LEGE nr. 1032 din 17 august 1864
pentru împărţirea Curtei de Casatiune

EMITENT

MINISTERUL JUSTIŢIEI ALECSANDRU IOAN I. Cu mila lui Dumnedeu şi voinţa naţionala, Domnu Principatelor-Unite-Române; La toţi de faţa şi viitori sanetate: Avend în vedere Decretul Nostru cu No. 968, de la 6 August curent, prin care s'a suprimat secţiunea I, a reclamatiilor de la curtea de casatiune; Avend în vedere raportul Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justiţiei, Cultelor şi Instructiunei Publice, cu No. 39,896, prin care Ne supune modificările ce sînt de trebuinta a se introduce în legea curţii de casatiune, conform cu noua organisare ce 'i s'a dat; Ascultând opinia Consiliului Nostru de Statu; În puterea Statutului din 2/14 Iulie; Am sancţionat şi sanctionam, promulgat şi promulgamu ce urmeda:

Articolul 1

Curtea de casatiune este împărţită în doue Secţiuni şi se compune: de unu prim preşedinte, de doui presedinti, de secţiuni şi de patru-spre-dece membri, peste tot septe-spre-dece membri.

Articolul 2

Secţiunile iau numirea de "Secţiunea Civilă şi Secţiunea Criminală".
Fie care secţiune se compune de septe membri şi un preşedinte.
Acum la început, şi pentru prima şi singura ora, secţiunile se vor forma prin sorţi.
Toţi membrii carii compun o secţiune din preuna cu preşedintele lor, vor schimba la începutul fiecăruia anu de dreptu pe membrii celei alte secţiuni.

Articolul 3

Secţiunea civilă pronunţa asupra tutulor cererilor de casatiune în materii civile. Secţiunea criminală pronunţa asupra cererilor în casatiune în materii criminale, corecţionale şi de simpla poliţie.
Conflictele de jurisdicţiune între autorităţi de ordinea judecatoresca, se judeca de către secţiunile unite.

Articolul 4

Primul preşedinte presida curtea intrega în secţiuni unite, şi poate presida cînd va găsi de cuviinţă, şi dupe trebuinta serviciului, şi fie-care secţiune în parte.

Articolul 5

Grefa curţii de Casatiune se compune de unu primu grefier, de doui greferi de secţiune, de cinci capi de masa, doui-spre-dece scriitori, un registratore general şi doui registratori de secţiune.

Articolul 6

Ministerul public, asedat lîngă curtea de casatiune, se compune de un procurore general şi de doui procurori de secţiune.

Articolul 7

O secţiune nu poate lucra şi judeca de nu vor fi cel pucin septe membri de faţa.
Cînd acest numeru nu se poate împlini din pricina de bola, de congediu, de recusatiune, sau alte asemenea împrejurări, numărul se completa cu membrii din cea alta secţiune traşi la sorţi.

Articolul 8

Intemplandu-se a nu se împlini numărul de majoritatea cerută de art. 21 din legea curţii de casatiune, se vor chiama alţi trei membri traşi la sorţi, de la cea alta secţiune, şi se va cerceta pricina din nou.
Dacă nu se va putea nici atunci forma majoritate, se va amana pricina de la una luna pînă la trei cel mult şi dacă şi la acest termin nu se va putea obţine majoritate, se va judeca pricina de secţiunile unite.
Se escepta însă pricinile urgente, care, în acest casu, se judeca îndată de secţiunile unite.

Articolul 9

Cînd curtea de Casatiune judeca în secţiuni unite, trebuie să fia faţa şi sa ia parte la judecata, cel pucin 12 membri pe lîngă preşedintele sau un vice-preşedinte.
La asemenea casu, o otarire nu se poate da de nu împreună opt glasuri. Iar cînd secţiunile sînt întrunite în întregul complet, majoritatea absolută este de ajunsu.

Articolul 10

Curtea de casatiune are vacanta la Craciun 15 dile, incepend din ajunul Craciunului şi la Pasci 15 dile, incepend din dioa Floriilor.
Deosebit, secţiunea civilă are vacantii mari, de la 1 Iulie pînă la 15 August.
Peste tot cel alt curs alu anulul, curtea de casatiune tine şedinţa regulată în tote dilele afară de duminici şi serbatori mari.

Articolul 11

În fie-care secţiune sînt doue registre, într'unul se trecu pricinile urgente (grabnice) în cel-alt de ordinare.
Primul preşedinte, prin una şi singura citatiune adresată tutulor părţilor interesate, le va soroci pentru dioa determinata spre înfăţişare.
Pricinile se sorocescu dupe rendul intrariei lor, afară numai de cele grabnice care au precădere.

Articolul 12

În cas de pira pornită contra funcţionarilor publici, secţiunea civilă va cerceta mai anteiu admisibilitatea pirei, şi la cas de admitere, acusatul va merge înaintea secţiunilor unite. Cînd în cercetarea unei cereri de casatiune, secţiunea civilă sau criminală va descoperi fapte vinovate comise de judecători atingatore de funcţiunile lor, atunci secţiunea criminală va denuncia pe judecători la secţiunea civilă, care mai înainte va face cuvenită cercetare de admitere, iar dacă descoperirea de fapte vinovate se va face de secţiunea civilă, atunci va face ea însăşi cuvenită cercetare de admitere.

Articolul 13

Cînd, după casatiunea unei hotărîri, curtea de apel sau tribunalul la care s'a trimis pricina a se judeca din nuou, va da o a doua sentinta în aceeaşi pricina între aceleaşi persoane, procedend în aceeaşi calitate, şi va fi atacat şi acesta a doua hotărîre, atunci curtea de casatiune judeca cestiunea în secţiuni unite.
Dacă a doua sentinta a unui tribunal sau curte, este casată pentru aceleaşi motive ca şi cea d'anteiu, atunci curtea civilă sau tribunalul la care pricina va fi trimisa, se va conformă cu decisiunea curţii de casatiune asupra punctului de drept, judecat de acea curte.
În acest cas, curtea de casatiune va comunică îndată Ministeriului Justiţiei cestiunea de drept contraversata ca la cea d'anteiu sesiune a Cameri sau chiar în cursul sesiunei, de va fi deschisă Camera, să se cera de la Guvern interpretarea oficială a legii de la puterea legislativă.

Articolul 14

Dispositiunile coprinse În art. 28.
Aliniatul al 7-lea de la art. 36.
Articolile 62, 63, 64, 65 şi 66 din legea constitutivă a curţii de casatiune sînt şi reman abrogate.

Articolul 15

Tote dispositiunile legei curţii de casatiune, contrarii Decretului de faţa, sînt şi reman abrogate.
Facem cunoscut şi ordonăm ca cele de faţa, investite cu sigiliul Statului şi trecute în buletinul legilor (Monitorul Oficial), să fie adresate curţilor, tribunalelor şi autorităţilor administrative, ca să le înscrie în registrele lor, să le observe, şi să facă a le observa şi Ministru Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justiţiei, Cultelor şi Instrucţiei Publice, este însărcinat a priveghea publicarea lor.
Dat în Bucuresci, la 17 August 1864.
ALECSANDRU IOAN
Ministru Secretar de Stat
la Departamentul Justisiei,
Cultelor şi Instrucsiunii Publice.
N. Cresulescu
---------------