LEGE nr. 1 din 16 februarie 1968
pentru modificarea unor articole din Constitutia Republicii Socialiste România
EMITENT
  • MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ
    • Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 16 din 16 februarie 1968



    EXPUNERE DE MOTIVE
    Pentru aducerea la indeplinire a directivelor Conferintei Naţionale a Partidului Comunist Roman din 6-8 decembrie 1967, apare necesar ca dispozitiile constitutionale privind organizarea administrativa a teritoriului, organizarea şi functionarea organelor centrale ale administraţiei de stat, organizarea şi functionarea organelor locale ale puterii de stat şi ale administraţiei de stat, ca şi denumirea diferitelor organe de stat legata de unitatile administrativ-teritoriale, să fie modificate în mod corespunzător.
    În acest scop, prin alaturata lege se modifica art. 15 din Constitutie, prevazindu-se ca teritoriul Republicii Socialiste România este organizat în unităţi administrativ-teritoriale - judeţul, orasul şi comuna -, ca oraşele mai importante pot fi organizate ca municipii, iar municipiul Bucureşti, capitala Republicii Socialiste România, este organizat, din punct de vedere administrativ, pe sectoare.
    În consecinţa se modifica şi art. 94, 100 alin. 2, 102 alin. 1 şi 106 alin. 1, în care se face referire la organizarea instanţelor judecătorești şi a organelor procuraturii.
    Legea prevede modificarea art. 70 şi 73, pentru ca astfel dispozitiile constitutionale sa reflecte intarirea rolului Consiliului de Ministri, ca organ de conducere generală a activităţii executive pe intreg teritoriul tarii. Prevederile art. 78 au fost puse de acord cu cele ale art. 77, în sensul că ministrii şi conducătorii celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat raspund de activitatea organelor pe care le conduc în faţa Consiliului de Ministri.
    Sînt cuprinse, de asemenea, dispozitii destinate sa intareasca rolul consiliilor populare în conducerea vietii locale şi să asigure o aplicare consecventa a principiului conducerii colective în activitatea comitetelor executive.
    Pentru a se asigura aplicarea cit mai corespunzătoare a hotărîrilor consiliilor populare, precum şi controlul sistematic al muncii, în prima lor sesiune consiliile populare îşi vor alege comitetele executive, care vor avea un presedinte, vicepresedinti, dintre care unul va putea fi prim-vicepresedinte, şi un numar de membri stabilit prin lege.
    Durata mandatului pentru toate categoriile de consilii populare este stabilita la 4 ani. Pînă în prezent, durata mandatului sfaturilor populare comunale era de 2 ani. Majorarea duratei mandatului la 4 ani este necesară, intrucit sarcinile sporite ce vor reveni consiliilor populare comunale reclama o activitate de mai lunga durata, precum şi deprinderea în cit mai mare măsura a celor aleşi în aceste organe cu rezolvarea treburilor de stat şi obstesti.
    S-a prevăzut în acelasi timp constituirea de către consiliile populare a organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, supuse dublei subordonari. Acestea vor functiona fie ca institutii executive, fie ca unităţi de specialitate (inspectorate, direcţii, comitete etc.) avînd sarcina de a conduce activitatea locala în diferitele ramuri şi domenii.
    Deosebit de organele locale de specialitate, de organizaţiile economice constituite pe principiul gestiunii economice proprii, de intreprinderile şi instituţiile de stat de interes local, consiliile populare organizeaza aparatul comitetului executiv, necesar desfăşurării activităţii organelor locale ale puterii şi ale administraţiei de stat.
    În sensul celor aratate mai sus se modifica art. 22, 78, 79, 80, 81 alin. 3, 83, 88, 90, 92-97 inclusiv.
    Potrivit acestor modificari, denumirea de "sfaturi populare", folosita în unele texte constitutionale, trebuie inlocuita cu aceea de "consilii populare"; totodata, în textele în care denumirea diferitelor organe de stat este legata de unitatile administrativ-teritoriale urmeaza a se insera denumirile corespunzătoare noilor unităţi.
    În acest sens, se modifica şi art. 4 alin. 1 şi 2, 25 alin. 1 şi 3, 43 pct. 6 şi 18, 63 pct. 1, 64 pct. 8, 81 alin. 1, 2 şi 4, 82, 84 alin. 1 şi 2, 85, 86 alin. 1 şi 2, 87, 89 alin. 1 şi 2, 91 alin. 1.
    Ca urmare a tuturor acestor modificari, s-a dispus republicarea Constituţiei din 21 august 1965.
    Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.

    Articolul I

    Art. 15, 22, 70, 73, 78, 79, 80, 81 alin. 3, 83, 88, 90, 92-97 inclusiv, 100 alin. 2, 102 alin. 1 şi 106 alin. 1 din Constitutia Republicii Socialiste România se modifica după cum urmeaza:
    Art. 15. - Teritoriul Republicii Socialiste România este organizat în unităţi administrativ-teritoriale: judeţul, orasul şi comuna.
    Capitala Republicii Socialiste România este municipiul Bucureşti, care este organizat pe sectoare.
    Oraşele mai importante pot fi organizate ca municipii.
    Art. 22. - În Republica Socialista România, naţionalitatilor conlocuitoare li se asigura folosirea libera a limbii materne, precum şi cărţi, ziare, reviste, teatre, invatamintul de toate gradele, în limba proprie. În unitatile administrativ-teritoriale locuite şi de populatie de alta naţionalitate decit cea română, toate organele şi instituţiile folosesc oral şi scris şi limba naţionalitatii respective şi fac numiri de functionari din rindul acesteia sau al altor cetăţeni care cunosc limba şi felul de trai al populatiei locale.
    Art. 70. - Consiliul de Ministri este organul suprem al administraţiei de stat.
    Consiliul de Ministri exercita conducerea generală a activităţii executive pe intreg teritoriul tarii, avînd urmatoarele atribuţii principale:
    1. Stabileste măsuri generale pentru aducerea la indeplinire a politicii interne şi externe;
    2. Hotaraste masurile necesare privind organizarea şi asigurarea executarii legilor;
    3. Conduce, coordonează şi controlează activitatea ministerelor şi a celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat;
    4. Elaboreaza proiectul planului de stat şi proiectul bugetului de stat, precum şi orice alte proiecte de legi; elaboreaza proiecte de decrete;
    5. Stabileste măsuri pentru realizarea planului de stat şi a bugetului de stat; întocmeşte raportul general cu privire la indeplinirea planului de stat şi contul general de încheiere a exercitiului bugetar;
    6. Infiinteaza organizaţii economice, întreprinderi şi institutii de stat de interes republican;
    7. Ia măsuri în vederea asigurarii ordinii publice, apararii intereselor statului şi ocrotirii drepturilor cetatenilor;
    8. Ia măsuri, potrivit hotărîrilor Consiliului Apararii, pentru organizarea generală a fortelor armate şi fixarea contingentelor anuale de cetăţeni care urmeaza să fie chemati la indeplinirea serviciului militar;
    9. Exercita conducerea generală în domeniul relatiilor cu alte state şi ia măsuri pentru incheierea acordurilor internationale;
    10. Sprijina activitatea organizaţiilor de masa şi obstesti;
    11. Exercita, în condiţiile prevăzute de lege, atribuţiile sale de conducere şi de control asupra activităţii comitetelor executive ale consiliilor populare.
    Art. 73. - Consiliul de Ministri se compune din: preşedintele Consiliului de Ministri, prim-vicepresedintele şi vicepresedintii Consiliului de Ministri, ministrii, precum şi presedintii altor organe centrale ale administraţiei de stat prevăzuţi prin lege.
    Din Consiliul de Ministri fac parte, ca ministri, şi preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Productie, precum şi primul secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist.
    Preşedintele, prim-vicepresedintele şi vicepresedintii Consiliului de Ministri alcătuiesc Biroul permanent al Consiliului de Ministri.
    Art. 78. - Ministrii şi conducătorii celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat raspund de activitatea organelor pe care le conduc în faţa Consiliului de Ministri.
    Art. 79. - Consiliile populare sînt organele locale ale puterii de stat în unitatile administrativ-teritoriale în care au fost alese.
    Consiliile populare conduc activitatea locala, asigurind dezvoltarea economica, social-culturala şi edilitar-gospodareasca a unităţilor administrativ-teritoriale în care au fost alese, apararea proprietăţii socialiste, ocrotirea drepturilor cetatenilor, legalitatea socialista şi menţinerea ordinii publice.
    Consiliile populare organizeaza participarea cetatenilor la rezolvarea pe plan local a treburilor de stat şi obstesti.
    Art. 80. - Consiliul popular exercita urmatoarele atribuţii principale:
    1. Adopta planul economic şi bugetul local, aproba contul de încheiere a exercitiului bugetar;
    2. Alege şi revoca comitetul sau executiv;
    3. Infiinteaza organizaţii economice, întreprinderi şi institutii de stat de interes local;
    4. Conduce, indrumeaza şi controlează activitatea comitetului executiv, a organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, a organizaţiilor economice, întreprinderilor şi instituţiilor subordonate;
    5. Controlează hotărîrile consiliilor populare ierarhic inferioare.
    Art. 81. alin. 3. - Durata mandatului consiliului popular este de 4 ani, socotiti de la data încetării mandatului consiliului popular precedent.
    Art. 83. - Consiliile populare lucreaza în sesiuni; convocarea în sesiuni se face de comitetul executiv al consiliului popular.
    Consiliile populare se convoaca ori de cite ori este nevoie în sesiuni extraordinare, din iniţiativa comitetului executiv sau a cel puţin unei treimi din numărul total al deputatilor.
    Art. 88. - Comitetul executiv al consiliului popular are urmatoarele atribuţii principale:
    1. Aduce la indeplinire legile, decretele, precum şi hotărîrile Consiliului de Ministri şi celelalte acte ale organelor superioare;
    2. Executa hotărîrile consiliului popular care l-a ales;
    3. Elaboreaza proiectele de plan economic şi de buget local;
    4. Executa planul economic şi bugetul local, întocmeşte raportul cu privire la indeplinirea planului economic local, precum şi contul de încheiere a exercitiului bugetar;
    5. Conduce, indrumeaza şi controlează activitatea organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat;
    6. Conduce, indrumeaza, coordonează şi controlează activitatea organizaţiilor economice, a întreprinderilor şi instituţiilor subordonate;
    7. Conduce, indrumeaza şi controlează activitatea comitetelor executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare consiliului popular care l-a ales.
    Art. 90. - Comitetul executiv al consiliului popular este alcătuit din presedinte, vicepresedinti, dintre care unul poate fi prim-vicepresedinte, şi dintr-un numar de membri stabilit prin lege.
    Art. 92. - Comitetul executiv îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului conducerii colective.
    Comitetul executiv în intregul sau şi fiecare din membrii acestuia sînt raspunzatori în faţa consiliului popular care i-a ales, precum şi în faţa comitetului executiv al consiliului popular ierarhic superior şi a Consiliului de Ministri.
    Fiecare membru al comitetului executiv este răspunzător atit pentru propria sa activitate, cit şi pentru întreaga activitate a organului din care face parte.
    Art. 93. - Consiliile populare organizeaza, potrivit legii, pe linga comitetele lor executive, organe locale de specialitate ale administraţiei de stat. Organele locale de specialitate ale administraţiei de stat sînt subordonate atit consiliului popular şi comitetului executiv, cit şi organelor locale şi centrale ale administraţiei de stat ierarhic superioare.
    Art. 94. - În Republica Socialista România justiţia se infaptuieste, potrivit legii, prin Tribunalul Suprem, tribunalele judetene, judecatorii, precum şi prin tribunalele militare.
    Art. 95. - Prin activitatea de judecată, tribunalele şi judecatoriile apara orînduirea socialista şi drepturile persoanelor, educand cetatenii în spiritul respectarii legilor.
    Tribunalele şi judecatoriile, aplicind sancţiuni penale, urmaresc indreptarea şi reeducarea infractorilor, precum şi prevenirea savirsirii de noi infractiuni.
    Art. 96. - Tribunalele şi judecatoriile judeca pricinile civile, penale şi orice alte pricini date în competenţa lor.
    În cazurile prevăzute prin lege, tribunalele şi judecatoriile exercita controlul asupra hotărîrilor organelor administrative sau obstesti cu activitate jurisdictionala.
    Tribunalele şi judecatoriile judeca cererile celor vatamati în drepturile lor prin acte administrative, putind să se pronunte, în condiţiile legii, şi asupra legalităţii acestor acte.
    Art. 97 alin. 1. - Tribunalul Suprem exercita controlul general asupra activităţii de judecată a tuturor tribunalelor şi judecatoriilor. Modul de exercitare a acestui control se stabileste prin lege.
    Art. 100 alin. 2. - Judecarea proceselor în prima instanţa la judecatorii, la tribunalele judetene şi la tribunalele militare se face cu participarea asesorilor populari, afară de cazurile cînd legea dispune altfel.
    Art. 102 alin. 1. - În Republica Socialista România procedura judiciara se face în limba română, asigurindu-se, în unitatile administrativ-teritoriale locuite şi de populatie de alta naţionalitate decit cea română, folosirea limbii materne a acelei populatii.
    Art. 106 alin. 1. - Procuratura este condusa de Procurorul General. Organele procuraturii sînt: Procuratura Generală, procuraturile judetene, procuraturile locale şi procuraturile militare.

    Articolul II

    La art. 4 alin. 1 şi 2, 25 alin. 1 şi 3, 43 pct. 6 şi 18, 63 pct. 1, 64 pct. 8, 81 alin. 1, 2 şi 4, 82, 84 alin. 1 şi 2, 85, 86 alin. 1 şi 2, 87, 89 alin. 1 şi 2, 91 alin. 1, termenii de "sfaturi populare" se inlocuiesc prin "consilii populare".

    Articolul III

    Constitutia Republicii Socialiste România, cu modificările aduse prin prezenta lege, se va republica.
    Această lege a fost votata de Marea Adunare Naţionala la 16 februarie 1968, intrunind din cele 414 voturi exprimate, 412 voturi pentru şi 2 voturi împotriva.
    Preşedintele Marii Adunări Naţionale,
    STEFAN VOITEC
    Bucureşti, 16 februarie 1968.
    Nr. 1.
    În conformitate cu dispozitiile art. 57 din Constitutia Republicii Socialiste România, semnam această lege.
    Preşedintele Consiliului de Stat,
    NICOLAE CEAUSESCU
    Bucureşti, 16 februarie 1968.
    -----------