ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 35 din 17 mai 2023pentru modificarea și completarea unor acte normative privind domeniul străinilor și azilului în România

EMITENT

GUVERNUL ROMÂNIEI

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 436 din 18 mai 2023
Având în vedere operaționalizarea, începând cu data de 7 martie 2023, a Sistemului de informații Schengen, în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1.861 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul verificărilor la frontiere, de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și de modificare și abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.987/2006, cu modificările și completările ulterioare, și al Regulamentului (UE) 2018/1.862 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, de modificare și de abrogare a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.986/2006 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei, cu modificările și completările ulterioare, potrivit Deciziei de punere în aplicare (UE) 2023/201 a Comisiei din 30 ianuarie 2023 de stabilire a datei de punere în funcțiune a Sistemului de informații Schengen în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1.861 al Parlamentului European și al Consiliului și al Regulamentului (UE) 2018/1.862 al Parlamentului European și al Consiliului,
având în atenție considerentul (11) al Recomandării (UE) 2017/432 a Comisiei din 7 martie 2017 cu privire la eficientizarea returnărilor în cadrul punerii în aplicare a Directivei 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului, potrivit căruia „În conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2008/115/CE, statele membre ar trebui să emită în mod sistematic decizii de returnare împotriva resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală pe teritoriul lor. Legislația și practica din statele membre nu asigură efectul deplin al acestei obligații în toate circumstanțele, subminând astfel eficacitatea sistemului UE în materie de returnare. De exemplu, unele state membre nu emit decizii de returnare în urma unei decizii negative cu privire la o cerere de azil sau un permis de ședere ori nu emit decizii de returnare împotriva resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală care nu dețin un document de identitate sau de călătorie valabil.“,
ținând cont de literele d) și e) ale punctului 23 din cadrul Concluziilor Reuniunii extraordinare a Consiliului European din 9 februarie 2023, având ca obiect oferirea impulsurilor necesare dezvoltării și definirea orientărilor și priorităților generale ale Uniunii Europene, în domeniul protejării frontierelor externe, potrivit cărora „Comisia Europeană este invitată să finanțeze măsurile statelor membre care contribuie în mod direct la controlul frontierelor externe ale UE, cum ar fi proiectele-pilot de gestionare a frontierelor, precum și la consolidarea controlului la frontiere în principalele țări aflate pe rutele de tranzit către Uniunea Europeană“, respectiv se solicită Comisiei Europene „mobilizarea imediată a fondurilor și a mijloacelor substanțiale ale UE pentru a sprijini statele membre în consolidarea capabilităților și a infrastructurii de protecție a frontierelor, a mijloacelor de supraveghere, inclusiv a supravegherii aeriene, și a echipamentelor“, context ce reclamă măsuri concrete prin care statul român să contribuie la gestionarea în mod eficient a frontierei externe a Uniunii Europene, prin controlul migrației ilegale, în sensul emiterii sistematice a deciziilor de returnare care vor permite luarea de măsuri administrative imediate cu privire la resortisanții țărilor terțe generatori de mișcări secundare,
luând în considerare prezentarea de către Comisia Europeană, la data de 5 decembrie 2022, a Planului de acțiune al Uniunii Europene pentru Balcanii de Vest, în pregătirea reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din data de 8 decembrie 2022, pe agenda căruia a figurat aderarea României la Spațiul Schengen, document ce identifică măsuri menite să abordeze situația migrației pe ruta Balcanilor de Vest, având în vedere necesitatea de a intensifica cooperarea cu partenerii terți, precum și punerea în aplicare a legislației Uniunii Europene în mod eficient, în scopul combaterii migrației ilegale și derulării unor proceduri rapide de azil,
în contextul necesității unei bune monitorizări și evidențe a străinilor aflați în situație de ședere ilegală pe teritoriul României și al implementării cu succes a măsurilor prevăzute în documentele programatice ale Uniunii Europene, aflate inclusiv în responsabilitatea României, în marja negocierilor de aderare a țării noastre la Spațiul Schengen,
pentru evitarea neîndeplinirii de către România a angajamentelor privind controlul migrației, în contextul geopolitic marcat de conflictul armat de la granițe, ce ar putea atrage lipsa finanțării proiectelor implementate de către Uniunea Europeană pentru protejarea frontierelor externe,
având în vedere necesitatea gestionării cu succes a fluxului de persoane strămutate, concomitent cu asigurarea climatului de ordine și siguranță națională,
în vederea îndeplinirii, cât mai curând posibil, a obiectivului strategic de aderare a României la Spațiul Schengen, astfel cum acesta a fost stabilit prin Programul de guvernare 2021-2024, prevăzut în anexa nr. 2 la Hotărârea Parlamentului României nr. 42/2021 pentru acordarea încrederii Guvernului,
pentru conservarea Spațiului de libertate, securitate și justiție ce derivă din titlul V din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, într-un context geopolitic marcat de provocări securitare majore,
pentru evitarea unor blocaje în procesul de soluționare a cererilor de azil, de natură a conduce la incapacitatea României de a respecta angajamentele asumate prin actele normative și documentele programatice adoptate la nivelul Uniunii Europene în domeniul procedurilor de azil,
având în atenție conflictul din Ucraina și fluxul masiv de persoane strămutate care a condus la o creștere exponențială a cererilor de protecție depuse pe teritoriul național, urmată de recunoașterea protecției temporare pentru mai mult de 80.000 de persoane, ceea ce a determinat ca personalul Inspectoratului General pentru Imigrări să fie supus unei presiuni semnificative, aspect ce a făcut necesar sprijinul experților Agenției Uniunii Europene pentru Azil, fiind semnat Planul operațional de sprijin pentru România, în conformitate cu prevederile art. 18 din Regulamentul (UE) 2021/2.303 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 decembrie 2021 privind Agenția Uniunii Europene pentru Azil și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 439/2010,
ținând seama de consecințele negative care ar putea fi generate ca urmare a neimplementării de îndată a măsurilor legislative propuse, acestea fiind necesare în scopul asigurării controlului migrației ilegale și reducerii mișcărilor secundare, aspecte de natură a contribui la salvgardarea climatului de ordine și siguranță publică,
deoarece toate aspectele prezentate reprezintă o stare de fapt obiectivă și independentă, iar elementele vizează interesul public și constituie o situație extraordinară care necesită adoptarea unor măsuri imediate, impunându-se adoptarea în procedură de urgență a actului normativ care să permită aplicarea măsurilor identificate,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articolul I

Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 17 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
a) dreptul de a rămâne în România până la finalizarea procedurii de azil. În cazul procedurii de determinare a statului membru responsabil cu examinarea cererii de azil, dreptul de a rămâne pe teritoriul României încetează la data efectuării transferului; ...  ... 2. La articolul 19, litera j) se abrogă. ... 3. La articolul 36^1, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:(4) Activitățile de înregistrare a cererilor de protecție internațională pot fi realizate și de către experții Agenției Uniunii Europene pentru Azil, potrivit art. 16 alin. (2) lit. b) din Regulamentul (UE) 2021/2.303 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 decembrie 2021 privind Agenția Uniunii Europene pentru Azil și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 439/2010. ... 4. La articolul 48, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:(4) Activitățile de intervievare și analizare a motivelor invocate pot fi realizate și de către experții Agenției Uniunii Europene pentru Azil, potrivit art. 16 alin. (2) lit. c) din Regulamentul (UE) 2021/2.303. ... 5. La articolul 53, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Hotărârea de respingere a cererii de azil cuprinde motivele corespunzătoare pentru fiecare formă de protecție prevăzută la art. 23 și 24, art. 26 sau 27. ... 6. Articolul 70 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 70

Decizia de returnare(1) În cazul solicitanților de azil care nu au obținut protecție internațională în România, Inspectoratul General pentru Imigrări emite decizia de returnare la momentul emiterii hotărârii de respingere a cererii de azil în faza administrativă.(2) Executarea obligației de returnare stabilite prin decizia de returnare emisă potrivit alin. (1) se suspendă de drept până la finalizarea procedurii de azil. (3) Până la soluționarea definitivă a căilor de atac, străinul prevăzut la alin. (1) beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru solicitantul de azil, iar acesta se poate prevala de orice schimbare a circumstanțelor intervenită după adoptarea deciziei de returnare, care ar fi de natură să aibă un impact semnificativ asupra aprecierii situației sale, aspect a cărui verificare revine instanței de judecată competente. ... 7. La articolul 81, alineatul (3) se abrogă. ... 

Articolul II

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 81 alineatul (2), litera e) se abrogă. ... 2. La articolul 81 alineatul (2), litera g) se modifică și va avea următorul cuprins:
g) străinul a cărui protecție temporară acordată prin decizia Consiliului Uniunii Europene a încetat, dacă acesta nu are un drept de ședere reglementat potrivit prezentei ordonanțe de urgență; ...  ... 3. La articolul 81 alineatul (2), după litera g) se introduce o nouă literă, lit. h), cu următorul cuprins:
h) străinul a cărui cerere de protecție internațională în România a fost respinsă în faza administrativă, dacă acesta nu are un drept de ședere reglementat potrivit prezentei ordonanțe de urgență. ...  ... 4. La articolul 83 alineatul (3), litera d) se abrogă. ... 5. La articolul 88 alineatul (2), după litera b) se introduce o nouă literă, lit. c), cu următorul cuprins:
c) străinul prevăzut la art. 81 alin. (2) lit. g) și h). ...  ... 6. La articolul 106^4 alineatul (1) litera a), punctul (iii) se modifică și va avea următorul cuprins:(iii) unei șederi ilegale de până la 30 de zile, pentru străinii care prezintă risc de sustragere de la executarea voluntară a obligației de returnare potrivit art. 83 alin. (3) lit. e); ...  ... 
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Ministrul afacerilor interne,
Lucian Nicolae Bode
p. Ministrul afacerilor externe,
Janina-Mirela Sitaru,
secretar de stat
București, 17 mai 2023.
Nr. 35.
-----