DECRET nr. 253 din 21 iulie 1971
privind contribuţia de întreţinere în unele instituţii de ocrotire
EMITENT
  • CONSILIUL DE STAT
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 90 din 30 iulie 1971




    Articolul 1

    (1) Cheltuielile pentru ocrotirea persoanelor internate, la cerere sau din oficiu, în cămine de batrini, cămine de pensionari, cămine-atelier şi cămine spital se finanţează prin bugetul de stat.
    (2) Beneficiază de întreţinere gratuita în instituţiile de ocrotire menţionate la alineatul precedent persoanele care nu au venituri proprii şi nici nu au soţi, părinţi sau copii cu posibilităţi de plată a întreţinerii.
    (3) Persoanele internate care au venituri proprii datorează plata unei contribuţii lunare, în raport cu aceste venituri. Dacă cei internati nu au venituri sau acestea nu sînt suficiente pentru acoperirea costului întreţinerii, contribuţia se datorează, integral sau parţial, după caz, de către sotii, copiii sau părinţii lor, potrivit cu posibilitatiile lor de plată.
    (4) Contribuţia de întreţinere se stabileşte de către organul care aproba internarea, pe baza normelor emise de Ministerul Muncii cu avizul Ministerului Finanţelor. La elaborarea acestor norme se va ţine seama de veniturile celor ce datorează contribuţia, obligaţiile de întreţinere pe care le au, potrivit legii, faţă de alte persoane, precum şi asigurarea unei sume pentru cheltuielile personale ale celor internati.


    Articolul 2

    (1) Prin venituri proprii ale persoanelor internate, în sensul articolului precedent, se înţeleg veniturile cu caracter permanent, indiferent de natura lor, inclusiv eventualele obligaţii de întreţinere stabilite de către instanţele judecătoreşti în sarcina altor persoane; se exceptează veniturile realizate în cadrul instituţiilor de ocrotire din activităţile de producţie.
    (2) Costul întreţinerii celor internati se stabileşte de Ministerul Muncii cu avizul Ministerului Finanţelor, pe profil de instituţii de ocrotire, în raport cu cheltuielile medii lunare, exclusiv cele privind asistenţa medicală.


    Articolul 3

    (1) Contribuţia datorată, stabilită de comun acord între părţi, se consemnează într-un angajament de plată, care constituie titlu executoriu.
    (2) Cînd, din motive sociale sau medicale, internarea se face din oficiu, iar persoanele care - potrivit articolului 1 alineatul 3 - datorează plata contribuţiei de întreţinere, refuza semnarea angajamentului de plată, instituţia de ocrotire sesizează instanţa de judecată competenţa în a carei raza teritorială se afla.
    (3) Sumele realizate din încasarea contribuţiilor de întreţinere se fac venit la bugetul de stat.


    Articolul 4

    Dispoziţiile prezentului decret se aplică şi persoanelor din categoria celor care îndeplinesc condiţiile de internare în căminele-spital, dar care sînt menţinute temporar în unităţile sanitare. Costul întreţinerii în aceste unităţi, precum şi normele de determinare a contribuţiei, se stabilesc de Ministerul Sănătăţii, cu avizul Ministerului Finanţelor.


    Articolul 5

    Prezentul decret intră în vigoare la data de 1 septembrie 1971. Pe aceeaşi dată se abroga orice dispoziţii contrare.
    -----------