REGULAMENT din 9 noiembrie 2001 - (*actualizat*)
de aplicare a Codului vamal al României
(actualizata până la data de 2 februarie 2003)
EMITENT
  • GUVERNUL




    • -------
    *)Textul initial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 735 din 19 noiembrie 2001. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt până la data de 2 februarie 2003, cu modificările şi completările aduse de: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 99 din 29 august 2002; ORDONANTA nr. 36 din 30 ianuarie 2003.

    Capitolul 1 Dispozitii generale


    Articolul 1

    Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României cuprinde norme de aplicare a prevederilor Codului vamal al României şi reguli privind activitatea operativa a autorităţii vamale.

    Articolul 2

    (1) Dispozitiile Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României se aplică în mod uniform tuturor operaţiunilor vamale efectuate pe teritoriul României de către persoanele fizice sau juridice, române ori straine.
    (2) Definiţiile de baza din Codul vamal al României au acelasi înţeles şi în aplicarea prezentului regulament.

    Capitolul 2 Relatii şi informaţii privind reglementarile vamale


    Articolul 3

    Relatiile şi informaţiile solicitate autorităţii vamale se pot referi la aplicarea:
    a) reglementarilor vamale;
    b) tarifului vamal.

    Articolul 4

    (1) Cererea trebuie să fie redactata în limba română şi sa conţină numele şi adresa, respectiv denumirea şi sediul solicitantului, precum şi obiectul acesteia.
    (2) În cazul în care cererea se referă la aplicarea tarifului vamal trebuie să cuprindă, după caz, şi urmatoarele elemente:
    a) descrierea detaliata a marfii, care să permită identificarea acesteia;
    b) compozitia marfii, inclusiv pe bază de analiza de laborator, cu menţionarea metodei de expertizare utilizate;
    c) furnizarea, sub forma de anexe, a unor mostre, fotografii, cataloage sau a oricăror alte documentaţii care să permită autorităţii vamale stabilirea unei clasificari tarifare corecte;
    d) clasificarea tarifara avuta în vedere;
    e) biroul sau punctul vamal la care urmeaza să se efectueze vamuirea;
    f) indicarea elementelor care se considera a fi secret comercial.

    Articolul 5

    Dacă autoritatea vamala constata ca cererea nu contine toate elementele necesare, solicitantul va fi invitat sa furnizeze datele care lipsesc. În acest caz termenul maxim de 10 zile, prevăzut pentru răspuns la art. 31 alin. (3) din Codul vamal al României, curge de la data la care autoritatea vamala dispune de toate elementele necesare pentru formularea raspunsului referitor la relatiile şi informaţiile solicitate de persoana fizica sau juridica interesata.

    Articolul 6

    (1) Relatiile şi informaţiile se adreseaza directiei regionale vamale interjudetene în a carei raza de competenţa teritoriala se afla biroul vamal la care urmeaza să fie efectuata operaţiunea de vamuire.
    (2) În cazul în care informaţiile furnizate de directiile regionale vamale interjudetene nu sunt satisfăcătoare, titularul cererii se poate adresa Directiei Generale a Vamilor, prezentand şi o copie de pe răspunsul primit.
    (3) În cazurile în care informatia furnizata este eronata, autoritatea vamala este obligata sa o revoce sau sa o modifice, comunicand aceasta solicitantului.
    (4) Dacă relatiile şi informaţiile se referă la marfuri prezentate la biroul vamal sau la marfuri pentru care au fost efectuate formalitatile vamale, solicitarea se adreseaza direct biroului vamal în a cărui evidenta se afla aceste marfuri.

    Articolul 7

    (1) Relatiile şi informaţiile privind clasificarea tarifara se adreseaza Directiei Generale a Vamilor numai în cazurile în care prezinta grad înalt de complexitate şi pentru care este necesară consultarea Organizaţiei Mondiale a Vamilor sau, după caz, a Comisiei Europene. În aceste cazuri termenul de 10 zile prevăzut la art. 31 alin. (3) din Codul vamal al României curge de la data la care Directia Generală a Vamilor intră în posesia deciziei, respectiv a raspunsului formulat de aceste organisme.
    (2) Relatiile şi informaţiile privind clasificarea tarifara, adresate Directiei Generale a Vamilor potrivit alin. (1), se transmit solicitantului pe baza formularului prevăzut în anexa nr. 1. O copie de pe acesta se transmite biroului, respectiv punctului vamal la care urmeaza să se efectueze vamuirea.
    (3) Mostrele prezentate de solicitant se restituie acestuia.

    Articolul 8

    Relatiile sau informaţiile privind clasificarea tarifara pot fi invocate numai de solicitant şi sunt obligatorii pentru autoritatea vamala.

    Capitolul 3 Operaţiuni prealabile vamuirii


    Secţiunea 1 Prezentarea la birourile vamale de frontieră a mijloacelor de transport, a documentelor insotitoare ale acestora, precum şi a documentelor privind marfurile transportate


    Articolul 9

    Transportatorii marfurilor destinate importului, exportului sau tranzitului ori reprezentantii acestora sunt obligati să prezinte birourilor vamale de frontieră mijloacele de transport împreună cu documentele de însoţire ale acestora.

    Articolul 10

    (1) La transportul marfurilor pe calea ferata organele cailor ferate sunt obligate să depună la biroul vamal din statia de frontieră actul de transmitere a garniturii de tren, după intrarea acesteia în tara. Actul de transmitere a garniturii de tren se depune în termenul prevăzut în procesul tehnologic de prelucrare a trenurilor sosite din strainatate.
    (2) Actul de transmitere a garniturii de tren, la ieşirea din tara, se depune la biroul vamal înainte de plecarea acesteia, în termenul stabilit prin procesul tehnologic de prelucrare a trenurilor pentru trecerea frontierei de stat, care va fi de cel puţin o ora.
    (3) Actul de transmitere a garniturii de tren cuprinde numărul fiecarui vagon şi al scrisorilor de trasura, cantitatea marfurilor şi denumirea acestora în limba română. La ieşirea din tara în acest act se vor menţiona, de asemenea, numărul documentului vamal şi biroul vamal care l-a emis.

    Articolul 11

    La transportul marfurilor pe cale rutiera transportatorul este obligat să prezinte biroului vamal, la intrarea sau la ieşirea din tara a autovehiculului, certificatul de inmatriculare al acestuia şi documentele insotitoare ale marfurilor.

    Articolul 12

    (1) La transportul marfurilor pe cale maritima sau fluviala comandantul, armatorul ori agentul navei care transporta marfuri ce urmeaza să fie descarcate sau transbordate este obligat să prezinte biroului vamal, în termen de 24 de ore de la acostare, exemplarul original al manifestului incarcaturii şi să depună o copie de pe acesta.
    (2) În cazul în care nu se efectueaza operaţiuni de descarcare sau de transbordare a marfurilor nu este necesară depunerea copiei de pe manifestul incarcaturii.
    (3) Pentru navele care transporta marfuri de masa, în lipsa manifestului incarcaturii, comandantul, armatorul sau agentul navei poate prezenta o notificare din care să rezulte datele de identificare a marfurilor.
    (4) După încărcarea navelor cu marfuri destinate exportului comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să prezinte biroului vamal originalul manifestului incarcaturii şi să depună o copie de pe acesta cu cel puţin 6 ore înainte de plecarea navei.

    Articolul 13

    În manifestul incarcaturii se menţionează numărul fiecarui conosament sau al scrisorii de trasura fluviale ori al recipisei de bagaje, marcile şi numerele de identificare a coletelor, denumirea, cantitatea şi, după caz, greutatea bruta sau neta a marfurilor, precum şi numele/denumirea furnizorului şi beneficiarului. Comandantii, armatorii sau agentii navelor sunt obligati sa inscrie pe copia de pe manifestul incarcaturii denumirea marfurilor în limba română.

    Articolul 14

    Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să solicite biroului vamal un permis vamal în care se inscriu datele de identificare a marfurilor care se descarca, se incarca sau se transbordeaza.

    Articolul 15

    (1) Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să depună la biroul vamal din port declaratia proviziilor de bord în cel mult 12 ore de la acostarea navei. La convoaiele de nave fără propulsie se poate depune o singura declaratie a proviziilor de bord, pentru intregul convoi, cu liste specificative pentru fiecare nava.
    (2) Navele care stationeaza sub 12 ore şi nu efectueaza operaţiuni de descarcare, de încărcare sau de transbordare de marfuri sunt exceptate de la obligaţia de a depune declaratia proviziilor de bord.
    (3) În cazurile în care navele sunt obligate, potrivit legii, sa opreasca în porturile dunarene pentru efectuarea controlului de intrare în tara, chiar dacă nu efectueaza operaţiunile prevăzute la alin. (2), comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să depună imediat declaratia proviziilor de bord.

    Articolul 16

    (1) În declaratia proviziilor de bord sunt inscrise urmatoarele bunuri aflate pe nava:
    a) armamentul, munitiile, materiile explozive, produsele şi substantele stupefiante, psihotrope şi toxice, precum şi alte bunuri prohibite la introducerea sau la scoaterea din tara;
    b) produsele din tutun şi bauturile alcoolice, aparţinând navei şi membrilor echipajului;
    c) alimentele şi obiectele nefolosite, de uz curent, aparţinând navei;
    d) bunurile, inclusiv cele de valoare, aparţinând membrilor echipajului.
    (2) Bunurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se păstrează sub sigiliu vamal pe toata durata stationarii în port.
    (3) Bunurile prevăzute la alin. (1) lit. d) nu se menţionează în declaratia proviziilor de bord dacă sunt inscrise în evidentele navei.

    Articolul 17

    (1) Prevederile art. 12 şi 13 se aplică în mod corespunzător şi la transportul marfurilor pe calea aerului, în acest caz termenul fiind de 3 ore de la aterizarea aeronavei, respectiv înainte de decolare.
    (2) Comandantii aeronavelor sunt obligati sa declare biroului vamal produsele menţionate la art. 16 alin. (1) lit. a), aflate la bord.

    Articolul 18

    În vederea prevenirii fraudelor autoritatea vamala poate impune obligaţia de a se depune declaratii de provizii de bord şi în cazul altor categorii de mijloace de transport decat cele navale de către persoanele care raspund de aceste mijloace.

    Articolul 19

    (1) La transportul pe cale postala organele postale sunt obligate să prezinte biroului vamal de frontieră lista sacilor postali.
    (2) La transportul de mesagerie transportatorul este obligat să prezinte biroului vamal de frontieră lista coletelor.

    Secţiunea a 2-a Controlul vamal al mijloacelor de transport de marfuri la birourile vamale de frontieră


    Articolul 20

    Controlul vamal al mijloacelor de transport de marfuri la trecerea frontierei de stat consta în identificarea acestora pe baza documentelor de însoţire.

    Articolul 21

    La transportul marfurilor pe calea ferata autoritatea vamala, în prezenta organelor cailor ferate, verifica:
    a) existenta vagoanelor inscrise în actul de transmitere a garniturii de tren. Când autoritatea vamala constata neconcordante privind numărul vagoanelor, organele cailor ferate sunt obligate sa modifice, în mod corespunzător, actul de transmitere;
    b) exteriorul vagoanelor acoperite care conţin marfuri, prin verificarea integritatii sigiliilor, ferestrelor, acoperisului, peretilor şi platformei;
    c) interiorul şi exteriorul vagoanelor descoperite care conţin marfuri;
    d) exteriorul locomotivei;
    e) exteriorul şi interiorul anexelor tehnice ale locomotivei şi cabina mecanicului.

    Articolul 22

    (1) Vagoanele cu sigilii lipsa sau violate, precum şi vagoanele care nu pot fi sigilate se supun şi controlului vamal în interior, verificandu-se şi marfurile continute în acestea. Organele cailor ferate incheie un act constatator al controlului, care se semneaza şi de autoritatea vamala. Aceeasi procedura se aplică şi sacilor postali şi coletelor.
    (2) Dacă sigiliile nu sunt cele aplicate la expediere, se verifica existenta actelor prin care se atesta aplicarea noilor sigilii. În lipsa unor asemenea acte autoritatea vamala menţionează aceasta situaţie pe actul de transmitere a garniturii de tren şi efectueaza controlul interior al mijlocului de transport şi al marfurilor. Rezultatul acestui control se consemneaza într-un proces-verbal întocmit conform procedurii menţionate la alin. (1). Fac excepţie de la aceasta regula vagoanele care nu pot fi sigilate, precum şi vagoanele descoperite.
    (3) Actele constatatoare şi procesele-verbale prevăzute în prezentul articol se incheie potrivit reglementarilor feroviare internationale.

    Articolul 23

    (1) La transportul marfurilor pe calea rutiera autoritatea vamala controlează exteriorul autovehiculului, cabina acestuia şi, după caz, agregatul frigorific. La mijloacele de transport rutiere fără incarcatura se efectueaza şi controlul compartimentului de marfuri.
    (2) Dacă la controlul exterior al autovehiculului se constata sigilii lipsa sau când sigiliile aplicate la expediere au fost violate ori compartimentul în care se afla marfurile a fost violat sau prelata este deteriorata, se efectueaza controlul interior al autovehiculului şi controlul marfurilor. Autoritatea vamala consemneaza rezultatele controlului într-un proces-verbal de constatare, care se semneaza şi de transportator.
    (3) Autoritatea vamala poate dispune efectuarea controlului vamal la unul dintre birourile vamale din interiorul tarii, când nu sunt condiţii corespunzătoare de control vamal la intrarea în tara a autovehiculelor. În aceste cazuri autovehiculele se tranziteaza sub sigiliu vamal sau se dirijeaza cu însoţitor vamal la cel mai apropiat birou vamal din interiorul tarii, pe directia de destinatie a autovehiculului, unde exista condiţii de control vamal.
    (4) Cheltuielile de transport şi de manipulare a marfurilor şi cele de deplasare a autorităţii vamale sunt în sarcina transportatorului.

    Articolul 24

    Controlul vamal la sosirea navei se efectueaza în prezenta organelor capitaniei portului, a comandantului ori armatorului, precum şi a reprezentantului agentiei de navigatie.

    Articolul 25

    Controlul vamal la sosirea navei consta în verificarea, prin sondaj, a cabinelor, salilor, cambuzelor, restaurantelor şi salii masinilor, pentru a se constata dacă exista concordanta între declaratia proviziilor de bord şi bunurile supuse declararii. Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să prezinte autorităţii vamale originalul manifestului incarcaturii.

    Articolul 26

    (1) După efectuarea controlului vamal la sosire, se lasă pentru folosinţă comandantului, echipajului şi pasagerilor cantitati uzuale de produse din tutun şi bauturi alcoolice, în raport cu durata stationarii navei în port, potrivit normelor stabilite în anexa nr. 2.
    (2) La scoaterea sau la introducerea pe nava a proviziilor de bord menţionate la art. 16 autoritatea vamala face menţiune pe declaratia proviziilor de bord.
    (3) Comandantul sau armatorul este obligat ca pe timpul stationarii navei sa foloseasca proviziile sau bunurile inscrise în inventar numai la bord.
    (4) Comandantul, armatorul şi agentul navei raspund în mod solidar faţă de autoritatea vamala de nedeclararea bunurilor, de lipsurile sau substituirile de bunuri menţionate în declaratia proviziilor de bord, precum şi de cele aflate în inventarul navei.

    Articolul 27

    (1) Când o nava descarca marfuri în doua sau mai multe porturi româneşti, autorităţile vamale din aceste porturi fac menţiuni pe exemplarul original al manifestului incarcaturii cu privire la operaţiunile efectuate, precum şi pe cel al declaraţiei proviziilor de bord.
    (2) Autoritatea vamala verifica menţiunile facute în porturile în care nava a acostat anterior şi retine o copie de pe manifestul incarcaturii, respectiv de pe declaratia proviziilor de bord.

    Articolul 28

    (1) Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat sa comunice autorităţii vamale plecarea navei cu cel puţin 6 ore înainte, în vederea efectuării controlului vamal.
    (2) Controlul vamal la plecarea navei consta în verificarea concordantei manifestului incarcaturii cu declaratiile vamale sau permisele vamale eliberate, precum şi a concordantei declaraţiei proviziilor de bord cu situaţia bunurilor inscrise în aceasta.

    Articolul 29

    În timpul efectuării controlului vamal al navelor este permisa coborarea sau urcarea numai a comandantului, a secundului şi a persoanelor bolnave.

    Articolul 30

    Capitania portului permite plecarea navelor în trafic international numai după ce autoritatea vamala vizeaza declaratia proviziilor de bord şi, după caz, manifestul incarcaturii.

    Articolul 31

    Pentru navele sub pavilion strain care intră în santiere navale sau la iernat comandantii, armatorii sau agentii lor sunt obligati să depună la autoritatea vamala declaratia proviziilor de bord şi copia de pe manifestul incarcaturii. Pe toata această perioadă navele se afla sub supraveghere vamala.

    Articolul 32

    (1) La transportul marfurilor cu aeronave române controlul vamal în interiorul aeronavelor se efectueaza imediat după aterizare, precum şi înainte de decolare. La acest control se verifica dacă la bord se afla bunuri în afara celor din dotarea aeronavelor, pentru a li se aplică regimul vamal corespunzător destinatiei lor.
    (2) Controlul vamal în interiorul aeronavelor române de pasageri se efectueaza, la sosire, după debarcarea persoanelor, iar la plecare, înainte de imbarcarea acestora.
    (3) Controlul vamal în interiorul aeronavelor straine de marfuri sau de pasageri se efectueaza în caz de indicii temeinice de frauda sau dacă stationeaza pe aeroport mai mult de 6 ore peste ora de decolare prevăzută în orarul de zbor.

    Articolul 33

    (1) Navele pot acosta, iar aeronavele pot ateriza numai în punctele de frontieră unde funcţionează autorităţi vamale.
    (2) În caz de forta majoră sau când pe nave ori în aeronave sunt persoane grav bolnave, acostarea sau aterizarea este permisa şi în alte locuri decat punctele de frontieră unde funcţionează autorităţi vamale. În astfel de situaţii comandantul navei ori al aeronavei este obligat sa anunte imediat autoritatea vamala cea mai apropiata pentru a asigura supravegherea până la plecare.

    Articolul 34

    Controlul vamal al containerelor transportate cu orice mijloc de transport se efectueaza potrivit normelor prevăzute pentru controlul vagoanelor acoperite.

    Secţiunea a 3-a Examinarea de către declarantii vamali a marfurilor şi prelevarea de esantioane


    Articolul 35

    (1) Declarantii vamali pot sa verifice, înainte de depunerea declaraţiei vamale, felul şi cantitatea marfurilor sosite sau care se expediaza. De asemenea, se poate solicita autorităţii vamale, printr-o cerere, şi permisiunea pentru prelevarea de esantioane.
    (2) Cererile prevăzute la alin. (1) se prezinta autorităţii vamale şi conţin urmatoarele date:
    a) numele şi adresa solicitantului;
    b) locul unde se afla marfurile;
    c) numărul declaraţiei sumare, atunci când aceasta a fost depusa;
    d) orice alte date necesare pentru identificarea marfurilor.
    (3) Când în cerere este solicitata şi o prelevare de esantioane, autoritatea vamala stabileste cantitatea de marfa care se va preleva.

    Articolul 36

    (1) Examinarea prealabila a marfurilor şi prelevarea esantioanelor se efectueaza sub supravegherea autorităţii vamale.
    (2) Dezambalarea, cantarirea, reambalarea sau orice alte manipulari ale marfurilor se fac pe riscul şi pe cheltuiala solicitantului. Cheltuielile pentru eventualele analize de laborator sunt, de asemenea, în sarcina solicitantului.
    (3) În cazul în care operaţiunile prevăzute la alin. (2) se efectueaza la solicitarea transportatorului, cheltuiala se va suporta de către importator sau exportator, după caz.
    (4) Esantioanele prelevate vor fi incluse în declaratia vamala prin care s-a stabilit regimul vamal.

    Secţiunea a 4-a Declaratia sumara şi depozitul necesar temporar


    Articolul 37

    (1) Declaratia sumara se completeaza pe formularul prevăzut în anexa nr. 3 şi se semneaza de persoana care o prezinta.
    (2) Declaratia sumara se înregistrează, se vizeaza şi se păstrează de autoritatea vamala pentru a fi în măsura sa verifice în orice moment ca marfurile la care se referă au primit o destinatie vamala în termenul legal.
    (3) Pentru marfurile care au circulat, înainte de prezentarea lor la biroul vamal, sub procedura de tranzit, exemplarul documentului de tranzit destinat biroului vamal de sosire este considerat declaratie sumara.
    (4) Autoritatea vamala poate aproba ca declaratia sumara să poată fi inlocuita prin procedee informatice, agreate de autoritatea vamala, cuprinzand aceleasi date.

    Articolul 38

    Pentru asigurarea supravegherii vamale a marfurilor aflate în depozitul necesar temporar, autoritatea vamala poate cere titularului acestui depozit:
    a) ca sistemul de inchidere să permită numai accesul în comun al titularului şi al autorităţii vamale;
    b) ca titularul depozitului necesar temporar sa tina o evidenta operativa care să permită urmarirea marfurilor.

    Capitolul 4 Vamuirea marfurilor


    Secţiunea 1 Declararea marfurilor şi prezentarea acestora pentru vamuire


    Articolul 39

    (1) Declararea marfurilor şi prezentarea lor pentru vamuire se fac de către importatori, exportatori sau reprezentanti ai acestora, prin depunerea unei declaratii vamale în detaliu, în forma scrisa, în termen de 30 de zile de la data depunerii declaraţiei sumare.
    (2) Declararea şi prezentarea marfurilor se pot face la birourile vamale din interiorul tarii sau de frontieră.
    (3) La declararea marfurilor se utilizeaza Tariful vamal integrat, ce cuprinde totalitatea reglementarilor legale privind acordarea regimului vamal, care se aproba prin decizie a directorului general al Directiei Generale a Vamilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (4) Declaratia vamala în detaliu este prevăzută în anexa nr. 4. Normele tehnice de completare, utilizare şi tiparire se stabilesc de Directia Generală a Vamilor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Articolul 40

    Declaratia vamala în detaliu, semnata de importator, de exportator sau de reprezentantul acestuia, are valoarea unei declaratii pe propria raspundere a acestuia în ceea ce priveste:
    a) exactitatea datelor inscrise în declaratia vamala;
    b) autenticitatea documentelor anexate la declaratia vamala;
    c) plasarea marfurilor sub regimul vamal solicitat.

    Articolul 41

    (1) Declaratia vamala în detaliu se depune la biroul vamal la care au fost prezentate marfurile.
    (2) Depunerea declaraţiei vamale în detaliu la biroul vamal competent se face în zilele şi în orele de lucru ale acestui birou vamal.
    (3) Autoritatea vamala poate aproba, la cerere, depunerea declaraţiei vamale în detaliu în afara zilelor şi orelor de lucru. În aceste cazuri declarantul va suporta o cheltuiala egala cu dublul salariului tarifar pe ora cuvenit agentului vamal.
    (4) În mod excepţional şi pe bază de documente justificative declaratia vamala în detaliu se poate depune şi fără ca marfurile să fie prezentate, cu aprobarea sefului biroului vamal.

    Articolul 42

    (1) Declaratia vamala în detaliu, întocmită potrivit formularului din anexa nr. 4 şi depusa conform art. 40 şi 41, după verificarea şi acceptarea de către autoritatea vamala potrivit normelor tehnice de completare, utilizare şi tiparire, se înregistrează în evidentele biroului vamal.
    (2) Data declaraţiei vamale în detaliu acceptata este data înregistrării ei şi determina stabilirea şi aplicarea regimului vamal.

    Articolul 43

    Autoritatea vamala poate aproba rectificarea declaraţiei vamale în detaliu, în condiţiile prevăzute de Codul vamal al României, prin depunerea unei noi declaratii destinate sa inlocuiasca declaratia initiala. În acest caz data care se ia în considerare pentru determinarea drepturilor de import şi pentru aplicarea altor norme legale care reglementeaza regimul vamal solicitat este data de acceptare a primei declaratii vamale.

    Articolul 44

    (1) Declaratia vamala în detaliu poate să fie depusa prin procedee informatice, în condiţiile şi în cazurile stabilite de Directia Generală a Vamilor.
    (2) Declarantii vamali sunt obligati să depună cate o declaratie vamala în detaliu pentru marfurile inscrise în fiecare document de transport. În cazul marfurilor care au acelasi destinatar şi care se prezinta simultan autorităţii vamale, se poate depune o singura declaratie vamala în detaliu pentru mai multe documente de transport.

    Secţiunea a 2-a Documentele care se prezinta împreună cu declaratia vamala


    Articolul 45

    Declaratia vamala de import se depune la autoritatea vamala împreună cu urmatoarele documente:
    a) documentul de transport al marfurilor sau, în lipsa acestuia, alte documente emise de transportator, cuprinzand date referitoare la marfurile transportate;
    b) factura, în original sau în copie, ori un alt document pe baza caruia se declara valoarea în vama a marfurilor;
    c) declaratia de valoare în vama;
    d) documentele necesare aplicarii unui regim tarifar preferential sau altor măsuri derogatorii la regimul tarifar de baza;
    e) orice alt document necesar aplicarii dispoziţiilor prevăzute în normele legale specifice care reglementeaza importul marfurilor declarate;
    f) codul fiscal al titularului.

    Articolul 46

    Când o marfa este ambalata în mai multe colete este obligatorie depunerea unei liste a coletelor, indicand conţinutul fiecarui colet.

    Articolul 47

    La declaratia vamala de export sau de reexport se anexeaza orice document necesar aplicarii corecte a dispoziţiilor privind exportul sau reexportul marfurilor respective. După efectuarea controlului vamal se depune şi documentul de transport aferent acestor marfuri.

    Articolul 48

    (1) Declaratia vamala de tranzit se depune la autoritatea vamala, însoţită de documentul de transport.
    (2) În cazul transportului pe cale ferata declaratia vamala de tranzit se inlocuieste cu scrisoarea de trasura pe care autoritatea vamala aplica stampila "marfa sub regim vamal de tranzit".
    (3) Aplicarea prevederilor alin. (2) se face pe baza condiţiilor tehnice stabilite de comun acord de Directia Generală a Vamilor şi de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

    Articolul 49

    (1) Documentele anexate la declaratia vamala în detaliu se păstrează de autoritatea vamala.
    (2) În cazurile în care titularul utilizeaza aceste documente pentru alte operaţiuni, acestea se restituie, fiind inlocuite cu o copie certificata de autoritatea vamala.

    Articolul 50

    (1) Declaratia vamala pentru plasarea marfurilor sub un regim suspensiv, cu excepţia regimului de perfectionare pasiva şi a tranzitului, se depune împreună cu documentele prevăzute la art. 45, precum şi cu autorizatia emisa de autoritatea vamala pentru plasarea marfurilor sub regimul în cauza.
    (2) Declaratia vamala pentru plasarea marfurilor sub regimul de perfectionare pasiva se depune la autoritatea vamala împreună cu documentele prevăzute la art. 47, precum şi cu autorizatia emisa de autoritatea vamala pentru realizarea acestui regim.
    (3) Autoritatea vamala poate cere ca declaratia vamala referitoare la marfurile prezentate la vamuire să fie însoţită de documentele de transport sau de alte documente referitoare la operaţiunile sau regimurile vamale precedente sub care au fost plasate aceste marfuri.

    Articolul 51

    Pentru importul şi exportul de presa, tiparituri, curent electric, marfuri transportate prin conducte, precum şi pentru alte marfuri care se transporta în condiţii specifice ori marfuri care nu au caracter comercial, Directia Generală a Vamilor stabileste proceduri simplificate, inclusiv exceptarea de la depunerea declaraţiei vamale în detaliu sau inlocuirea declaraţiei vamale în detaliu cu alte documente.

    Articolul 52

    Autoritatea vamala, după efectuarea operaţiunii de vamuire, acorda liber de vama.

    Articolul 53

    Declaratia vamala în detaliu, pe care autoritatea vamala a acordat liber de vama, constituie titlu executoriu pentru urmarirea şi incasarea datoriei vamale.

    Articolul 54

    (1) În declaratia vamala în detaliu cantitatea marfurilor se inscrie pe baza greutatii brute sau nete din documentele de transport sau din factura şi, după caz, a inca unui element cantitativ specific, stabilit potrivit normelor emise de Directia Generală a Vamilor. În cazul curentului electric şi al marfurilor transportate prin conducte, cantitatea este cea indicată de contoarele instalate.
    (2) În caz de indicii temeinice de frauda marfurile se cantaresc pe cheltuiala importatorului sau exportatorului, la cererea autorităţii vamale. Dacă nu sunt condiţii pentru cantarire la biroul vamal la care s-a depus declaratia vamala în detaliu, marfurile se dirijeaza la cel mai apropiat birou vamal unde exista asemenea condiţii.

    Articolul 55

    În cazuri temeinic justificate termenul legal de depunere a declaraţiei vamale în detaliu poate fi prelungit de autoritatea vamala dacă solicitarea este depusa în cadrul acestui termen.

    Secţiunea a 3-a Controlul vamal al bunurilor


    Articolul 56

    (1) Controlul vamal are drept scop prevenirea încălcării reglementarilor vamale şi stricta respectare a condiţiilor şi termenelor legale, precum şi descoperirea fraudelor vamale.
    (2) Controlul vamal exercitat de autoritatea vamala prin agentii săi abilitati în cadrul atribuţiilor care le sunt conferite prin reglementarile vamale se executa în mod obligatoriu prin verificarea documentelor necesare efectuării vamuirii.

    Articolul 57

    Controlul documentar consta în verificarea:
    a) corectitudinii completarii declaraţiei vamale în detaliu;
    b) existentei documentelor anexate la declaratia vamala în detaliu potrivit regimului vamal solicitat;
    c) concordantei dintre datele inscrise în declaratia vamala în detaliu şi cele din documentele anexate;
    d) formala a documentelor anexate.

    Articolul 58

    Controlul vamal fizic al bunurilor importate sau exportate consta în identificarea acestora pe baza declaraţiei vamale în detaliu, însoţită de documentele depuse împreună cu aceasta.

    Articolul 59

    (1) Controlul vamal fizic se efectueaza la biroul vamal la care s-a depus declaratia vamala, în timpul programului legal de lucru.
    (2) Autoritatea vamala poate aproba, la cererea declarantului, să se efectueze controlul vamal fizic şi în alte locuri, precum şi în afara timpului de lucru, potrivit normelor stabilite de Directia Generală a Vamilor. În aceste cazuri cheltuielile sunt în sarcina declarantului, potrivit art. 41 alin. (3).

    Articolul 60

    Pentru efectuarea controlului vamal fizic autoritatea vamala indica marfurile sau părţile din acestea pe care declarantul este obligat să le prezinte pentru verificare.

    Articolul 61

    Declarantul vamal este obligat ca la cererea autorităţii vamale sa manipuleze, sa dezambaleze şi sa reambaleze marfurile fără sa provoace degradarea acestora. Cheltuielile ocazionate de aceste operaţiuni sunt în sarcina declarantului.

    Articolul 62

    (1) La controlul vamal fizic asista declarantul vamal şi transportatorul, cu excepţia transporturilor pe cale maritima sau fluviala când prezenta transportatorului este facultativa.
    (2) Controlul marfurilor aflate în magazii sau pe rampe se face şi în prezenta gestionarului.
    (3) Atunci când declarantul sau transportatorul refuza sa asiste la controlul vamal fizic, autoritatea vamala fixeaza în scris un termen pentru executarea acestei obligaţii. În cazul în care la expirarea termenului fixat declarantul nu a dat curs somaţiei, autoritatea vamala procedeaza din oficiu la controlul vamal fizic al marfurilor, pe riscul şi pe cheltuiala declarantului, recurgand, atunci când este cazul, la prestatori de servicii sau la experti, în cazurile în care natura marfurilor impune o verificare de specialitate.
    (4) Constatarile autorităţii vamale în cazul controlului vamal fizic din oficiu au aceeasi valoare ca şi în cazul în care controlul ar fi fost facut în prezenta declarantului.

    Articolul 63

    (1) Când în cadrul operaţiunii de control vamal fizic este necesară prelevarea de esantioane, autoritatea vamala notifica aceasta declarantului.
    (2) Prelevarea de esantioane poate fi efectuata direct de autoritatea vamala sau de declarantul vamal ori de o persoană desemnata de acesta, sub controlul autorităţii vamale.
    (3) Cantitatile prelevate nu trebuie să depăşească necesarul pentru a permite analiza sau contraanaliza marfurilor.
    (4) Prelevarile de esantioane sunt efectuate conform metodologiilor stabilite de laboratoarele agreate împreună cu Directia Generală a Vamilor.

    Articolul 64

    (1) Declarantul vamal este obligat sa asiste la prelevarea esantioanelor şi sa acorde asistenţa necesară autorităţii vamale pentru efectuarea operaţiunii.
    (2) În cazul în care declarantul vamal refuza sa asiste la prelevarea esantioanelor, autoritatea vamala are dreptul să efectueze aceasta operaţiune din oficiu.

    Articolul 65

    Marfurile din care au fost prelevate esantioane pot fi ridicate din vama cu acordul autorităţii vamale, fără a se astepta rezultatul analizei, cu condiţia ca datoria vamala care ar lua nastere să fie plătită sau garantata.

    Articolul 66

    (1) Cantitatile prelevate cu titlu de esantion nu se scad din cantitatea marfurilor declarate.
    (2) Cu excepţia cazului în care esantioanele sunt distruse în procesul de analiza, acestea se restituie declarantului vamal pe cheltuiala sa. Restituirea se efectueaza numai după ce au fost epuizate toate posibilitatile de contestare din partea declarantului împotriva deciziei luate de autoritatea vamala pe baza rezultatelor analizei.
    (3) În cazul declaraţiei vamale de export sau de perfectionare pasiva, după acordarea liberului de vama, declarantul vamal are dreptul sa inlocuiasca cantitatile, cu titlu de esantion, preluate din marfa, cu marfa identica, cu acordul autorităţii vamale.

    Articolul 67

    (1) Controlul vamal fizic al marfurilor se efectueaza astfel:
    a) marfurile de masa se controlează prin observare sau prin sondare pe mijloacele de transport pe care se afla, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a containerelor;
    b) marfurile ambalate în colete se controlează prin sondaj pe mijloacele de transport pe care se afla. Când nu sunt condiţii de control pe mijlocul de transport, organele vamale pot cere descarcarea marfurilor;
    c) marfurile ambalate în colete care se afla în magazii, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a containerelor se controlează prin sondaj pe fiecare partida de marfa;
    d) marfurile transportate prin conducte, precum şi curentul electric se controlează din punct de vedere al cantităţii prin citirea contoarelor instalate.
    (2) Controlul vamal fizic al marfurilor se efectueaza numai pe bază de documente, când nu sunt indicii temeinice de frauda.
    (3) Autoritatea vamala consemneaza pe declaratia vamala modalitatea de control, rezultatul acestuia şi menţionează numărul şi marcile de identificare a coletelor deschise pentru control.

    Articolul 68

    Autoritatea vamala poate efectua controlul vamal fizic şi la locul de încărcare a marfurilor de export sau la locul de descarcare a marfurilor din import, în functie de personalul vamal disponibil, dacă marfurile sunt perisabile sau necesita condiţii speciale de ambalare şi de transport ori nu exista condiţii de control la frontiera şi dacă încărcarea sau descarcarea completa a mijloacelor de transport se face într-un singur loc.

    Articolul 69

    În vederea efectuării controlului vamal fizic la locul de încărcare sau de descarcare exportatorii ori importatorii au urmatoarele obligaţii:
    a) să solicite în scris efectuarea controlului la biroul vamal cel mai apropiat, cu cel puţin două zile înainte de data stabilita pentru încărcarea sau descarcarea mijloacelor de transport;
    b) sa pregateasca marfurile şi sa ia masurile necesare pentru ca mijloacele de transport sa corespunda condiţiilor de sigilare vamala;
    c) să asigure încărcarea sau descarcarea marfurilor la locul, data şi ora care au fost stabilite.

    Articolul 70

    Concomitent cu controlul vamal fizic al marfurilor se asigura şi controlul vamal al interiorului vagoanelor de cale ferata şi al mijloacelor de transport rutiere cu care marfurile sunt transportate. Acest control se efectueaza la unitatile vamale sau la locul de încărcare ori de descarcare a marfurilor.

    Secţiunea a 4-a Acordarea liberului de vama


    Articolul 71

    În vederea acordarii liberului de vama la import sau la export autoritatea vamala verifica dacă:
    a) felul marfurilor constatate la controlul vamal corespunde cu cel inscris în declaratia vamala;
    b) cantitatea marfurilor înscrisă în documentele de transport şi în facturi corespunde cu cea din declaratia vamala;
    c) numărul şi valabilitatea licentei, inscrise în declaratia vamala, corespund cu datele din licenta, atunci când normele legale prevad existenta unei licente.

    Articolul 72

    Pe lângă verificările prevăzute la art. 71, la importul de marfuri se mai verifica şi clasificarea tarifara, taxa vamala, valoarea în vama şi, atunci când este cazul, originea marfurilor, cuantumul drepturilor de import, felul, numărul şi data instrumentului de plată. La exportul de marfuri autoritatea vamala verifica şi clasificarea tarifara a marfurilor numai în cazul unor condiţii sau restrictii.

    Articolul 73

    (1) Liberul de vama se acordă în scris, dacă sunt indeplinite condiţiile şi dacă sunt efectuate formalitatile de vamuire şi numai după prezentarea documentelor legale care atesta efectuarea platii datoriei vamale.
    (2) Liberul de vama se poate acorda şi sub forma electronică, pe baza deciziei directorului general al Directiei Generale a Vamilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (3) Până la aparitia în extrasul de cont al biroului vamal a sumelor încasate liberul de vama este revocabil.
    (4) Liberul de vama se poate acorda şi ca urmare a aplicarii unei proceduri simplificate de vamuire, precum şi a unei proceduri informatice de decontare electronică a datoriei vamale, stabilite prin decizii ale directorului general al Directiei Generale a Vamilor, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Articolul 74

    (1) Marfurile pentru care nu s-a acordat liber de vama rămân sub supraveghere vamala pe cheltuiala exportatorului ori a importatorului sau pot fi pastrate în custodie de transportator ori de declarantul vamal, pe un termen stabilit de autoritate vamala, pentru clarificarea situaţiei.
    (2) Marfurile destinate exportului pentru care nu s-a acordat liber de vama pot fi inapoiate în interiorul tarii de către transportator, la cererea şi pe cheltuiala exportatorului.
    (3) Marfurile pentru care nu s-a acordat liber de vama pot fi eliberate din vama în condiţiile art. 59 alin. (1) din Codul vamal al României, autoritatea vamala mentionand pe documentul de transport "marfa poate fi scoasa din vama conform prevederilor art. 59 alin. (1) din Codul vamal al României".

    Secţiunea a 5-a Diferente


    Articolul 75

    La transportul marfurilor pe cale ferata sau rutiera, pentru diferentele dintre datele inscrise în documentele de transport şi cele din declaratia vamala autoritatea vamala cere declarantului vamal punerea de acord şi prezentarea altor documente de transport.

    Articolul 76

    (1) La transportul marfurilor pe cale maritima, fluviala şi aeriana diferentele dintre datele inscrise în manifestul incarcaturii şi marfurile efectiv descarcate sau transbordate se pun de acord pe baza documentului de constatare, emis de autorităţile comerciale autorizate în acest scop, din care rezultă marfurile efectiv descarcate.
    (2) Pentru diferentele în minus dintre marfurile şi cantitatile efectiv descarcate de pe nave sau aeronave şi marfurile şi cantitatile constatate la vamuirea efectuata în magazii sau pe cheiuri, gestionarul marfurilor este obligat sa achite drepturile de import.
    (3) Pentru diferentele în plus sau în minus dintre marfurile şi cantitatile inscrise în manifestul incarcaturii şi cele inscrise în declaratiile vamale de export se rectifica manifestul incarcaturii în mod corespunzător cu datele inscrise în declaratiile vamale de export.

    Articolul 77

    La transportul postal, pentru diferentele dintre datele inscrise în documentele postale şi bunurile constatate la control, organele postale incheie acte de constatare, vizate de autoritatea vamala, în baza cărora diferentele se scad din evidenta.

    Articolul 78

    În cazurile în care diferentele constatate potrivit art. 75, 76 alin. (1) şi (2) şi 77 sunt urmare a sustragerilor marfurilor pe teritoriul României, autoritatea vamala incheie un act constatator pe baza caruia transportatorul sau, după caz, gestionarul marfurilor este obligat sa achite drepturile de import.

    Articolul 79

    (1) Când se constata diferente aparute ca urmare a influentei factorilor naturali în timpul transportului, manipularii sau al depozitarii marfurilor, determinate în baza unor reglementari legale, nu se stabilesc drepturi de import. Menţiunea privind greutatea declarata se modifica în mod corespunzător în baza reglementarilor legale şi se trece în documentele vamale.
    (2) Pentru diferentele în minus dintre marfurile inscrise în declaratia sumara şi cele efectiv constatate pe baza declaraţiei vamale în detaliu gestionarul marfurilor este obligat sa achite drepturile de import.

    Capitolul 5 Comisionari în vama


    Articolul 80

    (1) Comisionar în vama este persoana juridica română, constituita potrivit legii, care indeplineste, în numele şi pentru terte persoane, declararea în detaliu a marfurilor pentru importul, exportul, tranzitul, depozitarea şi alte operaţiuni vamale, precum şi prezentarea marfurilor declarate la controlul vamal şi achitarea la vama a drepturilor de import şi de export.
    (2) Comisionarul în vama are dreptul de a face operaţiuni de import sau de export în nume propriu.

    Articolul 81

    Comisionarul în vama stabileste raporturi juridice directe cu autoritatea vamala pentru ansamblul operaţiunilor pe care le efectueaza potrivit art. 80 şi raspunde de respectarea reglementarilor vamale.

    Articolul 82

    Comisionarul în vama poate să îşi exercite atribuţiile numai după obtinerea autorizatiei emise de Directia Generală a Vamilor.

    Articolul 83

    (1) Numărul de societăţi autorizate în calitate de comisionar în vama pentru fiecare birou vamal se stabileste de Directia Generală a Vamilor în functie de volumul activităţii şi de personalul acestuia.
    (2) Eliberarea autorizatiei de comisionar în vama se face numai dacă solicitantul indeplineste urmatoarele condiţii:
    a) are incluse în obiectul de activitate operaţiunile prevăzute la art. 80;
    b) detine sau are inchiriat un spatiu de depozitare de cel puţin 500 mp, situat în zona de supraveghere a biroului vamal de interior, pentru care se solicita autorizarea;
    c) detine echipamente necesare descarcarii, incarcarii, manipularii, ambalarii, dezambalarii şi prezentarii marfurilor în vederea vamuirii, precum şi personal specializat pentru efectuarea acestor operaţiuni;
    d) are asigurat spatiul de birou şi birotica necesară, situat în zona de supraveghere a biroului vamal de interior sau de frontieră, pentru care solicită autorizarea;
    e) este dotat cu echipamente necesare utilizarii sistemului informatic vamal, care să fie conectate la acesta;
    f) nu are în denumirea societatii expresii similare cu cele ale autorităţii vamale, nici în limba română şi nici în alta limba străină.

    Articolul 84

    (1) Pentru eliberarea autorizatiei de comisionar în vama se depune la Directia Generală a Vamilor o cerere care cuprinde urmatoarele date:
    a) denumirea persoanei juridice şi sediul acesteia;
    b) codul fiscal;
    c) datele personale ale celor care reprezinta persoana juridica (numele şi prenumele, data şi locul nasterii, domiciliul);
    d) numărul contului bancar şi banca la care acesta este deschis;
    e) denumirea biroului vamal pe lângă care solicită autorizatia de functionare în calitate de comisionar în vama;
    f) perioada pentru care se solicita autorizarea;
    g) indicarea adreselor pentru spatiul de lucru şi, după caz, pentru cel de depozit din localitatea în care funcţionează biroul vamal pe lângă care îşi va desfăşura activitatea.
    (2) Datele din cererea de autorizare trebuie să fie susţinute prin copii legalizate de pe urmatoarele acte:
    a) certificatul de inmatriculare emis de oficiul registrului comerţului;
    b) certificatul de înregistrare fiscala;
    c) statutul societatii, contractul de societate sau actul constitutiv al societatii şi cererea de inscriere de menţiuni, după caz, cu rezolutia corespunzătoare emisa de oficiul registrului comerţului;
    d) certificatele de cazier judiciar ale persoanelor fizice care angajează oficial societatea comerciala şi ale persoanelor care urmeaza sa exercite activităţi legate de vamuirea marfurilor;
    e) dovada din care rezultă ca sunt indeplinite condiţiile prevăzute la art. 83 alin. (2), avizata de directia regionala vamala interjudeteana în a carei raza de competenţa este situat biroul vamal pe lângă care se solicita autorizarea; acest document se anexeaza în original la dosarul de autorizare.

    Articolul 85

    Pe baza cererii depuse Directia Generală a Vamilor verifica bonitatea solicitantului.

    Articolul 86

    Autorizatia de comisionar în vama se acordă în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii complete şi a actelor prevăzute la art. 84.

    Articolul 87

    (1) Autorizatia de comisionar în vama se acordă pe o perioadă determinata sau nedeterminata, în functie de durata de autorizare solicitata, care nu poate fi mai mare decat cea de functionare a societatii comerciale.
    (2) Autorizatia este valabila pentru unul sau mai multe birouri vamale, în functie de solicitarea societatii comerciale şi dacă sunt indeplinite condiţiile de autorizare pentru fiecare dintre aceste birouri vamale.

    Articolul 88

    Angajatii comisionarului în vama care intocmesc şi semneaza declaratii vamale trebuie să posede cunoştinţe de specialitate în domeniul vamal.

    Articolul 89

    La eliberarea autorizatiei de functionare pentru comisionarii în vama care desfăşoară activităţi de curierat rapid se cere numai indeplinirea condiţiilor specifice în care se deruleaza activitatea acestora.

    Articolul 90

    (1) Autorizatia de comisionar în vama se semneaza de directorul general al Directiei Generale a Vamilor.
    (2) Directia Generală a Vamilor tine un registru special de evidenta în care se menţionează denumirea comisionarului în vama, sediul acestuia şi birourile vamale pentru care este autorizat.

    Articolul 91

    Titularul autorizatiei de comisionar în vama poate solicita extinderea autorizarii initiale şi pe lângă alte birouri vamale decat cele pentru care s-a eliberat initial autorizatia.

    Articolul 92

    (1) Extinderea autorizatiei de comisionar în vama se face pe baza unei cereri adresate Directiei Generale a Vamilor, care cuprinde:
    a) denumirea biroului vamal pe lângă care se solicita extinderea;
    b) precizări referitoare la indeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 83 alin. (2).
    (2) Cererea de extindere a autorizatiei se prezinta împreună cu documentele menţionate la art. 84 alin. (2).

    Articolul 93

    Extinderea autorizatiei de comisionar în vama este semnata de directorul general al Directiei Generale a Vamilor.

    Articolul 94

    (1) În cazul în care Directia Generală a Vamilor considera ca autorizatia de comisionar în vama sau extinderea autorizatiei nu poate fi acordată, va comunică aceasta solicitantului, indicand şi motivele acestei decizii, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii.
    (2) Solicitantul poate ataca decizia la instanţa de contencios administrativ competenţa.

    Articolul 95

    În exercitarea activităţii comisionarul în vama are urmatoarele obligaţii:
    a) să respecte programul de lucru al unităţii vamale pe lângă care funcţionează:
    b) să prezinte biroului vamal o imputernicire pentru salariaţii abilitati sa indeplineasca formalitatile vamale;
    c) sa manipuleze, sa dezambaleze marfurile, la cererea autorităţilor vamale, şi să le reambaleze fără sa provoace deprecierea lor;
    d) să asigure completarea corecta a documentelor vamale cu datele cerute de formularistica în vigoare şi să efectueze cu exactitate calculul sumelor cuvenite bugetului de stat;
    e) sa constituie la biroul vamal o garantie care să acopere nivelul drepturilor de import şi de export corespunzătoare marfurilor supuse vamuirii şi aflate în depozitele sau în gestiunea proprie;
    f) să asigure depunerea declaraţiei vamale la biroul vamal pe lângă care îşi desfăşoară activitatea, prin procedee informatice, în structura utilizata de sistemul informatic integrat al activităţii vamale;
    g) să asigure depozitarea şi conservarea, cu titlu gratuit, a bunurilor ridicate în vederea confiscarii de către organele de cercetare penala şi de către unitatile vamale;
    h) să asigure integritatea marfurilor depozitate în spatii de depozitare proprii;
    i) sa plateasca la birourile vamale drepturile cuvenite bugetului de stat, prevăzute în normele legale, în cazul în care aceasta plata nu s-a efectuat direct de către titularul operaţiunii;
    j) sa comunice Directiei Generale a Vamilor şi biroului vamal pe lângă care funcţionează schimbarea sediului ori a spatiului de lucru şi orice alta modificare în ceea ce priveste activitatea de comisionar în vama;
    k) sa organizeze şi sa tina evidenta operaţiunilor derulate în mod identic cu evidenta biroului vamal pe lângă care funcţionează; registrele de evidenta pe care le utilizeaza se certifica de seful biroului vamal pe lângă care funcţionează;
    l) sa pastreze timp de 5 ani toate documentele referitoare la operaţiunile efectuate;
    m) sa pastreze secretul operaţiunilor vamale, comerciale şi financiare şi al datelor şi informaţiilor obtinute, care nu sunt destinate publicităţii;
    n) sa informeze conducerea biroului vamal pe lângă care funcţionează cu privire la orice încălcare a reglementarilor vamale de care ia cunoştinţa;
    o) să prezinte autorităţii vamale, ori de cate ori aceasta solicita, orice informatie privind operaţiunile derulate;
    p) sa elibereze titularilor operaţiunilor o factura în care să apară data şi felul prestatiei, precum şi preţul achitat.

    Articolul 96

    Comisionarul în vama raspunde în solidar cu titularul operaţiunii de vamuire pentru diferentele în minus constatate la controlul ulterior, precum şi pentru penalitatile rezultate din aceste operaţiuni.

    Articolul 97

    Autorizatia de comisionar în vama poate fi anulata de Directia Generală a Vamilor în urmatoarele cazuri:
    a) când se constata savarsirea repetata a unei abateri de la legislatia vamala:
    b) când una dintre condiţiile prevăzute la art. 83 alin. (2) nu mai este indeplinita;
    c) dacă se dovedeste ca autorizatia a fost acordată în urma furnizarii unor informaţii inexacte pe care autoritatea vamala nu a avut posibilitatea să le constate;
    d) când comisionarul în vama îşi inceteaza activitatea;
    e) dacă comisionarul în vama nu îşi executa atribuţiile pe o perioadă de un an;
    f) dacă comisionarul în vama nu respecta regulile de functionare şi de securitate impuse de sistemul informatic utilizat în activitatea de vamuire a marfurilor;
    g) când comisionarul în vama are debite faţă de autoritatea vamala şi refuza să le achite.

    Articolul 98

    Anularea autorizatiei de comisionar în vama îşi produce efecte din momentul primirii comunicarii deciziei de anulare de către comisionarul în vama şi se transmite în scris tuturor birourilor vamale.

    Articolul 99

    (1) Autorizatia de comisionar în vama poate fi suspendata motivat de Directia Generală a Vamilor pe o perioadă de până la 6 luni, dacă titularul autorizatiei nu îşi indeplineste oblibaţiile prevăzute la art. 95 sau dacă savarseste o abatere de la reglementarile vamale.
    (2) Suspendarea autorizatiei de comisionar în vama îşi produce efecte din momentul primirii comunicarii deciziei de suspendare de către comisionarul în vama şi se transmite în scris tuturor birourilor vamale.

    Articolul 100

    Decizia de anulare a autorizatiei de comisionar în vama şi decizia de suspendare a acesteia pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ competenţa.

    Articolul 101

    Comisionarii în vama au dreptul de a participa la reuniunile şi dezbaterile pe probleme privind activitatea vamala, organizate de autoritatea vamala.

    Articolul 102

    Comisionarii în vama, autorizati în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 626/1997, pot functiona pe o perioadă de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. În această perioadă vor fi autorizati în calitate de comisionar în vama numai cei care indeplinesc condiţiile prevăzute la art. 83 alin. (2).

    Capitolul 6 Importul marfurilor


    Articolul 103

    Importul marfurilor se face cu respectarea normelor prevăzute în Codul vamal al României, precum şi a legii pentru aprobarea tarifului vamal de import, care se aplică de autoritatea vamala în condiţiile stabilite în prezentul capitol.

    Articolul 104

    (1) Deciziile privind notele explicative, avizele de clasificare şi alte avize referitoare la interpretarea Sistemului armonizat, precum şi recomandarile emise de Comitetul Sistemului armonizat şi aprobate de Consiliul de Cooperare Vamala, conform Convenţiei internationale privind Sistemul armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, incheiata la Bruxelles la 14 iunie 1983, la care România a aderat prin Legea nr. 98/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 27 septembrie 1996, se aplică de birourile vamale pe baza deciziei directorului general al Directiei Generale a Vamilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (2) Reglementarile adoptate de Comisia Comunitatilor Europene privind clasificarea unor anumite marfuri în Nomenclatura combinata se aplică de autoritatea vamala pe baza deciziei directorului general al Directiei Generale a Vamilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Articolul 105

    Preferintele tarifare stabilite prin acordurile ori conventiile internationale se acordă la depunerea certificatului de origine a marfurilor şi înscrierea codului stabilit pentru fiecare acord sau convenţie în rubrica corespunzătoare din declaratia vamala în detaliu.

    Articolul 106

    Biroul vamal poate solicita autorităţii emitente a certificatului de origine a marfurilor verificarea acestuia în urmatoarele cazuri:
    a) când se constata neconcordante între datele inscrise în dovada de origine şi celelalte documente care însoţesc declaratia vamala. În acest caz regimul preferential se acordă numai după ce se primeste rezultatul verificării, care atesta conformitatea;
    b) când se constata neconcordante formale care nu impieteaza asupra fondului. În aceste cazuri autoritatea vamala acorda regimul preferential şi ulterior solicita verificarea dovezii de origine;
    c) în orice alte situaţii decat cele prevăzute la lit. a) şi b), în care autoritatea vamala are indoieli asupra realitatii datelor din dovada de origine. În acest caz regimul preferential se acordă şi ulterior se solicita verificarea dovezii de origine.

    Articolul 107

    În toate cazurile în care în urma verificării dovezilor de origine rezultă ca acordarea regimului preferential a fost neintemeiata, autoritatea vamala ia măsuri pentru recuperarea datoriei vamale prin intocmirea de acte constatatoare.

    Articolul 108

    Când regimul preferential priveste un contingent cantitativ sau valoric, acordarea preferintelor tarifare se face numai în limita contingentului prevăzut. În acest caz, pe lângă documentele menţionate la art. 105 şi 106 este obligatorie şi prezentarea certificatului de import al marfurilor contingentate, emis de autoritatea competentă.

    Articolul 109

    (1) Determinarea valorii în vama a marfurilor care fac obiectul unor tranzactii comerciale se efectueaza potrivit regulilor cuprinse în Codul vamal al României şi în alte reglementari vamale. Pentru valoarea astfel stabilita se depune o declaratie pentru valoarea în vama, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5.
    (2) Pentru marfurile primite de persoanele juridice, care nu fac obiectul unor tranzactii comerciale, valoarea în vama o constituie valoarea înscrisă în documentele primite de la expeditorul extern şi în declaratia pentru valoarea în vama depusa de persoana juridica destinatara.
    (3) Pentru marfurile ale caror preţuri definitive se stabilesc pe bază de cotaţii bursiere şi pentru marfurile a caror valoare definitivă se determina pe baza rezultatelor determinarilor cantitative şi calitative efectuate potrivit condiţiilor menţionate în contractele comerciale, valoarea în vama se determina pe baza facturii pro forma emise de furnizor, cu preturile cunoscute la data întocmirii acesteia. În termen de 150 de zile de la data declaraţiei vamale se depune factura definitivă pe baza careia se fac regularizarile privind oblibaţiile de plată în vama.
    (4) În cazul bunurilor introduse în tara de persoane fizice valoarea în vama se stabileste de Ministerul Finanţelor Publice pe baza cataloagelor de preţuri externe, corelate cu preturile interne.
    (5) Pentru autovehiculele şi vehiculele noi prevăzute la pozitiile tarifare 87.02, 87.03, 87.04, 87.11 şi 87.16 din Tariful vamal de import al României valoarea în vama se determina pe baza pretului extern din factura de cumparare emisa de producător sau de o firma direct reprezentanta a acestuia. Prin vehicule noi se înţelege vehiculele neinmatriculate în strainatate sau cele procurate în aceleasi condiţii şi înmatriculate temporar în strainatate, dar nu mai mult de 90 de zile de la data cumpararii.
    (6) Valoarea în vama a autovehiculelor şi a vehiculelor folosite se stabileste pe fiecare categorie de vehicule, prin ordin al ministrului finanţelor publice, ţinându-se seama de vechimea şi de caracteristicile tehnice ale acestora.

    Articolul 110

    Valoarea în vama cuprinde şi urmatoarele cheltuieli efectuate pe parcursul extern, în măsura în care nu au fost cuprinse în preţul marfii:
    a) cheltuielile de transport al marfurilor şi cele de încărcare, de descarcare şi de manipulare, conexe acestuia, până la portul sau locul de import care se afla la frontiera;
    b) costul asigurarii.

    Articolul 111

    Transformarea în lei a valorii în vama se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionala a României în fiecare zi de joi. Acest curs se utilizeaza pe toata durata saptamanii urmatoare pentru declaratiile vamale înregistrate în cursul acelei saptamani.

    Articolul 112

    Deciziile şi normele privind avizele de evaluare în vama, precum şi recomandarile Comitetului tehnic de evaluare în vama, constituit pe baza Acordului privind aplicarea art. VII din Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizaţiei Mondiale de Comert, ratificat de România prin Legea nr. 133/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 360 din 27 decembrie 1994, se aplică de birourile vamale pe baza deciziilor directorului general al Directiei Generale a Vamilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Articolul 113

    (1) Când biroul vamal are indoieli privind exactitatea informaţiilor sau a documentelor furnizate pentru determinarea valorii în vama, poate solicita importatorului să prezinte justificari suplimentare, inclusiv documente sau alte evidente.
    (2) Dacă informaţiile şi documentele prezentate nu sunt în măsura sa dovedeasca exactitatea valorii în vama declarate, biroul vamal are dreptul sa refuze determinarea valorii în vama pe baza pretului de tranzactie. Înainte de a lua o decizie finala biroul vamal comunică importatorului în scris, la cerere, motivele refuzului. În acelasi mod se procedeaza şi în cazul în care importatorul nu prezinta documentele solicitate de autoritatea vamala.

    Articolul 114

    Clasificarea marfurilor din Tariful vamal de import al României se utilizeaza la intocmirea declaraţiei vamale în detaliu şi la alte regimuri sau destinatii vamale decat importul.

    Capitolul 7 Exportul marfurilor


    Articolul 115

    (1) Mijloacele de transport acoperite şi coletele conţinând marfuri pentru export, care se vamuiesc în interiorul tarii, se sigileaza de autoritatea vamala imediat după efectuarea controlului.
    (2) Marfurile destinate exportului, controlate şi vamuite în interiorul tarii, nu se supun controlului vamal la frontiera, unde se verifica numai numărul, seria şi integritatea sigiliilor aplicate, pe baza documentului vamal de export.

    Articolul 116

    (1) Mijloacele de transport şi coletele destinate exportului, vamuite în interiorul tarii, sosite la frontiera fără sigilii, cu sigilii violate, neaplicate corect sau cu sigilii care nu corespund celor menţionate în documente, precum şi mijloacele de transport şi coletele care nu mai indeplinesc condiţiile de sigilare se controlează de autoritatea vamala de la frontiera. Controlul vamal se efectueaza şi atunci când sunt prezumtii ca în mijloacele de transport se afla şi alte bunuri decat cele prevăzute în documente.
    (2) Când nu sunt condiţii corespunzătoare de control la birourile vamale de frontieră, mijloacele de transport se îndrumă la cel mai apropiat birou vamal unde exista condiţii de efectuare a controlului.
    (3) Transportul, manipularea, ambalarea şi dezambalarea marfurilor în vederea controlului vamal se efectueaza de declarantul vamal pe cheltuiala acestuia sau, după caz, a reprezentantului acestuia.

    Articolul 117

    Când vamuirea la export se efectueaza la birourile vamale din interiorul tarii, marfurile se prezinta acestor birouri insotite de documentele de transport, cu cel mult 24 de ore inaintea expedierii.

    Articolul 118

    (1) Valoarea în vama a marfurilor de export, înscrisă în declaratia vamala, se exprima în valută agreata de Banca Naţionala a României şi se considera franco frontiera română.
    (2) Transformarea în lei se efectueaza potrivit art. 111.
    (3) Valoarea în vama a marfurilor de export ale caror preţuri definitive se stabilesc pe bază de cotaţii bursiere sau pe baza rezultatelor determinarilor cantitative şi calitative, efectuate potrivit condiţiilor menţionate în contractele comerciale, se determina în conformitate cu prevederile art. 109 alin. (3).

    Articolul 119

    Operaţiunile de export temporar se incheie prin:
    a) reimportul marfurilor trimise temporar sau prin exportul definitiv al acestora;
    b) emiterea din oficiu a unui act constatator de către biroul vamal care are operaţiunea în evidenta, când marfurile nu se inapoiaza din considerente economice. Când marfurile care fac obiectul regimului de export temporar sunt supuse licentierii, considerentele economice se confirma de Ministerul Industriei şi Resurselor;
    c) emiterea din oficiu a unui act constatator de către biroul vamal care are operaţiunea în evidenta, când nu se respecta termenul stabilit. În acest caz biroul vamal sesizeaza şi organele de control financiar sau ale Gărzii Financiare, în vederea verificării legalităţii operaţiunii.

    Articolul 120

    (1) Exportul temporar este supus şi prevederilor art. 86 alin. (1)-(3) din Codul vamal al României.
    (2) Operaţiunile de export temporar se pot incheia pentru toate marfurile care fac obiectul operaţiunii sau pentru o parte din acestea.
    (3) Birourile vamale şi titularii operaţiunilor sunt obligati sa tina evidenta exporturilor temporare până la incheierea totala a acestora.
    (4) La incheierea totala sau parţială a exporturilor temporare titularul operaţiunii este obligat să prezinte la biroul vamal declaratia vamala cu care s-a efectuat exportul temporar, împreună cu documentele necesare identificarii marfurilor.
    (5) În cazul în care exportul temporar se incheie prin alt biroul vamal, acesta este obligat sa transmita o copie certificata de pe declaratia vamala de încheiere biroului vamal prin care operaţiunea a fost initial efectuata, în termen de 15 zile.
    (6) Marfurile indigenate care, potrivit art. 85 din Codul vamal al României, pot fi exportate temporar sunt marfurile straine importate şi introduse în circuitul economic.

    Capitolul 8 Regimul vamal aplicabil calatorilor şi altor persoane fizice


    Secţiunea 1 Declararea bunurilor


    Articolul 121

    Persoanele fizice sunt obligate sa declare, verbal sau în scris, bunurile pe care le introduc sau le scot din tara şi să le prezinte pentru control la birourile vamale.

    Articolul 122

    Sunt supuse declararii scrise, în toate cazurile, urmatoarele bunuri:
    a) armele şi munitiile, materiile explozive, radioactive, nucleare, precum şi produsele care, potrivit legii, sunt supuse controlului destinatiei finale;
    b) produsele şi substantele stupefiante ori psihotrope şi precursorii acestora, materialele biologice cu potenţial de contaminare în masa, medicamentele care conţin substante stupefiante sau psihotrope, substantele chimice esentiale, precum şi produsele şi substantele toxice;
    c) obiectele din metale pretioase, cu sau fără pietre pretioase, care depasesc uzul personal stabilit în anexa nr. 6;
    d) bunurile cu caracter cultural, istoric sau artistic, numai la ieşirea din tara. Bunurile cu caracter cultural, istoric sau artistic pot fi declarate în scris la intrarea în tara de persoanele fizice, în vederea scoaterii din tara fără aprobare.

    Articolul 123

    Declararea în scris se face pe formulare tipizate care se pun la dispoziţie de birourile vamale, în mod gratuit, la cererea persoanelor fizice.

    Secţiunea a 2-a Controlul vamal al bunurilor


    Articolul 124

    Controlul vamal al bunurilor aparţinând persoanelor fizice consta în confruntarea celor declarate cu bunurile aflate în bagajele insotite sau neinsotite şi în colete.

    Articolul 125

    (1) Controlul vamal se efectueaza prin sondaj în ceea ce priveste numărul autoturismelor, numărul calatorilor şi numărul bagajelor aparţinând unui calator.
    (2) Pentru fluidizarea traficului de calatori la frontiera procedurile de control prevăzute în prezenta secţiune se pot inlocui cu regulile stabilite în conventiile internationale la care România este parte.

    Articolul 126

    (1) La transportul feroviar controlul vamal se efectueaza:
    a) în trenurile internationale de calatori, pe parcursul intern al acestora;
    b) la vagoanele de dormit, numai pe baza declaraţiei pentru calatori, care va fi prezentată autorităţii vamale de către personalul de însoţire al vagonului;
    c) în salile de control vamal din statiile de cale ferata de frontieră;
    d) în salile de control vamal din statiile de cale ferata din interiorul tarii pentru calatorii care se imbarca sau se debarca în aceste statii, în trenurile internationale.
    (2) La transportul rutier controlul vamal se efectueaza:
    a) în autovehicul;
    b) în locurile amenajate pe artera de circulatie rezervata pentru controlul vamal, când volumul bagajelor nu permite efectuarea controlului vamal în autovehicul;
    c) în sala de control a biroului vamal.
    (3) La transportul maritim sau fluvial controlul vamal se efectueaza:
    a) în salile de control vamal din porturi;
    b) la bordul navei, cu acceptul comandantului acesteia, când nava nu este acostata în apropierea salii de control vamal;
    c) la scara navei.
    (4) La transportul aerian controlul vamal se efectueaza în salile de control vamal din aeroporturi.

    Articolul 127

    (1) Când exista indicii temeinice de frauda se poate efectua controlul vamal corporal, cu respectarea normelor de igiena şi în încăperi separate, de către persoane de acelasi sex cu persoana controlata.
    (2) Se considera ca exista indicii temeinice de frauda în situaţiile în care agentii vamali:
    a) descopera în timpul controlului indicii cu privire la existenta unor bunuri nedeclarate sau ascunse;
    b) deţin informaţii despre intentia persoanei controlate de a savarsi contraventii sau infractiuni vamale;
    c) poseda date ca persoana controlata a mai savarsit contraventii sau infractiuni vamale;
    d) constata comportamente neobisnuite din partea persoanei controlate.
    (3) Controlul vamal corporal se efectueaza numai cu aprobarea sefului biroului vamal.
    (4) Controlul vamal corporal nu are caracterul unei perchezitii corporale prevăzute în Codul de procedură penala.

    Articolul 128

    Agentii vamali controlează în mijloacele de transport orice locuri unde pot fi ascunse bunuri. În acest scop personalul de deservire al mijloacelor de transport şi conducătorii autovehiculelor sunt obligati, sub sanctiune contraventionala, sa faca accesibile controlului locurile indicate de autoritatea vamala. Când acestia refuza sau nu sunt în măsura să efectueze demontarile necesare operaţiunile se realizează direct de către agentii vamali sau cu sprijinul personalului de specialitate, pe cheltuiala autorităţii vamale.

    Articolul 129

    Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei asigura pentru autoritatea vamala:
    a) separarea în trenurile internationale a calatorilor în trafic intern de cei care calatoresc în trafic international, pentru distantele pe care se efectueaza controlul vamal;
    b) spatiile de depozitare a bunurilor şi de lucru în statiile de cale ferata şi în porturi;
    c) legitimatii de calatorie gratuite pentru agentii vamali, pe distantele pe care se efectueaza controlul vamal, şi un compartiment în trenurile internationale pe aceste distante.

    Articolul 130

    Liberul de vama se acordă de autoritatea vamala în scris pentru bunurile supuse taxelor vamale şi verbal în celelalte cazuri.

    Secţiunea a 3-a Regimul vamal aplicabil persoanelor fizice


    Articolul 131

    Persoanele fizice pot introduce sau scoate din tara bunuri fără caracter comercial, în limitele şi în condiţiile prevăzute în anexa nr. 6.

    Articolul 132

    Restrictiile temporare pentru unele bunuri la introducerea sau scoaterea lor din tara se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

    Articolul 133

    Tariful vamal pentru bunurile aparţinând persoanelor fizice este cel în vigoare la data înregistrării acestora la birourile vamale sau, pentru cele care nu sunt supuse înregistrării, la data prezentarii lor la unitatea vamala.

    Articolul 134

    (1) Autoritatea vamala stabileste cuantumul taxelor vamale pe care le încasează şi le varsa la bugetul de stat.
    (2) Taxele vamale se platesc în lei.
    (3) Eliberarea bunurilor supuse taxelor vamale se face după plata acestora.

    Articolul 135

    În cazul în care la verificări ulterioare se constată că taxele vamale nu au fost corect determinate se procedeaza potrivit art. 61 din Codul vamal al României.

    Secţiunea a 4-a Regimul vamal aplicabil misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare acreditate în România, precum şi membrilor acestora


    Articolul 136

    (1) Bunurile destinate uzului oficial al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi cele destinate folosinţei personale a membrilor cu statut diplomatic al acestora şi familiilor lor sunt scutite de control vamal atât la intrarea, cat şi la ieşirea din tara, în condiţiile stabilite prin conventiile internationale la care România este parte şi pe bază de reciprocitate.
    (2) Regimul vamal prevăzut la alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi organizaţiilor internationale cu sediul sau care au reprezentante în România, precum şi functionarilor acestora, în limitele şi în condiţiile înţelegerilor internationale la care România este parte.

    Articolul 137

    Pot fi introduse sau scoase din tara fără plata taxelor vamale, în condiţiile stabilite prin conventiile internationale la care România este parte şi pe bază de reciprocitate:
    a) bunurile destinate uzului oficial al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare;
    b) bunurile destinate folosinţei personale a membrilor cu statut diplomatic ai misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi a membrilor familiilor lor;
    c) bunurile destinate folosinţei personale a membrilor personalului administrativ, tehnic şi de serviciu al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi a membrilor familiilor lor, cu ocazia instalarii.

    Articolul 138

    (1) Introducerea sau scoaterea din tara a bunurilor neinsotite este permisa în baza cererii misiunii diplomatice sau a oficiului consular, semnata de seful acestuia, şi a unei liste specificative avizate de Ministerul Afacerilor Externe.
    (2) În cerere, întocmită în 3 exemplare şi inaintata autorităţilor vamale române prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, se vor menţiona cantitatea bunurilor introduse şi descrierea lor, conform formularelor puse la dispoziţie misiunilor diplomatice, precizandu-se de către solicitant dacă aceste bunuri sunt pentru folosinţă sa personala sau a misiunii.
    (3) Dacă solicitantul nu cunoaste conţinutul coletelor primite, autoritatea vamala poate proceda la deschiderea acestora în prezenta solicitantului sau a unui reprezentant al acestuia, în vederea completarii formularului prevăzut la alin. (2).
    (4) Pentru bagajele insotite de titulari introducerea sau scoaterea din tara este permisa şi fără prezentarea cererii şi a listei specificative.

    Articolul 139

    Bunurile care sunt prohibite la scoaterea din România, precum şi bunurile cu caracter artistic, istoric, ştiinţific, instrumentele muzicale, obiectele din metale şi pietre pretioase, care depasesc uzul personal, se pot scoate din tara fără alte formalitati, dacă au fost declarate în scris autorităţii vamale la intrare.

    Articolul 140

    La cererea scrisa a misiunii diplomatice sau a oficiului consular, în functie de personalul vamal disponibil, se poate efectua vamuirea la sediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ori la reşedinţa membrilor personalului cu statut diplomatic.

    Articolul 141

    (1) Pentru urmatoarele categorii de bunuri scutirile de la plata taxelor vamale, prevăzute la art. 137, se aplică în limite, pe an calendaristic, astfel:
    a) pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare: 300 litri de bauturi alcoolice (peste 22°), 2.000 de pachete de tigari (a 20 de bucăţi);
    b) pentru folosinţă proprie a membrilor personalului cu statut diplomatic şi a membrilor familiilor lor: 50 litri de bauturi alcoolice (peste 22°) de familie, 500 de pachete de tigari (a 20 de bucăţi) de familie.
    (2) La avizarea introducerii în tara a bunurilor prevăzute la alin. (1) Ministerul Afacerilor Externe va ţine seama de condiţiile de reciprocitate, precum şi de conventiile la care România este parte, pentru a se aplică reduceri sau majorări corespunzătoare ale limitelor stabilite.

    Articolul 142

    (1) Bunurile prevăzute la art. 141, transportate ca bagaje insotite sau colete neinsotite, se declara în scris la introducerea în tara pe documentele prevăzute la art. 138. În lipsa acestui document nu se permite introducerea în tara a bunurilor, care pot fi lasate în pastrare autorităţii vamale, potrivit prezentului regulament.
    (2) După vamuire un exemplar al cererii depuse pentru aceste bunuri, vizat de autoritatea vamala, se transmite de aceasta Ministerului Afacerilor Externe care tine evidenta bunurilor introduse.
    (3) Bunurile prevăzute la art. 141 care depasesc cantitatile stabilite pot fi introduse în tara cu plata taxelor vamale aplicabile bunurilor aparţinând persoanelor fizice.

    Articolul 143

    (1) Introducerea temporara în tara, cu scutire de la plata taxelor vamale, de autovehicule pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, precum şi pentru folosinţă membrilor personalului acestora şi a familiilor lor este permisa în limitele avizate de Ministerul Afacerilor Externe, pe bază de reciprocitate sau în condiţiile stabilite prin înţelegeri internationale.
    (2) Formalitatile de introducere temporara sunt cele prevăzute la art. 138. Evidenta acestor operaţiuni se tine de Ministerul Afacerilor Externe.

    Articolul 144

    Când sunt motive temeinice să se considere ca în coletele destinate misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi în mijloacele de transport sau în bagajele membrilor cu statut diplomatic ori ale familiilor acestora exista bunuri care nu sunt scutite de la plata taxelor vamale sau nu au fost declarate potrivit art. 142 ori sunt prohibite la introducerea sau scoaterea din tara ori sunt supuse carantinei, seful biroului vamal poate dispune efectuarea controlului vamal în prezenta titularilor bunurilor ori a reprezentantilor autorizati ai acestora.

    Articolul 145

    Bunurile introduse în tara, cu scutire de taxe vamale, nu pot fi instrainate decat după plata taxelor vamale legale, cu excepţia cazului în care cumparatorul este o persoană care beneficiaza de acelasi statut.

    Articolul 146

    (1) Valiza diplomatica folosita în vederea comunicarii între misiunile diplomatice şi Ministerul Afacerilor Externe al statului acreditat nu este supusă controlului vamal la intrarea şi la ieşirea din tara şi este scutita de taxe vamale.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi pentru valiza diplomatica folosita în vederea comunicarii între misiunile diplomatice ale aceluiasi stat.

    Articolul 147

    Valiza diplomatica poate fi transportata pe teritoriul României, neinsotita sau însoţită de curieri diplomatici insarcinati cu aceasta misiune de către Ministerul Afacerilor Externe al statului caruia apartin sau de o misiune diplomatica a statului acreditat.

    Articolul 148

    (1) Valiza diplomatica trebuie să fie prevăzută cu sigiliile Ministerului Afacerilor Externe sau ale misiunii diplomatice expeditoare, sa poarte menţiunea "corespondenta diplomatica" sau "expeditie oficiala", sa circule pe baza unei foi de curier şi sa nu cuprindă decat documente diplomatice sau obiecte de uz oficial.
    (2) Dacă valiza diplomatica este însoţită de un curier diplomatic, acesta trebuie să posede foaie de curier, în care se indica numele, prenumele şi calitatea persoanei insotitoare, precum şi numărul şi destinaţia coletelor.
    (3) Valiza diplomatica neinsotita, în afară de menţiunea "corespondenta diplomatica" sau "expeditie oficiala" şi sigiliile expeditorului, prevăzute la alin. (1), va trebui sa poarte o eticheta mentionand şi numărul foii de curier.
    (4) Dacă aceste condiţii nu sunt indeplinite valiza diplomatica se sigileaza de autoritatea vamala şi se tranziteaza la un birou vamal din Bucureşti pentru a fi stabilite modalitatile de eliberare sau de inapoiere la expeditor.
    (5) Eliberarea de către autoritatea vamala a valizei diplomatice neinsotite se face pe baza unei declaratii scrise, emisa de misiunea diplomatica destinatara.

    Articolul 149

    (1) Valiza diplomatica poate fi transportata de comandantul unei aeronave, dacă poseda un document oficial din care să rezulte numărul coletelor care constituie valiza.
    (2) Misiunea diplomatica poate trimite unul dintre membrii săi sa preia valiza diplomatica direct din mainile comandantului aeronavei.
    (3) Comandantii de aeronave care transporta valize diplomatice nu sunt considerati curieri diplomatici.

    Articolul 150

    Valiza diplomatica în tranzit prin România poate fi sigilata de autoritatea vamala la intrarea în tara.

    Articolul 151

    Dispozitiile privind valiza diplomatica se aplică în mod corespunzător şi valizei consulare.

    Capitolul 9 Regimuri vamale suspensive


    Secţiunea 1 Dispozitii generale


    Articolul 152

    (1) Regimurile vamale suspensive sunt urmatoarele:
    a) tranzitul vamal;
    b) antrepozitul vamal;
    c) perfectionarea activa;
    d) transformarea sub control vamal;
    e) admiterea temporara;
    f) perfectionarea pasiva.
    (2) Pot fi plasate în regimuri vamale suspensive marfuri, indiferent de felul, cantitatea, originea, provenienţă sau de destinaţia acestora.
    (3) Nu pot fi plasate în regimuri vamale suspensive acele marfuri care sunt supuse unor interdictii sau restrictii din motive de ordine ori morala publică, de protecţie a sănătăţii şi vietii persoanelor, animalelor sau vegetalelor, de protecţie a mediului, de ocrotire a valorilor naţionale, artistice, istorice ori arheologice.

    Articolul 153

    (1) Regimul vamal suspensiv se acordă de autoritatea vamala prin emiterea unei autorizaţii prin care se fixeaza condiţiile de derulare a regimului.
    (2) Autorizatia se acordă persoanelor juridice române care pot asigura derularea operaţiunilor pe baza declaraţiei vamale şi a documentelor necesare în vederea identificarii marfurilor respective, cu condiţia ca autoritatea vamala să fie în măsura să efectueze supravegherea şi controlul regimului vamal.
    (3) Regimul vamal suspensiv de admitere temporara poate fi acordat şi persoanelor fizice straine în cazurile şi în condiţiile stabilite în acest capitol la secţiunea a 6-a privind admiterea temporara.

    Articolul 154

    O dată cu declaratia vamala pentru marfurile supuse unui regim vamal suspensiv titularul operaţiunii depune la biroul vamal o garantie care să asigure plata taxelor vamale şi a altor drepturi, dacă acestea se datorează.

    Articolul 155

    (1) Regimul vamal suspensiv inceteaza dacă marfurile plasate sub acest regim sau, după caz, produsele compensatoare ori transformate obtinute primesc, în mod legal, o alta destinatie vamala sau un alt regim vamal.
    (2) Dacă regimul vamal suspensiv nu inceteaza în condiţiile alin. (1), taxele vamale şi alte drepturi de import datorate se încasează din oficiu de birourile vamale în baza unui act constatator, iar operaţiunea se scoate din evidenta biroului vamal. Taxele vamale şi alte drepturi de import datorate se determina pe baza elementelor de taxare în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale pentru acordarea regimului vamal suspensiv.
    (3) Actul constatator constituie titlu executoriu pentru incasarea taxelor vamale şi a altor drepturi de import, la care se adauga comisionul vamal, dacă acesta se datorează.

    Articolul 156

    În cazul modificarii scopului avut în vedere la acordarea regimului vamal suspensiv titularul acestui regim este obligat să solicite biroului vamal în evidenta caruia se afla operaţiunea, dacă este cazul, acordarea unui alt regim vamal sau unei alte destinatii vamale.

    Articolul 157

    Autoritatea vamala şi titularii regimurilor vamale suspensive sunt obligati sa tina evidenta operaţiunilor până la incheierea acestora şi sa pastreze documentele o perioadă de 5 ani de la data acordarii regimului vamal suspensiv.

    Articolul 158

    (1) Pentru incheierea regimurilor vamale suspensive titularul este obligat să prezinte la biroul vamal, direct sau prin reprezentantul sau, declaratia vamala pe baza careia s-a acordat acest regim, împreună cu documentele necesare în vederea identificarii marfurilor.
    (2) În cazul în care regimul vamal suspensiv se incheie prin alt birou vamal, acesta este obligat sa transmita o copie de pe declaratia vamala biroului vamal care a acordat acest regim, în termen de 15 zile.

    Articolul 159

    Când regimurile prevăzute la art. 152 alin. (1) se incheie din oficiu, marfurile pot fi returnate fără restituirea taxelor vamale încasate de autoritatea vamala.

    Secţiunea a 2-a Tranzitul vamal


    Articolul 160

    (1) Marfurile nevamuite la intrarea în tara pot fi transportate în tranzit vamal pe teritoriul României, sub supraveghere vamala, cu garantarea taxelor vamale.
    (2) Marfurile vamuite la export în interiorul tarii se supun regimului de tranzit vamal până la frontiera.
    (3) Pentru marfurile transportate pe mijloace de transport rutiere şi pe calea ferata se aplică sistemul de tranzit comun al Comunitatilor Europene şi statelor membre ale acestora, conform normelor metodologice emise prin decizie a directorului general al Directiei Generale a Vamilor.

    Articolul 161

    (1) În vederea admiterii tranzitului vamal biroul vamal de frontieră efectueaza controlul vamal exterior al mijloacelor de transport şi verifica concordanta documentelor de tranzit vamal cu documentele de transport insotitoare.
    (2) În caz de indicii temeinice de frauda biroul vamal procedeaza la controlul vamal al marfurilor în tranzit.

    Articolul 162

    (1) Titularul de tranzit vamal este transportatorul marfurilor, iar în cazul marfurilor tranzitate conform prevederilor tranzitului comun, titularul de tranzit este principalul obligat. Acesta este obligat să depună la biroul vamal de plecare, direct sau prin reprezentant, o declaratie vamala de tranzit.
    (2) Formularul declaraţiei vamale de tranzit este prevăzut în anexa nr. 4.
    (3) La transportul pe calea ferata se aplică prevederile art. 48 alin. (2) şi (3).
    (4) Declaratia vamala de tranzit este însoţită de specificatii, facturi sau de alte documente din care să rezulte valoarea marfurilor tranzitate.
    (5) În cazul transportului pe calea ferata nu este obligatorie depunerea facturilor. Când se constată că marfurile aflate în regim de tranzit nu ajung la biroul vamal de destinatie Societatea Naţionala de Transport Feroviar de Marfa "C.F.R. Marfa" - S.A. este obligata să prezinte documentele care să ateste valoarea acelor marfuri.

    Articolul 163

    Biroul vamal de plecare acorda regimul de tranzit vamal dacă datele inscrise în declaratia vamala de tranzit corespund cu cele din documentele de transport şi din celelalte documente.

    Articolul 164

    (1) Termenul de încheiere pentru regimul de tranzit vamal se stabileste de biroul vamal de plecare în functie de felul mijlocului de transport, de distanta de parcurs şi de condiţiile atmosferice, fără ca durata tranzitului să depăşească 45 de zile. În cazul marfurilor tranzitate conform prevederilor tranzitului comun termenul de tranzit acordat pentru marfurile transportate pe cale rutiera nu poate să depăşească 8 zile, iar pentru marfurile transportate pe calea ferata acesta este unic, de 20 de zile.
    (2) În cadrul termenului stabilit titularul de tranzit vamal este obligat să prezinte marfurile, împreună cu declaratia vamala de tranzit şi documentele insotitoare, la biroul vamal de destinatie.
    (3) Biroul vamal de destinatie înregistrează mijlocul de transport şi marfurile prezentate şi confirma biroului vamal de plecare primirea marfurilor în termen de 3 zile.

    Articolul 165

    (1) Declaratia vamala de tranzit constituie titlu executoriu pentru plata taxelor vamale şi a drepturilor de import, în cazul în care transportatorul nu prezinta marfurile la biroul vamal de destinatie în termenul stabilit sau le prezinta cu lipsuri ori substituiri.
    (2) Biroul vamal de plecare percepe taxele vamale şi drepturile de import, devenite exigibile potrivit alin. (1), după ce a solicitat biroului vamal de destinatie informaţii cu privire la sosirea marfurilor tranzitate şi a primit în scris răspunsul acestuia.

    Articolul 166

    Societatea Naţionala de Transport Feroviar de Marfa "C.F.R. Marfa" - S.A. este obligata să prezinte, la cerere, autorităţii vamale evidentele şi informaţiile necesare referitoare la tranzitele vamale.

    Articolul 167

    Marfurile aflate în regim de tranzit vamal, care din cauze fortuite se valorifica pe teritoriul României, sunt supuse platii taxelor vamale şi altor drepturi de import.

    Secţiunea a 3-a Antrepozitul vamal


    Articolul 168

    (1) Aprobarea de functionare a unui antrepozit vamal se acordă în baza unei cereri scrise, depusa la biroul vamal în a cărui raza teritoriala se afla depozitul, conţinând elementele necesare pentru justificarea antrepozitarii. În aprobare se stabilesc condiţiile de functionare a antrepozitului vamal.
    (2) Titularul de antrepozit vamal este administrator sau gestionar al acestuia, iar antrepozitarul este titularul operaţiunii de plasare a marfurilor sub regimul vamal de antrepozitare.
    (3) Cererea de autorizare pentru functionarea unui antrepozit vamal şi pentru utilizarea regimului de antrepozitare a antrepozitelor de tip A-C se întocmeşte conform anexei nr. 7 şi se depune la biroul vamal în a cărui raza teritoriala se afla locul de antrepozitare.

    Articolul 169

    În cazul în care aprobarea se referă la un antrepozit public, autoritatea vamala poate stabili ca oblibaţiile prevăzute la art. 104 lit. b) şi c) din Codul vamal al României să fie în sarcina exclusiva a antrepozitarului.

    Articolul 170

    (1) Autoritatea vamala stabileste termenul în cadrul caruia antrepozitarul este obligat să solicite acordarea unui nou regim vamal.
    (2) Înainte de expirarea termenului acesta poate fi prelungit la cererea justificata a antrepozitarului.

    Articolul 171

    Pe durata antrepozitarii autoritatea vamala poate aproba în prealabil ca marfurile să fie supuse operaţiunilor uzuale prevăzute în anexa nr. 8.

    Articolul 172

    În cazul în care o marfa se scoate din antrepozitul vamal pentru a fi vamuita la import, valoarea în vama se determina pe baza elementelor de taxare din momentul scoaterii din antrepozit.

    Articolul 173

    (1) Regimul de antrepozit vamal se poate incheia de titularul regimului de antrepozit vamal prin:
    a) importul marfurilor;
    b) plasarea marfurilor sub alt regim vamal suspensiv;
    c) reexportul marfurilor antrepozitate;
    d) exportul marfurilor româneşti;
    e) abandonarea marfurilor în favoarea statului;
    f) distrugerea marfurilor sub control vamal.
    (2) Operaţiunile menţionate la alin. (1) lit. a)-d) pot fi efectuate, în afara titularului regimului vamal de antrepozitare, de orice persoană juridica română care are dreptul de dispoziţie asupra marfii.
    (3) Autoritatea vamala poate admite, în cadrul termenului de antrepozitare, depunerea unei declaratii vamale privind noua destinatie vamala pentru marfurile antrepozitate.
    (4) Dacă până la expirarea termenului de antrepozitare vamala marfurile nu au primit o alta destinatie vamala, autoritatea vamala, din oficiu, incheie regimul vamal de antrepozit şi încasează taxele vamale şi drepturile de import, pe baza unui act constatator.
    (5) În cazul distrugerii totale sau partiale, din cauze de forta majoră sau caz fortuit, a unor marfuri plasate sub regim vamal de antrepozit, acestea se scot din evidenta pe baza documentelor justificative, legal intocmite, prezentate autorităţii vamale de către antrepozitar sau, după caz, de deţinătorul depozitului.

    Articolul 174

    Bunurile, inclusiv proviziile, descarcate de pe nave naufragiate sau avariate în apele naţionale ori teritoriale ale României, sunt considerate în regim de antrepozit vamal.

    Articolul 175

    (1) Antrepozitele vamale în care marfurile pot fi depozitate sub regimul de antrepozit vamal sunt urmatoarele:
    a) antrepozitul public de tip A, în care depozitul şi marfurile sunt sub raspunderea deţinătorului depozitului;
    b) antrepozitul public de tip B, în care depozitul şi marfurile sunt sub responsabilitatea fiecarui antrepozitar;
    c) antrepozitul privat de tip C, în care deţinătorul depozitului este şi antrepozitar al marfurilor;
    d) antrepozitul public de tip D, care este cel gestionat de autoritatea vamala.
    (2) Intr-un amplasament pot fi admise mai multe tipuri de antrepozite vamale, cu condiţia ca fiecare tip să fie amplasat în încăperi sau în incinte separate.

    Articolul 176

    (1) Antrepozitele de tip A-C se infiinteaza în amplasamente sau în perimetre precis determinate, acceptate de biroul vamal în a cărui raza teritoriala se afla acestea.
    (2) În cazul antrepozitului de tip D autoritatea vamala desemneaza amplasamentul acestuia.

    Articolul 177

    (1) Autorizatia de antrepozit vamal poate fi acordată dacă antrepozitarea vamala este destinata în principal stocajului de marfuri, fără a se exclude posibilitatea efectuării de operaţiuni de manipulare uzuale de perfectionare activa sau de transformare sub control vamal.
    (2) Autorizatia de antrepozit vamal se elibereaza potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 9.

    Articolul 178

    (1) Autorizatia de antrepozit vamal intră în vigoare de la data eliberarii sale sau de la data mentionata în autorizatie. Autorizatia de antrepozit vamal poate fi folosita pentru una sau mai multe operaţiuni de plasare sub regim de antrepozit vamal.
    (2) În autorizatia de antrepozit vamal se precizeaza autoritatea vamala competenţa să efectueze controlul antrepozitului vamal. În cazul marfurilor care reprezinta un pericol, al celor susceptibile de a altera alte marfuri sau al celor care necesita instalaţii speciale, în autorizatie se precizeaza obligaţia de plasare în locuri special echipate în vederea stocarii.

    Articolul 179

    (1) Autorizatia de antrepozit vamal poate fi revocata când nu mai sunt indeplinite condiţiile avute în vedere la acordarea autorizatiei sau dacă autoritatea vamala constata ca antrepozitul vamal nu mai este suficient utilizat pentru a se justifica menţinerea acestuia.
    (2) Revocarea se comunică titularului de antrepozit vamal, măsura putand fi contestata la instanţa de contencios administrativ competenţa.

    Articolul 180

    (1) Evidenta operativa, ţinuta potrivit art. 106 din Codul vamal al României, trebuie să cuprindă toate elementele necesare în vederea urmaririi aplicarii corecte a regimului de antrepozit vamal şi în special urmatoarele:
    a) menţiunile care figurează în rubricile 1, 31, 37 şi 38 ale declaraţiei vamale;
    b) declaratiile vamale prin care marfurile respective au primit o destinatie vamala ce incheie regimul de antrepozit vamal;
    c) numărul şi data altor documente privitoare la plasarea sub regimul de antrepozit vamal şi incheierea acestuia;
    d) menţiunile necesare pentru urmarirea marfurilor, locul unde acestea se gasesc, informaţiile cu privire la eventualele transferuri ale marfurilor dintr-un antrepozit vamal fără incheierea regimului de antrepozit vamal;
    e) menţiunile privind stocajul în comun al marfurilor având un statut vamal diferit;
    f) orice alte detalii necesare pentru identificarea marfurilor;
    g) menţiunile privind operaţiunile uzuale la care sunt supuse marfurile;
    h) menţiunile privind scoaterea temporara a marfurilor din antrepozitele vamale.
    (2) Evidenta operativa trebuie să infatiseze în orice moment starea existenta a stocului de marfuri care se afla în regim de antrepozit vamal. Deţinătorul antrepozitului vamal este obligat să depună la autoritatea vamala, în termenele stabilite de aceasta, situaţia stocului de marfuri.
    (3) În cazul în care marfurile antrepozitate sunt supuse unor manipulari uzuale, evidenta operativa cuprinde şi valoarea în vama a marfurilor, anterioara acestei manipulari.

    Articolul 181

    (1) Înscrierea în evidenta operativa a marfurilor plasate sub regim de antrepozit vamal se face în momentul plasarii fizice a marfurilor în antrepozitul vamal, pe baza elementelor prevăzute la art. 180.
    (2) Înscrierea în evidenta operativa a datelor referitoare la incheierea regimului de antrepozit vamal se face în momentul scoaterii marfurilor din antrepozitul vamal, ca urmare a depunerii declaraţiei vamale pentru noua destinatie vamala data marfurilor.

    Articolul 182

    Pentru fiecare caz titularul regimului de antrepozit vamal solicita în scris biroului vamal autorizarea efectuării manipularilor uzuale înainte de a se proceda la efectuarea acestor manipulari.

    Articolul 183

    Marfurile de provenienţă străină şi marfurile româneşti pot fi depozitate în acelasi spatiu, dar în partide separate. În cazul în care aceasta depozitare are ca efect imposibilitatea identificarii de către autoritatea vamala a regimului vamal al marfurilor, operaţiunea este permisa numai pentru marfurile echivalente. Marfurile echivalente sunt acelea care se încadrează la aceeasi subpozitie din nomenclatura Tarifului vamal de import al României, prezinta aceeasi calitate comerciala şi care au aceleasi caracteristici tehnice.

    Articolul 184

    (1) Marfurile antrepozitate pot fi scoase temporar din depozit numai pe baza aprobării birourilor vamale, la solicitarea scrisa a antrepozitarului.
    (2) Dacă marfurile scoase temporar sunt supuse unor manipulari uzuale, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 182.

    Articolul 185

    (1) Transferul marfurilor de la un antrepozit vamal la un alt antrepozit vamal, fără incheierea regimului, se efectueaza utilizandu-se formularul de declaratie vamala în detaliu şi potrivit procedurii stabilite în anexa nr. 10.
    (2) Noul titular preia raspunderea asupra marfurilor transferate la data la care acesta efectueaza primirea lor şi înscrierea în evidenta sa contabila.
    (3) În cazul antrepozitului de tip B nu este permis transferul marfurilor de la un antrepozit la altul.

    Articolul 186

    Autoritatea vamala îl poate obliga pe antrepozitar să efectueze inventarierea marfurilor aflate în antrepozit.

    Secţiunea a 4-a Perfectionarea activa


    Articolul 187

    În sensul prezentei secţiuni, se înţelege prin:
    a) produse compensatoare principale - produsele compensatoare pentru obtinerea cărora a fost autorizat regimul de perfectionare activa;
    b) produse compensatoare secundare - produsele compensatoare, altele decat cele pentru care a fost autorizat regimul de perfectionare activa, dar care rezultă în mod necesar din procesul de perfectionare;
    c) pierderi - partea din marfurile importate care este distrusa şi dispare în cursul operaţiunii de perfectionare activa, în special prin evaporare, uscare, esapare sub forma de gaz sau prin trecere în apa de spalare;
    d) metoda cheii cantitative - repartizarea cantităţii marfurilor straine importate pe diferitele produse compensatoare;
    e) metoda cheii valorice - repartizarea marfurilor straine importate pe diferitele produse compensatoare, în functie de valoarea produselor compensatoare;
    f) operatori - persoanele juridice care efectueaza total sau parţial operaţiunile de perfectionare activa;
    g) exportul anticipat - exportul produselor compensatoare obtinute din marfuri echivalente înainte de importul marfurilor care le inlocuiesc pe cele echivalente.

    Articolul 188

    Regimul de perfectionare activa se autorizeaza de directia regionala vamala interjudeteana în a carei raza teritoriala se afla sediul titularului operaţiunii comerciale.

    Articolul 189

    (1) Cererea pentru acordarea regimului de perfectionare activa se întocmeşte conform modelului prevăzut în anexa nr. 11.
    (2) Cererea trebuie să cuprindă elementele referitoare la derularea operaţiunii, precum şi locurile unde este prevăzut ca aceste operaţiuni să fie efectuate. După obtinerea autorizatiei aceasta se depune la biroul vamal în a cărui raza teritoriala se executa prima operaţiune de perfectionare activa.

    Articolul 190

    În cazul în care se obtin produse compensatoare din alte produse compensatoare rezultate în urma unei autorizaţii deja eliberate, titularul regimului vamal care efectueaza operaţiuni succesive de perfectionare activa este obligat să prezinte la directia regionala vamala interjudeteana o noua cerere de autorizare a regimului de perfectionare activa, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11, referindu-se la autorizatia anterioara.

    Articolul 191

    (1) Termenul de valabilitate a autorizatiei de perfectionare activa, eliberata conform modelului prevăzut în anexa nr. 12, este stabilit de directia regionala vamala interjudeteana în functie de solicitarea titularului şi de condiţiile economice în care se desfăşoară operaţiunea de perfectionare activa.
    (2) Când termenul de valabilitate a autorizatiei de perfectionare activa este mai mare de 2 ani, condiţiile în baza cărora a fost eliberata autorizatia sunt examinate periodic.

    Articolul 192

    (1) Directia regionala vamala interjudeteana fixeaza termenul în care produsele compensatoare trebuie să fie exportate ori sa primeasca o alta destinatie vamala. La stabilirea acestui termen se tine seama de durata necesară pentru realizarea produselor compensatoare şi pentru livrarea acestora, precum şi de tipul operaţiunii.
    (2) Termenul curge de la data înregistrării declaraţiei vamale prin care marfurile au fost plasate sub regimul de perfectionare activa. La cererea temeinic justificata a titularului de autorizatie termenul se poate prelungi de către directia regionala vamala interjudeteana.
    (3) În cazul în care produsele compensatoare obtinute din marfuri echivalente se exporta înainte de importul marfurilor care le inlocuiesc pe cele echivalente, directia regionala vamala interjudeteana stabileste termenul în cadrul caruia marfurile de import se declara pentru regimul de perfectionare activa. Acest termen curge de la data înregistrării declaraţiei vamale depuse pentru exportul produselor compensatoare.

    Articolul 193

    Directia regionala vamala interjudeteana poate prelungi termenul de export în cazuri temeinic justificate de titularul autorizatiei de perfectionare activa, chiar dacă termenul initial stabilit pentru regimul de perfectionare activa a expirat. În acest caz se considera prelungit şi acest din urma termen.

    Articolul 194

    (1) Autorizatia de perfectionare activa se elibereaza numai persoanelor juridice române, cu condiţia identificarii marfurilor importate în produsele compensatoare. Aceasta se poate acorda şi în cazul în care este posibila verificarea indeplinirii condiţiilor prevăzute în aceasta secţiune pentru marfurile echivalente.
    (2) Pentru operaţiunea prevăzută la art. 112 lit. d) din Codul vamal al României autorizatia de perfectionare activa se elibereaza numai dacă este posibila utilizarea acestor marfuri la obtinerea produselor compensatoare.
    (3) Nu pot fi plasate sub regimul de perfectionare activa, chiar dacă este posibila utilizarea la obtinerea produselor compensatoare:
    a) combustibilii, sursele de energie, altele decat cele necesare testarii produselor compensatoare sau pentru detectarea defectelor marfurilor de import care necesita reparatii;
    b) lubrifiantii, altii decat cei necesari la operaţiunile de calibrare, ajustare sau scoatere din tipar ori matrita a produselor compensatoare;
    c) utilajele şi uneltele.

    Articolul 195

    (1) Rata de randament definita la art. 113 alin. (3) din Codul vamal al României se determina de titularul operaţiunii în functie de condiţiile în care se efectueaza sau urmeaza să se efectueze operaţiunea de perfectionare activa.
    (2) În cazuri justificate, pentru operaţiuni de perfectionare activa care se efectueaza uzual, în condiţii tehnice bine definite, cu marfuri având caracteristici sensibil constante, din care rezultă produse compensatoare de o calitate uniforma, titularul operaţiunii poate stabili o rata de randament forfetara, pe baza unor date reale cunoscute şi determinate în prealabil de titularul operaţiunii.
    (3) Autoritatea vamala care autorizeaza regimul vamal de perfectionare activa, în aplicarea art. 113 alin. (3) din Codul vamal al României, verifica rata de randament determinata de titularul operaţiunii. Verificarea ratei de randament se face pe baza normativelor şi notelor de consum rezultate din contractul extern sau din declaratia pe propria raspundere întocmită de solicitant şi anexata la cererea de acordare a regimului de perfectionare activa.
    (4) În cazul în care rata de randament justifica cantitatile de marfuri plasate sub regim de perfectionare activa, resturile tehnologice rezultate din actiunile de transformare sau de prelucrare sunt considerate pierderi normale pentru care nu se datorează drepturi de import. Dacă în urma verificării rata de randament nu este justificata pentru cantitatile de marfuri plasate sub regim de perfectionare activa, care intră în componenta produselor compensatoare şi care nu pot fi considerate pierderi normale, se calculeaza şi se încasează drepturile de import calculate pe baza elementelor de taxare specifice acestor marfuri.
    (5) În vederea verificării derularii regimului de perfectionare activa şi pentru facilitarea controlului autoritatea vamala poate cere titularului autorizatiei de perfectionare activa sa tina sau să se asigure ca se tine o evidenta operativa a stocurilor, care să cuprindă cantitatile de marfuri plasate sub regim de perfectionare activa, cantitatile de produse compensatoare obtinute, precum şi orice alte elemente considerate necesare pentru urmarirea derularii operaţiunilor şi determinarea drepturilor de import eventual datorate. Evidenta se tine la dispoziţia autorităţii vamale care efectueaza controlul operaţiunilor. Atunci când operaţiunile de perfectionare activa se desfăşoară în locuri aflate în raza de competenţa teritoriala a mai multor birouri vamale, evidenta trebuie să permită în orice moment identificarea elementelor privind derularea regimului de perfectionare activa pe lângă fiecare birou vamal.

    Articolul 196

    (1) Marfurile plasate sub regim de perfectionare activa cu suspendarea drepturilor de import, care nu au fost exportate în cadrul termenului stabilit, pot fi importate cu respectarea dispoziţiilor privind importul marfurilor. În aceste cazuri cuantumul taxelor şi drepturilor de import se determina pe baza elementelor de taxare a marfurilor de import, în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de import, la care se adauga comisionul vamal.
    (2) Dacă marfurile de import plasate sub regim de perfectionare activa indeplinesc în momentul importului condiţiile pentru a beneficia de un tratament tarifar preferential în cadrul contingentelor tarifare sau plafoanelor tarifare, aceste marfuri pot beneficia de tratamentul preferential valabil în momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.

    Articolul 197

    Pentru produsele compensatoare care nu sunt exportate importul lor se face cu plata drepturilor de import corespunzătoare marfurilor de import din componenta acestora la data înregistrării declaraţiei vamale de import.

    Articolul 198

    (1) Produsele compensatoare sau marfurile neprelucrate aflate sub regim de perfectionare activa pot face obiectul, total sau parţial, al unui export temporar pentru o operaţiune de perfectionare complementara efectuata în afara teritoriului României, pe baza autorizatiei date de directia regionala vamala interjudeteana şi cu respectarea condiţiilor prevăzute pentru regimul de perfectionare pasiva.
    (2) Produsele reimportate după perfectionarea în afara teritoriului vamal al României sunt supuse platii taxelor vamale şi altor drepturi de import potrivit dispoziţiilor referitoare la regimul de perfectionare pasiva.

    Articolul 199

    În cazul regimului de perfectionare activa cu restituire de taxe vamale nu se aplică prevederile referitoare la produsele compensatoare obtinute din marfuri echivalente, precum şi dispozitiile art. 192 alin. (3), ale art. 196 alin. (1) şi ale art. 197.

    Articolul 200

    Exportul temporar de produse compensatoare, efectuat potrivit art. 198, nu constituie temei pentru restituirea de taxe vamale de import, cu excepţia cazului în care se transforma în export definitiv.

    Articolul 201

    (1) Titularul autorizatiei de perfectionare activa poate cere restituirea taxelor vamale de import în măsura în care dovedeste ca produsele compensatoare obtinute din marfurile importate în regim de restituire au fost exportate sau au fost plasate, în vederea exportului ulterior, în regim de tranzit, de antrepozit vamal, de admitere temporara, de perfectionare activa în sistem suspensiv sau au fost introduse intr-o zona libera şi sunt respectate toate condiţiile stabilite pentru acel regim. În cazul în care se constată că cererea de restituire este indreptatita, biroul vamal este obligat sa o efectueze în termen de maximum 30 de zile de la data acceptarii cererii.
    (2) Pentru a primi o destinatie vamala dintre cele menţionate la alin. (1), cu excepţia exportului definitiv, produsele compensatoare nu sunt considerate marfuri româneşti.

    Articolul 202

    În caz de export anticipat potrivit art. 192 alin. (3) se fixeaza un termen care să nu fie mai mare de 6 luni. Acest termen poate fi prelungit la cererea justificata a titularului, fără ca durata totala să depăşească 12 luni. În cazuri temeinic justificate prelungirea poate fi acordată şi după expirarea termenului initial.

    Articolul 203

    (1) Termenele prevăzute la art. 191 incep să curgă de la data acceptarii declaraţiei vamale de plasare sub regimul de perfectionare activa cu suspendare sau a declaraţiei de import în cazul perfectionarii active cu restituirea taxelor vamale de import.
    (2) Termenele prevăzute la art. 202 incep să curgă de la data acceptarii declaraţiei de export.

    Articolul 204

    (1) Pentru a se acordă regimul de perfectionare activa cu compensare prin echivalenta, marfurile echivalente trebuie să indeplineasca urmatoarele condiţii:
    a) să fie clasificate la acelasi cod de 8 cifre cu marfurile de import, prevăzut în Nomenclatura combinata de descriere şi codificare a marfurilor, acceptata de România prin Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, aprobat prin Legea nr. 20/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 12 aprilie 1993, inclusiv cu modificările ulterioare referitoare la clasificarea marfurilor;
    b) să prezinte aceleasi calităţi comerciale cu marfa de import;
    c) să prezinte aceleasi caracteristici tehnice cu marfurile straine care s-ar fi gasit sub regim de perfectionare activa.
    (2) Compensarea prin echivalenta se aproba numai când titularul solicita aceasta în cererea sa de autorizare şi când în autorizatie sunt inscrise elementele prevăzute la alin. (1).
    (3) În autorizatia pentru compensarea prin echivalenta se inscriu masurile specifice de control pentru asigurarea respectarii dispoziţiilor privind acest regim.
    (4) Când în autorizatie nu se indica recurgerea la compensarea prin echivalenta, iar titularul autorizatiei doreste sa beneficieze de acest sistem, va depune o cerere de modificare a autorizatiei initial acordate. Cererea se întocmeşte în condiţiile prevăzute la art. 189.

    Articolul 205

    În cazuri justificative se poate admite ca marfurile echivalente să fie într-un stadiu de fabricatie mai avansat decat cel al marfurilor straine, cu condiţia ca partea esenţială a operaţiunii de perfectionare activa la care sunt supuse marfurile echivalente să fie efectuata fie în intreprinderea titularului de autorizatie, fie intr-o intreprindere în care respectiva transformare este efectuata în contul sau.

    Articolul 206

    Titularul autorizatiei este obligat să asigure autorităţii vamale posibilitatea de identificare a elementelor prevăzute la art. 204 alin. (1) înainte de a beneficia de sistemul de compensare prin echivalenta.

    Articolul 207

    (1) În cadrul regimului de perfectionare activa cu compensare prin echivalenta marfurile straine se afla în situaţia vamala a marfurilor echivalente, iar marfurile echivalente se afla în situaţia vamala a marfurilor straine.
    (2) În cazul recurgerii la compensarea prin echivalenta fără export anticipat, modificarea situaţiei vamale prevăzute la alin. (1) intervine în momentul înregistrării declaraţiei vamale prin care se incheie regimul de perfectionare activa.

    Articolul 208

    În cazul distrugerii totale sau al pierderii totale a marfurilor straine ori a produselor compensatoare din cazuri fortuite sau de forta majoră, titularul autorizatiei de perfectionare activa este obligat sa anunte şi să prezinte biroului vamal care are în evidenta operaţiunea dovada privind cantitatea reala a marfurilor distruse sau pierdute, care urmeaza să fie scazuta.

    Articolul 209

    Dispozitiile art. 206-208 se aplică în mod corespunzător şi regimului de perfectionare activa cu suspendarea drepturilor de import cu recurgerea la exportul anticipat. În acest caz modificarea situaţiei vamale a marfurilor, în sensul art. 207, are loc pentru produsele compensatoare exportate în momentul înregistrării declaraţiei vamale de export pentru produsele compensatoare, iar pentru marfurile straine şi marfurile echivalente în momentul înregistrării declaraţiei vamale de perfectionare activa.

    Articolul 210

    (1) Normele prevăzute pentru plasarea sub regimul de perfectionare activa cu suspendarea platii drepturilor de import se aplică marfurilor straine şi în cazul compensarii prin echivalenta cu sau fără export anticipat.
    (2) Marfurile echivalente nu sunt supuse procedurii de plasare sub regim de perfectionare activa.

    Articolul 211

    Regimul de perfectionare activa în sistemul cu suspendare a drepturilor de import se incheie pentru marfurile straine când produsele compensatoare sau marfurile în aceeasi stare fac obiectul unei declaratii pentru o noua destinatie vamala.

    Articolul 212

    Declaratia vamala de încheiere a regimului de perfectionare activa pentru produsele compensatoare sau pentru marfurile straine se depune la biroul vamal care are în evidenta operaţiunea sau la un alt birou vamal.

    Articolul 213

    Titularul autorizatiei este obligat sa informeze imediat biroul vamal la care este înregistrată operaţiunea atunci când, în urma unui caz fortuit sau de forta majoră, felul sau caracteristicile tehnice ale marfurilor straine se modifica astfel încât obtinerea de produse compensatoare a devenit imposibila.

    Articolul 214

    Dacă în cadrul termenului stabilit titularul nu solicita prelungirea sau acordarea unei noi destinatii vamale ori a unui nou regim vamal, operaţiunea se incheie de biroul vamal, din oficiu, pe bază de act constatator.

    Articolul 215

    (1) Atunci când produsele compensatoare sunt importate în totalitate sau în parte, cuantumul taxelor vamale şi al altor drepturi de import se determina pe baza cantităţii şi valorii marfurilor de import intrate în componenta produselor compensatoare.
    (2) În completarea declaraţiei vamale de import depuse pentru produsele compensatoare se va avea în vedere ca la rubricile 15, 16, 34, 41 şi 42 să se inscrie datele referitoare la marfurile de import care au intrat în componenta produselor compensatoare. Rubricile 31 şi 33 din declaratia vamala de import, referitoare la descrierea marfurilor şi incadrarea în Tariful vamal de import al României, se completeaza cu datele aferente produselor compensatoare obtinute, astfel cum acestea sunt menţionate în autorizatie.

    Articolul 216

    Determinarea cuantumului taxelor vamale şi al altor drepturi de import se face prin metoda cheii cantitative sau metoda cheii valorice.

    Articolul 217

    Metoda cheii cantitative pentru determinarea cantităţii de marfa străină care intră în componenta produselor compensatoare se aplică în urmatoarele variante:
    a) în cazul în care se realizează un singur fel de produse compensatoare dintr-un singur fel de marfa străină, la cantitatea totala de marfa străină se aplică raportul dintre cantitatea de produse compensatoare importate şi cantitatea totala de produse compensatoare rezultata din operaţiunea de perfectionare activa, potrivit ratei de randament;
    b) în cazul în care se realizează un singur fel de produse compensatoare din mai multe feluri de marfuri straine, la fiecare cantitate de marfa străină se aplică raportul dintre cantitatea de produse compensatoare importate şi cantitatea totala de produse compensatoare rezultata din operaţiunea de perfectionare activa, potrivit ratei de randament;
    c) în cazul în care se realizează mai multe feluri de produse compensatoare dintr-un singur fel de marfa străină, se determina mai întâi baza de repartizare a marfurilor straine prin aplicarea în mod succesiv la cantitatea de marfa străină a raportului dintre cantitatea de marfa existenta în totalitatea produselor compensatoare obtinute, pe baza ratei de randament, şi cantitatea totala de marfa străină intrata în componenta produselor compensatoare, mai puţin pierderile din procesul de perfectionare activa. Pentru determinarea cantităţii de marfa străină intrata în componenta produselor compensatoare importate, la cantitatile de marfuri rezultate din calculul bazei de repartizare se aplică raportul dintre cantitatea produselor compensatoare importate şi cantitatea totala a produselor compensatoare rezultata din procesul de perfectionare activa, potrivit ratei de randament;
    d) în cazul în care se realizează mai multe feluri de produse compensatoare din mai multe feluri de marfuri straine, se determina, pentru fiecare fel de marfa şi de produse compensatoare, baza de repartizare a cantităţii de marfa străină conform principiilor stabilite la lit. c), după care în mod similar se determina cantitatea de marfa străină intrata în componenta produselor compensatoare importate.

    Articolul 218

    (1) Metoda cheii valorice se aplică în toate cazurile în care nu pot fi aplicate dispozitiile art. 217.
    (2) În cazul în care se obtin mai multe feluri de produse compensatoare dintr-un singur fel de marfuri straine, prin metoda cheii valorice se determina mai întâi stabilirea bazei de repartizare, aplicandu-se la cantitatea totala de marfa străină, în mod succesiv, raportul dintre valoarea totala a fiecarui fel de produs compensator obţinut la valoarea totala a produselor compensatoare rezultate din activitatea de perfectionare, potrivit ratei de randament. Cantitatea de marfa străină intrata în componenta fiecarei categorii de produse compensatoare importate se determina aplicandu-se la cantitatea de marfa rezultata din calculul bazei de repartizare raportul dintre cantitatea totala a fiecarei categorii de produse compensatoare importate la cantitatea totala a fiecarei categorii de produse compensatoare rezultate din procesul de perfectionare activa, potrivit ratei de randament.
    (3) În cazul în care se obtin mai multe feluri de produse compensatoare din mai multe feluri de marfuri straine, baza de repartizare se determina în mod succesiv pentru fiecare categorie de produse compensatoare şi de marfa străină după regula stabilita la alin. (2). În mod similar se determina şi cantitatea de marfa străină care intră în componenta produselor compensatoare importate.

    Articolul 219

    Modelul matematic al calculului de repartizare a marfurilor straine pe produsele compensatoare este prevăzut în anexa nr. 13.

    Articolul 220

    (1) Titularul autorizatiei de perfectionare activa este obligat să prezinte biroului vamal care are în evidenta operaţiunea un decont de justificare.
    (2) Decontul de justificare cuprinde urmatoarele menţiuni:
    a) numărul autorizatiei de perfectionare activa;
    b) cantitatea pe fel de marfa străină, cu menţionarea declaratiilor de plasare sub regim;
    c) codul din Nomenclatura combinata a marfurilor straine;
    d) valoarea în vama a marfurilor straine şi nivelul taxelor vamale şi al altor drepturi de import;
    e) rata de randament stabilita;
    f) felul, cantitatea şi destinaţia vamala ale produselor compensatoare, cu menţionarea declaratiilor vamale potrivit cărora produsele compensatoare au primit o destinatie vamala;
    g) valoarea produselor compensatoare, în cazul în care incheierea regimului se face pe baza metodei cheii valorice;
    h) cuantumul taxelor vamale şi al altor drepturi de import pentru cantitatea marfurilor straine care au fost importate;
    i) declaratiile vamale de încheiere a regimului.

    Articolul 221

    (1) Decontul de justificare se prezinta la biroul vamal în termen de cel mult 15 zile de la depunerea declaratiilor vamale de încheiere a regimului.
    (2) În cazul exportului anticipat de produse compensatoare decontul de justificare se depune o dată cu declaratia vamala pentru marfurile de import.

    Articolul 222

    Biroul vamal, pe baza verificării efectuate, vizeaza decontul de justificare dacă este corespunzător sau informeaza titularul autorizatiei dacă decontul nu este acceptat. Decontul şi documentele justificative se păstrează de biroul vamal timp de 5 ani de la data acceptarii decontului de justificare.

    Articolul 223

    Pentru produsele compensatoare sau marfurile straine care sunt plasate intr-o zona libera ori sub un regim vamal suspensiv care incheie regimul de perfectionare activa cu suspendare, în declaratia vamala pentru aceste produse şi marfuri la rubrica rezervata descrierii marfurilor se va menţiona "Marfa PA/S".

    Articolul 224

    Dacă marfurile de import plasate sub regimul de perfectionare activa cu suspendarea platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import fac obiectul unor măsuri de politica comerciala care se aplică şi în momentul plasarii acelor marfuri, fie ca atare, fie ca produse compensatoare, intr-o zona libera sau sub un regim vamal suspensiv de drepturi de import, în declaratia vamala pentru aceste marfuri se menţionează la casuta rezervata descrierii marfurilor şi expresia "Politica comerciala".

    Articolul 225

    (1) În cadrul aceleiasi autorizaţii de perfectionare activa şi înainte de a se incheia regimul marfurile de import în aceeasi stare sau produsele compensatoare pot fi transferate, cu aprobarea directiei regionale vamale interjudetene, de la un operator la altul, în vederea efectuării unor operaţiuni de perfectionare activa sau de încheiere a regimului.
    (2) Raspunderea juridica pentru operaţiunea prevăzută la alin. (1) rămâne în sarcina titularului de autorizatie.

    Articolul 226

    (1) Directiile regionale vamale interjudetene pot aproba cesionarea regimului de perfectionare activa de la titularul autorizat la titularul altei autorizaţii.
    (2) Raspunderea juridica trece în sarcina titularului celei de-a doua autorizaţii din momentul aprobării prevăzute la alin. (1).

    Articolul 227

    Biroul vamal la care se efectueaza operaţiunile de încheiere a regimului de perfectionare activa este obligat sa transmita biroului vamal care a aprobat plasarea marfurilor sub acest regim un exemplar al declaraţiei vamale de încheiere, în termen de 15 zile.

    Articolul 228

    Regimul de perfectionare activa cu restituirea taxelor vamale se aplică în cazul marfurilor straine importate, care după perfectionarea activa urmeaza să fie reexportate sub forma de produse compensatoare.

    Articolul 229

    (1) În vederea restituirii taxelor vamale declaratia vamala depusa pentru produsele compensatoare trebuie să conţină toate elementele necesare justificarii cererii de restituire.
    (2) Declaratia vamala prevăzută la alin. (1) se depune la autoritatea vamala prin care se face incheierea regimului de perfectionare activa cu restituirea taxelor vamale, împreună cu documentele justificative privind aprobarea regimului.

    Articolul 230

    La restituirea taxelor vamale se aplică în mod corespunzător art. 215-219.

    Articolul 231

    (1) Restituirea taxelor vamale de import se face la solicitarea titularului autorizatiei de perfectionare activa, pe baza unei cereri denumite cerere de restituire PA.
    (2) Cererea de restituire PA se depune la biroul vamal care are în evidenta operaţiunea, în termen de cel mult 6 luni de la data la care produsele compensatoare au fost exportate sau plasate, în vederea exportului ulterior, sub unul dintre urmatoarele regimuri vamale: tranzit, antrepozit vamal, admitere temporara, perfectionare activa - sistemul cu suspendarea drepturilor de import sau în zone libere.
    (3) În cazuri temeinic justificate autoritatea vamala poate aproba restituirea taxelor vamale şi după expirarea termenului prevăzut la alin. (2), fără însă ca noul termen să fie mai mare de 6 luni. După expirarea termenului de un an de la datele prevăzute la alin. (2) dreptul de restituire se prescrie.

    Articolul 232

    Cererea de restituire PA trebuie să cuprindă urmatoarele menţiuni:
    a) numărul autorizatiei de perfectionare activa;
    b) cantitatea, pe fel de marfa, a marfurilor straine pentru care se solicita restituirea taxelor vamale;
    c) pozitia tarifara din Nomenclatura combinata a marfurilor straine;
    d) valoarea în vama, precum şi taxele vamale de import aferente marfurilor straine, inscrise în declaratia vamala de import a marfurilor aferente regimului de perfectionare activa - sistemul de restituire;
    e) data importului marfurilor straine;
    f) numărul declaratiilor vamale prin care marfurile straine au fost importate în cadrul regimului;
    g) felul, cantitatea şi destinaţia vamala ale produselor compensatoare;
    h) valoarea produselor compensatoare, dacă incheierea se realizează pe baza metodei cheii valorice;
    i) rata de randament stabilita;
    j) numerele declaratiilor vamale prin care produsele compensatoare au fost plasate sub una dintre destinatiile vamale prevăzute la art. 231 alin. (2);
    k) cuantumul taxelor de import de restituire, precum şi eventualele dobanzi şi penalităţi percepute, ţinându-se seama de taxele vamale aferente altor produse compensatoare.

    Articolul 233

    Titularul autorizatiei de perfectionare activa este obligat sa puna la dispoziţie autorităţilor vamale documentele din care rezultă datele menţionate la art. 232.

    Articolul 234

    (1) Biroul vamal care are în evidenta operaţiunea verifica cererea de restituire PA şi o aproba dacă sunt intrunite condiţiile de restituire sau o respinge şi informeaza titularul autorizatiei cu privire la rezultatul verificărilor.
    (2) Cererea de restituire PA şi documentele anexate la aceasta sunt pastrate timp de 5 ani de la data primirii cererii de restituire.

    Articolul 235

    (1) Când produsele compensatoare primesc o destinatie vamala dintre cele prevăzute la art. 231 alin. (2), restituirea taxelor vamale fiind permisa, caseta rezervata pentru descrierea marfurilor din declaratia vamala întocmită pentru acel regim poarta menţiunea "Marfa PA/R".
    (2) Autoritatea vamala urmareste ca menţiunea de la alin. (1) să fie înscrisă pe toate documentele depuse în legătură cu admiterea sau cu incheierea regimului.

    Articolul 236

    Directia Generală a Vamilor poate emite norme tehnice de aplicare a prevederilor prezentei secţiuni.

    Secţiunea a 5-a Transformarea sub control vamal


    Articolul 237

    Regimul de transformare sub control vamal se aplică marfurilor inscrise în coloana 1 din lista prevăzută în anexa nr. 14, care pot fi supuse numai operaţiunilor de transformare menţionate în coloana 2 din aceeasi anexa.

    Articolul 238

    (1) Plasarea marfurilor sub regim de transformare sub control vamal se poate face numai de persoanele juridice române pe baza autorizatiei eliberate de directia regionala vamala interjudeteana.
    (2) Pentru eliberarea autorizatiei este necesară indeplinirea cumulativa a urmatoarelor condiţii:
    a) marfurile plasate sub regimul de transformare sub control vamal să se regaseasca în produsele rezultate;
    b) felul sau starea marfii din momentul plasarii sub regim sa nu mai poata fi reconstituita, după ce a avut loc transformarea, în formele initiale.
    (3) Nu poate fi autorizata plasarea sub regimul de transformare sub control vamal atunci când prin utilizarea acestuia s-ar eluda regulile de origine şi restrictiile cantitative aplicabile marfurilor importate.

    Articolul 239

    Decizia directiei regionale vamale interjudetene de respingere a cererii de autorizare a plasarii marfurilor sub regim de transformare sub control vamal poate fi atacata la instanţa de contencios administrativ competenţa.

    Articolul 240

    (1) Cererea de acordare a regimului de transformare sub control vamal, întocmită în conformitate cu modelul prezentat în anexa nr. 15, se prezinta la directia regionala vamala interjudeteana în a carei raza teritoriala se afla locul unde urmeaza să se desfăşoare operaţiunea de transformare sub control vamal.
    (2) Directia regionala vamala interjudeteana elibereaza în termenul legal autorizatia pentru transformare sub control vamal, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 16.

    Articolul 241

    (1) Termenul de valabilitate a autorizatiei pentru transformare sub control vamal se fixeaza în functie de complexitatea operaţiunii, fără a depăşi 2 ani.
    (2) Termenul prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit la cererea temeinic justificata a titularului autorizatiei, introdusa în cadrul termenului initial.

    Articolul 242

    Titularul autorizatiei pentru transformare sub control vamal este obligat ca, pe măsură ce marfurile supuse regimului de transformare sub control vamal sunt efectiv transformate, sa ceara pentru produsele rezultate acordarea unui alt regim vamal în termenul specific stabilit în autorizatie.

    Articolul 243

    Pentru marfurile plasate sub regim, dar netransformate, precum şi pentru cele care se gasesc într-un stadiu intermediar de transformare, la incheierea din oficiu a regimului, cuantumul datoriei vamale se determina pe baza elementelor de taxare în vigoare pentru marfurile de import, valabile în momentul înregistrării declaraţiei vamale prin care aceste marfuri au fost plasate sub regimul de transformare sub control vamal.

    Articolul 244

    (1) Dacă în momentul plasarii sub regimul de transformare sub control vamal, marfurile de import indeplinesc condiţiile pentru a beneficia de un tratament preferential şi un astfel de tratament se aplică şi produselor identice cu produsele transformate importate, taxele vamale şi drepturile de import la care sunt supuse produsele transformate se calculeaza potrivit tratamentului preferential.
    (2) Dacă pentru marfurile straine exista un tratament preferential în cadrul contingentelor tarifare sau plafoanelor tarifare, tratamentul preferential se aplică şi produselor transformate. În acest caz cantitatea marfurilor straine efectiv utilizata la fabricarea produselor transformate importate se include în contingentul sau plafonul tarifar în vigoare în momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.

    Articolul 245

    Rata de randament sau modul de determinare a acestei rate se fixeaza de titularul operaţiunii pe baza datelor de productie, sub rezerva verificării ulterioare de către autorităţile vamale.

    Articolul 246

    (1) Titularul autorizatiei de plasare sub regimul de transformare sub control vamal tine o evidenta operativa a cantităţii marfurilor de import plasate sub regim, a produselor transformate obtinute şi a ansamblului elementelor necesare urmaririi operaţiunilor pentru determinarea corecta a taxelor vamale şi a drepturilor de import eventual datorate.
    (2) Evidenta operativa se pune la dispoziţie autorităţii vamale pentru a efectua controlul derularii regimului.
    (3) Dacă evidentele comerciale ale titularului operaţiunii permit efectuarea controlului regimului pentru transformare sub control vamal, autoritatea vamala le poate accepta în locul evidentei operative.

    Articolul 247

    Declaratia vamala în detaliu pentru plasarea marfurilor sub regim de transformare sub control vamal se depune la biroul vamal prevăzut în autorizatie.

    Articolul 248

    (1) Incheierea regimului de transformare sub control vamal se face de titularul autorizatiei prin declaratia vamala în detaliu.
    (2) La intocmirea declaraţiei vamale în detaliu prevăzute la alin. (1) se tine seama de cantitatea marfurilor straine corespunzătoare produselor transformate, prin aplicarea ratei de randament, precum şi de cantitatea marfurilor straine rămase în starea initiala, care urmeaza sa faca obiectul unei alte destinatii vamale.

    Articolul 249

    Declaratia vamala în detaliu de încheiere a regimului de transformare sub control vamal, se depune la biroul vamal la care s-a depus declaratia vamala de plasare sub regim. În cazul în care incheierea se face la alt birou vamal, acesta transmite în termen de 15 zile o copie de pe acea declaratie vamala la biroul vamal care are în evidenta regimul.

    Articolul 250

    (1) Titularul autorizatiei furnizeaza biroului vamal care tine în evidenta regimul de transformare sub control vamal un decont de încheiere, în termen de până la 30 de zile.
    (2) Decontul de încheiere cuprinde în principal urmatoarele:
    a) numărul autorizatiei de plasare sub regimul de transformare sub control vamal;
    b) cantitatile marfurilor straine cu referire la declaratia de plasare sub regim de transformare sub control vamal;
    c) codul din Nomenclatura combinata a marfurilor de import;
    d) valoarea în vama a marfurilor de import;
    e) rata de randament fixata;
    f) felul, cantitatea şi destinatiile vamale date produselor transformate, cu referire la declaratiile sub acoperirea cărora aceste produse au fost plasate sub o destinatie vamala;
    g) cuantumul cheltuielilor de transformare ce urmeaza să fie cuprinse în valoarea în vama a produselor transformate;
    h) codul din Nomenclatura combinata a produselor transformate.

    Articolul 251

    Biroul vamal care are operaţiunea în evidenta poate lua în considerare deconturile de încheiere stabilite prin reteaua de calculatoare sau sub orice alta forma convenita cu titularul autorizatiei. Autoritatea vamala poate proceda din oficiu la stabilirea decontului de încheiere în termenul stabilit la art. 250, dacă în autorizatie se prevede aceasta clauza.

    Articolul 252

    Dacă produsele transformate sunt importate, titularul autorizatiei de regim poate opta pentru una dintre urmatoarele modalităţi de stabilire a valorii în vama:
    a) preţul de vanzare, cu condiţia ca acesta să fie real;
    b) valoarea în vama determinata în momentul sau foarte apropiat de momentul în care au fost importate marfuri similare cu produsele transformate;
    c) valoarea în vama a marfurilor de import la care se adauga cheltuielile de transformare menţionate la art. 250 alin. (2) lit. g).

    Secţiunea a 6-a Admiterea temporara


    Articolul 253

    (1) Regimul de admitere temporara poate fi autorizat atunci când sunt indeplinite condiţiile pentru identificarea naturii marfurilor straine.
    (2) Autorizatia pentru admiterea temporara se elibereaza de birourile vamale la cererea persoanei care, direct sau prin intermediul altei persoane utilizeaza marfurile straine.

    Articolul 254

    (1) Regimul de admitere temporara poate fi acordat cu exonerarea totala sau parţială a platii taxelor vamale şi a drepturilor de import.
    (2) Cazurile şi condiţiile în care regimul de admitere temporara se acordă cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a drepturilor de import sunt prevăzute la art. 255-278. Acelasi regim se acordă şi bunurilor care sunt admise temporar în cadrul programelor de finanţare externa, nerambursabile, asigurate de Uniunea Europeana şi în baza unor acorduri bilaterale, precum şi a creditelor primite de la instituţiile internationale cu garantia statului român. În toate celelalte cazuri se utilizeaza regimul de admitere temporara cu exonerarea parţială a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.

    Articolul 255

    Sunt admise în regim de admitere temporara cu exonerare totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import bunurile prevăzute la art. 256-270.

    Articolul 256

    (1) Materialul profesional se admite temporar cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
    (2) Prin material profesional se înţelege:
    a) materialul de presa, de radiodifuziune sau de televiziune, necesar reprezentantilor de presa, de radiodifuziune sau televiziune stabiliti în afara teritoriului naţional al României, care intra temporar în România pentru a realiza reportaje, înregistrări sau emisiuni în cadrul unor programe determinate şi care se reintorc în strainatate;
    b) materialul cinematografic necesar unei persoane stabilite în strainatate, care intra temporar în România pentru realizarea de filme şi care se reintoarce în strainatate;
    c) orice material necesar pentru exercitarea meseriei sau profesiei de către o persoană stabilita în strainatate, care intra temporar în România pentru realizarea unei activităţi concret determinate. Nu intră în această categorie materialul profesional destinat unor scopuri comerciale din care rezultă noi marfuri sau condiţionarea unor marfuri existente. Sunt totusi admise uneltele manuale necesare pentru exploatarea resurselor naturale, pentru construcţia, repararea sau întreţinerea imobilelor, executarea lucrărilor de terasament, precum şi pentru alte activităţi similare;
    d) aparatele auxiliare şi accesoriile materialelor prevăzute la lit. a), b) şi c).
    (3) Lista exemplificativa cuprinzand bunurile considerate material profesional este prevăzută în anexa nr. 17.
    (4) Regimul de admitere temporara se acordă numai dacă materialul profesional intruneste cumulativ urmatoarele condiţii:
    a) aparţine şi este introdus în tara de o persoană stabilita în afara teritoriului naţional;
    b) este utilizat exclusiv de aceeasi persoana care se reintoarce în strainatate.
    (5) Condiţia prevăzută la alin. (2) lit. b) nu este aplicabila:
    a) materialelor profesionale cinematografice importate în vederea realizării de filme, programe de televiziune sau lucrari audiovizuale, ca urmare a unor contracte de coproductie incheiate cu o persoană juridica română;
    b) materialelor profesionale de radiodifuziune sau de televiziune destinate unor programe comune de radiodifuziune sau de televiziune, precum şi materialelor profesionale care pot face obiectul unor contracte de comodat sau de închiriere, incheiate cu o persoană juridica română.
    (6) Piesele detasate introduse ulterior în tara în scopul repararii unui material profesional aflat în regim de admitere temporara beneficiaza de acelasi regim ca şi materialul profesional pentru care sunt introduse în tara.

    Articolul 257

    (1) Bunurile destinate să fie prezentate sau utilizate la expozitii, targuri, congrese sau la alte manifestari similare se admit temporar cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
    (2) Prin bunuri prevăzute la alin. (1) se înţelege:
    a) bunurile destinate să fie expuse sau care fac obiectul unor demonstratii ori manifestari;
    b) bunurile destinate să fie utilizate la prezentarea produselor importate cu prilejul unei manifestari, cum sunt:
    - bunurile necesare demonstratiilor facute cu masinile sau cu aparatele importate expuse;
    - materialul de construcţie sau de decorare, inclusiv echipamentul electric pentru standul unei persoane din strainatate;
    - materialul publicitar şi de documentatie destinat să fie utilizat cu titlu de publicitate pentru marfurile importate expuse, cum sunt: inregistrarile sonore şi video, filmele şi diapozitivele, precum şi aparatura necesară pentru utilizarea lor;
    c) animalele vii destinate să fie expuse sau care participa la manifestari;
    d) materialul destinat să fie utilizat în cadrul reuniunilor, conferintelor şi congreselor internationale, inclusiv instalatiile de traducere, aparatele de înregistrare video şi filmele cu caracter educativ, ştiinţific sau cultural;
    e) produsele obtinute în cursul manifestarilor prin folosirea marfurilor, masinilor, aparatelor sau animalelor importate temporar.
    (3) Prin alte manifestari se înţelege:
    a) expozitiile, congresele, saloanele şi manifestarile similare din domeniile: comert, industrie, agricultura şi artizanat;
    b) expozitiile sau manifestarile organizate în principal cu scop filantropic;
    c) expozitiile sau manifestarile organizate în scop ştiinţific, tehnic, artizanal, artistic, educativ sau cultural, sportiv, religios, sindical, turistic sau de a contribui la înţelegerea între popoare;
    d) reuniunile reprezentantilor organizaţiilor sau gruparilor internationale;
    e) ceremoniile şi manifestarile cu caracter oficial sau comemorativ.
    (4) Nu sunt considerate manifestari în sensul prezentului articol expozitiile organizate cu titlu privat în magazinele sau localurile comerciale în scopul vanzarii marfurilor importate.

    Articolul 258

    (1) Materialul pedagogic şi ştiinţific, piesele de schimb şi accesoriile pentru materialul pedagogic şi ştiinţific, uneltele şi sculele concepute pentru întreţinerea, controlul, calibrarea sau repararea materialului pedagogic şi ştiinţific se admit temporar cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
    (2) Prin material pedagogic se înţelege orice material destinat procesului didactic şi de formare profesionala şi, în special, modele, instrumente, aparate şi masini.
    (3) Lista exemplificativa cuprinzand bunurile considerate material pedagogic este prevăzută în anexa nr. 18.
    (4) Prin material ştiinţific se înţelege instrumentele, aparatele şi masinile-unelte utilizate în scopul cercetarilor stiintifice sau în invatamant.
    (5) Regimul de admitere temporara se acordă numai dacă sunt indeplinite cumulativ urmatoarele condiţii:
    a) sunt aduse de institutii autorizate, folosite de acestea sau sub controlul şi responsabilitatea acestora;
    b) sunt utilizate în scopuri necomerciale;
    c) sunt aduse în cantitati rezonabile, ţinându-se seama de destinaţia lor;
    d) pe timpul aflarii în România sa ramana proprietatea unei persoane stabilite în strainatate.
    (6) Prin institutii autorizate se înţelege instituţiile publice sau private de invatamant, de formare profesionala şi de cercetare stiintifica, al caror obiect de activitate esential este nonprofit şi care sunt legal autorizate să efectueze activităţi de invatamant, formare profesionala sau de cercetare stiintifica.

    Articolul 259

    (1) Materialul medico-chirurgical şi de laborator destinat spitalelor sau instituţiilor sanitare se admite temporar cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import numai dacă materialul indeplineste cumulativ urmatoarele condiţii:
    a) face obiectul unei trimiteri ocazionale cu titlu gratuit;
    b) este destinat sa stabileasca diagnostice sau în scopuri terapeutice.
    (2) Prin trimitere ocazionala se înţelege orice trimitere de material medico-chirurgical şi de laborator efectuata la cererea spitalelor sau a instituţiilor sanitare care, în circumstanţe excepţionale, au nevoie urgenta de a suplini insuficienta echipamentelor sanitare proprii.

    Articolul 260

    Materialul destinat să fie utilizat pentru înlăturarea efectelor unor catastrofe care afectează teritoriul României se admite temporar cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import, cu condiţia ca materialele să fie trimise cu titlu gratuit şi să fie destinate autorităţilor de stat sau unităţilor autorizate de autorităţile competente care acţionează în astfel de situaţii.

    Articolul 261

    (1) Ambalajele se admit temporar cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
    (2) Prin ambalaje se înţelege:
    a) ambalajele utilizate sau destinate să fie utilizate în starea în care sunt prezentate, pentru ambalarea exterioara sau interioara a marfurilor;
    b) suporturile utilizate sau destinate să fie utilizate pentru rularea, plierea sau fixarea marfurilor.
    (3) Nu sunt considerate ambalaje materialele de ambalat cum ar fi: paiele, hartia, fibrele de sticlă şi talasul, prezentate în vrac.
    (4) Regimul de admitere temporara cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se acordă cu condiţia ca ambalajele, în functie de specificul lor, dacă sunt prezentate pline, să se declare ca urmeaza să fie reexportate goale sau pline, iar dacă sunt prezentate goale, să se declare ca urmeaza să fie reexportate pline.
    (5) Ambalajele plasate sub regimul de admitere temporara pot fi utilizate în trafic intern numai dacă marfurile ambalate în acestea sunt destinate exportului. În cazul ambalajelor introduse în tara pline acestea pot fi utilizate până în momentul în care se golesc.

    Articolul 262

    Beneficiaza de regimul de admitere temporara cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import şi urmatoarele categorii de marfuri:
    a) tiparele, matritele, cliseele, desenele, modelele şi alte obiecte similare destinate unei persoane juridice române, dacă cel puţin 75% din producţia rezultata din utilizarea lor este exportata;
    b) instrumentele de măsura şi control, de verificare şi alte obiecte similare, destinate unei persoane juridice române pentru a fi utilizate într-un proces de fabricatie, dacă cel puţin 75% din producţia rezultata ca urmare a utilizarii lor este exportata;
    c) sculele şi instrumentele speciale puse gratuit la dispoziţie unei persoane juridice române pentru a fi utilizate la fabricarea marfurilor care să fie exportate în totalitate, cu condiţia ca astfel de instrumente şi scule sa ramana proprietatea unei persoane stabilite în strainatate;
    d) bunurile de orice natura, ce urmeaza să fie supuse incercarilor, experientelor sau demonstratiilor, inclusiv incercarilor şi experientelor necesare procedeelor de omologare, cu excepţia incercarilor, experientelor sau demonstratiilor care constituie o activitate lucrativa;
    e) mostrele care sunt destinate unei prezentari sau unei demonstratii în scopul obtinerii de comenzi pentru marfurile similare.

    Articolul 263

    (1) Mijloacele de productie pentru inlocuire se admit temporar cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
    (2) Prin mijloace de productie pentru inlocuire se înţelege instrumentele, aparatele şi masinile puse la dispoziţie gratuit şi provizoriu de un furnizor ori de un reparator, în asteptarea livrarii sau repararii unor marfuri identice ori similare.

    Articolul 264

    (1) Marfurile de ocazie se admit temporar cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
    (2) Prin marfuri de ocazie, altele decat cele nou-fabricate, dar neutilizate şi fără defecte, se înţelege:
    a) marfurile prezentate în vederea vanzarii la licitaţie;
    b) marfurile din cadrul unui contract de vanzare sub rezerva efectuării unor încercări al caror rezultat să fie satisfacator;
    c) operele de arta ce urmeaza să fie expuse în vederea unei eventuale vanzari;
    d) trimiterile "la vedere" de confectii din blanuri, bijuterii, covoare, articole de bijuterie, dacă după caracteristicile lor nu pot fi considerate mostre.
    (3) Prin trimiteri la vedere se înţelege trimiterea de marfuri pentru care exista oferta de vanzare a exportatorului, cu posibilitatea de a fi cumparate după ce sunt verificate şi acceptate de destinatar.

    Articolul 265

    Regimul de admitere temporara cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se acordă şi pentru:
    a) filmele cinematografice, impresionate şi developate, pozitive, şi alte suporturi de imagine înregistrate, destinate să fie vizionate înainte de utilizarea lor comerciala;
    b) filmele, benzile magnetice şi filmele magnetizate şi alte suporturi de sunet şi imagine, destinate sonorizarii, dublajului sau reproducerii;
    c) filmele în care sunt prezentate produse şi materiale straine, precum şi modul lor de functionare, cu condiţia ca acestea sa nu fie destinate unei prezentari publice cu scop lucrativ;
    d) suporturile de informaţii, înregistrate, trimise gratuit şi destinate să fie utilizate în prelucrarea automata a datelor.

    Articolul 266

    (1) Efectele personale şi bunurile introduse în tara în scopuri sportive se admit temporar cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
    (2) Prin efecte personale se înţelege articolele, noi sau folosite, de care un calator poate avea nevoie în mod obisnuit pe timpul calatoriei, ţinând seama de toate circumstantele calatoriei, cu excepţia marfurilor importate în scopuri comerciale.
    (3) Prin bunuri introduse în tara în scopuri sportive se înţelege articolele de sport şi alte materiale destinate să fie utilizate de calatori cu ocazia competitiilor sau a demonstratiilor sportive ori în scopul efectuării antrenamentelor pe teritoriul României.
    (4) Prin calator se înţelege:
    a) orice persoană care intra temporar în România fără a avea pe acest teritoriu domiciliul sau reşedinţa sa, precum şi orice persoană care se intoarce în România, unde are domiciliul sau reşedinţa sa, după ce a fost în vizita temporar în strainatate;
    b) orice persoană care paraseste temporar România, unde are domiciliul sau reşedinţa sa, precum şi orice persoană care paraseste acest teritoriu în care nu are domiciliul sau reşedinţa sa, după o sedere temporara.
    (5) Lista exemplificativa cuprinzand efectele personale ale calatorilor şi materialul sportiv este prevăzută în anexa nr. 19.

    Articolul 267

    Regimul de admitere temporara cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se acordă şi pentru animalele vii de orice specie pentru transhumanta sau pasunat, dresaj, antrenament, reproductie sau pentru tratament veterinar ori care însoţesc o persoană.

    Articolul 268

    (1) Regimul de admitere temporara cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se acordă şi pentru materialul de propaganda turistica.
    (2) Lista exemplificativa cuprinzand materialele considerate de propaganda turistica este prevăzută în anexa nr. 20.

    Articolul 269

    Regimul de admitere temporara cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se acordă şi pentru materialele utilizate sub supravegherea şi responsabilitatea unei administratii publice în vederea construirii, repararii sau intretinerii infrastructurilor de interes general aflate în zonele de frontieră.

    Articolul 270

    (1) Regimul de admitere temporara cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se poate acorda şi pentru bunurile care sunt introduse temporar în România în situaţii deosebite fără a avea incidenţa în plan economic.
    (2) Sunt considerate situaţii deosebite fără a avea incidenţa în plan economic cazurile în care materialele introduse în tara au o valoare mai mica decat echivalentul în lei a 4.000 euro şi care nu stau în tara mai mult de 90 de zile.

    Articolul 271

    (1) Pentru bunurile care nu se încadrează în prevederile art. 256-270 regimul de admitere temporara se acordă cu exonerarea parţială a taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
    (2) Regimul de admitere temporara cu exonerarea parţială a platii taxelor vamale şi a drepturilor de import nu se poate acorda produselor şi marfurilor consumabile, care pot fi introduse în tara numai sub regim de import.

    Articolul 272

    (1) Cererea de autorizare a regimului de admitere temporara se întocmeşte în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 21.
    (2) Cererea se depune la biroul vamal la care se prezinta marfurile pentru vamuire şi trebuie să cuprindă toate elementele privind utilizarea marfurilor, precum şi locul unde se prevede folosirea marfurilor admise temporar.

    Articolul 273

    Autorizatia de admitere temporara se elibereaza de biroul vamal la care a fost prezentată cererea, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 22.

    Articolul 274

    Termenul de valabilitate a autorizatiei este stabilit de biroul vamal în functie de justificarile prezentate în cererea de autorizare a regimului de admitere temporara.

    Articolul 275

    (1) Cu ocazia acordarii autorizatiei biroul vamal stabileste şi termenul de sedere sub regimul de admitere temporara a marfurilor pentru care s-a acordat regimul.
    (2) În cazuri excepţionale termenul prevăzut la alin. (1) se poate prelungi.
    (3) Prin cazuri excepţionale se înţelege acele evenimente necunoscute initial care impun utilizarea bunurilor o perioadă suplimentara.

    Articolul 276

    (1) În cazurile în care bunurile intra temporar în tara potrivit Convenţiei vamale pentru admiterea temporara a marfurilor (Convenţia ATA), incheiata la Bruxelles la 6 decembrie 1961, la care România a aderat prin Decretul nr. 959/1966, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 74 din 1966, carnetul ATA inlocuieste cererea de autorizare, iar foaia de carnet (volet) completata tine loc de autorizatie şi de declaratie vamala pentru acordarea regimului de admitere temporara.
    (2) Lista cuprinzand marfurile pentru care admiterea temporara se poate efectua conform procedurii menţionate la alin. (1) este prevăzută în anexa nr. 23.
    (3) Biroul vamal poate accepta numai carnetele ATA care:
    a) sunt emise de tarile care sunt parte contractantă la Convenţia ATA şi care sunt vizate şi garantate de o asociaţie garanta care face parte din grupul de asociaţii internationale admise de aceasta convenţie;
    b) sunt atestate în caseta rezervata pe coperta carnetului ATA de autorităţile vamale ale tarii de export;
    c) sunt prezentate autorităţilor vamale române în cadrul termenului de valabilitate a carnetului ATA acordat la emitere.

    Articolul 277

    (1) Declaratia vamala de plasare a marfurilor sub regimul de admitere temporara cu exonerare parţială sau totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se depune la birourile vamale menţionate în autorizatie.
    (2) În cazul aplicarii art. 276 prezentarea carnetului ATA în vederea plasarii marfurilor sub regimul de admitere temporara se face la birourile vamale de frontieră care:
    a) completeaza voletul de intrare pentru marfurile prevăzute la pct. 1, 10, 12-19 din anexa nr. 23, dacă sunt în măsura sa verifice indeplinirea tuturor condiţiilor impuse de regimul de admitere temporara;
    b) completeaza voletul de tranzit pentru marfurile prevăzute la pct. 2-9, 11 şi 20 din anexa nr. 23 şi pentru celelalte marfuri pentru care nu sunt în măsura sa verifice indeplinirea condiţiilor regimului. În acest caz autorităţile de la vamile de interior completeaza voletul de import.

    Articolul 278

    Incheierea regimului de admitere temporara cu exonerarea parţială a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se face numai după regularizarea platii sumelor stabilite potrivit art. 121 şi 122 din Codul vamal al României.

    Articolul 279

    (1) Regimul de admitere temporara este considerat incheiat pentru bunurile introduse în baza art. 257 alin. (2) lit. b) şi e), care au fost consumate sau distruse la locul manifestarilor, precum şi pentru materialele publicitare şi de reclama care au fost distribuite publicului în mod gratuit.
    (2) Felul bunurilor prevăzute la art. 257 alin. (2) lit. e) trebuie să fie în concordanta cu natura manifestarii, cu numărul vizitatorilor şi cu importanţa participării expozantului la aceasta manifestare.
    (3) Prevederile alin. (1) nu se aplică bauturilor alcoolice, tigarilor şi produselor din tutun, precum şi combustibililor.

    Articolul 280

    (1) Declaratia vamala de încheiere se depune la biroul vamal desemnat în autorizatie, pentru incheierea regimului de admitere temporara.
    (2) În cazul aplicarii prevederilor art. 276 alin. (1) carnetul ATA se prezinta la biroul vamal inscris în voletul de intrare pentru incheierea operaţiunii, care completeaza voletul de reexport din carnet.

    Articolul 281

    (1) Declaratia vamala de încheiere se depune cu respectarea dispoziţiilor stabilite pentru destinaţia vamala ce urmeaza să fie data bunurilor aflate sub regimul de admitere temporara.
    (2) Descrierea bunurilor în declaratia vamala de încheiere trebuie să corespunda specificatiilor cuprinse în autorizatia de admitere temporara.

    Articolul 282

    (1) Autoritatea vamala poate admite transferul marfurilor de la un birou vamal la care s-a facut plasarea marfurilor sub regim la un alt birou vamal la care se face incheierea regimului.
    (2) Responsabilitatea respectarii condiţiilor regimului rămâne în sarcina titularului autorizatiei.
    (3) Operaţiunile de admitere temporara realizate de un titular pot fi cesionate unui alt titular, cu aprobarea prealabila a autorităţii vamale, numai dacă titularul care preia operaţiunile indeplineste condiţiile stabilite de prezentul regulament pentru realizarea lor.

    Articolul 283

    (1) Pentru simplificarea şi operativitatea formalitatilor vamale Directia Generală a Vamilor poate stabili proceduri şi documente simplificate privind regimul de admitere temporara cu exonerarea totala sau parţială a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
    (2) Deciziile Directiei Generale a Vamilor date conform alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Secţiunea a 7-a Admiterea temporara a mijloacelor de transport


    Articolul 284

    (1) Mijloacele de transport pot fi admise sub regim de admitere temporara cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
    (2) Mijloacele de transport aflate în regimul prevăzut la alin. (1) nu pot fi date în comodat, gajate sau cedate unei persoane fizice sau juridice domiciliate sau cu reşedinţa în România.
    (3) În sensul prezentei secţiuni, se înţelege prin:
    a) mijloc de transport - toate mijloacele utilizate la transportul persoanelor sau al marfurilor. Termenul mijloace de transport include şi piesele de schimb, accesoriile şi echipamentele normale, utilizate la amarare, ancorare sau la protejarea marfurilor, importate cu mijlocul de transport;
    b) persoana stabilita în strainatate - atât o persoană fizica a carei reşedinţa este în afara teritoriului naţional, cat şi o persoană juridica care are sediul în afara acestui teritoriu;
    c) uz comercial - utilizarea unui mijloc de transport pentru transportul persoanelor cu titlu oneros sau transport industrial şi comercial al marfurilor, cu sau fără titlu oneros;
    d) uz privat - utilizarea unui mijloc de transport de către o persoană exclusiv pentru folosinţă personala, exceptand în totalitate uzul comercial;
    e) container - un mecanism-cadru, cisterna, caroserie sau alt mecanism analog, precum un compartiment, total sau parţial inchis, care:
    - este destinat să fie incarcat cu marfuri;
    - are un caracter permanent şi este suficient de rezistent pentru a fi folosit în mod repetat;
    - este special conceput pentru a facilita transportul marfurilor fără a afecta incarcatura, pe unul sau mai multe mijloace de transport;
    - este construit astfel încât permite manipularea şi transbordarea de pe un mijloc de transport pe altul;
    - este construit astfel încât să fie usor de incarcat şi descarcat şi să aibă un volum interior de cel puţin 1 mc.
    Platformele descoperite sunt asimilate containerelor.
    Termenul container cuprinde accesoriile şi echipamentele acestuia, cu condiţia să fie transportate împreună.
    Termenul container nu cuprinde vehicule, accesorii sau piese detasate de pe vehicule, ambalajele şi nici paletele.
    Prin derogare de la ultimul alineat termenul container se aplică totodata containerelor utilizate în trafic aerian la un volum interior de cel puţin 1 mc;
    f) transport sub sigiliu vamal - utilizarea unui container pentru transportul marfurilor, când identificarea lor este asigurata prin sigilarea containerului;
    g) caroserie demontabila - un compartiment de încărcare care nu este în dotarea nici unui mijloc de locomotie şi care este construit în principal pentru a fi transportat pe vehicule rutiere, sasiul acestui vehicul şi cadrul inferior al caroseriei care este special adaptata în acest scop. Aceasta definiţie acopera totodata caroseriile mobile care sunt compartimentele de încărcare special construite pentru transporturi combinate;
    h) container ce are un compartiment parţial inchis mecanism care este în general constituit dintr-un planseu şi o superstructura delimitand un fel de incarcatura, echivalent celui unui container inchis. Superstructura este în general facuta din elemente metalice ce constituie carcasa containerului. Acest tip de container poate comporta unul sau mai mulţi pereti laterali sau frontali. Anumite containere de acest tip au un acoperis legat la planseu prin cadre verticale. Containerele de acest tip sunt utilizate în special pentru transportul marfurilor voluminoase;
    i) platforme descoperite - platforme de încărcare care nu au o superstructura sau au una incompleta, care are aceeasi lungime şi latime a bazei ca a containerului, şi sunt echipate cu piese ce au colturi superioare şi inferioare dispuse în laturile platformei pentru a permite utilizarea acelorasi dispozitive de amarare şi de ridicare ca pentru containere;
    j) accesorii şi echipamente pentru containere - ansamblul urmatoarelor dispozitive:
    - echipamente destinate pentru a controla, a modifica sau a menţine temperatura în interiorul containerului;
    - mici aparate (de înregistrare a temperaturii) utilizate pentru a indica sau a inregistra variatiile privind condiţiile ambiante;
    - peretii interiori, paletele, suporturile, rafturile şi alte dispozitive similare;
    k) palete - dispozitive pe planseul cărora pot fi grupate anumite cantitati de marfuri, ce constituie o unitate de încărcare în vederea transportului sau în vederea administrarii. Acest dispozitiv este constituit fie din două plansee legate între ele, fie dintr-un planseu asezat în picioare sau dintr-un planseu special utilizat în traficul aerian; înălţimea sa totala este redusa pe cat posibil pentru a permite administrarea sau asezarea pe rulouri sau pe transpalete;
    l) utilizatorul containerului sau al paletelor - persoana care, proprietara sau nu a acestor containere sau a acestor palete, controlează efectiv miscarile;
    m) beneficiarul regimului pentru un container sau palete utilizatorul containerului sau al paletelor ori reprezentantul sau;
    n) trafic intern - transportul persoanelor imbarcate sau al marfurilor incarcate, în interiorul teritoriului vamal naţional, pentru a fi debarcate sau descarcate în interiorul acestui teritoriu.
    A. Mijloace de transport rutiere

    Articolul 285

    (1) Vehiculele rutiere de folosinţă comerciala beneficiaza de regimul de admitere temporara cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import. Prin vehicule se înţelege orice vehicul rutier, inclusiv remorcile care pot fi atasate.
    (2) Admiterea temporara a vehiculelor rutiere se acordă sub indeplinirea cumulativa a urmatoarelor condiţii:
    a) să fie introduse de o persoană stabilita în strainatate sau de un reprezentant al său;
    b) să fie utilizate pentru transport comercial de aceasta persoana sau de un reprezentant al său;
    c) să fie înmatriculate în afara teritoriului României pe numele unei persoane stabilite în strainatate;
    d) să fie utilizate exclusiv pentru un transport care începe sau se termina în afara teritoriului României.
    (3) Dacă la un vehicul cu motor înmatriculat în România este atasata o remorca inmatriculata în strainatate, aceasta beneficiaza de regimul de admitere temporara.
    (4) Regimul de admitere temporara se acordă pe perioada necesară realizării operaţiunilor de transport, de debarcare sau îmbarcare a pasagerilor, de descarcare şi încărcare a marfurilor şi, după caz, de întreţinere a vehiculelor.

    Articolul 286

    (1) Vehiculele rutiere de folosinţă personala fără scop lucrativ beneficiaza de regimul de admitere temporara cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import. Prin vehicule se înţelege orice vehicul rutier, inclusiv caravanele şi remorcile care pot fi atasate la un vehicul cu motor.
    (2) Regimul se aplică cu condiţia ca vehiculele sa indeplineasca urmatoarele condiţii cumulative:
    a) să fie introduse de persoane stabilite în afara teritoriului României;
    b) să fie utilizate de aceste persoane în scop privat;
    c) să fie înmatriculate în afara teritoriului vamal al României pe numele unei persoane din afara acestui teritoriu sau, dacă nu sunt înmatriculate în strainatate, sa apartina unei persoane stabilite în strainatate.
    (3) Regimul de admitere temporara se aplică şi în urmatoarele cazuri:
    a) pentru utilizarea unui vehicul de folosinţă personala, înmatriculat în tara de domiciliu a utilizatorului, pe traseul aflat pe teritoriul României, pentru a se indrepta spre domiciliu, la locul de muncă şi invers. Acordarea acestui regim nu este supusă unei limitari în timp;
    b) pentru utilizarea de către un student a unui vehicul de folosinţă personala, înmatriculat în tara de domiciliu, pe teritoriul României, până la terminarea studiilor.
    (4) Vehiculele de folosinţă personala pot rămâne în regim de admitere temporara:
    a) pe o perioadă continua sau nu, timp de 6 luni dintr-o perioadă de 12 luni;
    b) pe o perioadă egala cu sejurul studenţilor, în cazul vehiculelor menţionate la alin. (3) lit. b);
    c) în cazul persoanelor domiciliate în strainatate care executa o misiune în România pe o perioadă determinata.
    (5) Vehiculele de folosinţă personala admise temporar în România pot fi vandute, inchiriate, imprumutate sau date în comodat altor persoane numai după achitarea taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
    (6) Sotul şi rudele până la gradul al treilea ale persoanei fizice domiciliate în strainatate pot utiliza un vehicul de folosinţă personala aflat în regim de admitere temporara.
    De asemenea, un vehicul de folosinţă personala poate fi utilizat în mod ocazional de o persoană fizica stabilita în România, dacă aceasta lucreaza pentru titularul regimului de admitere temporara care se afla în România.
    B. Mijloace de transport feroviar

    Articolul 287

    (1) Mijloacele de transport feroviar beneficiaza de regimul de admitere temporara cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
    (2) Prin mijloace de transport feroviar se înţelege: materialul de tractiune, trenurile automotoare, vagoanele automotoare, precum şi vagoanele de orice natura destinate transportului de persoane, de bagaje şi de marfuri.
    (3) Regimul de admitere temporara se acordă cu indeplinirea cumulativa a urmatoarelor condiţii:
    a) sa apartina unor persoane stabilite în strainatate;
    b) să fie înmatriculate într-un stat strain.
    (4) Mijloacele de transport feroviar pot fi puse la dispoziţie unei persoane juridice române în scopul utilizarii în comun în baza unui acord prin care se stabileste ca fiecare retea feroviara le poate folosi ca pe ale sale.
    (5) Biroul vamal poate admite ca, în cazuri excepţionale, o persoană juridica română sa utilizeze vagoane destinate transportului de marfuri, plasate sub regim de admitere temporara, o perioadă limitata, fixata pentru fiecare caz.
    C. Mijloace de transport straine aeriene, maritime şi fluviale

    Articolul 288

    (1) Mijloacele de transport straine aeriene, maritime şi fluviale beneficiaza de regimul de admitere temporara cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
    (2) Mijloacele de transport prevăzute la alin. (1) pot rămâne în România pe o perioadă necesară realizării operaţiunilor pentru care a fost ceruta admiterea temporara.
    (3) Pentru mijloacele de transport straine aeriene, maritime şi fluviale destinate folosinţei personale se aplică condiţiile prevăzute la art. 286 pentru vehiculele rutiere.
    D. Palete

    Articolul 289

    Paletele utilizate de orice mijloc de transport strain beneficiaza de regimul de admitere temporara cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
    E. Containere

    Articolul 290

    (1) Containerele straine cu certificate de agreare, atât cele destinate pentru transportul sub sigilii vamale, cat şi cele marcate, beneficiaza de regimul de admitere temporara cu exonerare totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import, dacă sunt introduse în România în numele şi sub raspunderea proprietarului, utilizatorului sau reprezentantilor acestora.
    (2) Containerele prevăzute la alin. (1), plasate sub regim de admitere temporara, pot fi utilizate în trafic intern în România în vederea reexportarii lor în afara teritoriului naţional. Containerele nu pot fi utilizate decat o singură dată pe durata sederii în tara.
    (3) Accesoriile şi echipamentul normal ale containerelor pot fi importate împreună cu containerul şi reexportate izolat sau cu alt container, fie importate izolat şi reexportate împreună cu containerul.

    Articolul 291

    (1) Pentru a beneficia de facilitatile prevăzute la art. 290 alin. (1) containerele trebuie să aibă inscrise în mod vizibil, într-un loc special destinat, urmatoarele menţiuni:
    a) identificarea proprietarului sau a utilizatorului;
    b) marcile şi numerele de identificare ale containerului, adoptate de proprietar sau de utilizator;
    c) tara de apartenenta a containerului;
    d) greutatea containerului gol, inclusiv a echipamentelor acestuia.
    (2) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. d) nu sunt necesare în cazul lazilor mobile utilizate în transportul combinat cale ferata - cale rutiera, iar cele de la alin. (1) lit. c) nu sunt necesare în cazul containerelor utilizate în transportul aerian.
    (3) Tara de apartenenta a containerului poate fi indicată prin înscrierea numelui complet sau utilizandu-se codul tarilor prevăzut în normele internationale ori un semn distinctiv pentru identificarea tarii de inmatriculare a autovehiculelor în circulatia rutiera internationala. În cazul lazilor mobile utilizate în transportul combinat cale ferata - cale rutiera tara de apartenenta este indicată prin cifre. Identificarea proprietarului sau a utilizatorului poate fi asigurata prin indicarea numelui acestuia, printr-o sigla sau prin cifre consacrate pentru folosinţă, fiind excluse simboluri cum ar fi drapelele sau emblemele.

    Articolul 292

    (1) Sunt agreate pentru transportul sub sigilii vamale containerele care poarta în afara datelor prevăzute la art. 291 numărul de ordine atribuit de constructor sau numărul de fabricatie, iar dacă sunt agreate tipurile de construcţie, numărul tipului sau al scrisorii de identificare a tipului corespunzător prescriptiilor tehnice.
    (2) Prescriptiile tehnice aplicabile containerelor admise pentru transportul sub sigilii vamale şi procedura pentru agrearea containerelor sunt cele stabilite în anexa nr. 7 la Convenţia vamala referitoare la transportul international al marfurilor sub acoperirea carnetelor TIR, Convenţia TIR incheiata la Geneva la 14 noiembrie 1975 la care România a aderat prin Decretul nr. 420/1979, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 98 din 1979.
    (3) Dacă se constată că unele containere agreate nu satisfac prescriptiile tehnice prevăzute la alin. (2) ori dacă un container prezinta defectiuni majore şi, în consecinţa, nu indeplineste normele de agreare pentru transportul sub sigilii vamale, autorităţile vamale iau masurile prevăzute în anexa nr. 24.
    (4) În cazul transportului combinat unitatea de transport intermodal (UTI) este formata dintr-un container de mare capacitate, cutie mobila, semiremorca rutiera etc. şi urmeaza să fie înscrisă ca atare în declaratia vamala de tranzit, respectiv în scrisoarea de trasura.
    F. Piese de schimb, accesorii şi echipamente uzuale

    Articolul 293

    (1) Piesele de schimb, accesoriile şi echipamentele uzuale, inclusiv echipamentele folosite pentru fixarea, protejarea sau amararea marfurilor pe mijloacele de transport, aflate împreună sau separat de mijloacele de transport cărora le sunt destinate, beneficiaza de regimul de admitere temporara cu exonerarea totala a platii taxelor vamale sau a altor drepturi de import.
    (2) Piesele de schimb aflate împreună cu mijloacele de transport cărora le sunt destinate sau separat de acestea trebuie să serveasca numai unor mici reparatii sau intretinerii normale a acestor mijloace de transport.
    (3) Piesele inlocuite după reparare sau întreţinere, precum şi piesele de schimb noi pot fi importate sau reexportate.
    G. Alte dispozitii

    Articolul 294

    (1) Mijloacele de transport prevăzute la art. 285-292 sunt admise temporar fără a fi necesară obtinerea de la biroul vamal a autorizatiei şi fără depunerea declaraţiei vamale.
    (2) În cazul în care biroul vamal are motive temeinice ca exista un risc privind nerespectarea obligaţiei de reexport al mijloacelor de transport, poate fi ceruta depunerea declaraţiei vamale de admitere temporara. Pentru containere declaratia vamala de admitere temporara este inlocuita cu o lista care cuprinde denumirea şi adresa proprietarului, utilizatorului sau ale reprezentantului acestuia, modul de identificare a containerelor, numărul containerelor, accesoriile şi echipamentele uzuale.
    (3) Sunt admise temporar fără obtinerea autorizatiei şi fără depunerea declaraţiei vamale piesele de schimb, accesoriile şi echipamentele uzuale prevăzute la art. 293, cu excepţia pieselor de schimb aflate separat de mijloacele de transport cărora le sunt destinate, pentru care se depune declaratie vamala de admitere temporara.

    Articolul 295

    (1) Pentru mijloacele de transport, piesele de schimb, accesoriile şi echipamentele uzuale aflate în regim de admitere temporara, pentru care nu s-au depus declaratii vamale, nu se garanteaza taxele vamale şi alte drepturi de import.
    (2) În cazul în care se aplică prevederile art. 294 alin. (2) şi se constată că plata datoriei vamale ce se poate naste nu este asigurata, biroul vamal poate cere constituirea unei garantii egale cu valoarea taxelor vamale şi a altor drepturi de import.

    Articolul 296

    Mijloacele de transport pentru care au fost depuse declaratii vamale conform art. 294 alin. (2) se reexporta în termenul stabilit de biroul vamal, pe baza declaraţiei vamale de reexport la care se anexeaza şi documentul depus cu ocazia admiterii temporare.

    Articolul 297

    Biroul vamal poate anula autorizatia de admitere temporara pentru mijloacele de transport în cazul în care constata ca:
    a) mijloacele de transport rutiere pentru folosinţă comerciala sunt utilizate fără drept în trafic intern;
    b) mijloacele de transport pentru folosinţă personala sunt utilizate pentru folosinţă comerciala în trafic intern;
    c) mijloacele de transport au fost vandute, inchiriate, imprumutate sau date în folosinţă unor terti după acordarea regimului de admitere temporara.

    Articolul 298

    Regimul de admitere temporara se considera incheiat şi prin abandonarea în favoarea statului a bunurilor, marfurilor şi a mijloacelor de transport prevăzute în secţiunile a 6-a şi a 7-a din acest capitol, pe bază de declaratie de abandon, fără ca statul să fie obligat sa suporte eventualele datorii care greveaza bunurile abandonate.

    Secţiunea a 8-a Perfectionarea pasiva


    Articolul 299

    În aplicarea prezentei secţiuni, se înţelege prin:
    a) marfuri de export temporar - marfurile plasate sub regim de perfectionare pasiva;
    b) produse compensatoare principale - produsele compensatoare pentru obtinerea cărora a fost autorizat regimul de perfectionare pasiva;
    c) produse compensatoare secundare - produsele compensatoare, altele decat cele pentru care a fost autorizat regimul de perfectionare pasiva, dar care rezultă în mod necesar din procesul de perfectionare;
    d) pierderi - partea din marfurile de export temporar care se distruge şi dispare în cursul operaţiunii de perfectionare pasiva, mai ales prin evaporare, uscare, scurgeri gazoase, scurgeri în apa de spalare şi altele asemenea;
    e) metoda cheii cantitative - repartizarea cantităţilor de marfa de export temporar pe fiecare produs compensator;
    f) metoda cheii valorice - repartizarea valorii marfurilor de export temporar pe fiecare produs compensator;
    g) rata de randament - cantitatea sau procentajul de produse compensatoare obţinut dintr-o cantitate determinata de marfuri supuse procesului de perfectionare pasiva;
    h) import anticipat - produsele de inlocuire importate înainte de a fi realizat exportul de "marfuri de export temporar";
    i) cheltuieli de încărcare, de transport şi de asigurare toate cheltuielile referitoare la încărcarea, transportul şi asigurarea marfurilor, inclusiv comisioanele şi costurile de intermediere, cu excepţia comisioanelor de cumparare, costul ambalajului care nu face corp comun cu marfa de export temporar, costul manoperei de ambalare şi al materialelor de ambalare, precum şi cheltuieli de întreţinere conexe transportului de marfa.

    Articolul 300

    Persoanele juridice române care au incheiat un contract de perfectionare pasiva cu un partener strain pot cere autorizarea regimului de perfectionare pasiva, prin completarea cererii privind autorizatia pentru regimul de perfectionare pasiva, prevăzută în anexa nr. 25. Regimul de perfectionare pasiva se autorizeaza de directia regionala vamala interjudeteana în a carei raza teritoriala se afla sediul titularului operaţiunii comerciale.

    Articolul 301

    (1) Directiile regionale vamale interjudetene acorda în termenul legal autorizaţii pentru regimul de perfectionare pasiva când constata ca din prelucrarea marfurilor de export temporar vor rezultă produse compensatoare.
    (2) Autorizatia pentru regimul de perfectionare pasiva se elibereaza pe formularul prevăzut în anexa nr. 26.

    Articolul 302

    Exonerarea totala sau parţială a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se acordă numai când produsele compensatoare se declara pentru import în numele sau în contul titularului autorizatiei sau de către altă persoană juridica română care a obţinut consimtamantul de cesiune al titularului autorizatiei şi este obligata sa indeplineasca condiţiile cuprinse în aceasta.

    Articolul 303

    (1) Exonerarea totala sau parţială a platii taxelor vamale şi a altor drepturi de import consta în deducerea din cuantumul drepturilor şi taxelor de import aferente produselor compensatoare importate a cuantumului drepturilor şi taxelor de import care s-ar fi perceput la aceeasi data pentru marfurile de export temporar dacă ele ar fi fost importate în România din tara în care a avut loc ultima operaţiune de perfectionare pasiva.
    (2) Cuantumul care se deduce potrivit alin. (1) se calculeaza în functie de cantitatea şi de felul marfurilor inscrise în declaratia de plasare sub regimul de perfectionare pasiva şi pe baza elementelor de taxare aplicabile la data înregistrării declaraţiei vamale de import al produselor compensatoare.
    (3) Valoarea marfurilor de export temporar este cea înscrisă în declaratia vamala de plasare sub regimul de perfectionare pasiva sau, dacă nu este posibila determinarea valorii în acest mod, valoarea se determina prin diferenţa dintre valoarea în vama a produselor compensatoare şi cheltuielile de perfectionare justificate.
    (4) Când marfurile de export temporar au fost anterior plasarii lor sub regimul de perfectionare pasiva marfuri straine importate şi acestea au beneficiat de taxe reduse pentru anumite scopuri sau utilizari şi condiţiile pentru acordarea taxelor reduse rămân aceleasi şi în momentul în care produsele compensatoare sunt importate, cuantumul de dedus este cuantumul taxelor vamale şi al altor drepturi de import platibile la importul acestor marfuri.
    (5) Dacă produsele compensatoare beneficiaza de o măsura tarifara preferentiala sau această măsură este aplicabila şi în cazul marfurilor importate, incadrate la aceeasi pozitie tarifara ca şi marfurile de export temporar, taxele vamale şi alte drepturi de import care se iau în considerare pentru stabilirea cuantumului ce se deduce sunt cele care rezultă din aplicarea masurilor preferenţiale.

    Articolul 304

    (1) Când operaţiunea de perfectionare pasiva consta în repararea marfurilor importate care ulterior se constată că sunt defecte sau se defecteaza în perioada de garantie, reimportul lor se efectueaza cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a altor drepturi la import, dacă se dovedeste ca repararea a fost efectuata gratuit.
    (2) În cazul unui import de marfuri defecte care se exporta temporar pentru reparare, nu sunt aplicabile dispozitiile alin. (1).

    Articolul 305

    Dacă operaţiunea de perfectionare pasiva are ca obiect repararea de marfuri de export temporar, cu titlu oneros, importul produselor compensatoare se efectueaza cu exonerarea parţială a taxelor vamale şi a altor drepturi de import. Cuantumul acestora se determina pe baza elementelor de taxare aferente produselor compensatoare la data înregistrării declaraţiei vamale de import a acestor produse, luandu-se în considerare ca valoare în vama numai cheltuielile de reparatie.

    Articolul 306

    (1) Regimul de perfectionare pasiva se poate realiza şi prin inlocuirea unei marfi importate, atunci când în locul produsului compensator se importa un produs de inlocuire de acelasi standard.
    (2) Prin acelasi standard se înţelege ca produsele de inlocuire trebuie să se incadreze la acelasi cod tarifar, să fie de aceeasi calitate comerciala şi sa posede aceleasi caracteristici tehnice ca şi produsul compensator.

    Articolul 307

    (1) Biroul vamal poate permite ca produsele de inlocuire să fie, în condiţiile fixate în autorizatie, importate înainte de exportul temporar al marfurilor. Importul anticipat se realizează numai cu constituirea unei garantii care să acopere integral cuantumul taxelor vamale şi al altor drepturi de import.
    (2) Dacă marfurile de export temporar au fost deja folosite inaintea acestui export, produsele de inlocuire trebuie să nu fie produse noi. Biroul vamal poate acorda derogari de la aceasta norma dacă se dovedeste ca produsele de inlocuire, desi noi, au fost livrate gratuit.

    Articolul 308

    (1) În cazul importului anticipat al produselor de inlocuire exportul temporar al marfurilor trebuie efectuat în termen de cel mult două luni de la data înregistrării declaraţiei vamale de import al acelor produse.
    (2) În cazuri temeinic justificate, la cererea titularului autorizatiei, biroul vamal poate aproba prelungirea termenului prevăzut la alin. (1).

    Articolul 309

    Când pentru importurile anticipate se aplică prevederile art. 307, cuantumul taxelor vamale şi al altor drepturi de import, care urmeaza să fie dedus, se determina în functie de elementele de taxare aplicabile marfurilor de export temporar la data înregistrării declaraţiei de plasare a marfurilor sub acest regim.

    Articolul 310

    În aplicarea regimului de perfectionare pasiva biroul vamal poate să recurga la urmatoarele procedee:
    a) menţionarea sau descrierea în declaratie a marcajelor particulare sau a numerelor de fabricatie ale marfurilor de export temporar;
    b) aplicarea de sigilii, stampile sau alte mijloace de marcare individuala la marfurile de export temporar;
    c) prelevarea de esantioane, solicitarea de fotografii sau descrieri tehnice, analize de laborator ale marfurilor de export temporar;
    d) examinarea de documente justificative referitoare la operaţiunea de perfectionare pasiva care urmeaza să fie efectuata (contracte, corespondenta, facturi), care să demonstreze ca produsele compensatoare urmeaza să fie fabricate din marfurile de export temporar.

    Articolul 311

    (1) Când aplicarea regimului de perfectionare pasiva se solicita în scopul repararii marfurilor, biroul vamal poate permite operaţiunea numai dacă se asi gura ca marfurile sunt efectiv defecte şi necesita reparatii.
    (2) Când se aplică schimbul de marfuri în sistem standard, autoritatea vamala procedeaza conform art. 310 lit. a)-c). În acest caz actele justificative trebuie să faca dovada ca reparatia se realizează cu ajutorul unui produs de inlocuire şi ca operaţiunea nu se efectueaza pentru ameliorarea performantelor tehnice initiale ale marfurilor.

    Articolul 312

    (1) Autorizatia prin care se acordă schimbul de marfuri în sistem standard, fără import anticipat, poate fi utilizata atunci când sunt indeplinite condiţiile pentru reimportul de produse compensatoare în locul produselor de inlocuire.
    (2) Importul de produse de inlocuire este permis când sunt indeplinite condiţiile de acordare a sistemului de schimburi standard fără import anticipat, chiar dacă operaţiunea nu a fost initial înscrisă în autorizatia de plasare sub regim de perfectionare pasiva.
    (3) Operaţiunea prevăzută la alin. (2) este permisa numai dacă este solicitata până în momentul importului produselor de inlocuire.

    Articolul 313

    (1) Termenul de valabilitate a autorizatiei pentru regimul de perfectionare pasiva este stabilit de directia regionala vamala interjudeteana în functie de condiţiile specifice ale operaţiunii, dar nu mai mult de 2 ani.
    (2) Termenul prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit în cazuri temeinic justificate.

    Articolul 314

    (1) Termenul în care se incheie operaţiunea de perfectionare pasiva se stabileste de biroul vamal în declaratia vamala de plasare sub acest regim, ţinându-se seama de durata necesară pentru realizarea operaţiunii de perfectionare pasiva.
    (2) Importul produselor compensatoare sau importul produselor de inlocuire se considera realizat la data înregistrării declaraţiei vamale de import sau la data declaraţiei vamale de plasare a marfurilor sub regim de antrepozit vamal ori de perfectionare activa.

    Articolul 315

    (1) Rata de randament se stabileste de către titularul operaţiunii cel mai tarziu în momentul plasarii marfurilor sub regim de perfectionare pasiva, ţinându-se seama de condiţiile operaţiunii de perfectionare pasiva.
    (2) Rata de randament se poate stabili şi după plasarea marfurilor sub regimul de perfectionare pasiva, în cazuri justificate, dar nu mai tarziu de data înregistrării declaraţiei de import al produselor compensatoare.

    Articolul 316

    În cazuri justificate directia regionala vamala interjudeteana poate permite ca importul produselor compensatoare sau importul produselor de inlocuire să fie efectuat de o altă persoană juridica română decat titularul autorizatiei sau al declaraţiei de plasare sub regimul de perfectionare pasiva.

    Articolul 317

    Marfurile de export temporar şi marfurile destinate exportului temporar în cadrul sistemului de schimburi standard se plaseaza sub regimul de perfectionare pasiva, prin depunerea unei declaratii vamale corespunzătoare regimului la biroul vamal prevăzut în autorizatie.

    Articolul 318

    (1) Declaratia vamala de încheiere a regimului de perfectionare pasiva se depune la biroul vamal care are în evidenta operaţiunea.
    (2) Declaratia vamala prevăzută la alin. (1) poate fi depusa şi la alt birou vamal, cu condiţia ca titularul autorizatiei sa transmita o copie de pe declaratie şi de pe documentele insotitoare, în termen de 15 zile, la biroul vamal la care s-a depus initial declaratia vamala de plasare sub regim de perfectionare pasiva.

    Articolul 319

    În declaratiile vamale de plasare sub regim de perfectionare pasiva şi de încheiere a acestui regim, la rubrica destinata descrierii marfurilor se menţionează "Marfa PP".

    Articolul 320

    (1) Cheltuielile de încărcare-descarcare, de transport şi de asigurare a marfurilor de export temporar până la locul unde a fost efectuata operaţiunea de perfectionare pasiva nu se includ în valoarea marfurilor de export temporar care se ia în calcul la determinarea valorii în vama a produselor compensatoare.
    (2) Cheltuielile de încărcare-descarcare, de transport şi de asigurare privind produsele compensatoare se includ în valoarea în vama a acestor produse.

    Articolul 321

    Cheltuielile de reparatie cu titlu oneros sunt sumele efectiv platite sau de platit de titularul autorizatiei.

    Articolul 322

    (1) Repartitia marfurilor de export temporar pe produsele compensatoare se realizează folosindu-se în mod corespunzător una dintre metodele prevăzute la art. 217-219.
    (2) Metodele de calcul prevăzute la alin. (1) se utilizeaza în scopul determinarii sumei care se deduce din cuantumul drepturilor şi taxelor vamale de import aferente produselor compensatoare importate potrivit art. 303.

    Articolul 323

    La inregistrarea declaraţiei vamale pentru plasarea marfurilor sub regim de perfectionare pasiva se iau în considerare masurile de politica comerciala pentru exportul marfurilor în vigoare.

    Articolul 324

    (1) La importul produselor compensatoare se iau în considerare masurile de politica comerciala stabilite pentru importul marfurilor.
    (2) Masurile de politica comerciala pentru import nu se aplică în cazul reparatiilor şi recurgerii la sistemul de schimburi standard.

    Capitolul 10 Alte operaţiuni vamale


    Secţiunea 1 Transbordarea vamala


    Articolul 325

    Marfurile aflate sub supraveghere vamala se pot transborda dintr-un mijloc de transport în altul ori se pot depozita temporar pe teritoriul României.

    Articolul 326

    Operaţiunea de transbordare se efectueaza în prezenta autorităţii vamale.

    Articolul 327

    (1) Transbordarea marfurilor trebuie să fie ceruta de transportatorul acestora, de un comisionar în vama sau de orice altă persoană care face dovada ca are dreptul de a dispune asupra marfurilor.
    (2) Biroul vamal, analizand cererea, elibereaza un permis vamal în care se menţionează felul şi cantitatea marfii care urmeaza să fie transbordata şi termenul de efectuare a operaţiunii. Acest termen poate fi prelungit în cazuri justificate. Permisul vamal este înregistrat la biroul vamal emitent.

    Articolul 328

    (1) Permisul vamal este asimilat cu declaratia vamala acceptata şi produce aceleasi efecte juridice.
    (2) În cazul în care se constata lipsuri sau substituiri din marfurile transbordate, permisul vamal constituie titlu executoriu pentru incasarea taxelor vamale şi a altor drepturi de import. Elementele de taxare sunt cele în vigoare la data înregistrării permisului vamal.
    (3) În statiile de cale ferata în care este organizata transbordarea în vagoane cu ecartament diferit operaţiunea se efectueaza fără a se mai depune permisul vamal. Transportatorul raspunde de felul şi de cantitatea marfurilor transbordate, precum şi de concordanta acestora cu datele inscrise în documentul de transport international.

    Articolul 329

    (1) În caz de forta majoră sau caz fortuit transbordarea marfurilor se poate efectua şi în locurile unde nu funcţionează birouri vamale, în prezenta organelor de politie care certifica pe documentul de transport felul şi cantitatea marfurilor.
    (2) Transportatorul este obligat sa sigileze mijloacele de transport sau marfurile şi să le prezinte la biroul vamal cel mai apropiat. În acest caz documentele vamale şi documentele de transport se modifica în mod corespunzător şi se iau măsuri de sigilare vamala a mijloacelor de transport sau a marfurilor. În cazul transportului pe calea ferata, atunci când nu poate fi asigurata prezenta organelor de politie, transbordarea marfurilor se poate efectua şi în prezenta a doi martori straini de calea ferata, incheindu-se un proces-verbal constatator.

    Secţiunea a 2-a Introducerea sau scoaterea de bunuri din tara în afara activităţii de comert exterior de către persoanele juridice


    Articolul 330

    Persoanele juridice române pot introduce sau scoate din tara bunuri, chiar dacă nu au prevăzute în obiectul lor de activitate operaţiuni de comert exterior, în urmatoarele condiţii:
    a) la introducerea în tara bunurile să fie destinate folosinţei proprii şi sa nu fie comercializate;
    b) la scoaterea din tara bunurile să fie din patrimoniul propriu şi să fie transmise fără plata.

    Articolul 331

    Introducerea sau scoaterea de bunuri din tara se face cu depunerea declaraţiei vamale de import sau de export şi cu indeplinirea celorlalte condiţii legale privind importul şi exportul de marfuri, inclusiv plata taxelor vamale şi a altor drepturi de import sau export prevăzute de lege.

    Articolul 332

    (1) Reprezentantele firmelor comerciale şi ale organizaţiilor economice straine, care funcţionează legal în România, pot introduce în tara bunuri pentru dotarea şi întreţinerea sediilor lor, cu plata taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
    (2) Reprezentantele, agentiile şi sectiile economice ale altor state în România pot introduce în tara mostre şi probe, materiale publicitare şi de reclama, precum şi articole destinate să fie folosite la targuri, expozitii, congrese, conferinte, simpozioane, competitii şi alte manifestari similare la care participa, cu aplicarea regimului tarifar prevăzut de lege.
    (3) Persoanele juridice menţionate la alin. (1) şi (2) pot scoate din tara bunurile aduse din strainatate, precum şi bunurile pe care le-au achizitionat în tara pentru nevoile lor uzuale.

    Articolul 333

    (1) Pe baza de reciprocitate se aplică reduceri sau exceptari de la plata taxelor vamale ori se acordă regimul de introducere temporara, fără garantarea taxelor vamale, în cazul bunurilor introduse în tara pentru dotarea şi întreţinerea reprezentantelor prevăzute la art. 332 alin. (1).
    (2) Condiţia de reciprocitate se aplică numai pe baza prezentarii de către solicitant a confirmarii de către administratia vamala din statul respectiv ca reprezentantele române similare beneficiaza de aceleasi facilităţi.

    Articolul 334

    (1) Pentru autoturisme şi alte autovehicule şi autoremorcile lor înmatriculate în strainatate, aparţinând reprezentantelor şi sucursalelor firmelor comerciale şi organizaţiilor economice straine, care funcţionează în România potrivit normelor legale, se garanteaza plata taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
    (2) Pe baza de reciprocitate stabilita conform art. 333 alin. (2) autovehiculele pot fi introduse temporar în tara şi fără garantarea taxelor vamale şi a altor drepturi de import.

    Articolul 335

    Bunurile pentru dotarea reprezentantelor şi sediilor altor persoane juridice române cu sediul în strainatate pot fi scoase din tara şi readuse, fără plata taxelor vamale. Aceste operaţiuni se efectueaza pe baza adresei din care să rezulte ca bunurile sunt inscrise în evidentele sale contabile din tara.

    Secţiunea a 3-a Regimul vamal al mostrelor, modelelor de referinţa şi materialelor publicitare


    Articolul 336

    (1) Se considera mostre orice bunuri sau părţi din acestea primite de la parteneri externi în mod gratuit pentru cunoasterea, testarea sau analizarea caracteristicilor tehnice în vederea importului sau producerii lor în tara, precum şi cele expediate gratuit partenerilor externi în scopul prospectarii pieţei externe sau obtinerii de comenzi.
    (2) Prin mostre cu valoare comerciala se înţelege bunuri sau părţi din acestea, cărora li se poate da şi o alta intrebuintare decat cea de mostre.
    (3) Prin mostre fără valoare comerciala se înţelege bunuri sau părţi din acestea secţionate, divizate, desperecheate, perforate sau care au fost supuse altor operaţiuni similare, cărora nu li se poate da o alta intrebuintare decat cea de mostre.

    Articolul 337

    Modelele de referinţa sunt modele de marfuri a caror fabricare este proiectata, cu condiţia cumulativa ca:
    a) sa apartina unei persoane stabilite în strainatate şi să fie introduse în tara cu scopul de a fi prezentate sau a face obiectul unei demonstratii în vederea obtinerii de comenzi;
    b) sa nu fie vandute sau inchiriate;
    c) să fie reexportate.

    Articolul 338

    Materialul publicitar, de reclama şi de documentare consta în cataloage şi liste de preţuri, referitoare la marfuri puse în vanzare sau la prestări de servicii, cu condiţia ca fiecare trimitere:
    a) să fie compusa dintr-un singur document; sau
    b) sa cuprindă un singur exemplar al fiecarui document, dacă este compusa din mai multe documente; sau
    c) sa nu depăşească greutatea bruta de 1 kg, oricare ar fi numărul documentelor sau al exemplarelor.

    Articolul 339

    (1) Regimul tarifar al bunurilor prevăzute la art. 336-338 este urmatorul:
    a) la introducerea în tara se aplică regimul tarifar prevăzut în legea de aplicare a Tarifului vamal de import al României;
    b) la scoaterea din tara nu se percep taxe vamale.
    (2) Pentru bunurile introduse sau scoase din tara fără plata taxelor vamale se depune la biroul vamal o declaratie în forma simplificata, potrivit modelului stabilit de Directia Generală a Vamilor. Pentru bunurile introduse cu plata taxelor vamale se depune o declaratie vamala în detaliu.

    Articolul 340

    (1) Bunurile aflate în regim de admitere temporara pentru a fi prezentate la expozitii, targuri, congrese sau manifestari similare, consumate sau distribuite în timpul manifestarii, sunt supuse regimului tarifar prevăzut în legea de aplicare a Tarifului vamal de import al României.
    (2) Pe durata manifestarii pot fi introduse în tara de firmele straine expozante, cu exceptare de la plata taxelor vamale de import: 200 de tigari, 1 l bauturi alcoolice, 5 l vin, 10 l bere, pe zi şi pentru fiecare firma.

    Secţiunea a 4-a Regimul vamal al aprovizionarii mijloacelor de transport în trafic international


    Articolul 341

    (1) Navele sub pavilion strain care acosteaza în porturile române pot fi aprovizionate cu combustibil, lubrifianti, produse alimentare, precum şi cu alte materiale de către persoane juridice române care au în obiectul lor de activitate astfel de operaţiuni, cu respectarea normelor privind exportul marfurilor.
    (2) În porturile unde nu funcţionează persoane juridice care au în obiectul de activitate astfel de operaţiuni aprovizionarea cu produsele menţionate la alin. (1) se poate face de către agentul navei direct de pe piaţa libera, cu respectarea normelor privind exportul marfurilor.
    (3) Aprovizionarea poate fi facuta cu produse româneşti sau cu produse de provenienţă străină, care au fost legal importate anterior.

    Articolul 342

    (1) Bunurile destinate aprovizionarii se introduc la bordul navelor sub pavilion strain pe baza documentului de livrare şi a permisului vamal eliberat de biroul vamal, la cererea comandantului navei, a armatorului şi a agentului navei.
    (2) Se poate depune o singura declaratie vamala de export pentru toata durata de stationare a navei în fiecare port. În cazul prevăzut la art. 341 alin. (2) declaratia vamala de export se depune numai de către agentul navei.

    Articolul 343

    Aprovizionarea navelor române care efectueaza curse în strainatate se face de societăţile comerciale române de navigatie cărora le apartin, cu produse româneşti sau cu produse de provenienţă străină, care au fost legal importate anterior, în baza documentului de livrare şi a permisului vamal, fără depunerea declaraţiei vamale de export. Aprovizionarea se face ţinându-se seama de durata calatoriei, de capacitatea rezervoarelor şi de numărul membrilor echipajului.

    Articolul 344

    Societăţile comerciale române de navigatie pot efectua aprovizionarea cu combustibil, lubrifianti, materiale sau alimente a navelor sub pavilion strain, dacă în cadrul unor înţelegeri cu societăţi similare din strainatate s-au stabilit livrari prin compensatie. Societăţile comerciale române de navigatie ţin evidenta acestor operaţiuni şi prezinta biroului vamal documentele justificative.

    Articolul 345

    (1) Agentiile societatilor de transport straine autorizate sa functioneze în România pot introduce temporar în tara bunuri pentru aprovizionarea mijloacelor de transport proprii aflate în trafic international, cu depunerea declaraţiei vamale în detaliu.
    (2) Agentiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia sa inscrie bunurile introduse temporar în tara în documentele de evidenţa contabilă operativa, care vor fi puse, la cerere, la dispoziţia biroului vamal.

    Articolul 346

    Dispozitiile referitoare la aprovizionarea navelor române şi straine se aplică în mod corespunzător aeronavelor române şi straine aflate pe aeroporturile române. Controlul vamal se efectueaza în baza documentului de livrare.

    Articolul 347

    Bunurile de consum aflate la bordul navelor, aeronavelor, vagoanelor-restaurant, vagoanelor de dormit şi autocarelor, destinate consumului pe parcursul calatoriei, nu se supun normelor prevăzute pentru importul marfurilor.

    Capitolul 11 Garantarea datoriei vamale


    Articolul 348

    Datoria vamala este garantata distinct pentru regimurile vamale în cazurile şi în condiţiile prevăzute în prezentul regulament.

    Articolul 349

    (1) Bunurile transportate pe cale rutiera sunt supuse garantarii datoriei vamale numai dacă nu circula sub acoperirea unei conventii internationale care asigura plata datoriei vamale.
    (2) Bunurile transportate pe cale ferata, prin posta, pe calea aerului şi pe apa sunt exceptate de la garantarea datoriei vamale.

    Articolul 350

    Bunurile prevăzute la art. 256-270 şi 284-293, care sunt în regim de admitere temporara cu exonerarea totala a platii taxelor vamale şi a drepturilor de import, nu sunt supuse garantarii datoriei vamale.

    Capitolul 12 Supravegherea vamala


    Secţiunea 1 Supravegherea executata de biroul vamal


    Articolul 351

    Supravegherea vamala cuprinde orice actiune a autorităţii vamale, în vederea asigurarii respectarii reglementarilor vamale şi a altor norme aplicabile marfurilor aflate sub supraveghere vamala.

    Articolul 352

    Sunt supuse supravegherii vamale:
    a) marfurile şi bunurile nevamuite la intrarea în tara;
    b) marfurile şi bunurile în tranzit;
    c) navele sub pavilion strain şi aeronavele straine, pe timpul stationarii în apele teritoriale sau în porturi şi, după caz, pe aeroporturi.

    Articolul 353

    Supravegherea vamala se realizează prin:
    a) tinerea operativa a evidentei marfurilor şi bunurilor supuse regimului vamal prin înscrierea lor în registrul sau documentele vamale;
    b) aplicarea de sigilii vamale la marfurile, bunurile şi mijloacele de transport supuse regimului vamal, precum şi la accesul în spatiile în care acestea se gasesc;
    c) efectuarea de verificări selective, inopinate la mijloacele de transport incarcate cu marfuri nevamuite sau aflate în tranzit;
    d) stabilirea de posturi permanente sau temporare, fixe sau mobile, la locul de acces al persoanelor în porturi şi aeroporturi, la scara navelor şi aeronavelor, în depozite sau în alte locuri unde se afla marfuri şi alte bunuri supuse vamuirii, precum şi la mijloacele de transport;
    e) efectuarea, în cazuri de indicii de frauda vamala, de verificări totale la marfurile sau bunurile care trec frontiera în anumite perioade sau pentru unele categorii.

    Articolul 354

    În porturile şi zonele libere supravegherea vamala se efectueaza în mod specific şi prin:
    a) organizarea de echipe vamale mobile la limitele exterioare ale perimetrelor în care se efectueaza, specifice porturilor şi zonelor libere;
    b) organizarea de posturi vamale fixe la locurile de acces al persoanelor şi bunurilor în porturile şi zonele libere;
    c) alte măsuri proprii unor porturi şi zone libere, prevăzute în actele normative de înfiinţare şi functionare a acestora.

    Articolul 355

    (1) Condiţiile materiale necesare desfăşurării supravegherii vamale prevăzute la art. 354 pentru porturile şi zonele libere se stabilesc de administratia acestora, de comun acord cu autoritatea vamala.
    (2) Administratia zonelor şi porturilor libere are obligaţia sa notifice în scris, în prealabil, biroului vamal transporturile de marfuri şi bunuri prohibite legal care se efectueaza în şi din porturile şi zonele libere.

    Articolul 356

    Supravegherea vamala se organizeaza de fiecare birou vamal, în functie de specificul şi cerinţele activităţii.

    Articolul 357

    (1) Biroul vamal care funcţionează în porturi exercita supravegherea în incinta şi în rada acestora asupra ambarcatiunilor, pontoanelor, precum şi asupra bunurilor aparţinând persoanelor care intra, ies sau îşi desfăşoară activitatea în porturi.
    (2) Biroul vamal de frontieră care funcţionează în punctele rutiere şi în statiile de cale ferata exercita supravegherea vamala în incinta acestora. Pe calea ferata supravegherea vamala se realizează şi în timpul efectuării controlului vamal în trenurile de calatori.
    (3) Biroul vamal din interiorul tarii, care funcţionează în statiile de cale ferata, în oficii postale sau în incinte proprii, îşi exercită atribuţiile de supraveghere vamala în aceste locuri, precum şi în alte locuri unde autoritatea vamala se deplaseaza în vederea executarii unor operaţiuni vamale.

    Secţiunea a 2-a Aplicarea de sigilii vamale


    Articolul 358

    (1) Marfurile şi bunurile aflate sub supraveghere vamala se pun sub sigilii vamale, cu excepţia transporturilor de mesagerie, a sacilor postali în tranzit, a marfurilor şi bunurilor antrepozitate şi a celor care fac obiectul operaţiunilor de admitere temporara.
    (2) Sigiliile aplicate de persoanele juridice române sau straine pot fi acceptate de Directia Generală a Vamilor în locul sigiliilor vamale.

    Articolul 359

    (1) Sigiliile vamale se aplică la uşi, ferestre sau la alte sisteme de inchidere a mijloacelor de transport.
    (2) Pentru sigilarea coletelor, acestea trebuie să fie ambalate astfel încât sa nu se poata patrunde la conţinutul lor fără ruperea sigiliului sau fără a lasă urme vizibile.

    Articolul 360

    Mijloacele de transport şi spatiile în care se afla bunuri sub regim vamal pentru a fi sigilate trebuie să indeplineasca urmatoarele condiţii:
    a) construcţia să permită scoaterea sau introducerea de bunuri numai prin deschideri care pot fi sigilate;
    b) construcţia să fie suficient de solida pentru a nu permite spargerea peretilor, podelelor sau acoperisului, fără a lasă urme de efractie;
    c) construcţia sa nu permita scoaterea, în intregime sau în parte, a peretilor, podelelor sau acoperisului şi repunerea lor la loc, fără a lasă urme de efractie;
    d) usile, ferestrele şi conductele pentru marfurile lichide să fie prevăzute cu inele sau alte dispozitive care să permită aplicarea cu usurinta a sigiliilor vamale.

    Capitolul 13 Supravegherea şi controlul vamal exercitate în afara birourilor vamale


    Articolul 361

    Supravegherea şi controlul vamal în afara birourilor vamale se realizează de către autoritatea vamala abilitata din cadrul Directiei Generale a Vamilor, în scopul prevenirii, combaterii şi sanctionarii fraudei în domeniul vamal pe intregul teritoriu naţional.

    Articolul 362

    Autoritatea vamala abilitata la nivel central şi structurile teritoriale ale Directiei Generale a Vamilor indeplinesc urmatoarele atribuţii principale:
    a) exercita prin mijloace şi procedee specifice supravegherea persoanelor, precum şi a bunurilor care sunt supuse vamuirii pe intregul teritoriu naţional;
    b) constata şi încasează diferentele de drepturi de import sau de export datorate declararii nereale a bunurilor în cadrul operaţiunilor de import, export şi tranzit, rezultate ca urmare a acţiunilor proprii intreprinse;
    c) constata şi sancţionează nerespectarea reglementarilor în domeniul vamal;
    d) constata şi retin în vederea confiscarii bunurile care fac obiectul încălcării legislaţiei vamale, ca urmare a acţiunilor proprii intreprinse;
    e) previn şi combat prin mijloace specifice traficul ilicit de arme, munitii, materiale explozive şi radioactive, produse şi substante stupefiante şi psihotrope, precursori ai acestora şi substante chimice esentiale, produse şi substante toxice, obiecte din patrimoniul cultural naţional, metale şi pietre pretioase.

    Articolul 363

    Pe intregul teritoriu naţional autoritatea vamala abilitata are, în condiţiile legii, urmatoarele drepturi:
    a) opreste orice mijloace de transport, utilizand semnale formale specifice;
    b) verifica documentele mijlocului de transport, precum şi cele care arata provenienţă şi regimul vamal al bunurilor, inclusiv documentele de transport international;
    c) controlează mijlocul de transport, aplicand sigilii vamale asupra compartimentului de marfa atunci când este cazul;
    d) controlează cladiri, depozite, terenuri, sedii şi alte obiective, unde se gasesc sau ar putea să se gaseasca bunuri supuse vamuirii ori cu regim special.

    Articolul 364

    În zona speciala de supraveghere vamala, autoritatea vamala abilitata controlează magazinele, punctele de desfacere, care comercializeaza marfuri, în vederea identificarii marfurilor straine a caror provenienţă nu poate fi justificata cu documente vamale.

    Articolul 365

    În zona speciala de supraveghere vamala autoritatea vamala abilitata legitimeaza persoanele suspectate de incalcarea reglementarilor vamale.

    Articolul 366

    (1) La semnalul autorităţii vamale abilitate conducatorul mijlocului de transport este obligat sa opreasca şi sa creeze condiţiile necesare verificării acestuia.
    (2) Nesupunerea la semnal determina luarea tuturor masurilor necesare pentru oprirea mijlocului de transport, inclusiv solicitarea ajutorului organelor politiei de frontieră sau, după caz, al organelor de politie.
    (3) În cazul în care nu se poate realiza controlul mijlocului de transport în locul unde a fost oprit, se procedeaza la insotirea acestuia până la cel mai apropiat birou vamal, în vederea realizării controlului.

    Articolul 367

    În afara birourilor vamale pot fi create posturi fixe sau mobile în vederea realizării supravegherii şi controlului vamal.

    Articolul 368

    (1) Pe intregul teritoriu naţional mijloacele de transport aflate în tranzit pot fi insotite de autoritatea vamala abilitata între doua birouri vamale, în cazul în care exista suspiciunea descarcarii frauduloase.
    (2) Actiunea de însoţire poate fi realizata la iniţiativa transportatorului, destinatarului marfii sau a reprezentantului acestuia ori la iniţiativa autorităţii vamale abilitate.
    (3) Atunci când insotirea se realizează din iniţiativa transportatorului, destinatarului marfii sau reprezentantului acestuia, cheltuielile privind deplasarea autorităţii vamale abilitate sunt suportate de titularul operaţiunii de tranzit.
    (4) Metodologia de însoţire şi modalitatea de calcul al cheltuielilor de deplasare se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.

    Articolul 369

    În exercitarea atribuţiilor de control vamal, în afara birourilor vamale, autoritatea vamala abilitata are dreptul de a realiza urmatoarele activităţi pe intregul teritoriu naţional:
    a) efectuarea de investigatii, supravegheri şi verificări în cazurile în care sunt semnalate încălcări ale legislaţiei vamale;
    b) verificarea de registre, evidente financiar-contabile, orice inscrisuri, inclusiv cele pe suport informatic care au legătură directa sau indirecta cu bunurile importate, exportate sau tranzitate pe teritoriul naţional;
    c) prelevarea de probe din marfurile supuse vamuirii pentru a fi analizate în laboratoarele proprii sau abilitate în vederea identificarii şi expertizarii acestora;
    d) când considera ca prin incalcarea reglementarilor vamale au fost savarsite infractiuni sesizeaza organele de cercetare penala competente.

    Articolul 370

    În baza acordurilor internationale la care România este parte autoritatea vamala abilitata realizează cu alte institutii vamale din strainatate schimbul de informaţii necesar prevenirii şi combaterii fraudei vamale.

    Articolul 371

    În scopul stabilirii modului în care persoanele fizice sau juridice au respectat reglementarile vamale, autoritatea vamala abilitata efectueaza controlul ulterior al operaţiunilor de vamuire.

    Articolul 372

    Activitatea de control vamal ulterior se realizează prin programe aprobate de director general al Directiei Generale a Vamilor sau inopinat.

    Articolul 373

    Controlul vamal ulterior se exercită pe o perioadă de 5 ani de la data acordarii liberului de vama. În cadrul aceluiasi termen pot fi încasate sau restituite diferente de drepturi vamale constatate.

    Articolul 374

    Normele tehnice privind realizarea supravegherii şi controlului vamal ulterior se aproba prin decizie a directorului general al Directiei Generale a Vamilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Capitolul 14 Bunuri pentru care nu sunt indeplinite condiţiile de vamuire


    Articolul 375

    (1) Bunurile introduse de persoanele fizice ca bagaj insotit, pentru care nu sunt indeplinite condiţiile de vamuire, se păstrează sub supraveghere vamala în depozitele biroului vamal, la dispoziţia titularilor, timp de 120 de zile.
    (2) Marfurile şi bunurile intrate în tara, destinate persoanelor juridice, pentru care nu sunt indeplinite condiţiile de vamuire la import, se păstrează în depozit necesar de comisionarii în vama, sub supraveghere vamala, cel mult 120 de zile.
    (3) Dispozitiile alin. (2) se aplică şi în cazul bunurilor destinate persoanelor fizice sau juridice, pentru care exista un contract de transport international, iar transportatorul nu le poate preda destinatarului sau acesta nu indeplineste condiţiile de vamuire la import. În aceste cazuri bunurile sunt pastrate sub supraveghere vamala în depozit necesar la transportatori sau la comisionarii în vama, pe cheltuiala importatorului.
    (4) Transportatorul sau comisionarul în vama, care primeste marfurile şi bunurile în depozit necesar, este obligat sa îl incunostinteze pe destinatar.

    Articolul 376

    Autoritatea vamala are dreptul sa prelungească termenele prevăzute la art. 375 alin. (1) şi (2) în cazurile în care din documente rezultă ca expirarea termenului nu este din culpa titularului.

    Articolul 377

    (1) În cazul bunurilor prevăzute la art. 375 alin. (1) termenul de pastrare curge de la data emiterii de către autoritatea vamala a adeverintei de retinere a bunurilor.
    (2) În cazul marfurilor şi bunurilor prevăzute la art. 375 alin. (2) şi (3) termenul de pastrare curge de la data expirarii perioadei prevăzute la art. 46 din Codul vamal al României, la care se adauga prelungirile legal acordate.

    Articolul 378

    Marfurile şi bunurile clasificate la cap. 1-3 din Tariful vamal de import al României se considera a fi perisabile şi termenul de pastrare sub supraveghere vamala este de 48 de ore de la data emiterii adeverintei de retinere în cazul bunurilor prevăzute la art. 375 alin. (1) şi de la data înregistrării în evidenta biroului vamal în cazul bunurilor prevăzute la art. 375 alin. (2), dacă nu sunt condiţii de depozitare care să le asigure conservarea, confirmate de deţinătorul depozitului.

    Articolul 379

    Autoritatea vamala nu raspunde de deteriorarea, alterarea sau de pierderile cantitative din cauze naturale, produse la bunurile pastrate în condiţiile prevăzute la art. 375, 376 şi 378.

    Articolul 380

    Marfurile şi bunurile a caror detinere sau circulatie este supusă prin legi speciale unor condiţii care nu sunt indeplinite la intrarea sau la ieşirea din tara se retin şi se înregistrează de biroul vamal care le preda imediat în depozit autorităţii competente prevăzute de legea speciala.

    Articolul 381

    (1) La expirarea termenelor de pastrare prevăzute în prezentul capitol, dacă titularii nu au reglementat situaţia vamala a bunurilor, acestea se valorifica potrivit normelor legale în vigoare.
    (2) În cazul în care titularii abandoneaza bunurile printr-o declaratie scrisa data autorităţilor vamale condiţiile de valorificare sunt indeplinite din momentul depunerii acestei declaratii.

    Articolul 382

    Marfurile şi bunurile identificate de autorităţile vamale în exercitarea atribuţiilor lor fără a fi cunoscut titularul acestora se inscriu în evidentele biroului vamal, pe baza adeverintei de retinere a acestora. Dacă titularul acestora nu a putut fi stabilit în termenele prevăzute în prezentul capitol, la expirarea acestor termene bunurile se valorifica.

    Articolul 383

    (1) Marfurile şi bunurile care indeplinesc condiţiile de valorificare potrivit prezentului regulament se declara bilunar de către biroul vamal la organele financiare locale, care sunt obligate să le preia în termen de 30 de zile de la data primirii comunicarii, cu excepţia celor perisabile, care se declara şi se preiau imediat.
    (2) Marfurile şi bunurile prevăzute la art. 380 se valorifica de către autoritatea competentă la care se afla în depozit după expirarea termenelor prevăzute la art. 375 şi 376.
    (3) Sumele obtinute ca urmare a valorificarii acestor bunuri se fac venit la bugetul de stat.

    Capitolul 15 Contraventii vamale


    Articolul 384

    Constituie contraventie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000.000 lei la 10.000.000 lei urmatoarele fapte:
    a) nedepunerea la autoritatea vamala de frontieră sau de interior de către transportator ori de reprezentantul acestuia a documentelor insotitoare ale mijloacelor de transport aflate în trafic international şi a documentelor privind marfurile transportate cu acestea;
    b) nedepunerea declaraţiei proviziilor de bord în termenele legale;
    c) neindeplinirea de către organele postale a obligaţiei de a prezenta lista sacilor postali;
    d) nerespectarea de către persoanele fizice sau juridice a obligaţiei de a face accesibile controlului vamal locurile indicate de autoritatea vamala;
    e) neprezentarea de către transportator a evidentelor şi informaţiilor cerute de reglementarile vamale privind bunurile aflate în tranzit;
    f) neindeplinirea de către transportatorul sau de gestionarul bunurilor nevamuite a obligaţiei de a asigura integritatea sigiliilor şi marcajelor vamale;
    g) prezentarea de către declarantii vamali a unor documente conţinând date nereale ori depunerea declaraţiei vamale conţinând date eronate privind incadrarea tarifara, dacă fapta nu constituie contraventia prevăzută la art. 386 lit. k).

    Articolul 385

    Constituie contraventie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 25.000.000 lei urmatoarele fapte:
    a) descarcarea, încărcarea sau transbordarea bunurilor pe nave fără permis vamal; în acest caz cantitatea de bunuri incarcate, descarcate sau transbordate se confisca. Atunci când bunurile nu mai pot fi identificate contravenientul este obligat la plata contravalorii acestora;
    b) exercitarea activităţii de comisionar în vama fără autorizatia emisa de autoritatea competentă; veniturile realizate din activitatea neautorizata se confisca;
    c) neindeplinirea corecta şi completa de către comisionarul în vama a obligaţiilor prevăzute de reglementarile vamale;
    d) parasirea porturilor sau aeroporturilor de către navele sau aeronavele care pleaca în cursa externa fără viza autorităţii vamale; în acest caz amenda se aplică capitaniei portului sau autorităţilor aeroportuare;
    e) neindeplinirea de către organele postale a obligaţiei de a declara şi de a prezenta autorităţii vamale coletele postale în vederea vamuirii;
    f) prezentarea de către transportator la biroul vamal de interior a bunurilor nevamuite transportate, fără a fi depus declaratie vamala de tranzit la biroul vamal de plecare;
    g) neindeplinirea de către persoanele fizice care intra sau ies din tara a obligaţiei de a declara şi de a prezenta bunurile pe care le au asupra lor sau în bagaje în vederea vamuirii.

    Articolul 386

    Constituie contraventie şi se sancţionează cu amendă de la 25.000.000 lei la 75.000.000 lei urmatoarele fapte:
    a) sustragerea de la vamuire sau încercarea de sustragere de la vamuire a oricăror bunuri supuse regimului vamal ori care urmeaza să fie supuse unui regim vamal, caz în care bunurile se confisca; atunci când bunurile nu mai pot fi identificate contravenientul este obligat la plata contravalorii acestora;
    b) refuzul titularului operaţiunii de vamuire sau al reprezentantului acestuia de a pune la dispoziţie autorităţilor vamale registrele şi corespondenta, actele, piesele justificative, bilanturile contabile şi alte documente necesare în vederea efectuării controlului vamal ulterior;
    c) neindeplinirea de către administratia zonelor şi porturilor libere a obligaţiei de a notifica în scris biroului vamal transporturile de bunuri prohibite, intrate în zona libera sau în portul liber;
    d) nedeclararea marfurilor la import în termenele legale;
    e) neindeplinirea de către transportator sau gestionar a obligaţiei de pastrare a bunurilor nevamuite, pe timpul transportului sau al depozitarii lor, dacă fapta a avut ca rezultat lipsuri sau substituiri din aceste bunuri;
    f) înstrăinarea sub orice formă a bunurilor aflate în tranzit vamal. Bunurile instrainate se confisca. Atunci când bunurile nu mai pot fi identificate, titularul operaţiunii de tranzit sau dobanditorul bunurilor este obligat la plata contravalorii acestora;
    g) acostarea navelor sau aterizarea aeronavelor în alte locuri decat în punctele de control unde funcţionează autoritatea vamala, cu excepţia cazului de forta majoră sau de boala grava la bord;
    h) neindeplinirea obligaţiei de a declara autorităţii vamale modificarea destinatiei bunurilor faţă de scopul declarat la plasarea marfurilor sub un anume regim;
    i) eliberarea de către transportator direct beneficiarilor a bunurilor nevamuite;
    j) nerespectarea de către titularii operaţiunii de trecere temporara de bunuri peste frontiera sau de către titularii regimurilor suspensive a termenelor, obligaţiilor şi a condiţiilor stabilite pentru derularea şi incheierea acestor operaţiuni şi regimuri;
    k) depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor insotitoare conţinând date eronate privind valoarea în vama, felul, cantitatea sau originea bunurilor; în acest caz bunurile constatate în plus în ceea ce priveste felul, cantitatea sau originea se confisca. În situaţia în care, în urma efectuării controlului ulterior, bunurile nu mai pot fi identificate, contravenientul este obligat la plata contravalorii acestora.

    Articolul 387

    (1) Contraventiile vamale se constata prin procese-verbale de contraventie incheiate potrivit prevederilor art. 185 din Codul vamal al României de personalul vamal cu atribuţii de serviciu în acest sens. Personalul vamal care incheie procesul-verbal de constatare a contraventiei aplica şi sancţiunea.
    (2) Împotriva procesului-verbal de constatare şi sanctionare a contraventiei contravenientul poate formula plangere în termen de 15 zile de la comunicare.
    (3) Plangerea se depune la autoritatea vamala din care face parte agentul constatator care o va inainta de îndată la judecatoria în a carei raza teritoriala s-a savarsit contraventia.

    Articolul 388

    Contravaloarea bunurilor care nu mai pot fi identificate este egala cu valoarea în vama a acestora plus drepturile de import aferente.

    Articolul 389

    Directia Generală a Vamilor poate emite norme tehnice specifice privind aplicarea dispoziţiilor prezentului capitol.

    Capitolul 16 Controlul destinatiei finale


    Articolul 390

    (1) Pentru marfurile care beneficiaza de un tratament tarifar favorabil în functie de destinaţia lor finala, acordat prin legi speciale, regimul vamal de import se admite dacă persoana care importa sau pentru care se importa aceste marfuri a obţinut o autorizatie scrisa.
    (2) Autorizatia se elibereaza de directia regionala vamala interjudeteana în a carei raza de competenţa se afla sediul importatorului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 27, în baza unei cereri scrise care se depune la autoritatea vamala competenţa, conform modelului prevăzut în anexa nr. 28.
    (3) Autorizatia se emite pentru a permite autorităţii vamale sa verifice în orice moment existenta marfurilor în locul în care acestea sunt depozitate sau utilizate în scopul declarat.

    Articolul 391

    Termenul de valabilitate a autorizatiei este cel prevăzut în actul normativ care acorda tratamentul tarifar favorabil, iar în cazul în care nu este fixat un astfel de termen, valabilitatea autorizatiei este cea care rezultă din calculul amortizarilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale.

    Articolul 392

    Beneficiarul autorizatiei are urmatoarele obligaţii:
    a) sa utilizeze marfurile numai pentru destinaţia declarata;
    b) sa tina o evidenţa contabilă şi operativa care să permită autorităţii vamale să constate dacă destinaţia declarata a fost respectata şi sa pastreze aceasta evidenta pentru perioada mentionata în autorizatie;
    c) sa utilizeze marfurile pentru destinaţia declarata înainte de expirarea unui termen de un an de la data declaraţiei vamale de import, validata de autoritatea vamala; termenul poate fi prelungit de autoritatea vamala dacă marfurile nu au fost utilizate datorita unui caz fortuit ori de forta majoră sau datorita unor cauze impuse de procesele tehnice de utilizare ori de transformare a marfurilor.

    Articolul 393

    Deseurile şi resturile rezultate ca urmare a procesului de prelucrare a marfurilor se considera ca fiind marfuri utilizate conform destinatiei declarate.

    Articolul 394

    (1) Autoritatea vamala care are în atribuţii efectuarea de controale ulterioare verifica periodic dacă marfurile importate în condiţiile acestui capitol au fost utilizate potrivit destinatiei declarate şi inscriu în rubrica 5 din autorizatie rezultatele controlului.
    (2) În cazul în care marfurile urmeaza să fie utilizate în alte scopuri decat destinaţia declarata sau autoritatea vamala constata ca au fost utilizate în alte scopuri, sunt aplicabile prevederile art. 71 din Codul vamal al României. Elementele de taxare în baza cărora se calculeaza drepturile de import sunt cele în vigoare la data schimbarii destinatiei, valoarea în vama fiind cea declarata la data importului. Incasarea drepturilor de import se face în baza procesului-verbal de control sau, după caz, a actului constatator întocmit de autoritatea vamala.
    (3) Dacă marfurile importate nu au putut fi utilizate pentru destinaţia declarata din motive justificate, datorate importatorului sau marfurilor, restituirea acestora expeditorului initial sau distrugerea sub control vamal, potrivit legii, nu se considera schimbare a destinatiei în sensul art. 71 din Codul vamal al României şi nu se datorează drepturi de import. Dacă marfurile au fost sau nu au fost utilizate potrivit scopului declarat şi apoi au fost vandute în vederea exportului, se considera schimbare de destinatie şi se încasează drepturile de import potrivit prevederilor alin. (2).

    Capitolul 17 Dispozitii tranzitorii şi finale


    Articolul 395

    Operaţiunile pentru care s-au depus declaratii vamale sub regimul prevăzut în reglementarile vamale anterioare prezentului regulament se deruleaza şi se incheie în conformitate cu acele reglementari.

    Articolul 396

    Atunci când titularii operaţiunilor vamale, transportatorii sau comisionarii în vama solicita efectuarea operaţiunilor de vamuire în afara birourilor vamale, acestia au obligaţia de a asigura autorităţii vamale, fără plata, spatii de lucru, magazii pentru depozitarea bunurilor şi instalaţii pentru cantarirea acestora.

    Articolul 397

    Atunci când persoanele interesate prevăzute la art. 396 solicita efectuarea operaţiunilor de vamuire în afara incintelor birourilor şi punctelor vamale acestea suporta cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, cele de cazare şi de diurna, potrivit normelor legale.

    Articolul 398

    (1) Autoritatea vamala poate să inchirieze în condiţiile legii imobile sau părţi din acestea, disponibile, aflate în administrarea şi în proprietatea sa, precum şi în proprietatea publică a statului, prin licitaţie publică, potrivit legii.
    (2) Sumele încasate din închiriere se varsă integral la bugetul de stat.

    Articolul 399

    Pentru alte formulare decat cele prevăzute în anexele la prezentul regulament, precum şi pentru registru, sigilii şi stampile vamale utilizate de autoritatea vamala, Directia Generală a Vamilor va stabili modelul şi modul de utilizare prin decizie a directorului general al acesteia.

    Articolul 400

    Directia Generală a Vamilor poate emite norme tehnice de aplicare a prevederilor prezentului regulament, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Articolul 401

    Anexele nr. 1-28 fac parte integrantă din prezentul regulament.

    Anexa 1

        ───────
    la regulament
    ─────────────
                   INFORMATII PRIVIND CLASIFICAREA TARIFARA
    ┌─┬────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┐
    │1│ │ │
    ├─┤ 1 Autoritatea vamala competenţa │ 2 Conţinutul pe scurt al cererii │
    │E│ ┌┐ │ │
    │X│ └┘ │ ┌────────────────────────────┐ │
    │E│ │ └────────────────────────────┘ │
    │M│ │ │
    │P├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
    │L│ 3 Titular (nume şi adresa) │ 4 Data începerii valabilităţii │
    │A│ │ │
    │R│ │ ┌─────────────────┐ │
    │ │ │ └─────────────────┘ │
    │P│ │ │
    │E├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
    │N│ Nota importanţa - Informatia este │ 5 Referitor la cererea │
    │T│ valabila atâta timp cat reglementarea │ │
    │R│ vamala este valabila. │ ┌────────────────────────────┐ │
    │U│ │ └────────────────────────────┘ │
    │ │ │ │
    │T│ │ │
    │I│ ├───────────────────────────────────┤
    │T│ │ 6 Clasificarea marfurilor în │
    │U│ │ nomenclatorul vamal │
    │L│ │ ┌────────────────────┐ │
    │A│ │ └────────────────────┘ │
    │R│ │ │
    ├─┤ │ ┌───────────────┐ │
    │1│ │ └───────────────┘ │
    └─┼────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┤
      │7 Descrierea marfurilor │
      │ │
      │ │
      │ │
      ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
      │8 Denumirea comerciala şi date suplimentare │
      │ │
      │ │
      │ │
      ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
      │9 Motivarea clasificarii marfurilor │
      │ │
      │ │
      ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
      │10 Informatia este eliberata pe baza elementelor urmatoare furnizate de │
      │ solicitant: │
      │ │
      │ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ │
      │Descriere │ │ Pliante │ │ Fotografii │ │ Mostre │ │ Altele │ │ │
      │ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘ │
      │ │
      │ │
      │ │
      │ Locul Semnatura Stampila │
      │ │
      │ │
      │ Data │
      │ │
      └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
                 INFORMATII PRIVIND CLASIFICAREA TARIFARA
    ┌─┬────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┐
    │2│ │ │
    ├─┤ 1 Autoritatea vamala competenţa │ 2 Conţinutul pe scurt al cererii │
    │E│ ┌┐ │ │
    │X│ └┘ │ ┌────────────────────────────┐ │
    │E│ │ └────────────────────────────┘ │
    │M│ │ │
    │P├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
    │L│ 3 Titular (nume şi adresa) │ 4 Data începerii valabilităţii │
    │A│ │ │
    │R│ │ ┌─────────────────┐ │
    │ │ │ └─────────────────┘ │
    │P│ │ │
    │E├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
    │N│ Nota importanţa - Informatia este │ 5 Referitor la cererea │
    │T│ valabila atâta timp cat reglementarea │ │
    │R│ vamala este valabila. │ ┌────────────────────────────┐ │
    │U│ │ └────────────────────────────┘ │
    │ │ │ │
    │V│ │ │
    │A│ ├───────────────────────────────────┤
    │M│ │ 6 Clasificarea marfurilor în │
    │A│ │ nomenclatorul vamal │
    │ │ │ ┌────────────────────┐ │
    │ │ │ └────────────────────┘ │
    ├─┤ │ ┌───────────────┐ │
    │2│ │ └───────────────┘ │
    └─┼────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┤
      │7 Descrierea marfurilor │
      │ │
      │ │
      ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
      │8 Denumirea comerciala şi date suplimentare │
      │ │
      │ │
      ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
      │9 Motivarea clasificarii marfurilor │
      │ │
      │ │
      ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
      │10 Informatia este eliberata pe baza elementelor urmatoare furnizate de │
      │ solicitant: │
      │ │
      │ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ │
      │Descriere │ │ Pliante │ │ Fotografii │ │ Mostre │ │ Altele │ │ │
      │ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘ │
      │ │
      │ │
      │ Locul Semnatura Stampila │
      │ │
      │ │
      │ Data │
      │ │
      └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

    Anexa 2

    ────────────
    la regulament
    ──────────────
    NORME
    privind cantitatile uzuale de produse din tutun şi bauturi alcoolice lasate pentru folosinţă comandantului, echipajului şi pasagerilor, în raport cu durata stationarii navei în port
    În aplicarea art. 26 din prezentul regulament, cantitatile de produse din tutun şi bauturi alcoolice care se lasă de către organele vamale nesigilate, pentru folosinţă comandantului şi secundului, precum şi a echipajului şi pasagerilor, sunt urmatoarele:
     ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                           Tigarete Tigari de foi Bauturi
                                                              alcoolice peste 22°
     ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    a)Pentru uzul 80 de bucăţi/zi/ 20 de bucăţi/zi/ 2 l/zi/persoana
      comandantului persoana persoana
      şi secundului
    b)Pentru uzul 40 de bucăţi/zi/ 20 de bucăţi/zi/ 1 l/zi/persoana
      echipajului persoana persoana
      şi pasagerilor
     ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Cantitatile de produse sus-menţionate se lasă nesigilate cu ocazia efectuării reviziei de sosire a navei, în raport cu durata stationarii în port declarata de comandant, dar nu pe o perioadă mai mare de 15 zile. Dacă durata de stationare este mai mare de 15 zile, cantitatile respective de produse vor fi scoase de sub sigiliul vamal la cererea comandantului sau a agentului navei.
    În cazuri deosebite, cum ar fi: sarbatori naţionale, acţiuni protocolare etc., seful vamii poate aproba să fie lasate la dispoziţia comandantului şi secundului cantitati suplimentare din produsele menţionate, corespunzătoare actiunii, cu condiţia să fie consumate la bord.
    Produsele lasate la dispoziţia comandantului, echipajului şi pasagerilor vor fi notate de fiecare data pe declaratia proviziilor de bord cu ocazia fiecarei operaţiuni.

    Anexa 3

    ────────
    la regulament
    ──────────────
    DECLARATIE SUMARA
    nr. ......... din .............
    1. Denumirea şi sediul depozitarului ....................................
    2. Expeditorul bunurilor ................................................
    3. Destinatarul bunurilor ...............................................
    4. Felul bunurilor ......................................................
    5. Cantitatea bunurilor .................................................
    6. Valoarea bunurilor ...................................................
    Semnatura
    .................
    NOTĂ:
    Se completeaza după documentele de transport sau comerciale care însoţesc bunurile.
    Se înregistrează în registrul de evidenta al biroului vamal.

    Anexa 4 a)
    Notă

    ──────────

    la regulament

    ──────────────

    Anexa contine formularul pentru declaratia primara, în faximil; se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 19 noiembrie 2001 la paginile 36 - 47.*)

    ──────────
    *) Nota C.T.C.E. Piatra Neamt: vezi imaginile asociate actului.

    Anexa 4 b)
    Notă

    ──────────

    la regulament

    ──────────────

    Anexa contine formularul pentru declaratia complementara, în faximil; se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 19 noiembrie 2001 la paginile 48 - 55.*)

    ──────────
    *) Nota C.T.C.E. Piatra Neamt: vezi imaginile asociate actului.

    Anexa 4 c)
    Notă

    ──────────

    la regulament

    ──────────────

    Anexa contine formularul pentru declaratia primara, în faximil; se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 19 noiembrie 2001 la paginile 56 - 61.*)

    ──────────
    *) Nota C.T.C.E. Piatra Neamt: vezi imaginile asociate actului.

    Anexa 4 d)
    Notă

    ──────────

    la regulament

    ──────────────

    Anexa contine formularul pentru declaratia complementara, în faximil; se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 19 noiembrie 2001 la paginile 62 - 65.*)

    ──────────
    *) Nota C.T.C.E. Piatra Neamt: vezi imaginile asociate actului.

    Anexa 5

    ────────
    la regulament
    ──────────────
    Anexa contine formularul declaratia pentru valoarea în vama, în faximil; se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 19 noiembrie 2001 la paginile 66 - 67.*)

    Anexa 6

    -------
    la regulament
    --------------
    CONDIŢIILE ŞI LIMITELE
    privind introducerea şi scoaterea din tara a bunurilor aparţinând calatorilor şi altor persoane fizice
    1. Calatorii şi persoanele fizice stabilite în România sau cu domiciliul în strainatate pot să introducă în tara, ca bagaje insotite sau neinsotite, fără să fie supuse la plata taxelor vamale, urmatoarele bunuri, în limitele şi în condiţiile stabilite mai jos:
    a) efectele personale şi medicamentele necesare, în mod rational, pe durata calatoriei şi a sederii în strainatate sau în tara;
    b) bijuteriile de uz personal definite ca atare în prezenta anexa;
    c) cartile, publicatiile, inregistrarile de orice fel, diapozitivele şi altele asemenea, necesare uzului personal;
    d) bunurile obtinute ca premii sau distinctii în cadrul unor manifestari oficiale;
    e) bauturile alcoolice, tigarile, tigaretele şi tutunul în urmatoarele cantitati: 2 l de bauturi alcoolice peste 22°, 4 l de vin, 4 l de bere, 200 bucăţi de tigarete, 50 bucăţi de tigari de foi şi 250 g de tutun pentru uzul persoanelor în vârsta de peste 16 ani;
    f) alte bunuri de orice fel în limita valorica reprezentand în total echivalentul în lei al sumei de 100 euro.
    Calatorii şi persoanele fizice stabilite în România sau cu domiciliul în strainatate pot scoate din tara, ca bagaje insotite sau neinsotite, fără plata taxelor vamale: bunurile prevăzute la pct. 1 lit. a)-e), bunuri de orice fel în limita valorica reprezentand în total echivalentul în lei al sumei de 1.200 euro, precum şi cate un bun a cărui valoare individuala depăşeşte limita de 1.200 euro.
    2. Limita valorica stabilita la pct. 1 lit. f) se aplică numai la o singura trecere de frontieră (dus şi intors) în cursul unei luni. Pentru urmatoarele calatorii intr-o luna limita valorica se reduce la 20 euro.
    Pentru bunurile prevăzute la pct. 1 lit. e) limitele se aplică la o singura trecere de frontieră (dus şi intors) în cursul unei luni. Pentru urmatoarele calatorii intr-o luna limitele se reduc la jumătate.
    În cazul trecerilor pe bază de înţelegere între România şi tarile limitrofe se aplică prevederile alin. 1 şi 2, fără să fie permisa introducerea sau scoaterea din tara de bunuri, cu plata taxelor vamale.
    3. În afara bunurilor prevăzute la pct. 1 alin. 1 se pot introduce în tara, prin bagaje insotite sau neinsotite, cu plata taxelor vamale stabilite la art. 90 din Codul vamal al României, bunuri în limita valorica reprezentand contravaloarea în lei a 1.200 euro pentru fiecare calator sau persoana fizica, o singură dată pe luna.
    4. Prin colete postale expediate potrivit reglementarilor internationale în domeniul postal se pot introduce în tara, fără să fie supuse la plata taxelor vamale, bunuri în condiţiile şi în limitele valorice prevăzute la pct. 1 alin. 1 lit. a), c), d) şi f), precum şi, cu plata taxelor vamale, orice alte bunuri cu o valoare până la echivalentul în lei a 500 euro.
    Prin colete postale se pot scoate din tara cantitati uzuale, fără să fie supuse la plata taxelor vamale: efectele personale, medicamentele, cartile, publicatiile, inregistrarile de orice fel, diapozitivele şi altele asemenea, bunurile obtinute ca premii sau distinctii în cadrul unor manifestari oficiale, precum şi bunuri de orice fel, în limita valorica reprezentand în total echivalentul în lei a 500 euro, şi cate un bun a cărui valoare individuala depăşeşte limita de 500 euro.
    5. În limitele valorice prevăzute la pct. 3 şi 4 nu pot fi introduse sau scoase din tara bunurile menţionate la pct. 1 lit. e).
    6. Pe lângă bunurile în limita valorica, prevăzute la pct. 1 alin. 1 şi pct. 3 şi 4, se poate introduce în tara cate un bun a cărui valoare individuala depăşeşte limitele respective, cu plata taxelor vamale prevăzute la art. 90 din Codul vamal al României.
    7. Nu sunt supuse la plata taxelor vamale la introducerea în tara urmatoarele bunuri:
    a) obiectele de arta, de colectie şi antichitati, astfel cum acestea sunt definite în Tariful vamal de import al României şi în notele explicative ale Sistemului armonizat de descriere şi denumire a marfurilor;
    b) protezele, instrumentele, aparatele, carucioarele şi triciclurile cu sau fără motor, inclusiv piesele de schimb ale acestora, pentru uzul bolnavilor sau al invalizilor, cu avizul organelor sanitare;
    c) bunurile introduse în tara care se inapoiaza nefiind admise la destinatie.
    De asemenea, nu sunt supuse la plata taxelor vamale la introducerea sau la scoaterea din tara bunurile expediate pentru a fi reparate sau inlocuite în termenul de garantie.
    8. Nu sunt supuse la plata taxelor vamale bunurile mobile care formeaza masa succesorala, dobandite prin succesiuni deschise în tara sau în strainatate, dovedite pe baza unor documente oficiale, precum şi monumentele funerare.
    9. Persoanele fizice care au domiciliat cel puţin 24 de luni în strainatate şi care îşi stabilesc domiciliul definitiv în România pot introduce în tara, fără să fie supuse la plata taxelor vamale, pe baza adeverintei emise de Ministerul de Interne, orice bunuri prezentate la vamuire, inclusiv doua vehicule rutiere, indiferent de categoria acestora, care fac dovada ca le-au avut în proprietate şi au fost utilizate de titular în tara din care îşi stramuta reşedinţa, cu cel puţin 6 luni înainte de data stabilirii definitive a domiciliului în tara.
    Prevederile referitoare la perioada de detinere în proprietate şi utilizare a bunurilor nu se aplică categoriei de persoane menţionate la pct. 10.
    Prevederile alin. 1 se aplică o singură dată, în termen de 9 luni de la data stabilirii definitive a domiciliului.
    Termenul prevăzut la alin. 3 poate fi prelungit de autoritatea vamala în cazuri temeinic justificate.
    În cazul unor transporturi succesive de bunuri sau când acestea sosesc în tara înainte de data stabilirii domiciliului în România, bunurile pot fi eliberate titularului, în custodie vamala, cu garantarea drepturilor de import.*) **)
    10. Prevederile pct. 9 se aplică şi persoanelor cu domiciliul în România trimise în misiune permanenta în strainatate, în baza Hotărârii Guvernului nr. 837/1995 sau a convenţiilor internationale la care România este parte, pe o perioadă de cel puţin 24 de luni, după expirarea acestei perioade, în temeiul unei adeverinte eliberate de unitatea respectiva la terminarea misiunii.
    11. Persoanele fizice cu domiciliul în România, care se stabilesc în strainatate, pot scoate din tara, fără să fie supuse la plata taxelor vamale, urmatoarele bunuri:
    a) ca bagaj insotit: efecte personale şi alte articole necesare pe durata calato