LEGE Nr. 33 din 27 mai 1994
privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică Publicat în
MONITORUL OFICIAL NR. 139 din 2 iunie 1994
Parlamentul României adopta prezenta lege.
În vederea realizării unor lucrări care servesc unor utilităţi publice şi ţinând seama de caracterul de excepţie conferit de Constituţia României şi de Codul civil cedarii prin expropriere a dreptului de proprietate privată, drept a cărui protecţie se realizează, de altfel, prin garantarea şi ocrotirea sa de către lege, în mod egal, indiferent de titular, se adoptă prezenta lege, care cuprinde dispoziţii de natura să asigure atât cadrul legal adecvat procedurilor de expropriere şi stabilire a despăgubirilor, cît şi apărarea dreptului de proprietate privată.
Capitolul 1 Dispoziţii generale
Articolul 1
Exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru cauza de utilitate publică, după o dreapta şi prealabilă despăgubire, prin hotărâre judecătorească.
Articolul 2
Pot fi expropriate bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu sau fără scop lucrativ, precum şi cele aflate în proprietatea privată a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor.
Articolul 3
Instanţele judecătoreşti competente vor putea hotărî exproprierea numai după ce utilitatea publică s-a declarat potrivit prezentei legi.
Articolul 4
Cei interesaţi pot conveni atât asupra modalitatii de transfer al dreptului de proprietate, cît şi asupra cuantumului şi naturii despăgubirii, cu respectarea dispoziţiilor legale privind condiţiile de fond, de forma şi de publicitate, fără a se declansa procedura de expropriere prevăzută în prezenta lege.
În cazul în care acordul de voinţa al părţilor priveşte numai modalitatea de transfer al dreptului de proprietate, dar nu şi cuantumul sau natura despăgubirii, instanţele judecătoreşti vor lua act de înţelegerea părţilor şi vor stabili numai cuantumul sau natura despăgubirii, potrivit cap. 4 din prezenta lege.
Capitolul 2 Utilitatea publică şi declararea ei
Articolul 5
Utilitatea publică se declara pentru lucrări de interes naţional sau de interes local.
Articolul 6
Sunt de utilitate publică lucrările privind: prospectiunile şi explorarile geologice; extractia şi prelucrarea substanţelor minerale utile; instalaţii pentru producerea energiei electrice; căile de comunicaţii, deschiderea, alinierea şi lărgirea strazilor; sistemele de alimentare cu energie electrica, telecomunicaţii, gaze, termoficare, apa, canalizare; instalaţii pentru protecţia mediului; îndiguiri şi regularizări de riuri, lacuri de acumulare pentru surse de apa şi atenuarea viiturilor; derivatii de debite pentru alimentari cu apa şi pentru devierea viiturilor; staţii hidrometeorologice, seismice şi sisteme de avertizare şi prevenire a fenomenelor naturale periculoase şi de alarmare a populaţiei, sisteme de irigaţii şi desecări; lucrări de combatere a eroziunii de adîncime; clădirile şi terenurile necesare construcţiilor de locuinţe sociale şi altor obiective sociale de învăţământ, sănătate, cultura, sport, protecţie şi asistenţa socială, precum şi de administraţie publică şi pentru autorităţile judecătoreşti; salvarea, protejarea şi punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice, precum şi a parcurilor naţionale, rezervaţiilor naturale şi a monumentelor naturii; prevenirea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor naturale - cutremure, inundaţii, alunecări de terenuri; apărarea tarii, ordinea publică şi siguranţa naţionala.
Articolul 7
Utilitatea publică se declara de către Guvern pentru lucrările de interes naţional şi de către consiliile judeţene şi Consiliul Local al Municipiului Bucureşti pentru lucrările de interes local.
Pentru lucrările de interes local care se desfăşoară pe teritoriul mai multor judeţe, utilitatea publică este declarata de o comisie compusa din preşedinţii consiliilor judeţene respective. În caz de dezacord, utilitatea publică în cauza poate fi declarata de către Guvern.
Pentru orice ale lucrări decît cele prevăzute la art. 6, utilitatea publică se declara, pentru fiecare caz în parte, prin lege.
Tot prin lege se poate declara utilitatea publică în situaţii excepţionale, în cazul în care - indiferent de natura lucrărilor - sunt supuse exproprierii lacasuri de cult, monumente, ansambluri şi situri istorice, cimitire, alte aşezăminte de valoare naţionala deosebită ori localităţi urbane sau rurale în întregime.
Articolul 8
Declararea utilităţii publice se face numai după efectuarea unei cercetări prealabile şi condiţionat de înscrierea lucrării în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii, pentru localităţi sau zone unde se intenţionează executarea ei.
Articolul 9
Cercetarea prealabilă pentru lucrările de interes naţional se face de către comisii numite de Guvern, iar pentru lucrările de interes local de către comisii numite de delegaţia permanenta a consiliului judeţean sau de primarul general al municipiului Bucureşti.
Comisiile numite de Guvern, pentru lucrările de interes naţional, vor fi alcătuite din: reprezentantul administraţiei publice centrale care coordonează domeniul de activitate pentru care se realizează lucrarea de utilitate publică, reprezentantul Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, reprezentantul Ministerului Finanţelor, preşedintele consiliului judeţean şi şefii compartimentelor de resort, precum şi primării localităţilor pe raza cărora se desfăşoară lucrarea de utilitate publică.
Comisiile pentru lucrările de interes local vor fi alcătuite din reprezentantul consiliului judeţean sau al Consiliului Local al Municipiului Bucureşti, precum şi din reprezentanţii consiliilor locale interesate.
Procedura de lucru a comisiilor pentru efectuarea cercetării prealabile se stabileşte prin regulament aprobat de Guvern.
Articolul 10
Cercetarea prealabilă va stabili dacă exista elemente care să justifice interesul naţional sau local, avantajele economico-sociale, ecologice sau de orice alta natura care susţin necesitatea lucrărilor şi nu pot fi realizate pe alte cai decît prin expropriere, precum şi încadrarea în planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.
Rezultatul cercetării prealabile va fi consemnat într-un proces-verbal ce se va inainta Guvernului sau, după caz, consiliului judeţean, respectiv Consiliului Local al Municipiului Bucureşti.
Articolul 11
Actul de declarare a utilităţii publice de interes naţional se aduce la cunoştinţa publică prin afişare la sediul consiliului local în a cărui raza este situat imobilul şi prin publicare în Monitorul Oficial al României, iar actul de declarare a utilităţii publice de interes local se afişează la sediul consiliului local în a cărui raza este situat imobilul şi se publică în presa locală.
Nu sunt supuse publicităţii actele prin care se declara utilitatea publică în vederea executării unor lucrări privind apărarea tarii şi siguranţa naţionala.
Capitolul 3 Măsuri premergătoare exproprierii
Articolul 12
După declararea utilităţii publice, expropriatul imobilului va executa planurile cuprinzând terenurile şi construcţiile propuse spre expropriere, cu indicarea numelui proprietarilor, precum şi a ofertelor de despăgubire. Aceste documente vor fi depuse la consiliul local al comunei, oraşului sau municipiului pe teritoriul cărora sunt situate imobilele ce se supun aprobării pentru expropriere, în vederea consultării de cei interesaţi, cu excepţia documentelor lucrărilor privind apărarea tarii şi siguranţa naţionala. În aceste cazuri se depune la consiliul local numai lista cu imobilele propuse exproprierii, proprietarii acestora şi ofertele de despăgubire.
Expropriator, în înţelesul prezentei legi, este statul, prin organismele desemnate de Guvern, pentru lucrările de interes naţional, şi judeţele, municipiile, oraşele şi comunele, pentru lucrările de interes local.
Articolul 13
Propunerile de expropriere a imobilelor şi procesul-verbal prevăzut de art. 10 alin. 2 se vor notifica persoanelor fizice sau juridice titulare de drepturi reale, în termen de 15 zile de la publicare.
Articolul 14
Cu privire la propunerile de expropriere, proprietarii şi titularii altor drepturi reale asupra imobilelor în cauza pot face intimpinare în termen de 45 de zile de la primirea notificării.
Intimpinarea se depune la primarul comunei, oraşului sau al municipiului pe al căror teritoriu se afla imobilul.
Primarul va primi şi va inregistra intimpinarea şi va consemna ofertele de despăgubire şi pretenţiile proprietarilor sau ale persoanelor titulare de alte drepturi reale. În termen de 30 de zile, întregul dosar cuprinzând documentele prevăzute la art. 12, precum şi evenimentele intimpinarii, va fi înaintat la Secretariatul General al Guvernului, pentru lucrările de interes naţional, iar pentru cele de interes local, la consiliul judeţean sau la Consiliul Local al Municipiului Bucureşti, după caz.
Articolul 15
Intimpinarile vor fi soluţionate în termen de 30 de zile de o comisie constituită prin hotărâre a Guvernului pentru lucrările de interes naţional, prin decizia delegaţiei permanente a consiliului judeţean sau prin dispoziţia primarului municipiului Bucureşti pentru cele de interes local.
Comisia va fi alcătuită din 3 specialişti din domeniul de activitate în care se realizează lucrarea de utilitate publică, 3 proprietari de imobile din municipiul, oraşul sau comuna în care sunt situate imobilele propuse pentru expropriere, aleşi prin tragere la sorţi dintr-o lista de minimum 25 de proprietari, precum şi primarul localităţii. Comisia va lucra sub conducerea unui delegat al Guvernului, în cazul lucrărilor de interes naţional, sau a unui delegat al consiliului judeţean ori al Consiliului Local al Municipiului Bucureşti, în cazul lucrărilor de interes local, ca preşedinte.
Nu pot face parte din comisie proprietarii imobilelor care sunt în cauza, rudele şi afinii lor până la al patrulea grad inclusiv, persoanele care deţin funcţii în administraţia publică locală sau centrala şi care au interes în executarea lucrărilor şi nici membrii comisiei care au declarat utilitatea publică.
Articolul 16
Comisia constituită potrivit art. 15 poate lucra valabil în prezenta a cel puţin 5 membrii ai săi.
Decizia comisiei se ia prin vor secret. Preşedintele nu are drept de vot, el asigurind cadrul organizatoric al activităţii comisiei. În caz de paritate a voturilor, votul primarului este preponderent.
Articolul 17
Comisia analizează documentele prezentate, ascultând pe cei interesaţi, putind cere informaţii şi date suplimentare, la solicitarea celor care i s-au adresat sau din oficiu. Oferta expropriatorului, pretenţiile proprietarilor şi ale titularilor altor drepturi reale, precum şi susţinerile acestora se vor formula şi se vor depune în scris, consemnindu-se într-un proces-verbal.
Articolul 18
În urma deliberării, comisia poate să accepte punctul de vedere al expropriatorului sau îl poate respinge şi va consemna aceasta într-o hotărâre motivată.
Comisia va consemna, dacă este cazul, şi învoiala dintre părţi, sub semnatura acestora.
Hotărârea se comunică părţilor în termen de 15 zile de la adoptare.
Articolul 19
În cazul în care comisia respinge propunerile expropriatorului, acesta are posibilitatea sa revină cu noi propuneri, cu refacerea corespunzătoare a planurilor.
Noile propuneri vor urma procedura stabilită în prezentul capitol.
Articolul 20
În cazul în care şi noile propuneri vor fi respinse, expropriatorul, precum şi proprietarii sau celelalte persoane titulare de drepturi reale asupra imobilului propus spre expropriere pot contesta hotărârea comisiei, constituită potrivit art. 15, la Curtea de apel în raza căreia se afla situat imobilul, în termen de 15 zile de la comunicare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.
Contestaţia este scutită de taxa şi se soluţionează de urgenta şi cu precădere.
Capitolul 4 Exproprierea şi stabilirea despăgubirilor
Articolul 21
Soluţionarea cererilor de expropriere este de competenţa tribunalului judeţean sau a Tribunalului Municipiului Bucureşti în raza căruia este situat imobilul propus pentru expropriere.
Tribunalul va fi sesizat de expropriator pentru a se pronunţa cu privire la expropriere, în cazul în care nu s-a făcut intimpinare împotriva propunerii de expropriere sau dacă aceasta cale de atac a fost respinsă în condiţiile art. 18-20.
Articolul 22
Preşedintele instanţei va fixa termen şi va dispune citarea proprietarilor sau, a posesorilor, a altor titulari de drepturi reale sau a oricăror alte persoane cunoscute care pot justifica un interes legitim asupra imobilelor propuse a fi expropriate.
Articolul 23
Soluţionarea cererii de expropriere se face cu participarea obligatorie a procurorului.
Instanţa va verifica dacă sunt întrunite toate condiţiile cerute de lege pentru expropriere şi va stabili cuantumul despăgubirilor şi suma cuvenită fiecărei părţi din cele menţionate la art. 22. Hotărârea este supusă căilor de atac prevăzute de lege.
Articolul 24
În cazul în care părţile se învoiesc în faţa instanţei asupra exproprierii şi asupra despăgubirii, aceasta va lua act de învoiala şi va pronunţa o hotărâre definitivă.
Atunci când părţile sau numai unele dintre acestea se învoiesc doar cu privire la expropriere, dar nu şi asupra despăgubirii, instanţa va lua act de învoiala şi va stabili despăgubirea.
În cazul în care una sau mai multe părţi titulare de drepturi asupra imobilelor, deşi legal citate, nu s-au prezentat, instanţa va putea hotărî în lipsa.
În cazul în care expropriatorul cere exproprierea numai a unei părţi de teren sau din construcţie, iar proprietarul cere instanţei exproprierea totală, instanţa va aprecia, în raport cu situaţia reală, dacă exproprierea în parte este posibila. În caz contrar, va dispune exproprierea totală.
Articolul 25
Pentru stabilirea despăgubirilor instanţa va constitui o comisie de experţi compusa dintr-un expert numit de instanţa, unul desemnat de expropriator şi un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii.
Articolul 26
Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite.
La calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum şi instanţa vor tine seama de preţul cu care se vînd, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiza, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia.
Experţii vor defalca despăgubirile cuvenite proprietarului de cele ce se cuvin titularilor de alte drepturi reale.
În cazul exproprierii parţiale, dacă partea de imobil rămasă neexpropriata va dobîndi un spor de valoare ca urmare a lucrărilor ce se vor realiza, experţii, ţinând seama de prevederile alineatului precedent, vor putea propune instanţei o eventuala reducere numai a daunelor.
Articolul 27
Primind rezultatul expertizei, instanţa îl va compara cu oferta şi cu pretenţiile formulate de părţi şi va hotărî.
Despăgubirea acordată de către instanţa nu va putea fi mai mica decît cea oferită de expropriator şi nici mai mare decît cea solicitată de expropriat sau de altă persoană interesată.
Articolul 28
Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse exproprierii în patrimoniul expropriatorului se produce îndată ce obligaţiile impuse lui prin hotărâre judecătorească au fost îndeplinite.
Ipoteca şi privilegiul se stramuta de drept asupra despăgubirilor stabilite, dispoziţiile art. 22 raminind aplicabile, iar servituţile stabilite prin fapta omului se sting în măsura în care devin incompatibile cu situaţia naturala şi juridică a obiectivului urmărit prin expropriere, raporturile obligationale dintre vechiul şi noul proprietar raminind supuse dreptului comun.
Uzul, uzufructul, abitatia şi superficia, precum şi orice alte drepturi reale, cît şi concesionarea şi atribuirea în folosinţă se sting prin efectul exproprierii, titularii acestora având dreptul la despăgubiri.
Hotărârea de expropriere va stabili despăgubirea ţinând seama, pentru drepturile reale prevăzute la alin. 3, de dispoziţiile art. 26.
Articolul 29
Orice locaţiune încetează de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de expropriere.
În cazul exproprierii unor clădiri cu destinaţie de locuinta, evacuarea persoanelor care le ocupa în mod legal în calitate de proprietari şi a chiriaşilor al căror contract de închiriere a fost legal perfectat, înainte de înscrierea lucrării în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului, nu se va putea face decît după asigurarea de către expropriator a spaţiului de locuit, potrivit legii, la cererea acestor persoane, în modalitatea prevăzută în hotărârea judecătorească de expropriere, cu respectarea dispoziţiilor art. 26.
Capitolul 5 Plata despăgubirilor şi punerea în posesie a expropriatorului.
Articolul 30
Plata despăgubirilor se va face în orice mod convenit între părţi; în lipsa acordului părţilor, instanţa va hotărî, stabilind şi termenul de plată, care nu va depăşi 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Articolul 31
Eliberarea titlului executoriu şi punerea în posesie a expropriatorului vor putea fi făcute numai pe baza unei încheieri a instanţei, care constata îndeplinirea obligaţiilor privind despăgubirea, nu mai tirziu de 30 de zile de la data plăţii acesteia.
Punerea în posesie asupra terenurilor cultivate sau a celor cu plantaţii se va face numai după ce recolta a fost culeasa, cu excepţia cazului în care în valoarea despăgubirii a fost cuprinsă şi valoarea estimativă a recoltei neculese.
Articolul 32
În caz de extrema urgenta, impusa de executarea imediata a unor lucrări ce interesează apărarea tarii, ordinea publică şi siguranţa naţionala, şi în caz de calamitati naturale, instanţa, stabilind ca utilitatea publică este declarata, poate dispune prin hotărâre punerea de îndată în posesie a expropriatorului, cu obligaţia pentru acesta de a consemna în termenul de 30 de zile, pe numele expropriatilor, sumele stabilite drept despăgubire, potrivit procedurii prevăzute.
Articolul 33
În situaţia în care exista creditori privilegiaţi sau alţi creditori stabiliţi, prin hotărâre judecătorească, aceştia vor fi plătiţi din drepturile cuvenite cu titlu de despăgubire. Pentru plata lor, suma se va consemna de către expropriator, urmînd să fie împărţită potrivit legii civile.
Capitolul 6 Dreptul de folosinţă şi de retrocedare
Articolul 34
Dacă imobilul expropriat este oferit pentru închiriere înaintea utilizării lui în scopul pentru care a fost expropriat, iar expropriatul este în situaţia de a-l utiliza, el are un drept de prioritate pentru a-i fi închiriat în condiţiile legii.
Articolul 35
Dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrările nu au fost începute, foştii proprietari pot sa ceara retrocedarea lor, dacă nu s-a făcut o noua declarare de utilitate publică.
Articolul 36
Cererea de retrocedare se va adresa tribunalului, care, verificind temeiurile acesteia, va putea dispune retrocedarea.
Într-o asemenea situaţie, preţul imobilului se va stabili ca şi în situaţia exproprierii şi nu poate fi mai mare decît despăgubirea actualizată.
Articolul 37
În cazul în care lucrările pentru care s-a făcut exproprierea nu s-au realizat, iar expropriatorul doreşte înstrăinarea imobilului, expropriatul - fost proprietar - are un drept prioritar la dobândire, la un preţ ce nu poate fi mai mare decît despăgubirea actualizată. În acest scop, expropriatorul se va adresa în scris fostului proprietar, iar dacă acesta nu optează pentru cumpărare sau dacă nu răspunde expropriatorului în termen de 60 de zile de la primirea notificării, acesta din urma poate dispune de imobil.
Capitolul 7 Dispoziţii finale
Articolul 38
Toate cheltuielile efectuate pentru realizarea procedurilor de expropriere şi retrocedare, inclusiv înaintea instanţelor judecătoreşti, se suporta de expropriator.
Articolul 39
Planurile ce urmează să fie executate, potrivit prevederilor art. 12 din prezenta lege, de către expropriator vor fi vizate de oficiile cadastrale teritoriale, pentru autenticitate şi neschimbare, pentru fiecare caz în parte.
Articolul 40
Dispoziţiile prezentei legi se completează cu cele ale Codului civil şi ale Codului de procedura civilă, în măsura în care nu contravin prezentei legi.
Articolul 41
Decretul Consiliului de Stat nr. 467/1979 privind evaluarea construcţiilor, terenurilor şi plantaţiilor ce de preiau, cu plata, în proprietatea statului prin expropriere sau în alte cazuri prevăzute de lege, publicat în Buletinul Oficial nr. 3 din 4 ianuarie 1980, precum şi orice dispoziţii contrare se abroga.
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 28 aprilie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE SENATULUI
prof.univ.dr. OLIVIU GHERMAN
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 3 mai 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ADRIAN NASTASE