ORDIN nr. 974 din 28 iulie 2004
pentru aprobarea instrucţiunilor privind completarea şi eliberarea certificatelor de concediu medical pe baza cărora se acordă indemnizaţii asiguraţilor din sistemul asigurărilor sociale de stat
EMITENT
  • MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂŢII SOCIALE ŞI FAMILIEI
  • Nr. 399 din 16 iulie 2004
  • MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
  • Nr. 974 din 28 iulie 2004
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 6 august 2004



    Având în vedere prevederile legislaţiei de asigurări sociale de stat,
    în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 737/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Hotărârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,
    ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi ministrul sănătăţii emit următorul ordin:

    Articolul 1

    Se aprobă modelul unic, ca imprimat cu regim special, al certificatului de concediu medical, care constituie ordin de plată şi în baza căruia se acordă indemnizaţiile de asigurări sociale, prevăzut în anexa nr. 1.


    Articolul 2

    Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale asigură îndeplinirea procedurilor prevăzute de lege privind tipărirea certificatelor de concediu medical, potrivit tuturor elementelor prevăzute în anexa nr. 1, înserierea acestora, numerotarea filelor carnetelor cuprinzând certificate de concediu medical, precum şi distribuirea acestora.


    Articolul 3

    (1) Se aprobă Normele tehnice privind modul de completare a certificatelor de concediu medical, cuprinse în anexa nr. 2.
    (2) Aplicarea prevederilor normelor prevăzute la alin. (1) este obligatorie.


    Articolul 4

    Se aprobă Instrucţiunile privind acordarea concediilor medicale şi eliberarea certificatelor de concediu medical, cuprinse în anexa nr. 3.


    Articolul 5

    Medicul care eliberează certificatul de concediu medical este responsabil de realitatea datelor înscrise în rubricile completate. Necompletarea rubricilor conform instrucţiunilor prezentului ordin şi/sau completarea eronată a acestora atrag neplata indemnizaţiei de asigurări sociale.


    Articolul 6

    (1) Controlul modului de acordare a concediilor medicale şi al eliberării certificatelor de concediu medical se realizează în echipe mixte de către medicii experţi ai asigurărilor sociale din cadrul caselor teritoriale de pensii şi medicii din cadrul serviciului medical al caselor teritoriale de asigurări de sănătate, pentru medicii aflaţi în relaţii contractuale de furnizare de servicii medicale cu acestea, sau de către medicii din direcţiile de sănătate publică, pentru medicii care nu au contracte de furnizare de servicii medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
    (2) Controlul se realizează ca urmare a sesizării casei teritoriale de pensii de către angajator, precum şi prin sondaj la iniţiativa autorităţilor abilitate să realizeze controlul.


    Articolul 7

    În cazul constatării nerespectării prevederilor prezentului ordin, vor fi sesizate comisiile de disciplină din cadrul colegiului medicilor de la nivelul fiecărui judeţ, respectiv Colegiul Medicilor Bucureşti, precum şi unităţile sanitare cu care medicii se află în relaţii contractuale, pentru luarea măsurilor legale ce se impun.


    Articolul 8

    Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul ordin.


    Articolul 9

    Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu data de 15 august 2004. Până la această dată, direcţiile de sănătate publică sunt obligate să transmită caselor teritoriale de pensii lista medicilor cu autorizaţii de liberă practică valabilă.


    Articolul 10

    Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 343/399/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 19 noiembrie 2001, şi Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 942/2001/15/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 12 februarie 2002.
    Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,
    Dan Mircea Popescu
    Ministrul sănătăţii,
    Ovidiu Brînzan


    Anexa 1


    Anexa 2

    NORMA 28/07/2004


    Anexa 3

    INSTRUCŢIUNI
    privind acordarea concediilor medicale şi
    eliberarea certificatelor de concediu medical
    În sensul prezentului ordin, următorii termeni se definesc astfel:
    a) persoană asigurată - orice persoană fizică asigurată în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale;
    b) medic curant - orice medic cu autorizaţie de liberă practică valabilă, din unităţile sanitare de stat sau private, aflate sau nu în relaţii contractuale în sistemul de asigurări sociale de sănătate, care are în îngrijire bolnavul;
    c) certificat de concediu medical - actul legal care dovedeşte incapacitatea temporară de muncă a persoanei asigurate sau starea de sănătate a copilului aflat în întreţinerea acesteia, în vederea acordării indemnizaţiilor în cadrul sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
    A. Modalitatea de eliberare a certificatelor de concediu medical
    Modalitatea de înregistrare şi arhivare ca documente cu regim special
    1. Pentru unităţile sanitare care au mai mulţi medici angajaţi, distribuirea şi arhivarea certificatelor de concediu medical se fac pe baza unui tabel centralizator care conţine următoarele rubrici obligatorii:
    - numele medicului;
    - data repartizării carnetului de certificate de concediu medical;
    - seria certificatelor de concediu medical repartizate;
    - semnătura de primire, parafa medicului;
    - data returnării în arhivă a exemplarului 3;
    - seria certificatelor de concediu medical returnate (exemplarul 3);
    - observaţii (se notează orice disfuncţionalitate apărută în distribuirea certificatelor de concediu medical);
    - semnătura de returnare, parafa medicului.
    2. Înregistrarea certificatelor de concediu medical se face la nivelul medicului curant, în documentele primare medicale, pentru fiecare certificat, după cum urmează:
    - se notează seria certificatului de concediu medical în Registrul de consultaţii, la rubrica "tratamente", pentru consultaţiile acordate în ambulatoriu. Eliberarea acestui certificat se specifică şi în fişa de consultaţii. Pentru medicii de familie care vizează certificatul de concediu medical eliberat de către un alt medic se consemnează seria certificatului de concediu medical, vizat în registrul de consultaţii la rubrica "tratament", precum şi în fişa pacientului;
    - la externarea pacientului din spital se notează seria certificatului de concediu medical în epicriză şi în scrisoarea medicală.
    3. Certificatele de concediu medical se eliberează în ordinea cronologică a consultaţiei efectuate şi în succesiunea seriilor acestora.
    4. a) Nu se prelungeşte un concediu pe un certificat de concediu medical eliberat de un alt medic.
    b) Orice prelungire a unui concediu medical se efectuează pe un nou certificat de concediu medical.
    5. În cazul în care durata internării este mai îndelungată, medicul curant va acorda concediul medical lunar. La camera de gardă a spitalului se pot elibera certificate de concediu medical în caz de urgenţe medicochirurgicale/boli infecto-contagioase din grupa A, neinternate, doar în zilele de sâmbătă, duminica, precum şi în sărbătorile legale. Concediul medical se poate acorda retroactiv la camera de gardă pentru scoaterea aparatului gipsat de către specialistul ortoped/chirurg, numai după înregistrarea în registrul de consultaţii.
    6. a) Eliberarea certificatului de concediu medical se va face pe baza adeverinţei de la plătitor, cu excepţia urgenţelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A, prevăzute în lista aprobată prin hotărâre a Guvernului.
    b) Plătitorul va menţiona, în mod obligatoriu, în adeverinţă numărul de zile de incapacitate temporară de muncă avut în ultimele 12/24 de luni.
    7. a) Certificatele de concediu medical se completează şi se eliberează la data la care are loc consultaţia medicală, indicându-se numărul de zile de concediu medical necesar în viitor.
    b) În cazul în care medicul nu l-a putut vizita pe asigurat sau acesta a fost în imposibilitate de a se deplasa, se pot acorda certificate de concediu medical cu retroactivitate de 24 de ore.
    c) Se pot elibera şi la o dată ulterioară certificate de concediu medical:
    - în caz de sarcină şi lăuzie;
    - pentru perioada de internare în spital;
    - pentru aparat gipsat, la scoaterea gipsului numai de către medicul ortoped/chirurg;
    - în cazul îmbolnăvirii în străinătate;
    - în caz de carantină.
    d) Medicii sunt obligaţi să dea indicaţii pacienţilor în legătură cu unitatea sanitară la care trebuie să se adreseze aceştia în vederea obţinerii în continuare a asistenţei medicale şi a certificatelor de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă.
    8. a) În caz de pierdere a certificatelor de concediu medical, medicii pot elibera duplicate, la cererea plătitorilor de drepturi de asigurări sociale sau a asiguratului, menţionându-se distinct "DUPLICAT".
    b) În cazul în care angajatorul respinge la plată un certificat medical datorită completării greşite constatate de către medicul de întreprindere, medicul care a eliberat certificatul poate elibera un duplicat, în care menţionează, la data acordării, data când a efectuat modificarea, cu specificarea "DUPLICAT", şi ataşarea certificatului de concediu medical anulat la exemplarul 3 al noului formular.
    B. Modalitatea de acordare a concediilor medicale
    a) Concediul medial pentru incapacitate temporară de muncă
    1. Concediile medicale pentru incapacitate temporară de muncă se acordă pe o durată de cel mult 180 de zile calendaristice, în interval de un an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire.
    2. Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale şi se diferenţiază astfel:
    a) un an în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară şi unele boli cardiovasculare, stabilite conform art. 103 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 19/2000, prevăzute în anexa nr. 4;
    b) un an, cu drept de prelungire până la un an şi jumătate, de către medicul expert al asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză meningeală, peritoneală şi urogenitală, inclusiv a glandelor suprarenale, precum şi pentru SIDA şi cancer de orice tip, în funcţie de stadiul bolii;
    c) un an şi jumătate, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară operată şi osteoarticulară;
    d) 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoză extrapulmonară, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
    3. Începând cu a 91-a zi calendaristică, concediul medical se poate prelungi până la duratele maxime prevăzute de lege, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
    4. În scopul evitării pensionării de invaliditate şi menţinerii asiguratului în activitate, medicul curant poate propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile calendaristice cu cel mult 90 de zile calendaristice, conform procedurilor stabilite de Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
    5. Medicii de familie au dreptul de a elibera certificate de concediu medical cu durata de cel mult 14 zile calendaristice, în una sau mai multe etape.
    6. În cazul menţinerii incapacităţii temporare de muncă pentru aceeaşi afecţiune, concediul medical se poate prelungi de către medicul curant din ambulatoriul de specialitate, în etape succesive de maximum 30 de zile calendaristice, până la totalul de 90 de zile calendaristice în decursul unui an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire.
    7. Durata cumulată a concediilor medicale acordate de medicul de familie pentru un asigurat nu poate depăşi 45 de zile calendaristice în ultimul an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire, indiferent de cauza acesteia.
    După totalizarea a 45 de zile calendaristice acordate de către medicul de familie, eliberarea certificatelor de concediu medical se va realiza în exclusivitate de către medicul curant din ambulatoriul de specialitate sau din spital, în caz de internare, fără depăşirea etapelor prevăzute de prezentele instrucţiuni.
    8. Medicul de familie are obligaţia să ia în evidenţă datele privind acordarea certificatului de concediu medical conform prezentelor instrucţiuni.
    9. Asiguraţii care prezintă unele dintre bolile cardiovasculare menţionate în anexa nr. 4 pot beneficia de concedii medicale de până la un an, în intervalul ultimilor 2 ani.
    În aceste cazuri certificatele de concediu medical se eliberează de medicul curant din unităţile sanitare care acordă asistenţa medicală în specialitatea respectivă.
    10. Asiguraţii bolnavi de SIDA şi cancer de orice tip, în funcţie de stadiul bolii, beneficiază de concediu medical până la duratele maxime stabilite de lege şi primesc certificate de concediu medical, eliberate pentru perioade de maximum 30 de zile calendaristice, de la medicul curant din unităţile sanitare care acordă asistenţă medicală în specialitatea respectivă.
    11. Asiguraţii bolnavi de tuberculoză pulmonară şi extrapulmonară beneficiază de concediu medical până la duratele maxime stabilite de lege şi primesc certificate de concediu medical, eliberate pe perioade de maximum 30 de zile calendaristice, de la medicii unităţilor sanitare unde sunt trataţi.
    Propunerea de pensionare poate fi solicitată încă din primele zile de boală, în cazul afecţiunilor fără potenţial recuperator, iar concediul medical se include în mod obligatoriu în durata pentru care se acordă indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă pentru persoanele asigurate.
    12. După data de 31 decembrie 2004 certificatele de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de accidente de muncă sau de boli profesionale, se eliberează categoriilor de beneficiari, în condiţiile şi potrivit competenţelor stabilite de legea specială.
    b) Concediul medical pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă
    1. Concediul medical pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata normală de muncă se acordă pe durate de cel mult 90 de zile calendaristice într-un an, în una sau mai multe etape, următoarelor categorii de asiguraţi, care, din motive de sănătate, nu mai pot realiza durata normală de muncă:
    - salariaţi;
    - funcţionari publici;
    - persoane alese în funcţii elective: primarii, viceprimarii, consilierii din consiliile locale/judeţene/al municipiului Bucureşti;
    - persoane numite în cadrul autorităţii executive, judecătoreşti, legislative;
    - membrii cooperatori din organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti.
    Certificatele de concediu medical pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata normală de muncă se eliberează pentru maximum 30 de zile calendaristice, de către medicul curant, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
    2. Concediul medical pentru trecerea temporară în altă muncă se acordă pe durate de cel mult 90 de zile calendaristice într-un an, în una sau mai multe etape, asiguraţilor prevăzuţi la alin. (1), care, datorită unei boli profesionale sau unui accident de muncă, nu mai pot lucra în condiţiile de muncă anterioare producerii riscului.
    Certificatele de concediu medical pentru trecerea temporară în altă muncă se eliberează pentru maximum 30 de zile calendaristice, de către medicul curant, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
    După data de 31 decembrie 2004 certificatele de concediu medical pentru trecerea temporară în altă muncă sau pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata normală de muncă, cauzată de accidente de muncă sau de boli profesionale, se eliberează categoriilor de beneficiari, în condiţiile şi potrivit competenţelor stabilite de legea specială.
    3. Indemnizaţia pentru carantină se acordă, în baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul curant, asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza riscului apariţiei şi/sau al răspândirii unor boli infecto-contagioase, pe durata stabilită în certificatul de concediu medical eliberat de organele de specialitate ale direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
    c) Concediul medical pentru maternitate
    1. Concediul medical pentru maternitate se acordă pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, din care 63 de zile înainte de naştere (pentru sarcină-prenatal) şi 63 de zile după naştere (pentru lăuzie). Concediul medical pentru maternitate se acordă, în exclusivitate, pentru sarcină şi nu pentru afecţiuni care pot interveni pe parcursul sarcinii, fără legătură cu aceasta.
    Perioadele sus-menţionate se pot compensa între ele, în funcţie de recomandarea medicului curant şi de opţiunea persoanei beneficiare.
    Asigurata care, până la data naşterii copilului, a beneficiat de concediul medical pentru sarcină pe o perioadă mai mică de 63 de zile calendaristice anterioare datei estimate a naşterii sau nu a beneficiat deloc de acest drept este îndreptăţită să solicite şi să beneficieze, după data naşterii copilului, de numărul de zile până la completarea celor 126 de zile calendaristice, respectiv de numărul maxim de zile prevăzut de lege.
    În cazul în care copilul se naşte mort sau moare după naştere, în perioada de lăuzie, indemnizaţia de maternitate cuvenită se acordă pe toată durata concediului medical pentru lăuzie.
    2. Concediul medical pentru sarcină se acordă din a 63-a zi anterioară datei estimate a naşterii, dar nu mai devreme de a 84-a zi anterioară acestei date.
    În cazul femeii cu handicap concediul medical pentru sarcină se acordă începând cu luna a 6-a de sarcină, dacă solicitanta prezintă certificatul de persoană cu handicap, emis potrivit legii.
    În cazul în care, între data naşterii şi data estimată a naşterii copilului, există un interval mai mare de 21 de zile calendaristice, asigurata beneficiază de concediu medical pentru sarcină mai mare de 63 de zile calendaristice.
    În această situaţie asigurata nu va putea beneficia, după naşterea copilului, de cel puţin 42 de zile calendaristice din concediul medical pentru lăuzie, ceea ce conduce la acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului numai după parcurgerea acestei perioade.
    Certificatele de concediu medical pentru sarcină se eliberează pentru cel mult 30 de zile calendaristice, de medicul de familie şi/sau de medicul de specialitate obstetrică-ginecologie care ia în evidenţă şi urmăreşte pe parcursul sarcinii gravida, cu anunţarea medicului de familie prin scrisoare medicală.
    În cazul în care femeia gravidă se află în altă localitate, prelungirea concediului medical pentru sarcină până la 63 de zile calendaristice se poate face şi de medicul de specialitate obstetrică-ginecologie din localitatea respectivă, cu anunţarea medicului curant al gravidei prin scrisoare medicală.
    3. Certificatul de concediu medical pentru lăuzie se eliberează de medicul de specialitate obstetrică-ginecologie din unitatea sanitară unde a născut femeia, de medicul care a asistat naşterea sau de medicul de familie, pentru perioade de maximum 30 de zile calendaristice, iar prelungirea concediului medical se face de medicul de familie care are în urmărire lăuza.
    Potrivit art. 5 din Legea concediului paternal, nr. 210/1999, în situaţia în care survine decesul mamei, la naştere sau imediat după aceasta, dar înainte de obţinerea unui certificat de concediu medical pentru lăuzie, tatăl beneficiază de restul concediului neefectuat de către mamă, certificatul fiind eliberat de către medicul de specialitate obstetrică-ginecologie din unitatea sanitară unde a născut femeia sau de către medicul care a asistat naşterea.
    d) Concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani şi îngrijirea copilului cu handicap în vârstă de până la 18 ani, pentru afecţiuni intercurente
    1. Certificatele de concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau a copilului cu handicap, până la împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani, pentru afecţiuni intercurente, altele decât handicapul propriu-zis, se eliberează părintelui asigurat, de către medicul curant, pe următoarele durate:
    - până la 14 zile calendaristice/an pentru un copil, pentru îngrijirea copilului bolnav cu afecţiuni intercurente sau pentru îngrijirea copilului cu handicap cu afecţiuni intercurente.
    - în cazul bolilor infecto-contagioase, imobilizării în aparat gipsat sau al intervenţiilor chirurgicale, certificatele de concediu medical se eliberează pe duratele stabilite de medicul curant.
    e) Concediul medical pentru pacienţii internaţi în unităţile sanitare cu paturi
    1. Certificatele de concediu medical pentru durata internării se acordă de medicul din spital care a îngrijit şi a externat pacientul.
    2. La externarea din spital se poate acorda un concediu medical de la 1 la 7 zile calendaristice, iar în cazuri speciale, cu aprobarea medicului-şef de secţie, până la maximum 21 de zile calendaristice.
    3. Sanatoriile şi spitalele de tuberculoză eliberează certificatele de concediu medical pe durata internării asiguraţilor bolnavi, iar la externare medicul care a îngrijit pacientul poate acorda concediu medical până la 31 de zile calendaristice. Medicii au obligaţia să îndrume pacientul la dispensarul TBC la care va fi luat în evidenţă.
    4. Pacienţii internaţi în spital, care au beneficiat în ultimele 12 luni de 90 sau de 180 de zile în incapacitate temporară de muncă, vor fi trimişi de spital la cabinetele de expertiză medicală a capacităţii de muncă în a căror rază teritorială este situat spitalul respectiv. În cazul în care pacienţii nu se pot deplasa, se va constitui o comisie de 2 medici de profil din spitalul respectiv, la care va participa şi medicul cabinetului de expertiză medicală a capacităţii de muncă în a cărui rază teritorială este situat spitalul, în vederea avizării prelungirii concediului medical sau pensionării şi întocmirii planului de recuperare a capacităţii de muncă.
    În localităţile în care nu există cabinete de expertiză medicală a capacităţii de muncă, comisia va fi formată din medicii spitalului, comunicând cabinetului de expertiză de care aparţine pacientul avizul dat.
    5. După expirarea concediului medical dat la ieşirea din spital, în cazul în care starea sănătăţii nu îi permite reluarea activităţii, pacientul se prezintă la medicul de familie care va hotărî, după caz, prelungirea concediului medical în condiţiile legii sau reevaluarea medicală a pacientului.
    Medicul de familie poate prelungi concediul medical cu maximum 7 zile calendaristice pentru aceeaşi afecţiune, urmând ca în cazul menţinerii incapacităţii temporare de muncă să trimită pacientul la medicul din ambulatoriul de specialitate.
    f) Concediul medical pentru asiguraţii care s-au îmbolnăvit în altă localitate
    1. În caz de urgenţă, asiguraţii care se află în altă localitate decât cea de domiciliu primesc certificate de concediu medical de la medicul care a asistat urgenţa din localitatea respectivă.
    2. Persoanele asigurate, aflate în incapacitate temporară de muncă şi care doresc să urmeze un tratament în străinătate, beneficiază de concediu medical acordat în condiţiile şi pe duratele prevăzute de lege.
    În aceste cazuri certificatele de concediu medical se eliberează de medicul curant cu avizul direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza actelor doveditoare traduse şi autentificate.
    3. Asiguraţii care îşi pierd capacitatea de muncă în timp ce se află în altă ţară, în interes de serviciu sau în interes personal, primesc certificate de concediu medical de la medicul curant în aceleaşi condiţii, dar numai pentru afecţiunile cu caracter de urgenţă medico-chirurgicală, pe baza actului medical eliberat de medicul din ţara respectivă, cu avizul direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii.
    g) Concediul medical în caz de urgenţă
    În caz de urgenţe medico-chirurgicale, certificatele de concediu medical se acordă de medicul care a asistat urgenţa (de la camera de gardă, ambulanţă, centru de permanenţă), dar nu mai mult de 1-3 zile calendaristice, pe certificate de concediu medical care vor fi înregistrate în documentele primare medicale proprii.
    În continuare, dacă incapacitatea de muncă se menţine, concediul medical poate fi prelungit de către medicul de familie, medicul din ambulatoriul de specialitate sau în cazul internării, de medicul din spital, conform normativelor în vigoare.
    h) Concediul de risc maternal
    Concediul de risc maternal se poate acorda, la recomandarea medicului de medicina muncii, pe o durată totală de maximum 120 de zile calendaristice, în întregime sau fracţionat, asiguratelor gravide, care au născut recent sau care alăptează.
    Certificatele de concediu de risc maternal se eliberează pe o perioadă de maximum 30 de zile calendaristice, de către medicul de familie sau de către medicul de specialitate obstetrică-ginecologie.


    Anexa 4

    BOLILE CARDIOVASCULARE
    pentru care se pot acorda concedii medicale cu o durată de până la 12 luni
    1. Infarct miocardic acut, complicat cu ischemie miocardică recurentă - tulburări de ritm ventricular maligne
    2. Infarct miocardic cu insuficienţă cardiacă
    3. Infarct miocardic cu cardiopatie cronică ischemică, tratată chirurgical sau intervenţional
    4. Valvulopatii cu insuficienţă cardiacă congestivă
    5. Valvulopatii tratate chirurgical (proteză sau grefă)
    6. Valvulopatii cu endocardite infecţioase evolutive
    7. Transplantul cardiac şi operaţiile alternative transplantului cardiac
    8. Hipertensiune arterială secundară:
    - renoparenchimatoasă;
    - renovasculară;
    - endocrină
    9. Arteriopatii obliterante tratate chirurgical
    10. Insuficienţă venoasă cronică la membrele inferioare, cu sindrom posttrombotic şi tulburări trofice (ulcere varicoase) rezistente la tratamentul medicamentos.
    11. Alte afecţiuni cardiovasculare tratate chirurgical.
    ---------