ANEXE din 18 august 2022 privind programele pentru susţinerea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a
EMITENT
  • MINISTERUL EDUCAŢIEI
  • Publicate în  MONITORUL OFICIAL nr. 842 bis din 29 august 2022 Notă
    Conţinute de ORDINUL nr. 4.730 din 18 august 2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 29 august 2022.

    PROGRAMA

    pentru

    EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a


    DISCIPLINA

    LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ


    București, 2022


    image


    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ


    Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română, clasele a V-a – a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017.

    Limba şi literatura română are statut de disciplină obligatorie în cadrul Evaluării naţionale pentru absolvenții clasei a VIII-a.

    Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Astfel, subiectele de limba și literatura română de la Evaluarea naţională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele de receptare a mesajului scris de diverse tipuri, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă, adecvată și eficientă a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse, precum și exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional.

    Etapele intermediare ale formării competențelor specifice pe care le conține programa de evaluare și detalierea conținuturilor sunt prezentate în programa școlară în vigoare.

    În evaluarea competențelor și a conţinuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortografice, ortoepice, morfologice şi de punctuaţie, utilizându-se constant Dicționarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (Editura Univers Enciclopedic Gold, ediția a III-a revăzută și adăugită, 2021 DOOM 3), Dicţionarul explicativ al limbii române etc. .

    Competenţe generale și competențe specifice


    1. Receptarea textului scris de diverse tipuri

      1. Identificarea informaţiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale

      2. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale

      3. Recunoașterea modurilor în care sunt organizate informaţiile în texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale

      4. Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse

      5. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse

      6. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii

      7. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale

      8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple

    2. Redactarea textului scris de diverse tipuri

      1. Redactarea unui rezumat sau a unui text, simplu sau complex, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate

      2. Redactarea unui text complex, de exprimare a unor puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite

      3. Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare

      4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii

      5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale

    3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise

      1. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne

      2. Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative

      3. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse

      4. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă

      5. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare

      6. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală

      7. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și analogică (analiză, sinteză, generalizare şi abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară


        image

    4. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional

      1. Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice

      2. Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi

      3. Compararea unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare sau a unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi

      4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la valori culturale sau la elemente specifice ale culturii naționale și ale culturii altor popoare

    Conţinuturi


    Teme generale

    Eu și universul meu familiar; Eu și lumea din jurul meu; Orizonturile lumii și ale cunoașterii; Reflecții asupra lumii


    Lectură


    Redactare

    Etapele scrierii: generarea ideilor, planificarea, scrierea, rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate, pentru a nuanța ideile; corectarea greșelilor; prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea în pagină; părţile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe; prezentarea textului: organizarea unui text în funcție de situația de comunicare; adecvarea la temă.

    Planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei, rezumatul; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă.

    Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ, integrarea părților; comparaţie, analogie, pro-contra, „întrebările jurnalistului” (cine? ce? când? unde? de ce?); integrarea părților.


    Elemente de construcție a comunicării

    Gramatică

    Ortoepie şi ortografie

    Alfabetul limbii române, ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic, dicţionarul, articolul de dicționar; tipuri de sunete: vocală, consoană, semivocală; corespondenţa sunet-literă; structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat; silaba, despărțirea în silabe (principiul fonetic); accentul, utilizarea corectă a accentului, variante accentuale admise/neadmise de normă; scrierea şi pronunţia cuvintelor de origine străină, conţinând foneme nespecifice limbii române.

    Vocabular

    Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: formă şi sens (sensul de bază și sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat); rolul contextului în crearea sensului; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; câmpul lexical; mijloace de îmbogăţire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază şi cuvânt derivat; familia lexicală; externe: împrumuturi lexicale); îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte compuse; confuzii paronimice, pleonasmul.

    Variaţie stilistică

    Limba standard; normă și abatere; limba vorbită şi limba scrisă (selecţia lexicală, construcţia frazei); istoria cuvintelor – variații ale formei și ale sensului în timp; limbaj popular, variaţie regională a limbii, variații de registru, jargonul, argoul; limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare); termeni ştiinţifici; valori stilistice ale diminutivelor; organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale şi a anaforelor.

    Elemente de interculturalitate Identitate personală – identitate națională – diversitate culturală și lingvistică; elemente de mitologie românească; carte românească de învățătură: de la prima carte tipărită la cartea digitală; modele comportamentale în legende greco-romane, în textele literaturii universale; valori ale culturii populare în spațiul românesc; valori etice în legendele popoarelor; relații culturale constructive; noi și ceilalți; valori culturale românești în lume; despre limba și cultura țărilor din vecinătatea României; limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni; contacte culturale.


    Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor generale și specifice.


    PROGRAMA

    pentru

    EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a


    DISCIPLINA

    LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

    pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară


    București, 2022


    image


    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ


    Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară , clasele a V-a – a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017.

    Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.

    Etapele intermediare ale formării competențelor specifice pe care le conține programa de evaluare și detalierea conținuturilor sunt prezentate în programa școlară în vigoare.

    În evaluarea competențelor și a conţinuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortografice, ortoepice, morfologice şi de punctuaţie, utilizându-se constant Dicționarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (Editura Univers Enciclopedic Gold, ediția a III-a revăzută și adăugită, 2021 – DOOM3), Dicţionarul explicativ al limbii române etc. .


    Competenţe generale și competenţe specifice

    1. Receptarea textului scris de diverse tipuri

      1. Identificarea informațiilor esențiale și de detaliu din texte continue/discontinue/multimodale

      2. Corelarea informațiilor explicite şi implicite dintr-unul sau mai multe texte continue/discontinue/ multimodale

      3. Identificarea temei şi a ideilor principale și secundare din texte continue/discontinue/multimodale, prin punerea în relaţie a diverselor părţi ale textului

      4. Recunoașterea structurilor logice în care sunt organizate informaţiile într-unul sau mai multe texte continue/discontinue/multimodale

      5. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii

      6. Distingerea sensului unor cuvinte/sintagme, prin raportare la tema textului citit sau la context

      7. Recunoașterea modificării sensului unor cuvinte și sintagme, pe baza relației dintre diverse coduri de comunicare

      8. Identificarea corectitudinii grafice, lexico-semantice, morfo-sintactice și de punctuație, în texte continue/discontinue/multimodale

      9. Recunoașterea particularităților grafice, lexico-semantice, morfosintactice și de punctuație în comunicarea artistică/nonartistică

      10. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul tipurilor de comunicare artistică/nonartistică

      11. Compararea informațiilor și a structurilor logice dintr-unul sau mai multe texte continue/ discontinue/multimodale, pentru exprimarea unui punct de vedere personal

    2. Redactarea textului scris de diverse tipuri

      1. Redactarea unui text pe baza structurii narative, descriptive, explicative, adecvate unei situații de comunicare

      2. Redactarea unui răspuns personal și/sau creativ pe baza unor texte, pe teme diverse, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică

      3. Corelarea achizițiilor lexico-semantice cu structurile morfo-sintactice ale limbii române, în elaborarea de texte narative, descriptive, explicative

      4. Utilizarea achizițiilor metalingvistice în exprimarea nuanțată, în redactarea unor texte care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică

      5. Compararea răspunsurilor și a punctelor de vedere exprimate, pe teme diverse, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică

      6. Argumentarea punctului de vedere pe texte/teme, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică

      7. Manifestarea unei preocupări pentru originalitate şi etica redactării

    3. Manifestarea sensibilității multi- și interculturale, prin valorile promovate în contexte culturale și sociale diverse

      1. Identificarea valorilor promovate în cultura română, maternă și universală

      2. Manifestarea interesului față de limba română, ca limbă națională

      3. Recunoașterea multilingvismului în contexte socioculturale diverse

      4. Exprimarea unei atitudini pozitive față de diversitatea lingvistică și culturală, față de valorile promovate în contexte culturale și sociale diverse


        Conţinuturi


        Teme:


    Lectură

    Nivel sintactico-morfologic


    Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice.


    PROGRAMA

    pentru

    EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI A VIII-A


    DISCIPLINA

    LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ


    A vizsgaprogram az érvényben levő, 3393 / 28.02.2017 számmal jóváhagyott Magyar nyelv és irodalom tanterv alapján készült. A kompetencia alapú tantervvel összehangban a kimeneti követelményrendszer a tantervi alapkompetenciák, a hozzájuk tartozó specifikus kompetenciák és részrendszereik (képesség- és készségrendszerek, ismeretkészletek) értékelését, mérését célozza. A program szerkezete a tantervi követelményrendszer szerint a következőképpen épül fel: az alapkompetenciák mentén a specifikus kompetenciák alrendszerében követhetőek az adott képesség-, készségrendszer összetevőire vonatkozó követelmények, ezeknek rendelődnek alá az eszköztudás részeként a tartalmak.


    Alapkompetenciák:

    1. Írott szövegek értése és értelmezése

      Specifikus kompetenciák

      Képességek, készségek és tartalmak

      Különböző típusú nyomtatott szövegek értő/értelmező olvasása

      A leíró és elbeszélő szövegek sajátosságainak felismerése a beszélői/elbeszélői nézőpont megfigyelése; a történetmondás lineáris rendjének megfigyelése; explicit és implicit információk visszakeresése a szövegből; részletek társítása nevekhez, helyszínekhez; szavak, kifejezések magyarázata; egyszerűbb ok- okozati összefüggések felismerése; a téma megragadása; kulcsszavak kikeresése a szövegből; szövegtömörítés a lényeg/fő gondolat kiemelésével és átfogalmazásával; a lényeges és a kiegészítő/részletező információk elkülönítése; az összetartozó információk kapcsolása; ismeretterjesztő szövegek tartalmának összefoglalása; a tényállítások és a

      hipotézisek/vélemények megkülönböztetése

      Elbeszélő szövegek: helyszín és szereplők; az események lineáris, időbeli elrendezése az elbeszélő szövegben; tárgyilagos és személyes nézőpont. A leíró szöveg rendezőelve: általános és egyedi jegyek; lényeges és kevésbé lényeges jellemzők; egész-rész, fentről le–lentről fel, körkörös szerveződés. Epikus szövegek: narrátor, cselekmény, szereplők/ szereplőcsoportok; egyszerű tér- és idővonatkozások az epikus szövegekben; a beszélő és szerző viszonya az epikus szövegekben; az elbeszélői nézőpont: külső és belső nézőpont; elbeszélői és szereplői nézőpontok az epikus szövegekben, az epikus művek cselekményszerkezete; Lírai szövegek: líra, líraiság; az érzelmek közvetett és közvetlen kifejezése; a lírai szöveg hangulata;

      vershangzás: ritmus, rím, rímfajták

      Az irodalmi szöveg nyelvi megalkotottságának felismerése

      A szóképek lehetséges jelentéseinek/asszociációs lehetőségeinek föltárása, kapcsolatteremtés a retorikai alakzatok, a szóképek, a hasonlat és a szöveghatás/-hangulat között; az epikai közlésformák (elbeszélő, leíró, párbeszédes, monologikus) szövegbeli funkcióinak megfigyelése és értelmezése; a hősteremtés eljárásainak és a jellemzés fajtáinak megfigyelése

      Szóképek és alakzatok: hasonlat, megszemélyesítés, metafora; felsorolás, ismétlés, ellentét, retorikai kérdés, halmozás, párhuzam, fokozás, túlzás, felkiáltás. Közlésformák: párbeszédes, elbeszélő, leíró. A szereplők rendszere: főszereplők, mellékszereplők, epizódszereplők. A jellemteremtés eljárásai: közvetlen − narrátor, más szereplő általi − és közvetett − beszéltetés, cselekedtetés, környezet − jellemzés; cselekvő és nem

      cselekvő hős, statikus és változó




      jellem; késleltetés, előreutalás, sejtetés az epikus szövegekben

      Az olvasói tapasztalatok működtetése a különböző műfajú irodalmi szövegek befogadásában

      Lírai és epikus műfajok felismerése; a műfaj jellemző sajátosságainak felismerése, a téma és műfaj összefüggéseinek felismerése; a műfaj és a hangnem/hangnemek közti összefüggés felfedezése

      Irodalmi műfajok: dal, leíró költemény, életkép, ballada, mese és mesefajták, monda és mondaváltozatok, humoreszk, novella, ifjúsági regény, regény, napló, levél, anekdota. Hangnemek: tárgyilagos, személyes, humoros,

      komikus, tragikus, ironikus, ünnepélyes, patetikus, elégikus

      Külső tényvonatkozások és fiktív mozzanatok megkülönböztetése különböző szövegekben

      A köznapi szövegek valóságvonatkozásainak megfigyelése; tényállítások és hipotézisek/ vélemények/ ízlésítéletek megkülönböztetése; a valószerű és valószerűtlen, illetve valósnak tűnő elemek megkülönböztetése, a valóságot átformáló/torzító eljárások felismerése; a művön kívüli valóságnak megfeleltethető és a fiktív elemek elkülönítése; a manipulatív szándék felismerése; a fiktív tér, a fiktív idő és a fiktív cselekménymozzanatok felismerése, a reális élethelyzet/léttapasztalat felismerése az irodalmi mű fiktív világában; motívumok kontextuális

      vizsgálata

      Nézőpont: az objektív és szubjektív leírás eszköztára. A tárgyilagos és személyes nézőpont kifejezőeszközei.

      Tömegkommunikáció és manipuláció; tény és vélemény

      Az irodalmi szöveg értékviszonyainak

      felismerése

      A szereplők által közvetített értékek/értékrendek azonosítása

      az elbeszélő szövegekben

      Alapvető erkölcsi értékek: anyagi értékek, szellemi értékek, erkölcsi

      értékek, érzelmi értékek


    2. Írásbeli szövegalkotás

      Specifikus kompetenciák

      Képességek, készségek és tartalmak

      Különböző típusú szövegek alkotása a kommunikációs funkciók működtetésével

      Történet összefoglalása/újraírása a címzett és nézőpont megváltoztatásával; szövegtranszformáció: párbeszédből elbeszélés, elbeszélésből párbeszéd, megadott szöveghez eltérő befejezés illesztése, a történet folytatása, egy-egy szereplő további sorsának elképzelése, szöveg szűkítése, bővítése; bekezdések írása megadott tételmondattal, megadott kulcsszavak használatával, kezdő

      és/vagy zárómondattal

      Elbeszélő szövegek: kronologikus beszámoló, történetmondás, személyes történetmondás, napló, internetes napló, útirajz, tudósítás, élménybeszámoló)



      Tárgyleírás, helyleírás valóságos vagy elképzelt helyszínről; tájleírás; személyleírás; jellemzés

      Leíró szövegek: személyleírás, jellemzés, önjellemzés, tárgyleírás,

      helyleírás, ismertetés, ismeretterjesztő szövegek

      Reflektált szövegalkotás különböző beszédhelyzetekben, a beszédhelyzethez igazodó komplex

      szövegek alkotása

      Véleménynyilvánítás az értékítélet indoklásával, érvek felkutatása, rendszerezése; az érvek meggyőző megformálása; érvek és ellenérvek egymás mellé állítása; konklúzió

      Dokumentum szövegek: tájékoztató, utasító és meggyőző szövegek, ajánlás. Hagyományos magánlevél, e-mail, ajánlások, naplóbejegyzés

      A kommunikációs helyzethez igazodó tudatos válogatás a stílusjegyek és

      regiszterek között

      A beszédszándéknak megfelelő, kulturált nyelvi regiszter megválasztása

      Szövegalkotás megadott témában, céltételezés/funkció: az írói szándék és a címzett (egyén, csoport, nyilvánosság) figyelembevétele;

      nézőpont, állásfoglalás, meggyőzés

      Helyesírás

      Helyesírási készségek alkalmazása önállóan alkotott szövegekben

      Mondatfajták és írásjelek; az egyszerű és az összetett mondat központozása; a párbeszéd és az idézet írásmódja; a hangok hosszúságának szabályzatnak megfelelő jelölése a begyakorolt szókészlet körében; az egybeírás és különírás gyakoribb típusai; az ismertebb személynevek, intézménynevek, egyszerűbb földrajzi nevek helyesírása; hangjelölés a gyakrabban előforduló idegen szavakban; a számok betűkkel való írása, keltezés, számneves szerkezetek egybe- és különírása; az igealakokkal, főnevek, melléknevek és névmások alakjával kapcsolatos

      helyesírási készségek; szóelválasztás


    3. A nyelvi megformálásra való érzékenység és igényesség a szóbeli és írásbeli kommunikációban

      Specifikus kompetenciák

      Képességek, készségek és tartalmak

      Az elemi mondat nyelvi megformálásának mint viszonyrendszernek a megértése

      Események időbelisége és időrendisége, az események nem tényszerű voltára utaló nyelvi eszközök, a tagadás és negatív jellemzés nyelvi eszközei

      Események időben lehorgonyzásának nyelvi eszközei, az időre jelöletlen igealakok értelmezése, időjelölés az igei és névszói állítmányú mondatban; kronológia. Módra jelölt igealakok, - hat/-het képzős igék, módosítószók. A negatív jellemzés

      eszközei

      Események, körülmények és résztvevők leképeződése a mondat egységeire (A mondat struktúrája: az ige és vonzatai,

      mondatrészek; az igekötők és

      Eseményszerkezet és mondatszerkezet. Az ige alanyi vonzata: a főnévi csoport jelöletlensége; személyes névmás

      és A–Á egyeztetés. Az ige tárgyi



      egyéb igemódosítók; igei poliszémia; műveltető, kölcsönös, visszaható ige és vonzatai); a mondat szerkezeti egységeinek (mondatrészeknek) egymástól való függése

      vonzata: a tárgyi szerepű főnévi csoport esetragja; tárgyas igék és a határozottsági egyeztetés. A határozói szerepű főnévi csoport mint vonzat vagy szabad bővítmény; esetragok, névutók a határozói főnévi csoporton; határozószók. Bővítmények összefüggései: visszaható és kölcsönös névmás. Névszói (főnévi és melléknévi) állítmány és vonzatai; birtoklásállítás és birtokos

      névmás

      Az események szereplőire való utalások nyelvi eszközei

      A főnévi csoport belső szerkezete: névelő és referencialitás; köznév és tulajdonnév; névmások: személyes névmás ragos és névutós alakja, deiktikus szerepű mutató névmás, általános és határozatlan névmás. Főnévi módosítók − „jelzők” − : melléknévi és melléknévi igenévi módosító, számnévi módosító, főnévi módosító. Birtokos szerkezet, mint forma: egyeztetés, a birtok alakja, birtok és birtokos többessége.

      Mennyiség és számosság

      kifejezése: szám, számlálószó, többesjelek.)

      Mondat- és szövegépítő eljárások jelentésének levezetése nyelvi szerkesztési jellemzők mentén

      A szórend, a szó- és mondathangsúly és a mondatjelentés kétirányú viszonyai

      Hangsúly, hanglejtés: szóhangsúly, mondathangsúly, főhangsúly, kontrasztív hangsúly; grammatikai és kontextuális kötöttségek a hangsúlyozásban; mondatfajta- jelölő dallamívek. Szórendi lehetőségek és a kontextus;

      névmások és topiktartás/-váltás, kontrasztivitás

      Több esemény/jelenet nyelvi megjelenítése, a mondategész jelentése és a mondatok összefűzési módja közötti kapcsolat

      Egyszerű mondat és igenevek. Összetett mondat. Mellérendelés és mellérendelő mondat: kapcsolatos mellérendelés, kronológia; ellentétes mellérendelés, elvárás és elvárástörlés; választó mellérendelés; következtető és magyarázó mellérendelés, ok és okozat. Kötőszók. Alárendelő mondat: mutató névmás és utalószói funkció, vonatkozó névmás mint kötőszó, egyéb kötőszók; feltételesség és hasonlítás kifejezése mellékmondatokkal.

      Mondatsorrend és közbeékelés.)



      Különböző kommunikációs szempontoknak megfelelő szövegek alkotása és szövegtranszformáció

      Beszédcselekvések és beszédaktusok nyelvi markerei. Beszédszádékok és beszédaktusok. Egyes beszédaktusok sajátos szóosztályai: indulatszó, kérdőszó

      − „névmás” −, tagadó- és tiltószó; mondatfajták. A társas érintkezés formulái, udvariassági repertoár, regiszterek, nyelvváltozat.

      Szövegszerűség, grammatikai kapcsolóelemek; A szöveg mikro- és makroszerkezete; témafolytonosság, kulcsszó, tételmondat; szövegpanelek: közmondások, szólásmondások, szavajárás, kifejezések stb.

      Makroszerkezeti egység és szövegtípus.)

      A szókészlet változásának és változatosságának, valamint a szavak szerkesztettségének felismerése

      A nyelvi állandóság és változás jelenségei

      Az elemkészlet változása és változatai időben: elavult szavak és jelentések, új szavak és jelentések; belső szóalkotás: szóképzés, szóösszetétel; kölcsönzés,

      jelentésváltozás

      A szavak jelentése, használati köre, a regiszter, az írott és beszélt nyelvi stílusok jellemző szókészlete

      Jelentés és kontextus. A jelentésmező tagolása. Állandósult szókapcsolat: idióma, helyzetmondat, klisé. Lexikális döntések: regiszter, nézőpont, szóhangulat, jelentésárnyalatok; jelentéstani kapcsolatok: szinonímia, antonímia, metaforikus jelentéskiterjesztés. Kihagyásos szerkezetek és metonimikus jelentéskiterjesztés. Grammatikai

      és írásbeli homonímia

      A szókincs rétegzettsége, nyelvváltozatok szókincsbeli és jelentésbeli eltérései

      Az elemkészlet változatai társadalmi térben és földrajzi térben. A csoportidentitás nyelvi

      jelölői

      A társas-társadalmi együttéléshez szükséges nyelvi magatartás magánjellegű és kisközösségi helyzetekben

      Beszédszándékok és egyes gyakori beszédcselekvések nyelvi repertoárja, a nyelv másokra gyakorolt hatása, a szövegek

      hatásmechanizmusa

      Beszédszándékok. Beszédcselekvések és beszédaktusok. Szövegtípusok. Szöveg és regiszter. Szöveg és

      stílus.)

      Tényállítások és hipotézisek/vélemények, szövegben ki nem fejtett tartalmak

      Háttérmondatok. Az irónia mint beszédszándék. Nyelvi manipuláció és meggyőzési

      stratégiák

      Nyelvváltozatok közötti eltérések a szöveg, a mondat, a szóalak vagy a hangzás szintjén, a különböző változatok értéke, a kódváltás

      Szöveg és helyzet. Szöveg és nyelvváltozat: regionális nyelvváltozat, kontaktusváltozat, sztenderd. Nyelvváltozat és

      identitás. A nyelvváltozatok és




      társadalmi megítélésük a beszédhelyzet függvényében


      Programa

      Disciplina Limba şi literatura germană maternă Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a


      1. STATUTUL DISCIPLINEI


        Limba şi literatura germană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.

        image

        3393/28.02.2017.

        Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă şi adecvată a limbii germane materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr.


        Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura germană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).

      2. COMPETENȚE DE EVALUAT


        Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlara, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura germană maternă.


        1. Gelesenes verstehen und mit Texten umgehen


          Spezifische Kompetenzen

          Lerninhalte

          1.1. Einem Text gezielt Informationen entnehmen

          • Schlüsselwörter herausschreiben

          • Wortfamilien/Synonyme/Antonyme in gelesenen Texten finden

          • den Titel eines Textes erklären

          • gattungsspezifische Merkmale eines Textes erarbeiten: Märchen, Fabel, Ballade, Kurzgeschichte

          • Stilmittel in einer Ballade identifizieren: Epitheton, Vergleich, Aufzählung, Wiederholung, Personifikation, Alliteration, Hyperbel

          • die Struktur einer Ballade erkennen: Strophe, Reim, dramatischer Aufbau

          • die Problematik des Textes erkennen


        2. Texte situationsgerecht verfassen


      Spezifische Kompetenzen

      Lerninhalte

      2.1 Texte mit vorgegebener Struktur verfassen

      und keine Einzelheiten einbauen; zum Inhalt keine persönliche Meinung äußern

      2.2 Beim Verfassen von Texten einen angemessenen Wortschatz gebrauchen


      Spezifische Kompetenzen

      Lerninhalte


      - abgeleitete und zusammengesetzte Wörter voneinander unterscheiden und bedeutungsgemäß in Sätze einbauen

      2.3 Morphosyntaktische und orthografische Gesetzmäßigkeiten in Texten anwenden

      Interpunktion und Orthografie

      Morphologie

      Syntax


      image


      PROGRAMA

      pentru

      EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a


      DISCIPLINA

      LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ


      București, 2022


      image


      1. STATUTUL DISCIPLINEI


        Limba şi literatura sârbă maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.

        image

        3393/28.02.2017.

        Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă şi adecvată a limbii sârbe materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform Programei școlare pentru disciplina Limba și literatura maternă sârbă, clasele a V-a – a VIII-a, aprobate prin OMEN nr.

        Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura sârbă maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).

        În evaluarea competențelor și a conținuturilor se vor urmări permament aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice și de punctuație, utilizându-se constant Pravopis srpskog jezika (Mitar Pešikan, Jovan Jerković, Mato Pižurica, školsko izdanje Zavoda za udžbenike i nastavna sredstva Beograd i MATICE SRPSKE, 2004. god.), Pravopis srpskog jezika (Izdanje MATICE SRPSKE, Novi Sad, 1993. god.), Rečnik srpskog jezika (Izdanje MATICE SRPSKE, Novi Sad, 2011. god.), Gramatika srpskog jezika (Živojin Stanojčić, Ljubomir Popović, Zavod za udžbenike i nastavna sredstva Beograd, 1999. godina).


      2. COMPETENȚE DE EVALUAT


      Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura sârbă maternă.


      1. Receptarea textului scris de diverse tipuri


    Competențe specifice

      1. Identificarea informaţiilor importante din texte continue, discontinue şi multimodale

      2. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte continue, discontinue și multimodale

      3. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative și critice pe marginea unor texte de diverse tipuri

      4. Recunoașterea structurilor logice în care sunt organizate informaţiile din texte continue, discontinue şi multimodale

      5. Compararea diferitelor tipuri de răspuns, a punctelor de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse


        image

      6. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte continue, discontinue și multimodale

      7. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii

      8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple


        Conținuturi

    Књижевни текстови:

    Старац преварио дивове – народна бајка; Основна школа – Бранислав Нушић; У цара Тројана козје уши – народна приповетка; Зидање Скадра – епска народна песма; Данак у крви – Иво Андрић; Цар Лазар и царица Милица – епска народна песма; Косовка девојка – епска народна песма; Географија – Бранислав Нушић; Аналфабета – Бранислав Нушић; Ропство Јанковић Стојана – епска народна песма; Покошена ливада – Десанка Максимовић; Плави чуперак – Мирослав Антић; Мостови – Иво Андрић; Кад млидијах умрети – Бранко Радичевић; Све, све, али занат – народна приповетка; Хасанагиница – лирско епска народна песма; Све ће то народ позлатити – Лаза Лазаревић; Покондирена тиква – Јован Стерија Поповић.

    Некњижевни текстови:

    Могу бити коришћени само они књижевни текстови који су тематски везани за опште теме које проистичу из наставног плана и програма за српски језик и књижевност бр. 3393/28.02.2017.


    2. Redactarea textului scris de diverse tipuri


    Competențe specifice

      1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate

      2. Redactarea unui text complex, în care să își exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite


        image

      3. Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare

      4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii

      5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale


        Conținuturi


    3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise


    Competențe specifice

      1. Aplicarea achizițiilor lexicale și semantice de bază, în procesul de înțelegere și de exprimare corectă a intențiilor comunicative

      2. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și competența lingvistică, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții

      3. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă

      4. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală

      5. Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii sârbe literare pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative

      6. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse

      7. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne

      8. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare


        Conținuturi

    Фонетика


    4. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional


    Competențe specifice

      1. Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi

      2. Compararea unor tradiții sârbe și a unor tradiții din alte culturi

      3. Exprimarea unui punct de vedere față de anumite tradiții și valori ale culturii materne sau ale unei alte culturi, descrise în cărțile citite

      4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare


        image

        Conținuturi

        • Матерњи језик – основни ресурс за лични развој и богаћење културних садржаја

        • Српски језик и култура у Европи

        • Емпатија и отвореност. Ми и други.


    image


    PROGRAMA

    pentru

    EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a


    DISCIPLINA

    LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ


    București, 2022


    image


    1. STATUTUL DISCIPLINEI


      Limba şi literatura slovacă maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.

      image

      Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă şi adecvată a limbii slovace materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform Programei școlare pentru disciplina Limba și literatura maternă slovacă, clasele a V-a – a VIII-a, aprobate prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura slovacă maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea

      apartenenței la o specie literară).

      În evaluarea competențelor și a conținuturilor se vor urmări permament aspectele normative ortografice, morfologice și de punctuație, utilizându-se constant Pravidlá slovenského pravopisu (VEDA, vydavateľstvo Slovenskej akadémie vied, 4. nezm. vyd., 2013), Slovník súčasného slovenského jazyka A – G, H – L, M – N, O – Pn (VEDA, vydavateľstvo Slovenskej akadémie vied, 2006, 2011, 2015, 2021), Krátky slovník slovenského jazyka (VEDA, vydavateľstvo Slovenskej akadémie vied, 4. doplnené a upravené vyd., 2003).


    2. COMPETENȚE DE EVALUAT


    Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura slovacă maternă.


    1. Receptarea textului scris de diverse tipuri


    Competențe specifice

      1. Identificarea informaţiilor importante din texte continue, discontinue şi multimodale

      2. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte continue, discontinue și multimodale

      3. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative și critice pe marginea unor texte de diverse tipuri

      4. Recunoașterea structurilor logice în care sunt organizate informaţiile din texte continue, discontinue şi multimodale

      5. Compararea diferitelor tipuri de răspuns, a punctelor de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse


        image

      6. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte continue, discontinue și multimodale

      7. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii

      8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple


        Conținuturi

    Literárne texty:

    Moric, R. Peťko; Ako kapor orla utopil, Podjavorinská, Ľ. Čakanka, Duríčková, M. Žabia studňa, Ondrejov, Ľ. – Syn môj milený; Obyvatelia pri potôčiku, Jarunková, K. – Kamaráti, Jesenský, J. – Medicína, Doktor, Rúfus, M. Rozhovor v parku so strážnym anjelom, ľudová balada Išli hudci horou, P. O. Hviezdoslav Zuzanka Hraškovie, Záborský J. Tulipán a fialka, Pes a vlci, Horák, J. Sitniansky vatrár, Hronský, J. C. – Zakopaný meč pod Zoborom, Tajovský, J. G. Na chlieb; Prvé hodinky; Žliebky, Statky- zmätky, Sládkovič, A. Martin, Bujtar, P. Aneta, Kukučín, M. – Rysavá jalovica,

    Neliterárne texty:

    Súčasťou testov môžu byť len tie neliterárne texty, ktoré sú tematicky príbuzne všeobecným témam vyplývajúcich z učebných osnov pre slovenský jazyk a literatúru č. 3393/28.02.2017.


    2. Redactarea textului scris de diverse tipuri


    Competențe specifice

      1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate

      2. Redactarea unui text complex, în care să își exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite

      3. Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare

      4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii

      5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale


        image


        Conținuturi


    3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise


    Competențe specifice

      1. Aplicarea achizițiilor lexicale și semantice de bază, în procesul de înțelegere și de exprimare corectă a intențiilor comunicative

      2. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și competența lingvistică, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții

      3. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă

      4. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală

      5. Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii slovace literare pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative

      6. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse

      7. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne

      8. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare


        Conținuturi

    Fonetika a ortografia


    4. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional


    Competențe specifice

      1. Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi

      2. Compararea unor tradiții slovace și a unor tradiții din alte culturi

      3. Exprimarea unui punct de vedere față de anumite tradiții și valori ale culturii materne sau ale unei alte culturi, descrise în cărțile citite

      4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare


        Conținuturi


    image


    PROGRAMA DISCIPLINA

    LIMBA ȘI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ


    EVALUAREA NAŢIONALĂ pentru absolvenţii clasei a VIII-a


    1. STATUTUL DISCIPLINEI


      Limba şi literatura croată maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.

      image

      3393/28.02.2017.

      Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă şi adecvată a limbii croate materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform Programei școlare pentru disciplina Limba și literatura croată maternă, clasele a V-a – a VIII-a, aprobate prin OMEN nr.

      Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura croată maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).

      În evaluarea competențelor și a conținuturilor se vor urmări permament aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice și de punctuație, utilizându-se constant Hrvatski pravopis (Institut za hrvatski jezik i jezikoslovlje, Zagreb, 2013), Školski rječnik hrvatskog jezika (Školska knjiga, Zagreb, 2012), Rječnik hrvatskog jezika (Školska knjiga, Zagreb, 2000).


    2. COMPETENȚE DE EVALUAT


    Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura croată maternă.


    1. Receptarea textului scris de diverse tipuri


    Competențe specifice

      1. Identificarea informaţiilor importante din texte continue, discontinue şi multimodale

      2. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte continue, discontinue și multimodale

      3. Recunoașterea structurilor logice în care sunt organizate informaţiile în texte continue, discontinue şi multimodale

      4. Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse

      5. Compararea diferitelor tipuri de răspuns, a punctelor de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse

      6. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii


      1. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale

      2. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple

    Conținuturi

    • Prepoznavanje faza u stvaranju pismenih sastava i sažetka književnih tekstova;

    • Pismeno izlaganje subjekta i momenta narativnog štiva date književne lektire;

    • Prepoznavanje razlike između usmene i pisane književnosti;

    • Književni tekst;

    • Neknjiževni tekst;

    • Izrada književnog komentara; karakterizacija književnih likova;

    • Poštovanje norma književnog jezika u pismenom i usmenom izražavanju;

    • Epski tekst;

    • Lirski tekst;

    • Dramski tekst (autor, uloga didaskalija, dramski lik);

    • Versifikacija: stih, strofa, rima;

    • Stilske figure: epitet, metafora, usporedba, personifikacija.

    Književni tekstovi:

    Ribar Palunko i njegova žena, Ivana Brlić-Mažuranić; Orač Dragonja, Vladimir Nazor; Legenda o Veroniki Desnićkoj, narodna legenda; Ona i ja, Zlatko Krilić; Babina bilka, hrvatska narodna pripovjetka; Duga, Dinko Šimunović; Čarobno zrcalo, Michael Ende; Knjige, Božidar Prosenjak; Prvi put na moru, Milka Tica; Športski život letećeg Martina, Dubravko Jelačić Bužimski; Zlatni ljudi, Jadranka Klepac; Mali Učkarić, Viktor Car Emin; Voda, Vladimir Nazor; Pravda, Vladan Desnica; Može li čovjek, Dragutin Tadijanović; Moj dom, Silvije Strahimir Kranjčević; Oblak, Dobriša Cesarić; Alkar, Dinko Šimunović; Breza, Slavko Kolar; Plavi snijeg, prema tekstu Gregora Viteza, Parkirana pripovijetka, Blanka Pašagić; Đurđić, Antun Gustav Matoš.

    Neknjiževni tekstovi:

    Neknjiževni tekstovi bliski su tematici nastavnog plana i programa br.3393/28.02.2017 .

    Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor generale și specifice.


    2. Redactarea textului scris de diverse tipuri


    Competențe specifice

      1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate

      2. Redactarea unui text complex, în care să își exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite

      3. Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare

      4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii

      5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale

    Conținuturi

    • Izgled teksta: rukopis, pravopis;

    • Stilska sredstava: naracija, dijalog, opisivanje, objašnjavanje;

    • Ispričanje teksta prema pitanjima: tko?, što?, gdje?, kada?;

    • Stvaranje funkcionalnih tekstova: pismo, molba, pozivnica, upitnik;

    • Prilagođenje pisanog teksta zadanoj temi;

    • Struktura pisanog teksta: uvod, zaplet, razvoj, rasplet;

    • Stil: poštivanje pravila u pisanju, jasno i konkretno iznošenje sadržaja, respektiranje normi pravilnog izražavanja, logično iznošenja ideja i originalnost misli;

    • Sadržaj, staranje sadržaja;


    image


    image


    • Upravni i neupravni govor;

    • Protumačenje jednog ulomka iz pročitanog teksta.

    Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor generale și specifice.


    3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise


    Competențe specifice

      1. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne

      2. Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii slovace literare pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative

      3. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse

      4. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă

      5. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare

      6. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală

      7. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și competența lingvistică, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții

    Conținuturi

    • Fonetika, pravopis

    • Abeceda, podjela glasova: samoglasnici i suglasnici

    • Jednačenje suglasnika po zvučnosti i mjestu tvorbe;

    • Nepostojano ¨a¨;

    • Sibilarizacija;

    • Palatalizacija;

    • Jotacija;

    • Rječnik

    • Podrjetlo riječi;

    • Porodica riječi;

    • Sinonimi;

    • Antonimi;

    • Homonimi;

    • Tvorba riječi izvođenjem;

    • Tvorba riječi prefiksacijom;

      • Morfologija

    • Promjenjive vrste riječi:

    • Imenice – značenje i uporaba padeža;

    • Pridjevi – značenje, podjela, stupnjevanje;

    • Zamjenice – značenje, podjela;

    • Brojevi – značenje, podjela;

    • Glagoli- značenje, glagolska vremena;

    • Nepromjenjive vrste riječi:

    - Prilozi, prijedlozi, veznici, usklici, čestice – značenje, uporaba;

    • Sintaksa

    • Rečenični djelovi subjekt, predikat, objekt, atribut, priložne oznake mjesta, vremena i načina;

    • Nezavisno složene rečenice – sastavne, rastavne, suprotne, zaključne i isključne rečenice;

    • Zavisno složene rečenice subjektna, predikatna, atributna, objektna, vremenska, mjesna I načinaska rečenica

    Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor generale și specifice.


    image


    4. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional


    Competențe specifice

      1. Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi

      2. Compararea unor tradiții croate și a unor tradiții din alte culturi

      3. Exprimarea unui punct de vedere față de anumite tradiții și valori ale culturii materne sau ale unei alte culturi, descrise în cărțile citite

      4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare

    Conținuturi

    • Maternji jezik – neophodan resurs za osobni razvoj i obogaćenje osobne kulture;

    • Hrvatski jezik i kultura u Europi;

    • Empatija i otvorenost: Mi i drugi.

    Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor generale și specifice.


    image


    image


    PROGRAMA

    pentru


    EVALUARE NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a


    DISCIPLINA

    LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ


    București, 2022


    image

    1. STATUTUL DISCIPLINEI

      Limba şi literatura italiană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.


      image

      3393/28.02.2017.

      Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă şi adecvată a limbii italiene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr.


      Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).

    2. COMPETENȚE DE EVALUAT


      Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlara, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura italiană maternă.

      1. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse


        Competenţe specifice

        Conţinuturi asociate

        1.1

        dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date

        • idei principale, idei secundare; ordinea logică şi cronologică a ideilor/ a întâmplărilor dintr-un text;

        • moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog);

        • subiectul operei literare;

        • procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia, antiteză);

        • sensul propriu şi sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat;

        • trăsăturile specifice genului epic şi liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere;

        • trăsături ale speciilor literare: mitul, fabula;

        • texte literare (aparţinând diverselor genuri şi specii studiate); texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/ de revistă,




        anunţul, ştirea);

        1.2

        sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi punctuaţiei

        Comunicarea scrisă

        Organizarea textului scris. Părţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj).

        Ortografia şi punctuaţia. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea.

        Contexte de realizare:


        Fonetică şi ortografie:

        Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunţarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s şi z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii şi triftongii, eliziunea şi apostroful.

        Lexic:

        Mijloace de îmbogăţire a lexicului: derivarea cu sufixe şi prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse;

        Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice; Sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvintelor.

        Gramatică:

        personal in dativ cu şi fără prepoziţie; pronumele relativ che,

        • reperarea unor informaţii esenţiale dintr-un text;

        • completarea unui text lacunar;

        • recunoaşterea secvenţelor narative şi dialogate dintr-un text;

        • recunoaşterea de cuvinte şi expresii noi în text;

        • utilizarea unui lexic diversificat recurgând la categoriile semantice studiate.

        1. Scrierea funcţională: scrisoarea, invitaţia. Fişa de lectură. Completarea unor formulare tipizate. Conspectul.

        2. Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni.

        3. Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvenţe. Semnificaţia titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text ştiinţific.

        1. Articolul: hotărât, nehotărât şi partitiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane. Folosirea articolului cu numele proprii geografice.

        2. Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse.

        3. Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziţia adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv şi omiterea articolului in cazul posesivelor care însoţesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparaţie - forme sintetice (cele ma frecvente: buono, cattivo, grande, piccolo, alto, basso)

        4. Numeralul: cardinal (de la 1000 la 100.000); ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal; distributiv; colectiv; multiplicativ.

        5. Pronumele personal în acuzativ cu şi fără prepoziţie; pronumele




        chi, cui, il/la quale, i/le quali; locul pronumelor complemente in grupurile verbale, propoziţia asertivă si imperativă.

        noi etc.

        1.3

        identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, cu exprimarea

        impresiilor şi preferinţelor

        - elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă de acestea.

        1. Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate şi neregulate; perfectul compus al verbelor regulate şi neregulate; imperfectul verbelor regulate şi neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate si neregulate (cele mai frecvente); viitorul simplu şi viitorul anterior; condiţionalul prezent şi trecut; folosirea condiţionalului; imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politeţe; conjunctivul prezent si trecut; concordanţa timpurilor la modul indicativ; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere).

        2. Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul ”–mente”; adverbele de loc şi de timp (cele mai frecvent utilizate); adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuţiuni adverbiale (cele mai frecvente).

        3. Conjuncţia: conjuncţiile coordonatoare; conjunctiile subordonatoare: se, perché, affinché, cosicché, benché, nonostante, nel caso che; locuţiuni conjuncţionale (cele mai frecvente)

        4. Prepoziţia: folosirea celor mai uzuale prepoziţii – di, a, da, in, su, per, con, tra, fra; prepoziţii articulate; locuţiuni prepoziţionale (cele mai frecvente).

        5. Interjecţia: interjecţii proprii – ah, eh, ih,oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecţii improprii – bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuţiuni – santo cielo, poveri noi, miseri


      2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse


    Competenţe specifice

    Conţinuturi asociate

    2.1

    redactarea diverselor texte, cu scopuri şi destinaţii diverse, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă

    • redactarea în scris de texte funcţionale simple: paragrafe pe subiecte din viaţa cotidiană, mesaje, scrisori personale;

    • redactarea de mesaje scurte pe o anumită temă, urmărind un plan dat: pagină de jurnal personal, povestire, descriere;

    • realizarea de texte de mică întindere, ţinând seama de părţile componente ale unei compuneri, respectând categoriile semantice şi regulile gramaticale studiante, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie;

    • redarea în scris a unor informaţii receptate prin lectură;

    • cartea – obiect cultural: teoria literară, destinatarul mesajului, structura textului narativ;

    • descrierea obiectivă şi subiectivă, dialogul, personajul (caracterizarea sumară – portret fizic şi portret moral);

    • structura prozodică (rimă, ritm, vers, strofă, vers liber);




    • figurile de stil: personificarea, comparaţia, enumerarea, repetiţia, epitetul, antiteza, metafora;

    • sensul de bază, sensul auxiliar; sensul figurat;

    • genuri şi specii (genurile epic, liric şi dramatic);

    • textul: texte literare aparţinând diverselor genuri şi specii şi textul nonliterar utilitar;

    • redactare de mesaje, instrucţiuni;

    • completare de texte lacunare, rebus;

    • redactare de scrisori în registru familiar;

    • construirea unor scurte povestiri;

    • folosirea sinonimelor în scopul evitării repetiţiilor;

    • diferenţierea semnificaţiei sinonimelor în contexte diferite;

    • folosirea corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile;

    • folosirea corectă a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate;

    • folosirea conectorilor adecvaţi;

    • folosirea unor construcţii verbale specifice pentru a spori expresivitatea comunicării;

    • rezumare, substituire, transformare, alegere multiplă;

    • identificarea structurii textului narativ;

    • sesizarea schimbării semnificaţiei unor cuvinte în funcţie de context;

    • stabilirea relaţiilor de sinonimie, antonimie şi polisemie într-un text dat;

    • identificarea secvenţelor într-un text narativ;

    • structurarea unui text în secvenţe distincte în funcţie de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, scrisoare etc.).

    2.2

    utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de lexic şi de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie

    • elemente de lexic studiate în clasele a V-a – a VIII-a; mijloace de îmbogăţire a lexicului;

    • folosirea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul propoziţiei şi al frazei;

    • aplicarea adecvată a cunoştinţelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncţia, prepoziţia, interjecţia.


    Teme recomandate:


    PROGRAMA

    pentru

    EVALUARE NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a


    DISCIPLINA

    LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI MATERNĂ


    București, 2022


    1. STATUTUL DISCIPLINEI

      Limba şi literatura rromani maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.

      Programa, bazată pe modelul comunicativ-funcţional, recomandă valorificarea tuturor experienţelor de învăţare ale elevilor, integrând cele trei dimensiuni ale educaţiei (formală, nonformală şi informală), ale căror interferenţe favorizează dezvoltarea la elev a competenţelor generale, prin intermediul celor specifice, aplicate la conţinuturile propuse.

      Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învățământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.

      Programa de limba și literatura rromani maternă favorizează abordarea învăţării din perspectivă inter- şi transdisciplinară, urmărind:

      Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura rromani maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).

    2. COMPETENȚE DE EVALUAT

      Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlara, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura rromani maternă.


      image


      1. Receptarea și redactarea textului scris de diverse tipuri


        Competențe specifice

        Conținuturi

        1.1. Prezentarea informaţiilor şi a intenţiilor de comunicare din texte continue, discontinue şi multimodale

        Textul narativ literar – în proză

        Textul epic

        Narativul literar. Personajul. Mijloace de caracterizare


        Textul dramatic și arta spectacolului


        Textul liric

        Versificație: rimă, strofă, măsura versurilor, ritmul (intuitiv) Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor


        Textul argumentativ

        1.2. Redactarea unui text complex, în care să îşi exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite

        • Instanţele comunicării narative: autor, narator, personaje

        • Narațiunea la persoana a III-a și la persoana I

        • Momentele subiectului/etapele acțiunii. Idei secundare Planul dezvoltat de idei

        • Textul narativ nonliterar

        • Textul descriptiv literar

        • Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip narativ, descriptiv, dialogat; discuții pe marginea textelor citite

        • Strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (epitetul, enumerația)

        • Autor, personaj dramatic

        • Rolul indicațiilor scenice

        • Rolul dialogului

        • Actori, decor, costume, lumini, muzică

        • Dialogul - în textul scris și în spectacol

        • Dialogul în textul nonliterar (interviul)

        • Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic

        • Texte care combină diverse tipuri (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ)

        • Strategii de comprehensiune: compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii

        • Rescrierea textului pentru a-i da coerenţă şi claritate, pentru a nuanţa ideile

        • Corectarea greşelilor de literă, ortografie, punctuaţie. Tipare textuale de structurare a ideilor

        • „Întrebările cheie” pentru realizarea unui interviu, eseu- portretistic, eseu-argumentativ (cine?/ kon?, ce? /so?, când?/ kana? unde? /kaj?, de ce?/ sosθar?)

        • Stil: naturaleţe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, varietate

        • Structuri textuale: secvenţe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogal

        • Prezentarea textului: elemente grafice specifice diverselor tipuri de texte: scheme, tabele corelate cu conţinutul textului.

        • Organizarea unui text în funcţie de situaţia de comunicare.

        • Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor

        • Rezumatul /planul de idei



        • Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă

        • Expansiunea sau contragerea unei secvenţe dintr-un text narativ sau descriptiv

        • Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoţii (bucurie, uimire, frică)

        • Caracterizarea personajului pe baza unor trăsăturii definitorii extrase dintr-o secvenţă a textului

        • Tipare textuale de structurare a ideilor: comparaţie, analogie, ordinea argumentelor în textul argumentativ

        • Etica redactării: originalitate

      2. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise


    Competențe specifice

    Conținuturi

    2.1 Folosirea achiziţiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii rromani literare pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative

    • Substantivul - categoriile gramaticale ale acestuia: gen (masculin şi feminin), număr (singular şi plural), determinare (articol) şi cele şapte cazuri (nominativ, acuzativ, dativ, gentiv, ablativ, sociativ-instrumental şi vocativ). Flexiunea nominală

    • Adjectivul- tipurile acestuia (buxle şi tang), gradele de comparaţie ale adjectivului

    • Topica în propoziţie. Norme de punctuaţie

    • Verbul - modurile personale şi nepersonale. Distincţia între verbele tematice şi verbele atematice

    • Pronumele -tipurile şi declinarea (pronumele personal/ i ʒenutni sarnavni, pronumele interogativ-relativ/ i pućhutni- phandutni sarnavni, pronumele posesiv/ i posesìvo sarnavni, pronumele reflexiv/ i refleksìvo sarnavni, pronumele demonstrativ/ i sikavutni sarnavni, pronumle nehotărât/ i nisavutni sarnavni şi pronumele negativ/ i negatìvo sarnavni

    • Folosirea corectă a pronumelor şi a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât

    • Pronumele posesiv şi exprimarea posesiei sau marcarea lipsei posesiei în construcţii verbale posesive (prezent, imperfect şi perfect)

    • Topica adjectivului (antepus substantivului). Acordul adjectivului cu substantivul. Adjectivul provenit din participiu Posibilităţi combinatorii ale adjectivului

    • Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal, colectiv, distributiv, adverbial). Posibilităţi combinatorii ale numeralului şi declinarea acestuia

    • Prepoziţia (după origine, după conţinutul lexical şi după formă - tipurile)

    • Predicatul verbal şi predicatul nominal

    • Subiectul

    • Atributul

    • Complementul

    • Construcţii sintactice:

      • construcţii active/ construcţii pasive cu verbul a fi

      • construcţii impersonale

      • construcţii cu pronume reflexive

    • Enunţuri eliptice. Norme de punctuaţie

    • Fraza. Subordonarea prin conjuncţii şi prin pronume şi adverbe relative. Norme de punctuaţie


    image



    - Realizări propoziționale ale unor funcţii sintactice: atributiva, completiva directă

    2.2. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de lexic şi semantică

    Vocabular

    • Structura cuvântului: Cuvântul, unitate de bază a vocabularului; Cuvântul şi contextul; forma şi sensul cuvintelor

    • Categorii semantice: sinonime, antonime

    • Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului: derivarea, compunerea; cuvânt de bază şi cuvânt derivat, conversiunea

    • Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului; împrumuturile lexicale

    • Îmbinări libere de cuvinte, locuţiuni, cuvinte compuse

    • Familia lexicală

    • Câmpul lexical


      Variaţie stilistică

    • Selecţie lexicală în limba vorbită şi în limba scrisă

    • Termeni ştiinţifici

    • Variaţii dialectale ale limbii

    2.3. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare

    Ortoepie şi ortografie

    • Alfabetul limbii rromani. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic. Dicţionarul. Articolul de dicţionar

    • Tipuri de sunete: Vocală. Consoană

    • Semivocală. Accentul. Silaba

    • Grupurile vocalice

    • Despărţirea în silabe

    • Scrierea şi pronunţia cuvintelor de origine străină, conţinând foneme nespecifice limbii rromani


    PROGRAMA

    pentru

    EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a


    DISCIPLINA

    LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ


    București, 2022


    image


    1. STATUTUL DISCIPLINEI


      Limba şi literatura ucraineană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.

      image

      3393/28.02.2017.

      Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă şi adecvată a limbii ucrainene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform Programei școlare pentru disciplina Limba și literatura maternă ucraineană, clasele a V-a – a VIII-a, aprobate prin ordinul ministrului educației naționale cu nr.

      Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura ucraineană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).


    2. COMPETENȚE DE EVALUAT


      Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlara, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura ucraineană maternă.


      Competențe generale

      1. Receptarea textului scris de diverse tipuri

      2. Redactarea textului scris de diverse tipuri

      3. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării scrise

      4. Manifestarea unui comportament empatic cultural și intercultural


    1. Receptarea textului scris de diverse tipuri


    Competențe specifice

    Conținuturi

      1. Identificarea informațiilor importante din texte continue, discontinue și multimodale


      2. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii

    • Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv

      • Cuvinte-cheie, idee principală, temă

      • Planul simplu de idei. Textul narativ

      • Textul narativ literar

    • Coordonatele lumii ficționale: acțiune, personaj, timp, spațiu

    • Analiza coordonatelor textului: analiza acțiunii

      • Textul narativ nonliterar

      • Textul narativ

      • Textul descriptiv (literar/nonliterar)

      1. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple


      2. Susţinerea unor puncte de vedere proprii în interpretarea pe marginea textelor citite

    • Textul explicativ (aplicativ)

    • Figuri de stil: personificarea, comparația

    • Narativul literar. Personajul. Mijloace de caracterizare

      • Dialogul în textul scris

      • Textul liric. Imnul

      • Versificație. Rima. Ritmul

      • Elemente de limbaj poetic

      • Figuri de stil: personificarea, metafora, repetiția, enumerația

      • Descrierea în poezie și proză (portretul)

    • Structura textului narativ. (logica acțiunii, timpul și spațiul narațiunii)

      • Structura textului descriptiv

      • Structuri în textele epice și lirice

    • Discursul epic. Discursul liric

      • Texte care combină diverse tipuri (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ)

      • Textul epic: momentele subiectului, relațiile dintre personaje, procedee de expresivitate artistică

      • Textul liric: tema, motive, eul liric. Compoziția textului. Limbajul poetic

      • Figuri de stil: invocația/interogația/exclamația retorică inversiunea, repetiția

      • Forme strofice. Măsura versurilor

      • Textul umoristic. Anecdota/Gluma

      • Valori etice și culturale în textul literar

      • Strategii de comprehensiune: compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor

    citite; interpretări multiple

    Texte literare:

    Pro sebe, Dolya, Meni trynadtsyatyy mynalo – Taras Shevchenko; Batko ta syn – Petro Hulak- Artemovskyy; Vovk i Kit – Leonid Hlibov; Mykoli stalo lehshe, Petryk i Pavlyk, Pozbyray yiyi sl'ozy, Serhiykova kvitka, Syniy olivets – Vasyl' Sukhomlyns'kyy; Z kazochky dyadʹka Leva, Leliya, Pisenʹka vesnyanoyi vody, Uzhe vesnyane sontse prypikaye, Vyshenʹky, Lito krasneye mynulo Lesya Ukrayinka; Hrymytʹ! Blahodatna pora nastupaye…, Hriye sonechko!., Zemle, moya vseplodyushchaya, Malyy Myron Ivan Franko; Molytva – Maria Ciubica; Konyk-strybunets, Lebid, Shchuka i Rak Leonid Ivanovych Hlibov; Krasne pysannya – Ivan Franko; Sestra – Marko Vovchok; V Odesi na pryvozi, Humoresky Stepana Oliynyka dlya ditey; Zhenya i Syn'ko – Viktor Blyznets; I zolotoyi y dorohoyi – Taras Shevchenko; Malenkyy hrishnyk – Mykhaylo Kotsyubynskyy; Dialoh u prerodi – Maria Ciubica; Ridna mova – Ilarion Hrabovycj; Nadia – Lesia Ucrainka; Dva koliory – D.Pavlycjko; Dva syny – Marko Vovciok; Hreteva skiljna nauka – Ivan Franko; Kupovanyj rozum H.Kvitka-Osnovianenko; Mova – Maksym Rylskyj; Davnia Vesna... – Lesia Uckrainka; Dobryj zarobok – Ivan Franko; Ranok u lisi – Mihailo Koţiubynskyj; Nauka – Stepan Rudanskyj; Dva syny – Marko Vovciok; Hreteva skiljna nauka – Ivan Franko; Kupovanyj rozum – H.Kvitka-Osnovianenko; Tut ridne vse – Myhailo Voloşciuc; Do materi – Vasylj Clem; Mova – Maksym Rylskyj; Hrudocjka zemli – V.Semonenko; I vyris ia na ciujeni – Taras Şevcenko; I vse taky do tebe... – Lesia Uckrainka; Dobryj zarobok – Ivan Franko; Pamiataj şcio ty liudyna –

    Iurij Racocia


    2. Redactarea textului scris de diverse tipuri


    Competențe specifice

    Conținuturi

    2.1. Redactarea unui text complex, în care să-şi exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse

    teme sau cu referire la diverse texte citite

    • Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scriere:

      • descoperirea unor subiecte din universul familiar

      • restrângerea unor teme la aspecte particulare

      • încadrarea în subiect


    image


    image


    2.2. Redactarea unor texte pentru a fi prezentate în faţa unui public sau/și pentru a fi publicate

    2.3. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea

    unor texte originale

    • Prezentarea textului: așezarea în pagină;

      • Planul simplu de idei

      • Părțile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe

    • Stil: corectitudine gramaticală, respectarea convențiilor ortografice și de punctuație


    3. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării scrise


    Competențe specifice

    Conținuturi

      1. Folosirea achizițiilor privind structurile morfosintactice complexe ale limbii ucrainene literare pentru intelegerea correctă și exprimarea nuanțată a intențiilor comunicative

      2. Aplicarea achizițiilor lingvistice pentru întelegerea și producerea unor texte diverse


      3. Raportarea conștientă la normă în exprimarea intenției de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică și lexicală


      4. Dezvoltarea gândirii logice şi analogice (analiză, sinteză, generalizare şi abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba ucraineană literară, în procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii

    • Ortoepie și ortografie

      • Alfabetul limbii ucrainene. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic. Dicționarul. Articolul de dictionar

      • Tipuri de sunete: Vocală. Consoană

      • Semnul moale. Înmuierea consoanelor

      • Sunete iotate; Accentul; Silaba; Apostroful

      • Corespondența sunet-literă (redarea aceluiași sunet prin litere diferite; sunete diferite redate prin aceeași literă)

      • Scrierea și pronunția cuvintelor care conțin foneme specifice limbii ucrainene

    • Vocabular

      • Structura cuvântului. Cuvântul, unitate de bază a vocabularului; Cuvântul și contextul; forma și sensul cuvintelor. Categorii semantice: sinonime, antonime

      • Cuvintele moștenite și cuvintele împrumutate. Limba literară, limba populară, limba vorbită, limba scrisă. Neologismele. Regionalismele. Mijloacele de îmbogățire a vocabularului: interne și externe. Familia de cuvinte. Cuvintele polisemantice. Polisemia în raporturile ei cu omonimia. Variație stilistică

      • Variații de registru

      • Construcția frazei în limba vorbită și în limba scrisă

      • Organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale

    • Gramatică

      • Enunțul. Punctuația

      • Propoziția simplă. Propoziția dezvoltată

      • Propoziția afirmativă. Propoziția negativă

      • Enunțuri asertive, interogative, exclamative

      • Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul). Moduri verbale: indicativul condițional- optativul, imperativul și infinitivul.

      • Substantivul: genul, numărul, cazurile. Tipuri de substantive: comun, propriu, însuflețit, neînsuflețit.

      • Prepoziția

      • Pronumele. Clasificarea pronumelui. (Flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul, cazul)

      • Adjectivul. Clasificarea adjectivelor. Acordul sustantivului cu adjectivul.

      • Numeralul. Clasificarea numeralelor.

    • Noțiuni de sintaxă

      • Sintaxa propoziției


    image


    image



    • Predicatul. Predicatul verbal și cel nominal

    • Subiectul. Subiectul exprimat și cel neexprimat

    • Atributul. Tipurile de atribute în limba ucraineană

    • Complementul. Complementul circumstanțial de loc, de timp, de mod, de cauză. Complementul direct. Complementul indirect

    • Părțile de vorbire neflexibile: adverbul, prepoziția, conjuncția, particula, interjecția


    4. Manifestarea unui comportament empatic cultural și intercultural


    Competențe specifice

    Conținuturi

      1. Exprimarea unui punct de vedere față de anumite tradiții și valori ale culturii naționale sau ale unei alte culturi, descrise în cărțile citite

      2. Argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie și în cultura

    altor popoare

    • Carte si cultură: elemente de cultură slavonă în cultura ucraineană

      • Limba maternă - sursa esențială pentru dezvoltarea personală și pentru âmbogățirea bagajului cultural

      • Identitate personală; identitate natională; diversitate culturală și lingvistică

    • Valori estetice și morale în creațiile literare (binele, adevărul, frumosul, ținutul natal, patrie si popor)

      • Empatie și deschidere. Noi și ceilalți

      • Valori culturale ucrainene în context european/mondial


    image


    image


    PROGRAMA

    pentru


    EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a

    DISCIPLINA

    MATEMATICĂ


    București, 2022


    image

    PROGRAMA PENTRU EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a

    MATEMATICĂ

    Prezenta programa este realizată în conformitate cu prevederile Programei școlare pentru disciplina matematică, clasele a V-a – a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017.

    Subiectele de matematică pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele formate/dezvoltate pe parcursul învățământului gimnazial și se elaborează în baza prezentei programe.

    Matematica are statut de disciplină obligatorie în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a.

    COMPETENȚELE GENERALE ALE DISCIPLINEI ȘI COMPETENȚELE SPECIFICE CARE VOR FI EVALUATE ȘI CONȚINUTURILE ASOCIATE

    Competenţele generale (CG) și competențele specifice (CS)

    CG1. Identificarea unor date, mărimi și relații matematice, în contextul în care acestea apar

    V.CS1.1. Identificarea numerelor naturale în contexte variate

    V.CS1.2. Identificarea fracţiilor ordinare sau zecimale în contexte variate

    V.CS1.3. Identificarea noţiunilor geometrice elementare şi a unităţilor de măsură în diferite contexte

    VI.CS1.1. Identificarea unor noţiuni specifice mulţimilor și relației de divizibilitate în image VI.CS1.2. Identificarea rapoartelor, proporţiilor şi a mărimilor direct sau invers proporţionale VI.CS1.3. Identificarea caracteristicilor numerelor întregi în contexte variate

    VI.CS1.4. Recunoaşterea fracţiilor echivalente, a fracţiilor ireductibile şi a formelor de scriere a unui număr raţional

    VI.CS1.5. Recunoaşterea unor figuri geometrice plane (drepte, unghiuri, cercuri, arce de cerc) în configuraţii date

    VI.CS1.6. Recunoaşterea unor elemente de geometrie plană asociate noţiunii de triunghi

    VII.CS1.1. Identificarea numerelor aparținând diferitelor submulțimi ale lui image

    VII.CS1.2. Identificarea unei situații date rezolvabile prin ecuaţii sau sisteme de ecuaţii liniare VII.CS1.3. Identificarea unor informații din tabele, grafice și diagrame

    VII.CS1.4. Identificarea patrulaterelor particulare în configurații geometrice date

    VII.CS1.5. Identificarea elementelor cercului şi/sau poligoanelor regulate în configurații geometrice date VII.CS1.6. Identificarea triunghiurilor asemenea în configurații geometrice date

    VII.CS1.7. Recunoașterea elementelor unui triunghi dreptunghic într-o configuraţie geometrică dată VIII.CS1.1. Recunoașterea apartenenţei unui număr real la o mulțime

    VIII.CS1.2. Identificarea componentelor unei expresii algebrice

    VIII.CS1.3. Identificarea unor dependenţe funcţionale în diferite situaţii date

    VIII.CS1.4. Identificarea unor figuri plane sau a unor elemente caracteristice acestora în configuraţii spaţiale date

    VIII.CS1.5. Identificarea corpurilor geometrice şi a elementelor metrice necesare pentru calcularea ariei sau a volumului acestora

    CG2. Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în diverse surse informaționale

    V.CS2.1. Efectuarea de calcule cu numere naturale folosind operaţiile aritmetice şi proprietăţile acestora V.CS2.2. Efectuarea de calcule cu fracţii folosind proprietăţi ale operaţiilor aritmetice

    V.CS2.3. Utilizarea instrumentelor geometrice pentru a măsura sau pentru a construi configurații geometrice

    VI.CS2.1. Evidenţierea în exemple a relaţiilor de apartenenţă, de incluziune, de egalitate și a criteriilor de

    divizibilitate cu 2, 5, 10n , 3 și 9 în image

    VI.CS2.2. Prelucrarea cantitativă a unor date utilizând rapoarte și proporţii pentru organizarea de date VI.CS2.3. Utilizarea operațiilor cu numere întregi pentru rezolvarea ecuațiilor și inecuațiilor

    VI.CS2.4. Aplicarea regulilor de calcul cu numere raţionale pentru rezolvarea ecuaţiilor de tipul: x a b ,

    x a b ,

    x : a b

    a 0 , ax b c , unde a , b și c sunt numere raţionale

    VI.CS2.5. Recunoașterea coliniarităţii unor puncte, a faptului că două unghiuri sunt opuse la vârf, adiacente, complementare sau suplementare şi a paralelismului sau perpendicularității a două drepte

    VI.CS2.6. Calcularea unor lungimi de segmente, măsuri de unghiuri în contextul geometriei triunghiului

    VII.CS2.1. Aplicarea regulilor de calcul pentru estimarea şi aproximarea numerelor reale

    VII.CS2.2. Utilizarea regulilor de calcul cu numere reale pentru verificarea soluţiilor unor ecuaţii sau sisteme


    image

    de ecuaţii liniare

    VII.CS2.3. Prelucrarea unor date sub formă de tabele, grafice sau diagrame în vederea înregistrării, reprezentării și prezentării acestora

    VII.CS2.4. Descrierea patrulaterelor utilizând definiții și proprietăți ale acestora, în configuraţii geometrice date

    VII.CS2.5. Descrierea proprietăților cercului şi ale poligoanelor regulate înscrise într-un cerc VII.CS2.6. Stabilirea relaţiei de asemănare între triunghiuri

    VII.CS2.7. Aplicarea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente ale acestuia

    VIII.CS2.1. Efectuarea unor operaţii cu intervale numerice reprezentate pe axa numerelor sau cu mulțimi definite printr-o proprietate a elementelor ei

    VIII.CS2.2. Aplicarea unor reguli de calcul cu numere reale exprimate prin litere

    VIII.CS2.3. Descrierea unei dependenţe funcţionale într-o situaţie dată, folosind diagrame, tabele sau formule

    VIII.CS2.4. Reprezentarea, prin desen sau prin modele, a unor configuraţii spaţiale date

    VIII.CS2.5. Prelucrarea unor date caracteristice ale corpurilor geometrice studiate în vederea calculării unor elemente ale acestora

    CG3. Utilizarea conceptelor și a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice

    V.CS3.1. Utilizarea regulilor de calcul pentru efectuarea operaţiilor cu numere naturale şi pentru divizibilitate

    V.CS3.2. Utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operaţiilor cu fracţii ordinare sau zecimale

    V.CS3.3. Determinarea perimetrelor, a ariilor (pătrat, dreptunghi) şi a volumelor (cub, paralelipiped dreptunghic) şi exprimarea acestora în unităţi de măsură corespunzătoare

    VI.CS3.1. Utilizarea unor modalităţi adecvate de reprezentare a mulţimilor și de determinare a c.m.m.d.c. şi a c.m.m.m.c.

    VI.CS3.2. Aplicarea unor metode specifice de rezolvare a problemelor în care intervin rapoarte, proporţii şi mărimi direct/invers proporţionale

    VI.CS3.3. Aplicarea regulilor de calcul şi folosirea parantezelor în efectuarea operaţiilor cu numere întregi VI.CS3.4. Utilizarea proprietăţilor operaţiilor pentru compararea și efectuarea calculelor cu numere raţionale VI.CS3.5. Utilizarea unor proprietăţi referitoare la distanţe, drepte, unghiuri, cerc pentru realizarea unor construcții geometrice

    VI.CS3.6. Utilizarea criteriilor de congruenţă și a proprietăților unor triunghiuri particulare pentru determinarea caracteristicilor unei configurații geometrice

    VII.CS3.1. Utilizarea unor algoritmi şi a proprietăţilor operaţiilor în efectuarea unor calcule cu numere reale VII.CS3.2. Utilizarea transformărilor echivalente în rezolvarea unor ecuaţii şi sisteme de ecuaţii liniare VII.CS3.3. Alegerea metodei adecvate de reprezentare a problemelor în care intervin dependenţe funcţionale și reprezentări ale acestora

    VII.CS3.4. Utilizarea proprietăţilor patrulaterelor în rezolvarea unor probleme VII.CS3.5. Utilizarea proprietăților cercului în rezolvarea de probleme

    VII.CS3.6. Utilizarea asemănării triunghiurilor în configurații geometrice date pentru determinarea de lungimi, măsuri și arii

    VII.CS3.7. Deducerea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic

    VIII.CS3.1. Utilizarea unor procedee matematice pentru operații cu intervale și rezolvarea inecuațiilor în image VIII.CS3.2. Utilizarea formulelor de calcul prescurtat şi a unor algoritmi pentru rezolvarea ecuaţiilor şi a inecuaţiilor

    VIII.CS3.3. Reprezentarea în diverse moduri a unor funcții cu scopul caracterizării acestora

    VIII.CS3.4. Folosirea unor proprietăţi de paralelism sau perpendicularitate pentru analizarea poziţiilor relative ale dreptelor și planelor

    VIII.CS3.5. Alegerea metodei adecvate pentru calcularea unor caracteristici numerice ale corpurilor geometrice

    CG4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informațiilor, concluziilor și demersurilor de rezolvare pentru o situaţie dată

    V.CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic aunor proprietăţi referitoare la comparări, aproximări, estimări şi ale operaţiilor cu numere naturale

    V.CS4.2. Utilizarea limbajului specific fracţiilor/procentelor în situații date


    image

    V.CS4.3. Transpunerea în limbaj specific a unor probleme practice referitoare la perimetre, arii, volume, utilizând transformarea convenabilă a unităţilor de măsură

    VI.CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete care se pot descrie utilizând mulţimile și divizibilitatea în image

    VI.CS4.2. Exprimarea în limbaj matematic a relaţiilor şi a mărimilor care apar în probleme cu rapoarte, proporţii și mărimi direct sau invers proporţionale

    VI.CS4.3. Redactarea etapelor de rezolvare a ecuaţiilor şi a inecuaţiilor studiate în mulţimea numerelor întregi

    VI.CS4.4. Redactarea etapelor de rezolvare a unor probleme, folosind operații în mulţimea numerelor raţionale

    VI.CS4.5. Exprimarea, prin reprezentări geometrice sau în limbaj specific matematic, a noţiunilor legate de dreaptă, unghi şi cerc

    VI.CS4.6. Exprimarea în limbaj geometric simbolic şi figurativ a caracteristicilor triunghiurilor și ale liniilor importante în triunghi

    VII.CS4.1. Folosirea terminologiei aferente noţiunii de număr real (semn, modul, opus, invers) VII.CS4.2. Redactarea rezolvării ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii liniare

    VII.CS4.3. Descrierea în limbajul specific matematicii a unor elemente de organizare a datelor VII.CS4.4. Exprimarea în limbaj geometric a noțiunilor legate de patrulatere

    VII.CS4.5. Exprimarea proprietăţilor cercului şi ale poligoanelor în limbaj matematic

    VII.CS4.6. Exprimarea în limbaj matematic a proprietăţilor unor figuri geometrice folosind asemănarea VII.CS4.7. Exprimarea în limbaj matematic a relaţiilor dintre elementele unui triunghi dreptunghic VIII.CS4.1.Folosirea terminologiei aferente noţiunilor de mulțime, de interval numeric și de inecuații VIII.CS4.2. Exprimarea matematică a unor situaţii concrete prin calcul algebric

    VIII.CS4.3. Utilizarea unui limbaj specific pentru formularea unor opinii referitoare la diferite dependențe funcţionale

    VIII.CS4.4. Descrierea în limbaj matematic a elementelor unei configurații geometrice

    VIII.CS4.5. Utilizarea unor termeni şi expresii specifice pentru descrierea proprietăţilor figurilor şi corpurilor geometrice

    CG5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii date

    V.CS5.1. Analizarea unor situaţii date în care intervin numere naturale pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule

    V.CS5.2. Analizarea unor situaţii date în care intervin fracţii pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule

    V.CS5.3. Interpretarea prin recunoașterea elementelor, a măsurilor lor și a relațiilor dintre ele, a unei configuraţii geometrice dintr-o problemă dată

    VI.CS5.1. Analizarea unor situaţii date în contextul mulţimilor și al divizibilității în image

    VI.CS5.2. Analizarea unor situaţii practice cu ajutorul rapoartelor, proporţiilor şi a colecţiilor de date VI.CS5.3. Interpretarea unor date din probleme care se rezolvă utilizând numerele întregi

    VI.CS5.4. Determinarea unor metode eficiente în efectuarea calculelor cu numere raţionale

    VI.CS5.5. Analizarea seturilor de date numerice sau a reprezentărilor geometrice în vederea optimizării calculelor cu lungimi de segmente, distanţe, măsuri de unghiuri şi de arce de cerc

    VI.CS5.6. Analizarea unor construcţii geometrice în vederea evidenţierii unor proprietăţi ale triunghiurilor

    VII.CS5.1. Elaborarea de strategii pentru rezolvarea unor probleme cu numere reale VII.CS5.2. Stabilirea unor metode de rezolvare a ecuațiilor sau a sistemelor de ecuații liniare VII.CS5.3. Analizarea unor situaţii practice prin elemente de organizare a datelor

    VII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării calculării unor lungimi de segmente, a unor măsuri de unghiuri şi a unor arii

    VII.CS5.5. Interpretarea unor proprietăți ale cercului și ale poligoanelor regulate folosind reprezentări geometrice

    VII.CS5.6. Interpretarea asemănării triunghiurilor în configurații geometrice VII.CS5.7. Interpretarea unor relaţii metrice între elementele unui triunghi dreptunghic VIII.CS5.1. Interpretarea unei situaţii date utilizând intervale și inecuaţii

    VIII.CS5.2. Interpretarea unei situaţii date utilizând calcul algebric VIII.CS5.3. Analizarea unor funcţii în context intra și interdisciplinar

    VIII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea descrierii unor configuraţii spaţiale şi a calculării unor elemente metrice


    image

    VIII.CS5.5. Analizarea condiţiilor necesare pentru ca o configuraţie geometrică spațială să verifice anumite cerinţe date

    CG6. Modelarea matematică a unei situaţii date, prin integrarea achizițiilor din diferite domenii

    V.CS6.1. Modelarea matematică, folosind numere naturale, a unei situații date, rezolvarea problemei obţinute prin metode aritmetice şi interpretarea rezultatului

    V.CS6.2. Reprezentarea matematică, folosind fracțiile, a unei situaţii date, în context intra și interdisciplinar (geografie, fizică, economie etc.)

    V.CS6.3. Analizarea unor probleme practice care includ elemente de geometrie studiate, cu referire la unităţi de măsură şi la interpretarea rezultatelor

    VI.CS6.1. Transpunerea, în limbaj matematic, a unor situaţii date utilizând mulţimi, operații cu mulțimi și divizibilitatea în image

    VI.CS6.2. Modelarea matematică a unei situaţii date în care intervin rapoarte, proporţii şi mărimi direct sau invers proporţionale

    VI.CS6.3. Transpunerea, în limbaj algebric, a unei situaţii date, rezolvarea ecuației sau inecuației obținute și interpretarea rezultatului

    VI.CS6.4. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea operaţiilor cu numere raţionale VI.CS6.5. Interpretarea informaţiilor conţinute în reprezentări geometrice pentru determinarea unor lungimi de segmente, distanţe şi a unor măsuri de unghiuri/arce de cerc

    VI.CS6.6. Transpunerea, în limbaj specific, a unei situaţii date legate de geometria triunghiului, rezolvarea problemei obţinute şi interpretarea rezultatului

    VII.CS6.1. Modelarea matematică a unor situații practice care implică operații cu numere reale VII.CS6.2. Transpunerea matematică a unor situații date, utilizând ecuații și/sau sisteme de ecuații liniare VII.CS6.3. Transpunerea unei situații date într-o reprezentare adecvată (text, formulă, diagramă, grafic) VII.CS6.4. Modelarea unor situații date prin reprezentări geometrice cu patrulatere

    VII.CS6.5. Modelarea matematică a unor situații practice în care intervin poligoane regulate sau cercuri VII.CS6.6. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situaţii date, utilizând asemănarea triunghiurilor

    VII.CS6.7. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situaţii date, utilizând relații metrice în triunghiul dreptunghic

    VIII.CS6.1. Rezolvarea unor situaţii date, utilizând intervale numerice sau inecuații

    VIII.CS6.2. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea ecuaţiilor sau a formulelor de calcul prescurtat

    VIII.CS6.3. Modelarea cu ajutorul funcţiilor a unor fenomene din viața reală

    VIII.CS6.4. Modelarea unor situaţii practice în limbaj geometric, utilizând configurații spațiale

    VIII.CS6.5. Interpretarea informațiilor referitoare la distanțe, arii și volume după modelarea printr-o configurație spațială a unei situații date din cotidian

    Conținuturi asociate

    Domeniul de conținut: Mulțimi. Numere Subdomeniul: Mulțimi


    Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice.


    image

    1 Notația AB reprezintă dreapta AB , segmentul AB , lungimea segmentului AB sau distanța de la punctul

    AOB

    image

    AOB

    A la punctul B , în funcție de context.

    2 Notația reprezintă atât unghiul AOB , cât și măsura unghiului AOB , în funcție de context.