DECIZIE 1522 18/11/2010

DECIZIE nr. 1.522 din 18 noiembrie 2010
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) şi art. 16 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale art. 69 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001

EMITENT

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 13 decembrie 2010

Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) şi art. 16 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale art. 69 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Cristian Anghel în Dosarul nr. 1.790/100/2010 al Tribunalului Maramureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece legiuitorul este liber să stabilească regimul căilor de atac.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 1.503 din 1 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 899/33/2010, Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, admiţând recursul împotriva Încheierii din 26 mai 2010, pronunţate în Dosarul nr. 1.790/100/2010 al Tribunalului Maramureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) şi art. 16 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale art. 69 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. Excepţia a fost ridicată de Cristian Anghel în cadrul soluţionării unei cauze de contencios administrativ, prin care a atacat Ordinul prefectului judeţului Maramureş nr. 94 din 19 martie 2010 referitor la constatarea încetării de drept a mandatului de primar al acestuia.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 37 privind dreptul de a fi ales, precum şi dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. În acest sens, arată că a fost condamnat pentru o faptă care nu există, printr-o hotărâre nedreaptă, pronunţată cu nesocotirea probelor administrate, cu nesocotirea Legii nr. 215/2001, încălcând şi prezumţia de nevinovăţie. Pentru a înlătura consecinţele condamnării nedrepte, a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei de condamnare, în cadrul căreia a formulat cerere de strămutare, iar, în pofida acestei cereri, Curtea de Apel Cluj i-a respins calea de atac extraordinară, ulterior, formulând cerere de revizuire a hotărârii de condamnare şi sesizând totodată Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru "gravele erori de drept material şi procesual săvârşite de instanţa de recurs". În concluzie, susţine că atât timp cât căile extraordinare de atac se pot finaliza cu desfiinţarea hotărârii de condamnare, încetarea de drept a mandatului de primar nu poate şi nu trebuie să intervină înainte de soluţionarea acestor căi de atac, iar normele legale care prevăd contrariul sunt neconstituţionale şi neconvenţionale.
Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, invocând în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 436/1997 şi nr. 38/1998, prin care instanţa de contencios constituţional a statuat că accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac. Totodată, instanţa de judecată apreciază că prevederile art. 126 alin. (6) din Constituţie, care garantează controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, sunt respectate, întrucât dispoziţiile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 conţin norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât nu contravin principiilor constituţionale privind accesul liber la justiţie, dreptului la apărare sau dreptului la un proces echitabil. Astfel, prin textele de lege criticate, legiuitorul stabileşte situaţiile în care calitatea de primar, respectiv calitatea de preşedinte al consiliului judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, precum şi obligaţiile care îi revin prefectului în astfel de situaţii. Totodată, dispoziţiile de lege criticate reglementează procedura aplicabilă în aceste situaţii, conferind posibilitatea persoanei aflate în ipoteza normei legale de a ataca ordinul prefectului la instanţa de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Cât priveşte prevederile art. 37 din Constituţie, apreciază că acestea nu au incidenţă în cauză.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 15 alin. (2) lit. e) şi art. 16 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, modificate prin Legea nr. 58/2009 pentru modificarea art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 7 aprilie 2009, precum şi ale art. 69 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.
Textele de lege criticate au în prezent următorul conţinut:
- Art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004: "Calitatea de primar şi, respectiv, de preşedinte al consiliului judeţean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri: [...] e) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;";
- Art. 16 din Legea nr. 393/2004: "(1) În toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite un ordin prin care constată încetarea mandatului primarului.
(2) Ordinul va avea la bază un referat semnat de secretarul comunei sau al oraşului, precum şi actele din care rezultă motivul legal de încetare a mandatului.";
- Art. 69 din Legea nr. 215/2001: "(1) Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.
(2) Mandatul primarului încetează de drept în condiţiile legii statutului aleşilor locali, precum şi în următoarele situaţii:
a) dacă acesta se află în imposibilitatea exercitării funcţiei datorită unei boli grave, certificate, care nu permite desfăşurarea activităţii în bune condiţii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic;
b) dacă acesta nu îşi exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (2), prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului primarului.
(4) Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanţa de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare.
(5) Instanţa de contencios administrativ este obligată să se pronunţe în termen de 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă.
(6) Data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de Guvern, la propunerea prefectului. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4) sau de la data pronunţării hotărârii instanţei, în condiţiile alin. (5)."
Autorul excepţiei consideră că prevederile de lege menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 37 privind dreptul de a fi ales, precum şi dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:
Referitor la dispoziţiile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001, Curtea s-a pronunţat asupra constituţionalităţii acestora, sub aspectul unor critici raportate la prevederile art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 129 din Constituţie, prin Decizia nr. 239 din 4 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 1 aprilie 2008, statuând că în contextul reglementat de prevederile legale criticate, şi anume modalitatea de contestare în justiţie a ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar, procedura specifică de contestare şi de soluţionare a acestor litigii este în mod firesc caracterizată prin celeritate, natura cauzelor supuse controlului judecătoresc impunând o rezolvare promptă şi definitivă pentru trecerea la etapa următoare, cea a declanşării procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale. Totodată, Curtea a observat că pe parcursul soluţionării contestaţiei de către instanţa de contencios administrativ ambele părţi din litigiu - atât primarul, cât şi prefectul - îşi pot exercita neîngrădit drepturile şi garanţiile procesuale specifice procesului echitabil într-un stat democratic, astfel că nu se poate susţine încălcarea accesului liber la justiţie sub toate aspectele sale.
Întrucât nu au apărut împrejurări noi, care să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în această materie, soluţia adoptată în precedent, precum şi considerentele pe care acestea se întemeiază îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.
Cu privire la dispoziţiile art. 15 alin. (2) lit. e) şi art. 16 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, Curtea observă că acestea sunt criticate din aceeaşi perspectivă ca cele ale art. 69 din Legea nr. 215/2001 şi, prin urmare, pentru aceleaşi motive, Curtea constată că şi acestea sunt constituţionale.
În final, referitor la prevederile art. 37 "Dreptul de a fi ales" din
Constituţie, invocate de autorul excepţiei, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în cauza de faţă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) şi art. 16 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale art. 69 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Cristian Anghel în Dosarul nr. 1.790/100/2010 al Tribunalului Maramureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
_________