DECIZIA nr. 5 din 13 februarie 2020referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării de principiu a următoarei chestiuni de drept: "În privința infracțiunii de tăiere ilegală de arbori prevăzute de art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, având ca obiect pomi de Crăciun, la calculul prejudiciului, conform art. 5 alin. (1) raportat la art. 2 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, se are în vedere volumul efectiv al materialului lemnos tăiat/sustras"
EMITENT
  • ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ÎN MATERIE PENALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 258 din 30 martie 2020
    Dosar nr. 3.127/1/2019

    Daniel Grădinaru

    - președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului

    Andrei Claudiu Rus

    - judecător la Secția penală

    Ștefan Pistol

    - judecător la Secția penală

    Mirela Sorina Popescu

    - judecător la Secția penală

    Dan Andrei Enescu

    - judecător la Secția penală

    Oana Burnel

    - judecător la Secția penală

    Valentin Horia Șelaru

    - judecător la Secția penală

    Rodica Aida Popa

    - judecător la Secția penală

    Săndel Lucian Macavei

    - judecător la Secția penală

    S-a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori, prin Încheierea de ședință din data de 13 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 567/275/2017*, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării de principiu a următoarei chestiuni de drept: „În privința infracțiunii de tăiere ilegală de arbori prevăzute de art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, având ca obiect pomi de Crăciun, la calculul prejudiciului, conform art. 5 alin. (1), raportat la art. 2 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, se are în vedere volumul efectiv al materialului lemnos tăiat/sustras.“
    Completul competent să judece sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile ce formează obiectul Dosarului nr. 3.127/1/2019 este legal constituit conform dispozițiilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală și ale art. 27^4 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare.
    Ședința de judecată a fost prezidată de către președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, domnul judecător Daniel Grădinaru.
    La ședința de judecată a participat doamna Manuela Maria Pușcă, magistrat-asistent în cadrul Secției penale, desemnat în conformitate cu dispozițiile art. 27^6 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare.
    Judecător-raportor a fost desemnat, conform prevederilor art. 476 alin. (7) din Codul de procedură penală, domnul judecător Săndel Lucian Macavei, judecător în cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
    Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de doamna Marinela Mincă, procuror în cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
    Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, învederând obiectul Dosarului nr. 3.127/1/2019 aflat pe rolul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, precum și faptul că, drept urmare a solicitărilor formulate în temeiul art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, la dosarul cauzei au fost depuse puncte de vedere asupra problemei de drept deduse dezlegării de către judecătorii de la instanțele din circumscripția curților de apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara.
    De asemenea magistratul-asistent a învederat că asupra problemei de drept supuse dezlegării a comunicat un punct de vedere Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara.
    La data de 22 ianuarie 2020 a fost depus raportul întocmit de judecătorul-raportor, care a fost comunicat părților, potrivit dispozițiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală.
    Regia Națională a Pădurilor - Romsilva - Direcția Silvică Vrancea a transmis un punct de vedere asupra chestiunii de drept supuse judecății.
    La data de 20.01.2020, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a depus Adresa nr. 2.959/C/3.228/III-5/2019 prin care s-a comunicat că nu există în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept cu care a fost sesizată instanța, fiind depuse și concluzii scrise.
    Președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, domnul judecător Daniel Grădinaru, constatând că nu sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat, a solicitat doamnei procuror Marinela Mincă să susțină punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la chestiunea de drept supusă dezbaterii.
    Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a susținut că problema de drept supusă dezlegării nu poate face obiectul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, astfel cum această sintagmă a fost definită în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.
    În opinia reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora sunt clare și neechivoce.
    Cu privire la problema de drept care creează nelămuriri pentru instanța de trimitere, și anume modalitatea de stabilire a pagubei în situația expusă, a precizat că dispozițiile art. 2 alin. (3) coroborate cu dispozițiile art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora stabilesc în mod neechivoc care sunt cele două criterii de referință care trebuie avute în vedere de instanță, respectiv factorul „k“ pentru pomii de Crăciun, prevăzut în anexa nr. 3 la actul normativ anterior menționat, și prețul mediu pentru un metru cub de masă lemnoasă.
    Față de împrejurarea că textele de lege nu fac referire la volumul de masă lemnoasă, așa cum a arătat instanța de trimitere, reprezentantul Ministerului Public a apreciat că, în fapt, se urmărește o confirmare a soluției ce se prefigurează în cauză, și nu dezlegarea unei probleme de drept.
    Referitor la fondul cauzei a precizat că cele două criterii avute în vedere de legiuitor sunt factorul „k“ prevăzut în anexa nr. 3 la actul normativ anterior menționat, care se înmulțește cu valoarea unui metru cub de masă lemnoasă și ulterior se înmulțește cu numărul de brazi sustrași.
    În acest context a solicitat respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării formulate, întrucât soluția rezultă din coroborarea textelor de lege anterior menționate.
    Președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a declarat dezbaterile închise, reținându-se cauza în pronunțare.
    ÎNALTA CURTE,

    asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I. Titularul și obiectul sesizării
    Prin Încheierea din data de 13.11.2019, pronunțată de Curtea de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 567/275/2017*, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: „În privința infracțiunii de tăiere ilegală de arbori prevăzute de art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, având ca obiect pomi de Crăciun, la calculul prejudiciului, conform art. 5 alin. (1), raportat la art. 2 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, se are în vedere volumul efectiv al materialului lemnos tăiat/sustras.“
    II. Expunerea succintă a cauzei
    Prin Sentința penală nr. 42 din data de 21.03.2019, pronunțată de Judecătoria P., s-a dispus, în temeiul art. 396 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, condamnarea inculpatului T.M. la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere ilegală de arbori, prevăzută de art. 107 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din Codul silvic, respectiv la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori, prevăzută de art. 109 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din Codul silvic.
    În temeiul art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, majorată la 4 ani închisoare, în regim de detenție.
    În temeiul art. 396 alin. (1), (2) și (10) din Codul de procedură penală, cu aplicarea art. 41 alin. (1) și art. 43 alin. (5) din Codul penal, cu referire la art. 19 din Codul penal, a fost condamnat inculpatul T.V. la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere ilegală de arbori, prevăzută de art. 107 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din Codul silvic, respectiv la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori, prevăzută de art. 109 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din Codul silvic.
    În temeiul art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, majorată la 4 ani închisoare, în regim de detenție.
    Prin aceeași sentință, în temeiul art. 396 alin. (1) și (5) din Codul de procedură penală și art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, a fost achitat inculpatul H.V.S., pentru infracțiunea de complicitate la tăiere ilegală de arbori, prevăzută de art. 48 alin. (2) din Codul penal, cu referire la art. 107 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din Codul silvic.
    În temeiul art. 396 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, a fost condamnat inculpatul H.V.S. la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt de arbori, prevăzută de art. 48 alin. (2) din Codul penal, cu referire la art. 109 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din Codul silvic.
    În temeiul art. 91 din Codul penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, cu începere de la data rămânerii definitive a hotărârii.
    În baza art. 93 alin. (1) din Codul penal, a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de probațiune B. la datele fixate de acesta, să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa, să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea, să comunice schimbarea locului de muncă, să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
    În baza art. 93 alin. (3) din Codul penal, a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă B. sau la S.C. Administrația Piețelor și Târgurilor S.A. B.
    De asemenea, în baza art. 93 alin. (2) lit. b) din Codul penal, s-a impus inculpatului ca, pe durata termenului de supraveghere, să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
    În baza art. 94 alin. (1) și (2) din Codul penal, s-a precizat ca supravegherea executării obligațiilor menționate mai sus să se facă de către serviciul de probațiune. S-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 96 din Codul penal, referitoare la cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
    În temeiul art. 19, 20, 25 și 397 din Codul de procedură penală coroborat cu art. 1.357 și art. 1.382 din Codul civil și cu art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, s-a admis acțiunea civilă intentată de partea civilă Direcția Silvică V. și au fost obligați inculpații T.M., T.V. și H.V.S., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 209.164 lei, reprezentând despăgubiri civile.
    Pentru a hotărî astfel, Judecătoria P. a reținut următoarele:
    Prin Rechizitoriul nr. 1.142/257/2016 din data de 21.03.2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria P. s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților T.M. și T.V. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tăiere ilegală de arbori și furt de arbori, prevăzute de art. 107 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din Codul silvic, respectiv de art. 109 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din Codul silvic, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, și a inculpatului H.V.S. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la infracțiunea de tăiere ilegală de arbori și furt de arbori, prevăzute de art. 48 alin. (2) din Codul penal raportat la art. 107 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din Codul silvic, respectiv de art. 48 alin. (2) din Codul penal raportat la art. 109 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din Codul silvic, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal.
    S-a reținut ca stare de fapt în actul de sesizare a instanței că, în noaptea de 18/19.11.2016, inculpații T.M. și T.V., cu complicitatea inculpatului H.V.S., au tăiat și au sustras un număr de 255 de pomi de Crăciun din cultura specializată aparținând Ocolului Silvic S., producând un prejudiciu de 209.164 lei.
    Starea de fapt reținută prin rechizitoriu a fost susținută cu adresa de calcul al prejudiciului (filele 7-8 din dosarul de urmărire penală), procesul-verbal de predare-primire pomi (fila 69 din dosarul de urmărire penală), procesul-verbal de reconstituire (filele 17-18 din dosarul de urmărire penală), declarații martori (filele 19-31 din dosarul de urmărire penală), declarații suspecți/inculpați (filele 32-54 din dosarul de urmărire penală), fișe de cazier judiciar (filele 55-59 din dosarul de urmărire penală).
    În procedura de cameră preliminară, judecătorul de la prima instanță a respins excepțiile invocate de inculpați și, prin Încheierea pronunțată la data de 27.09.2017 în temeiul art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală, a constatat legalitatea Rechizitoriului nr. 1.142/257/2016 emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria P.
    În cursul cercetării judecătorești, înainte de citirea actului de sesizare, inculpatul T.V. a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată și a solicitat ca instanța de fond să dea eficiență, în privința lui, dispozițiilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, fiind de acord ca judecarea cauzei să se desfășoare în baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale, pe care și l-a însușit.
    În cauză s-au administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială.
    Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, prima instanță a reținut că, în fapt, prin Adresa nr. 4.670 din 19.11.2016, Ocolul Silvic S. a sesizat organele de urmărire penală că din cultura specializată pe care o deține au fost tăiați ilegal și sustrași de către autori necunoscuți un număr de 255 de pomi de Crăciun (din care 25 erau abandonați).
    Ca urmare a cercetărilor efectuate s-a constatat că autorii infracțiunilor sunt inculpații T.M. și T.V. și că inculpatul H.V.S. a cumpărat de la cei doi inculpați pomii tăiați ilegal și sustrași.
    Astfel, la data de 18.11.2016, inculpații T.M. și T.V. au luat hotărârea de a sustrage pomi de Crăciun din proprietatea Ocolului Silvic S.; inculpatul T.M. l-a contactat telefonic pe inculpatul H.V.S., comunicându-i că îi oferă spre vânzare brazi de Crăciun, stabilind data și locul livrării; în jurul orei 21,00, inculpații T.M. și T.V. s-au deplasat la cultura specializată situată în punctul Fabrica, în imediata apropiere a DN 2L S.-P., de unde au tăiat un număr de 255 de pomi de Crăciun din specia brad, pe care i-au transportat în apropierea drumului.
    În jurul orei 24,00, inculpatul H.V.S. (domiciliat în B.) a sosit la locul indicat cu autoutilitara marca M.; inculpații T.M. și T.V. au încărcat în mașina inculpatului H.V.S. pomii de Crăciun, încasând suma de 3.200 lei, pe care au împărțit-o; ulterior, inculpatul H.V.S. a transportat pomii în municipiul B., unde au fost depistați de organele de poliție și predați Ocolului Silvic B., întocmindu-se un proces-verbal.
    În ceea ce privește acțiunea civilă exercitată în cauză s-a reținut că Ocolul Silvic S. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 209.164 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului și suma destinată fondului de conservare și regenerare a pădurilor, infracțiunile de tăiere și sustragere a pomilor de Crăciun fiind săvârșite într-o suprafață proprietate publică a statului.
    A arătat prima instanță că, potrivit dispozițiilor art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora:
    (...) în înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, următorii termeni se definesc astfel:
    a) pagubă în vegetația forestieră din păduri sau în vegetația forestieră din afara pădurii, denumită în continuare pagubă, constă în modificarea aspectului, a integrității fizice și/sau a caracteristicilor fiziologice ale arborelui/arborilor ori ale arboretului/plantației/regenerării naturale, după caz, rezultată prin tăierea, degradarea, distrugerea, scoaterea din rădăcini a arborilor, puieților sau lăstarilor, tăierea crăcilor arborilor în picioare, urmate ori nu de însușirea acestora, în condiții ilegale;
    b) lăstari/puieți - arbori cu diametrul la colet sub 2 cm;
    c) pomi de Crăciun - arbori din speciile brad, molid sau alte rășinoase cu diametrul la colet cuprins între 2,1 și 12 cm.

    Potrivit dispozițiilor art. 1.349 alin. (1) din Codul civil, „orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane“, iar alin. (2) al aceluiași articol prevede că „cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral“.
    A apreciat instanța de fond că din analiza textelor art. 1.349, art. 1.357 și următoarele din Codul civil rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, precum și existența vinovăției celui ce a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.
    În cauză s-a reținut că sunt îndeplinite condițiile precizate, în sensul că există o faptă ilicită (respectiv, o acțiune de tăiere ilegală și de sustragere a unui număr de 255 de pomi de Crăciun), un prejudiciu (în cuantum de 209.164 lei), legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu (rezultând din însăși materialitatea faptelor comise), dar și vinovăția autorilor faptei ilicite.
    Pentru cele expuse, prima instanță, în baza art. 19 și 397 din Codul de procedură penală și art. 1.349 alin. (1) și (2) și art. 1.357 din Codul civil, a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă.
    A precizat instanța că prejudiciul nu reprezintă contravaloarea pomilor de Crăciun, care au fost recuperați și predați părții civile, ci suma calculată potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, destinată fondului de conservare și regenerare a pădurilor, rezultată în urma săvârșirii infracțiunilor de către inculpați.
    Împotriva Sentinței penale nr. 42 din 21.03.2019, pronunțată de Judecătoria P., au formulat apel inculpații H.V.S., T.V. și T.M.
    Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori la data de 10.05.2019.
    III. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție
    Curtea de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori a arătat că, potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, „valoarea unitară a pagubei pentru cazul prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. c) se determină conform prevederilor art. 2 alin. (3), folosindu-se valoarea factorului «k» prevăzută în anexa nr. 3“.
    Pe de altă parte, art. 2 alin. (3) din același act normativ prevede că „valoarea despăgubirilor pentru pagubele prevăzute în prezenta ordonanță de urgență se stabilește prin înmulțirea factorului «k» specific, prevăzut în anexele nr. 1-3, cu valoarea medie a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, stabilită în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată, cu modificările și completările ulterioare“.
    În cazul acestui din urmă text de lege, trimiterea la dispozițiile art. 25 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu mai este de actualitate, valoarea medie a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior fiind stabilită, la data săvârșirii faptelor, prin Legea nr. 4/2015 pentru aprobarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, în prezent abrogată.
    Conform anexei nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, valoarea factorului „k“ specific în cazul pomilor de Crăciun este de 6,125.
    În opinia părții civile, îmbrățișată de organele de urmărire penală, dar și de instanța de fond, în baza dispozițiilor legale mai sus indicate, calculul prejudiciului produs în cauză prin tăierea și sustragerea unui număr de 255 de pomi de Crăciun ar trebui să se facă prin înmulțirea factorului „k“ specific (6,125) cu prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (115 lei), precum și cu numărul de pomi de Crăciun tăiați/sustrași (255), la rezultatul astfel obținut adăugându-se TVA.
    În speță, valoarea prejudiciului reclamat de partea civilă se ridică la suma de 215.539 lei, din care s-a scăzut suma încasată din valorificarea celor 255 de pomi de Crăciun (6.375 lei), rezultând un prejudiciu final de 209.164 lei.
    De asemenea, Curtea de Apel Galați a precizat că există discrepanță vădită dintre valoarea de piață a pomilor de Crăciun (6.375 lei) și valoarea reclamată de partea civilă cu titlu de prejudiciu (215.539 lei), această din urmă valoare fiind de peste 30 de ori mai mare decât prima.
    Membrii completului de judecată de la instanța de apel nu sunt de acord cu modalitatea de stabilire a prejudiciului, astfel cum aceasta a fost propusă de partea civilă și, ulterior, confirmată de organele de urmărire penală și de instanța de fond.
    În opinia instanței de apel, la calculul prejudiciului trebuie să se țină seama și de volumul efectiv al materialului lemnos tăiat/sustras, factorul „k“ specific fiind introdus de legiuitor tocmai pentru a compensa volumul redus al pomilor de Crăciun.
    În modalitatea propusă de partea civilă, la calculul prejudiciului se introduc doi factori artificiali (factorul „k“ specific și prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, considerându-se, în mod cu totul arbitrar, că fiecare pom de Crăciun ar avea un volum de un metru cub), dar nu se ține seama de singura valoare concretă, aceea a volumului materialului lemnos.
    Curtea a reținut că regulile generale în materia întinderii reparației sunt cele stabilite de dispozițiile art. 1.385 din Codul civil, potrivit cărora:(1) Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel.(2) Se vor putea acorda despăgubiri și pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică.(3) Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câștigul pe care în condiții obișnuite el ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsit, precum și cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.(4) Dacă fapta ilicită a determinat și pierderea șansei de a obține un avantaj sau de a evita o pagubă, reparația va fi proporțională cu probabilitatea obținerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ținând cont de împrejurări și de situația concretă a victimei.
    Este unanim acceptat că, în cazuri speciale (cum este și cazul pădurilor), legiuitorul are posibilitatea de a institui o răspundere civilă specială, dar aceasta trebuie să aibă întotdeauna o justificare obiectivă, însă în modalitatea de calcul al prejudiciului propusă de partea civilă nu se regăsește o astfel de justificare, fiind cel puțin excesiv a afirma că valoarea de înlocuire/regenerare a materialului lemnos tăiat/sustras depășește de peste 30 de ori valoarea lui de piață.
    IV. Punctele de vedere exprimate de curțile de apel și instanțele judecătorești arondate
    În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor judecătorești asupra chestiunii de drept supuse dezlegării.
    Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept în discuție curțile de apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara.
    Ca observație generală trebuie menționat că la nivelul instanțelor nu există o jurisprudență bogată astfel încât să fie relevantă în raport cu problema de drept analizată.
    În urma consultării instanțelor de judecată, s-au evidențiat două opinii.1. Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) și ale art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, valoarea pagubei produse prin tăierea ilegală a pomilor de Crăciun se calculează prin înmulțirea factorului „k“ specific prevăzut în anexa nr. 3 pentru pomii de Crăciun cu prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.
    În acest sens au opinat Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Timișoara, Tribunalul Caraș-Severin, Judecătoria Buftea, Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Bolintin-Vale, Curtea de Apel Târgu Mureș (Sentința penală nr. 76 din data de 1 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 690/326/2018; Decizia penală nr. 504/A din 14 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 690/326/2018).
    La nivelul secției penale a Curții de Apel Iași au fost conturate două opinii:
    Într-o primă opinie, o parte a judecătorilor Secției penale și pentru cauze cu minori din cadrul Curții de Apel Iași și judecătorii Secției penale a Tribunalului Vaslui au apreciat că legiuitorul a stabilit în mod clar și explicit modalitatea de calcul distinctă care să aibă în vedere specificul acestor arbori, perioada de creștere, scopul pentru care au fost crescuți și destinația specială pentru comercializare. Faptul că legiuitorul a introdus în formula de calcul și factorul „k“ alături de prețul mediu pentru metrul cub de masă lemnoasă pe picior nu poate fi cenzurat de către instanță, scopul urmărit fiind recuperarea integrală a prejudiciului material care include și timpul necesar pentru cultivarea pomilor de Crăciun.
    Într-o a doua opinie, o parte a judecătorilor Secției penale și pentru cauze cu minori din cadrul Curții de Apel Iași, judecătorii Secției penale a Judecătoriei Vaslui și Judecătoriei Huși au apreciat că se impune a fi avut în vedere volumul efectiv al materialului lemnos tăiat/sustras.
    La nivelul secției penale a Curții de Apel București au fost conturate următoarele opinii:
    La nivelul Secției I penale din cadrul Curții de Apel București, în unanimitate, s-a opinat în sensul că în privința infracțiunii de tăiere ilegală de arbori prevăzute de art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, având ca obiect pomi de Crăciun, la calculul prejudiciului, conform art. 5 alin. (1) raportat la art. 2 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, se are în vedere volumul efectiv al materialului lemnos.
    La nivelul Secției a II-a penale din cadrul Curții de Apel București s-a conturat opinia majoritară în sensul că sesizarea este inadmisibilă, întrucât tinde la dezlegarea cauzei, nu a unei probleme generale de drept.
    Într-o opinie minoritară s-a susținut că, în cazul infracțiunii de tăiere ilegală de arbori, la calculul prejudiciului se are în vedere volumul efectiv al materialului lemnos tăiat/sustras.
    În acest sens a anexat Decizia penală nr. 1.754/A din 17 decembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel București -
    Secția a II-a penală în Dosarul nr. 2.026/335/2014; Decizia penală nr. 91/A din 29 ianuarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a II-a penală în Dosarul nr. 4.595/269/2018; Decizia penală nr. 1.370/A din 11 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a II-a penală în Dosarul nr. 16.090/236/2016; Sentința penală nr. 76 din 1 iulie 2019, pronunțată de Judecătoria Toplița în Dosarul nr. 690/326/2018.
    Judecătoria Întorsura Buzăului nu a expus o părere relativ la problema de drept în discuție, însă a anexat în copie Sentința penală nr. 24 din data de 9.04.2014, pronunțată în Dosarul nr. 198/248/2013, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 344 din data de 27.06.2014, pronunțată de Curtea de Apel Brașov. Din hotărârea atașată rezultă că valoarea pagubei produse prin tăierea ilegală a pomilor de Crăciun se calculează prin înmulțirea factorului „k“ specific prevăzut în anexa nr. 3 pentru pomii de Crăciun cu prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.
    2. Valoarea pagubei produse prin tăierea ilegală a pomilor de Crăciun se calculează prin raportare la volumul efectiv al materialului lemnos tăiat sau sustras, factorul „k“ fiind introdus de legiuitor pentru a compensa volumul redus al pomilor de Crăciun.
    În acest sens au opinat Judecătoria Roman, Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Galați (Sentința penală nr. 913 din 14.06.2019, pronunțată de Judecătoria Focșani în Dosarul nr. 7.608/231/2018, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1.112/A din data de 8.10.2019, pronunțată de Curtea de Apel Galați); Curtea de Apel Pitești, Judecătoria Bistrița, Judecătoria Baia Mare, judecătoriile sectoarelor 1-6 București, Tribunalul Călărași, Judecătoria Cornetu și Judecătoria Teleorman.
    Judecătoria Oradea nu a expus o părere relativ la problema de drept în discuție, dar a precizat că au fost identificate hotărâri în care evaluarea pagubelor produse s-a făcut prin raportare la volumul efectiv al materialului lemnos tăiat/sustras, dar nu au fost identificate hotărâri judecătorești având ca obiect pomi de Crăciun.
    Judecătoria Piatra-Neamț nu a expus o părere relativ la problema de drept în discuție, însă a anexat în copie Sentința penală nr. 467 din data de 12.06.2017, pronunțată în Dosarul nr. 12.989/279/2016.
    Judecătoria Târgu-Neamț nu a expus o părere relativ la problema de drept în discuție, însă a anexat în copie Sentința penală nr. 57 din data de 20.02.2014, pronunțată în Dosarul nr. 2.050/321/2013.
    Curtea de Apel Cluj nu a expus o părere relativ la problema de drept în discuție, însă a anexat în copie Sentința penală nr. 63 din data de 13.03.2017, pronunțată de Judecătoria Huedin în Dosarul nr. 1.771/242/2016, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 847/A din data de 24 mai 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj - Secția Penală.
    Hotărârile atașate sunt însă irelevante în contextul în care nu este precizată modalitatea de evaluare a pagubei produse prin tăierea ilegală a pomilor de Crăciun.
    Răspunsurile Judecătoriei Brașov, Judecătoriei Făgăraș, Judecătoriei Rupea, Judecătoriei Zărnești, Tribunalului Covasna, Judecătoriei Sfântu Gheorghe, Judecătoriei Târgu Secuiesc, Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, Tribunalului Arad, Tribunalului Timiș, Curții de Apel Constanța, Curții de Apel Suceava, Tribunalului Cluj, Tribunalului Maramureș, Tribunalului Sălaj, Curții de Apel Alba Iulia cuprind doar mențiunea neidentificării, în jurisprudența lor sau a instanțelor arondate acestora, a unor hotărâri relevante pentru problema de drept ce face obiectul sesizării.
    V. Punctul de vedere al Direcției legislație, studii și documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție
    Prin Adresa nr. 1.038 din data de 5.12.2019, înaintată de Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, punctul de vedere exprimat este în sensul că sesizarea ce formează obiectul prezentului dosar este inadmisibilă, întrucât nu este întrunită condiția privind existența unei veritabile chestiuni de drept, astfel cum a fost conturată în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală privitoare la dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală.
    VI. Opinia specialiștilor consultați
    În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală a fost solicitată opinia specialiștilor în drept penal asupra chestiunii de drept supuse examinării.
    Centrul de cercetări în științe penale din cadrul Facultății de Drept a Universității de Vest Timișoara a opinat în sensul că problema de drept supusă dezlegării este inadmisibilă, apreciind că nu este îndeplinită condiția privind existența unei veritabile chestiuni de drept.
    A arătat că sesizarea în procedura întrebării prealabile trebuie efectuată doar în situația în care, în cursul soluționării unei cauze penale, se pune problema interpretării și aplicării unor dispoziții legale neclare, echivoce și care ar putea da naștere mai multor soluții. Per a contrario, procedura nu poate fi folosită în cazul în care aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident încât nu lasă loc de îndoială.
    Un alt aspect precizat vizează împrejurarea că sesizarea trebuie să tindă la interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale determinate, iar nu la dezlegarea unor probleme pur teoretice ori la soluționarea propriu-zisă a unor chestiuni ce țin de fondul cauzei ori la rezolvarea implicită a unor chestiuni ce țin de particularitățile speței.
    Mai mult, faptul că instanța de apel constată o eventuală lacună legislativă ori o lipsă de previzibilitate a normei nu poate fi reglat pe calea pronunțării unei hotărâri prealabile, legiuitorul fiind acela care trebuie eventual să modifice norma, fiind inadmisibilă completarea acesteia de către instanța supremă.
    În concluzie, a apreciat că sesizarea se impune a fi respinsă, ca inadmisibilă, iar eventuala lipsă de previzibilitate a normei antamată de către instanța de apel va putea fi tranșată doar printr-o eventuală constatare a neconstituționalității dispozițiilor legale în discuție de către Curtea Constituțională.
    VII. Examenul jurisprudenței1. Jurisprudența relevantă a Curții Constituționale
    În jurisprudența Curții Constituționale a fost identificată următoarea decizie relevantă pentru problema de drept ce formează obiectul examinării în cauză:
    Decizia nr. 1.346 din 19 octombrie 2010 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) și (4), art. 3 și art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 12 ianuarie 2011.

    Curtea a reținut că textele de lege criticate stabilesc regulile care trebuie avute în vedere la calcularea valorii despăgubirilor datorate pentru pagubele produse în vegetația forestieră din păduri și din afara acestora, constând în modificarea aspectului, a integrității fizice și/sau a caracteristicilor fiziologice ale arborilor ori ale arboretului/plantației/regenerării naturale, după caz, rezultate prin tăierea, degradarea, distrugerea, scoaterea din rădăcini a arborilor, puieților sau lăstarilor ori tăierea crăcilor arborilor în picioare.
    Normele care reglementează modalitățile de calcul al acestui tip de despăgubiri au la bază metode tehnice adecvate pentru determinarea științifică a pagubelor și pentru evaluarea acestora în scopul stabilirii prejudiciului.
    Curtea a constatat că acestea sunt norme tehnice, care oferă criterii concrete, precise și riguroase de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, cu ajutorul cărora, ulterior, instanța judecătorească, într-un cadru procesual care satisface toate exigențele impuse de Constituția României și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în ceea ce privește respectarea dreptului la un proces echitabil, va putea aprecia în mod obiectiv cu privire la încadrarea faptelor în categoria infracțiunilor sau a contravențiilor la regimul silvic.
    2. Jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție
    La nivelul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizări, nu au fost identificate decizii relevante.
    VIII. Dispoziții legale incidente– Art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic:
    Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează:
    a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;
    b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs nu depășește limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depășește limita prevăzută la lit. a);
    c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;
    d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei.
    – Art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora:(1) Evaluarea pagubelor se realizează în mod unitar, indiferent de:
    a) natura proprietății;
    b) proprietar;
    c) modul în care acestea au fost produse.
    (2) Evaluarea pagubelor se diferențiază în funcție de producerea lor prin afectarea:
    a) arborilor;
    b) puieților sau lăstarilor;
    c) pomilor de Crăciun.
    (3) Valoarea despăgubirilor pentru pagubele prevăzute în prezenta ordonanță de urgență se stabilește prin înmulțirea factorului «k» specific, prevăzut în anexele nr. 1-3, cu valoarea medie a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, stabilită în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (...)“;
    – Art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora: „Valoarea unitară a pagubei pentru cazul prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. c) se determină conform prevederilor art. 2 alin. (3), folosindu-se valoarea factorului «k» prevăzută în anexa nr. 3.“; – Anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora:
    Valoarea factorului «k» pentru prejudiciile înregistrate la pomi de Crăciun, pe specii sau grupe de specii:
    Nr. crt.Prejudiciu înregistrat la:Valoarea factorului «k»*) pentru specia sau grupa de specii
    BradMolidAlte rășinoase
    01234567
    1.Pomi de Crăciun6.1253.1505.6002.8805.7502.700

    *) Valorile din coloanele 2, 4 și 6 se aplică pentru calculul prejudiciului când nu se acordă limitarea răspunderii.
    Valorile din coloanele 3, 5 și 7 sunt cele până la care poate scădea valoarea factorului «k» prin aplicarea limitării răspunderii care se stabilește prin ordinul conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
    IX. Raportul asupra chestiunii de drept supuse dezlegării
    Analizând chestiunea de drept supusă dezlegării, judecătorul-raportor a apreciat că se impune respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Curtea de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 567/275/2017*, raportat la chestiunea de drept supusă dezlegării Înaltei Curți de Casație și Justiție.
    X. Înalta Curte de Casație și Justiție
    Examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunile de drept ce se solicită a fi dezlegate, reține următoarele:
    Cu privire la admisibilitatea sesizării:
    Potrivit dispozițiilor art. 475 din Codul de procedură penală, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.
    Rezultă din conținutul textului de lege enunțat că admisibilitatea sesizării formulate în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor cerințe:– instanța care a formulat întrebarea să fie învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță;– soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării;– chestiunea de drept supusă analizei să nu fi primit o rezolvare anterioară printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și să nu facă obiectul unui asemenea recurs în curs de soluționare.
    Apreciindu-se în cauză asupra îndeplinirii condițiilor cerute de art. 475 din Codul de procedură penală sub aspectul admisibilității sesizării, se constată învestirea Curții de Apel Galați cu soluționarea unei cauze în ultimă instanță, respectiv cu apelul formulat împotriva Sentinței penale nr. 42 din data de 21.03.2019, pronunțată de Judecătoria P. în Dosarul nr. 567/275/2017*, și, consultând jurisprudența în materie, se constată că asupra chestiunii de drept puse în discuție Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și că aceasta nu face nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.
    Instanța care a formulat întrebarea critică textele de lege ce stabilesc regulile care trebuie avute în vedere la calcularea valorii despăgubirilor datorate pentru pagubele produse în vegetația forestieră din păduri și din afara acestora.
    Normele care reglementează modalitățile de calcul al acestui tip de despăgubiri au la bază metode tehnice adecvate pentru determinarea științifică a pagubelor și pentru evaluarea acestora în scopul stabilirii prejudiciului.
    Așadar, acestea sunt norme tehnice, care oferă criterii concrete, precise și riguroase de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, cu ajutorul cărora instanța judecătorească, într-un cadru procesual care satisface toate exigențele impuse de Constituția României și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în ceea ce privește respectarea dreptului la un proces echitabil, apreciază în mod obiectiv atât determinarea științifică a pagubelor, cât și cu privire la încadrarea faptelor în categoria infracțiunilor sau a contravențiilor la regimul silvic.
    În consecință, aparent, între problema de drept a cărei lămurire se solicită și soluția ce se va da asupra acțiunii penale și/sau civile de către instanța pe rolul căreia se află cauza în ultimul grad de jurisdicție există o relație de dependență, în sensul că decizia Înaltei Curți pronunțată în procedura prevăzută de art. 476 și 477 din Codul de procedură penală poate fi de natură să producă un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal - dezlegarea raportului juridic penal născut ca urmare a încălcării relațiilor sociale proteguite prin norma de incriminare, inclusiv sub aspectul consecințelor de natură civilă (Decizia nr. 11 din 2 iunie 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 7 iulie 2014).
    În schimb, nu este îndeplinită condiția privind existența unei veritabile chestiuni de drept, în accepțiunea conferită de practica judiciară a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, întrucât dispozițiile legale ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora sunt clare, inteligibile și neechivoce.
    Pentru dezvoltarea temei se impune a se face trimitere la considerentele Deciziei nr. 17 din 24 septembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 30 octombrie 2019, cu consecințe asupra cauzei de față, remarcabilă atât în conținut, cât și sub aspectul faptului că aserțiunile făcute în cuprinsul acesteia sunt aplicabile și în cauza de față:
    În jurisprudența anterioară în materie s-a statuat, în mod progresiv, asupra înțelesului ce trebuie atribuit sintagmei „chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“, regăsită în cuprinsul art. 475 din Codul de procedură penală.
    S-a subliniat, sub un prim aspect, că sesizarea în procedura întrebării prealabile trebuie efectuată doar în situația în care, în cursul soluționării unei cauze penale, se pune problema interpretării și aplicării unor dispoziții legale neclare, echivoce și care ar putea da naștere mai multor soluții. Per a contrario, procedura nu poate fi folosită în cazul în care aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident încât nu lasă loc de îndoială (Decizia nr. 19 din 14 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 29 iunie 2017, Decizia nr. 5 din 10 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 11 martie 2016, Decizia nr. 6 din 2 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 15 aprilie 2016, Decizia nr. 20 din 14 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 10 iulie 2017, și Decizia nr. 2 din 8 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2018).
    Intervenția Înaltei Curți în procedura reglementată de art. 475 din Codul de procedură penală este legitimă atunci când tinde la clarificarea înțelesului uneia sau mai multor norme juridice ambigue sau complexe, al căror conținut ori succesiune în timp poate da naștere la dificultăți rezonabile de interpretare pe cale judecătorească, afectând, în final, unitatea aplicării lor de către instanțele naționale.
    În raport cu aceste aspecte, în contextul concret al cauzei, întrebarea formulată de către Curtea de Apel Galați nu se circumstanțiază unei veritabile chestiuni de drept, întrucât dispozițiile legale ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora sunt clare, iar aplicarea corectă a dispozițiilor legale privind evaluarea pagubelor se impune în mod evident, determinând neîntrunirea condiției privind existența unei veritabile chestiuni de drept.
    Se constată așadar că problema de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție nu reprezintă o veritabilă chestiune de drept, deoarece nu există o reală neclaritate, lecturarea normelor juridice incidente fiind suficientă pentru a înțelege voința legiuitorului, fără a fi necesară o dezlegare din partea instanței supreme în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile.
    Aparenta problemă de drept ce face obiectul prezentei sesizări nu comportă nicio dificultate de interpretare, aspect ce reiese și din examenul de jurisprudență al curților de apel. Împrejurarea că nu există jurisprudență la toate instanțele din sistemul judiciar pe aspectele semnalate, precum și existența unor opinii minoritare pe aspectele respective, la care s-a raliat și instanța de sesizare, nu pot constitui argumente care să susțină că este vorba de o chestiune de drept care să necesitate pronunțarea unei hotărâri prealabile, atât timp cât dispozițiile legale aplicabile în materie stabilesc cu claritate modalitatea de evaluare a pagubelor produse, prin raportare la factorul „k“ și la prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă.
    Pe de altă parte, este de menționat că, prin Decizia nr. 28 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 9 decembrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală - recunoscând dreptul suveran al instanțelor de a aprecia asupra sesizării cu o întrebare prealabilă, întrucât aceasta se impune atunci când se constată că, la procesul deliberativ, există o greutate în interpretarea normelor de drept - a respins, ca inadmisibilă, sesizarea, având în vedere că din lectura încheierii prin care a fost învestită Înalta Curte cu întrebarea supusă dezbaterii, s-a observat că nu există probleme de interpretare a textului legal din partea completului Curții de Apel, în condițiile în care a explicat problema de drept, apreciind, totodată, că este competent și în măsură să acorde o interpretare.
    Astfel, din modul de formulare a întrebării, dar mai ales din argumentele prezentate în susținerea propriului punct de vedere, rezultă că instanța de trimitere are o dezlegare neîndoielnică a problemei de drept.
    În acest context se constată că instanța de trimitere a urmărit de la Înalta Curte de Casație și Justiție o confirmare a soluției ce se prefigurează în cauza cu care a fost învestită, și nu o dezlegare a unei probleme de drept ce impune apelarea la mecanismul de asigurare a unei practici judiciare unitare, prin pronunțarea unei hotărâri prealabile obligatorii, de la momentul publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru toate instanțele (Decizia nr. 26 din 23 noiembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 13 aprilie 2018).
    Or, procedura pronunțării unei asemenea hotărâri este condiționată de existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea cauzei în care s-a dispus sesizarea, nefiind permis a se apela la acest mijloc legal în scopul de a primi de la instanța supremă rezolvarea în concret a speței în formula confirmării sau neconfirmării soluției ce se prefigurează în cauză.

    În considerarea celor anterior expuse, având în vedere neîntrunirea condițiilor cerute de art. 475 din Codul de procedură penală, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nu va proceda la analiza pe fond a chestiunii de drept ce face obiectul prezentei cauze, urmând a o respinge, ca inadmisibilă.

    Pentru motivele arătate, în temeiul art. 475 și 477 din Codul de procedură penală, se va respinge, ca inadmisibila, sesizarea formulată de Curtea de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 567/275/2017*, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării de principiu a următoarei chestiuni de drept: „În privința infracțiunii de tăiere ilegală de arbori prevăzute de art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, având ca obiect pomi de Crăciun, la calculul prejudiciului, conform art. 5 alin. (1) raportat la art. 2 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, se are în vedere volumul efectiv al materialului lemnos tăiat/sustras.“
    ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
    În numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 567/275/2017*, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării de principiu a următoarei chestiuni de drept: „În privința infracțiunii de tăiere ilegală de arbori prevăzute de art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, având ca obiect pomi de Crăciun, la calculul prejudiciului, conform art. 5 alin. (1) raportat la art. 2 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, se are în vedere volumul efectiv al materialului lemnos tăiat/sustras.“
    Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.
    Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 februarie 2020.
    PREȘEDINTELE SECȚIEI PENALE A ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
    judecător Daniel Grădinaru
    Magistrat-asistent,
    Manuela Maria Pușcă

    -----