DECIZIA nr. 43 din 22 ianuarie 2019referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 4-6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 321 din 24 aprilie 2019

    Valer Dorneanu

    - președinte

    Marian Enache

    - judecător

    Petre Lăzăroiu

    - judecător

    Mircea Ștefan Minea

    - judecător

    Daniel Marius Morar

    - judecător

    Mona-Maria Pivniceru

    - judecător

    Livia Doina Stanciu

    - judecător

    Simona-Maya Teodoroiu

    - judecător

    Varga Attila

    - judecător

    Ioana Marilena Chiorean

    - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Vasile Tomoiagă în Dosarul nr. 2.237/100/2016 al Tribunalului Maramureș - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 389D/2017.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 2.182D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, „cu referire la art. 28,art. 29 și art. 30 din Legea nr. 223/2015“, excepție ridicată de Ion Ioana în Dosarul nr. 2.706/3/2017 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.4. La apelul nominal răspunde autorul excepției de neconstituționalitate. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 2.360D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor „art. 28 pct. 10 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost completată prin art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015“, excepție ridicată de Mihai Muscalu în Dosarul nr. 1.150/62/2017 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă.6. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, autorul excepției de neconstituționalitate, Mihai Muscalu, a depus note de ședință prin care solicită admiterea acesteia, precum și judecarea în lipsă.7. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Autorul excepției Ion Ioana nu este de acord cu conexarea. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea parțială de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.182D/2017 și nr. 2.360D/2017 la Dosarul nr. 389D/2017, care a fost primul înregistrat.8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 2.182D/2017, Ioana Ion, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că o lege organică (Legea nr. 223/2015) a fost modificată printr-o ordonanță de urgență a Guvernului (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), fără a se justifica urgența emiterii acesteia. Se încalcă astfel prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece nu există o situație extraordinară pentru adoptarea acesteia, iar urgența reglementării nu este motivată. Totodată, se susține că prevederile criticate contravin și dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituție, deoarece Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 afectează drepturi fundamentale. De asemenea, se susține că prevederile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind principiul egalității în fața legii, ale art. 41 alin. (2) privind măsurile de protecție socială, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată și ale art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai, precum și jurisprudența Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 872 și nr. 874 din 25 iunie 2010. Se mai invocă și motive de neconstituționalitate intrinsecă, ce țin de tehnica legislativă. Autorul excepției mai susține că dispozițiile art. 40 pct. 4-6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 modifică prevederile art. 28 din Legea nr. 223/2015, micșorând baza de calcul prevăzută pentru stabilirea pensiei militare de stat, prevederile art. 29, prin stabilirea pensiei militare de stat la 65% din baza de calcul, încălcând astfel grav principiul egalității și al nediscriminării, precum și prevederile art. 30 din Legea nr. 223/2015, ajungându-se la nevalorificarea integrală a pensiei suplimentare și a condițiilor de muncă. În final, se susține că aceste modificări aduse Legii nr. 223/2015 prin art. 40 pct. 4-6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au generat discriminări majore în cadrul aceleiași categorii sociale, respectiv între militari, cu privire la pensia de serviciu, și, ca urmare, trebuie să fie repuse în plată pensia suplimentară, pensia civilă pentru stagiul civil adăugat, să fie valorificate integral condițiile de muncă, așa cum au fost recunoscute prin anexele deciziilor de pensie, toate aceste drepturi trebuind a fi calculate la nivelul tuturor veniturilor brute realizate în cele 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data de 1 ianuarie 2016. Depune concluzii scrise în acest sens.9. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Cu privire la invocarea art. 115 alin. (4) din Constituție, consideră că acesta nu este încălcat, deoarece în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 se oferă o justificare a urgenței, necesară și suficientă, chiar dacă aceasta nu este mulțumitoare pentru părți. Totodată, susține că textele criticate nu retroactivează, ci se aplică de la data intrării lor în vigoare, iar măsura recalculării pensiilor se aplică pentru viitor. Cât privește art. 44 din Constituție, arată că pensia militară de stat este derogatorie de la principiul contributivității, nefiind un drept câștigat, se acordă de stat și se plătește de la bugetul de stat. În final, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 349 și nr. 350 din 22 mai 2018 și nr. 652 și nr. 656 din 30 octombrie 2018, și apreciază că excepția este nefondată.
    CURTEA,

    având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:10. Prin Încheierea din 19 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.237/100/2016, Tribunalul Maramureș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Vasile Tomoiagă în cadrul soluționării contestației la decizia de pensionare.11. Prin Încheierea din 16 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.706/3/2017, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, „cu referire la art. 28,art. 29 și art. 30 din Legea nr. 223/2015“. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ioana Ion în cadrul soluționării contestației la decizia de pensionare.12. Prin Încheierea din 19 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.150/62/2017, Tribunalul Brașov - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor „art. 28 pct. 10 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost completată prin art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015“. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mihai Muscalu în cadrul soluționării contestației la decizia de pensionare.13. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că Legea nr. 223/2015 este o lege organică, astfel că nu putea fi modificată decât printr-un act normativ de aceeași natură și forță juridică, iar nu printr-o ordonanță de urgență a Guvernului. Se încalcă astfel dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție.14. De asemenea, se susține că prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 se încalcă și dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, deoarece protecția socială reprezintă un ansamblu de acțiuni, decizii și măsuri întreprinse de societate pentru prevenirea, diminuarea sau înlăturarea consecințelor unor evenimente considerate ca fiind riscuri sociale pentru condițiile de viață ale populației. Protecția socială are la bază principiul solidarității umane, adică solidaritatea celor care nu au copii cu cei care și-au asumat sarcina să crească și să educe generațiile viitoare, solidaritatea celor sănătoși față de cei bolnavi, solidaritatea celor activi față de cei în vârstă, solidaritatea celor angajați față de cei în șomaj. Ca atare, orice aspect care vizează protecția socială - în speță, pensiile - trebuie reglementat prin lege organică. Or, având în vedere că dispozițiile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 modifică prevederi ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, acestea contravin dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție.15. Totodată, se susține că sunt încălcate și dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție privind calitatea legii, în componenta sa referitoare la previzibilitatea acesteia, întrucât polițistul pensionar (care se poate raporta, în aceste condiții, doar la prevederile legii) nu este în măsură să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii pensionării, a condițiilor de pensionare sau a condițiilor de recalculare a pensiei.16. Cu privire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, se susține că se creează discriminări între pensionarii militari și ceilalți pensionari care beneficiază de pensii de serviciu.17. În plus, în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.182D/2017, autorul excepției de neconstituționalitate consideră, în esență, că dispozițiile de lege criticate contravin art. 15 alin. (2) din Constituție privind principiul neretroactivității legii, principiul drepturilor câștigate, precum și art. 44 din Constituție, prin afectarea cuantumului pensiei - bun câștigat. În acest sens, se susține că măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, nu se poate face decât cu încălcarea principiului neretroactivității, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, sens în care invocă deciziile Curții Constituționale nr. 830 din 8 iulie 2008,nr. 375 din 6 iulie 2005, nr. 57 din 26 ianuarie 2006 și nr. 120 din 15 februarie 2007, prin care s-a statuat că noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive. În cazul de față, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravențională, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare a legii, nu și situațiile deja existente. Ca urmare, la recalculare nu se poate diminua cuantumul pensiei la 65%, când nivelul odată câștigat a fost de 85%, cu posibilitatea de a se ajunge la 100%, în baza sporurilor și grupelor de muncă deja câștigate. Totodată, se susține că se încalcă și „indicatorii care au fost luați în calcul și calculele efective efectuate, având în vedere că veniturile lunare obținute nu sunt complete și nu au fost actualizate corespunzător cu cuantumul funcțiilor și gradelor militare aflate în plată la 1 ianuarie 2016“.18. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin, de asemenea, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 a fost adoptată fără să existe urgența reglementării.19. În final, se susține că dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 încalcă art. 16 din Constituție, deoarece instituie discriminări între pensionarii militari cu aceleași grade, nivel de funcții și responsabilități, precum și art. 44 din Constituție, deoarece diminuează dreptul de pensie - bun câștigat, sens în care se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul de proprietate.20. În Dosarul Curții Constituționale nr. 2.360D/2017, autorul excepției mai consideră că prevederile art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015, introduse prin art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, potrivit cărora „Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată“, sunt neconstituționale, deoarece persoanele care doresc să se pensioneze nu au informații complete cu privire la „cuantumul veniturilor realizate lunar, la datele din buletinele de calcul valorificate pentru emiterea unei decizii, aceste date fiind detaliate numai în statele de plată existente în arhivele Ministerului Apărării Naționale (la care nu au acces)“. Astfel, obligativitatea de a opta o singură dată pentru perioada care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare contravine Constituției.21. Tribunalul Maramureș - Secția I civilă consideră că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate, întrucât relația dintre puterea legislativă și cea executivă se exprimă prin competența Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență, în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4) din Constituție. Ordonanța de urgență, ca act normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă față unei situații extraordinare, se justifică prin necesitatea și urgența reglementării acestei situații care, datorită circumstanțelor sale, impune adoptarea unei soluții imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 a fost justificată de necesitatea unei intervenții legislative rapide, care să reglementeze pensiile militare de stat, în contextul în care s-a apreciat că Legea nr. 223/2015, ce urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, conținea prevederi arbitrare în interpretare, care puteau determina diferențieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare și/sau actualizare a pensiilor militare de stat. În condițiile neadoptării măsurilor de modificare și completare a Legii nr. 223/2015, era imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior și exista riscul apariției unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012.22. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale nu și-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate, deoarece aceasta ar echivala cu o antepronunțare în cauză, în sensul art. 42 pct. 1 din Codul de procedură civilă.23. Tribunalul Brașov - Secția I civilă nu și-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate.24. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.25. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, se arată că, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale (de exemplu, Decizia nr. 1.547 din 6 decembrie 2011), nu există o interdicție pentru ordonanțele de urgență ale Guvernului de a reglementa în domeniul legilor organice. Având în vedere dispozițiile art. 115 din Constituție, care consacră în mod expres posibilitatea delegării legislative, nu se poate susține faptul că legiferarea prin intermediul ordonanței de urgență este de natură a încălca principiul separației puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. În ceea ce privește lipsa de previzibilitate a textului criticat, se menționează faptul că ordonanțele de urgență ale Guvernului, prin natura lor, cuprind dispoziții a căror intrare în vigoare într-un termen scurt se impune, pentru a evita producerea unor consecințe grave, ca urmare a apariției unei situații extraordinare. În acest sens, se redau cele precizate în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Referitor la invocarea art. 16 din Constituție, se consideră că această susținere este neîntemeiată, sens în care se invocă jurisprudența Curții Constituționale. Cu privire la încălcarea art. 44 din Constituție, precizează că, potrivit art. 122 din Legea nr. 223/2015, militarii pot opta pentru modul de calcul al pensiei prevăzut de Legea nr. 263/2010, astfel încât susținerea privind afectarea dreptului de proprietate este neîntemeiată. În final, se arată că susținerea referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție privind principiul neretroactivității legii este neîntemeiată, deoarece măsura recalculării pensiilor își produce efecte de la data intrării în vigoare a legii criticate, fără a fi afectate pensiile deja încasate. Așadar, este vorba despre o aplicare imediată a legii noi, iar nu despre aplicarea retroactivă a acesteia.26. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, în expunerea de motive a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, urgența acestui act normativ este justificată de faptul că în textul Legii nr. 223/2015, ce urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, existau prevederi arbitrare în interpretare, care puteau determina diferențieri de tratament aplicabil pensionarilor, în etapa de stabilire, recalculare și/sau actualizare, fiind imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior, existând astfel riscul apariției unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012. Prin urmare, este îndeplinită existența cumulativă a două elemente: urgența reglementării, în situații care impun luarea unor soluții imediate, și evitarea unei grave atingeri aduse interesului public. Ca atare, este subliniat clar și fără echivoc interesul public ce este lezat, astfel încât situația avută în vedere de Guvern poate fi calificată ca fiind una extraordinară. Pe cale de consecință, se poate susține existența unei urgențe în adoptarea reglementării criticate. Referitor la încălcarea art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, se apreciază că această critică este neîntemeiată, întrucât interdicția reglementării de către Guvern în domeniul legii organice privește numai ordonanțele Guvernului adoptate în temeiul unei legi de abilitare, or ordonanța de urgență nu este o varietate a acesteia. Invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, consideră că aceasta este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 330 din 27 noiembrie 2001. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dreptului de proprietate, prin diminuarea pensiei - considerată ca fiind un drept câștigat -, se invocă jurisprudența Curții Constituționale și se arată că intervenția legiuitorului delegat nu a afectat drepturi câștigate, pensiile în baza Legii nr. 223/2015 nefiind în plată la data modificării. În al doilea rând, se arată că pensia militară de stat nu este o pensie bazată pe contributivitate, ci una derogatorie de la principiul contributivității, acesta din urmă stând la baza pensiilor publice stabilite conform Legii nr. 263/2010. Spre deosebire de pensiile publice, pensiile militare de stat nu se plătesc din bugetul asigurărilor sociale, ci se plătesc din bugetul de stat. Or, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul păstrării în plată a cuantumului cel mai favorabil al pensiei vizează numai pensiile întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat un drept câștigat (în acest sens, a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 549 din 15 octombrie 2014).27. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,

    examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la Dosarul nr. 2.182D/2017 de către autorul excepției și notele scrise depuse la Dosarul nr. 2.360D/2017 de către autorul excepției și partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, susținerile autorului excepției Ioana Ion din ședința publică, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:28. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.29. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierile de sesizare, îl constituie prevederile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Analizând însă susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că aceștia critică, atât din punctul de vedere al neconstituționalității intrinseci, cât și din punctul de vedere al neconstituționalității extrinseci, numai prevederile art. 40 pct. 4-6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care modifică art. 28-30 din Legea nr. 223/2015. Prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 40 pct. 4-6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, având următorul conținut: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, se modifică și se completează după cum urmează:
    [...]4. Articolul 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 28
    (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:
    a) diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare sau transfer;
    b) compensațiile lunare pentru chirie;
    c) valoarea financiară a normelor de hrană și alocațiile valorice de hrană;
    d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament;
    e) primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;
    f) indemnizațiile de instalare și de mutare, precum și sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
    g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum și a transportului la și de la locul de muncă;
    h) plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
    i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;
    j) restituiri și plăți de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;
    k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum și a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
    l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora și drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;
    m) sumele încasate în calitate de reprezentanți în adunările generale ale acționarilor, în consiliile de administrație, în comitetele de direcție, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entității asimilate acestuia;
    n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni și operații în afara teritoriului statului român;
    o) sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale acordate și personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupațională de funcții bugetare „Învățământ“ și în anexa nr. III - Familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate“ la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare;
    p) alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.
    (2) Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special pensionați în condițiile art. 19, 26 și 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.(3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcție/salariului de funcție și soldei de grad/salariului gradului profesional, deținute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru perioadele în care personalul s-a aflat în misiune temporară sau permanentă în străinătate este cea prevăzută la alin. (1) sau (2) corespunzătoare funcției militare/de poliție/de penitenciare pe care este încadrat în țară sau, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.(5) Pentru personalul care a fost detașat în afara instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională, la determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), se utilizează salariile lunare corespunzătoare funcției exercitate, la care se adaugă drepturile de soldă/salariu plătite de instituțiile din care aceștia au fost detașați.(6) La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcție de demnitate publică se utilizează media drepturilor salariale lunare corespunzătoare funcției exercitate. În cazul personalului suspendat ca urmare a exercitării unei funcții de demnitate publică, se poate utiliza, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspendării.(7) Pentru soțul/soția, militar, polițist sau funcționar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-și urma soția/soțul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anterior intrării în concediu fără plată, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.(8) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei de urmaș, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea unei pensii, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază de către susținător în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor pensiei de urmaș.(9) În situația în care titularul/susținătorul nu a realizat venituri cel puțin 6 luni consecutive, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei o reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază de către titular/susținător în lunile de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizată la data deschiderii drepturilor de pensie.(10) Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată.(11) La determinarea soldelor/salariilor lunare brute nu se au în vedere dispozițiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare.
    5. Articolul 29 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 29
    (1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:
    a) militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie
    de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;

    b) pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.
    (2) De pensie de serviciu beneficiază și militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în condițiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipsește din această vechime.(3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 și 26 se determină proporțional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2).
    6. Articolul 30 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 30

    Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.
    30. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5), potrivit căruia „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 73 alin. (3) lit. p), potrivit căruia regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială se reglementează prin lege organică, și art. 115 alin. (4) privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului.31. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că referitor la dispozițiile art. 28 din Legea nr. 223/2015 sa mai pronunțat prin deciziile nr. 349 și nr. 350 din 22 mai 2018, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. Referitor la dispozițiile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, criticate atât din punctul de vedere al neconstituționalității extrinseci, cât și din punctul de vedere al neconstituționalității intrinseci, Curtea sa pronunțat prin deciziile nr. 652*) și nr. 656**) din 30 octombrie 2018, nepublicate la data pronunțării acestei deciziei, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a acestora.
    *) Decizia Curții Constituționale nr. 652 din 30 octombrie 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019.
    **) Decizia Curții Constituționale nr. 656 din 30 octombrie 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019.
    32. Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă privind modificarea unor prevederi ale Legii nr. 223/2015 prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, prin Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, paragraful 17, Curtea a reținut că interdicția extinderii prerogativelor legislative delegate ale Guvernului și asupra domeniului legilor organice este prevăzută, în mod expres, de art. 115 alin. (1) din Constituție, în care se arată că „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice“. Aceste prevederi constituționale nu au în vedere însă și ordonanțele de urgență, al căror domeniu de reglementare este delimitat de prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție. În același context, Curtea a amintit că, prin Decizia nr. 27 din 10 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998, a statuat în sensul că „ordonanța, fiind expresia unei delegări legislative, în mod necesar implică și posibilitatea modificării sau abrogării legilor în vigoare, în funcție de limitele abilitării legislative [...]“. De asemenea, prin Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, Curtea a reținut că prin ordonanțe Guvernul poate „să reglementeze primar, să modifice sau să abroge reglementarea existentă“.33. Referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă privind încălcarea art. 1 alin. (4) și art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, prin adoptarea de către Guvern a Ordonanței de urgență nr. 57/2015, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece Guvernul poate adopta, pe de-o parte, ordonanțe simple, în domenii care nu fac obiectul legilor organice, în baza unei legi speciale de abilitare, lege care va stabili, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care se pot emite aceste ordonanțe, în temeiul art. 115 alin. (1) (3) din Constituție, iar, pe de altă parte, ordonanțe de urgență, numai în situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora, în temeiul art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală. Cât privește ordonanțele de urgență, Legea fundamentală prevede condiții diferite, reglementate de art. 115 alin. (4)-(6), care nu se referă însă și la interdicția reglementării în domeniul legilor organice. Prin urmare, și critica referitoare la încălcarea art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, potrivit căruia protecția socială se reglementează prin lege organică, este neîntemeiată.34. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate extrinsecă, raportată la dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, din perspectiva lipsei situației extraordinare care a determinat emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Curtea reține că în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 modificările aduse Legii nr. 223/2015 au fost justificate de faptul că în cuprinsul acestei legi „există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferențieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare și/sau actualizare a pensiilor militare de stat“, iar „în condițiile neadoptării măsurilor de modificare și completare a Legii nr. 223/2015, este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior și există riscul apariției unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012“. Curtea apreciază că situația extraordinară care a impus reglementarea de urgență a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 are în vedere consecințele neconstituționale pe care le atrage o reglementare care este susceptibilă de a genera tratamente diferite pentru persoane aflate în situații identice și față de care apariția unui val semnificativ de litigii este doar un efect secundar. O reglementare neclară, care are ca efect interpretări arbitrare, este contrară nu doar prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, dar și principiului constituțional al egalității în drepturi, potrivit căruia persoanele care se află în situații similare trebuie să se bucure de un tratament juridic identic, iar constatarea acestor consecințe, în timpul demersurilor autorităților, prilejuite de imediata intrare în vigoare a unei asemenea reglementări, justifică o intervenție legislativă imediată a Guvernului, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, destinată prevenirii acestor rezultate contrare Legii fundamentale. Așa fiind, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate nu contravin textului constituțional mai sus amintit, sens în care s-a pronunțat și prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018.35. Cât privește invocarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât textele criticate ar fi lipsite de claritate și previzibilitate, Curtea reține că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept. Așa fiind, Curtea apreciază că și această critică este neîntemeiată, în același sens pronunțându-se și prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018.36. Referitor la pretinsa încălcare a art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că și această critică este neîntemeiată, deoarece dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 se aplică doar pentru viitor. Prin Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, Curtea a statuat că, în temeiul prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are dreptul și obligația să stabilească criteriile și condițiile concrete ale exercitării dreptului la pensie, inclusiv modul de calcul și de actualizare a cuantumului pensiei. Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că noile reglementări „nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv, în privința cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare“.37. Cât privește pretinsul tratament discriminatoriu, generat de modificările legislative criticate, prin Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, paragrafele 23 și 24, Curtea a reținut, în acord cu cele statuate și prin Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, că „situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări“. De altfel, Legea nr. 223/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 27 iulie 2015, dar, potrivit art. 123 din această lege, actul normativ urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Însă modificările operate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au intervenit anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, astfel încât această din urmă lege nu își produsese încă efectele. Prin urmare, nu se poate susține că, în temeiul aceleiași legi, anumite categorii de pensionari au beneficiat de un tratament juridic mai favorabil.38. Totodată, prin Decizia nr. 350 din 22 mai 2018, paragraful 17, Curtea a stabilit că pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională reprezintă o categorie distinctă de cea a altor categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii speciale. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiții mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înțeles să instituie reglementări diferite, diferențe care au ca fundament particularitățile acestor profesii.39. Referitor la critica privind încălcarea art. 16 din Constituție prin instituirea plafonului pensiei de serviciu de 85% din baza de calcul, Curtea reiterează jurisprudența sa referitoare la acordarea pensiei de serviciu, de exemplu, Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, prin care a stabilit că pensia de serviciu este compusă, principial, din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Obligația statului este aceea de a nu reduce cuantumul pensiei sub nivelul stabilit în sistemul general de pensionare, întrucât, prin calitatea de asigurat la sistemul de asigurări sociale, persoana în cauză și-a garantat dreptul la pensia de drept comun tocmai prin plata contribuțiilor. Este un drept pe care l-a obținut și realizat prin plata contribuțiilor legal datorate. De asemenea, nu există un drept constituțional la pensie de serviciu, astfel încât, cu privire la suplimentul acordat de stat, nu se poate susține că este un drept viitor câștigat ad aeternam din moment ce este sub condiție.40. Cu privire la reglementarea pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Curtea a reținut următoarele: Caracterul stimulativ al pensiei de serviciu constă, în cazul militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data ieșirii la pensie. De asemenea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat că partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plătește de la bugetul de stat. De altfel, Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000 a statuat că pensia de serviciu constituie „o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale“, ceea ce demonstrează, fără drept de tăgadă, că, de fapt, acel supliment se constituie în acea compensație parțială menționată de Curte, pentru că diferențierea existentă între o pensie specială și una strict contributivă, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment.41. Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a constatat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia. Norma criticată pentru neconstituționalitate prevede, ca și în cazul tuturor celorlalte tipuri de pensie de serviciu, că, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adăugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul. Curtea a apreciat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziție de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie între prerogativele legiuitorului. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reținut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.42. Ținând cont de această jurisprudență, Curtea reține că aceste considerente se aplică mutatis mutandis și în cazul dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei de serviciu. În același sens este și Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018.43. Cât privește susținerile referitoare la pretinsa discriminare pe care dispozițiile de lege criticate o creează în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor speciale, precum și în raport cu cadrele militare pensionate sub imperiul reglementărilor anterioare, Curtea reține că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii speciale nu se află în situații identice, fiind supuși, de altfel, unor acte normative diferite. Legiuitorul este liber ca, având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie mai favorabil, să instituie condiții diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificația încălcării prevederilor art. 16 din Constituție. În același sens este și Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018.44. Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea unor drepturi fundamentale, Curtea, prin Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, paragrafele 21 și 22, a reținut că „cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege“. Aceste prevederi au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului „atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor [...]. Acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor.“ Așadar, Curtea a apreciat că dispozițiile de lege criticate, care stabilesc veniturile în funcție de care se calculează baza de calcul al pensiei militare de serviciu, nu constituie o restrângere a exercițiului drepturilor fundamentale.45. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.46. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 44 din Constituție, Curtea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, a mai statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o în art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, noțiunii de „bun“, iar, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, precitată, sau Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil“. În aceste condiții, nu se poate constata o încălcare a dispozițiilor art. 1 din Protocolul adițional la Convenție.47. În final, cu privire la susținerea autorului excepției din Dosarul Curții Constituționale nr. 2.360D/2017, potrivit căreia prevederile art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015, introduse prin art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, sunt neconstituționale, deoarece persoanele care doresc să se pensioneze nu au informații complete cu privire la „cuantumul veniturilor realizate lunar, la datele din buletinele de calcul valorificate pentru emiterea unei decizii, aceste date fiind detaliate numai în statele de plată existente în arhivele Ministerului Apărării Naționale (la care nu au acces)“, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită. Astfel, pe de o parte, autorul excepției nu a indicat ce texte sau principii constituționale ar fi încălcate de textul de lege criticat, iar, pe de altă parte, faptul că persoana care dorește să se pensioneze nu are acces la informațiile privind cuantumul veniturilor sale reprezintă o chestiune de aplicare a legii de către instanța de judecată, iar nu o problemă de constituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015, introduse prin art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, potrivit cărora „Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată“.48. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile Tomoiagă în Dosarul nr. 2.237/100/2016 al Tribunalului Maramureș - Secția I civilă, de Ion Ioana în Dosarul nr. 2.706/3/2017 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și de Mihai Muscalu în Dosarul nr. 1.150/62/2017 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 40 pct. 4-6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă și general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Maramureș - Secția I civilă, Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Brașov - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunțată în ședința din data de 22 ianuarie 2019.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Ioana Marilena Chiorean

    -----