DECIZIA nr. 687 din 31 octombrie 2019referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 155 din 26 februarie 2020

    Valer Dorneanu

    - președinte

    Cristian Deliorga

    - judecător

    Marian Enache

    - judecător

    Daniel Marius Morar

    - judecător

    Mona-Maria Pivniceru

    - judecător

    Gheorghe Stan

    - judecător

    Livia-Doina Stanciu

    - judecător

    Elena-Simina Tănăsescu

    - judecător

    Varga Attila

    - judecător

    Patricia Marilena Ionea

    - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția a fost ridicată de Emanuel Cătălin Pascari în Dosarul nr. 7.458/86/2017 al Tribunalului Suceava - Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 236D/2018.2. La apelul nominal se prezintă Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, prin domnul consilier juridic Marius-Gabriel Popescu, cu delegație depusă la dosar. Lipsește autorul excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 848D/2018, nr. 1.403D/2018, nr. 1.511D/2018, nr. 1.525D/2018, nr. 1.550D/2018 și nr. 122D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Adrian Ioan Dorobanț în Dosarul nr. 10.051/30/2017 al Tribunalului Timiș - Secția I civilă, de Leontin Jugravu în Dosarul nr. 272/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Gh. Dumitru Lucian Deaconu în Dosarul nr. 65/109/2018 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, de Constantin Neagoe în Dosarul nr. 2.202/109/2018 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, de Emanuel Cătălin Pascari în Dosarul nr. 1.870/86/2018 al Tribunalului Suceava - Secția I civilă și de Florin Daniel Rață în Dosarul nr. 2.124/118/2018* al Tribunalului Constanța - Secția I civilă. 4. La apelul nominal se prezintă domnul consilier juridic Marius-Gabriel Popescu, cu delegații depuse la dosarele Curții Constituționale nr. 1.525D/2018 și nr. 1.550D/2018. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 848D/2018, nr. 1.403D/2018, nr. 1.511D/2018, nr. 1.525D/2018, nr. 1.550D/2018 și nr. 122D/2019 la Dosarul nr. 236D/2018, care este primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne, care arată că excepția de neconstituționalitate îndeplinește condițiile de admisibilitate, însă, în raport cu motivarea acesteia, învederează că principiul egalității în drepturi nu înseamnă uniformitate, iar situațiile obiectiv diferite impun un tratament juridic diferențiat. În acest sens invocă Decizia nr. 85 din 28 februarie 2013, în care Curtea Constituțională a statuat că principiul egalității se aplică în raport cu persoanele care au ieșit la pensie în baza anumitor prevederi legale, și nu în raport cu persoanele care au ieșit la pensie întrun cadru legislativ diferit. Din perspectiva art. 47 din Constituție, invocat de autorii excepției, arată că dreptul la pensie, ca drept fundamental, se exercită în condițiile prevăzute de lege, iar cuantumul pensiei nu este garantat de Constituție. Legiuitorul poate modifica condițiile și criteriile de acordare a dreptului la pensie, precum și cuantumul acesteia ori de câte ori este necesar. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 115 din Constituție arată că, în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, adoptarea de urgență a acestui act normativ a fost justificată prin existența unor discrepanțe între pensionari determinate de cuantumul pensiilor de serviciu, care este mai mare față de pensia medie a sistemului public. În concluzie, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. 7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată. Astfel, arată că autorii excepției critică un mod de reglementare, nefiind vorba de o veritabilă excepție de neconstituționalitate. Totodată, așa cum s-a arătat în jurisprudența Curții Constituționale, nu se poate vorbi de neconstituționalitatea unor texte atunci când se face o comparație între dispoziții din legi diferite. De asemenea, apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate.
    CURTEA,

    având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8. Prin Încheierea din 6 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.458/86/2017 și Încheierea din 4 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.870/86/2018, Tribunalul Suceava - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția fost ridicată de Emanuel Cătălin Pascari în cadrul unor acțiuni diferite.9. Prin Încheierea din 10 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 10.051/30/2017, Tribunalul Timiș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Adrian Ioan Dorobanț.10. Prin Încheierea din 4 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 272/63/2018, Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Leontin Jugravu. 11. Prin Încheierea din 4 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 65/109/2018, și Încheierea din 10 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.202/109/2018, Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Gh. Dumitru Lucian Deaconu și de Constantin Neagoe. 12. Prin Încheierea din 29 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.124/118/2018*, Tribunalul Constanța - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Florin Daniel Rață.13. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate, care prevăd actualizarea anuală a cuantumului pensiilor militare de stat cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică, sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât nu sunt coerente, clare și predictibile. Astfel, arată că sensul juridic al noțiunii de actualizare a cuantumului pensiei militare de stat, așa cum era reglementat inițial prin Legea nr. 223/2015, care este o lege organică, este golit total de conținut printr-o ordonanță de urgență, fiind transformat într-un fel de indexare parțială a cuantumului pensiei militare de stat, nici măcar în forma de indexare prevăzută anterior de Legea nr. 223/2015 sau de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Legiuitorul guvernamental, prin promovarea art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, introduce o nouă situație juridică, dând un sens juridic nou, neclar, neprevizibil și echivoc noțiunii de actualizare a pensiilor militare de stat, sens total diferit și aflat în contradicție cu sensul juridic definit de legiuitorul originar. 14. De asemenea, autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate creează un tratament juridic diferit, discriminator, în raport cu categoria socioprofesională a magistraților, care se bucură de dispoziții mai favorabile în ceea ce privește actualizarea pensiilor.15. Totodată, autorii arată că, prin eliminarea ad aeternum a operațiunii administrative de actualizare a pensiilor militare de stat, așa cum a fost stipulată inițial în Legea nr. 223/2015, fără specificarea vreunui termen-limită de aplicare a măsurii restrictive, este afectată însăși substanța dreptului fundamental la pensie, care nu cuprinde numai dreptul la stabilirea unui cuantum inițial al pensiei, dar și la actualizarea și indexarea lui. 16. În critica pe care o formulează, autorii excepției arată că adoptarea dispozițiilor art. VII s-a realizat fără respectarea condițiilor prevăzute de art. 53 alin. (1) și (2) din Constituție, referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. 17. Având în vedere că dispozițiile de lege criticate modifică o lege organică, autorii excepției susțin și că acestea contravin prevederilor constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. p), care se referă la protecția socială.18. De asemenea, consideră că nu au fost respectate nici prevederile art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, întrucât nu a existat o situație extraordinară care să justifice emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, și au fost afectate drepturi fundamentale. În același timp, susțin că a fost încălcat principiul separației puterilor în stat, deoarece modificarea unei legi organice nu se putea realiza printr-o ordonanță de urgență. 19. Tribunalul Suceava - Secția I civilă și Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate.20. Tribunalul Timiș - Secția I civilă se pronunță doar cu privire la îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate. 21. Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalul Constanța - Secția I civilă apreciază că excepțiile de neconstituționalitate formulate nu sunt întemeiate. 22. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.23. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,

    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:24. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.25. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Curtea constată că dispozițiile de lege criticate modifică dispozițiile art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, și că, prin art. 84 pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscalbugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018, art. 59 din Legea nr. 223/2015 a fost modificat din nou. Având în vedere însă că în cauzele în care s-a formulat excepția de neconstituționalitate este aplicabil art. 59 din Legea nr. 223/2015, așa cum a fost modificat prin art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și cele reținute prin Decizia din 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea urmează să se pronunțe asupra dispozițiilor de lege cu care a fost sesizată și care au următoarea redactare:
    Art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017:
     Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:2. Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 59

    Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.
    26. Autorii excepției susțin că aceste dispoziții de lege contravin următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 4 alin. (1) referitor la unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 30 alin. (6) și (7) privind libertatea de exprimare, art. 31 alin. (1) și (2) referitoare la dreptul la informație, art. 41 privind dreptul la muncă și protecția socială a muncii, art. 42 alin. (1) și (2) privind interzicerea muncii forțate, art. 44 alin. (1)-(4) privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (1) și (2) privind nivelul de trai și dreptul la pensie, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. p) referitor la reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială, art. 115 alin. (1), (2), (4) și (6) privind delegarea legislativă și art. 118 alin. (1) privind forțele armate. 27. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate modifică prevederile art. 59 din Legea nr. 223/2015 referitoare la modul în care se indexează pensiile militare de stat. Astfel, anterior modificărilor aduse prin art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, art. 59 din Legea nr. 223/2015 prevedea indexarea anuală a cuantumului pensiilor militare de stat cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adăuga 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. 28. Critica autorilor excepției vizează, în esență, faptul că, potrivit textului de lege supus analizei de constituționalitate, indexarea pensiei se realizează numai prin raportare la rata medie anuală a inflației, fără a se mai adăuga 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, așa cum prevedea reglementarea anterioară.29. Referitor la această critică, Curtea reține că în motivarea acesteia autorii excepției pornesc de la premisa că indexarea anuală a pensiei reprezintă un drept fundamental, ce nu poate fi modificat în sensul diminuării. Or, în jurisprudența sa, de exemplu, Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, Curtea Constituțională a statuat că art. 47 alin. (2) din Constituție, deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, s-a statuat că „valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile“.30. De asemenea, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare. 31. Cât privește tratamentul juridic diferit aplicabil militarilor în raport cu alte categorii socioprofesionale, așa cum sunt magistrații, Curtea, prin Decizia nr. 350 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, paragraful 17, a arătat că pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională reprezintă o categorie distinctă de cea a altor categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii speciale. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiții mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înțeles să instituie reglementări diferite, care au ca fundament particularitățile acestor profesii. În acest sens, Curtea a amintit, cu titlu de exemplu, cele reținute anterior prin Decizia nr. 42 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 13 martie 2012, în care a arătat că militarii, polițiștii sau funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor nu au un statut constituțional și legal similar magistraților, aceștia nebeneficiind de garanțiile de independență specifice magistraților. Prin urmare, având în vedere cele mai sus reținute, Curtea apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale referitoare la egalitatea de tratament, întrucât, așa cum s-a reținut și prin Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005, egalitatea în fața legii și a autorităților publice își găsește aplicarea doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică instituirea aceluiași regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit. 32. În sfârșit, analizând critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea observă că, în opinia autorilor excepției, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost emisă fără să fi existat o situație extraordinară care să justifice emiterea de urgență a acestui act normativ. Față de această critică Curtea reține, în acord cu cele statuate în jurisprudența sa, așa cum este Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței.33. Situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun și au un caracter obiectiv, în sensul că existența lor nu depinde de voința Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanței de urgență. Ordonanța de urgență nu constituie o alternativă aflată la discreția Guvernului, prin care acesta și-ar putea încălca obligația sa constituțională de a asigura, în vederea îndeplinirii programului său de guvernare, reglementarea prin lege, de către Parlament, a relațiilor ce constituie obiectul acestei reglementări (a se vedea în acest sens Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998). De asemenea, în accepțiunea Deciziei nr. 258 din 14 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2006, „inexistența sau neexplicarea urgenței reglementării situațiilor extraordinare [... ] constituie în mod evident o barieră constituțională în calea adoptării de către Guvern a unei ordonanțe de urgență în sensul arătat. A decide altfel înseamnă a goli de conținut dispozițiile art. 115 din Constituție privind delegarea legislativă și a lăsa libertate Guvernului să adopte în regim de urgență acte normative cu putere de lege, oricând și - ținând seama de împrejurarea că prin ordonanță de urgență se poate reglementa și în materii care fac obiectul legilor organice - în orice domeniu“.34. Având în vedere aceste repere, Curtea reține că în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 au fost invocate două considerente pentru emiterea acestui act normativ. Astfel, Guvernul a invocat necesitatea atenuării discrepanțelor existente între diferite categorii de pensionari, „determinate de cuantumul pensiilor de serviciu care este vădit mai mare față de pensia medie din sistemul public de pensii, sistem care are la bază, printre altele, principiul contributivității, al solidarității și egalității de tratament între asigurații sistemului“. În același timp, Guvernul a arătat că „în condițiile în care Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede creșteri anuale semnificative ale salariilor, neadoptarea prezentului act normativ, astfel încât actualizarea pensiilor de serviciu să nu se mai realizeze în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, ar produce efecte negative considerabile asupra bugetului de stat, din care sunt suportate“. 35. Analizând aceste aspecte, Curtea apreciază că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale.36. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Emanuel Cătălin Pascari în dosarele nr. 7.458/86/2017 și nr. 1.870/86/2018 ale Tribunalului Suceava - Secția I civilă, de Adrian Ioan Dorobanț în Dosarul nr. 10.051/30/2017 al Tribunalului Timiș - Secția I civilă, de Leontin Jugravu în Dosarul nr. 272/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Gh. Dumitru Lucian Deaconu în Dosarul nr. 65/109/2018 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, de Constantin Neagoe în Dosarul nr. 2.202/109/2018 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și de Florin Daniel Rață în Dosarul nr. 2.124/118/2018* al Tribunalului Constanța - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă și general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Suceava - Secția I civilă, Tribunalului Timiș - Secția I civilă, Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Constanța - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunțată în ședința din data de 31 octombrie 2019.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Patricia Marilena Ionea

    ----