DECRET (A) 92 16/04/1976

DECRET nr. 92 din 16 aprilie 1976 (*actualizat*)
privind carnetul de muncă
(actualizat pînă la data de 13 noiembrie 2008*)

EMITENT

CONSILIUL DE STAT

----------
*) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 37 din 26 aprilie 1976. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ pînă la data de 13 noiembrie 2008, cu modificările şi completările aduse de LEGEA nr. 19 din 17 martie 2000; DECIZIA nr. 223 din 11 iulie 2002; LEGEA nr. 53 din 24 ianuarie 2003; LEGEA nr. 541 din 18 decembrie 2003; ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 55 din 30 august 2006; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 148 din 4 noiembrie 2008.
**) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Conform alin. (3) al art. 298 din LEGEA nr. 53 din 24 ianuarie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 72 din 5 februarie 2003, începînd cu data de 1 ianuarie 2004 se abrogă dispoziţiile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 26 aprilie 1976.
Prin pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 541 din 18 decembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 913 din 19 decembrie 2003 se modifică alin. (3) al art. 298 din LEGEA nr. 53 din 24 ianuarie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 72 din 5 februarie 2003 în sensul că, începînd cu data de 1 ianuarie 2007, se abrogă dispoziţiile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 26 aprilie 1976, cu modificările ulterioare.
Pct. 33 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 30 august 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 788 din 18 septembrie 2006, a modificat alin. (3) al art. 298 din LEGEA nr. 53 din 24 ianuarie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 72 din 5 februarie 2003, astfel că Decretul nr. 92/1976 urmează să se abroge începînd cu data de 1 ianuarie 2009.
Conform pct. 2 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 148 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008, pe data de 1 ianuarie 2011 se abrogă dispoziţiile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 26 aprilie 1976, cu modificările ulterioare.
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

Capitolul 1 Întocmirea şi păstrarea carnetului de muncă

Articolul 1

(1) Carnetul de muncă este actul oficial prin care se dovedeşte vechimea în munca, vechimea neîntrerupta în munca, vechimea neîntrerupta în aceeaşi unitate, vechimea în funcţie, meserie sau specialitate, timpul lucrat în locuri de muncă cu condiţii deosebite, retribuţia tarifară de încadrare şi alte drepturi ce se includ în aceasta.
(2) În carnetul de muncă se înscriu datele cu privire la situaţiile arătate la alin. (1), precum şi cele privind starea civilă, pregătirea şcolară şi pregătirea profesională a titularului, recompensele şi orice alte situaţii care, potrivit dispoziţiilor legale, se menţionează în carnetul de muncă.

Articolul 2

(1) Carnetul de muncă se întocmeşte pentru personalul încadrat pe bază de contract de muncă şi pentru membrii cooperativelor meşteşugăreşti.
(2) Pentru fiecare persoana se va întocmi un singur carnet de muncă.

Articolul 3

(1) Carnetul de muncă se întocmeşte, se completează şi se păstrează de către unitatea socialistă sau societatea mixtă care funcţionează pe teritoriul Republicii Socialiste România, unde cel în cauza s-a încadrat pentru prima data în munca; pentru cei încadraţi pentru prima data în munca la persoane juridice, altele decît unităţile socialiste sau la persoane fizice, inclusiv la mestesugarii cu ateliere proprii, carnetele de muncă se întocmesc, se completează şi se păstrează de către direcţiile judeţene pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale şi a municipiului Bucureşti.
(2) Carnetul de muncă se întocmeşte în termen de cel mult 30 de zile de la încadrarea în munca.

Articolul 4

(1) Carnetul de muncă este un act personal al titularului şi nu poate fi cedat sau înstrăinat. Carnetul se păstrează de unitate atît timp cît titularul este încadrat în munca, acesta avînd dreptul sa verifice exactitatea tuturor datelor înscrise în carnet.
(2) La încetarea activităţii sau în caz de transferare, carnetul de muncă se inmineaza titularului, completat cu toate înscrierile la zi.
(3) La reincadrarea în munca, precum şi în cazul încadrării prin transfer, unitatea este obligată sa ceara, iar cel în cauza să depună carnetul de muncă.

Articolul 5

Carnetul de muncă poate fi reţinut numai de organul de urmărire penală, pentru cercetări în legătură cu datele pe care le cuprinde. Organul de urmărire penală este obligat sa elibereze, unităţii sau titularului, dovada de reţinere a carnetului de muncă.

Articolul 6

(1) Modificările intervenite în executarea contractului de muncă, după întocmirea carnetului de muncă, se înscriu în acesta în termen de 15 zile de la data producerii lor.
(2) În termenul prevăzut la alin. (1), socotit de la data prezentării actului, se înscriu şi schimbările intervenite în ceea ce priveşte starea civilă, pregătirea şcolară şi pregătirea profesională a titularului. Actele care atesta astfel de schimbări vor fi prezentate de către titular în termen de 15 zile de la data producerii schimbării.
(3) Personalul însărcinat cu întocmirea şi completarea carnetului de muncă este obligat să efectueze înscrierile la termenele prevăzute în alineatele precedente, să le certifice prin semnătura şi prin aplicarea parafei cu numele şi funcţia deţinuta, la locul prevăzut în formularul carnetului de muncă şi sa păstreze carnetele în bune condiţii. În caz de schimbare a acestui personal, predarea carnetelor de muncă se va face pe bază de proces-verbal, fiind descărcat de păstrarea şi evidenta acestora numai după aprobarea procesului-verbal de către conducătorul unităţii sau de persoana delegată de conducerea unităţii.

Articolul 7

(1) În cazul cînd exista îndoieli asupra unor date înscrise în carnetul de muncă sau în actele prezentate de titular, unitatea va cere prezentarea actelor originale în baza cărora au fost făcute înscrierile sau după caz, informaţiile de la unităţile care au înscris datele în carnetul de muncă ori au emis actele respective.
(2) Înscrierile eronate sau efectuate fără respectarea prevederilor legale vor fi rectificate de unitatea care păstrează carnetul de muncă sau, dacă cel interesat nu mai este încadrat de ultima unitate, în baza actelor oficiale care atesta alte situaţii decît cele înscrise, rectificările certificîndu-se în carnetul de muncă.

Articolul 8

(1) Rectificarea din oficiu a inscrierilor efectuate, precum şi refuzul de a înscrie în carnetul de muncă unele date rezultind din acte sau de a efectua rectificările unor înscrieri, se comunică celui în cauza, în scris şi motivat, în termen de 15 zile de la data luării măsurii.
(2) Împotriva măsurii luate potrivit alin. (1), precum şi în cazul neeliberarii carnetului la încetarea activităţii, titularul carnetului de muncă se poate adresa cu plîngere la judecătoria în a carei raza teritorială îşi are sediul unitatea care a luat măsura respectiva, în termen de 30 de zile de la data comunicării.
(3) Plingerile se vor soluţiona de către judecătorie, cu precădere, cu citarea părţilor, instanţa constituindu-se conform art. 2 din Legea nr. 58/1968, cu modificările ulterioare.
(4) Hotărîrile pronunţate de judecătorii în soluţionarea plîngerilor sînt definitive.

Articolul 9

(1) În caz de furt, pierdere sau distrugere a carnetului de muncă, se va elibera celui în cauza un carnet de muncă duplicat, de către ultima unitate la care acesta a lucrat sau lucrează. Dacă ultima unitate a fost supusă reorganizării, duplicatul se va elibera de către unitatea care deţine scriptele unităţii reorganizate.
(2) Eliberarea duplicatului în caz de furt sau pierdere a carnetului de muncă, se face numai după publicarea pierderii acestuia în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.
-------------
Art. 10 a fost abrogat de liniuţa a patra a art. 198 din LEGEA nr. 19 din 17 martie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 140 din 1 aprilie 2000.

Capitolul 2 Actele pe baza cărora se întocmeşte carnetul de muncă şi condiţiile de valabilitate a acestora. Stabilirea vechimii în munca şi a altor situaţii privind activitatea desfăşurata în cazul lipsei actelor oficiale

Articolul 11

(1) Datele privind activitatea depusa pe baza unui contract de muncă se înscriu în carnetul de muncă, asa cum acestea rezultă din contract sau din actele originale eliberate de unităţi pe baza scriptelor pe care le deţin.
(2) Actele pe baza cărora se fac înscrieri în carnet, privind activitatea desfăşurata, vor cuprinde: denumirea unităţii şi perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere şi de încetare a raportului de muncă, precum şi precizarea modului de încadrare - pe durata nedeterminată sau determinata, prin transfer în interesul serviciului sau la cerere -, în toate cazurile cu menţionarea temeiurilor legale pe baza cărora a avut loc încadrarea, modificarea sau încetarea contractului de muncă; de asemenea, în acte se vor menţiona şi funcţia, meseria sau specialitatea exercitată, retribuţia tarifară de încadrare, precum şi alte drepturi ce se includ în aceasta şi, după caz, locurile de muncă cu condiţii deosebite care dau dreptul la încadrarea în grupele 1 şi 2 de muncă la pensie.
(3) Actele vor purta număr, data eliberării, ştampila unităţii, precum şi semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unităţii.
(4) Perioadele de timp lucrate în străinătate de cetăţenii români se dovedesc cu actele originale emise de unităţile la care s-a desfăşurat activitatea, în afară de cazurile în care, în convenţiile încheiate de Republica Socialistă România cu alte state, se prevede altfel. Perioadele de activitate desfăşurate în R.S.România de cetăţeni străini se dovedesc prin mijloacele prevăzute în convenţiile încheiate între Republica Socialistă România şi statele respective.

Articolul 12

(1) Pregătirea şcolară şi cea profesională se dovedeşte şi se înscrie în carnetul de muncă cu actele originale de studii şi calificare.
(2) Se considera acte de calificare, după caz: diploma sau certificatul de absolvire a şcolilor profesionale şi a uceniciei la locul de muncă, potrivit dispoziţiilor legale; adeverinţa eliberata pe baza procesului-verbal al comisiei tehnice de încadrare şi promovare a muncitorilor pentru cei calificaţi prin practica la locul de muncă, precum şi pentru pregătirea tehnico-productiva prevăzută în planurile de învăţămînt ale liceelor de cultura generală şi şcolilor generale de 10 ani; certificatul de calificare pentru absolvenţii cursurilor de calificare; diploma sau certificatul de absolvire a liceelor de specialitate; diploma de absolvire a şcolilor de specializare postliceala şi a şcolilor de maiştri; diploma sau certificatul eliberat de institutele de învăţămînt superior.

Articolul 13

(1) Actele originale pe baza cărora se fac înscrieri în carnetul de muncă vor fi verificate, în ce priveşte îndeplinirea condiţiilor legale de valabilitate - înainte de înscrierea în carnetul de muncă - şi vizate de către jurisconsultul care asigura asistenţa juridică a unităţii sau de o altă persoană cu pregătire corespunzătoare, delegată pentru acestea de conducerea unităţii. Actele originale de studii şi calificare, certificatele de stare civilă şi livretul militar nu se vizează.
(2) Actele originale în baza cărora s-au făcut înscrierile în carnetul de muncă se restitue titularului. Copiile ce se fac de pe aceste acte, certificate pentru conformitate cu originalul şi vizate, se păstrează de unitate. De pe certificatele de stare civilă nu se fac copii.

Articolul 14*)

(1) În cazul în care se dovedeşte cu acte ca arhivele au fost distruse, se va putea reconstitui, în condiţiile prezentului decret, activitatea care s-a depus pe baza unui contract de muncă, funcţia, meseria sau specialitatea.
(2) Pot cere reconstituirea situaţiilor prevăzute la alin. (1) numai persoanele care depun activitatea pe baza unui contract de muncă, cadrele permanente ale Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne şi membrii cooperativelor meşteşugăreşti.
-------------
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 223 din 11 iulie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 750 din 15 octombrie 2002 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate ridicată cu privire la dispoziţiile art. 14 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, constatîndu-se că acestea sînt neconstituţionale în măsura în care anumite categorii de persoane sînt excluse de la posibilitatea reconstituirii vechimii în munca, în condiţiile reglementate prin acest decret.

Articolul 15

(1) Reconstituirea se face de comisii care funcţionează pe lîngă comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau de sector în municipiul Bucureşti. Comisia de reconstituire a vechimii în munca este compusă din cîte un delegat al Oficiului raporturi de muncă, al Oficiului de pensii, ambii din cadrul Direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi un delegat al consiliului sindical local. Fiecare dintre membrii comisiei va avea cîte un supleant.
(2) Desemnarea preşedintelui comisiei, a membrilor şi a secretarului care asigura lucrările de secretariat precum şi a supleanţilor acestora, se va face prin decizia comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau de sector în municipiul Bucureşti.
(3) Comisia lucrează valabil în prezenta tuturor membrilor săi şi hotărăşte cu majoritate de voturi.

Articolul 16

(1) Cererile de reconstituire se adresează comisiei competente, după locul unde solicitantul îşi are domiciliul, însoţite de înscrisuri din care să rezulte ca între părţile arătate în cerere a existat un raport de muncă, precum şi de dovezi care să confirme că nu s-au putut obţine actele necesare dovedirii situaţiilor ce urmează a se stabili de către comisie.
(2) Prin cerere se vor indica cel puţin două persoane pentru fiecare perioada reconstituita, dintre cele care dovedesc cu acte ca au lucrat în aceeaşi perioadă şi unitate cu solicitantul.
(3) Dacă persoanele propuse a fi audiate nu domiciliază într-o localitate de pe raza de activitate a comisiei la care s-a depus cererea, aceasta va putea transmite cererea de audiere la comisia în a carei raza de activitate se afla localitatea unde domiciliază persoanele propuse.

Articolul 17

(1) După efectuarea probatoriilor, comisia consemnează într-un proces-verbal de reconstituire a vechimii în munca, semnat de către toţi membrii, concluzia în legătură cu fiecare din situaţiile arătate la art. 14 (1), ce s-au cerut a fi stabilite, cu indicarea perioadei şi a unităţii unde s-a desfăşurat munca, mentionindu-se înscrisurile prezentate, din care a rezultat ca între părţi a existat un raport de muncă şi ca persoanele care au fost audiate au lucrat în aceeaşi perioadă în unitate cu persoana care a solicitat reconstituirea.
(2) Împotriva procesului-verbal al comisiei, solicitantul sau unitatea unde lucrează acesta se va putea adresa, cu plîngere, judecătoriei în a carei raza teritorială funcţionează comisia, în termen de 15 zile de la comunicare, hotărîrea judecătoriei fiind definitivă.
(3) Perioada de vechime în munca şi celelalte situaţii reconstituite se vor înregistra în carnetul de muncă pe baza procesului-verbal al comisiei, rămas definitiv, sau a hotărîrii judecătoreşti.

Articolul 18

Perioadele de îndeplinire a obligaţiilor militare, precum şi vechimea în serviciu în cadrele militare permanente, se dovedesc cu livretul militar sau cu actele eliberate de organele militare competente, ale căror condiţii de valabilitate vor fi stabilite de Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne, pe baza prevederilor art. 11, cu respectarea normelor privind păstrarea secretului de stat şi a celor care reglementează activitatea militară.

Articolul 19

(1) În cazul în care arhivele au fost distruse ori din scriptele existente nu rezultă toate datele necesare, cererile formulate de persoane interesate privind dovedirea activităţii în cadrele militare permanente, precum şi îndeplinirea obligaţiilor militare, se soluţionează de comisii instituite în acest scop în cadrul Ministerului Apărării Naţionale sau Ministerului de Interne, după caz.
(2) Comisia de reconstituire a situaţiilor prevăzute la alin. (1) este compusă din trei membri, dintre care unul va fi ofiţer de justiţie sau un alt ofiţer cu pregătire juridică.
(3) Hotărîrea comisiei de reconstituire poate fi contestată de solicitanţi sau de minister, în termen de 15 zile de la data comunicării, la comisia superioară, constituită potrivit prevederilor alin. (2), la Ministerul Apărării Naţionale sau la Ministerul de Interne, după caz.
(4) Prevederile art. 16 şi 17 din prezentul decret se aplică, în mod corespunzător, potrivit normelor metodologice stabilite de Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne, cu avizul Ministerului Muncii, iar numirea membrilor comisiilor se face prin ordinele ministrilor.

Capitolul 3 Obligaţiile unităţilor în legătură cu întocmirea, completarea, păstrarea şi evidenta carnetelor de muncă

Articolul 20

(1) Conducerile unităţilor răspund de întocmirea, completarea, păstrarea şi evidenta carnetelor de muncă. Aceasta activitate va fi desfăşurata în cadrul compartimentului care are în sarcina evidenta personalului, de către persoane cu pregătire corespunzătoare, desemnate în acest scop de conducerea unităţii.
(2) Conducerile unităţilor au obligaţia să asigure organizarea corespunzătoare a arhivelor şi compartimentelor de lucru respective, în vederea satisfacerii operative a cererilor pentru eliberarea actelor privitoare la activitatea desfăşurata în cadrul raporturilor de muncă.
(3) În vederea păstrării carnetelor de muncă în bune condiţii, conducerea unităţii este obligată sa ia măsuri pentru organizarea în mod special a locului unde se păstrează aceste carnete; locul trebuie să îndeplinească condiţiile necesare pentru păstrarea lor îndelungată şi corespunzătoare.
(4) La încetarea raporturilor de muncă ale persoanelor încadrate în munca se verifica, de către şeful compartimentului care are în sarcina evidenta personalului din unitate sau, în unităţile care nu au un asemenea compartiment, de către persoana care îndeplineşte atribuţii de evidenta a personalului, valabilitatea tuturor înregistrărilor făcute în carnetul de muncă din perioada cît aceasta s-a aflat în păstrarea unităţii. Persoana care a efectuat verificarea va semna după ultima menţiune făcuta în carnet, capitolul inchizindu-se apoi prin semnătura conducătorului unităţii sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unităţii.

Articolul 21

(1) Conducerile ministerelor, celorlalte organe centrale de stat, comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare, conducerile centralelor industriale şi ale celorlalte unităţi asimilate, conducerile întreprinderilor şi ale altor unităţi răspund de aplicarea întocmai a prevederilor prezentului decret.
(2) Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi celelalte organe ierarhic superioare ale întreprinderilor şi unităţilor, vor îndruma şi controla activitatea de întocmire, păstrare şi evidenta a carnetelor de muncă şi de întocmire a actelor pentru dovedirea vechimii în munca şi a altor situaţii decurgînd din executarea raporturilor de muncă, potrivit dispoziţiilor legale.
(3) Ministerul Muncii exercita îndrumarea şi controlul aplicării dispoziţiilor prezentului decret în toate unităţile socialiste. Activitatea de îndrumare şi control se exercită şi de către direcţiile judeţene pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale şi a municipiului Bucureşti.
(4) Sindicatele exercita, potrivit legii şi statutului lor, controlul asupra respectării dispoziţiilor legale în legătură cu dovedirea vechimii în munca şi a altor situaţii decurgînd din executarea contractului de muncă.

Capitolul 4 Raspunderi şi sancţiuni

Articolul 22

(1) Persoanele care eliberează acte pentru dovedirea vechimii în munca şi a altor situaţii decurgînd din executarea raporturilor de muncă, cele care efectuează înscrieri în carnetele de muncă sau în fişele de pensii ori vizează acte în vederea înscrierii datelor în aceste carnete, precum şi cele care au obligaţii de control în legătură cu aceste operaţii, răspund, după caz, disciplinar, administrativ, material, civil sau penal, în condiţiile legii, pentru neîndeplinirea sau executarea defectuoasă a sarcinilor ce le revin.
(2) Titularul carnetului de muncă sau orice altă persoană, în afară celor prevăzute la alin. (1), care falsifica carnetul de muncă sau fişa de pensie*), prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lor în orice mod, ori scriu în acestea date privind atestarea unor fapte sau împrejurări care nu corespund realităţii, se pedepsesc în conformitate cu dispoziţiile Codului penal.
------------
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Conform art. 198 din LEGEA nr. 19 din 17 martie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 140 din 1 aprilie 2000, la data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă prevederile referitoare la fişa de pensie din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 26 aprilie 1976.

Articolul 23

(1) Pierderea, degradarea ori distrugerea de către titular a carnetului de muncă constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 100 la 500 lei.
(2) De asemenea, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 lei la 1000 lei:
a) încheierea contractului de muncă, în cazul persoanelor care au mai fost încadrate în munca, precum şi neintocmirea carnetului în termenul legal pentru cei care se încadrează pentru prima data în munca;
b) degradarea, distrugerea ori pierderea carnetului de muncă de către persoana desemnată cu păstrarea în unitate a acestui document;
c) neînregistrarea în carnetul de muncă, fără motive temeinice, în termenul prevăzut de lege, a schimbărilor intervenite în situaţia titularului carnetului, precum şi neeliberarea carnetului la data încetării raporturilor de muncă.
(3) Constatarea contravenţiilor, aplicarea sancţiunilor şi soluţionarea plîngerilor în cazul contravenţiilor prevăzute la acest articol se fac potrivit art. 12 alin. 5 şi 6, art. 13, 14 şi 15 din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2494/1969 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în domeniul muncii şi ocrotirilor sociale, cu modificările ulterioare.
(4) Dispoziţiile alineatului precedent se intregesc cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

Capitolul 5 Dispoziţiile finale şi tranzitorii

Articolul 24

Cererile şi plingerile prevăzute la art. 8, 16 şi 17 (2), precum şi orice acte ce se întocmesc în legătură cu acestea, sînt scutite de taxa de timbru.

Articolul 25

(1) Modelul carnetului de muncă şi al fisei de pensii, ce se întocmeşte pe baza carnetului de muncă, se stabilesc de ministerul muncii, cu avizul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor şi cu aprobarea Comisiei guvernamentale pentru raţionalizarea sistemului de evidenta în unităţile socialiste. Metodologia de întocmire, completare, păstrare şi evidenta a carnetului de muncă se stabileşte de Ministerul Muncii, cu avizul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor.
(2) Confecţionarea carnetului de muncă, precum şi distribuirea acestuia, se asigura prin grija Ministerului Muncii, pe baza necesarului unităţilor, stabilit de ministere, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.

Articolul 26

(1) Carnetele de muncă întocmite, înscrierile făcute în acestea, cît şi dovezile privind activitatea în munca, pînă la data intrării în vigoare a prezentului decret, sînt valabile dacă au fost întocmite cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data efectuării lor.
(2) Prevederile prezentului decret se aplică şi cererilor pentru reconstituirea vechimii în munca, precum şi plîngerilor în curs de soluţionare înregistrate înainte de data intrării în vigoare a acestui decret.

Articolul 27

Prezentul decret intră în vigoare la 3 luni de la data publicării în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.
Pe aceeaşi dată se abroga Decretul nr. 90/1960 pentru modificarea Decretului nr. 256/1958 cu privire la carnetul de muncă, Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 90/1960 cu privire la carnetul de muncă, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 224/1960, Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 508/1962 privind unele măsuri pentru completarea, păstrarea şi controlul carnetelor de muncă şi art. 8 lit. d, e şi f din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2494/1969, cu modificările ulterioare, precum şi orice dispoziţii contrare prezentului decret.
-----------------