Evaluarea stării de conservare a speciilor şi tipurilor de habitate Aspecte legislative referitoare la starea de conservare
Conform articolului 2.2. al Directivei Habitate 92/43 EEC, măsurile de conservare trebuie să conducă la menţinerea sau îmbunătăţirea stării de conservare astfel încăt să se asigure starea de conservare favorabilă pentru tipurile de habitate naturale şi speciile de floră şi faună sălbatică de importanţă comunitară.
Prin urmare atingerea şi/sau menţinerea „stării de conservare favorabilă" (SCF) reprezintă obiectivul care trebuie realizat pentru toate habitatele şi speciile de importanţă comunitară.
Starea de conservare, inclusiv starea de conservare favorabilă sunt definite în Directivă în cadrul articolelor 1(e) pentru habitate şi 1(i) pentru specii astfel:
”(e) Starea de conservare a unui habitat natural reprezintă suma influenJelor ce acJionează asupra unui habitat natural şi asupra speciilor sale specifice şi care ar putea afecta negativ pe termen arealul său natural de distribuJie, structura şi funcJiile sale, precum şi supravieJuirea pe termen lung a speciilor sale specifice.
Starea de conservare a unui habitat natural este considerată favorabilă dacă:
arealul natural al habitatului şi aria suprafeJelelor ocupate de către habitat sunt stabile sau în creştere şi
structura şi funcJiile specifice habitatului necesare pentru menJinerea sa pe termen lung există în prezent şi există premizele ca acestea să continue să existe şi în viitorul predictibil şi
starea de conservare a speciilor sale tipice este favorabilă.”
”(i) Starea de conservare a unei specii reprezintă suma influenJelor ce acJionează asupra unei specii, şi care ar putea afecta pe termen lung distribuJia şi abundenJa populaJiei acesteia.
Starea de conservare a unei specii este considerată favorabilă dacă:
datele de dinamică a populaJiei pentru specia respectivă indică faptul că specia se menJine pe termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale; şi
arealul natural al speciei nu se reduce şi nici nu există premizele reducerii în viitorul predictibil; şi
specia dispune şi este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru a-şi menJine populaJia pe termen lung;”
Evaluarea stării de conservare
Simplificat, starea de conservare favorabilă poate fi descrisă ca situaţia în care un tip de habitat sau o specie prosperă (atât în ceea ce priveşte suprafaţa şi mărimea populaţiei, cât şi în ceea ce priveşte calitatea populaţiei, inclusiv în sensul capacităţii de reproducere, structurii pe vârste, mortalităţii) şi există perspectivele să prospere de asemenea şi în viitor fără modificări semnificative în politicile şi managementul existent. Faptul că un tip de habitat sau o specie nu sunt ameninţate (ex: nu există nici un risc direct să devină extincte) nu înseamnă că acestea sunt în stare de conservare favorabilă. Obiectivul directivei este definit în termeni pozitivi, orientat spre o situaţie favorabilă care trebuie să fie definită, atinsă şi/sau menţinută. Prin urmare, obiectivul Directivei Habitate urmăreşte mai mult decât evitarea dispariţiei tipurilor de habitate sau speciilor.
Starea de conservare nefavorabilă este împărţită în două clase:
„nefavorabil-inadecvat" pentru situaţiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce tipul de habitat sau specia în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariţie în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani);
„nefavorabil-rău" pentru situaţiile în care tipul de habitat sau specia este în pericol de a dispare în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani).
Pentru toate situaţiile în care nu există suficiente informaţii pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată „necunoscută".
Pentru o reprezentare grafică a celor patru stări de conservare, a fost adoptat un sistem de codificare pe culori (prin intermediul îndrumarului Comisiei Europene: Evaluarea şi raportarea în conformitate cu Articolul 17 al Directivei Habitate: Formate de raportare pentru Perioada 2012) :
roşu pentru „nefavorabil-rău";
portocaliu pentru „nefavorabil-inadecvat";
verde pentru „favorabil";
gri pentru „necunoscut".
Având în vedere că speciile şi tipurile de habitatele de importanţă comunitară au fost listate în cadrul anexelor Directivei în urma unor studii şi aprecieri prin care s-a constatat că sunt ameninţate, rare sau endemice, nu ar trebui să surprindă pe nimeni faptul că majoritatea dintre acestea se încadrează în categoriile „nefavorabil-inadecvat" (portocoliu) sau „nefavorabil- rău"(roşu) în ceea ce priveşte starea lor de conservare. Deasemenea, ţinând cont de faptul că este necesară o lungă perioadă de timp pentru ca o specie sau un tip de habitat să ajungă într-o stare de conservare favorabilă, nu ar trebui să fie surprinzător faptul că respectiva specie sau respectivul tip de habitat rămâne în starea de conservare nefavorabilă un timp îndelungat, chiar dacă la nivelul ariei naturale protejate respective sunt luate măsuri corespunzătoare.
Evaluarea stării de conservare în contextul planului de management pentru o arie naturală protejată
Evaluarea stării de conservare este crucială în cadrul procesului de elaborare a unui plan de management pentru o arie naturală protejată, deoarece obiectivele specifice, măsurile, activităţile şi regulile necesare pentru fiecare tip de habitat, specie sau grup de specii de interes conservativ, prezente în cuprinsul respectivei arii naturale protejate derivă din starea lor actuală de conservare.
Astfel, dacă starea de conservare este evaluată ca favorabilă la momentul elaborării planului de management actual, activităţile din acest plan trebuie să se îndrepte cu predilecţie către menţinerea stării de conservare pe termen lung prin monitorizarea habitatului/ speciei, iar regulile şi rezultatele procedurii de evaluare a impactului antropic să prevină şi să combată acele activităţi propuse, al căror impact potenţial ar putea periclita pe viitor actuala stare de conservare favorabilă.
Dacă starea de conservare a unei specii / unui tip de habitat este evaluată ca "nefavorabilă- inadecvată" sau "nefavorabilă-rea", activităţile din planul de management trebuie să se îndrepte cu predilecţie în sensul îmbunătăţirii acelor parametri care împiedică respectiva specie şi/ sau habitat să ajungă în starea de conservare favorabilă, cum ar fi spre exemplu măsuri de reconstrucţie ecologică, iar regulile şi rezultatele procedurii de evaluare a impactului antropic să se îndrepte în sensul reducerii sau eliminării efectelor activităţilor prezente cu impact asupra speciei / tipului de habitat şi interzicerii oricărei activităţi viitoare susceptibile de a afecta şi mai mult specia sau tipul de habitat aflate în stare de conservare nefavorabilă.
De asemenea, pentru orice plan, proiect sau activitate susceptibilă de a genera un efect negativ asupra unei specii sau unui tip de habitat de interes conservativ este necesară anticiparea evoluţiei stării de conservare a acestora în viitor, inclusiv cu luarea în considerare a impactului cumulat, conform principiului precauţiei.
In situaţia în care starea de conservare este evaluată ca fiind "necunoscută" activităţile din planul de management trebuie să se îndrepte cu predilecţie către colectarea de date în vederea evaluării stării de conservare pentru acel tip de habitat, specie sau grup de specii, iar regulile şi rezultatele procedurii de evaluare a impactului antropic trebuie să se îndrepte în sensul micşorării efectelor activităţilor prezente cu impact asupra speciei şi limitării sau interzicerii oricărei activităţi viitoare, susceptibile de a afecta specia sau tipul de habitat, conform principiului precauţiei. Trebuie aşadar să se evite situaţia în care specia/tipul de habitat ajunge în stare de conservare nefavorabilă, din cauza inexistenţei sau insuficienţei informaţiilor necesare pentru a putea evalua starea lor de conservare.
În sensul celor precizate anterior, măsurile, activităţile şi regulile din planul de management trebuie să fie preventive, efective, adecvate, eficiente, integrate, astfel încât să asigure cadrul necesar pentru ca speciile şi habitatele de interes conservativ să se menţină sau să ajungă în stare de conservare favorabilă.
Adaptarea metodologiei utilizată la nivel naţional pentru evaluarea stării de conservare a speciilor şi tipurilor de habitate la nivelul unei singure arii naturale protejate
Metodologia de evaluare a stării de conservare a fost dezvoltată iniţial pentru raportarea către Comisia Europeană din anul 2007 în conformitate cu articolul 17 al Diectivei Habitate, fiind ulterior revizuită pentru următorul ciclu de raportare din anul 2013. Cu toate că în baza acestei metodologii, evaluarea stării de conservare se face la nivel naţional pentru fiecare regiune biogeografică, (pentru siturile din cadrul reţelei Natura 2000 şi pentru întreg teritoriul naţional), aceiaşi metodologie a fost adaptată pentru a fi aplicată şi la nivelul unei arii naturale protejate cu unele modificări/ adaptări, constând de exemplu în eliminarea arealului natural al speciei/ tipului de habitat (engl. range), acest parametru nemai fiind relevant odată cu reducerea scării geografice şi dimensiunilor teritoriului. De asemenea, aceeaşi metodologie poate fi aplicată şi pentru alte specii decât cele de importanţă comunitară, precum şi pentru alte tipuri de habitate (de exemplu: clasificate la nivel naţional).
Astfel, starea de conservare a unui tip de habitat într-o arie naturală protejată, presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere al următorilor parametri:
suprafaţa ocupată de tipul de habitat;
structura şi funcţiile tipului de habitat;
perspectivele viitoare ale tipului de habitat.
Astfel, starea de conservare a unei specii într-un sit presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere al următorilor parametri:
mărimea populaţiei speciei;
habitatul speciei;
perspectivele viitoare ale speciei.
Valorile de referinţă pentru starea favorabilă a speciilor şi tipurilor de habitate
Valorile de referinţă pentru starea favorabilă stau la baza metodologiei de evaluare a stării de conservare a speciilor şi a tipurilor de habitate. De exemplu, metodologia de evaluare a stării de conservare a unei specii presupune utilizarea unor valori de prag pentru suprafaţa habitatului acesteia şi pentru mărimea populaţiei speciei pe teritoriul ariei naturale protejate, pentru a putea aprecia dacă aceşti parametri sunt "favorabili" sau "nefavorabili", respectiv "nefavorabil- inadecvat" sau "nefavorabil-rău". Respectivele valori de prag constituie deci valori de referinţă pentru starea favorabilă a speciilor şi tipurilor de habitate.
Valorile de referinţă pentru starea favorabilă trebuie să fie estimate pe principii ştiinţifice, motiv pentru care pot să difere între două versiuni ale planului de management pentru aceeaşi arie naturală protejată, având în vedere faptul că este normal ca în perioada de timp scursă între momentul elaborării primului plan (cel vechi) şi a celui de-al doilea (planul actual), nivelul de înţelegere şi cunoaştere a habitatelor şi speciilor să crească. Determinarea valorilor de referinţă pentru starea favorabilă nu este simplă, chiar dacă aceste concepte nu sunt noi şi sunt tratate în mai multe lucrări ştiinţifice, de exemplu: Soule & Orians (eds) (2001) Conservation Biology: Research Priorities for the Next Decade sau Primack (2008) A Primer of Conservation Biology, Fourth Edition.
În cazul în care însă nivelul actual de cunoaştere ştiinţifică nu este suficient şi/sau datele de teren sunt insuficiente pentru a putea determina aceste valori, va fi utilizată "judecata experţilor" pentru estimarea valorilor de referinţă pentru starea favorabilă în raport cu valorile actuale.
Totuşi, evaluarea stării de conservare este cu atât mai corectă cu cât creşte nivelul de cunoaştere, iar datele colectate sunt mai multe; prima astfel de evaluare a stării de conservare a unui tip de habitat/ a unei specii trebuie privită ca punctul de plecare în procesul gradual de îmbunătăţire a nivelului de înţelegere ştiinţifică şi de creştere a cantităţii de date disponibile (de exemplu ca rezultat al monitorizării conform prevederilor art. 11 al Directivei Habitate). În cele din urmă trebuie evitată pe cât posibil încadrarea stării de conservare a unui tip de habitat sau a unei specii în categoria „necunoscută".
Valorile de referinţă pentru starea favorabilă reprezintă valorile MINIME necesare care garantează viabilitatea pe termen lung a unei specii/ a unui tip de habitat într-o arie naturală protejată, respectiv asigură premizele necesare ca în viitorul previzibil specia/tipul de habitat să rămână prezente în aria naturală protejată cu o populaţie/suprafaţă cel puţin egală cu populaţia/suprafaţa la momentul realizării primului plan de management.
Fiind cunoscut faptul că în momentul de faţă gradul de cunoaştere şi datele colectate sunt în cele mai multe cazuri insuficiente pentru a putea estima valorile de referinţă pentru starea favorabilă a parametrilor, metodologia permite în acest caz, ca în locul indicării unei valori propriu-zise pentru un parametru, să se indice raportul dintre valoarea de referinţă pentru starea favorabilă şi valoarea actuală a parametrului, respectiv aproximativ egal, mai mic, mai mare, mult mai mare. Doar în condiţii excepţionale - cum ar fi spre exemplu creşterea neobişnuită a populaţiei unei specii, ca urmare a abundenţei crescute a hranei se poate întâmpla ca valoarea de referinţă pentru starea favorabilă să fie mai mică decât valoarea actuală a unui anumit parametru. În prezent, pentru o multitudine de specii şi de parametri ai acestora (mărimea populaţiei, etc) nu este posibilă estimarea valorilor de referinţă pentru starea favorabilă, dar pe baza "judecăţii experţilor" se poate estima/presupune cu un oarecare grad de corectitudine faptul că acele valori de referinţă pentru starea favorabilă sunt aproximativ egale, mai mari sau mult mai mari decât valorile actuale a parametrilor. Dacă valoarea de referinţă pentru starea favorabilă este mult mai mare decât valoarea actuală a unui parametru, atunci cel mai probabil starea de conservare poate fi evaluată drept "nefavorabilă-rea" pentru parametrul respectiv.
Aşa cum s-a menţionat anterior, planurile de management pentru ariile naturale protejate trebuie să se constituie în instrumente de planificare/ luare a deciziilor, care să orienteze toate eforturile custozilor împreuna cu cele ale autorităţilor de mediu, ale instituţiilor cu atribuţii în gestiunea resurselor naturale şi ale a autorităţilor locale şi ale altor factori interesaţi, către obţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor şi a tipurilor de habitate, care se traduce în atingerea Valorilor de referinţă pentru starea favorabilă (VRSF) a parametrilor, care urmează a fi prezentaţi în secţiunile următoare. In figura de mai jos se arată faptul că evoluţia parametrilor caracteristici pentru starea de conservare a unei specii sau a unui tip de habitat depinde în principal de influenţa negativă a impacturilor antropice/ activităţilor socio-economice generatoare de impacturi antropice care se derulează în sit sau în vecinătatea acestuia, în prezent
- denumite presiuni actuale şi de influenţa pozitivă a măsurilor de management (incluzând reguli, restricţii), luate pentru reducerea şi eliminarea respectivelor presiuni. In acelaşi timp, planul de management trebuie să fie un instrument de planificare dinamică/ pro-activă, în sensul că pe baza informaţiilor relevante şi demne de încredere actuale, trebuie să ia în considerare şi efectul negativ asupra evoluţiei respectivilor parametri a unor impacturi antropice posibil a apărea în viitor - denumite ameninţări. Faţă de aceste ameninţări, este necesară indentificarea unor măsuri corespunzătoare de management, pentru a garanta faptul că tendinţele de îmbunătăţire a parametrilor se vor menţine şi în viitor.
Valoarea parametrului
Trecut (Planului de manageemnt anterior, dacă există)
Prezent - întocmirea Planului de manageemnt
Valoare actuală
Management actual (măsuri generale, activităţi şi reguli)
Management viitor (măsuri generale, activităţi şi reguli)
VRSF
Prag nefavorabil
Presiuni actuale
inadecvat /
n a pl
ul r o t ă
m
viitoare
Tendinţa actuală
Tendinţa
Planul de Management
Impacturi:
Valoare viitoare
de Management aprobat
rău
Valoare în trecut
Presiuni actuale ce vor continua să existe + ameninţări viitoare
Ur
-8 -7 -6
-5 -4 -3
-2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7
ani
Timp
Trecut îndepărtat
Viitor – aplicarea planului de management întocmit în prezent
Următorul plan de management
Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
În cadrul subcapitolului trebuie să se prezinte evaluarea stării de conservare a speciilor, prevăzute de Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, în Anexele II, IV şi V.
Evaluarea stării de conservare nu se justifică pentru toate speciile şi nu trebuie realizată pentru:
speciile ocazionale, a căror prezenţă este doar accidentală, eratică, nefiind regulată şi stabilă;
speciile nou sosite, a căror semnalare actuală în cuprinsul ariei protejate se datorează cel mai probabil schimbărilor climatice şi pentru care nu există informaţii suficiente;
speciile cu prezenţă incertă, a căror prezenţă este nesigură, îndoielnică, dubioasă;
speciile a căror populaţie în sit este nesemnificativă în raport cu populaţia naţională ("populaţia relativă" în formularul standard Natura 2000, fiind evaluată ca "D - Populaţie nesemnificativă");
Evaluarea stării globale de conservare a fiecărei specii se va realiza pe baza evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al:
populaţiei speciei;
habitatului speciei;
perspectivelor speciei în viitor.
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Evaluarea stării de conservare a unei speciei din punctul de vedere al populaţiei acesteia se va realiza diferenţiat, în funcţie de apartenenţă sau nu la avifaună (păsări), după cum urmează:
Pentru speciile de păsări, starea de conservare în aria naturală protejată, din punct de vedere al populaţiei, se va evalua pentru fiecare dintre următoarele populaţii:
pentru populaţia permanentă (sedentară) în aria naturală protejată sau pentru populaţia cuibăritoare în cazul speciilor de avifaună care nu sunt rezidente;
pentru populaţia care doar iernează în aria naturală protejată;
pentru populaţia aflată în pasaj, pentru odihnă şi/sau hrănire în aria naturală protejată, excluzând populaţia care doar iernează.
Pentru celelalte specii care nu sunt păsări, starea de conservare a unei specii în aria naturală protejată din punct de vedere al populaţiei se va evalua doar pentru speciile rezidente (cu populaţii permanente în aria naturală protejată).
În acest context, toate secţiunile următoare vor fi completate o singură dată pentru alte specii decât cele de păsări şi o dată, de două ori sau de trei ori pentru speciile de păsări funcţie de tipurile de populaţii prezente în aria naturală protejată (populaţie sedentară/cuibăritoare, care iernează, aflată în pasaj). Astfel pentru o anumită specie de păsări, poate fi necesară evaluarea
atât a stării de conservare a populaţiei cuibăritoare, cât şi a stării de conservare a populaţiei care iernează, respectiv a stării de conservare a populaţiei aflate în pasaj.
Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei
Nr | Parametru | Descriere |
A.1 | Specia | Ulterior căutării şi selectării denumirii ştiinţifice a speciei, se va înregistra codul unic al speciei (conform nomenclatorului EUNIS al Agenţiei Europene de Mediu). Pentru siturile Natura 2000, lista speciilor va fi limitată la lista speciilor din anexele Directivelor Habitate şi Păsări, cu indicarea anexei/anexelor pe care este listată specia respectivă. |
A.2 | Statut de prezenţă temporală a speciilor | Statut de prezenJă temporală a speciilor se va preciza conform nomenclatorului „Statut de prezenJă temporală a speciilor”, respectiv prin alegerea uneia din următoarele valori: Pentru păsări se va realiza câte o evaluare pentru fiecare dintre tipurile de populaţii prezente în aria naturală protejată. |
A.3 | Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată | Mărimea populaJiei speciei în aria naturală protejată se va estima ca valoare minimă şi maximă urmată de unitatea de măsură utilizată conform nomenclatorului „Unităţi de măsură pentru populaţia speciei”. În vederea completării valorilor minime şi maxime se vor utiliza următoarele convenţii: populaţiei; |
Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere);
Populaţie care doar iernează în aria naturală protejată;
Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire.
Dacă valorile minimă şi maximă sunt egale, atunci se consideră că s-a furnizat o valoare efectivă a mărimii populaţiei;
Dacă valoarea minimă şi maximă corespund exact unei perechi de valori ale unui interval de estimare a mărimii populaţiei conform nomenclatorului „Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii”, atunci se consideră că s-a furnizat o clasă de estimare a mărimii
| | c) Dacă valoarea minimă şi maximă diferă de una din perechile de valori din nomenclatorul „Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii”, atunci se consideră că a fost furnizat un interval cu valori determinate printr-o metodă mai precisă. Nu este acceptată furnizarea de valori în intervale cu grad mai scăzut de precizie decât cele din nomenclatorul „Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii”. |
A.4 | Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată | Calitatea datelor referitoare la populaJia speciei din aria naturală protejată se va preciza prin alegerea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor", respectiv: |
A.5 | Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale | Raportul dintre mărimea populaJiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaJiei naJionale se va estima ca interval între procentul minim şi maxim aferent valorilor minime şi maxime ale mărimii populaJiei speciei în aria naturală protejată [A.3.] raportate la mărimea populaţiei naţională a speciei. Aceste valori se vor exprima procentual, fiind acceptate şi valori de genul 0-2 %, corespunzătoare clasei „C" din formularul standard Natura 2000 şi 2-15 % corespunzătoare clasei „B". Nu sunt acceptate intervale de genul 15-100%, corespunzătoare clasei „A" , deoarece nu asigură un grad suficient de precis de estimare. Totodată sunt acceptate orice intervale de valori, suficient de precise, în interiorul celor trei intervale corespunzătoare categoriilor menţionate anterior, de exemplu 2-5% sau 20-30%, însă nu sunt acceptate intervale care includ limitele dintre cele trei clase, cum ar fi spre exemplu 1-5% sau 10-20%. |
A.6 | Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populaţiei | Se evaluaează dacă mărimea populaţiei speciei din aria naturala protejată este semnificativă în comparaţie cu mărimea populaţiei speciei la nivel naţional şi se alege una din valorile de mai jos astfel: |
bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare;
insuficientă - date insuficiente sau nesigure.
| naţionale | Valoarea implicita va fi "semnificativa" dacă nu se precizeaza altfel. |
A.7 | Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior | Dacă evaluarea mărimii populaJiei speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu se face pentru prima dată, mărimea reevaluată a populaJiei estimate în planul de management anterior se va face prin precizarea valorilor minimă şi maximă. Necesitatea reevaluării pleacă de la premiza că odată cu acumularea de date noi, informaţiile vechi pot fi reevaluate şi îmbunătăţite. Unitatea de măsură utilizată va fi considerată aceeaşi ca cea utilizată pentru mărimea populaJiei speciei în aria naturală protejată [A.3.]. |
A.8 | Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată | Dacă există date, mărimea populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată se va estima printr-o valoare numerică, având aceeaşi unitate de măsură ca cea pentru mărimea populaJiei speciei în aria naturală protejată [A.3.]. |
A.9 | Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă | Dacă a fost estimată mărimea populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] printr-o valoare numerică, metodologia de apreciere a mărimii populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă se descrie printr-un text. |
A.10 | Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale | Dacă nu există suficiente date pentru estimarea mărimii populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] printr-o valoare numerică, se va apela la judecata experţilor, pentru a aprecia pe baza presupunerilor acestora, raportul dintre mărimea populaJiei de referinJă favorabilă şi mărimea populaJiei actuale, prin unul dintre următorii operatori: |
semnificativă. Atunci când mărimea populaţiei este suficient de mare pentru a fi considerată semnificativă la nivel naţional
nesemnificativă. Atunci când mărimea populaţiei este mică şi se poate considera ca fiind nesemnificativa la nivel naţional
"<" - mai mic (în condiţii excepţionale),
"::" - aproximativ egal,
">" - mai mare,
">>" - mult mai mare, (de regulă echivalent cu mai mult de 25% faţă de mărimea populaţiei de referinţă
| | pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] ) |
A.11 | Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei | TendinJa actuală a mărimii populaJiei speciei faţă de mărimea reevaluată a populaJiei estimate în planul de management anterior [A.7.] sau faţă de mărimea populaţiei estimate în urmă cu 5-6 ani în cazul planurilor elaborate pentru prima oară pentru aria naturală protejată în cauză, se va exprima prin unul din operatorii din nomenclatorul „Tendinţa actuală şi/sau viitoare", respectiv: |
A.12 | Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei | Calitatea datelor privind tendinJa actuală a mărimii populaJiei speciei se va preciza prin selectarea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor", respectiv: |
A.13 | Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei | Dacă există date suficiente şi dacă tendinJa actuală a mărimii populaJiei [A.11.] este crescătoare sau descrescătoare, magnitudinea tendinJei actuale a mărimii populaJiei speciei se va exprima ca interval procentual minim - maxim în raport cu mărimea reevaluată a populaJiei în planul de management anterior [A.7.] sau faţă de mărimea populaţiei estimată în urmă cu 5-6 ani, în cazul planurilor elaborate pentru prima dată. |
A.14 | Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative | Dacă nu există suficiente date pentru aprecierea magnitudinii tendinJei actuale a mărimii populaJiei speciei [A.13.] ca interval minim-maxim, se va aprecia pe baza presupunerilor experţilor magnitudinea tendinJei actuale a mărimii populaJiei speciei în ultimii 5-6 ani, prin următoarele valori prozcentuale de prag: |
"+" -crescătoare,
"-" - descrescătoare,
"0" - stabilă,
"x" - necunoscută
bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare;
insuficientă - date insuficiente sau nesigure.
| | speciei. |
A.15 | Structura populaţiei speciei | Structura populaJiei speciei se va preciza prin selectarea unei din următoarele variante: |
A.16 | Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei | Starea de conservare din punct de vedere al populaJiei speciei se va evalua pe baza matricii 1 prin una din valorile: |
A.17 | Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei | Având în vedere de faptul că procesul de îmbunătăţire al stării de conservare este de lungă durată, dacă starea de conservare din punct de vedere al populaJiei speciei [A.16.] a fost evaluată ca nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă |
A.18 | Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei | Dacă starea de conservare din punct de vedere al populaJiei speciei [A.16.] a fost evaluată ca necunoscută, se vor furniza detalii prin selectarea uneia dintre următoarele variante: sau nefavorabilă - rea); |
>5% (1% pe an x 5 ani) (corespunde unui declin mare al populaţiei, dacă tendinţa este descrescătoare);
<5%;
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei
structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea nu deviază de la normal;
structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea deviază de la normal, însă nu mult;
structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea deviază mult de la normal;
nu există date privind structura populaţiei.
"FV" - favorabilă,
"U1" - nefavorabilă - inadecvată,
"U2" - nefavorabilă - rea,
"X" - necunoscută
Matricea 1) Matricea de evaluare a starii de conservare a speciei din punct de vedere al
populaţiei speciei
Favorabilă | Nefavorabilă - Inadecvată | Nefavorabilă - Rea | Necunoscută |
Mărimea populaJiei speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] ŞI Structura populaJiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea nu deviază de la normal [A.15.] (dacă există date) | Orice altă combinaţie | Declin mare echivalent unei pierderi de 5% din populaţie în ultimii 5 ani [A.13.] sau [A.14.] (valoarea este orientativă şi corespunde unei pierderi de 1% pe an şi poate diferi de la specie la specie dacă se justifică) ŞI mărimea populaJiei speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU Mărimea populaJiei speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% faţă de mărimea populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU structura pe vârste, | Nu se îndeplinesc condiJiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al populaJiei ca favorabilă sau nefavorabilă - rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere |
| | mortalitatea şi natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date) | |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Nr | Parametri | Descriere |
A.1. | Specia | Ulterior căutării şi selectării denumirii ştiinţifice a speciei, se va înregistra codul unic al speciei (conform nomenclatorului EUNIS al Agenţiei Europene de Mediu). Pentru siturile Natura 2000, lista speciilor va fi limitată la lista speciilor din anexele Directivelor Habitate şi Păsări, cu indicarea anexei/anexelor pe care este listată specia respectivă. |
A.2. | Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată | Tipul populaJiei speciei în aria naturală protejată se va preciza conform nomenclatorului „Statut de prezenţă temporală a speciilor", respectiv prin alegerea uneia din următoarele valori: Notă: Pentru speciile de avifaună se va realiza câte o evaluare pentru fiecare dintre tipurile de populaţii prezente în aria naturală protejată. |
B.3 | Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată | SuprafaJa habitatului speciei în aria naturală protejată se va estima ca valoare minimă şi maximă exprimată în hectare. În vederea completării valorilor minime şi maxime se vor utiliza următoarele convenţii: atunci se consideră că a fost furnizat un interval de valori. |
B.4 | Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei | Calitatea datelor pentru suprafaJa habitatului speciei în aria naturală protejată se va preciza prin alegerea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor", respectiv: |
Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere);
Populaţie care doar iernează în aria naturală protejată;
Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire.
Dacă valorile minimă şi maximă sunt egale atunci se consideră că s-a furnizat o valoare efectivă a suprafeţei;
Dacă valoarea minimă este diferită de valoarea maximă
| | modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale; |
B.5 | Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior | Dacă evaluarea suprafeJei habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] nu se face pentru prima dată, suprafaJa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior se va face prin precizarea valorilor minimă şi maximă, exprimate în hectare. Necesitatea reevaluării pleacă de la premiza că odată cu acumularea de date noi, informaţiile vechi pot fi reevaluate şi îmbunătăţite. |
B.6 | Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată | Dacă există date suficiente, suprafaJa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată se va estima printr-o singură valoare numerică, exprimată în hectare. |
B.7 | Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată | Dacă a fost estimată suprafaJa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată [B.6.] printr-o valoare numerică, metodologia de apreciere a suprafeJei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată se descrie printr-un text. |
B.8 | Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei | Dacă nu există suficiente date pentru estimarea suprafeJei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată [B.6.] ca valoare numerică, se va apela la judecata experţilor, pentru a aprecia pe baza presupunerilor acestora, raportul dintre suprafaJa adecvată a habitatului speciei şi suprafaJa actuală a habitatului speciei, prin unul dintre următorii operatori: |
B.9 | Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei | TendinJa actuală a suprafeJei habitatului speciei faţă de suprafaJa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior [B.5.] sau faţă de suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată estimată în urmă cu 5-6 ani în cazul planurilor elaborate pentru prima dată pentru aria naturală protejată în cauză, se va exprima prin unul din operatorii din nomenclatorul „Tendinţa actuală şi/sau viitoare", respectiv: |
"<" - mai mic (în condiţii excepţionale),
" ::" - aproximativ egal,
">" - mai mare,
">>" - mult mai mare,
"x" - necunoscut
| | |
B.10 | Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei | Calitatea datelor privind tendinJa actuală a suprafeJei habitatului speciei se va preciza prin alegerea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor", respectiv: |
B.11 | Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată | Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată, care asigură supravieţuirea respectivei specii pe termen lung, incluzând variabilitatea genetică, se va face prin alegerea uneia din valorile: |
B.12 | Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei | TendinJa actuală a calităJii habitatului speciei faţă de calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată din planul de management anterior sau faţă de calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată estimată în urmă cu 5-6 ani, în cazul planurilor elaborate pentru prima oară pentru aria naturală protejată în cauză, se va exprima prin unul din operatorii din nomenclatorul „Tendinţa actuală şi/sau viitoare", respectiv: |
B.13 | Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii | Calitatea datelor privind tendinJa actuală a calităJii habitatului speciei se va preciza prin alegerea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor", |
"+" - crescătoare,
"-" - descrescătoare,
"0" - stabilă,
"x" - necunoscută
bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare;
insuficientă - date insuficiente sau nesigure.
bună (adecvată)
medie
rea
necunoscută
"+" - crescătoare,
"-" - descrescătoare,
"0" - stabilă,
"x" - necunoscută
| habitatului speciei | respectiv: |
B.14 | Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei | TendinJa actuală globală a habitatului speciei funcJie de tendinJa suprafeJei şi de tendinJa calităJii habitatului speciei se va aprecia în baza matricii 2 prin unul din operatorii din nomenclatorul „TendinJa actuală şi/sau viitoare”, respectiv: |
B.15 | Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei | Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei se va evalua pe baza matricii 3 prin una din valorile: |
B.16 | Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei | Având în vedere de faptul că procesul de îmbunătăţire al stării de conservare este de lungă durată, dacă starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.] a fost evaluată ca nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă - rea, tendinJa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei se va aprecia prin una din valorile: |
B.17 | Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei | Dacă starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.] a fost evaluată ca necunoscută, se vor furniza detalii prin selectarea uneia dintre următoarele variante: habitatului speciei este necunoscută dar nu este în |
bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare;
insuficientă - date insuficiente sau nesigure.
"+" - crescătoare,
"-" - descrescătoare,
"0" - stabilă,
"x" - necunoscută
"FV" - favorabilă,
"U1" - nefavorabilă - inadecvată,
"U2" - nefavorabilă - rea,
"X" - necunoscută
"+" - se îmbunătăţeşte,
"-" - se înrăutăţeşte,
"0" - este stabilă,
"x" - este necunoscută
| | nici într-un caz favorabilă (este nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă - rea); favorabilă. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinţei globale a habitatului speciei
Tendinţa | Combinaţia dintre TendinJa actuală a suprafeJei habitatului speciei [B.9.] şi TendinJa actuală a calităJii habitatului speciei [B.12.] |
0 (stabilă) | 0/0 |
+ (crescătoare) | +/0 sau +/+ sau 0/+ |
- (descrescătoare) | -/0 sau -/- sau 0/- |
x (necunoscută) | Oricare x sau +/- şi -/+ sau dacă nu există date suficiente |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Favorabilă | Nefavorabilă - inadecvată | Nefavorabilă - rea | Necunoscută |
SuprafaJa habitatului | Orice altă combinaţie | SuprafaJa habitatului | Nu sunt îndeplinite |
speciei în aria | | speciei în aria | condiJiile pentru a |
naturală protejată | | naturală protejată | evalua starea de |
[B.3.] este suficient | | [B.3.] este în mod | conservare a speciei |
de mare şi tendinJa | | clar insuficientă de | din punct de vedere |
actuală a suprafeJei | | mare pentru a asigura | al habitatului speciei |
habitatului speciei | | supravieţuirea pe | ca favorabilă sau |
[B.9] este stabilă sau | | termen lung a speciei | nefavorabilă – rea |
în creştere ŞI | | SAU Calitatea habitatului | sau nu există date suficiente sau datele |
Calitatea habitatului | | speciei în aria | existente nu sunt |
speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supravieţuirea pe termen lung a speciei | | naturală protejată [B.11] este rea şi în mod cert nu asigură supravieţuirea pe termen lung a speciei | demne de încredere. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Nr | Parametru | Descriere |
A.1 | Specia | Ulterior căutării şi selectării denumirii ştiinţifice a speciei, se va înregistra codul unic al speciei (conform nomenclatorului EUNIS al Agenţiei Europene de Mediu). Pentru siturile Natura 2000, lista speciilor va fi limitată la lista speciilor din anexele Directivelor Habitate şi Păsări, cu indicarea anexei/anexelor pe care este listată specia respectivă. |
A.2. | Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată | Tipul populaJiei speciei în aria naturală protejată se va preciza conform nomenclatorului „Statut de prezenţă temporală a speciilor", respectiv prin alegerea uneia din următoarele valori: Pentru păsări se va realiza câte o evaluare pentru fiecare dintre tipurile de populaţii prezente în aria naturală protejată. |
C.3 | Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei | TendinJa viitoare a mărimii populaJiei, anticipată a se manifesta în cursul implementării planului de management actual, faţă de valoarea actuală a mărimii populaJiei speciei în aria naturală protejată [A.3.] se va aprecia prin unul din operatorii din nomenclatorul „Tendinţa actuală şi/sau viitoare", respectiv: |
C.4 | Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei | Pentru aprecierea raportului dintre mărimea populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă şi mărimea populaJiei viitoare a speciei, anticipat a fi atins în urma implementării planului de management, se va apela la judecata experţilor. Pe baza presupunerilor acestora, aprecierea raportului se va |
Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere);
Populaţie care doar iernează în aria naturală protejată;
Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire.
"+" - crescătoare,
"-" - descrescătoare,
"0" - stabilă,
"x" - necunoscută;
| viitoare a speciei | face prin unul din operatorii: |
C.5 | Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei | Perspectivele speciei din punct de vedere al populaJiei se vor aprecia în funcţie de tendinJa viitoare a mărimii populaJiei [C.3.] şi mărimea populaJiei viitoare a speciei raportată la mărimea populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă [C.4.], conform matricii 4, prin una din valorile: |
C.6 | Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei | TendinJa viitoare a suprafeJei habitatului speciei anticipată a se înregistra în cursul implementării planului de management actual, faţă de valoarea actuală a suprafeJei habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] se va aprecia prin unul din operatorii din nomenclatorul „Tendinţa actuală şi/sau viitoare", respectiv: |
C.7 | Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor | Pentru aprecierea raportului dintre suprafaJa adecvată a habitatului speciei şi suprafaJa habitatului speciei în viitor, anticipat a fi atins în urma implementării planului de management, se va apela la judecata experţilor. Pe baza presupunerilor acestora, aprecierea raportului se va face prin unul din operatorii: |
C.8 | Perspectivele speciei din punct de vedere | Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei se vor aprecia în funcţie de tendinJa viitoare a suprafeJei |
"+" - crescătoare,
"-" - descrescătoare,
"0" - stabilă,
"x" - necunoscută
| al habitatului speciei | habitatului speciei [C.6.] şi mărimea suprafeJei habitatului speciei în viitor raportată la mărimea suprafeJei adecvate a habitatului speciei [C.7.], conform matricii 4, prin una din valorile: |
C.9 | Perspectivele speciei în viitor | Perspectivele speciei în viitor, anticipate fi obţinute în urma implementării planului de management actual, se vor aprecia pe baza perspectivelor speciei din punct de vedere al populaJiei [C.5.] şi pe baza perspectivelor speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.], în baza matricii 5, prin una din valorile: |
C.10 | Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor | Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor, se va estima în contextul clasificării impacturilor în presiuni actuale (impacturi care au loc în prezent) şi ameninţări viitoare (impacturi care nu există în prezent dar pentru care există probabilitatea de a se materializa în viitor ca urmare a unor planuri, modificări de management, schimbarea legislaţiei, etc) prin selectarea uneia dintre următoarele variante: efectul impacturilor asupra speciei în viitor. |
FV - favorabile,
U2 - nefavorabile - inadecvate,
U1 - nefavorabile - rele,
X - necunoscute.
"FV" - favorabile,
"U1" - nefavorabile - inadecvate,
"U2" - nefavorabile - rele,
"X" - necunoscute
Ridicat - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat ridicat asupra speciei, afectând major viabilitatea pe termen lung a speciei;
Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei;
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei;
Nu există suficiente informaţii în ceea ce priveşte
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populaţiei speciei
Valoarea actuală a parametrului | Tendinţă viitoare a parametrului | Raportul dintre valoarea VRSF şi valoarea viitoare a parametrului | Perspective | Figura |
La fel cu/ deasupra VRSF | + (crescător) | > (deasupra VRSF) | Bune | 4 |
La fel cu/ deasupra VRSF | = (stabil) | =/> (la fel/deasupra VRSF) | Bune | 4 |
La fel cu VRSF | - (descrescător) | < (sub VRSF) | Inadecvate | Rele | 1 |
Deasupra VRSF | - (descrescător) | >>/=/< (deasupra/la fel/ sub VRSF) | Bune | Inadecvate | Rele | 2 |
Sub VRSF | + (crescător) | >/=/< (deasupra/la fel/ sub VRSF) | Bune | Inadecvate | Rele | 3 |
Sub VRSF | = (stabil) | < (sub VRSF) | Inadecvate | Rele | 4 |
Sub VRSF | - (descrescător) | < (sub VRSF) | Inadecvate | Rele | 5 |
Necunoscute | + (crescător)/ - (descrescător)/ = (stabil)/ X (necunoscute) | X (necunoscute) | Necunoscute | |
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF | X (necunoscute) | X (necunoscute) | Necunoscute | |
VRF = Valoarea de Referinţă Favorabilă
În vederea înţelegerii şi punerii în aplicare a matricii 4 se vor utiliza figurile următoatoare:
Valoarea parametrului
Figura 1
Valoare actuală Tendinţa în viitor a valorii actuale Valoare viitoare
Prezent - întocmirea Planului de manageemnt
Planul de Management aprobat
Următorul plan de Management aprobat
VRSF
Prag nefavorabil inadecvat /rău
-1 0
1 2 3 4 5
Viitor - aplicarea planului de management
6 ani
Timp
Figura 2
Valoarea parametrului
Valoare actuală Tendinţa în viitor a valorii actuale Valoare viitoare
Prezent - întocmirea Planului de manageemnt
Planul de Management aprobat
Următorul plan de Management aprobat
VRSF
Prag nefavorabil inadecvat /rău
-1 0
1 2 3 4 5
Viitor - aplicarea planului de management
6 ani
Timp
Figura 3
Valoarea parametrului
Valoare actuală Tendinţa în viitor a valorii actuale Valoare viitoare
Prezent - întocmirea Planului de manageemnt
Planul de Management aprobat
Următorul plan de Management aprobat
VRSF
Prag nefavorabil inadecvat /rău
-1 0
1 2 3 4 5
Viitor - aplicarea planului de management
6 ani
Timp
Figura 4
Valoarea parametrului
Valoare actuală Tendinţa în viitor a valorii actuale Valoare viitoare
Prezent - întocmirea Planului de manageemnt
Planul de Management aprobat
Următorul plan de Management aprobat
VRSF
Prag nefavorabil inadecvat /rău
-1 0
1 2 3 4 5
6 ani
Timp
Viitor - aplicarea planului de management Următorul plan de
management
Valoarea parametrului
Figura 5
Valoare actuală Tendinţa în viitor a valorii actuale Valoare viitoare
Prezent - întocmirea Planului de manageemnt
Planul de Management aprobat
Următorul plan de Management aprobat
VRSF
Prag nefavorabil inadecvat/rău
-1 0
1 2 3 4 5
6 ani
Timp
Viitor - aplicarea planului de management Următorul plan de
management
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obţin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
pe baza matricii:
Favorabile
Nefavorabile - inadecvate
Nefavorabile - rele Necunoscută
Ambii parametri în stare favorabilă
Orice altă
combinaţie
Unul sau amandoi parametri în stare rea
Ambii parametri
evaluaţi ca
necunscuţi
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea Necunoscută
Principalele impacturi, respectiv
Orice altă
combinaţie
Impacturile, respectiv presiunile
Nu se îndeplinesc condiJiile pentru a
presiunile actuale şi | | actuale şi | evalua starea de |
ameninJările | ameninJările viitoare | conservare a speciei |
viitoare, nu vor avea | vor avea în viitor un | din punct de vedere |
în viitor un efect | efect foarte mare | al perspectivelor ca |
semnificativ asupra | asupra speciei | fiind favorabilă sau |
speciei [C.10] | [C.10] | nefavorabilă-rea, |
ŞI perspectivele speciei | SAU perspectivele speciei | sau nu există date, sau datele existente |
în viitor [C.9.] sunt | în viitor [C.9.] sunt | sunt insuficiente sau |
favorabile (dacă s-au | nefavorabile - rele | nu sunt demne de |
putut evalua) SAU | SAU | încredere |
viabilitatea pe | viabilitatea pe | |
termen lung a | termen lung a | |
speciei [C.13] este | speciei [C.13] nu | |
asigurată | este asigurată | |
Evaluarea globală a speciei
Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Nr | Parametru | Descriere |
A.1. | Specia | Ulterior căutării şi selectării denumirii ştiinţifice a speciei, se va înregistra codul unic al speciei (conform nomenclatorului EUNIS al Agenţiei Europene de Mediu). Pentru siturile Natura 2000, lista speciilor va fi limitată la lista speciilor din anexele Directivelor Habitate şi Păsări, cu indicarea anexei/anexelor pe care este listată specia respectivă. |
A.2. | Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată | Tipul populaJiei speciei în aria naturală protejată se va preciza conform nomenclatorului „Statut de prezenţă temporală a speciilor", respectiv prin alegerea uneia din următoarele valori: Pentru păsări se va realiza câte o evaluare pentru fiecare dintre tipurile de populaţii prezente în aria naturală protejată. |
D.7. | Starea globală de conservare a speciei | Starea globală de conservare a speciei, se va evalua pe baza matricii 7 prin una din valorile: |
D.8. | Tendinţa stării globale de conservare a speciei | Având în vedere de faptul că procesul de îmbunătăţire al stării de conservare este de lungă durată, dacă starea globală de conservare a speciei [D.3.] a fost evaluată ca nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă - rea, tendinJa stării globale de conservare a speciei se va aprecia prin una din valorile: |
D.9. | Starea globală de conservare | Dacă starea globală de conservare a speciei [D.3.] a fost evaluată ca "X" necunoscută, se vor furniza detalii prin selectarea uneia dintre |
Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere);
Populaţie care doar iernează în aria naturală protejată;
Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire.
"FV" - favorabilă,
"U1" - nefavorabilă - inadecvată,
"U2" - nefavorabilă - rea,
"X" - necunoscută
"+" - se îmbunătăţeşte,
"-" - se înrăutăţeşte,
"0" - este stabilă,
"x" - este necunoscută
| necunoscută | următoarele variante: de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă. |
D.10. | Informaţii suplimentare | Dacă se doreşte furnizarea de informaJii suplimentare referitoare la oricare din parametrii din tabelele A, B, C, D pe baza cărora a fost stabilită starea globală de conservare a speciei în aria naturală protejată, motivele detaliate pentru care au fost atribuite anumite respectivilor parametri, sau orice alte aspecte relevante, se vor introduce respectivele informaţii printr-un text. |
"XU" - starea globală de conservare este necunoscută dar nu este în nici într-un caz favorabilă (este nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă -rea);
"XX" - nu există date pentru a putea stabili că starea globală
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obţine prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
Starea de conservare din punct de vedere al populaJiei speciei [A.15.]
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Favorabilă | Nefavorabilă - inadecvată | Nefavorabilă - rea | Necunoscută |
Toţi cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut şi ceilalţi în stare favorabilă | Orice altă combinaţie | Unul sau mai mulţi parametri în stare rea | Doi sau mai mulţi parametri evaluaţi ca necunscuţi dar nici unul în stare rea |
Evaluarea starii de conservare a fiecarui tip de habitat de interes conservativ
În cadrul subcapitolului trebuie să se prezinte evaluarea stării de conservare a habitatelor, prevăzute de Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, Anexa I.
Evaluarea stării de conservare nu se justifică pentru toate tipurile de habitate şi nu trebuie realizată pentru:
tipurile de habitate cu prezenţă incertă;
tipurile de habitate a căror suprafaţă în sit este nesemnificativă în raport cu suprafaţa respectivului tip de habitat la nivel naţional ("suprafaţa relativă" fiind evaluată ca "D");
Evaluarea stării globale de conservare a fiecărui tip de habitat se va realiza pe baza evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al:
suprafeţei ocupate;
structurii şi funcţiilor sale specifice;
perspectivelor sale în viitor.
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei acoperite de către tipul de habitat
Tabelul E) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate
Nr | Parametru | Descriere |
E.1 | Clasificarea tipului de habitat | Clasificarea tipului de habitat se va preciza prin selectarea uneia dintre valorile următoare: Pentru siturile Natura 2000 este obligatorie indicarea tipurilor de habitate de importanţă comunitară, evaluarea stării de conservare a tipurilor de habitate naţionale fiind opţională, dar utilă dacă în cadrul situlului, tipului habitatului Natura 2000 îi corespund mai multe tipuri de habitate naţionale. |
E.2 | Codul unic al tipului de habitat | Codul unic al tipului de habitat va fi precizat în funcţie de clasificarea tipului de habitat [E.1.], ca fiind codul Natura 2000 în cazul habitatelor de importanţă comunitară conform nomenclatorului „Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare", sau codul unic naţional al tipului de habitat de interes conservativ în aria naturală |
| | protejată conform nomenclatorului „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare" |
E.3 | Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată | SuprafaJa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată se va estima ca valoare minimă şi maximă în hectare. În vederea completării valorilor minime şi maxime se vor utiliza următoarele convenţii: valori. |
E.4 | Calitatea datelor pentru suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată | Calitatea datelor pentru suprafaJa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată se va preciza prin alegerea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor", respectiv: |
E.5 | Raportul dintre suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaţa ocupată de acesta la nivel naţional | Raportul dintre suprafaJa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaJa ocupată de acesta la nivel naJional se va estima ca interval între procentul minim şi maxim, aferent valorilor minime şi maxime ale suprafeţei ocupate de către tipul de habitat în aria naturală protejată raportate la suprafaţa tipului de habitat ocupată la nivel naţional. Aceste valori se vor exprima procentual, fiind acceptate şi valori de genul 0-2 %, corespunzătoare clasei „C" din formularul standard Natura 2000 şi 2-15 % corespunzătoare clasei „B". Nu sunt acceptate intervale de genul 15-100%, corespunzătoare clasei „A" , deoarece nu asigură un grad suficient de precis de estimare. Totodată sunt acceptate orice intervale de valori, suficient de precise, în interiorul celor trei intervale corespunzătoare categoriilor menţionate anterior, de exemplu 2-5% sau 20-30%, însă nu sunt acceptate intervale care includ limitele dintre cele trei clase, cum ar fi spre exemplu 1-5% sau 10-20%. |
Dacă valorile minimă şi maximă sunt egale atunci se consideră că s-a furnizat o valoare efectivă a suprafeţei;
Dacă valoarea minimă este diferită de valoarea maximă atunci se consideră că a fost furnizat un interval de
bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare;
insuficientă - date insuficiente sau nesigure.
E.6 | Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafaţa totală ocupată de acesta la nivel naţional | Se evaluează dacă suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală este semnificativă în comparaţie cu suprafaţa totală ocupată de acesta la nivel naţional şi se alege una din valorile de mai jos astfel: Valoarea implicită va fi "semnificativă" dacă nu se precizeaza altfel. |
E.7 | Suprafaţa reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior | Dacă evaluarea suprafeJei ocupate de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3.] nu se face pentru prima dată, suprafaJa reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior se va exprima prin precizarea valorilor minimă şi maximă în hectare. Necesitatea reevaluării pleacă dela premiza că odată cu acumularea de date noi, informaţiile vechi pot fi reevaluate şi îmbunătăţite. |
E.8 | Suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată | Dacă există date suficiente, suprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată se va estima printr-o singură valoare exprimată în hectare. |
E.9 | Metodologia de apreciere a suprafeţei de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată | Dacă a fost estimată suprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată [E.8.], metodologia de apreciere a suprafeJei de referinJă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată se descrie printr-un text. |
E.10 | Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaţa actuală | Dacă nu există suficiente date pentru estimarea suprafeJei de referinJă favorabile a tipului de habitat în aria naturală protejată [E.8.] printr-o valoare numerică, se va apela la judecata experţilor, pentru a aprecia pe baza presupunerilor acestora, raportul dintre suprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaJa actuală ocupată prin |
semnificativă. Atunci când suprafaţa ocupată de tipul de habitat este suficient de mare pentru a fi considerată semnificativă la nivel naţional
nesemnificativă. Atunci când suprafaţa ocupată de tipul de habitat este mică şi se poate considera ca fiind nesemnificativă la nivel naţional
| ocupată | unul din operatorii: |
E.11 | Tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat | TendinJa actuală a suprafeJei tipului de habitat faţă de Valoarea reevaluată a suprafeJei ocupate de tipul de habitat estimată în planul de management anterior [E.7] sau faţă de suprafaţa ocupată de tipul de habitat în urmă cu 5-6 ani, în cazul planurilor elaborate pentru prima dată pentru aria naturală protejată în cauză, se va face prin unul din operatorii din nomenclatorul „Tendinţa actuală şi/sau viitoare", respectiv: |
E.12 | Reducerea suprafeţei tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat | Dacă tendinJa actuală a suprafeJei tipului de habitat [E.11.] este descrescătoare se va preciza dacă reducerea suprafeJei tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat de interes conservativ (de exemplu ca urmare a unor măsuri de management), prin alegerea uneia dintre valorile: |
E.13 | Explicaţii asupra motivului descreşterii suprafeţei tipului de habitat | Dacă reducerea suprafeJei tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat [E.12.] , vor fi furnizate informaţii suplimentare (de exemplu cu privire la măsurile de management întreprinse), printr-un text. |
E.14 | Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat | Calitatea datelor privind tendinJa actuală a suprafeJei tipului de habitat se va preciza prin selectarea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor", respectiv: modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale; |
"<" - mai mic (în condiţii excepţionale),
"::" - aproximativ egal,
">" - mai mare,
">>" - mult mai mare, (de regulă echivalent cu mai mult de 10% faţă de suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitatului)
"x" - necunoscut.
"+" -crescătoare,
"-" - descrescătoare,
"0" - stabilă,
"x" - necunoscută
| | |
E.15 | Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat | Dacă există date suficiente şi dacă tendinJa actuală a suprafeJei tipului de habitat [E.11] este crescătoare sau descrescătoare, magnitudinea tendinJei actuale a suprafeJei tipului de habitat se va exprima ca interval procentual minim - maxim în raport cu suprafaJa reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior [E.7.] sau faţă de suprafaţa tipului de habitat estimată în urmă cu 5-6 ani, în cazul planurilor de management elaborate pentru prima dată. |
E.16 | Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat exprimată prin calificative | Dacă nu există suficiente date pentru aprecierea magnitudinea tendinJei actuale a suprafeJei tipului de habitat [E.15.] ca interval minim-maxim, se va apela la judecata experţilor, pentru a aprecia pe baza presupunerilor acestora, magnitudinea tendinJei actuale a suprafeJei tipului de habitat în ultimii 5-6 ani, prin următoarele calificative: habitat. |
E.17 | Schimbări în tiparul de distribuţie a suprafeţelor tipului de habitat | Schimbările în tiparul de distribuJie a suprafeJelor tipului de habitat (pattern) se vor aprecia alegându-se una din următoarele valori: ariei naturale protejate. |
>5% (1% pe an x numărul de ani; corespunde unui declin mare al suprafeţei tipului de habitat dacă tendinţa este descrescătoare);
<5%;
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de
există schimbări majore în tiparul de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate;
nu există schimbări în tiparul de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative;
există schimbări în tiparul de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate, dar acestea nu sunt nici majore, nici nesemnificative;
nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul
E.18 | Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate | Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeJei ocupate se determină pe baza matricii 8 ca având una din valorile: |
E.19 | Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate | Având în vedere de faptul că procesul de îmbunătăţire al stării de conservare este de lungă durată, dacă starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeJei ocupate [E.18.] a fost evaluată ca nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă - rea, tendinJa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeJei ocupate se va aprecia prin una din valorile: |
E.20 | Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate | Dacă starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeJei ocupate [E.18.] a fost evaluată ca "X" necunoscută, se vor furniza detalii prin selectarea uneia dintre următoarele variante: conservare nu este în nici într-un caz favorabilă. |
"FV" - favorabilă,
"U1" - nefavorabilă - inadecvată,
"U2" - nefavorabilă - rea,
"X" - necunoscută
"+" - se îmbunătăţeşte,
"-" - se înrăutăţeşte,
"0" - este stabilă,
"x" - este necunoscută
"XU" - starea de conservare este necunoscută dar nu este în nici într-un caz favorabilă (este nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă - rea);
"XX" - nu există date pentru a putea stabili că starea de
Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate
Favorabilă | Nefavorabilă - inadecvată | Nefavorabilă - rea | Necunoscută |
TendinJa | actuală a | Orice | altă | Declin mare al suprafeţei | Nu | sunt |
suprafeJei tipului de habitat | combinaţie | habitatului, echivalent unei | îndeplinite | |
[E.11.] | este stabilă sau | | pierderi de 5% din suprafaţa | condiJiile | |
crescătoare | | habitatului în ultimii 5 ani | pentru | |
SAU tendinJa actuală a suprafeJei tipului de habitat [E.11.] este descrescătoare şi reducerea suprafeJei tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat [E.12.] ŞI SuprafaJa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3] nu este mai mică decât SuprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată [E.8.] sau Raportul dintre suprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaJa actuală ocupată [E.10.] are valoarea ”=” sau ”>” ŞI nu există schimbări în tiparul de distribuJie al suprafeJelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative [E.17.] | | (corespunde unei pierderi de 1% pe an, iar valoarea este orientativă şi poate diferi de la habitat la habitat dacă se justifică) [E.15]/ [E.16.] SAU SuprafaJa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3] este mai mică cu mai mult de 10% faţă de SuprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată [E.8.] sau Raportul dintre suprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaJa actuală ocupată [E.10.] are valoarea ”>>” SAU există schimbări majore în tiparul de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate [E.17.] | evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeJei ocupate ca favorabilă, nefavorabilă - rea, deoarece nu există date suficiente sau datele existente nu sunt demne de încredere. |
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice tipului de habitat
Tabelul F) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi funcţiilor sale specifice
Nr | Parametru | Descriere |
E.1. | Clasificarea tipului de habitat | Clasificarea tipului de habitat se va preciza prin selectarea uneia dintre valorile următoare: Pentru siturile Natura 2000 este obligatorie indicarea tipurilor de habitate de importanţă comunitară, evaluarea stării de conservare a tipurilor de habitate naţionale fiind opţională, dar utilă dacă în cadrul situlului, tipului habitatului Natura 2000 îi corespund mai multe tipuri de habitate naţionale. |
E.2. | Codul unic al tipului de habitat | Codul unic al tipului de habitat va fi precizat în funcţie de clasificarea tipului de habitat [E.1.], ca fiind codul Natura 2000 în cazul habitatelor de importanţă comunitară conform nomenclatorului „Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare", sau codul unic naţional al tipului de habitat de interes conservativ în aria naturală protejată conform nomenclatorului „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare" |
F.3 | Structura şi funcţiile tipului de habitat | Structura şi funcţiile tipului de habitat vor fi apreciate printr- una din valorile: |
structura şi funcţiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice se află în condiţii bune, fără deteriorări semnificative;
mai mult de 25% din suprafaţa tipului de habitat în aria naturală protejată este deteriorată în ceea ce priveşte structura şi funcţiile habitatului (incluzând şi speciile sale tipice);
structura şi funcţiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice nu se află în condiţii bune, dar nici mai mult de 25% din suprafaţa tipului de habitat nu este deteriorată în ceea ce priveşte structura şi funcţiile sale (incluzând şi speciile sale tipice);
nu există date suficiente privind structura si funcţiile tipului
| | de habitat în cadrul ariei naturale protejate. |
F.4 | Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice | Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcJiilor specifice se va evalua pe baza matricii 9 prin una din valorile: |
F.5 | Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice | Având în vedere de faptul că procesul de îmbunătăţire al stării de conservare este de lungă durată, dacă starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcJiilor specifice [F.4.] a fost evaluată ca nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă - rea, tendinJa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcJiilor specifice se va aprecia prin una din valorile: |
F.6 | Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice | Dacă starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcJiilor specifice [F.4.] a fost evaluată ca "X" necunoscută, se vor furniza detalii prin selectarea uneia dintre următoarele variante: conservare nu este în nici într-un caz favorabilă. |
"FV" - favorabilă,
"U1" - nefavorabilă - inadecvată,
"U2" - nefavorabilă - rea,
"X" - necunoscută
"+" - se îmbunătăţeşte,
"-" - se înrăutăţeşte,
"0" - este stabilă,
"x" - este necunoscută
"XU" - starea de conservare este necunoscută dar nu este în nici într-un caz favorabilă (este nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă - rea);
"XX" - nu există date pentru a putea stabili că starea de
Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice habitatului
Favorabilă | Nefavorabilă - inadecvată | Nefavorabilă -rea | Necunoscută |
Structura şi funcJiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice se află în condiJii bune, fără deteriorări semnificative; [F.3.] | Orice altă combinaţie | Mai mult de 25% din suprafaJa tipului de habitat în aria naturală protejată este deteriorată în ceea ce priveşte structura şi funcJiile habitatului (incluzând şi speciile sale tipice); [F.3.] | Nu sunt îndeplinite condiJiile pentru a evalua starea de conservare a habitatului din punct de vedere al structurilor şi funcJiilor specifice habitatului ca fiind favorabilă sau nefavorabilă - rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere |
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Tabelul G) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
Nr | Parametru | Descriere |
E.1. | Clasificarea tipului de habitat | Clasificarea tipului de habitat se va preciza prin selectarea uneia dintre valorile următoare: Pentru siturile Natura 2000 este obligatorie indicarea tipurilor de habitate de importanţă comunitară, evaluarea stării de conservare a tipurilor de habitate naţionale fiind opţională, dar utilă dacă în cadrul situlului, tipului habitatului Natura 2000 îi corespund mai multe tipuri de habitate naţionale. |
E.2. | Codul unic al tipului de habitat | Codul unic al tipului de habitat va fi precizat în funcţie de clasificarea tipului de habitat [E.1.], ca fiind codul Natura 2000 în cazul habitatelor de importanţă comunitară conform nomenclatorului „Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare", sau codul unic naţional al tipului de habitat de interes conservativ în aria naturală protejată conform nomenclatorului „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare" |
G.3 | Tendinţa viitoare a suprafeţei tipului de habitat | TendinJa viitoare a suprafeJei tipului de habitat anticipată a se înregistra în cursul implementării planului de management actual, faţă de valoarea actuală a SuprafaJei ocupate de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3.] se va aprecia prin unul din operatorii din nomenclatorul „Tendinţa actuală şi/sau viitoare", respectiv: |
G.4 | Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă şi suprafaţa tipului de habitat în viitor | Pentru aprecierea raportului dintre suprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă şi suprafaJa tipului de habitat în viitor, anticipat a fi atins în urma implementării planului de management, se va apela la judecata experţilor. Pe baza presupunerilor acestora, aprecierea raportului se va face prin unul din operatorii: |
"+" - crescătoare,
"-" - descrescătoare,
"0" - stabilă,
"x" - necunoscută
| | |
G.5 | Perspectivele tipului de habitat în viitor | Perspectivele tipului de habitat în viitor se vor aprecia în funcţie de tendinJa viitoare a suprafeJei tipului de habitat [G.3.] şi de raportul dintre suprafaJa tipului de habitat în viitor şi suprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă, conform matricii 4 şi figurilor aferente din secţiunea „Evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor", prin una din valorile: |
G.6 | Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor | Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor, se va preciza în contextul clasificării impacturilor în presiuni actuale (impacturi care au loc în prezent) şi ameninţări viitoare (impacturi care nu există în prezent dar pentru care există probabilitatea de a se materializa în viitor ca urmare a unor planuri, modificări de management, schimbarea legislaţiei, etc) prin selectarea uneia dintre următoarele variante: impacturilor asupra tipului de habitat în viitor. |
G.7 | Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat | Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat se va aprecia funcţie de efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor [G.6.], suprafaJa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3.] şi structura şi funcJiile tipului de habitat [F.3.] |
"::" - aproximativ egal,
">" - mai mare,
">>" - mult mai mare,
"x" - necunoscut.
Ridicat - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat ridicat asupra tipului de habitat, afectând major viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat;
Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra tipului de habitat, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat;
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat;
Nu există suficiente informaţii în ceea ce priveşte efectul
| | printr-una din variantele: asigurare al viabilităţii pe termen lung a tipului de habitat |
viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată;
viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat nu este asigurată
viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată;
nu există suficiente informaţii pentru a aprecia gradul de
Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual
Favorabilă | Nefavorabilă - inadecvată | Nefavorabilă - rea | Necunoscută |
Principalele impacturi, | Orice | altă | Impacturile, respectiv | Nu sunt îndeplinite |
respectiv presiunile | combinaţie | | presiunile actuale şi | condiJiile pentru a |
actuale şi ameninJările | | | ameninJările viitoare, | evalua starea de |
viitoare, nu vor avea în | | | vor avea în viitor un | conservare a tipului |
viitor un efect | | | efect foarte mare | de habitat din punct |
semnificativ asupra | | | asupra tipului de | de vedere al |
tipului de habitat; [G.6.] ŞI | | | habitat [G.6]; SAU perspectivele tipului de | perspectivelor ca fiind favorabilă sau rea, sau nu există |
perspectivele tipului de | | | habitat în viitor [G.5] | date, sau datele |
habitat în viitor [G.5.] | | | sunt rele | existente sunt |
sunt bune (dacă s-au | | | SAU | insuficiente sau nu |
putut evalua) SAU | | | viabilitatea pe termen | sunt demne de |
viabilitatea pe termen | | | lung a tipului de | încredere |
lung a tipului de habitat | | | habitat nu este | |
este asigurată [G.7.] | | | asigurată [G.7.] | |
Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat
Tabelul H) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat
Nr | Parametru | Descriere |
E.1. | Clasificarea tipului de habitat | Clasificarea tipului de habitat se va preciza prin selectarea uneia dintre valorile următoare: Pentru siturile Natura 2000 este obligatorie indicarea tipurilor de habitate de importanţă comunitară, evaluarea stării de conservare a tipurilor de habitate naţionale fiind opţională, dar utilă dacă în cadrul situlului, tipului habitatului Natura 2000 îi corespund mai multe tipuri de habitate naţionale. |
E.2. | Codul unic al tipului de habitat | Codul unic al tipului de habitat va fi precizat în funcţie de clasificarea tipului de habitat [E.1.], ca fiind codul Natura 2000 în cazul habitatelor de importanţă comunitară conform nomenclatorului „Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare", sau codul unic naţional al tipului de habitat de interes conservativ în aria naturală protejată conform nomenclatorului „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare" |
H.7. | Starea globală de conservare a tipului de habitat | Starea globală de conservare a tipului de habitat, se va evalua pe baza matricii 11 prin una din valorile: |
H.8. | Tendinţa stării globale de conservare a tipului de habitat | Având în vedere de faptul că procesul de îmbunătăţire al stării de conservare este de lungă durată, dacă starea globală de conservare a tipului de habitat [H.3.] a fost evaluată ca nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă - rea, tendinJa stării globale de conservare a tipului de habitat se va aprecia prin una din valorile: |
H.9. | Detalii asupra stării globale de conservare a | Dacă starea globală de conservare a tipului de habitat [H.3.] a fost evaluată ca "x" - necunoscută se vor furniza detalii prin selectarea uneia dintre următoarele valori: |
"FV" - favorabilă,
"U1" - nefavorabilă - inadecvată,
"U2" - nefavorabilă - rea,
"X" - necunoscută
"+" - se îmbunătăţeşte,
"-" - se înrăutăţeşte,
"0" - este stabilă,
"x" - este necunoscută
| tipului de habitat necunoscute | de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă. |
H.10. | Descrierea stării | Având în vedere necesitatea furnizării de informaţii suplimentare în |
| globale de | ceea ce priveşte starea globală de conservare a tipului de habitat în |
| conservare a | aria naturală protejată sau orice alte aspecte conexe, descrierea stării |
| tipului de habitat | globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată |
| în aria naturală | se va realiza printr-un text. |
| protejată | |
"XU" - starea globală de conservare este necunoscută dar nu este în nici într-un caz favorabilă (este nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă - rea);
"XX" - nu există date pentru a putea stabili că starea globală
Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obţine prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate [E.17];
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice [F.4.]
Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare [G.10];
pe baza matricii:
Favorabilă | Nefavorabilă - inadecvată | Nefavorabilă - rea | Necunoscută |
Toţi cei 3 parametrii de mai sus sunt în stare favorabilă sau unul dintre aceştia este necunoscut şi ceilalţi 2 în stare favorabilă | Orice altă combinaţie | Unul sau mai mulţi parametri sunt în stare rea | Doi sau mai mulţi parametri sunt evaluaţi ca necunoscuţi dar nici unul în stare rea |
(Anexa 3.2.)
