LEGE (A) 59 29/10/1974

LEGE Nr. 59 din 29 octombrie 1974cu privire la fondul funciar

EMITENT

MAREA ADUNARE NAȚIONALA

Publicat în BULETINUL OFICIAL NR. 138 din 5 noiembrie 1974
EXPUNERE DE MOTIVE
Pămîntul, bun al întregului popor, este indispensabil tuturor activităților, iar în agricultura constituie principalul mijloc de producție, astfel ca de modul cum este folosit și gospodarit depinde și gradul în care acesta contribuie la creșterea avutiei naționale și la bunăstarea întregului popor.
Pe măsura dezvoltării economiei naționale, fiecărei activități îi sînt necesare suprafețe de pămînt din ce în ce mai mari: concomitent cresc și cerințele de produse agricole și agroalimentare ale populației.
Data fiind întinderea limitată a fondului funciar al tarii, precum și însușirile diferite ale acestuia, este necesară folosirea lui completa și rațională.
Prin documentele de partid și de stat s-au stabilit sarcini concrete pe linia folosirii rationale a fondului funciar, s-au dat indicații prețioase de către conducerea superioară de partid cu privire la apărarea și ameliorarea terenurilor agricole, precum și pentru luarea în cultura de noi suprafețe și folosirea intensiva a terenurilor agricole existente.
În condițiile actuale de faurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în țara noastră, este necesar și posibil să se asigure o reglementare unitară în folosirea pămîntului, o folosire eficienta a acestuia, să se înlăture situația defavorabila mostenita, să se inmanuncheze și să se completeze într-un singur act normativ toate prevederile legislative, elaborate în anii precedenti, mai ales ca unele dintre acestea nu mai corespund condițiilor actuale.
Pornind de la aceste premise, s-a adoptat alăturată lege care cuprinde reguli și măsuri prin a căror aplicare să se realizeze valorificarea integrală și cu eficienta sporită a tuturor terenurilor tarii, indiferent de destinația și posesorul lor.
Fondul funciar al tarii a fost categorisit, în funcție de destinația economică, în terenuri cu destinație agricolă, silvică, terenuri sub ape, terenuri destinate așezărilor omenești și terenuri cu destinații speciale. Această categorisire este necesară întrucît fiecare dintre acestea, pe lîngă faptul că se supun reglementărilor funciare unitare, au și reglementări legale specifice.
Se prevăd reguli și norme tehnice și juridice referitoare la proiectarea și executarea coordonată a lucrărilor de ameliorare a solului, pe baza unor concepții unitare, în cuprinsul bazinelor hidrografice și zone naturale. De asemenea, s-a delimitat aportul deținătorilor de teren și contribuția statului pentru executarea lucrărilor de ameliorare a solului.
Pentru toți posesorii de terenuri agricole s-a prevăzut obligativitatea să lucreze și să cultive întreaga suprafață, iar unitățile socialiste neagricole care nu pot lucra terenurile ce le dețin să le predea în folosință unităților agricole socialiste pentru a fi cultivate.
Folosirea terenurilor agricole în alte scopuri decît producția agricolă vegetală este interzisă, amplasarea diverselor obiective de investiții și producție urmînd să se facă pe terenuri neproductive și în perimetrele construibile ale localităților. În cazuri excepționale și bine justificate, terenurilor agricole le poate fi dată o altă destinație numai dacă se aprobă prin decret prezidential sau de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare*), după caz. În aceste cazuri, pentru a nu se micșora suprafața agricolă se prevede obligația de a se recupera din terenurile neproductive o suprafața egală cu cea aprobată a fi scoasă definitiv din producția agricolă.
*) Denumirea "Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor" a fost înlocuită cu "Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare", potrivit dispozițiilor art. 3 din Decretul Consiliului de Stat nr. 73/1975, publicat în Buletinul Oficial nr. 72 din 14 iulie 1975.
Pentru economisirea de terenuri și evitarea risipei s-a prevăzut ca pentru toate domeniile de activitate să se elaboreze normative tehnice privind gradul de ocupare a terenurilor, cu obligativitatea îmbunătățirii anuale a acestora, în sensul sporirii densității dintre obiectivele construite și restringerii în final a incintelor construite.
Pentru armonizarea tuturor activităților dintr-o anumită zonă naturală sau județ cu privire la necesitățile de teren, s-a prevăzut elaborarea de studii și proiecte de sistematizare a teritoriului, iar la nivelul unităților agricole proiecte de organizare a teritoriului.
În vederea cunoașterii potențialului funciar al tarii s-a prevăzut instituirea cadastrului funciar general, de a cărui întocmire răspunde Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Principalii posesori de terenuri își pot întocmi și cadastrul specific activității proprii, utilizînd datele de baza din cadastrul general.
S-au prevăzut, de asemenea, reglementările cu privire la circulația terenurilor agricole.
Pentru stimularea beneficiarilor de investiții ce urmează a se realiza, de a folosi suprafețe cît mai mici în scopuri neagricole, precum și a întreprinderilor sa utilizeze integral suprafețele din incintele construite, s-a prevăzut ca pentru terenurile proprietate de stat să se plătească o taxa anuală.
Atunci cînd amplasarea unor obiective de investiții sau de producție se face pe terenuri agricole sau silvice, beneficiarii vor include în valoarea investiției costul pămîntului corespunzător unor tarife de deviz stabilite în funcție de calitatea solului, categoria de folosință a terenului, valoarea lucrărilor aflate pe acestea, precum și valoarea producției agricole și silvice, în cazul cînd nu s-a recoltat sau vegetatia forestieră nu a ajuns la vîrsta economică de exploatare.
În vederea recuperării terenurilor agricole ce se scot din producție, precum și pentru amenajarea și ameliorarea terenurilor slab productive, s-a prevăzut constituirea uni fond special la dispoziția Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Acest fond va avea ca sursa o parte din taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat și sumele realizate din aplicarea tarifelor de deviz.
Deoarece acest fond se amelioreaza în tot cursul anului, pe măsura ce se fac depuneri, s-a prevăzut ca ministerele și celelalte organe centrale de resort sa avizeze introducerea în cursul anului în planul de investiții al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare lucrările ce se executa din acest fond.
Coordonarea și controlul activității privind fondul funciar s-a prevăzut sa revină Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, iar pe plan local comitetelor, respectiv birourilor executive ale consiliilor populare**).
**) Potrivit dispozițiilor art. 11 alin. 1 din Legea nr. 57/1968 privind organizarea și funcționarea consiliilor populare, publicată în Buletinul Oficial nr. 168 din 26 decembrie 1968, modificată prin art. 1 pct. 1 din Legea nr. 68/1974, publicată în Buletinul Oficial nr. 161 din 23 decembrie 1974, și în conformitate cu dispozițiile art. 2 din această lege, acolo unde a fost cazul, denumirea de "comitetele executive ale consiliilor populare", din cuprinsul Legii nr. 59/1974, a fost înlocuită cu denumirea de "comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare".
Pentru încălcarea prevederilor legale s-au prevăzut, după caz, sancțiuni materiale, civile, contravenționale sau penale.
Pămîntul, mijloc hotărîtor de producție în agricultura și silvicultura, reprezintă un bun național de care este strins legată creșterea avutiei naționale și bunăstarea întregului popor.
Aprovizionarea populației, în continua creștere, cu produse agroalimentare și a industriei prelucratoare cu materii prime, dezvoltarea în ritm ascendent a industriei, creșterea gradului de urbanizare a localităților, cer ca întreg pămîntul tarii, limitat ca întindere și de neinlocuit, să fie valorificat integral, cu randament sporit și cu eficienta cît mai ridicată.
În acest scop, trebuie asigurate toate măsurile pentru gospodărirea cît mai buna și extinderea suprafeței agricole, îndeosebi a celei arabile, pentru a se menține și spori fertilitatea solului.
Totodată, trebuie asigurate măsuri care să înlăture orice risipa sau degradare de terenuri ce dauneaza atît producției agricole și silvice, cît și întregii economii naționale. De asemenea, trebuie să se reglementeze în mod strict folosirea terenurilor agricole și silvice pentru nevoile de dezvoltare ale altor activități economice și sociale, urmărindu-se înlăturarea diminuării suprafeței necesare realizării producției agricole și silvice.
În acest scop, Marea Adunare Naționala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.

Capitolul 1 Dispoziții generale

Articolul 1

Toate terenurile de pe teritoriul Republicii Socialiste România, indiferent de destinație sau în proprietatea cui se află, constituie fondul funciar unic din Republica Socialistă România, avuție națională care trebuie folosită, protejată și ameliorată, în concordanță cu interesele întregului popor.
Folosirea completa, protejarea și ameliorarea fondului funciar sînt o îndatorire primordială a organelor puterii și administrației de stat, a deținătorilor de terenuri, cu orice titlu, precum și a tuturor cetățenilor patriei noastre.

Articolul 2

Valorificarea deplină și cu eficiență sporită a tuturor terenurilor se realizează în mod coordonat și într-o conceptie unitară, pe baza programului de protecție și îmbunătățire a capacității de producție a solului, precum și prin aplicarea strictă a celorlalte măsuri privind prevenirea și combaterea surselor de degradare sau folosire nerațională a fondului funciar al țării.
Prin planurile cincinale și anuale de dezvoltare economico-socială a țării se va stabili repartizarea judicioasă a fondului funciar pe destinații și categorii de folosință, pentru agricultură, silvicultură, piscicultură, gospodărirea apelor, precum și pentru alte activități economico-sociale.

Articolul 3

După destinație, terenurile care alcătuiesc fondul funciar unic se împart în: terenuri agricole, terenuri forestiere, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri destinate localităților, precum și terenuri cu destinații speciale.
a) Terenuri cu destinație agricole sînt: cele folosite pentru producția vegetala - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole și pomicole, pășunile, fînețele, serele, solariile și răsadnițele -, cele cu vegetație forestieră altele decît cele cuprinse în amenajamentele silvice, servind pentru protecția terenurilor agricole, terenurile cu pajiști împădurite, terenurile ocupate cu construcții și instalații agro-zootehnice și de îmbunătățiri funciare, drumuri de exploatare agricolă, platforme și spații de depozitare, care servesc nevoilor producției agricole, terenurile agricole aflate temporar sub ape prin inundații, precum și orice alte terenuri care, neavînd alte folosințe, pot fi valorificate pentru producția agricolă.
b) Terenuri cu destinație forestieră sînt: terenurile acoperite cu păduri, terenurile care servesc nevoilor de cultura, producție ori administrare forestieră, precum și alte terenuri afectate impaduririi, determinate prin amenajamentele silvice, care se vor definitivă împreună cu ceilalți deținători de terenuri interesați.
c) Terenuri aflate permanent sub ape sînt: albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor și baltilor naturale, cuvetele lacurilor de acumulare la nivelele maxime de reținere și fundul apelor maritime interioare și al marii teritoriale.
d) Terenuri destinate localităților sînt cele cuprinse în perimetrul construibil, aprobat potrivit legii, pe care se afla grupate construcții de locuit, curți, obiectivele social-culturale, fabrici, uzine, construcții agro-zootehnice, piețe și rețele stradale, precum și alte terenuri care servesc nevoilor de construcții și amenajări de ordin tehnic edilitar.
e) Terenuri cu destinații speciale sînt cele folosite pentru: căile de comunicații rutiere și feroviare, construcții navale și aeriene, cu clădirile și instalațiile aferente, construcții și instalații hidrotehnice și termice, transportul energiei electrice și telecomunicații, exploatările miniere și petroliere, cariere de orice fel, rezervațiile și monumentele naturii, nevoile de apărare, precum și pentru alte destinații asemănătoare.

Capitolul 2 Protecția și ameliorarea solului

Articolul 4

Protecția și ameliorarea solului constituie parte integrantă din activitatea generală de dezvoltare economică și socială a tarii. Acestea se realizează prin lucrări de prevenire și de combatere a proceselor de: eroziune, alunecări, inundații, inmlastinare, saraturare, poluare, cît și a altor procese de degradare pe cale naturala sau cauzate de activități economice și sociale și au ca scop menținerea și îmbunătățirea fertilitatii și a potențialului productiv al tuturor terenurilor țării.

Articolul 5

Lucrările de protecție și ameliorare a solului se stabilesc pe bază de studii și proiecte întocmite de organizații de proiectare de specialitate, în corelare cu cele de organizare și sistematizare a teritoriului; ele se aplică și se executa de către deținătorii de teren sau, prin grija acestora, de către unitățile specializate în execuția unor asemenea lucrări. Proiectarea și executarea acestor lucrări se fac pe zone naturale, unități agricole și categorii de folosință.

Articolul 6

Pentru realizarea coordonata a lucrărilor de interes comun, potrivit cu nevoile agriculturii, silviculturii, gospodăririi apelor, căilor de comunicație, așezărilor omenești sau altor obiective economice și sociale și a nevoilor de apărare, documentațiile tehnice se vor elabora în comun de părțile interesate. Prin documentații se vor stabili, de asemenea, contribuția părților și ordinea de execuție a lucrărilor.

Articolul 7

Lucrările de regularizare a scurgerii apelor pe versanți și de corectare a torenților, care servesc la apărarea și conservarea lucrărilor de irigații, îndiguiri, desecări, a lacurilor de acumulare ori a altor lucrări hidrotehnice, cai de comunicații, obiective economice și sociale, se vor executa concomitent cu lucrările de baza.

Articolul 8

Cei care proiectează, executa, exploatează sau întrețin lucrările de amenajare, protecție și ameliorare a terenurilor, sînt obligați sa ia toate măsurile necesare, astfel ca aceste lucrări sa nu degradeze sau sa afecteze negativ, imediat sau în timp, condițiile de fertilitate sau de exploatare a terenurilor invecinate.

Articolul 9

Terenurile care prin degradare și-au pierdut, total sau parțial, capacitatea de producție pentru culturi agricole sau silvice, vor fi constituite în perimetre de ameliorare.

Articolul 10

Persoanele fizice care dețin terenuri degradate în perimetrele de ameliorare se vor putea constitui în asociații, în cadrul comunelor, pentru executarea lucrărilor de amenajare și ameliorare. În acest scop se vor folosi în primul rind mijloacele proprii din gospodăriile populației și aportul în munca, pentru executarea lucrărilor ce se vor stabili de consiliile populare împreună cu organele agricole de specialitate.

Articolul 11

Răspunderea pentru executarea, întreținerea și paza lucrărilor de protecție și ameliorare a terenurilor revine tuturor organelor și organizațiilor de stat, cooperatiste și obștești, altor persoane juridice, precum și persoanelor fizice, care au în proprietate sau folosință aceste terenuri.

Capitolul 3 Folosirea terenurilor pentru producția agricolă vegetala

Articolul 12

Este interzisă micșorarea suprafeței agricole.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare au obligația sa ia măsuri ca toți deținătorii de terenuri sa mențină, sa protejeze și sa întreprindă acțiuni de creștere a suprafeței agricole.

Articolul 13

Deținătorii de terenuri agricole sînt obligați sa lucreze și sa cultive întreaga suprafața de teren pe care o dețin, cu respectarea regulilor agrotehnice, sa ia măsurile necesare de amenajare a terenurilor prin lucrări de îmbunătățiri funciare, de amendare și de fertilizare, precum și să efectueze lucrări de prevenire și combatere a oricăror alți factori defavorabili producției agricole.
Unitățile socialiste cu profil neagricol, care nu pot asigura cultivarea pentru producția agricolă a terenurilor pe care le dețin peste strictul necesar desfășurării normale a proceselor de producție specifice, vor preda aceste terenuri în folosință spre cultivare, fără plata, organizațiilor agricole socialiste.
Terenurile de orice fel aparținînd persoanelor care, avînd domiciliul în Republica Socialistă România, părăsesc definitiv țara, trec fără plata în proprietatea statului.
Prevederile alineatului precedent se aplică și în cazul terenurilor proprietatea persoanelor care au părăsit definitiv Republica Socialistă România înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, precum și în cazul terenurilor moștenite de persoanele care nu au domiciliul în Republica Socialistă România.

Articolul 14

Pentru sporirea suprafeței agricole, îndeosebi a celei arabile, deținătorii de terenuri sînt obligați sa cultive toate terenurile proprii, nefolosite încă, cum sînt: tufarisurile, pilcurile de arborete care nu au rol de protecție sau producție forestieră, drumurile agricole și potecile inutile, capetele parcelelor și tarlalelor de pe lîngă drumuri, terenurile libere din curți, ca și cele dintre construcții de orice fel, terenurile virane din perimetrul construibil al localităților, cele din jurul stilpilor de telecomunicații, de transport și distribuire a energiei electrice, cele situate de-a lungul căilor de comunicații, precum și alte terenuri asemănătoare.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare vor stabili, prin planuri anuale, pe comune și unități agricole sursele de terenuri ce urmează a fi transformate în arabil, pentru asigurarea suprafeței planificate a fi cultivate.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și comitetele executive ale consiliilor populare județene sînt obligate sa ia măsurile necesare pentru ca toate suprafețele libere din perimetrele construibile ale localităților să fie cultivate pe baza planurilor întocmite în acest scop de comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare.
Comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare au, de asemenea, obligația sa ia măsuri pentru cultivarea în parcuri și spații verzi a arborilor și arbustilor, care să valorifice economic spațiile respective.

Articolul 15

Amplasarea obiectivelor industriale agro-zootehnice și social-culturale se face în perimetrul construibil al localităților, cu respectarea prevederilor de sistematizare și a altor condiții stabilite de lege.
Amplasarea acestor obiective se va face în primul rind pe terenuri neproductive sau improprii producției agricole, care vor fi indicate de unitățile și organele agricole.
Este interzisă amplasarea obiectivelor, de orice fel, pe terenuri amenajate pentru irigații, precum și pe cele plantate cu pomi fructiferi și viță de vie.
Amplasarea obiectivelor, de orice fel, nu trebuie să afecteze, sub nici o formă, desfășurarea normală a activității pe terenurile agricole și forestiere invecinate cu acestea.

Articolul 16

În mod excepțional, terenurile destinate producției vegetale, agricole și forestiere sau alte terenuri situate în afară perimetrului construibil al localităților, precum și, atunci cînd pentru același obiectiv sînt necesare terenuri situate atît în perimetrul construibil, cît și în afară acestuia, ocuparea sau folosirea acestora, definitiv sau temporar, în alte scopuri decît producția vegetala, agricolă sau forestieră, se va putea face numai pe baza aprobării prealabile obținute prin decret prezidential.
Terenurile agricole sau forestiere din perimetrul construibil al localităților, aprobat conform legii, vor putea fi ocupate sau folosite, definitiv sau temporar, în alte scopuri decît producția agricolă vegetala sau forestieră numai pe baza aprobărilor prealabile date, după caz, prin ordin al ministrului agriculturii și industriei alimentare sau, respectiv, al ministrului economiei forestiere și materialelor de construcții.

Articolul 17

Beneficiarii care au obținut aprobarea de amplasare a unor obiective de investiții sau de producție pe terenuri agricole vor recupera, prin unități proprii sau unități specializate, o suprafața echivalenta cu cea ocupată definitiv, prin transformarea unor terenuri neagricole sau neproductive. În aceste cazuri, adunarea generală a cooperativelor agricole de producție, conducerile unităților agricole de stat, precum și organul agricol județean sau al municipiului București, au obligația sa prevadă în acordurile și, respectiv, avizele pe care le emit, terenurile ce urmează a fi recuperate, raspunzind împreună cu beneficiarii de investiții de realizarea acțiunii de recuperare.
Recuperarea terenurilor se face anticipat sau cel mai tirziu pînă la data stabilită în actul prin care se da aprobarea privind scoaterea definitivă din producția agricolă a acestor suprafețe, astfel ca sa nu scada suprafața agricolă și îndeosebi cea arabila.

Articolul 18

În aprobările pentru scoaterea din producția agricolă a terenurilor necesare lucrărilor de îmbunătățiri funciare se vor preciza atît terenurile ce se recuperează, potrivit prevederilor art. 17, cît și cele care se pun în valoare la categorii superioare de folosință sau care redau producției agricole în cadrul perimetrelor ce fac obiectul acestor lucrări, precum și termenul de realizare a lor.
În acțiunea de valorificare a terenurilor pentru agricultura și silvicultura se vor include și suprafețele din albiile cursurilor de ape abandonate sau devenite disponibile ca urmare a lucrărilor de regularizare.

Articolul 19

Beneficiarii obiectivelor de investiții sau de producție amplasate pe terenuri agricole sînt obligați sa ia măsuri prealabile executării construcției obiectivelor, de decopertare a stratului fertil și a altor straturi de profunzime bogate în elementele fertilizante de pe suprafețele amplasamentelor aprobate, pe care să le depoziteze și să le niveleze pe terenurile neproductive sau slab productive, indicate de organele agricole, în vederea punerii în valoare și ameliorării acestora.

Articolul 20

Terenurile agricole și forestiere, cărora urmează să le fie schimbată destinația, în mod temporar, pentru a fi folosite pentru executarea lucrărilor de prospecțiuni și explorari geologice, geofizice și hidrotehnice, foraje de orice fel, precum și la lucrările legate de acestea, se aproba estimativ, pe zone și județe, la începutul anului, de organele prevăzute la art. 16. În limita suprafețelor aprobate, delimitarea acestora și a termenului de folosirea lor temporară, se face, după caz, de organele agricole sau silvice județene sau al municipiului București.

Articolul 21

Liniile de telecomunicații și cele de transport și distribuire a energiei electrice, conductele de transport pentru alimentare cu apa, canalizare, produse petroliere, gaze, precum și alte instalații similare, se vor grupa și sistematiza de-a lungul și în imediata apropiere a căilor de comunicații, a digurilor și canalelor de irigații și de desecări, în asa fel încît sa nu se degradeze culturile și sa nu se stînjenească execuția lucrărilor agricole.
Ocuparea terenurilor în astfel de cazuri se face cu aprobarea organelor agricole județene sau al municipiului București, precum și cu acordul posesorilor de teren. Amplasarea în alte condiții decît cele de la alin. 1 se face cu aprobările prevăzute la art. 16.

Articolul 22

Ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor în caz de avarii și executarea unor lucrări de întreținere la obiectivele prevăzute în art. 21, care au un caracter urgent și care se executa într-o perioadă de timp de pînă la 30 de zile, se vor face numai pe baza acordului prealabil al posesorilor de terenuri.
În cazul în care nu s-a realizat un astfel de acord se va cere aprobarea comitetului executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București.

Articolul 23

Beneficiarii obiectivelor de investiții sau de producție sînt obligați sa ia măsuri, încă din faza de elaborare a documentației tehnice, pentru a restringe terenurile la strictul necesar, incadrindu-se în indicii sintetici privind gradul de ocupare a terenurilor prevăzuți în anexa nr. 1, care constituie limite minime.
Pe baza rezultatelor și a cercetărilor tehnologice și a criteriilor stabilite prin anexa nr. 1, ministerele și celelalte organe centrale și locale, titulare ale planului de investiții, periodic, vor lua măsuri pentru creșterea gradului de ocupare a terenului și îmbunătățirea normativelor privind terenurile necesare amplasarii obiectivelor economice și sociale, în sensul ocupării de către acestea a unor suprafețe din ce în ce mai mici.

Articolul 24

Beneficiarii lucrărilor de investiții sau de producție, care dețin terenuri pe care nu le mai folosesc în procesul de producție, cum sînt cele rămase în urma excavării de materii prime - argila, caolin, cărbuni, pietriș -, sonde părăsite și altele, sînt obligați sa ia măsurile necesare de nivelare și de amenajare a lor, dîndu-le o folosință agricolă, iar dacă aceasta nu este posibil, o folosință piscicolă sau silvică.
Beneficiarilor lucrărilor prevăzute în alin. 1 nu li se va aproba scoaterea din producția agricolă sau silvică a altor terenuri, dacă nu s-au conformat dispozițiilor din acel alineat.

Articolul 25

Dacă prin amplasarea lucrărilor de investiții sau de producție se afectează folosință sau procesul de producție și la alte terenuri agricole decît cele pentru care s-a obținut aprobarea scoaterii din producția agricolă vegetala, beneficiarii acestor lucrări sînt obligați să execute cu mijloace proprii lucrările de refacere și amenajare necesare continuării, în aceleași condiții, a procesului de producție agricolă pe terenurile afectate.

Articolul 26

Unitățile socialiste care beneficiază de terenuri scoase temporar din producția agricolă vegetala sînt obligate sa redea cu mijloace proprii aceste terenuri producției agricole, în termenul aprobat și în condiții de producție care să asigure randamente la nivelul celor avute inițial la preluare.
Neredarea terenurilor în producția agricolă vegetala, în termenul aprobat și în condiții corespunzătoare de exploatare, atrage, pe lîngă aplicarea sancțiunilor legale, și pierderea dreptului de a obține noi aprobări de amplasare sau extindere a altor obiective pe terenuri agricole.

Articolul 27

Schimbarea folosinței terenurilor arabile în alta categorie de folosință agricolă este interzisă. În cazuri deosebite, folosirea terenurilor arabile pentru completarea masivelor viticole și pomicole, din zonele consacrate, se aproba prin decret prezidential, cu condiția recuperării anticipate a unei suprafețe arabile echivalente.
Schimbarea celorlalte categorii de folosință a terenurilor agricole în alta categorie de folosință agricolă se face în baza aprobării prealabile date de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, pentru terenurile aflate în posesia unităților socialiste și a altor persoane juridice, și de organele agricole județene sau al municipiului București pentru terenurile proprietatea persoanelor fizice.

Capitolul 4 Sistematizarea și organizarea teritoriului agricol

Articolul 28

Pentru asigurarea folosirii rationale a fondului funciar și a creșterii producției agricole în concordanta cu nevoile economiei naționale și ținînd seama de condițiile naturale și economico-sociale, se vor elabora studii de sistematizare și proiecte de organizare a teritoriului agricol.

Articolul 29

Studiile de sistematizare a teritoriului agricol se întocmesc pe județe, pe zone naturale sau economice, în corelare cu acțiunile de sistematizare generală a teritoriului, și vor rezolva următoarele probleme de ansamblu:
a) corelarea dezvoltării agriculturii cu celelalte ramuri ale economiei din teritoriu și cu programul de dezvoltare a localităților rurale și urbane;
b) gruparea terenurilor pe destinații și deținători, precum și schimbul între acestea, în vederea folosirii cu eficienta ridicată a fondului funciar;
c) realizarea unei legături directe dintre zonele teritoriale și zonele de producție agricolă, precum și concretizarea posibilităților de cooperare și asociere între unitățile agricole, pentru valorificarea superioară a tuturor suprafețelor de teren cuprinse în lucrările de sistematizare și de organizare a teritoriului;
d) stabilirea necesităților de dotare și echipare tehnica a teritoriului pentru folosirea acestuia cu economicitate ridicată.

Articolul 30

Proiectele de organizare a teritoriului se întocmesc pe unități agricole și vor asigura gruparea terenurilor acestora, în cadrul unor perimetre economice și în trupuri compacte, mecanizabile, comasate în jurul centrelor de producție și în jurul localităților, asigurindu-se astfel folosirea cu eficienta maxima, în producția agricolă, a întregii suprafețe de terenuri, inclusiv a celor dintre construcții, precum și restrîngerea la strictul necesar a rețelei drumurilor de exploatare agricolă.

Articolul 31

Studiile de sistematizare a teritoriului agricol și proiectele de organizare a teritoriului unităților agricole socialiste se elaborează de către organizațiile de proiectare ale Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare sau ale organelor agricole județene.

Articolul 32

În scopul exploatării agricole eficiente a terenurilor se pot efectua comasari și schimburi de terenuri între diferiți deținători, care se aproba, după cum urmează:
a) de comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, cînd schimbul de terenuri se face între cooperativele agricole de producție și persoanele fizice, precum și între persoane fizice;
b) de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare în toate celelalte cazuri, cu excepția terenurilor proprietate de stat situate în perimetrul construibil al localităților, aflate în administrarea unităților administrativ-teritoriale, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București.
În toate cazurile, la aprobarea schimbului de terenuri se va lua acordul deținătorilor, precum și avizul organului ierarhic superior al unităților deținătoare de terenuri.
Dacă părțile nu cad de acord asupra schimbului de terenuri, organele prevăzute la lit. a) și b) vor decide, ținînd seama de interesele statului și cele obștești.
În cadrul acțiunii de comasare, schimbarea destinației și a categoriei de folosință a terenurilor se face potrivit prevederilor legale.

Articolul 33

Schimbul de terenuri agricole se face în suprafețe egale sau prin echivalenta, atunci cînd terenurile supuse schimbului diferă în privinta fertilitatii sau a categoriei de folosință.
În cazul în care pe terenurile ce se schimba în vederea comasarii și sistematizării unităților agricole, se găsesc obiective de investiții, acestea se evalueaza la valoarea lor reală, iar beneficiarul care preia bunurile evaluate va compensa celeilalte părți diferența de valoare primită față de bunurile date în schimb.

Articolul 34

Prin schimbul efectuat în cadrul lucrărilor de comasare sau de schimb, fiecare teren dobîndește situația juridică a terenului pe care îl înlocuiește, cu respectarea drepturilor reale.
Actele de schimb încheiate în cadrul lucrărilor de comasare și schimb, precum și toate operațiile în legătură cu acestea, sînt scutite de orice taxa.

Articolul 35

Punerea în posesie a noilor posesori se face numai după aprobarea schimbului de terenuri în termen de cel mult 30 de zile de la data aprobării, dacă părțile nu au convenit alte termene.
Punerea în posesie se face de către delegatul oficiului județean de cadastru și organizarea teritoriului, în prezenta părților interesate.

Articolul 36

Cînd schimburile de terenuri între unitățile administrativ-teritoriale determina modificări ale hotarelor dintre acestea, aprobarea de modificare a hotarelor unităților în cauza se da de comitetul executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București pe al cărui teritoriu au loc schimburile.
Dacă rectificarea afectează hotarele județelor sau al municipiului București, fără sa afecteze însă apartenența localităților la județele în cauza, aprobarea de modificare se da de Consiliul de Miniștri.

Capitolul 5 Cadastrul funciar

Articolul 37

Cadastrul funciar general constituie sistemul de evidenta generală și obligatorie a întregului fond funciar din Republica Socialistă România, indiferent de posesori și destinația terenurilor; se întocmește și se tine de oficiile județene de cadastru și organizarea teritoriului, pe comune, orașe și municipii.

Articolul 38

Prin cadastrul funciar general se realizează:
a) măsurarea terenurilor, a suprafețelor ocupate de construcții și întocmirea hartilor, planurilor și registrelor cadastrale;
b) stabilirea destinației și înscrierea categoriei de folosință a terenurilor, aprecierea potențialului de producție al acestora și punerea în evidenta a tuturor resurselor funciare ale tarii;
c) înscrierea posesorilor și a titlului pe baza căruia poseda, precum și a actelor juridice privind drepturile reale constituite asupra terenurilor sau construcțiilor, în vederea asigurării publicității și opozabilitatii acestora față de terți.

Articolul 39

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare organizează, îndrumă și controlează introducerea și ținerea la zi a cadastrului funciar general pe întreaga țara, pe baza căruia întocmește anual balanța fondului funciar general și coordonează, potrivit legii, activitatea geodezica-topografica din întreaga țara.
Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București - prin oficiile județene de cadastru și organizarea teritoriului - răspund de organizarea, îndrumarea și execuția lucrărilor de cadastru funciar general și ținerea la zi a evidentelor cadastrale, pentru terenurile și construcțiile situate în perimetrul unităților administrativ-teritoriale respective.
În acest scop, posesorii de terenuri și construcții sînt obligați sa comunice oficiului județean de cadastru și organizarea teritoriului, orice schimbare efectuată, față de ultimele date înscrise în documentele cadastrale, în termen de cel mult 60 de zile de la producerea lor.

Articolul 40

În documentele cadastrului funciar general se înscriu, potrivit cu normele legale privind drepturile de proprietate, terenurile și construcțiile care constituie: proprietate de stat, proprietate cooperatista sau a altor organizații obștești, proprietate personală și proprietate particulară.
Identificarea posesorilor și a drepturilor reale asupra terenurilor și construcțiilor aflate pe acestea, se face prin grija comitetelor, respectiv birourilor executive ale consiliilor populare comunale, orășenești și municipale.

Articolul 41

După întocmirea lucrărilor de cadastru funciar general pe teritoriul unei comune, oraș sau municipiu, comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului popular va afișa la sediul sau, pe timp de 30 de zile, lista posesorilor identificati, punînd totodată la dispoziția acestora și a celorlalte persoane interesate, documentația cadastrala întocmită, pentru consultare.
Contestațiile cu privire la exactitatea datelor înscrise în registrele și planurile cadastrale pot fi prezentate în scris în termen de 60 de zile de la afișarea listelor.
Comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare vor analiza și rezolva contestațiile în termen de 30 de zile de la depunerea acestora.
Cei nemultumiti de modul cum au fost soluționate contestațiile pot face plîngeri la judecătoria în a carei raza teritorială se afla situat terenul sau construcția în cauza.
În urma definitivării tuturor documentelor cadastrului funciar general, referitoare la teritoriul unei comune, oraș sau municipiu, comitetul executiv al consiliului popular județean respectiv, sau al municipiului București, vor emite decizia de punere în aplicare a cadastrului funciar general pe acel teritoriu.

Articolul 42

Documentele principale ce se elaborează prin lucrările de cadastru funciar general sînt: dosarul lucrărilor de hotarnicie, hartile și planurile cadastrale, precum și registrele și fișele cadastrale.
Ca date cu privire la posesor, destinație, categoria de folosință, suprafața și caracteristicile calitative ale terenurilor, se vor folosi numai cele înscrise în cadastrul funciar general.

Articolul 43

În funcție de interesele generale ale statului și de nevoile specifice anumitor ramuri ale economiei naționale, care dețin terenuri sau construcții, ministerele sau alte organe centrale își pot organiza evidente speciale, folosind ca date de baza numai pe cele trecute în cadastrul funciar general.

Capitolul 6 Circulația terenurilor agricole

Articolul 44

Abrogat.
(la 31-12-1989, Articolul 44 din Capitolul 6 a fost abrogat de DECRETUL-LEGE nr. 9 din 31 decembrie 1989, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 9 din 31 decembrie 1989 )

Articolul 45

Abrogat.
(la 31-12-1989, Articolul 45 din Capitolul 6 a fost abrogat de DECRETUL-LEGE nr. 9 din 31 decembrie 1989, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 9 din 31 decembrie 1989 )

Articolul 46

Abrogat.
(la 31-12-1989, Articolul 46 din Capitolul 6 a fost abrogat de DECRETUL-LEGE nr. 9 din 31 decembrie 1989, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 9 din 31 decembrie 1989 )

Articolul 47

Abrogat.
(la 31-12-1989, Articolul 47 din Capitolul 6 a fost abrogat de DECRETUL-LEGE nr. 9 din 31 decembrie 1989, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 9 din 31 decembrie 1989 )

Articolul 48

Abrogat.
(la 31-12-1989, Articolul 48 din Capitolul 6 a fost abrogat de DECRETUL-LEGE nr. 9 din 31 decembrie 1989, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 9 din 31 decembrie 1989 )

Articolul 49

Abrogat.
(la 31-12-1989, Articolul 49 din Capitolul 6 a fost abrogat de DECRETUL-LEGE nr. 9 din 31 decembrie 1989, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 9 din 31 decembrie 1989 )

Articolul 50

Abrogat.
(la 31-12-1989, Articolul 50 din Capitolul 6 a fost abrogat de DECRETUL-LEGE nr. 9 din 31 decembrie 1989, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 9 din 31 decembrie 1989 )

Capitolul 7 Măsuri financiare pentru protejarea fondului funciar
A. Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat

Articolul 51

Unitățile economice de stat, cooperatiste și ale celorlalte organizații obștești, sînt obligate sa plătească o taxa anuală pentru terenurile proprietate de stat folosite de ele în alte scopuri decît producția agricolă vegetala sau silvică, conform anexei nr. 2.
În categoria terenurilor prevăzute în prezentul articol se cuprind suprafețele construite și neconstruite, aflate în administrarea directa sau în folosință unităților economice destinate activității lor economice, inclusiv cele utilizate pentru drumuri și cai ferate, precum și suprafețele folosite pentru sedii administrative, cluburi, crese, cămine, cantine, locuințe, stranduri, terenuri și sali de sport, parcuri și alte terenuri cu destinații asemănătoare.

Articolul 52

Plata taxei pentru folosirea terenurilor se efectuează de către unitățile economice care funcționează pe principiul gestiunii economice și folosesc terenuri proprietate de stat supuse plății acestei taxe.

Articolul 53

Consiliul de Miniștri poate acorda, în cazuri justificate, reduceri sau scutiri de la plata taxei pentru folosirea terenurilor, reglementată prin prezenta lege.
B. Tarifele de deviz pentru folosirea terenurilor agricole și forestiere în alte scopuri decît producția agricolă vegetala sau forestieră

Articolul 54

Pentru folosirea terenurilor agricole, în mod definitiv sau temporar, în alte scopuri decît producția agricolă vegetala, unitățile socialiste beneficiare vor include în valoarea de deviz a lucrărilor de investiții sau de producție, ce urmează a se executa, sumele rezultate din aplicarea tarifelor de deviz prevăzute în anexa nr. 3.
Tarifele de deviz sînt diferențiate în funcție de categoria de folosință și calitatea terenului agricol. Clasificarea terenurilor agricole este cea prevăzută în anexa nr. 4.

Articolul 55

Unitățile socialiste beneficiare ale lucrărilor de investiții sau de producție, efectuate în alte scopuri decît cele forestiere, pentru a căror executare sînt necesare terenuri ce se scot din producția forestieră, definitiv sau temporar, vor include în valoarea de deviz a acestor lucrări sumele rezultate din aplicarea tarifelor de deviz prevăzute în anexa nr. 5.

Articolul 56

Tarifele de deviz reprezintă taxele de protecție, precum și sumele cuvenite deținătorilor de terenuri agricole sau forestiere, cu titlu de despăgubire.
C. Modul de utilizare a mijloacelor bănești realizate prin aplicarea unor măsuri financiare pentru protejarea fondului funciar

Articolul 57

În vederea recuperării prin compensare a suprafețelor de teren ce se scot definitiv din producția agricolă vegetala, cît și pentru amenajarea și ameliorarea unor terenuri agricole cu productivitate redusă, se constituie un fond special din sumele reprezentind taxele de protecție ce se plătesc pentru folosirea, definitiv sau temporar, a terenurilor agricole în alte scopuri decît producția agricolă vegetala, calculate în condițiile anexei nr. 3.
Taxele de protecție se virează, de cei care le datorează, la Banca pentru Agricultura și Industrie Alimentara într-un cont special denumit: "Fondul de dezvoltare și ameliorare a fondului funciar" deschis la dispoziția Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
În caz de necesitate, prin bugetul de stat se poate aproba ca fondul special să fie completat cu o parte din sumele provenite din taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, corespunzător nevoilor de realizare a programelor aprobate de Consiliul de Miniștri privind recuperarea, ameliorarea și amenajarea unor terenuri pentru agricultura.

Articolul 58

Pentru punerea în producția agricolă de noi terenuri și pentru ameliorarea celor slab productive, se autoriza Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finanțelor și Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, sa avizeze în cursul anului, pe măsura constituirii fondului special, introducerea în planul de investiții al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, ca poziție distinctă, lucrările și baza tehnico-materială necesară.

Articolul 59

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va defalca anual, pe județe, volumele de lucrări ce urmează a fi executate potrivit prevederilor art. 57, asigurind din contul special fondurile necesare. Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București vor repartiza aceste fonduri și volumele de lucrări pe unități agricole de stat și cooperatiste, deținătoare de terenuri neproductive și slab productive ce urmează a fi ameliorate în regie sau prin unități specializate.
În situații deosebite, pentru lucrări mari, de interes general, statul va putea asigura gratuit executarea mecanizata a lucrărilor terasiere, materialele de construcții, materialul săditor, semințele, precum și proiectarea și asistența tehnica, la execuția lucrărilor pe terenuri degradate deținute de persoanele fizice în perimetrele de ameliorare, care se vor finanta din fondul constituit potrivit art. 57.

Articolul 60

Sumele rămase neutilizate la finele anului, din fondul special, se reportează și rămîn la dispoziția Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

Articolul 61

Beneficiarii de investiții sau de producție care recuperează terenuri pentru producția agricolă în compensarea celor dezafectate, nu vor vira la Banca pentru Agricultura și Industrie Alimentara sumele reprezentind taxele de protecție conform prevederilor anexei nr. 3.
Dacă cheltuielile pentru recuperare sînt mai mici decît taxele de protecție, vor vărsa în fondul special numai 50% din diferențele dintre tarifele de deviz și sumele cheltuite cu lucrările de recuperare.
Cînd aceste cheltuieli sînt mai mari decît taxele de protecție, diferența va fi suportată de către beneficiarul lucrărilor de investiții sau de producție, care se vor prevedea în devizul general al lucrării.

Articolul 62

Unitățile cooperatiste din agricultura nu datorează, pentru lucrările de pe terenurile proprii, taxele de protecție prevăzute în prezenta lege.
Cooperativele agricole de producție vor folosi sumele obținute din exproprierea sau darea în folosință temporară a terenurilor proprietatea lor, pentru a recupera terenuri, după caz, prin compensare, prin atragerea în cultura, a altor suprafețe de terenuri neproductive, cît și pentru ameliorarea celor slab productive.

Articolul 63

Sumele rezultate din aplicarea tarifelor prevăzute în anexa nr. 5, pentru folosirea terenurilor forestiere în alte scopuri decît producția forestieră și pentru defrișarea de păduri, se vărsa de către unitatea socialistă beneficiara a lucrării de investiții sau de producție, la bugetul de stat.

Capitolul 8 Îndrumarea și controlul activității privind fondul funciar

Articolul 64

Coordonarea și controlul cu privire la folosirea potrivit destinației, a tuturor terenurilor ce alcătuiesc fondul funciar unic al Republicii Socialiste România, se exercită de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
Administrarea și folosirea terenurilor se fac de către deținătorii acestora, potrivit destinației lor, în conformitate cu legile speciale, ale căror prevederi se intregesc cu cele din prezenta lege.

Articolul 65

Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București exercita, pe plan local, atribuțiile prevăzute la articolul precedent, prin oficiile județene de cadastru și organizarea teritoriului. Aceste oficii răspund și față de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare de modul în care își îndeplinesc aceste atribuții.

Articolul 66

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare au obligația sa controleze și să asigure luarea măsurilor necesare de către unitățile agricole de producție, de toți lucrătorii din agricultura, membrii cooperatori și taranii cu gospodării personale și individuale, pentru punerea în valoare în totalitate și cu randament sporit a terenurilor ce le dețin.
Conducătorii de unități agricole, precum și specialiștii din agricultura, răspund de folosirea rațională, protecția și ameliorarea întregii suprafețe de teren a unităților în care aceștia își desfășoară activitatea.

Articolul 67

În cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare se va înființa Consiliul fondului funciar, ca organ colectiv de lucru. Din acest organ vor face parte specialiști de înaltă calificare și cu îndelungată activitate în domeniul gospodăririi pămîntului, din unitățile de producție, proiectare, cercetare, învățămînt, precum și din organe centrale deținătoare de teren.

Capitolul 9 Sancțiuni

Articolul 68

Încălcarea prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală, după caz.

Articolul 69

Degradarea terenurilor agricole, distrugerea sau degradarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare, a culturilor, a viilor, livezilor, pasunilor și finetelor, a bornelor și semnelor topografice sau geodezice, ori împiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare a unor astfel de bunuri, precum și înlăturarea acestor măsuri, constituie infracțiuni și se pedepsesc potrivit art. 217, 218 și 231 din Codul penal, după caz.
Ocuparea terenurilor agricole, micșorarea suprafeței agricole și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor agricole, fără aprobare, primită în condițiile legii, săvîrșită în mod repetat, constituie infracțiune, cînd prima abatere a fost sancționată contraventional și se pedepsește cu închisoare de la o luna la un an, sau cu amendă penală.

Articolul 70

Contravențiile la normele privind evidenta, folosirea, protecția și ameliorarea terenurilor agricole, precum și persoanele competente să le constate și să aplice sancțiuni contravenționale, se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. Sancțiunile contravenționale se aplică și persoanelor juridice.
Amenzile aplicate unităților socialiste vor fi imputate persoanelor fizice vinovate de săvîrșirea contravenției.

Articolul 71

În cazul în care posesorul unui teren agricol încalcă prevederile art. 13 alin. 1 și a fost sancționat contraventional și continua să contravină acelorași dispoziții și în anul următor, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, la propunerea comitetelor, respectiv birourilor executive ale consiliilor populare ale localităților unde se afla terenurile, vor atribui, în folosință, aceste terenuri unităților agricole socialiste care pot asigura punerea lor în producție, fără despăgubiri pentru posesori.
La cererea foștilor posesori li se vor putea restitui aceste terenuri de organele care au dispus preluarea, dacă acestea constata ca sînt asigurate condițiile necesare pentru cultivarea lor, conform legii.

Articolul 72

Nerespectarea normelor legale privind calculul și plata taxei de folosire a terenurilor proprietate de stat se sancționează contraventional potrivit prevederilor legale privind disciplina financiară, impozitele, taxele și primele de asigurare.

Capitolul 10 Dispoziții finale și tranzitorii

Articolul 73

Regimul juridic al terenurilor, altele decît cele agricole, ce alcătuiesc diferite părți ale fondului funciar, este cel prevăzut în legi speciale, ale căror prevederi se intregesc cu dispozițiile cuprinse în prezenta lege.
Regimul circulației terenurilor proprietatea unităților socialiste este reglementată prin prevederile legale speciale.

Articolul 74

Anexele menționate în prezenta lege fac parte integrantă din aceasta.

Articolul 75

Organizarea sistemului de publicitate imobiliară prin cadastrul funciar, potrivit art. 38 lit. c), precum și procedura de înscriere a posesorilor de terenuri și construcții și a drepturilor reale constituite asupra acestora în vederea evidentei și opozabilitatii drepturilor față de terți, se va stabili prin lege specială.

Articolul 76

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, în termen de 6 luni de la publicarea în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România a prezentei legi, vor lua următoarele măsuri:
a) identificarea terenurilor neproductive sau degradate care urmează a fi puse la dispoziție, la cerere, de organele agricole, ca amplasamente pentru diferite obiective de investiții sau de producție, precum și a celor care pot fi recuperate pentru agricultura;
b) inventarierea tuturor terenurilor din incintele unităților industriale, agrozootehnice, social-culturale și alte unități, în vederea stabilirii suprafețelor care urmează a fi folosite în producția agricolă.

Articolul 77

Prevederile privind plata taxei de folosire pentru terenurile proprietate de stat intră în vigoare odată cu reasezarea prețurilor de producție și de livrare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/1971 cu privire la regimul prețurilor și tarifelor.
În sectoarele de activități în care prețurile de producție și de livrare reasezate au intrat în vigoare înainte de 31 decembrie 1974, prevederile prezentei legi privind plata taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat se aplică de la 1 ianuarie 1975.
Pentru unitățile economice care desfășoară activități ce nu fac obiectul reasezarilor prețurilor de producție și de livrare, termenele de intrare în vigoare a prevederilor referitoare la plata taxei se stabilesc de Consiliul de Miniștri.

Articolul 78

De la data intrării în vigoare a dispozițiilor prezentei legi cu privire la plata taxei de folosirea terenurilor pentru unitățile care au obligația plății acestora, nu li se mai aplica prevederile referitoare la impozitul pe terenurile situate în orașe, cuprinse în Decretul nr. 18/1952 privind stabilirea impozitelor și taxelor locale.

Articolul 79

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga: Decretul nr. 151 din 10 iunie 1950 pentru comasarea și circulația bunurilor agricole; Decretul nr. 281 din 15 iulie 1955 privind instituirea regimului de evidenta funciară; Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1240 din 2 iulie 1955 privind organizarea evidentei funciare pe deținători și mod de folosință a terenurilor; Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 625 din 26 aprilie 1956 privind unele măsuri de atribuire și folosire a terenurilor agricole pentru lucrări de construcții; Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1318 din 31 octombrie 1956 privind reglementarea categoriilor de folosință a terenurilor agricole; art. 2 alin. 1 din Legea nr. 3 din 28 decembrie 1962, republicată în temeiul art. 3 din Decretul nr. 45/1969; Legea nr. 12 din 14 mai 1968 privind apărarea, conservarea și folosirea terenurilor agricole; Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1539 din 17 iulie 1968 privind stabilirea tarifelor de deviz pentru folosirea terenurilor agricole în alte scopuri decît producția agricolă vegetala; Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 853 din 24 aprilie 1969 privind stabilirea tarifelor de deviz pentru terenurile ce se scot din fondul forestier și pentru defrișarea de păduri în vederea executării unor lucrări de investiții sau de producție; Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 220 din 15 martie 1973 pentru aprobarea normelor sintetice privind gradul de ocupare a terenurilor agricole cu obiective de investiții productive și neproductive, precum și de producție, cît și orice alte dispoziții contrare.

Anexa nr. 1

INDICI SINTETICI
cuprinzînd gradul de ocupare a terenurilor cu obiective de investiții
productive și neproductive, precum și de producție

Nr. crt.	Ministerul	Denumirea obiectivului		Gradul de ocupare a terenului %
0	1	2		3
1.	Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții	a) Fabrici pentru industria lemnului: - fabrici de cherestea - fabrici de placaje - fabrici de P.F.L. - fabrici de P.A.L. - fabrici de mobilă - fabrici de hîrtie, celuloză sau confecții b) Industria materialelor de construcții: - fabrici de ciment și var - fabrici de azbociment - fabrici de ceramică - fabrici de geamuri - fabrici de materiale izolatoare - fabrici de prelucrare a maselor plastice pentru construcții - fabrici de prefabricate - industria produselor de balastieră - uzine de utilaje și piese de schimb		81-86 83-87 80-89 85-89 83-90 82-85 82 85 82-90 82 82 80 82-83 82 82
2.	Ministerul Aprovizionării Tehnico- Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe	- depozite și platforme		90-95
3.	Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare			90 90 92 90 87 90 90 95 90 90 85-90 85-90 85-90 85-90 85-90 85-90 85-90 85-90 85-90 85-90 85-90 85-90 85-90 85-90 80-83 80-85 82-84 96-99 89-90
	Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare	Spații construite %	Spații de protecție cultivate %
	a) construcții zootehnice: - ferme de 600-1000 vaci 80 - ferme îngrășătorii tineret taurin 70 - ferme îngrășătorii porci 60 - ferme creștere ovine 60 - ferme găini ouătoare 50 - ferme găini reproducție 50 - ferme pui carne 70 - silozuri de cereale 90 - fabrici de nutrețuri combinate 80 - stații de uscat furaje verzi 75		10 20 32 30 37 40 20 5 10 15
	b) industria alimentară: - fabrici de zahăr - fabrici de ulei - fabrici de bere - centre de depozitare și condiționat vin - complexe și centre de vinificare - abatoare - complexe de morărit și panificație - mori de porumb - fabrici de pîine - antrepozite frigorifice - fabrici de conserve de legume și fructe, sucuri etc. - secții de pastă de tomate - fabrici de produse lactate - fabrici de lapte praf c) construcții hortiviticole: - complexe de sere - solarii - depozite pentru condiționarea și valorificarea legumelor și fructelor d) îmbunătățiri funciare: - lucrări de îmbunătățiri funciare - sedii de secție și cantoane
4.	Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești	- ateliere diverse - spălătorii, curățătorii, vopsitorii - depozite de materiale - complexe de deservire		84-86 86 85 90
5.	Ministerul Comertului Interior	- depozite alimentare și nealimentare - depozite de ambalaje		85-86 88-94
6.	Ministerul Industriei Metalurgice	- uzine siderurgice - fabrici de produse refractare - uzine metalurgice extractive și de prelucrare a metalelor neferoase - baze de prelucrare a deșeurilor metalice - baze de aprovizionare și desfacere		75-80 80 80 85 85
7.	Ministerul Educației și Învățămîntului	- școli generale - licee - grădinițe-creșe - școli profesionale - licee de specialitate		80-85 82-84 80 80-82 80-83
8.	Ministerul Construcțiilor Industriale	- baze de producție - ateliere de prefabricate - stații de sortare a agregatelor - ateliere de utilaje, piese de schimb, de confecții și tîmplărie metalică - stații de întreținere și reparații - tabere de cazare		82 80 85 82-85 85 60-70
9.	Ministerul Minelor, Petrolului și Geologiei	a) sectorul de minerit: - incinte miniere de extracție sau (și) de preparație pentru cărbuni, neferoase și nemetalifere - halda, iaz de decantare, stații de captare, tratare a apei, epurare, rezervoare etc. - depozite de suprafață, funiculare, trasee de benzi transportoare, cariere b) sectorul de petrol și gaze: - instalații pentru forajul sondelor - instalații pentru punerea în producție a sondelor de mare adîncime - parcuri de separatoare pentru țiței, gaze și apă - depozite de țiței și stații de tratare - instalații de degazolinare - stații de uscare a gazelor - stații de compresoare - instalații pentru epurarea apelor reziduale - stații pentru injectarea apei în zăcămînt - distribuitoare de injecție - baterii de cazane - posturi de transformare c) sectorul geologic: - lucrări de seismometrie - lucrări de electrometrie - foraje cu sondeze - foraje cu sonde - galerii - puțuri - incinte de acces - depozite pentru materii explozive - conducte de transport - grupuri social-administrative		70-80 90-100 100 50-80 75-86 58-67 39-44 57-65 30-58 55-66 28-48 45-71 65-81 37-61 77-90 100 100 70-81 60-75 66-72 65-81 33-41 17 100 65-70
10.	Ministerul Industriei Chimice	- instalații de fibre polinitrilacrilice, de fire și fibre poliesterice și poliamidice - fabrici de medicamente - uzine de lacuri, vopsele, rășini, cerneluri, anvelope și pentru prelucrarea maselor plastice - fabrici de sinteze organice - industria chimiei anorganice și îngrășămintelor (uzine și combinate de îngrășăminte de azot, fosfor, potasiu, sodă etc.) - industria chimică organică de bază și petrochimică (piroliză, acrilonitril, grup CIAN, polietilenă, oxid etilenă și glicoli, etilbenzen, stiren, polimeri și copolimeri, prometrin, complex cauciuc, poliizoprenic, produse clorosodice, electroliza, instalație tiocoli etc.) - rafinării - carburanți - carburanți și prelucrare - depozite - stații îmbuteliere gaze - stație PECO		82-85 80 78-85 75-78 73-97 76-86 69-72 78-82 70-83 74-76 80
11.	Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini*)	- utilaje tehnologice - construcții de agregate și utilaje mecanice - construcții navale - construcții metalice și cazangerie - mecanică fină - autovehicule, mașini agricole - produse metalice - material rulant și accesorii - electrotehnice - electronică - baze de aprovizionare și desfacere		75 75-85 70-80 75-80 80-85 75-80 75-85 75-80 80-85 80-90 80-90
12.	Ministerul Industriei Ușoare	- fabrici de tricotaje și confecții, încălțăminte, porțelan, sticlă și tăbăcării - filaturi și țesătorii, fabrici de articole de cauciuc, casnice și de piese de schimb - topitorii de in și cînepă		85 90 60-75
13.	Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum	- magazine sătești, complexe comerciale, restaurante și unități prestări servicii - unități turistice - brutării și depozite mărfuri		85 70 85
14.	Consiliul Culturii și Educației Socialiste	- cămine culturale - case de cultură - teatre, cinematografe, biblioteci etc.		80-85 75-80 80-85
15.	Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare	a) construcții: - baze de producție, ateliere și poligoane de prefabricate, de confecții și timplarie metalică, de utilaje și piese de schimb - stații de sortare a agregatelor, de întreținere și reparații b) gospodărie comunală: - stații de tratare a apei potabile - rezervoare pentru înmagazinarea apei - stații orășenești de epurare a apelor uzate - baze de exploatare, întreținere și parcare pentru autovehicule c) industria locală: - fabrici de pîine, moara de porumb - moara de grîu, unități de îmbuteliat ape minerale - unități de băuturi racoritoare - fabrici de gheață - fabrici de CO2 - fabrici de ceramică brută - stații de sortare a agregatelor - stații auto-service, spălătorii și curățătorii chimice - restul de obiective ale industriei locale d) drumuri (lucrări sau construcții anexe aferente drumurilor publice): - cantoane, stații de întreținere a drumurilor - sedii de brigăzi complexe și baze de dezăpezire - stație sau atelier de întreținere pentru utilaje, stații de concasare, sortare și spalare a agregatelor - ateliere și poligoane de prefabricate - stații de preparare a betonului de ciment - minim - stații de preparare a mixturilor asfaltice - minim		80 85 80-85 80-85 80 80 80-81 80-82 82-84 83-85 84-86 82-90 82-85 85 83-87 80 85 80-85 80-85 85 75
16.	Ministerul Sănătății	- dispensare - policlinici - spitale - centre stomatologice - creșe - oficii farmaceutice - creșe + grădinițe rurale		84-85 85 85 84-85 85 85 85
17.	Ministerul Transporturilor și Telecomuni- cațiilor	- stații de întreținere auto - autogări - stații intermediare de c.f. - stații tehnice de c.f. - triaje de cale ferată - depouri de locomotive - puncte de echipare locomotive, ateliere, ST, L, MAC, SUC - grupa tehnică vagoane de călători, reviziile de vagoane - spații spălare vagoane, ateliere de zonă - dezvoltarea uzinelor mecanice de material rulant și a uzinelor de impregnat existente		80 90 75 80 85 70 65 75 70 80
18.	Ministerul Energiei Electrice	- centrale electrice - organizări de șantier		80-85 80-85

*) Denumirea "Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini" a înlocuit denumirea "Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini Grele" si "Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini-Unelte și Electrotehnicii" ca urmare a înființării, prin fuziunea celor doua ministere, a Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini prin Decretul Consiliului de Stat nr. 107/197 5, publicat în Buletinul Oficial nr. 95 din 1 septembrie 1975.
Pentru alte obiective decît cele prevăzute în aceasta anexa ministerele și celelalte organe centrale interesate vor elabora normative și criterii specifice care se vor aproba prin ordinul comun al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Construcțiilor Industriale, Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare și Inspectoratului General de Stat pentru Control și Directivare în Proiectarea și Executarea Construcțiilor.
În toate cazurile, în vederea restringerii folosirii terenurilor în alte scopuri decît producția agricolă vegetala și folosirii lor cît mai eficiente, ministerele, organele centrale și locale, beneficiarii lucrărilor de investiții de orice fel, organizațiile de proiectari, institutele de studii și cercetări, precum și comisia centrala și comisiile locale sistematizate, vor lua următoarele măsuri:
a) alegerea terenurilor pentru variantele de amplasare a obiectivelor de investiții, precum și de producție, să se facă de beneficiarii de investiții în faza preliminară de studii, împreună cu organele agricole județene sau al municipiului București;
b) reducerea continua a suprafețelor de teren necesare pentru amplasarea obiectivelor de investiții, precum și de producție, prin:– comasarea și concentrarea lucrărilor de construcții de toate tipurile, căutarea mijloacelor și metodelor de edificare a construcțiilor pe mai multe nivele și alte cai de reducere a spațiilor construite și utilizarea mai intensiva a spațiilor tehnologice și a incintelor existente sau propuse în viitor;– comasarea rețelelor de instalații și restrîngerea drumurilor, platformelor și a tuturor construcțiilor auxiliare;– reducerea platformelor și suprafețelor de depozitare prin restrîngerea indicilor de imobilizare a materiei prime, utilajelor;– amplasarea lucrărilor de organizare de șantier, de regula, pe terenurile libere din interiorul localităților, pe terenuri neproductive și pe baza studiilor de sistematizare de zona și folosirea cu prioritate a unor lucrări definitive sau a utilităților investiției de baza, ca lucrări de organizare, pentru reducerea la strictul necesar a terenurilor ocupate de organizarea de șantier, cît și pentru evitarea ocupării de terenuri de cultura;– prevenirea racordurilor de cale ferată numai pe baza unei analize temeinice tehnico-economice care să justifice oportunitatea lor;– extragerea integrală a materiei prime din carierele existente de argila, nisip și altele asemenea, interzicîndu-se a se face solicitări de noi terenuri înainte de epuizarea tuturor rezervelor din carierele existente;
c) reducerea continua a suprafețelor de teren necesare pentru amplasarea liniilor de transport și distribuire a energiei electrice, prin:– adoptarea unor soluții de proiectare pentru construirea liniilor de transport și distribuire a energiei electrice cu dublu circuit;– proiectarea liniilor de tensiune medie (12-20 kv) pe suporti comuni cu liniile de joasa tensiune;– proiectarea liniilor de racord al statiilor, pe suporti pentru mai multe circuite, în vederea sistematizării, intrării și iesirii liniilor din stații, precum și alte soluții care să ducă la folosirea rațională a terenurilor.

Anexa nr. 2

TAXA PENTRU FOLOSIREA TERENURILOR PROPRIETATE DE STAT1. Taxa pentru terenurile situate în incinta unităților economice
A. pentru terenurile situate în perimetrul construibil al localităților se percepe o taxa anuală diferențiată pe categorii de localități și pe zone în cadrul localităților, după cum urmează:

- lei/metru pătrat -
Zona în cadrul localității	Localități urbane				Localități rurale
	Categoria
	I	II	III	IV
A B C D	15,00 8,00 4,50 3,00	10,00 5,50 3,00 2,00	4,00 2,25 1,50 -	2,00 1,50 - -	2,00 1,50 - -

Pentru terenurile situate în localitățile componente ale municipiilor și orașelor, în comunele suburbane și satele componente ale acestora, precum și în satele ce aparțin orașelor, se aplică taxa minima corespunzătoare categoriei din care face parte acea localitate urbana.
Încadrarea localităților urbane în categoriile de mai sus se face în funcție de importanța lor economică și socială, după cum urmează:1. municipiul București se încadrează în categoria I de localități;2. municipiile reședința de județ, precum și municipiul Hunedoara, se încadrează în categoria II de localități, cu excepția municipiilor Alba Iulia, Botosani, Deva, Focsani, Piatra-Neamt, Rimnicu Vilcea, Tirgu Jiu, Drobeta-Turnu Severin și Tulcea, care se încadrează în categoria III de localități;3. restul localităților urbane fac parte din categoriile a III-a sau a IV-a. Încadrarea acestora în categoriile a III-a și a IV-a de localități se face de către comitetele executive ale consiliilor populare județene.
Încadrarea terenurilor pe zone în cadrul localităților se face de comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare comunale, orășenești și municipale, în funcție de poziția terenurilor față de centrul localităților, de caracterul zonei respective (zona de locuit sau zona industriala), apropierea sau depărtarea de căile de comunicație și alte elemente care să asigure aplicarea unei taxe mai ridicate pentru folosirea terenurilor situate în zonele centrale de locuit ale localităților.
Comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare vor efectua încadrarea localităților urbane în categoriile a III-a sau a IV-a și, respectiv, a terenurilor pe zone în cadrul localităților, în termen de 90 de zile de la data prezentei legi.
Pe măsura dezvoltării economice și sociale a localităților, comitetele executive ale consiliilor populare județene vor reexamina încadrarea localităților din categoriile a III-a și a IV-a, în vederea trecerii lor într-o categorie superioară.
Trecerea localităților din categoria a IV-a la categoria a III-a se face de către comitetele executive ale consiliilor populare județene.
Modificarea încadrării terenurilor pe zone în cadrul localităților se face de către comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare comunale, orășenești și municipale.
Modificările prevăzute la cele doua alineate precedente se pot face anual pînă la 1 august, cu aplicare de la 1 ianuarie al anului următor.
Schimbarea încadrării localităților de la categoriile a III-a sau a IV-a la categoria a II-a se aproba prin decret prezidential.
În cazul în care o localitate rurală trece în categoria celor urbane, taxa pentru folosirea terenurilor corespunzătoare noii incadrari se aplică începînd cu data de 1 ianuarie al anului următor celui în care a survenit aceasta modificare.
B. Pentru terenurile situate în afară perimetrului construibil al localităților se percepe o taxa anuală, prin aplicarea taxei minime prevăzute la lit. A, corespunzătoare categoriei de localități de care aparțin aceste terenuri, majorate în funcție de zona de fertilitate, după cum urmează:

Zona de fertilitate
I	II	III	IV	V
250%	200%	150%	100%	50%

Încadrarea localităților în zonele de fertilitate este cea prevăzută de normele legale privind impunerea veniturilor realizate din activități agricole.II. Taxa pentru terenurile situate în afară incintei unităților economice
Pentru terenurile stabilite în afară incintei unităților economice se percepe o taxa anuală diferențiată pe obiective, după cum urmează:

                   Obiectivul                                     

  Taxa       

   A. Pentru linii ferate, stații de cale ferată, depouri, rampe, 
triaje, precum și alte asemenea obiective de exploatare feroviară,
se datorează o taxă forfetară, astfel:                            
   - linii ferate normale                                         
   - linii ferate înguste                                         
   Această taxă se datorează pentru toate terenurile ocupate      
de obiectivele prevăzute la lit. A, indiferent dacă sînt situate  
în incinta sau în afara incintei unităților de transport.         
   B. Drumuri                                                     
   C. Aeroporturi, porturi maritime și fluviale                   
   D. Birouri, locuințe, creșe, cămine, cantine, cluburi,         
      spitale, parcuri, terenuri de sport și alte obiective       
      social-culturale                                            
   În cadrul acestor limite taxa se stabilește de comitetele      
executive ale consiliilor populare județene și al municipiului    
București pe localități; în caz de necesitate, taxa poate fi      
diferențiată în funcție de caracterul obiectivelor amplasate pe   
terenurile respective.                                            

 
  2000 lei/km
  1000 lei/km
 
  1000 lei/km
  0,50 lei/mp
 
0,50-1 leu/mp

III. Situații speciale
Unitățile agricole de stat - de producție și de cercetare -, stațiunile pentru mecanizarea agriculturii, unitățile silvice, întreprinderile de exploatare și întreținere a lucrărilor de îmbunătățiri funciare și gospodărirea apelor datorează numai taxa prevăzută pentru obiectivele de la pct. II lit. D și taxa prevăzută la pct. I lit. A și B, pentru suprafețele aferente obiectivelor industriale de prelucrare a materiilor prime agricole sau silvice.IV. Scutiri
Taxa anuală pentru folosirea terenurilor de stat nu se datorează pentru:
A. terenurile proprietate de stat date în folosință gratuita cooperativelor agricole de producție și asociațiilor cooperatiste agricole;
B. terenurile improprii pentru agricultura sau silvicultura, inclusiv cele ocupate de iazuri, balti sau lacuri de acumulare, precum și terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeței solului.
Încadrarea terenurilor în categoriile prevăzute la alineatul precedent se face potrivit normelor ce se vor elabora de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și de Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții.V. Plata taxei
Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat se determina pe baza situației existente la 1 ianuarie al fiecărui an.
Plata taxei se face la bugetele locale, în patru rate trimestriale egale, pînă în ziua de 15 inclusiv a ultimei luni din trimestru.

Anexa nr. 3

TARIFE DE DEVIZ
pentru folosirea terenurilor agricole, definitiv sau temporar, în alte scopuri decît producția agricolă vegetală
A.
TARIFE DE DEVIZ
pentru folosirea definitivă a terenurilor agricole în alte scopuri
Terenuri arabile și pajiști naturale

Clasa I 
Clasa a II-a 
Clasa a III-a 
Clasa a IV-a 
Clasa a V-a 

000 lei/ha
000 lei/ha
000 lei/ha
000 lei/ha
000 lei/ha

Terenuri pentru legume
65.000 lei/ha
Vii nobile și indigene

Clasa A 
Clasa B 
Clasa C 

000 lei/ha
000 lei/ha
000 lei/ha

Vii hibride

Clasa A 
Clasa B 
Clasa C 

000 lei/ha
000 lei/ha
000 lei/ha

Livezi de pomi, arbuști fructiferi

Clasa A 
Clasa B 
Clasa C 

000 lei/ha
000 lei/ha
000 lei/ha

Tarifele de mai sus reprezintă taxa de protecție a terenurilor agricole în cazul terenurilor obținute de la unitățile de stat, iar în cazul terenurilor obținute prin expropriere, aceste tarife reprezintă atît taxa de protecție, cît și despăgubirile pentru exproprierea terenurilor respective.
B.
TARIFE DE DEVIZ
pentru folosirea temporară a terenurilor agricole în alte scopuri1. Terenuri arabile si pajisti naturale

Clasa de calitate	lei/ha anual
Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a Clasa a V-a	15.000 12.500 10.000 5.000 2.500

2. În cazul pajiștilor naturale la tarifele de deviz se adauga valoarea materialelor și a celorlalte cheltuieli necesare regenerarii pajiștilor după expirarea termenului de folosirea lor temporară.3. Din valorile prevăzute la pct. 1, proprietarului de teren i se plătesc următoarele sume:

Clasa de calitate	lei/ha anual
Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a Clasa a V-a	4.500 3.750 3.000 1.750 1.000

C.
TARIFE DE DEVIZ
privind valoarea de înlocuire a plantațiilor vitipomicoleI. Plantații de vii altoite și indigene

Vîrsta plantației și tipul de susținere	Numărul de butuci la hectar
Vîrsta plantației și tipul de susținere	pînă la 4500	5000	6000	peste 6000
Vie anul I lei Vie anul II - fără susținere lei - cu araci lei - cu șpalier lemn lei Vie anul III - cu araci lei - cu șpalier lemn lei - cu șpalier beton lei Vie pe rod - cu araci lei - cu șpalier lemn lei - cu șpalier beton lei	24.400 26.400 33.000 39.900 35.500 42.400 50.900 44.000 52.000 60.000	27.000 29.700 36.700 42.900 39.200 45.400 53.900 48.000 55.000 63.000	29.700 32.400 40.000 45.500 42.900 48.000 56.900 52.000 58.000 66.000	32.400 35.400 44.000 48.900 46.500 51.400 60.000 56.000 61.000 69.000

II. Plantații de vie hibrida

	Număr de butuci la hectar
	pînă la 4000	5000	6000	peste 6000
lei	9.750	12.000	12.750	15.000

III. Plantații de pomi

Specia	Vîrsta planta- ției	Numărul de pomi la hectar									Număr plante 4.000- 6.000
Specia	Vîrsta planta- ției	100	150	200	250	300	400	500	600	800	Număr plante 4.000- 6.000
Măr Păr Piersic	An I II III IV V VI	- - 14500 18500 22500 26500	10000 14500 18500 23000 28000 33000	11000 15500 19500 24000 29000 34000	12000 16500 20500 25000 30000 35000	14000 18500 22500 27000 30000 35000	16000 24000 32000 - - -	17500 25500 34000 - - -	18000 27000 35000 - - -	20000 29000 37500 - - -
Sistem de susținere din beton din lemn
		-	-	-	-	-	18000	18000	18000	18000
		-	-	-	-	-	9000	9000	9000	9000
Prun Vișin Cireș Cais Alte specii Coacăz Zmeur	An I II III IV V An I II	- - - - - - -	9000 13000 17000 21000 25500 - -	10300 14300 18300 22300 26800 - -	11500 15500 19500 23500 28000 - -	13000 17000 21000 25000 29500 - -	- - - - - - -	- - - - - - -	- - - - - - -	- - - - - - -	18000 17000

Din sumele rezultate din calculul de mai sus se va scădea valoarea materialelor care se pot recupera (araci, sirma, spalieri etc.).
NOTĂ:1. Pentru terenurile ce se ocupa definitiv sau temporar cu lucrări de îmbunătățiri funciare nu se datorează taxele de protecție, ci numai despăgubirile ce se cuvin deținătorilor, potrivit legii.
Tarifele de deviz vor fi avute în vedere numai la stabilirea variantei optime și la compararea lucrării cu altele similare.2. Unitățile socialiste beneficiare vor vărsa în contul "Fondul de dezvoltare și ameliorare a fondului funciar" sumele calculate potrivit tarifelor de deviz, după cum urmează:– pentru terenurile aparținînd cooperativelor agricole de producție, altor organizații obștești și persoanelor fizice, care se ocupa definitiv sau temporar, vor vărsa diferența dintre tarifele de deviz și valoarea de expropriere, respectiv de folosire temporară a terenurilor ce se cuvin deținătorilor;– pentru terenurile proprietate de stat, care se ocupa definitiv sau temporar, vor vărsa integral tariful de deviz.3. Unitățile socialiste beneficiare vor mai plati - după caz - deținătorilor de terenuri:– valoarea producției calculată pe baza producției medii planificate la hectar în unitatea respectiva în acel an, pentru unitățile agricole socialiste, sau a producției medii planificate pe comuna în anul respectiv, pentru terenurile deținute de persoanele fizice, în cazul cînd ocuparea terenului se face înainte de recoltarea producției;– valoarea de înlocuire a investițiilor, altele decît plantațiile vitipomicole și arbustii fructiferi;– valoarea de înlocuire a plantațiilor pomiviticole și a arbustilor fructiferi pentru unitățile agricole de stat;– valoarea de înlocuire a plantațiilor vitipomicole și a arbustilor fructiferi pentru folosirea temporară a terenurilor aparținînd unităților agricole cooperatiste.

Anexa nr. 4

Încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate și de producție1. Terenurile arabile și pajistile, în funcție de însușirea esențială pe care o au, se clasifica în cinci clase de calitate, după cum urmează:

Clasa I       
Clasa a II-a  
Clasa a III-a 
Clasa a IV-a  
Clasa a V-a   

terenuri de calitate foarte bună  
terenuri de calitate bună         
terenuri de calitate mijlocie     
terenuri de calitate slaba        
terenuri de calitate foarte slabă.

Terenurile total neproductive situate în perimetre agricole, reprezentate prin: stîncării, grohotisuri, bolovănișuri, pietrisuri, nisipuri zburătoare, rîpe, ravene, torenți, saraturi cu crusta, mocirle și smircuri, gropi de împrumut, deponii, steril etc., se încadrează într-o clasa aparte:
Clasa a VI-a: terenuri neproductive.2. Viile și livezile se clasifica în trei clase de producție:
Clasa A producții bune și foarte bune
Clasa B producții satisfăcătoare
Clasa C producții slabe și foarte slabe.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare este autorizat să elaboreze criterii de încadrare a terenurilor în clasele de calitate și de producție prevăzute mai sus, ținîndu-se seama de natura și proprietățile solului, gradul de fertilitate, relief și expoziție, posibilități de mecanizare a lucrărilor agricole, nivelul pînzei de apă freatică, condiții climatice, gradul de intensificare a exploatării agricole, procesele de degradare și alte asemenea criterii care să reflecte cît mai temeinic încadrarea terenurilor în aceste clase de calitate. Stabilirea categoriei de folosință, a clasei de calitate, a tipului și stării de producție a plantației de vie, pomi și arbuști fructiferi și a valorii producției agricole nerecoltate se face de organul județean sau al municipiului București.

Anexa nr. 5

TARIFE DE DEVIZ
pentru folosirea definitivă sau temporară a terenurilor forestiere
în alte scopuri decît producția forestieră și pentru defrișarea de păduri
A.
TARIFE DE DEVIZ
pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere I. Teren forestier din zona pădurilor de quercinee, sleauri de cîmpie și de deal, precum și în arborete, de diverse esente tari și diverse esente moi, tratate în regimul de codru sau cring:

Clasa de producție
  "         "     
  "         "     
  "         "     
  "         "     

 I    
 II   
 III  
 IV   
 V    

000 lei/ha 
000 lei/ha 
000 lei/ha 
000 lei/ha 
000 lei/ha 

II. Teren forestier din zona pădurilor de fag și amestec de gorun cu fag, fag cu rasinoase și rasinoase:

Clasa de producție
  "         "     
  "         "     
  "         "     
  "         "     

 I    
 II   
 III  
 IV   
 V    

000 lei/ha 
000 lei/ha 
000 lei/ha 
000 lei/ha 
000 lei/ha 

Clasa de producție este cea indicată în amenajament, cu excepția arboretelor degradate la care aceasta se stabilește în funcție de clasa de producție a unui arboret de productivitate normală, situat în condiții stationale identice.
B.
TARIFE DE DEVIZ
pentru folosirea temporară a terenurilor forestiere

Clasa de producție	lei/ha/an
Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a Clasa a V-a	15.000 lei/ha 12.500 lei/ha 10.000 lei/ha 5.000 lei/ha 2.500 lei/ha

C.
TARIFE DE DEVIZ
pentru defrișări din păduri înainte de a ajunge la vîrsta normală de tăiere1. Arboretele de quercinee, sleauri de cîmpie și deal, arborete de diverse esente tari și de diverse esente moi, tratate în regimul de codru sau cring:

	Vîrsta (ani)	Valoarea (lei/ha)
pînă la	5 6 - 20 21 - 40 41 - 60 61 - 80 81 -100 peste 100	15.000 20.000 36.000 32.500 28.000 24.000 10.000

2. Arborele de fag, amestec de gorun cu fag, fag cu rasinoase și rasinoase pure:

	Vîrsta (ani)	Valoarea (lei/ha)
pînă la	5 6 - 20 21 - 40 41 - 60 61 - 80 81 -100 peste 100	9.000 12.000 32.000 28.500 26.000 22.000 10.000

NOTĂ:1. La tarifele de deviz de la lit. A și B se adauga, după caz:– valoarea despăgubirilor pentru defrișarea arboretelor de pe terenul forestier ce se transmite definitiv sau temporar, înainte de a ajunge la vîrsta normală de tăiere, precum și cheltuielile determinate de exploatarea în condiții speciale a unor arborete din aceste păduri;– valoarea de înlocuire a investițiilor existente pe terenul respectiv, dacă acestea vor fi dezafectate;– valoarea producției din alte culturi decît cele forestiere, calculată pe baza producției medii planificate în acel an pentru unitatea respectiva;– cheltuielile necesare continuării normale a procesului de producție forestier, pe terenurile forestiere, altele decît cele pentru care s-a obținut aprobarea defrișării sau scoaterea din producția forestieră, în cazul cînd prin amplasarea obiectivelor de investiții se afectează procesul de producție pe astfel de terenuri. Din sumele calculate potrivit tarifelor de deviz prevăzute la lit. A, B și C nu se vărsa la bugetul de stat;– valoarea producției nerecoltate din culturi în pepiniere și a altor culturi decît cele forestiere pe terenurile ce se scot din producția forestieră, care se plătește de beneficiarii investiției unității în administrarea căreia se afla terenul;– cheltuielile suplimentare determinate de exploatarea în condiții speciale a unor arboreti din padurile ce se defriseaza, ce se plătesc unității socialiste care va executa exploatarea;– sumele reprezentind valoarea cu care defrisarile sau terenurile din producția forestieră, proprietatea consiliilor populare, cooperativelor agricole de producție și asociațiilor intercooperatiste, au fost incluse în valoarea de deviz a lucrărilor proprii de investiții.2. Sînt scutite de taxele și tarifele de deviz:– unitățile silvice deținătoare de terenuri ocupate de construcții și instalații ce se executa în silvicultura în vederea creșterii producției și valorii pădurilor, precum și pentru recoltarea și valorificarea produselor acestora;– terenurile ce se ocupa cu lucrări de îmbunătățiri funciare care au influența favorabilă și asupra terenurilor forestiere, sau cînd se transfera în compensație terenuri din producția agricolă în cea forestieră. Fac excepție cazurile cînd aceste terenuri sînt ocupate cu păduri neajunse la vîrsta normală de tăiere, care se defriseaza și pentru care se calculează tarifele de deviz respective.
------