehnică;
    b) drepturile de resurse alocate pe timp de un an;
    c) rezerva de resursă a tehnicii până la următoarea reparație;
    d) costul reparațiilor executate;
    e) datele de testare/diagnosticare care stabilesc punctul critic pentru lucrările de mentenanță care necesită a fi executate.
    (2) Activitățile de întreținere tehnică și de reparații ce se desfășoară la nave în sensul prezentului normativ, sunt:
    a) întreținerea zilnică;
    b) întreținerea săptămânală;
    c) verificarea funcționării tehnicii;
    d) revizia lunară;
    e) lucrările de trecere la exploatarea de sezon;
    f) andocarea;
    g) reparația curentă;
    h) reparația medie;
    i) reparația capitală.
    (3) Utilizarea în alte scopuri a timpului alocat pentru lucrările de întreținere este interzisă.


    Articolul 91

    Întreținerea zilnică reprezintă ansamblul lucrărilor menționate orientativ în anexa nr. 14 ce se execută, de regulă zilnic, de către echipaje pentru menținerea navelor în stare de eficiență, într-o perfectă stare de curățenie precum și pentru protejarea acestora împotriva acțiunii nefavorabile a factorilor de mediu. Aceste activități sunt organizate de comandanții navelor, ofițerii secunzi, șefi compartimente nave în funcție de necesitățile concrete ale navelor, sunt conduse nemijlocit de șefii compartimentelor de specialitate și se înscriu, după caz, în jurnalele de bord și de mașini ale navelor.(2) La navele aflate în staționare, pentru întreținerea zilnică se alocă prin programul orar săptămânal câte două ore zilnic, timp de patru zile pe săptămână.(3) La navele aflate în marș pentru o perioadă mai mare de 12 ore, timpul alocat activităților de întreținere se replanifică de comandantul navei/marșului. Indiferent de durata marșului, la terminarea acestuia, după punerea tuturor mecanismelor în stare de repaus, se execută lucrări de întreținere în volumul necesar pregătirii pentru o nouă punere în funcțiune.(4) La efectuarea lucrărilor de întreținere se interzice scoaterea sau deteriorarea sigiliilor aplicate de constructor sau de unitățile reparatoare la agregatele, instalațiile sau mecanismele aflate în termen de garanție. În cazul deteriorării unui sigiliu, adjunctul pentru logistică/similar dispune stabilirea cauzelor care au determinat desigilarea, măsuri pentru resigilare și consemnarea evenimentului jurnalul de bord și cartea de exploatare.


    Articolul 92

    Întreținerea săptămânală se execută o dată pe săptămână, după aceleași reguli ca și întreținerea zilnică, cu diferența că pentru efectuarea lucrărilor se alocă șase ore și se abordează lucrările ce nu pot fi terminate în cadrul întreținerilor zilnice.


    Articolul 93
    (1) Verificarea funcționării tehnicii reprezintă punerea în funcțiune, săptămânal, dacă nu se prevede altfel în instrucțiunile de exploatare, a tuturor agregatelor și instalațiilor de bord pentru cel mult 1/2 h în vederea verificării parametrilor de funcționare ai acestora și se execută de către echipaje. Aceste activități sunt organizate de comandanții navelor, ofițerii secunzi, șefii compartimentelor nave în funcție de necesitățile concrete ale navelor, conduse nemijlocit de șefii componentelor de specialitate și se înscriu în jurnalele de verificare a funcționării tehnicii navale, în jurnalele de bord și de mașini ale navelor sau după caz, în jurnalele de bord ale ambarcațiunilor.(2) Verificarea funcționării tehnicii navale nu se efectuează la navele care se înapoiază din marș în cursul săptămânii respective, la navele aflate în plină desfășurare a lucrărilor de revizii sau de trecere la exploatarea de sezon, în conservare, pe doc, în reparații curente, medii sau capitale.(3) În cazul în care se constată agregate și instalații a căror funcționare este necorespunzătoare, acest lucru se înscrie în documentele menționate la alin. (2) și se aduce, în termen de 24 h la cunoștința adjunctului pentru logistică/similar care are obligația de a lua în cel mai scurt timp posibil, măsuri de remediere a deficiențelor. Problemele care nu pot fi rezolvate cu mijloacele unității, se raportează eșalonului superior în termen de cel mult 48 de ore de la constatare.


    Articolul 94
    (1) Revizia lunară reprezintă ansamblul lucrărilor ce se execută o dată pe lună, de regulă de către echipaje, pentru înlăturarea uzurilor normale ce s-au produs pe timpul exploatării, readucându-se fiecare agregat sau instalație la parametrii optimi de funcționare. Pe timpul desfășurării acestor lucrări, nava se află în stare de ineficiență.(2) Activități prevăzute la alin. (1) sunt organizate de comandanții navelor, ofițerii secunzi sau șefii compartimentelor nave, după caz, în funcție de necesitățile concrete ale navelor și conduse nemijlocit de șefii compartimentelor de specialitate, care, după o analiză temeinică a datelor obținute în timpul exploatării instalațiilor și agregatelor și a celor înscrise în cărțile de exploatare, au obligația de a întocmi, în registrele de verificare a funcționării tehnicii navale, în jurnalele de bord și de mașini ale navelor sau după caz, în jurnalele de bord ale ambarcațiunilor, planurile de revizii și a le supune aprobării comandanților navelor, cu cel puțin 7 zile înainte de data începerii activităților.(3) Timpul alocat reviziilor lunare pentru fiecare tip de navă este menționat în anexa nr. 5 iar perioada în care aceste lucrări se execută, se planifică și se menționează în dispoziția de zi de către unitatea/structura care are în dotare navele. Efectuarea reviziilor se va efectua cu respectarea regulilor menționate în anexa nr. 15.


    Articolul 95
    (1) Lucrările de trecere la exploatarea de sezon reprezintă ansamblul lucrărilor ce se execută de două ori pe an, primăvara între 15 martie și 15 aprilie și toamna între 15 octombrie și 15 noiembrie, de regulă de către echipaje, pentru menținerea navelor din punct de vedere tehnic în stare de eficiență la parametri maximi sau pentru conservarea de scurtă durată a acestora. În cadrul lucrărilor de trecere la exploatarea de sezon, se execută și lucrările de revizii aferente lunii respective.(2) În situația în care nava este obiectul unui contract de service în garanție ce include parțial sau total operațiunile de trecere la exploatarea de sezon, lucrările în cauză se efectuează de către reprezentanții firmei ce asigură service-ul, în prezența echipajelor.(3) Pentru desfășurarea în bune condiții a lucrărilor, fiecare structură ce are în dotare nave, menționează în dispoziția de zi, principalele informații despre aceste activități, cum ar fi perioada în care se execută pregătirea personalului, lucrările practice care se execută la tehnică și comisia pentru controlul operațiunilor și întocmește din proprie inițiativă și/sau în baza precizărilor eșaloanelor superioare, un plan de trecere la exploatarea de sezon care cuprinde în principiu:
    a) nominalizarea navelor și a tehnicii de la bord care se conservă și care rămân în eficiență;
    b) numirea comisiei de supraveghere a lucrărilor și a comisiei care execută controlul calității lucrărilor;
    c) controlul prealabil al tehnicii;
    d) organizarea convocării de pregătire și instructaj;
    e) termenele de execuție, participanții, problemele teoretice și practice care se vor prezenta;
    f) perioada executării operațiunilor de trecere la exploatarea de sezon, pe categorii de tehnică;
    g) asigurarea materială;
    h) executarea controlului calității lucrărilor executate;
    i) rezolvarea problemelor apărute în urma controlului;
    j) întocmirea raportului privind stadiul conservării.
    (4) Convocarea de pregătire și instructajul pentru trecerea la exploatarea de sezon se organizează și execută cu întregul personal care are în primire, răspunde și folosește tehnica și este condusă de adjunctul pentru logistică/similar.(5) Întocmirea planului și desfășurarea lucrărilor se face cu respectarea regulilor menționate în anexa nr. 13.(6) La finalizarea lucrărilor, poziția navelor poate fi:
    a) în eficiență;
    b) în conservare de scurtă durată la apă;
    c) în conservare de scurtă durată la uscat.
    Trecerea/ieșirea în/din pozițiile b) și c) se aprobă ierarhic de către eșaloanele superioare după caz, la propunerea structurilor deținătoare de nave. La încheierea lucrărilor de trecere la exploatarea de sezon, comisia tehnică a unității execută verificarea calității lucrărilor. În timpul controlului se verifică și modul de completare a documentelor de exploatare.
    (7) Comisia tehnică este formată din personalul tehnic al structurii logistice și specialiști din compunerea unității și este condusă de adjunctul pentru logistică/similar. Executarea întreținerii tehnice de sezon se consemnează în cartea tehnică/cartea de exploatare/jurnalul de mașini/jurnalul de bord, sub semnătura adjunctului pentru logistică/similar.(8) Încheierea lucrărilor de trecere a tehnicii la exploatarea de sezon și rezultatele controlului se consemnează în dispoziția de zi pe unitate și se înaintează, în scris, eșalonului superior.


    Articolul 96
    (1) Andocarea reprezintă operațiunea de scoatere voluntară a navei din apă într-un doc uscat sau pe un doc plutitor, cală, sincrolift, cheu și se execută la intervalele de timp prevăzute în anexa nr. 5, pentru efectuarea lucrărilor de întreținere necesare la opera vie, liniile de axe, elice, cârme, prize de fund, etc., atât de către echipaje cât și de către personal specializat. De regulă, andocarea navei implică și efectuarea de reparații curente, medii, după caz.(2) Propunerile pentru efectuarea andocărilor se întocmesc de către structurile deținătoare de nave și se înaintează ierarhic la inspectoratele generale până la data de 1 noiembrie a fiecărui an, în vederea întocmirii și aprobării la nivelul acestora a planului de andocări pentru anul următor. După aprobare, planul de andocări se transmite structurilor deținătoare de nave până cel târziu la data de 15 februarie. Data certă de începere a lucrărilor pentru fiecare navă, se stabilește telefonic cu cel puțin 7 zile înainte, de către unitatea/structura deținătoare a docului, de comun acord cu unitatea/structura deținătoare a navei. Eventualele divergențe referitoare la data de începere a lucrărilor, se soluționează de către eșalonul superior.(3) Pe timpul desfășurării andocării, navele au echipajul complet, desfășurarea lucrărilor se face cu respectarea regulilor menționate în anexa 16.


    Articolul 97
    (1) Reparația curentă reprezintă ansamblul lucrărilor efectuate pentru remedierea defecțiunilor și uzurilor la corp, agregate și instalații care s-au produs pe timpul exploatării navelor și care nu pot fi efectuate în cadrul lucrărilor de revizii lunare. Aceasta se realizează prin înlocuirea sau repararea/recondiționarea unor agregate, ansambluri și piese uzate sau deteriorate, a porțiunilor din învelișul corpului corodate/uzate și efectuarea de reglaje pentru restabilirea condițiilor inițiale de asamblare și funcționare. Reparația curentă are un caracter de necesitate și se execută ori de câte ori este nevoie inclusiv în cazul avariilor, când reparațiile se execută cu prioritate, cu aprobarea structurilor specializate din inspectoratele generale.
    În funcție de volum și complexitate, aceste reparații se pot efectua cu aprobarea șefului unității de către grupa de reparații din subordine, sau în baza unui plan aprobat de inspectoratul general ce are în subordine structurile deținătoare de nave, de către unități specializate aparținând Ministerului Internelor și Reformei Administrative sau de către agenți economici.
    (2) Dacă sunt necesare modificări la corpul navei, instalații sau amenajări, acestea se realizează numai cu aprobarea structurilor cu atribuții de înzestrare, după obținerea avizului de specialitate din partea compartimentului cu atribuții pe linia inspecțiilor tehnice și supravegherilor la navele din dotare, prevăzute la art. 110-112.(3) Reparația curentă poate sau nu să implice andocarea navei.


    Articolul 98
    (1) Reparația medie reprezintă ansamblul lucrărilor periodice ce se execută la corp, instalații și agregate și constau în înlocuirea sau repararea unor ansambluri principale, care impun demontarea parțială a tehnicii. La această reparație, se execută în mod obligatoriu controlul amănunțit al stării tehnice a tuturor subansamblurilor, înlocuirea sau repararea/recondiționarea pieselor defecte, precum și reglajele necesare restabilirii parametrilor funcționali, în conformitate cu condițiile tehnice de reparații.(2) Dacă sunt necesare modificări la corpul navei, instalații sau amenajări, acestea se realizează numai cu aprobarea structurilor cu atribuții de înzestrare, după obținerea avizului de specialitate din partea compartimentului cu atribuții pe linia inspecțiilor tehnice și supravegherilor la navele din dotare, prevăzute la art. 110-112.(3) Propunerile pentru efectuarea reparațiilor medii de către unități specializate aparținând Ministerul Internelor și Reformei Administrative sau de către agenți economici, se întocmesc de către unitățile deținătoare de nave și se înaintează ierarhic, însoțite de listele de lucrări, întocmite de comandantul navei și avizate de adjunctul pentru logistică, la inspectoratele generale până la data de 1 noiembrie a fiecărui an, în vederea întocmirii și aprobării la nivelul celor din urmă a planului de reparații pentru anul următor.(4) Pe timpul desfășurării reparațiilor medii, navele au echipajele complete. Echipajele participă nemijlocit la efectuarea anumitor operațiuni, stabilite anterior prin listele de lucrări.(5) Dacă situația impune, după 30 de zile de la începerea lucrărilor de reparații, echipajul navei poate fi redus cu cel mult 50%. Comandantul navei și/sau ofițerul secund și șeful componentei de specialitate electromecanică sunt prezenți la navă pe toată perioada de desfășurare a lucrărilor.(6) Desfășurarea lucrărilor de reparații se face cu respectarea regulilor menționate în anexa nr. 17.(7) Reparația medie poate sau nu să implice andocarea navei.


    Articolul 99
    (1) Reparația capitală reprezintă ansamblul lucrărilor ce se execută la corp, instalații și agregate atunci când starea generală a navei impune efectuarea unor reparații de amploare, cel puțin după perioada de timp stabilită pentru fiecare tip de navă în anexa nr. 5, de către unități specializate aparținând Ministerului Internelor și Reformei Administrative sau de către agenți economici. Reparația capitală presupune demontarea completă a tehnicii, controlul amănunțit al stării tuturor subansamblurilor/pieselor, înlocuirea sau repararea/recondiționarea celor defecte, precum și efectuarea reglajelor necesare restabilirii parametrilor funcționali, în conformitate cu condițiile tehnice de reparație sau cu instrucțiunile de deservire și exploatare. Reparația capitală implică andocarea navei.(2) În cadrul lucrărilor de reparații capitale se poate efectua înlocuirea agregatelor și instalațiilor uzate moral sau fizic, cu unele noi care au caracteristici superioare în scopul îmbunătățirii performanțelor.(3) Dacă sunt necesare modernizări, modificări la corp, instalații, echipamente sau aparate de bord și amenajări, acestea se realizează numai cu aprobarea structurilor cu atribuții de înzestrare, după obținerea avizului de specialitate din partea compartimentului cu atribuții pe linia inspecțiilor tehnice și supravegherilor la navele din dotare, prevăzute la art. 110-112 pe baza unui proiect întocmit de către unitatea(structura) care efectuează aceste operațiuni.(4) Propunerile pentru efectuarea reparațiilor capitale de către unități specializate aparținând Ministerului Internelor și Reformei Administrative sau de către operatori economici, se întocmesc de către unitățile deținătoare de nave și se înaintează ierarhic, însoțite de listele de lucrări, la inspectoratele generale până la data de 1 noiembrie a fiecărui an, în vederea întocmirii și aprobării la nivelul celor din urmă a planului de reparații pentru anul următor.(5) Pe timpul desfășurării reparației capitale, navele vor avea echipajul redus. Comandantul navei sau ofițerul secund și șeful componentei de specialitate electromecanică sunt prezenți la navă pe toată perioada de desfășurare a lucrărilor.(6) Desfășurarea lucrărilor se face cu respectarea regulilor menționate în anexa nr. 17.


    Articolul 100
    (1) Pentru planificarea executării lucrărilor de andocare, reparații curente, reparații medii și reparații capitale în condițiile art.96-99, la Baza de Reparații Nave, inspectoratele generale/similar și unitățile necuprinse în structura acestora transmit la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, până la 10 noiembrie, centralizarea solicitărilor structurilor subordonate.(2) Până la înființarea, în cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, a structurilor tehnice cu atribuții pe linia inspecțiilor și supravegherilor tehnice la nave, efectuarea modificărilor la corpul navei, instalațiilor sau amenajări se realizează cu aprobarea Direcției logistice.


    Articolul 101

    Anexa nr. 5a referitoare la tipul, periodicitatea reparațiilor și motoresursa totală pentru motoarele navale din dotarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, se completează la propunerea Direcției logistice, pentru tehnica nou intrată în dotare.
    3. Recepția lucrărilor de reparații

    Articolul 102
    (1) În scopul coordonării eficiente a reparațiilor efectuate, ordonatorul de credite care efectuează plata lucrărilor de reparații ale navei numește prin dispoziție de zi o comisie de supraveghere și recepție a lucrărilor.(2) În situația în care reparațiile se execută într-o unitate a Ministerului Internelor și Reformei Administrative, comisia se numește de comandantul unității deținătoare a navei.


    Articolul 103

    Activitatea comisiei de supraveghere și recepție începe o dată cu demararea lucrărilor de reparații, fiecare membru al comisiei fiind obligat să studieze și să-și însușească documentația tehnică de reparație pentru lucrările ce i-au fost repartizate de către președintele comisiei.


    Articolul 104

    Președintele comisiei de supraveghere și recepție solicită unității reparatoare, numirea unui reprezentant prin care să fie soluționate toate problemele apărute pe timpul desfășurării reparațiilor.


    Articolul 105
    (1) Acțiunea de recepție denumită recepția pe faze de construcție/fabricație reprezintă activitatea de control a lucrărilor executate pe faze tehnologice de constructor, desfășurată de beneficiar prin comisii alcătuite din specialiști tehnici, respectiv personal din compartimentele de asigurare tehnică de marină din structurile unităților centrale de logistică, a structurilor cu competență pentru înzestrare și, după caz, specialiști din Compartimentul de inspecții tehnice, constituite la nivelul structurilor tehnice de specialitate centrale și al celor cu competențe de înzestrare din Ministerul Administrației și Internelor. Pe toată durata desfășurării lucrărilor se urmărește deplina conformitate cu cerințele specificațiilor tehnice ale lucrărilor de construcție, modernizare sau reparație capitală a navelor ori mijloacelor plutitoare.(2) Recepția unei lucrări din listă se face de către membrii comisiei numiți de către președintele acesteia. La recepția fiecărui agregat sau instalație reparată se urmărește atât execuția fizică, cât și funcționarea în parametri a acestora.(3) În cazul în care se constată că parametrii de funcționare sunt necorespunzători, se consemnează despre acest lucru în caietul de comunicări, recepția urmând a se relua după remedierea deficiențelor. La terminarea recepției se întocmește și semnează un proces-verbal de recepție.
    (la 27-08-2012, Articolul 105 din Punctul 3. , Sectiunea a V-a , Capitolul I a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 200 din 16 august 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 616 din 27 august 2012 )


    Articolul 106

    Se interzice cu desăvârșire recepționarea unor lucrări care nu au fost executate în conformitate cu documentația tehnică sau cu parametri de funcționare necorespunzători.


    Articolul 107

    După recepția tuturor lucrărilor din listă și după finalizarea programului de probe, se întocmește procesul verbal de recepție, conform modelului prevăzut în anexa nr. 18.


    Articolul 108

    Reglementarea desfășurării lucrărilor de reparații, atât în unitățile proprii cât și la operatorii economici se face prin dispoziții emise la nivelul inspectoratelor generale, pentru structurile subordonate acestora, în baza prevederilor prezentului normativ.


    Secţiunea a VI-a EFECTUAREA INSPECȚIILOR ȘI SUPRAVEGHERILOR TEHNICE

    Articolul 109
    (1) Pentru certificarea conformității navelor Ministerului Internelor și Reformei Administrative precum și a mașinilor, instalațiilor, echipamentelor și materialelor pentru acestea cu normele tehnice naționale și cu prevederile convențiilor internaționale în domeniu, se instituie sistemul de inspecții și supravegheri tehnice.(1^1) Sistemul de inspecții și supravegheri tehnice reprezintă totalitatea organismelor, normelor tehnice și procedurilor de lucru aplicabile, dotărilor specifice, destinate verificării și constatării asigurării calităților nautice și evolutive, navigării în condiții de siguranță, respectării standardelor privind poluarea mediului înconjurător și a normelor de securitate a muncii la bordul navelor.
    (la 27-08-2012, Articolul 109 din Sectiunea a VI-a , Capitolul I a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 200 din 16 august 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 616 din 27 august 2012 )
    (1^2) Inspecțiile tehnice cuprind activitățile de verificare și constatare efectuate la corpul navelor, instalațiile, sistemele, agregatele și aparatura de bord, în conformitate cu documentația tehnică a mijlocului naval. Aceste activități se vor desfășura la ieșirea navei din șantierul naval periodic, neprevăzut sau atunci când sunt impuse de reglementările în vigoare.
    (la 27-08-2012, Articolul 109 din Sectiunea a VI-a , Capitolul I a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 200 din 16 august 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 616 din 27 august 2012 )
    (1^3) Supravegherea tehnică cuprinde activitățile de urmărire, control și evaluare a calității lucrărilor și serviciilor în raport cu normele tehnice și procedurile emise de structura de specialitate și societățile de clasificare pentru respectarea convențiilor internaționale privind siguranța navigației și a mediului înconjurător.
    (la 27-08-2012, Articolul 109 din Sectiunea a VI-a , Capitolul I a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 200 din 16 august 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 616 din 27 august 2012 )
    (2) Normele tehnice privind sistemul de inspecții și supravegheri tehnice, specifice navelor Ministerului Administrației și Internelor, se emit prin dispoziție a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și se aplică navelor Poliției de Frontieră Române, precum și celorlalte structuri care au încheiate protocoale cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.
    (la 27-08-2012, Alineatul (2) din Articolul 109 , Sectiunea a VI-a , Capitolul I a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 200 din 16 august 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 616 din 27 august 2012 )


    Articolul 110
    (1) Inspectoratul General al Poliției de Frontieră organizează, prin structurile tehnice proprii, activitatea de inspecții tehnice și supravegheri la navele din dotare.(2) Pentru planificarea anuală a activităților de inspecție și supraveghere tehnică a mijloacelor de mobilitate navală, Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și unitățile necuprinse în structura acestora transmit la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, până la 10 noiembrie a fiecărui an, centralizarea solicitărilor structurilor subordonate în vederea întocmirii Planului anual de inspecții și supravegheri tehnice.(3) În scopul coordonării eficiente a activităților de inspecții și supravegheri tehnice, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră transmite pentru avizare către Serviciul tehnic din cadrul Direcției generale logistică Planul anual de inspecții și supravegheri tehnice. După aprobarea planului de către inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, un exemplar se transmite la Serviciul tehnic din cadrul Direcției generale logistică pentru monitorizarea lucrărilor.
    (la 27-08-2012, Articolul 110 din Sectiunea a VI-a , Capitolul I a fost modificat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 200 din 16 august 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 616 din 27 august 2012 )


    Articolul 111
    (1) Inspectorii tehnici vor fi cooptați și pentru desfășurarea altor activități din domeniul asigurării tehnice de marină, în baza ordinelor eșaloanelor superioare și atribuțiilor specifice.(2) La producerea evenimentelor de navigație, șefii structurilor cu atribuții în promovarea propunerilor de constituire a comisiilor de investigare, în cazul în care nu dispun de inspectori tehnici, solicită Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nominalizarea acestora în comisiile respective, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 10-13 din Instrucțiunile ministrului administrației și internelor nr. 171/2011 privind investigarea evenimentelor de navigație produse cu nave, ambarcațiuni sau mijloace plutitoare aparținând Ministerului Administrației și Internelor.(3) Pentru efectuarea activității specifice, inspectorii tehnici au acces la bordul navelor, cu respectarea prevederilor cap. V - Reguli la bordul navelor din Regulamentul serviciului la bordul navelor aparținând Ministerului Administrației și Internelor, aprobat prin Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 307/2009, precum și la întreaga documentație tehnică a navelor.
    (la 27-08-2012, Articolul 111 din Sectiunea a VI-a , Capitolul I a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 200 din 16 august 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 616 din 27 august 2012 )


    Articolul 112

    Celelalte structuri deținătoare de nave organizează activitatea de inspecții tehnice și supravegheri la navele din dotare, în baza dispozițiilor proprii sau prin protocoale încheiate cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, pe această linie.


    Articolul 112^1
    (1) Dacă dotarea și exploatarea navelor prezintă un grad de complexitate major, competențele privind efectuarea inspecției, supravegherii tehnice și certificării asupra îndeplinirii prevederilor convențiilor internaționale privind siguranța construcției navelor și prevenirea poluării marine, pot fi delegate, parțial ori total, Autorității Navale Române și/sau organizațiilor recunoscute, în baza notei justificative a Bazei de Reparații Nave Brăila și a contractelor încheiate între structurile deținătoare de nave ale Ministerului Administrației și Internelor și respectivele organizații.(2) Abrogat.
    (la 28-06-2013, Alineatul (2) din Articolul 112^1 , Sectiunea a VI-a , Capitolul I a fost abrogat de Articolul I din ORDINUL nr. 94 din 28 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 388 din 28 iunie 2013 )
    (la 27-08-2012, Sectiunea a VI-a , Capitolul I a fost completată de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 200 din 16 august 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 616 din 27 august 2012 )


    Articolul 112^2

    Structurile în care își desfășoară activitatea personalul care îndeplinește atribuțiile inspectorilor tehnici asigură pregătirea și atestarea acestora în centre de pregătire ale Autorității Navale Române sau ale organizațiilor recunoscute autorizate.
    (la 27-08-2012, Sectiunea a VI-a , Capitolul I a fost completată de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 200 din 16 august 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 616 din 27 august 2012 )


    Secţiunea a VII-a CLASIFICAREA, RAPORTAREA ȘI CERCETAREA ACCIDENTELOR NAVALEAbrogat.

    (la 01-09-2011, Sectiunea a VII-a din Capitolul I a fost abrogată de Articolul 45, Capitolul V din INSTRUCȚIUNI nr. 171 din 17 august 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 622 din 01 septembrie 2011 )

    Articolul 113

    Abrogat.

    (la 01-09-2011, Articolul 113 din Sectiunea a VII-a , Capitolul I a fost abrogat de Articolul 45, Capitolul V din INSTRUCȚIUNI nr. 171 din 17 august 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 622 din 01 septembrie 2011 )

    Articolul 114

    Abrogat.

    (la 01-09-2011, Articolul 114 din Sectiunea a VII-a , Capitolul I a fost abrogat de Articolul 45, Capitolul V din INSTRUCȚIUNI nr. 171 din 17 august 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 622 din 01 septembrie 2011 )

    Articolul 115

    Abrogat.

    (la 01-09-2011, Articolul 115 din Sectiunea a VII-a , Capitolul I a fost abrogat de Articolul 45, Capitolul V din INSTRUCȚIUNI nr. 171 din 17 august 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 622 din 01 septembrie 2011 )

    Articolul 116

    Abrogat.

    (la 01-09-2011, Articolul 116 din Sectiunea a VII-a , Capitolul I a fost abrogat de Articolul 45, Capitolul V din INSTRUCȚIUNI nr. 171 din 17 august 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 622 din 01 septembrie 2011 )

    Articolul 117

    Abrogat.

    (la 01-09-2011, Articolul 117 din Sectiunea a VII-a , Capitolul I a fost abrogat de Articolul 45, Capitolul V din INSTRUCȚIUNI nr. 171 din 17 august 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 622 din 01 septembrie 2011 )

    Articolul 118

    Abrogat.

    (la 01-09-2011, Articolul 118 din Sectiunea a VII-a , Capitolul I a fost abrogat de Articolul 45, Capitolul V din INSTRUCȚIUNI nr. 171 din 17 august 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 622 din 01 septembrie 2011 )

    Articolul 119

    Abrogat.

    (la 01-09-2011, Articolul 119 din Sectiunea a VII-a , Capitolul I a fost abrogat de Articolul 45, Capitolul V din INSTRUCȚIUNI nr. 171 din 17 august 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 622 din 01 septembrie 2011 )

    Articolul 120

    Abrogat.

    (la 01-09-2011, Articolul 120 din Sectiunea a VII-a , Capitolul I a fost abrogat de Articolul 45, Capitolul V din INSTRUCȚIUNI nr. 171 din 17 august 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 622 din 01 septembrie 2011 )

    Articolul 121

    Abrogat.

    (la 01-09-2011, Articolul 121 din Sectiunea a VII-a , Capitolul I a fost abrogat de Articolul 45, Capitolul V din INSTRUCȚIUNI nr. 171 din 17 august 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 622 din 01 septembrie 2011 )

    Articolul 122

    Abrogat.

    (la 01-09-2011, Articolul 122 din Sectiunea a VII-a , Capitolul I a fost abrogat de Articolul 45, Capitolul V din INSTRUCȚIUNI nr. 171 din 17 august 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 622 din 01 septembrie 2011 )

    Articolul 123

    Abrogat.

    (la 01-09-2011, Articolul 123 din Sectiunea a VII-a , Capitolul I a fost abrogat de Articolul 45, Capitolul V din INSTRUCȚIUNI nr. 171 din 17 august 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 622 din 01 septembrie 2011 )

    Articolul 124

    Abrogat.

    (la 01-09-2011, Articolul 124 din Sectiunea a VII-a , Capitolul I a fost abrogat de Articolul 45, Capitolul V din INSTRUCȚIUNI nr. 171 din 17 august 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 622 din 01 septembrie 2011 )

    Secţiunea a VIII-a APROVIZIONAREA MATERIALELOR TEHNICE DE MARINĂ

    Articolul 125
    (1) Materialele tehnice specifice de marină sunt mijloacele fixe, obiectele de inventar și materialele care se aprovizionează și se utilizează pentru nave. În această categorie de materiale intră piesele de schimb, aparatele de măsură și control, materialele de întreținere, de vitalitate, de punte, pentru prevenirea și stingerea incendiilor, pentru protecția muncii, etc.(2) Aparatura electronică de navigație, materialele specifice componentelor de specialitate armament și comunicații și observare nu intră în această categorie de materiale.


    Articolul 126

    Aprovizionarea materialelor tehnice specifice de marină se face cu respectarea reglementărilor în vigoare privind achizițiile de bunuri.


    Articolul 127

    Evidența materialelor tehnice specifice de marină se ține cu respectarea prevederilor actelor normative în vigoare referitoare la evidența contabilă cantitativ valorică a bunurilor materiale în unitățile Ministerului Internelor și Reformei Administrative. De regulă, materialele tehnice specifice de marină se constituie într-o gestiune separată.


    Articolul 128

    Materialele pentru întreținere și piesele de schimb pentru mici reparații la nave și mijloace tehnice specifice de marină se distribuie potrivit normelor tehnice prevăzute în anexa nr. 21, iar materialele de vitalitate se distribuie potrivit anexei nr. 22.


    Capitolul II NORME DE CONSUM MATERIALE TEHNICE

    Secţiunea I NORME DE CONSUM CARBURANȚI ȘI LUBRIFIANȚI

    Articolul 129

    Consumurile normate de carburanți și lubrifianți se aplică în toate unitățile Ministerului Internelor și Reformei Administrative deținătoare de tehnică de marină și servesc la întocmirea programelor logistice, a cererilor de materiale, la fundamentarea cererilor de deschidere de credite și la justificarea consumurilor.


    Articolul 130

    Consumul normat de carburanți sau lubrifianți reprezintă cantitatea maximă admisă a fi consumată de un motor în funcționare, într-o perioadă de timp și se stabilește experimental, prin determinări practice, ținându-se seamă de precizările din cărțile tehnice, precum și de influența tuturor factorilor posibili.


    Articolul 131

    Consumurile normate de carburanți și lubrifianți pentru funcționarea, întreținerea, repararea și conservarea tehnicii de marină din înzestrarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, stabilesc cantitățile efective consumate într-o oră de funcționare și activități de întreținere, reparare și conservare și reprezintă cantități maxime admise a fi consumate pe timpul de funcționare. Normele de consum carburanți și lubrifianți pentru navele din înzestrarea MIRA sunt prevăzute în anexa nr. 23.


    Articolul 132

    Pentru tehnica și mijloacele tehnice navale nou intrate în înzestrarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative la care nu sunt stabilite normele de consum, precum și pentru cele existente care suferă transformări esențiale, în măsură să modifice consumurile prevăzute, se determină norme noi de consum. Structura deținătoare solicită inspectoratelor generale din care face parte stabilirea normelor de consum de carburanți și lubrifianți pentru nave. Unitățile necuprinse în structura inspectoratelor generale solicită efectuarea acestei activități către Direcția logistică. Până la aprobarea acestor norme se respectă consumul de control al motorului, prevăzut de constructor.


    Articolul 133

    Pentru stabilirea consumurilor normate, structura deținătoare a navei numește prin dispoziție de zi o comisie tehnică formată din specialiști ai Direcției logistice, inspectoratelor generale și ai unității deținătoare, după caz.


    Articolul 134

    Pentru determinarea consumurilor normate de carburanți și lubrifianți se execută probe cu mai multe nave de același tip, dacă există, în condiții hidrometeorologice și turații ale motorului diferite, în funcție de specificul misiunilor pe care le execută. Rezultatele obținute în urma probelor de determinare a consumurilor de carburanți și lubrifianți se consemnează într-un proces verbal, conform modelului prevăzut în anexa nr. 24, avizat de către șeful unității.


    Articolul 135

    Consumul normat de carburanți și lubrifianți pentru fiecare tip de navă se bazează pe determinările consemnate în procesele verbale și se aprobă de directorul general al Direcției logistice.


    Articolul 136

    Pentru motoarele principale consumul de carburanți și lubrifianți pentru o oră de funcționare în staționare sau la pregătirea navei pentru marș, acolo unde nu a fost determinat în condițiile art. 131-135, este de 1/3 din norma de consum a navei în marș.


    Articolul 137

    Acordarea consumului de carburanți și lubrifianți pe timpul funcționării motorului în staționare este posibilă în următoarele situații:
    a) cu ocazia recepționării și preluării de la agenții economici producători sau reparatori;
    b) pentru executarea reviziilor tehnice;
    c) când se execută verificarea și întreținerea tehnicii navale, inspecții sau reviste de bord;
    d) în cazul staționării pe timpul îndeplinirii misiunilor sau apariției unor avarii la rețeaua de curent electric când se impune funcționarea grupurilor generatoare și a altor consumatori;
    e) pentru navele aflate în alarmă sau care participă la exerciții de alarmare a structurilor;
    f) pe timpul controalelor sau inspecțiilor tehnice efectuate de eșaloanele superioare, o singură dată la navele verificate.


    Articolul 138
    (1) Pentru efectuarea rodajului, omologărilor sau probelor funcționale ale mijloacelor tehnice noi sau reparate, consumul normat de carburanți și lubrifianți se va încadra în limitele prevăzute de instrucțiunile de rodaj sau probe și de documentația tehnică de reparații. În cadrul Bazei de Reparații Nave Brăila, consumurile normate de carburanți și lubrifianți pentru verificarea și rodajul motoarelor pe banc, după reparație se stabilesc prin instrucțiuni tehnice de rodaj cu caracter intern, aprobate de șeful acestei structuri.(2) Pentru probele de marș sau de cheu, după reparații se folosesc normele stabilite prin ordin la tipul de navă respectiv.


    Articolul 139

    Urmărirea încadrării consumurilor normate de carburanți și lubrifianți, în limitele stabilite în prezentul ordin, pentru fiecare navă în parte, este obligatorie la toate structurilor deținătoare de nave. La navă, evidența carburanților și lubrifianților se ține în jurnalul de mașini de șeful mecanic și se verifică de către comandantul navei. Pentru navele mici, la care nu se ține jurnalul de mașini, evidența carburanților și lubrifianților se ține de către comandantul navei în jurnalul de bord.


    Articolul 140

    Carburanții și lubrifianții folosiți pentru motoare, transmisii, acționări hidraulice sau pentru gresare, precum și aditivii folosiți pentru aceștia, trebuie să respecte prescripțiile tehnice ale constructorilor atât din punct de vedere calitativ cât și din acela al periodicităților pentru schimb și completare.


    Articolul 141
    (1) Înlocuirea lubrifianților uzați se execută cu respectarea prevederilor producătorilor.(2) Consumurile determinate de ardere în motoare trebuie să se încadreze în prevederile producătorilor.(3) Schimbarea lubrifianților se poate efectua și la agregatele care trec de la conservarea de lungă durată direct în exploatare sau după expirarea termenului de păstrare prevăzut în documentația tehnică a motorului, obținându-se în prealabil aprobarea șefului structurii.


    Articolul 142

    Înlocuirea lubrifianților din agregate înainte de realizarea normelor de utilizare se poate executa în cazul unor defecțiuni tehnice, care au produs contaminarea acestora cu alte produse. În acest caz se impune întocmirea actului de constatare tehnică.


    Articolul 143

    Se admite aprovizionarea și consumul unor sortimente de carburanți și uleiuri corespondente, de alte tipuri nenominalizate în normele de consum carburanți și lubrifianți, astfel:
    a) dacă acestea sunt indicate în documentația tehnică de întreținere și exploatare a motoarelor, reductoarelor sau agregatelor;
    b) dacă sunt produse similare omologate.


    Articolul 144

    După sosirea navei din marș, comandantul navei are obligația principală de a dispune urgent măsurile de completare a plinurilor de carburanți și lubrifianți, în vederea restabilirii stării de operativitate. În acest sens, comandantul navei cere din timp, prin sisteme de comunicații, organului de asigurare tehnică, bunurile necesare efectuării plinurilor de carburanți și lubrifianți. Operațiunile tehnice desfășurate în scopul completării plinurilor navei sunt aprobate de adjunctul pentru logistică al structurii/similar.


    Articolul 145

    Șefii și organele tehnice de la toate eșaloanele urmăresc în permanență respectarea cu strictețe a normelor de consum carburanți și lubrifianți.


    Articolul 146

    Se interzice funcționarea mijloacelor tehnice care consumă carburanți și lubrifianți peste norme. La navele care depășesc consumul normat, șefii și organele tehnice responsabile stabilesc cauzele producerii unor astfel de depășiri și iau măsurile ce se impun pentru încadrarea în norme.


    Secţiunea a II-a NORME DE EXPLOATARE A BATERIILOR DE ACUMULATOARE

    Articolul 147

    Norma de exploatare a bateriilor de acumulatoare utilizate la bordul navelor, este de un an peste termenul de garanție acordat de furnizor, dar nu mai mică de 2 ani.


    Articolul 148

    Norma de exploatare pentru bateriile de acumulatoare este minimă, acestea se propun pentru înlocuire numai după îndeplinirea normei sau atunci când nu mai pot fi utilizate, întocmindu-se în acest ultim caz act de constatare tehnică conform modelului prevăzut în anexa nr. 12.


    Articolul 149

    Norma de exploatare a bateriilor de acumulatoare în ani se consideră de la data montării acestora pe navă sau la motorul independent.
    Înlocuirea bateriilor de acumulatoare se consemnează în jurnalul de mașini sau cel de bord pentru navele care nu dispun de jurnale de mașini.


    Articolul 150
    (1) La navele intrate în conservare sau aprobate pentru disponibilizare, bateriile de acumulatoare se retrag în depozit și se supun operațiunilor de întreținere și conservare, urmând ca după repunerea în funcțiune, respectiv predarea navei prin transmitere fără plată în condițiile legii, acestea să fie repuse pe poziții.(2) La navele ce urmează a fi predate prin transmitere fără plată, bateriile de acumulatoare din dotare trebuie să aibă durata în exploatare îndeplinită.


    Articolul 151

    Materialele ce se folosesc la întreținerea bateriilor de acumulatoare sunt prevăzute în normele tehnice anuale de materiale pentru întreținere și mici reparații la nave și mijloace tehnice specifice de marină în vigoare, prevăzute în anexa nr. 21.


    Articolul 152

    Exploatarea, întreținerea și conservarea bateriilor de acumulatoare în procesul exploatării, precum și pe timpul depozitării și conservării lor, se execută conform anexei nr. 25.


    Capitolul III EXPLOATAREA ȘI REPARAREA APARATURII DE NAVIGAȚIE ȘI DE TRANSMISIUNI

    Secţiunea I PRINCIPII GENERALE

    Articolul 153

    Prin tehnica componentei de specialitate navigație - CSN se înțelege aparatura și instrumentele de navigație și radionavigație iar prin tehnica componentei de specialitate comunicații și observare - CSC se înțelege tehnica de transmisiuni, aparatura de calcul aflată în complet și aparaturii de observare radioelectronică la bordul navelor.


    Articolul 154

    Tehnica CSN și tehnica CSC de la bordul navelor din înzestrarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative trebuie menținută în perfectă stare de eficiență. Acestea se consideră în stare de eficiență, când caracteristicile tehnice corespund integral celor din documentația tehnică și anume:
    a) se încadrează în parametri nominali de funcționare;
    b) lucrează în toate modurile și regimurile de lucru prevăzute;
    c) subansamblurile, blocurile/panourile și circuitele exterioare nu prezintă defecțiuni mecanice.


    Articolul 155

    Tehnica CSN și CSC se consideră că este în stare operațională dacă:
    a) este în stare de funcționare, cu stare tehnică bună;
    b) are inventarul complet, cu toate accesoriile, antenele, cablurile indispensabile funcționării în toate modurile și regimurile de lucru prevăzute;
    c) lotul de piese de schimb și accesorii este complet.


    Articolul 156

    Starea de eficiență a tehnicii CSN și CSC pe întreaga perioadă de serviciu se obține prin:
    a) cunoașterea perfectă a tehnicii de către personalul care o deservește, precum și de către personalul cu atribuții în asigurarea tehnică a acesteia;
    b) cunoașterea și respectarea regulilor de exploatare și întreținere;
    c) executarea întreținerilor periodice a tehnicii CSN și CSC;
    d) păstrarea tehnicii în loturi, conform inventarelor de complet;
    e) utilizarea rațională a materialelor din normele de consum pentru întreținere;
    f) asigurarea materialelor necesare în procesul de întreținere și mici reparații;
    g) planificarea reparațiilor profilactice, în conformitate cu prevederile documentațiilor tehnice;
    h) admiterea la exploatarea tehnicii numai a personalului instruit.


    Articolul 157

    După destinație, tehnica CSN și CSC se împarte în tehnică operativă și tehnică pentru învățământ.


    Articolul 158

    Tehnica CSN și CSC operativă este tehnica de la bordul navelor destinată îndeplinirii misiunilor specifice și asigurării procesului de pregătire.
    Se interzice întrebuințarea tehnicii operative pentru instruirea personalului asupra procedeelor de reparare, montare și demontare.


    Articolul 159

    Tehnica CSN și CSC pentru învățământ este tehnica prevăzută în tabelele de înzestrare ale structurilor cu profil de învățământ, special destinată pentru instruirea personalului.
    În celelalte unități, tehnica pentru învățământ este special prevăzută în tabelele de înzestrare.


    Articolul 160

    După starea tehnică și durata de utilizare, tehnica CSN și CSC are stările calitative stabilite de actele normative în vigoare referitoare la evidența contabilă a bunurilor materiale.


    Secţiunea a II-a ORGANIZAREA EXPLOATĂRII TEHNICII CSN ȘI CSC1. Date generale

    Articolul 161

    Tehnica operativă și pentru învățământ trebuie menținută în permanentă stare de eficiență.


    Articolul 162

    Activitățile de întreținere tehnică periodică pentru tehnica CSN și CSC se execută potrivit tabelului prevăzut în anexa nr. 26, întocmindu-se fișele tehnologice de întreținere al căror model este prevăzut în anexa nr. 27. Tehnica aflată în păstrare de lungă durată se conservă, iar periodic se verifică și reconservă, conform documentației specifice.


    Articolul 163

    Șefii structurilor deținătoare de nave, personalul cu atribuții în domeniu, comandanții de nave, precum și cadrele care deservesc tehnica CSN și CSC răspund de starea tehnică și de întreținere și de exploatarea corectă a acesteia.


    Articolul 164

    Prin exploatarea tehnicii CSN și CSC se înțelege totalitatea activităților legate de:
    a) primirea din depozit și luarea în evidența structurii;
    b) instalarea și punerea în funcțiune la parametrii nominali conform documentației tehnice;
    c) utilizarea tehnicii CSN și CSC conform destinației; se interzice orice modificare sau improvizație asupra tehnicii;
    d) luarea măsurilor de protecție a personalului și a tehnicii;
    e) ținerea la zi a evidenței orelor de funcționare în jurnalele și cărțile de exploatare;
    f) asigurarea materialelor consumabile necesare în procesul de exploatare.


    Articolul 165

    Se interzice întrebuințarea la nave a tehnicii CSN și CSC pentru care nu sunt întocmite formele legale de predare-primire.


    Articolul 166

    Comandanții de nave și personalul cu atribuții de exploatare răspund de ținerea corectă a evidenței funcționării tehnicii CSN și CSC.


    Articolul 167

    În cazul avarierii sau degradării tehnicii CSN și CSC datorită unei exploatări incorecte sau neglijente, se vor respecta prevederile actelor normative referitoare la răspunderea materială a militarilor.


    Articolul 168

    Pentru evitarea descompletării tehnicii aflate în exploatare sau în conservare, toate obiectele care formează un complet se întrebuințează întrunit, iar la nave se păstrează în locuri special destinate. Se permite scoaterea pentru un timp limitat a unor obiecte din complet când:
    a) la locul de exploatare nu se pot așeza lăzile de ambalaj, lotul piese de schimb și accesorii complet;
    b) se trimit la reparat aparate, blocuri, ansambluri din complet;
    c) unele aparate, blocuri, ansambluri necesită condiții de păstrare deosebite.
    2. Introducerea în exploatare a tehnicii CSN și CSC

    Articolul 169
    (1) Tehnica CSN și CSC se introduce în exploatare în următoarele situații:
    a) la primirea în unitate pe baza ordinului de distribuție întocmit de organul de înzestrare;
    b) la trecerea din depozitare îndelungată pe baza ordinului șefului unității;
    c) la înapoierea de la reparațiile efectuate în afara unității;
    (2) În toate ocaziile, introducerea în exploatare se face pe baza ordinului de zi pe unitate în care se precizează:
    a) tipul și seria tehnicii CSN și CSC;
    b) seria cărții tehnice a aparatului;
    c) nava care va exploata tehnica CSN și CSC;
    d) ordinul de bază pentru introducerea în exploatare.
    (3) Introducerea în exploatare se înscrie în cartea tehnică indicându-se data, structura, numărul actului de primire, numărul dispoziției de zi pe unitate în care se prevede trecerea în exploatare, semnătura persoanei cu atribuții de exploatare.
    3. Reguli de primire a tehnicii CSN și CSC de către structuri

    Articolul 170

    Predarea sau primirea tehnicii CSN și CSC se face în baza ordinelor de distribuție, programelor de reparații sau a ordinelor de lucru.


    Articolul 171

    În vederea primirii tehnicii CSN și CSC, unitatea/structura numește delegați competenți. Numărul delegaților desemnați pentru a executa luarea în primire se stabilește astfel încât să asigure verificarea cantitativă și calitativă a tehnicii cât și a documentelor necesare.


    Articolul 172

    La primire, tehnica CSN și CSC se verifică obligatoriu prin punerea în funcțiune și prin măsurarea parametrilor conform documentației de exploatare. În cazul în care condițiile prevăzute nu corespund, predătorul sau primitorul nu procedează la efectuarea predării-primirii.


    Articolul 173

    După introducerea tehnicii în dotarea structurilor, se numește prin dispoziție de zi pe unitate o comisie de verificare tehnică care va efectua activitățile conform fișei tehnologice de întreținere săptămânală și de verificare a stării de funcționare.
    4. Reguli de exploatare a tehnicii CSN și CSC

    Articolul 174

    La nave, tehnica CSN și CSC se dă în primire persoanelor cu responsabilități în deservirea și exploatarea acesteia.


    Articolul 175

    Personalul care are în primire tehnică CSN și CSC este obligat să o întrețină și să o exploateze corect în conformitate cu documentația de exploatare, fișele tehnologice de întreținere periodică și cu prevederile prezentului normativ. Pentru aceasta, persoanele respective sunt obligate:
    a) să cunoască temeinic caracteristicile tehnico-tactice ale tehnicii pe care o au în primire;
    b) să ia toate măsurile ce se impun pentru prelungirea duratei de serviciu a tehnicii;
    c) să execute cu regularitate și la volum complet toate întreținerile periodice conform fișelor tehnologice;
    d) să raporteze imediat șefului direct defecțiunile și lipsurile constatate și să ia măsuri, conform responsabilităților, pentru remedierea lor;
    e) să pregătească și să prezinte pentru reparare, la termenele planificate tehnica din dotare, conform programelor de reparații aprobate;
    f) să verifice modul de executare a reparațiilor, prin probe de funcționare;
    g) să efectueze corect și la timp înscrierile necesare în documentele de exploatare și evidență;
    h) să respecte regulile de lucru în secret și confidențialitate informațiilor clasificate, la aparatura componentei de specialitate CSC.
    5. Retragerea din exploatare a tehnicii CSN sau CSC

    Articolul 176

    Retragerea din exploatare a tehnicii CSN și CSC se execută în următoarele situații:
    a) introducerea în depozit pentru conservare;
    b) trimiterea la reparații în afara structurilor;
    c) redistribuire către alte structuri.

    Trimiterea în reparație se face în baza programului de reparații aprobat sau după emiterea ordinului de reparații sau a comenzii de lucru.
    Predarea către alte unități se face pe baza ordinului de distribuție emis de eșalonul superior.


    Articolul 177

    În toate ocaziile, retragerea din exploatare a tehnicii se face pe baza dispoziției de zi pe unitate în care se precizează:
    a) tipul și seria aparatului;
    b) starea calitativă;
    c) ordinul de bază pentru retragerea din exploatare;
    d) scopul retragerii din exploatare;
    e) categoria reparației care urmează să se execute;
    f) comisia de verificare tehnică.


    Articolul 178

    Comisia de verificare tehnică efectuează activitățile conform fișei tehnologice de întreținere săptămânală și de verificare a stării de funcționare și consemnează rezultatele în cartea tehnică.


    Articolul 179

    În documentele de evidență și exploatare se menționează poziția tehnicii în orice situație certificată cu semnătura și ștampila șefului unității.
    6. Evidența exploatării tehnicii CSN și CSC

    Articolul 180

    Planificarea și evidența exploatării are ca scop întrebuințarea rațională și economică a tehnicii.
    Prin evidența exploatării tehnicii CSN și CSC se realizează:
    a) stabilirea numărului de ore de funcționare anual pe fiecare aparat, stație, dispozitiv care au durata de funcționare exprimată în ore, în vederea planificării reparațiilor;
    b) întrebuințarea tehnicii conform destinației;
    c) stabilirea datei de execuție a activităților de întreținere, precum și planificarea reparațiilor;
    d) stabilirea cantităților de materiale consumabile și piese de schimb care trebuie aprovizionate pentru asigurarea exploatării și întreținerii corecte;
    e) cunoașterea stării tehnice de întreținere.


    Articolul 181

    Documentele de evidență a exploatării tehnicii CSN și CSC sunt:
    a) jurnalul de evidență a verificării și balansării mecanismelor;
    b) programul de reparații al structurii;
    c) cărțile tehnice de exploatare;
    d) jurnalele de stație pentru tehnica CSC sau registrele de evidență a funcționării pentru tehnica CSN.
    7. Stabilirea activităților de întreținere și elaborarea programului de reparații a tehnicii CSN și CSC

    Articolul 182

    Totalitatea activităților de control tehnic și a măsurilor luate pentru înlăturarea neajunsurilor constituie întreținerea tehnică. Deoarece întreținerile tehnice sunt obligatorii într-un anumit volum de activități și la anumite perioade de timp, ele se numesc întrețineri tehnice periodice.


    Articolul 183

    Pentru tehnica aflată în conservare se elaborează de către personalul cu atribuții de exploatare de la nivel unitate un plan de întreținere, conform perioadelor și activităților prevăzute de manualele de exploatare, în care se prevăd: aparatura supusă activităților de întreținere, activitățile care se execută, perioadele de executare, cine execută activitățile.


    Articolul 184
    (1) În procesul de exploatare sau pe timpul întreținerilor tehnice periodice se pot constata defecțiuni mici care se pot înlătura de către personalul de deservire sau prin asistență tehnică din partea specialiștilor de la nivel unitate.
    Înlăturarea unor astfel de defecțiuni se numește remediere.
    În principiu acestea constau din:
    a) matisarea unor cordoane la îmbinarea cu terminalele;
    b) reglarea unor dispozitive simple;
    c) înlocuirea unor piese constatate defecte prin vizualizare;
    d) restabilirea unor contacte în elementele de contactare.
    (2) Nu se vor executa activități de remediere care implică violarea sigiliilor de garanție a producătorului sau reparatorului.(3) Remedierile se execută conform documentației de exploatare sau de întreținere ale aparatului și se consemnează în cartea tehnică a aparatului respectiv.


    Articolul 185

    Anual, până la data de 01 noiembrie, personalul cu atribuții de exploatare a tehnicii CSN și CSC pe unitate întocmește proiectele programelor de reparații a tehnicii din responsabilitate pentru anul următor. În aceste proiecte se menționează:
    a) tipul tehnicii;
    b) categoria de reparații;
    c) luna în care se va executa.


    Articolul 186

    Proiectele programelor de reparații se întocmesc în 3 exemplare, din care un exemplar se înaintează eșalonului superior, al doilea se trimite la Baza de Reparații Nave în situația în care reparațiile se vor efectua la această unitate. Reparațiile capitale se planifică să se execute la operatorii economici specializați.


    Articolul 187

    Personalul cu atribuții de reparații a tehnicii CSN și CSC centralizează proiectele și în funcție de resursele și posibilitățile avute la dispoziție întocmește proiectul programului de reparații defalcat pe perioade de timp și pe structurile unde se vor efectua reparațiile.


    Secţiunea a III-a REPARAREA TEHNICII CSN și CSC

    Articolul 188

    Repararea tehnicii CSN și CSC are drept scop menținerea și restabilirea în timp scurt a stării de funcționare a acesteia prin readucerea ei în parametri nominali de funcționare conform documentației de descriere sau exploatare precum și prin asigurarea funcționării în toate regimurile și modurile de lucru prevăzute prin construcție.
    Repararea tehnicii CSN și CSC are un caracter profilactic, în sensul că se execută la anumite intervale de timp, după plan, pentru a preveni defectarea sau funcționarea sub parametrii nominali. Nu trebuie să se aștepte defectarea pentru a introduce tehnica în reparații.


    Articolul 189

    Timpul normat de funcționare între reparații este prezentat în Normele tehnice de reparații și durata normală de utilizare la tehnica CSN și aparatura specifică de semnalizare și avertizare acustică și optică prevăzute în anexa nr. 28. Tehnica neinclusă în tabel trebuie să respecte prevederile producătorului, cuprinse în documentația de întreținere și exploatare.


    Articolul 190

    În cazul neîndeplinirii criteriului de timp pentru executarea reparațiilor, defectarea tehnicii CSN și CSC se consideră pagubă, pentru care se execută cercetare administrativă conform instrucțiunilor în vigoare, de către o comisie numită prin dispoziție de zi pe unitate.


    Articolul 191

    În funcție de activitățile ce se execută, de complexitate, precum și de gradul de extindere asupra părților, blocurilor, elementelor componente ale tipurilor de tehnică, reparațiile tehnicii CSN și CSC sunt de patru categorii: curente, medii, capitale și de avarii.


    Articolul 192

    Reparația curentă este ansamblul operațiilor de înlăturare a deranjamentelor apărute pe timpul exploatării, prin înlocuirea pieselor defecte, prin înlocuirea sau repararea numai a unui bloc, plăci de montaj și prin înlăturarea defectelor mecanice exterioare, precum și a operațiilor de aducerea a tehnicii la parametrii nominali de funcționare.


    Articolul 193

    Reparația medie este ansamblul operațiilor de înlocuire sau reparare a unuia sau mai multor blocuri, plăci de montaj, care au îndeplinit perioada de exploatare conform documentației de exploatare și întreținere și de înlăturare a defectelor mecanice exterioare, precum și a operațiilor de aducerea a tehnicii la parametrii nominali de funcționare.


    Articolul 194

    Reparația capitală este ansamblul operațiunilor de înlocuire și reparare a tuturor blocurilor, plăcilor de montaj și pieselor defecte sau uzate din întregul lot al aparatului și de înlăturare a defectelor mecanice exterioare, precum și a operațiilor de aducerea a tehnicii la parametrii nominali de funcționare.


    Articolul 195

    Reparațiile curente, medii și capitale se execută în scopul prevenirii apariției defectelor considerate de producător ca fiind probabile conform normei de timp de exploatare definită de acesta, precum și pentru schimbarea elementelor constatate defecte și care au îndeplinit perioada de exploatare.


    Articolul 196

    Reparația de avarii poate îngloba volumul de operații al oricărei categorii de reparații descrise la art. 192, 193 și 194 și se execută asupra tehnicii CSN și CSC care nu a îndeplinit norma de timp de exploatare. Executarea reparațiilor de avarii se va face numai după satisfacerea condițiilor de la art. 190.


    Articolul 197

    Tehnica CSN și CSC care are sigiliile de garanție violate este considerată tehnică avariată și poate fi supusă numai reparațiilor de avarii după satisfacerea condițiilor art. 190.


    Articolul 198

    Predarea tehnicii pentru reparare se face astfel:
    a) se scoate tehnica din exploatare conform cap. III secțiunea a II-a punctul 5 din prezentul normativ.
    b) se întocmesc formele necesare pentru emiterea ordinului de reparații de către organele abilitate dacă tehnica nu a fost inclusă în programul de reparații;
    c) se predă tehnica la structura reparatoare unde se va întocmi un act de constatare asupra defectelor și integrității sigiliilor de către o comisie de specialiști din care va face parte și un delegat competent din partea structurii predătoare. În cazul constatării violării sigiliilor de garanție, tehnica va fi primită de structura reparatoare numai dacă aceasta este însoțită de o copie a constatărilor cercetării administrative.


    Articolul 199
    (1) Reparațiile tehnicii CSN și CSC se execută în unitatea reparatoare după întocmirea fișei procesului tehnologic de reparație care are la bază actul de constatare întocmit la primirea în reparație sau activitățile descrise de producător ca fiind necesare după expirarea timpului de exploatare conform documentației producătorului.(2) Tehnica ce nu poate fi reparată în unități aparținând Ministerului Internelor și Reformei Administrative se repară la agenți economici specializați, cu respectarea prevederilor legale privind achizițiile publice și luarea măsurilor de securitate asupra datelor și informațiilor clasificate memorate, în cazul aparaturii de calcul și de comunicații.


    Articolul 200

    Fișa procesului tehnologic de reparație este întocmită de personalul specializat din unitatea reparatoare cu atribuții în acest sens și va cuprinde activități legate de:
    a) aspectarea componentelor tehnicii;
    b) determinarea parametrilor de funcționare a blocurilor supuse reparației;
    c) restabilirea parametrilor nominali de funcționare;
    d) executarea activităților de întreținere lunară și de verificare a stării de funcționare;
    e) personalul care va executa reparația.


    Articolul 201

    După executarea reparației tehnica reparată se sigilează cu sigiliu de garanție și se pregătește pentru predare. Unitatea care execută reparația întocmește un act de garanție în care se va înscrie structura reparatoare, tipul și seria tehnicii, starea de funcționare a tehnicii, categoria de stare a tehnicii, aparatele sigilate și numărul de identificare a sigiliilor. Actul de garanție va fi avizat de șeful structurii reparatoare.


    Articolul 202

    La terminarea reparației, în cartea tehnică a aparatului se înscrie tipul de reparație care a fost executată, numărul de înregistrare a fișei procesului tehnologic de reparație și categoria de stare a tehnicii după reparație. În vederea confirmării acestor date, în cartea tehnică a aparatului semnează personalul cu atribuții de confirmarea calității reparațiilor din unitatea reparatoare.


    Articolul 203

    Tehnica reparată se predă numai delegatului structurii beneficiare. La recepția tehnicii, delegatul este obligat să urmărească:
    a) funcționarea în parametrii nominali a tehnicii;
    b) existența sigiliilor și a integrității acestora;
    c) existența și respectarea prevederilor actului de garanție;
    d) existența consemnării din cartea tehnică.

    Delegatul primitor semnează pentru executarea acestor activități în actul de garanție a tehnicii.


    Articolul 204

    Reparațiile care nu necesită transportul aparaturii la structura reparatoare, pot fi efectuate și în cadrul structurii care are tehnica în primire, dar numai de către personal specializat și atestat, respectându-se principiile din acest capitol referitoare la:
    a) existența și integritatea sigiliilor;
    b) îndeplinirea numărului de ore de exploatare necesare executării unei categorii de reparație;
    c) elaborarea documentelor de scoatere din exploatare;
    d) elaborarea documentelor de executare a reparațiilor;
    e) predarea tehnicii și a documentelor însoțitoare după reparații.


    Capitolul IV DISPOZIȚII FINALE

    Articolul 205

    Abrogat.

    (la 25-11-2009, Articolul 205 din Capitolul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 204 din 2 septembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 805 din 25 noiembrie 2009 )

    Articolul 206

    Abrogat.

    (la 25-11-2009, Articolul 206 din Capitolul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 204 din 2 septembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 805 din 25 noiembrie 2009 )

    Articolul 207

    Anexele nr. 1-28 fac parte integrantă din prezentul Normativ.


    Anexa nr. 1

    MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE
    Structura .........................
    APROB
    ȘEFUL Structurii
    predătoare

    PROCES-VERBAL DE PREDARE-PRIMIRE
    Nr. ________ din _______________

    În baza _________________________________________
    Noi ____________________ din partea Structurii ____________ și _____________ din partea ____________ am procedat la predarea-primirea navei _________ proiect de construcție _______ serie motor ______ nr. înregistrare _________ cu un număr de ore de funcționare de _____, se predă la starea ______________, conform inventarului de complet*), anexat în copie, ______________________________;
    baterii de acumulatori montate la data ______________; cantitatea de carburanți și lubrifianți din tancul de combustibil, respectiv lubrifiant, truse de scule și accesorii,
    Starea tehnică a navei sau alte observații:
    ___________________________________________________________________________
    ___________________________________________________________________________

    Prezentul proces-verbal s-a încheiat în două exemplare, din care unul rămâne la structura predătoare și unul la structura primitoare.
    AM PREDAT, AM PRIMIT,**

    *) Se trec toate bunurile existente la bord.
    **) În cazul în care nu este posibilă aplicarea ștampilei unității, preluarea bunului se va face în baza delegației emise de către unitatea primitoare pe numele delegatului.


    Anexa nr. 2

    MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE

    Structura/Unitatea _________________

    VĂZUT

    Nr. ________ din ___________________

    Șeful Unității

    SITUAȚIA
    nominală a navelor și mijloacelor plutitoare în dotare
    la data de 01 decembrie .........

    Nr. crt.

    Grupa de destinație

    Nr. înregistrare

    Anul de fabricație

    MOTOR

    Nr. orelor de funcționare

    MOTOR Nr. orelor de funcționare de la ultima

    CORP Anul când s-a executat ultima

    Nr. Reparațiilor efectuate

    Locul de muncă

    Observații

    MOTOR

    CORP

    Denumirea navei sau a mijlocului plutitor (proiectul, tipul)

    Tip

    Puterea (CP)

    Seria

    Anul de fabricație

    De la începutul exploatării

    În ultimele 12 luni

    R.M.

    R.K.

    R.M.

    R.K.

    ANDOCARE

    R.M.

    R.K.

    R.M.

    R.K.

    0

    1

    2

    3

    4

    5

    6

    7

    8

    9

    10

    11

    12

    13

    14

    15

    16

    17

    18

    19

    20

    VERIFICAT
    Adjunctul șefului structurii pentru logistică/similar

    ÎNTOCMIT
    Șef compartiment asigurare tehnică/similar

    NOTĂ:
    a) În prezenta situație se înscriu toate navele inclusiv cele disponibile, precum și cele în plus față de prevederile tabelelor de înzestrare, pentru acestea din urma făcându-se referiri detaliate asupra stării tehnice în coloana "20".
    b) În coloana "19" se indică locul unde se găsește efectiv nava, menționându-se localitatea de bazare.


    Anexa nr. 3

    MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE

    Structura .........................

    VĂZUT

    Nr. ....... din ...................

    Șeful structurii

    SITUAȚIA
    gradului de înzestrare cu nave și mijloace plutitoare
    la data de 01.12. ...............

    Nr. crt.

    Grupa de destinație a navelor sau a mijloacelor plutitoare

    Necesar

    Existent

    Deficit

    Plus dotare

    Vechimea în exploatare

    Nr. de ore misiune efectuate

    Denumirea navei sau a mijlocului plutitor

    Proiectul

    Tipul

    Sub 10 ani

    Între 10 și 20 ani

    Peste 20 ani

    De la intrarea În înzestrare

    în ultimul an de exploatare

    0

    1

    2

    3

    4

    5

    6

    7

    8

    9

    10

    11

    12

    Exemplu de completare a situației

    1

    NAVE OPERATIVE (TOTAL)

    68

    60

    10

    2

    19

    10

    31

    42800

    150

    NAVE MARITIME DE INTERVENȚIE

    30

    20

    10

    17

    2

    1

    2800

    100

    Nava maritimă de intervenție

    0111C

    10

    7

    2

    1

    2000

    30

    2

    NAVA FLUVIALĂ DE PAZĂ

    38

    40

    2

    2

    8

    30

    40000

    50

    Navă fluvială de pază

    822 M

    18

    2

    6

    10

    18000

    10

    NAVE LOGISTICE (TOTAL)

    95

    35

    60

    20

    10

    5

    1

    BĂRCI

    95

    35

    60

    20

    10

    5

    Bărci din lemn

    10+1

    10

    7

    3

    Bărci din PAFS

    DELFIN

    25

    13

    7

    5

    VERIFICAT
    Adjunctului pentru logistică/similari

    ÎNTOCMIT
    Șef compartiment asigurare tehnică de marină/similar

    NOTĂ:
    a) Navele și mijloacele plutitoare se grupează în cadrul fiecărei poziții de la numărul curent, în funcție de denumire, proiect și tip.
    b) După completarea situației cu navele și mijloacele plutitoare din dotarea proprie, se înscriu cele ce aparțin altor unități dar care sunt detașate și asigurate de unitate din punct de vedere tehnic, respectându-se prevederile punctului "a".


    Anexa nr. 4

    NORME METODOLOGICE
    privind înregistrarea și radierea navelor aparținând Ministerului
    Internelor și Reformei Administrative
    I. ÎNREGISTRAREA NAVELOR ȘI MIJLOACELOR PLUTITOARE1. Navele și mijloacele plutitoare aparținând structurilor Ministerului Internelor și Reformei Administrative se înregistrează la acest minister de Direcția logistică, prin Serviciul Autovehicule, Nave și Aeronave.
    Nu se înregistrează, în condițiile prezentelor norme, ambarcațiunile pneumatice și alte mijloace navale, de resortul tehnicii de geniu. Pentru acestea evidența se ține conform numerelor de inventar de către compartimentele de specialitate.
    Mijloacele navale, cum sunt bărci, ambarcațiuni pneumatice, etc., prevăzute în completul altor nave au înscrise pe corp, numărul/numele navei căreia le aparțin în conformitate cu regulile SOLAS.
    2. Navele se înregistrează pe baza următoarelor documente justificative:
    a) cererea structurii deținătoare, care cuprinde precizări cu privire la modul de intrare în evidență a navei sau a mijlocului plutitor, numărul de identificare/seria de fabricație, proiectul de construcție;
    b) date de identificare ale navei, conform anexei nr. 4.1;
    c) copia facturii/actului care atestă modul de obținere a mijlocului naval, după caz;
    d) copia certificatului statutar și/sau certificatului de clasă, după caz;
    e) două fotografii ale navei tip 10/15, din lateral tribord și din pupa.
    Documentele menționate la alin. (1) se înaintează pe cale ierarhică de către unitățile deținătoare* care solicită înregistrarea la Direcția logistică, în termen de 30 zile de la intrarea în evidența acestora a navelor.
    * Prin "unitate deținătoare" se înțelege unitatea în a cărei evidență de gestiune se află mijlocul de transport înregistrat.
    3. La înregistrare, Serviciul Autovehicule, Nave și Aeronave atribuie fiecărui mijloc naval un număr de înregistrare și eliberează un "certificat de înregistrare", model anexa nr. 4.2.3^1 În situația neacordării vizei tehnice de către inspectorii tehnici, la propunerea Bazei de Reparații Nave Brăila, Direcția generală logistică dispune retragerea temporară a certificatului de înregistrare, cu înștiințarea inspectoratelor generale, dacă se constată riscuri majore pentru siguranța navigației sau protecția mediului.
    (la 27-08-2012, Punctul I. din Anexa nr. 4 a fost completat de Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 200 din 16 august 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 616 din 27 august 2012 )
    4. Evidența numerelor de înregistrare se ține de către Direcția logistică pe baza "Registrului de evidență a certificatelor și numerelor de înregistrare ale navelor și mijloacelor plutitoare" aparținând Ministerului Internelor și Reformei Administrative, model anexa nr. 4.3.
    Atribuirea numerelor de înregistrare se efectuează în ordine strict crescătoare.
    Navele înregistrate în baza prezentelor norme, își păstrează numerele atribuite, care rămân valabile până la ieșirea definitivă a acestora din patrimoniul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, conform prevederilor legale în vigoare, indiferent de redistribuirile efectuate între unitățile din structură.
    5. Inspectoratele generale și unitățile deținătoare își constituie evidență proprie a numerelor de înregistrare pentru navele și mijloacele plutitoare din dotare, pe același tip de registru de evidență model anexa nr. 4.3.6. Numerele de înregistrare se înscriu la loc vizibil, pe borduri în zona prova și după caz, pe suprastructura navei.
    Inscripționarea numerelor de înregistrare se efectuează cu materiale, de genul vopsea, folie autocolantă etc., rezistente la factori marini. Forma și dimensiunile literelor și cifrelor sunt proporționale și se adaptează astfel încât înălțimea acestora să fie de o treime din înălțimea bordului liber, însă nu mai mici de 100 milimetri.
    7. Numerele de înregistrare sunt formate din grupul de litere «MAI» urmat de un grup format din 4 cifre, din care: prima cifră reprezintă clasa navei din care face parte, a doua cifră reprezintă subclasa din care face parte nava, iar cifrele a treia și a patra reprezintă numerele de ordine de la 01 până la 99 atribuite în ordine crescătoare.
    Excepție fac șalupele și ambarcațiunile, clasele 3, 4 și 9, pentru care cifrele a doua, a treia și a patra reprezintă numerele de ordine, care se repartizează de la 001 până la 999.
    Clasificarea navelor se regăsește în anexa nr. 4.4.
    Încadrarea noilor tipuri de nave ce vor fi introduse ulterior în înzestrarea Ministerului Afacerilor Interne, în prevederile anexei nr. 4.4 se realizează prin dispoziția directorului Direcției generale logistice, în baza solicitărilor și propunerilor de încadrare a inspectoratelor generale sau unităților necuprinse în structura acestora.
    (la 04-08-2014, Punctul 7. din Punctul I. , Anexa nr. 4 a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 113 din 22 iulie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 579 din 04 august 2014 )
    8. Formularele certificatului de înregistrare se emit, la solicitarea Serviciului Autovehicule, Nave și Aeronave, de către Serviciul Tipografic al Ministerului Internelor și Reformei Administrative, pe hârtie specială și cu elemente de securizare.9. Fiecărui formular de certificat de înregistrare i se atribuie o serie formată dintr-o literă, exclusiv literele Ă, Â, Î, Ș și Ț, urmată de un număr format din trei cifre, din care prima este diferită de "0". Seria se atribuie în ordine strict alfabetică, iar numărul în ordine strict crescătoare.10. Direcția logistică completează certificatele de înregistrare la rubricile ce cuprind datele de identificare și caracteristicile tehnice ale mijlocului naval, aplicându-se ștampila pentru autentificare.
    În cazul modificărilor aduse navelor, care au ca rezultat modificarea caracteristicilor tehnice, înscrise pe certificatul de înregistrare, unitatea deținătoare înaintează Direcției logistice documentele aferente conform prevederilor pct. 2 pentru modificarea corespunzătoare a certificatului de înregistrare la rubrica "Observații", cu aplicarea ștampilei pentru autentificare.
    Copia documentelor justificative pe baza cărora se face modificarea certificatului de înregistrare, se anexează la dosarul tehnic la mijlocului naval.
    11. Inscripționarea propriu-zisă a numerelor de înregistrare pe bordul navelor se execută cel mai târziu o dată cu realizarea primelor operațiuni de trecere la exploatarea de sezon, ulterioare înregistrării prin grija unităților deținătoare.12. La cererea inspectoratelor generale sau a unităților necuprinse în structura acestora, pot fi atribuite numere de înregistrare provizorii, pentru mijloacele tehnice navale care fac obiectul unor contracte de achiziție, în scopul inscripționării acestora în șantierele navale constructoare, înainte de recepționarea acestora. Acțiunea de înregistrare definitivă se finalizează în momentul intrării în înzestrarea unităților deținătoare, în conformitate cu prevederile prezentelor norme.
    II. RADIEREA DIN EVIDENȚĂ A NUMERELOR DE ÎNREGISTRARE ALE NAVELOR ÎNREGISTRATE13. Radierea din evidență a numerelor de înregistrare ale navelor și mijloacelor din dotarea unităților Ministerului Internelor și Reformei Administrative se execută de către Direcția logistică, în cazul în care sunt scoase definitiv din patrimoniul ministerului, conform prevederilor legale în vigoare.14. Radierea din evidență se execută la solicitarea scrisă a ordonatorului de credite deținătoare al navei sau a mijlocului plutitor, prin care se precizează datele de identificare și motivul scoaterii din evidență a mijlocului naval respectiv, la care se anexează certificatul de înregistrare, în original, și după caz, următoarele documente:
    a) copia procesului verbal de predare-preluare semnat de cei în drept, pentru navele sau mijloacele plutitoare transmise fără plată, în condițiile legii;
    b) copia contractului de vânzare-cumpărare semnat de cei în drept și a documentului de plată eliberat, pentru navele sau mijloacele plutitoare valorificate, conform legislației în vigoare;
    c) copia procesului-verbal de casare, aprobat conform reglementărilor în vigoare.
    15. Structura deținătoare înaintează ierarhic la Direcția logistică în vederea radierii din evidență a numărului de înregistrare atribuit mijlocului naval, documentele corespunzătoare menționate la pct. 14, în termen de maxim 30 zile de la aprobarea documentelor de transmitere fără plată/vânzare/casare a navei.16. Anexele nr. 4.1, 4.2, 4.3 și 4.4 fac parte integrantă din prezentele normele metodologice.


    Anexa nr. 4.1

    DATELE DE IDENTIFICARE ALE NAVEI

    Anul construcției






    Firma producătoare/șantier naval






    Contractul de construcție al navei, în copie






    Documentație tehnică generală:
    - descrierea tehnică a navei;
    - planurile generale, în copie;






    Principalele caracteristici tehnice ale navei:






    Categoria navei:






    Denumirea proiectului navei - tip, model:






    Lungime maximă, în metri:






    Lățime maximă, în metri:






    Înălțimea de construcție în metri:






    Pescaj maxim în metri:






    Deplasament, în tone:






    Motorizare:






    Numărul și tipul motoarelor principale și auxiliare:






    Puterea motoarelor principale și auxiliare






    Cererea






    Modul de intrare în evidență






    Numărul de identificare - seria de fabricație






    Proiectul de construcție







    Anexa nr. 4.2

    MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE

    1.

    Numărul de înregistrare

    2.

    Categoria navei

    3.

    Proiectul de construcție al navei - modelul

    4.

    Anul și locul construcției

    5.

    Șantierul naval constructor

    6.

    Lungime maximă, în metri

    7.

    Lățimea maximă, în metri

    8.

    Înălțimea de construcție, în metri

    9.

    Pescajul maxim, în metri

    10.

    Deplasament maxim, în tone

    11.

    Capacitate de transport

    12.

    Numărul, marca și tipul motoarelor principale

    13.

    Puterea totală instalată

    14.

    Materialul de construcție al corpului navei

    15.

    OBSERVAȚII

    Certificat eliberat de

    La data de

    Semnătura și ștampila

    Seria și nr. certificatului

    Notă:
    În formular se înscrie capacitatea de transport numai pentru navele destinate în acest scop - șlepuri, bacuri fluviale, tancuri petroliere, etc.
    Pentru navele care transportă personal, capacitatea de transport este cea înscrisă în certificatele de clasă, formularele tactico-operaționale, etc.

    DEȚINĂTOR

    Nr. crt.

    Structura deținătoare

    Semnătura șefului structurii și ștampila
















    Seria și nr. certificatului


    Anexa nr. 4.3

    ROMÂNIA
    MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE

    Structura ______________________________________
    REGISTRU DE EVIDENȚĂ
    A CERTIFICATELOR ȘI NUMERELOR DE ÎNREGISTRARE ALE NAVELOR APARȚINÂND
    MINISTERULUI INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE

    Nr. crt.

    Clasa mijlocului naval înregistrat

    Proiect de construcție

    Producător

    Seria de fabricație a produsului

    Seria și numărul certificatului de înregistrare

    Număr de înregistrare atribuit

    Data emiterii certificatului de înregistrare sau a duplicatului

    Unitatea deținătoare la data înregistrării

    Persoana care a efectuat înregistrarea

    Data radierii numărului de înregistrare

    Unitatea deținătoare la data radierii

    Persoana care a efectuat radierea

    OBS.

    Gradul, numele și prenumele persoanei care a efectuat înregistrarea

    Semnătura persoanei care a efectuat înregistrarea

    Gradul, numele și prenumele

    Semnătura

    0

    1

    2

    3

    4

    6

    7

    8

    9

    10

    11

    12

    13

    14

    15

    16

    1.

    2.

    3.

    4.

    5.

    6.

    7.

    8.

    9.

    10.

    11.

    12.

    13.

    14.

    15.

    16.

    17.

    18.

    19.

    20.


    Anexa nr. 4.4

    CLASIFICAREA
    navelor din înzestrarea Ministerului Afacerilor Interne
    NAVE OPERATIVE– Clasa 0 - NAVE MULTIROL
    Subclasa 1: Nave maritime multirol– nave maritime multirol
    Subclasa 2: Nave maritime de supraveghere– nave maritime de supraveghere (de exemplu: proiect OPV 6610 etc.)– Clasa 1 - NAVE DE PATRULARE
    Subclasa 1: Nave maritime de patrulare– nave maritime de patrulare (de exemplu: proiect P157 etc.)
    Subclasa 2: Nave fluviale de patrulare– nave fluviale de patrulare (de exemplu: proiect 822M, proiect 383 etc.)– Clasa 2 - nave maritime de intervenție (de exemplu: proiect SHALDAG MK IV, proiect Bigliani etc.)– Clasa 3 - ȘALUPE DE PATRULARE, CONTROL ȘI/SAU INTERVENȚIE– șalupe de intervenție, de exemplu: proiect Maren, proiect Freeway etc.– șalupă fluvială de intervenție proiect 360– șalupe fluviale de patrulare, de exemplu: proiect Wolla 150, proiect BM, proiect Wolla 300, proiect U371, proiect KS 100 A, proiect 106, proiect 410, proiect 500 CLASS, proiect POL 150 și proiect GAMA– șalupe de supraveghere și control portuar, de exemplu: proiect R-1120 etc.– Clasa 4 - AMBARCAȚIUNE DE PATRULARE, INTERVENȚIE, CONTROL ȘI/SAU SALVARE– ambarcațiuni rapide de intervenție– ambarcațiuni cu motor atașabil– ambarcațiuni de abordaj, control și salvare– ambarcațiuni pe pernă de aer etc.
    De exemplu: proiect Drussila, proiect Harpoon 550 Open, proiect F50, proiect RR 4.2, proiect SLP 5400 etc.– Clasa 5 - NAVE CU MISIUNI SPECIALE
    Subclasa 1 - Nave de remorcaj și salvare– nave de remorcaj și salvare, de exemplu: proiect 136, 405 și 406– remorchere fluviale, de exemplu: proiect RG etc.
    Subclasa 2 - Nave pentru stingerea incendiilor– șalupe fluviale PSI, de exemplu: proiect Maren 34, BM, KS 100 A etc.
    Subclasa 3 - Nave sanitare– nave sanitare, de exemplu: proiect 383 S etc.
    NAVE LOGISTICE– Clasa 6 - NAVE CU MISIUNI SPECIALE
    Subclasa 1 - Tancuri pentru transport produse petroliere– tancuri maritime propulsate, de exemplu: tanc maritim 1000 To proiect 1407– tancuri fluviale nepropulsate
    Subclasa 2 - Nave de transport materiale– gabare fluviale propulsate sau nepropulsate– șlepuri fluviale nepropulsate, de exemplu, proiect: 200 t etc.– bacuri fluviale, de exemplu: proiect BF 15 t etc.– Clasa 7 - NAVE CU DESTINAȚIE SPECIALĂ
    Subclasa 1 - Ateliere plutitoare– ateliere plutitoare proiect 126 M– atelier plutitor proiect 1735 M etc.
    Subclasa 2 - Nave bază– cazarma plutitoare, de exemplu: proiect 420 etc.
    Subclasa 3 - Docuri plutitoare– docuri plutitoare, de exemplu: proiect 200 To, proiect 80 To etc.
    MIJLOACE PLUTITOARE– Clasa 8 - PONTOANE
    Subclasa 1 - Pontoane dormitor– pontoane dormitor, de exemplu: proiect 50 locuri, proiect 40 locuri etc.
    Subclasa 2 - Pontoane de acostare– pontoane de acostare cu cabine, de exemplu: proiect PA 1, proiect PA 2, proiect Siaj, proiect PAC, proiect Severnav, proiect PTN etc.– pontoane de acostare cu platformă, de exemplu: proiect 494 etc.– Clasa 9 - BĂRCI ANTRENAMENT ȘI ÎNTREȚINERE NAVE– bărci din p.f.a.s., de exemplu: proiect 6+1 rame, proiect 2+1 rame– bărci metalice, de exemplu: proiect KRÂM etc.– bărci din lemn, de exemplu: proiect Bega etc.
    (la 04-08-2014, Anexa 4.4 din Anexa nr. 4 a fost modificată de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 113 din 22 iulie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 579 din 04 august 2014 )


    Anexa nr. 5

    TIMPUL ALOCAT REVIZIILOR LUNARE, PERIODICITATEA ANDOCĂRILOR, TIPUL
    REPARAȚIILOR ȘI PERIODICITATEA ACESTORA, DURATA NORMALĂ DE UTILIZARE
    ȘI NUMĂRUL MAXIM DE MOTOARE CARE POT FI ALOCATE

    Nr. crt.

    Tipul navei

    Timpul alocat reviziilor lunare (zile)

    Periodicitatea andocărilor (ani)

    Tipul și periodicitatea reparațiilor

    Numărul maxim de motoare pentru motoarele principale care pot fi alocate anual (ore)

    Reparație medie (ani)

    Reparație capitală (ani)

    1.

    Nava fluvială de comandament pr. 2916

    4

    1

    5

    10

    500

    2.

    Navă maritimă de patrulare și supraveghere pr. P157

    3

    1

    5

    10

    350

    3.

    Navă maritimă de patrulare și intervenție pr. 0111 C

    3

    1

    5

    10

    350

    4.

    Navă fluvială de patrulare pr. 822 M

    3

    2

    6

    12

    500

    5.

    Navă maritimă de patrulare și intervenție pr. 834 M

    3

    1/12

    4

    8

    350

    6.

    Șalupă maritimă de intervenție pr. Freeway

    2

    1/4

    3

    6

    500

    7.

    Navă fluvială de patrulare pr. C 119

    2

    2

    5

    10

    500

    8.

    Navă fluvială de patrulare pr. 383

    2

    2

    5

    10

    500

    9.

    Șalupă fluvială de patrulare pr. Wola 300

    2

    1

    5

    10

    600

    10.

    Șalupă fluvială pr. 500 CLASS

    2

    1/4

    3

    6

    600

    11.

    Șalupă fluvială de patrulare și intervenție pr. P 66

    2

    1

    3

    6

    600

    12.

    Șalupă fluvială de intervenție pentru stingerea incendiilor pr. Maren 34

    2

    1/4

    5

    10

    600

    13.

    Șalupă de supraveghere și control portuar pr. R 1120 și R1250

    2

    1/4

    3

    6

    600

    14.

    Șalupă fluvială de patrulare pr. U 371 PR

    2

    1

    10

    10

    500

    15.

    Șalupă fluvială de patrulare pr. KS 100

    2

    1

    5

    10

    500

    16.

    Șalupă fluvială de patrulare pr. Wola 150

    2

    1

    5

    10

    600

    17.

    Șalupă fluvială de intervenție pr. SF 360

    2

    1

    5

    10

    600

    18.

    Șalupă fluvială de intervenție pentru stingerea incendiilor pr. BM

    2

    2

    5

    10

    600

    19.

    Șalupă fluvială de patrulare pr. BM

    2

    2

    5

    10

    600

    20.

    Șalupă fluvială de patrulare pr. POL 150

    2

    1/4

    3

    6

    600

    21.

    Șalupă fluvială pr. 186

    2

    1

    5

    10

    600

    22.

    Șalupă fluvială pr. 189

    2

    1

    5

    10

    600

    23.

    Șalupă fluvială pr. 106

    2

    1

    5

    10

    600

    24.

    Șalupă fluvială pr. 410

    2

    1

    5

    10

    600

    25.

    Șalupă fluvială de patrulare pr. 1396

    2

    1

    5

    10

    600

    26.

    Șalupă fluvială de patrulare pr. Maren 34

    2

    1/4

    3

    6

    600

    27.

    Ambarcațiune fluvială de patrulare pr. ARVOR 215R

    2

    1/2

    3

    6

    800

    28.

    Șalupă fluvială de patrulare pr. Gamma

    2

    1/4

    3

    6

    600

    29.

    Ambarcațiune cu motor atașabil pr. Drussila

    2

    1/4

    3

    6

    800

    30.

    Ambarcațiune cu motor atașabil pr. F50

    2

    1/4

    3

    6

    800

    31.

    Ambarcațiune de intervenție pr. Harpoon 550 OPEN

    2

    1/4

    3

    6

    800

    32.

    Ambarcațiune de patrulare pr. RR-4.2

    2

    1/4

    3

    6

    800

    33.

    Ambarcațiune de abordaj, control și salvare pr. SLP 5400

    1

    1/8

    3

    6

    800

    34.

    Ambarcațiune pe pernă de aer pr. HTI-425

    2

    -

    3

    5

    600

    35.

    Ambarcațiune de patrulare pr. Forward

    2

    1/4

    3

    6

    800

    36.

    Ambarcațiune de patrulare pr. Delfin

    2

    1/4

    3

    6

    800

    37.

    Ambarcațiune de patrulare și control Boston Whaler 180 Dauntless

    2

    1/4

    3

    6

    800

    38.

    Ambarcațiune pentru intervenții speciale Merry Fisher 625

    2

    1/4

    3

    6

    800

    39.

    Ambarcațiune de intervenție și control Bayliner 160 Runaboat

    2

    1/4

    3

    6

    800

    40.

    Ambarcațiune de patrulare Quicksilver 470 Sport

    2

    1/4

    3

    6

    800

    41.

    Ambarcațiune de intervenție pr. Jeanneau MF 580

    2

    1/4

    3

    6

    800

    42.

    Ambarcațiune pneumatică Zodiac pr FC 420

    2

    -

    3

    6

    800

    43.

    Ambarcațiune pneumatică Quicksilver pr. FC 420

    2

    -

    3

    6

    800

    44.

    Barcă proiect U5

    2

    1/4

    3

    6

    800

    45.

    Nava remorcher salvator fluvial pr. RG

    3

    2

    6

    12

    800

    46.

    Bac fluvial propulsat pr. BF 15

    2

    2

    5

    10

    600

    47.

    Șalupă maritimă de remorcaj și salvare pr. 405

    3

    1

    5

    10

    500

    48.

    Șalupă fluvială de remorcaj și salvare pr. 1367

    2

    2

    5

    10

    600

    49.

    Navă fluvială sanitară pr. 383 S

    2

    2

    5

    10

    1000

    50.

    Tanc maritim propulsat de carburanți pr. 1407

    4

    3

    5

    10

    300

    51.

    Gabară fluvială propulsată pr. 50 T

    2

    2

    5

    10

    800

    52.

    Navă bază pr. 0420

    4

    3

    5

    10

    -

    53.

    Nava atelier plutitor pr. 126

    3

    4

    5

    10

    -

    54.

    Nava atelier plutitor pr. 1735

    3

    4

    5

    10

    -

    55.

    Doc plutitor 200 T. pr. 1431

    5

    5

    8

    15

    -

    56.

    Doc plutitor 80 T.

    5

    5

    8

    15

    -

    57.

    Tanc fluvial pentru CL 600 T pr. TC 600

    2

    2

    5

    10

    -

    58.

    Tanc fluvial pentru CL 200 T pr. TC 200

    2

    2

    5

    10

    -

    59.

    Tanc fluvial pentru CL 55 T pr. TC 55

    2

    2

    5

    10

    -

    60.

    Ponton dormitor 50 loc. pr. PD. 50

    2

    2

    5

    10

    -

    61.

    Ponton dormitor 40 loc. pr. PD. 40

    2

    2

    5

    10

    -

    62.

    Ponton dormitor 40 loc. modernizat (20 locuri)

    2

    2

    5

    10

    -

    63.

    Ponton de acostare cu cabine pr. PA1

    2

    2

    5

    10

    -

    64.

    Ponton de acostare cu cabine pr. Severnav PA2

    2

    2

    5

    10

    -

    65.

    Ponton de acostare cu cabine pr. PAC 12

    2

    2

    5

    10

    -

    66.

    Ponton de acostare cu cabine pr. PAC 14

    2

    2

    5

    10

    67.

    Ponton de acostare cu cabine pr. SIAJ

    2

    2

    5

    10

    -

    68.

    Ponton de acostare cu platformă pr. 494

    2

    2

    5

    10

    -

    69.

    Ponton de acces la mal pr. PR 60

    2

    2

    5

    10

    -

    70.

    Ponton de acces la mal pr. PR 70

    2

    2

    5

    10

    -

    71.

    Barcă din pafs cu rame pr. 6+1

    2

    1/4

    3

    6

    -

    72.

    Barcă din pafs cu rame pr. 2+1

    2

    1/4

    3

    6

    -

    73.

    Barcă din lemn

    2

    1/4

    3

    6

    -

    ALTE MIJLOACE NAVALE

    Nr. crt.

    Tipul navei

    Timpul alocat reviziilor lunare (zile)

    Periodicitatea andocărilor (ani)

    Tipul și periodicitatea reparațiilor

    Numărul maxim de motoare (pentru motoarele principale) care pot fi alocate anual (ore)

    Reparație medie (ani)

    Reparație capitală (ani)

    1

    Barcă pneumatică cu motor atașabil (cu 2, 6, 10 locuri)

    1

    -

    3

    6

    800

    (la 25-11-2009, Anexa nr. 5 a fost modificată de Pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 204 din 2 septembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 805 din 25 noiembrie 2009 )


    Anexa nr. 5.a

    TIPUL, PERIODICITATEA REPARAȚIILOR ȘI MOTORESURSA TOTALĂ PENTRU
    MOTOARELE NAVALE DIN DOTAREA NAVELOR MINISTERULUI
    INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE

    Nr. Crt.

    TIPUL MOTORULUI

    PUTERE (CP)

    TIPUL ȘI PERIODICITATEA REPARAȚIILOR

    MOTORESURSA TOTALĂ

    RK (ORE)

    RM (ORE)

    RC (ORE)

    ANI

    ORE

    1.

    Motor diesel naval ALCO 8R 251

    1640

    3000

    1500

    1000

    15

    8.000

    2.

    Motor diesel naval 8 V 396 TC8Z

    1200

    2000

    1000

    500

    12

    5.500

    3.

    Motor diesel naval M 400

    1100

    1000

    500

    300

    12

    2.500

    4.

    Motor diesel naval VOLVO PENTA tip TAMD-75PDC

    490

    1200

    600

    200

    10

    2.400

    5.

    Motor diesel naval 6 LNS 165 RIN 250

    450

    1500

    800

    500

    12

    4.000

    6.

    Motor diesel naval MB 836 Db

    420

    2000

    1

    600

    15

    5.500

    7.

    Motor diesel naval BW R6 DV 148

    400

    3000

    1.5

    1

    15

    8.000

    8.

    Motor diesel naval VOLVO PENTA tip D6

    310

    1200

    600

    200

    10

    2.400

    9.

    Motor diesel naval CATERPILLAR DITA 3116

    300

    800

    400

    200

    10

    2.200

    10.

    Motor diesel naval CUMMINS model QSC 8.3 - 490

    490

    1200

    600

    200

    8

    3.600

    11.

    Motor diesel naval WOLA 300

    300

    1500

    1

    500

    10

    4000

    12.

    Motor diesel naval 3 D12

    300

    1500

    1

    500

    10

    4000

    13.

    Motor diesel naval VOLVO PENTA tip KAD 300

    285

    1200

    600

    200

    10

    2.400

    14.

    Motor diesel naval MERCRUISER D 7,3 L

    270

    800

    400

    200

    10

    2.200

    15.

    Motor diesel naval D2156HMT8

    256

    500

    250

    100

    12

    1.500

    16.

    Motor diesel naval MB 836 Bb

    250

    2000

    1

    600

    15

    5.500

    17.

    Motor diesel naval D2156HMN8

    215

    500

    250

    100

    12

    1.500

    18.

    Motor diesel naval D2156HMV8

    180

    500

    250

    100

    12

    1.500

    19.

    Motor diesel naval MERCRUISER D 3,6 L

    180

    800

    400

    200

    10

    2.200

    20.

    Motor diesel naval IAMZ238G

    170

    800

    400

    200

    12

    2.200

    21.

    Motor diesel naval 798-05

    156

    800

    400

    200

    12

    2.200

    22.

    Motor outboard în 2 timpi cu benzină Johnson

    150

    400

    200

    100

    10

    1.000

    23.

    Motor diesel naval WOLA 150

    150

    2000

    1

    500

    12

    5.500

    24.

    Motor diesel naval 3 D 6

    150

    2000

    1

    500

    12

    5.500

    25.

    Motor diesel naval Volkswagen model TDI 120-5

    125

    1600

    800

    200

    8

    3200

    26.

    Motor diesel naval 797-05

    135

    800

    400

    200

    12

    2.200

    27.

    Motor diesel naval D 120

    110

    4000

    2

    500

    15

    9000

    28.

    Motor diesel naval D 107

    65

    3500

    2000

    500

    15

    8000

    29.

    Motor outboard în 2 timpi cu benzină MERCURY-MARINER

    60

    400

    200

    100

    10

    1000

    30.

    Motor outboard în 2 timpi cu benzină Johnson

    60

    400

    200

    100

    10

    1000

    31.

    Motor outboard în 2 timpi cu benzină MERCURY-MARINER

    40

    400

    200

    100

    10

    1000

    32.

    Motor desel naval D115

    40

    3500

    2000

    500

    15

    8000

    33.

    Motor diesel naval CATERPILLAR CEL-17,5

    37

    3000

    1500

    800

    15

    8000

    34.

    Motor diesel naval Lombardin LDW model -702

    13

    1200

    600

    200

    8

    2400

    35.

    Motor diesel naval D30

    35

    3500

    2000

    500

    15

    8000

    36.

    Motor outboard în 2 timpi cu benzină NEPTUN

    23

    300

    150

    75

    10

    900

    37.

    Motor în 4 timpi cu benzină BRIGGS& STRATTON

    11

    4000

    2000

    1

    15

    10.000

    38.

    Motor diesel naval 2 CI

    11

    2500

    1500

    500

    15

    6000

    39.

    Motor outboard în 2 timpi cu benzină VETEROK

    10.5

    300

    150

    75

    10

    900

    40.

    Motor outboard în 2 timpi cu benzină MOSKVA

    10.5

    300

    150

    75

    10

    900

    41.

    Motor în 4 timpi cu benzină HONDA ECT-6500

    10

    4000

    2000

    1

    15

    10.000

    42.

    Motor diesel naval STAMEGNIA

    6.5

    3000

    1500

    1

    15

    8000

    NOTĂ: Pentru tehnica nou intrată în dotare reviziile și reparațiile se efectuează la Baza de Reparații Nave sau la agenții economici din România acreditați de firmele constructoare, conform specificațiilor fabricanților.
    (la 25-11-2009, Anexa nr. 5.a a fost modificată de Pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 204 din 2 septembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 805 din 25 noiembrie 2009 )


    Anexa nr. 6

    MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE
    Structura/Unitatea ..............................
    EVIDENȚA
    constituirii și consumului rezervei de carburanți și motoare

    Rezerva de carburanți și lubrifianți

    U/M

    Cantitatea constituită la nivelul unității

    Trimestrul I

    Trimestrul II

    Trimestrul III

    Trimestrul IV

    consumat

    rămas

    consumat

    rămas

    consumat

    rămas

    consumat

    rămas

    BENZINĂ

    t










    MOTORINĂ

    t










    MOTOARE

    h










    NOTĂ:
    Completarea rezervelor de carburanți se efectuează lunar, astfel încât la începutul fiecărui trimestru să existe cantitățile constituite la începutul anului.


    Anexa nr. 7.1

    ROMÂNIA
    MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE
    INSPECTORATUL GENERAL ..........................
    ................................................
    JURNAL DE BORD
    AL NAVEI ..........................

    Început la ...................
    Terminat la ..................
    Conține ............. file
    Termen de păstrare ...... ani
    INSTRUCȚIUNI PENTRU COMPLETAREA JURNALULUI DE BORD

    Generalități1. Jurnalul de bord este documentul juridic de evidență și control al activităților importante ce se desfășoară la bordul navei.2. Completarea jurnalului de bord începe odată cu intrarea navei în dotarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative. Fiecare zi începe pe o pagină nouă, iar înscrierea observațiilor și evenimentelor pe un rând nou.3. Activitățile/evenimentele se înscriu în ordinea succesiunii lor, de comandantul navei sau înlocuitorul legal al acestuia.4. Înscrierea datelor se face cu cerneală sau pastă albastră într-o formă îngrijită, succintă și clară astfel încât să fie eliminate echivocurile.1. Se interzice a se lăsa locuri libere pentru a fi completate ulterior. Părțile din pagini sau paginile rămase necompletate se anulează cu litera "z" trasată pe tot spațiul liber.2. Se interzic ștersăturile sau scrierile printre rânduri. Textul eronat se taie cu o linie subțire și se închide între paranteze, fiind certificat prin semnătura comandantului navei.5. În caz de evenimente grave, jurnalul de bord împreună cu harta de navigație sau alte documente, care pot evidenția elemente de interes pentru elucidarea cauzelor producerii lor, se păstrează sub sigiliu până la efectuarea cercetărilor de către eșaloanelor superioare. Înregistrările ulterioare se fac în alt jurnal de bord.6. Schimbarea orei oficiale se înregistrează în jurnalul de bord.7. Jurnalul de bord se înregistrează la compartimentul documente clasificate.

    TITLURILE
    Pe prima filă a jurnalului se înscriu categoria/clasa și numele navei, data începerii și data terminării jurnalului.
    Dacă nava staționează la ancoră/cheu pe rândul de sus al titlului se înscrie numele portului sau locul de staționare; dacă nava este în marș atunci se înscriu denumirea locului din care a plecat și următorul loc de staționare.
    Pe rândul al doilea al titlului se înscriu ziua din săptămâna și luna.
    Exemplu:
    Mangalia/Km 176 mal stâng Dunăre
    Luni, 23 mai.
    De la Midia la Sulina/De la Km 176 la Km 289 Dunăre
    Vineri, 30 septembrie.

    Ținerea la zi a jurnalului8. În jurnalul de bord se înscriu toate activitățile și evenimentele petrecute în ordinea succesiunii lor, precum și evenimentele din afară, care interesează nava, în timpul staționării sau în marș cu scopul de a se putea urmări navigația și alte activități importante desfășurate la bord, în orice împrejurare.9. La ora 00.00 din ziua de 1 ianuarie a fiecărui an în jurnalul de bord se înscriu:– denumirea inspectoratului general/similar din care face parte nava;– gradul, numele și prenumele comandantului navei.10. În jurnalul de bord se trec:– ordinul de misiune, semnat de către șeful unității sau înlocuitorul legal al acestuia, începerea și terminarea activităților;– semnalele primite și transmise;– evenimentele petrecute la cheu, la ancoră, dacă este cazul;– numele persoanelor sosite la bord în vizită, în control, persoane reținute etc.;– primirea/debarcarea diferitelor materiale. Se arăta ora începerii și terminării operațiunii precum și cantitatea ambarcată;– accidentele, avariile, degradările sau pierderile de materiale;
    În cazul în care se produce o avarie, aceasta se descrie amănunțit. Avariile suferite de ambarcațiunile navei, indiferent de locul unde s-au produs, orice alte avarii și evenimente grave care au loc în vederea navei se înscriu în jurnalul de bord, arătând toate împrejurările așa cum au fost ele observate de la bord. Se înscrie în mod obligatoriu când și cine a dat ajutorul. De asemenea, se înscriu inundarea și golirea unui compartiment precum și apariția apei în compartimentele navei.– starea tehnică a navei la plecarea/sosirea navei în/din misiune;– situația plinurilor la muniție, combustibil-lubrifianți și numărul de ore de funcționare a motoarelor principale și auxiliare;– schimbări în asieta navei;– activități din program care nu s-au executat și cauzele care au dus la neexecutarea lor;

    ÎNSCRIERI REFERITOARE LA ECHIPAJ
    Se înscriu în jurnal:– cazurile de rănire sau de accidentare a membrilor echipajului și în ce împrejurări au avut loc astfel de cazuri;– cazurile de om la apă, menționându-se în ce condiții a avut loc accidentul, precum și cine, cum și când a dat ajutorul;– cazurile de deces la bord, indicându-se ora când s-a petrecut evenimentul și împrejurările în care s-a produs;
    Alte date ce se trec:– itinerarul navei - drumurile adevărate și compas urmate de navă, dacă există aparatura necesară determinărilor la bord;– poziția navei calculată prin estimă, mijloace astronomice sau cu mijloace tehnice;– schimbări de drum;– ordinea în care se navighează în formație și schimbările pozițiilor în formație;– incidente de navigație;– situația hidrometeorologică și perturbațiile intervenite;– comenzile ordonate la timonă și mașini;– drumurile și vitezele probabile ale navelor întâlnite, relevmentele la acestea precum și alte date referitoare la acestea;– alte indicii considerate necesare îndeplinirii scopului misiunii ordonate;– schimbările în echipajul navei, precizându-se baza legală.
    La sfârșitul fiecărui cart, atunci când se execută acest serviciu, pe timpul marșului, se înscriu următoarele date în jurnalul de bord:– formația de marș și locul navei în formație;– punctul navei estimat sau observat;– câte motoare sunt în marș;– unghiurile maxime de ruliu și tangaj;– numărul hărților după care se navighează.11. Staționarea la ancoră sau la cheu
    După fundarisirea ancorei sau acostarea la cheu, se înscriu în jurnal denumirea portului, a radei sau locului unde a ancorat/acostat nava, adâncimea și natura fundului, ce ancoră s-a fundarisit și ce parâme s-au dat, starea hidrometeorologică.
    Orice modificări a acestor date se consemnează în jurnal.
    12. Numele navelor se înscriu cu litere de tipar.13. Drumul se înscrie după compasul de drum, la fluviu - amonte sau aval, după caz.14. Numărul rotațiilor la motoare, se înscrie în jurnalul de bord din oră în oră, în marș continuu, precum și atunci când se produc modificări. Dacă motoarele nu au același număr de rotații, atunci înscrierea se face începând cu motorul din babord.
    Când nava manevrează în radă, vine la acostare, își ocupă locul în formație sau alte cazuri asemănătoare când drumul și numărul de rotații variază, în coloanele respective se înscrie prescurtat "var.", ceea ce înseamnă variabil.
    15. Observațiile hidrometeorologice se înregistrează la orele sinoptice 02.00, 05.00, 08.00, 14.00, 17.00, 20.00, 23.00 atât în marș, în staționare, la ancoră sau atunci când se ordonă. Acestea sunt:– vântul: direcția, viteza (m/s) - vântul se mai înscrie la plecarea în marș, la ancorare și la creșteri însemnate ale vitezei lui;– presiunea atmosferică (mm col. Hg);– nebulozitatea se dă în cifre folosind scara 0-8 (0 = cerul senin, 8 = cerul complet acoperit);– starea mării, în grade după scara 0-9;– vizibilitatea (Mm sau km la fluviu);– fenomenele hidrometeorologice se trec precizând ora apariției și dispariției acestora.
    Aceste date se completează în funcție de existența aparaturii de la bord și de observațiile proprii. La navele mici, la șalupe și ambarcațiuni, se completează numai rubricile pentru care se pot obține date.
    16. În jurnalul de bord trebuie să semneze următoarele persoane:– ofițerul de gardă/cart la sfârșitul serviciului;– comandantul navei - zilnic;– șefii ierarhici comandantului navei, cu ocazia diferitelor controale.
    Jurnalul de bord se completează până la epuizare.
    17. Inspectoratele generale/similar pot completa prezentele instrucțiuni prin dispozițiuni proprii specifice.
    ANEXA 7.1
    OrăMinutActivitate desfășurată Oră Minut Dr. Navă Număr de rotații











































































































































































































































    SITUAȚIA LA ORA 8
    EfectiveControlPrezentRăspândiri
    Concediu, Permisii, Înv.Spital Detașări Arest
    Ofițeri
    Agenți
    TOTAL
    Ora Vântul
    Starea mării
    (0-9)

    Presiunea atm.
    (mm Hg)
    Temperatura Vizibilitate
    Nebulozitate
    (0-8)

    Fenomene
    meteo
    Direcția Viteza(m/s) aer apă Mm/km.
    2
    5
    8
    11
    14
    17
    20
    23

    OFIȚER SECUND

    Oră

    Minut

    Activitate desfășurată

    Oră

    Minut

    Dr. Navă

    Număr de rotații

    Observațiile și ordinele comandantului

    COMANDANTUL NAVEI

    Staționare port

    Data

    Staționare șantier (Bază de reparații)

    Staționare rad


    Capitolul I
    1. Evidența FUNCȚIONĂRII

    Denumire agregat

    Ore de funcționare

    Rezistența
    la izolație
    (MΩ)

    Observații asupra funcționării valoarea tensiunii și intensității pentru agregatele electrice)

    din ziua în
    curs

    după schimbarea
    uleiului

    după montarea
    la bord

    de la ultima
    reparație

    Total

    Motor principal Tb. (pv)










    Motor principal Bb. (pv)










    Motor principal Tb. (Pp)










    Motor principal Bb. (Pp)










    Diesel generator nr. 1










    Diesel generator nr. 2










    Diesel generator nr. 3










    Diesel generator nr. 4










    Compresor nr. 1










    Compresor nr. 2










    Caldarină