ORD DE URGENTA 82 28/06/2024

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 82 din 28 iunie 2024pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului

EMITENT

GUVERNUL ROMÂNIEI

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 608 din 28 iunie 2024
Având în vedere necesitatea reală de gestionare eficientă a resurselor umane la nivelul structurilor Ministerului Afacerilor Interne încadrate cu polițiști,
ținând seama de modificarea continuă a cadrului normativ, caracterizată de o tendință permanentă de îmbunătățire și de adaptare la necesitățile polițiștilor pentru ca aceștia să poată să își desfășoare activitatea în condiții optime,
luând în considerare faptul că efortul instituțional de protejare a resursei umane se manifestă pe mai multe paliere și că îmbunătățirea acestora necesită abordări etapizate care să asigure predictibilitate fără a crea șocuri instituționale, dar fără a întârzia îndreptarea de îndată a unor situații dereglatoare,
subliniind că exercitarea profesiei de polițist implică, prin natura sa, îndatoriri și riscuri deosebite care reclamă asigurarea unei protecții juridice sporite,
subliniind, de asemenea, că angajarea răspunderii polițistului pentru pagubele cauzate patrimoniului unității reclamă o abordare specifică în raport cu riscurile activității acestuia și cu faptul că acest patrimoniu este afectat unor scopuri de interes public deosebit, respectiv ordinea publică, precum și protejarea vieții și a integrității fizice a persoanei,
luând în considerare deficitul de personal înregistrat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, precum și preocuparea constantă a instituției de a lua măsuri și de a adapta mecanismele instituționale existente, astfel încât să reducă impactul generat de această situație, favorizată în context recent de accesarea masivă a drepturilor la pensie de către personalul instituției ca urmare a modificărilor și completărilor aduse Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat,
ținând cont de faptul că realitatea socială a ultimilor ani s-a schimbat și anumite rigori etico-profesionale de imagine a polițistului, care se răsfrâng inclusiv asupra selecției candidaților la concursurile pentru accederea în cariera de polițist, au o altă percepție publică care nu le mai justifică,
raportând acestea la faptul că aceste rigori scad baza de selecție și nu își mai ating scopul pentru care ele au fost instituite în trecut, iar nemodificarea lor accentuează greutățile cu privire la selecția candidaților pentru accederea în profesia de polițist,
înțelegând, cu toate acestea, că regimul disciplinar are nevoie urgentă de introducerea unor elemente care să sporească gradul de conformare a polițistului la conduita impusă de dispozițiile statutare și care să corecteze imediat și în mod just abaterile de la această conduită,
având în vedere deciziile recente ale Curții Constituționale a României pronunțate cu referire la Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, dintre care menționăm Decizia nr. 298 din 6 mai 2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 7 iulie 2021, Decizia nr. 789 din 23 noiembrie 2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei „nu este cercetat disciplinar“ din cuprinsul dispozițiilor art. 27^46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 19 ianuarie 2022, Decizia nr. 88 din 2 martie 2023 referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei „nu este cercetat disciplinar“ din cuprinsul dispozițiilor art. 27^45 lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 aprilie 2023, precum și deciziile cu impact în privința răspunderii materiale a polițistului, respectiv Decizia nr. 649 din 15 decembrie 2022 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2, 14, 15, 16, 19, 20, 22, ale art. 23 alin. (3) și ale art. 25, 27-43 și 47 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 7 februarie 2023, și Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2023 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, în redactarea anterioară modificării prin art. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, precum și ale art. 9 teza finală din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 din 29 mai 2023,
ținând seama de consecința declarării ca neconstituționale a prevederilor legale, respectiv încetarea efectelor juridice, astfel cum dispune art. 147 alin. (1) din Constituția României, republicată, precum și de obligația Guvernului de a pune în acord prevederile declarate neconstituționale cu dispozițiile Constituției,
luând în considerare faptul că lipsa cadrului de reglementare a răspunderii materiale a polițiștilor creează consecințe negative atât pentru patrimoniul instituției, prin blocarea mecanismelor interne de responsabilizare a factorilor care poartă sarcina recuperării pagubelor, cât mai ales pentru polițiști, care sunt lipsiți de instrumentele necesare unei protecții juridice sub forma răspunderii limitate în situația în care în timpul executării atribuțiilor de serviciu produc pagube mijloacelor din dotare,
raportat la faptul că, pe fondul procesului de modernizare, mijloacele din dotarea polițiștilor au crescut cantitativ și calitativ și, prin urmare, valoric, iar pagubele asupra acestora sunt inerente prin raportare la specificul misiunilor complexe în care sunt utilizate aceste mijloace în marja unui risc normal al serviciului,
ținând cont, totodată, de faptul că temerea polițiștilor de a nu produce pagube acestor mijloace din dotare creată de valoarea mare pe care ar trebui să o plătească, în lipsa unei răspunderi limitate, ar afecta modul acestora de îndeplinire a misiunilor operative,
în considerarea celor mai sus precizate, din perspectiva exigențelor art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, motivarea urgenței și a situației extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată este generată de inexistența unor soluții care să asigure gestionarea raporturilor de serviciu ale polițiștilor,
ținând cont de faptul că toate aceste elemente vizează interesul public și constituie situații de urgență, extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articolul I

Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 9, alineatul (1^1) se abrogă.2. La articolul 10 alineatul (1^2), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
a) nu are tatuaje ori elemente ornamentale, de orice natură, aplicate, inserate sau implantate pe față și/sau gât, precum și în alte zone ale capului sau tatuaje ori elemente ornamentale prezente pe alte zone ale corpului care să reprezinte sau să semnifice simboluri, mesaje, sloganuri sau reprezentări de natură să incite la violență, ură sau discriminare ori să aibă conotații politice, fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe;3. La articolul 10, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alin. (4^1) și (4^2), cu următorul cuprins:(4^1) Candidații care participă la concursul de admitere la programele de studii universitare de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție organizate în cadrul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne la forma de învățământ cu frecvență trebuie să îndeplinească, pe lângă condițiile prevăzute la alin. (1), și următoarele condiții:
a) să nu fi absolvit anterior un program/curs de formare inițială a personalului Ministerului Afacerilor Interne;
b) să fi absolvit cu diplomă de licență specializări universitare necesare structurilor Ministerului Afacerilor Interne. (4^2) Candidații care participă la concursul de admitere la programele de studii universitare de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție organizate în cadrul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne la forma de învățământ cu frecvență redusă trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) la data înscrierii au o vechime de minimum 1 an în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, în calitate de agent de poliție;
b) au obținut cel puțin calificativul «bine» la ultima evaluare anuală;
c) au absolvit cu diplomă de licență specializări universitare necesare structurilor Ministerului Afacerilor Interne;
d) nu sunt puși la dispoziție ori nu sunt suspendați din funcție în condițiile art. 27^21 alin. (2) sau ale art. 27^25 alin. (1) lit. a) sau b);
e) nu sunt sub efectul unei sancțiuni disciplinare.4. La articolul 10, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins:(6) Prin excepție de la prevederile art. 9 alin. (1), candidații la concursul de admitere la programul de studii universitare de licență la Academia de Poliție «Alexandru Ioan Cuza», care au fost declarați respinși și au obținut un rezultat mai mare sau egal cu media minimă de admitere stabilită potrivit regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere, în ordinea descrescătoare a mediilor obținute și potrivit opțiunilor formulate în acest scop, sunt repartizați, fără concurs de admitere, pe locuri la instituțiile de învățământ postliceale ale Ministerului Afacerilor Interne, în prima serie de școlarizare care urmează după concursul de admitere la Academia de Poliție «Alexandru Ioan Cuza5. La articolul 21, partea introductivă a alineatului (5) se modifică și va avea următorul cuprins:(5) Polițistului care intră în corpul ofițerilor de poliție în condițiile art. 9 alin. (2) și absolventului cu diplomă de licență al unui program de studii organizat la forma de învățământ cu frecvență, respectiv cu frecvență redusă în cadrul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional în funcție de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, astfel:6. La articolul 21, alineatul (8) se modifică și va avea următorul cuprins:(8) Persoanei care dobândește statutul de polițist prin transfer, potrivit art. 9 alin. (2^2) sau (3), i se acordă gradul profesional în funcție de pregătirea sa și de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerințele postului. Încadrarea polițistului se face în funcția minimă prevăzută de lege corespunzătoare gradului profesional acordat, pe o perioadă de probă de 6 sau 12 luni, în raport cu categoria din care face parte și cu gradul profesional acordat.7. La articolul 21, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alin. (8^1), cu următorul cuprins:(8^1) Persoanei care dobândește statutul de polițist prin încadrare directă, potrivit art. 9 alin. (2^2) sau (3), i se acordă gradul profesional în funcție de pregătirea sa și de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerințele postului, dar nu mai mult de gradul de inspector principal de poliție, respectiv agent-șef adjunct. Încadrarea polițistului se face în funcția minimă prevăzută de lege corespunzătoare gradului profesional acordat, pe o perioadă de probă de 6 sau 12 luni, în raport cu categoria din care face parte și cu gradul profesional acordat.8. La articolul 21, alineatul (10^1) se modifică și va avea următorul cuprins:(10^1) Polițistului prevăzut la alin. (5^1) nu i se poate modifica raportul de serviciu timp de cel puțin 3 ani de la numirea în funcție la unitatea în care este repartizat după absolvire, după acordarea gradului profesional de ofițer.9. La articolul 21, după alineatul (10^1) se introduce un nou alineat, alin. (10^2), cu următorul cuprins: (10^2) Prin excepție de la prevederile alin. (10^1), modificarea raporturilor de serviciu se poate realiza în cadrul aceleiași unități sau în situația în care intervine reorganizarea unității. Modificarea raporturilor de serviciu se poate realiza și în cadrul altor unități, în următoarele situații justificate:
a) când un membru al familiei polițistului este încadrat în gradul I sau II de invaliditate sau se află în tratament pentru o afecțiune medicală gravă, iar pentru îngrijirea acestora este necesar sprijinul polițistului;
b) când polițistul urmează un tratament pentru o afecțiune medicală gravă, care reclamă prezența sa periodică îndelungată cu frecvență săptămânală la o unitate medicală aflată în altă localitate decât cea în care se află unitatea la care este încadrat.10. După articolul 21 se introduce un nou articol, art. 21^1, cu următorul cuprins:

Articolul 21^1
(1) Odată cu acordarea primului grad profesional sau, după caz, a gradului profesional de ofițer, absolvenții prevăzuți la art. 9 alin. (1) sunt repartizați la unitățile de poliție beneficiare.(2) Absolvenții prevăzuți la alin. (1) au dreptul, în ordinea mediilor generale de absolvire, să își aleagă unitatea de poliție în care vor fi repartizați, în limita locurilor vacante comunicate de către unitățile beneficiare.(3) Absolvenții nu pot reveni asupra opțiunii formulate.(4) Absolventul care nu și-a exercitat dreptul de alegere este repartizat din oficiu.(5) Refuzul de a accepta propunerea de repartizare prevăzută la alin. (4) determină neacordarea gradului profesional, absolventului revenindu-i obligația de a restitui cheltuielile efectuate în timpul școlarizării. Prevederile art. 70 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.(6) Aspectele procedurale privind repartizarea absolvenților se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.11. La articolul 27^15, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Poate fi împuternicit polițistul care îndeplinește condițiile de studii prevăzute în fișa postului și nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare.12. La articolul 27^17, după litera e) se introduc două noi litere, lit. f) și g), cu următorul cuprins:
f) când polițistul este declarat «inapt» la evaluarea psihologică organizată cu ocazia participării la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant;
g) când polițistul este declarat nepromovat la concursul desfășurat pentru ocuparea postului ale cărui atribuții le exercită prin împuternicire.13. La articolul 27^25 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, lit. h^1), cu următorul cuprins:
h^1) nu se prezintă la efectuarea expertizei medico-militare pentru evaluarea capacității de muncă în vederea stabilirii aptitudinii față de îndeplinirea serviciului în poliție;14. La articolul 27^25, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins:(1^1) În cazul în care măsurile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) sunt dispuse ca urmare a reținerii, la stabilirea datei de început a suspendării se ia în calcul și durata reținerii.15. La articolul 27^27, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:(4) Emiterea unei decizii medicale avizate de Comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Afacerilor Interne, în situația prevăzută la art. 27^25 alin. (1) lit. h^1), constituie motiv de încetare a suspendării.16. Articolul 27^38 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 27^38

Concursul pentru ocuparea postului de conducere vacant constă în susținerea unui interviu structurat pe subiecte profesionale, care se înregistrează audio și video.17. La articolul 27^39, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 27^39
(1) Concursul pentru ocuparea postului de execuție vacant constă în susținerea unui test scris pentru verificarea cunoștințelor necesare îndeplinirii atribuțiilor postului, care se înregistrează audio și video.18. La articolul 27^45, literele b) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins:
b) nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare;
c) nu este pus la dispoziție ori suspendat din funcție în condițiile art. 27^21 alin. (2) sau art. 27^25 lit. a), b), h) și h^1);19. La articolul 27^46 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
b) nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare sau față de acesta nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală;20. La articolul 28 alineatul (1), litera o) se modifică și va avea următorul cuprins:
o) decontarea cheltuielilor de asistență juridică efectuate de acesta în cadrul unui proces penal și/sau civil, care a fost desfășurat sau se desfășoară împotriva sa, pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și în cadrul unui proces penal în care are sau a avut calitatea de persoană vătămată printr-o faptă de ultraj.21. După articolul 28 se introduce un nou articol, art. 28^1, cu următorul cuprins:

Articolul 28^1
(1) Cheltuielile de asistență juridică se decontează, la cererea polițistului formulată în termen de maximum 3 ani de la efectuarea acestora, de către ordonatorul de credite care asigură finanțarea unității în care acesta era încadrat la data luării la cunoștință despre dobândirea calității procesuale, în limita unui plafon, care reprezintă valoarea unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, stabilită la data încheierii convenției și care se aplică pentru fiecare proces penal sau civil.(2) În vederea decontării cheltuielilor de asistență juridică se încheie o convenție între polițist și ordonatorul de credite care asigură finanțarea unității în care acesta era încadrat la data luării la cunoștință despre dobândirea calității procesuale. (3) Polițistul este obligat să restituie sumele primite în următoarele situații:
a) instanța de judecată a constatat vinovăția sa, printr-o hotărâre definitivă;
b) polițistul a încheiat un contract de tranzacție ori un acord de mediere;
c) instanța de judecată a constatat că polițistul nu a săvârșit fapta în exercitarea atribuțiilor de serviciu.(4) Polițistul nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de asistență juridică sau, dacă a beneficiat, este obligat să restituie sumele primite în situația în care instanța de judecată a constatat nevinovăția sa, printr-o hotărâre definitivă, și a fost admisă în favoarea acestuia plata cheltuielilor de judecată cu titlu de onorariu avocat. (5) Dacă de la momentul efectuării cheltuielilor de către polițist și până la data decontării acestora intervine oricare dintre cazurile care nasc obligația de restituire a acestora, decontarea efectivă nu se mai realizează.(6) Convenția prevăzută la alin. (2) cuprinde clauze privind recuperarea sumelor pe care polițistul este obligat să le restituie potrivit alin. (3) și (4). Convenția reprezintă titlu executoriu pentru recuperarea sumelor.(7) Normele de aplicare a dispozițiilor privind dreptul polițistului la decontarea cheltuielilor de asistență juridică se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(8) Termenul de 3 ani prevăzut la alin. (1) este termen de decădere.22. Articolul 58^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 58^1
(1) Pentru prevenirea săvârșirii ulterioare de abateri disciplinare, după efectuarea cercetării prealabile, realizată în condițiile art. 59 sau 59^4, persoana prevăzută la art. 59 alin. (2) sau, după caz, la art. 62^6 alin. (2) poate dispune atenționarea polițistului. În acest caz, măsura se dispune în scris, are caracter administrativ-preventiv și nu produce consecințe asupra raportului de serviciu.(2) Măsura prevăzută la alin. (1) se poate dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) polițistul recunoaște în totalitate săvârșirea cu vinovăție a faptei care face obiectul cercetării prealabile și din probele administrate reiese vinovăția acestuia;
b) polițistul a manifestat preocupare pentru aflarea adevărului în cauză și a sprijinit administrarea probelor;
c) abaterea disciplinară are un grad redus de gravitate și, după caz, urmările faptei au fost înlăturate;
d) polițistul nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare.23. La articolul 59, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:(5) Actul administrativ prin care se declanșează cercetarea prealabilă se emite cu celeritate, în cuprinsul acestuia fiind nominalizați polițistul cercetat, polițistul care va efectua cercetarea și, după caz, un polițist desemnat să ajute la efectuarea acesteia.24. La articolul 60, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 60
(1) Sancțiunile disciplinare se dispun în termen de cel mult 6 luni de la data emiterii actului administrativ prevăzut la art. 59 alin. (5), dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârșirii faptei. Termenul de 6 luni este termen de prescripție, iar termenul de 2 ani este termen de decădere.25. La articolul 60, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:(4) La stabilirea unei sancțiuni dintre cele prevăzute la art. 58 alin. (1) sau, după caz, a măsurii prevăzute la art. 58^1 se ține seama de activitatea desfășurată anterior, de împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârșită, de cauzele, gravitatea și consecințele acesteia, de gradul de vinovăție a polițistului, de recunoașterea săvârșirii faptei care face obiectul cercetării prealabile, precum și de preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise.26. La articolul 62^3, alineatul (2) se abrogă.27. La articolul 62^4, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Desemnarea membrilor consiliului se realizează cu îndeplinirea următoarelor criterii:
a) unul dintre membri să aibă specialitatea polițistului cercetat;
b) cel puțin unul dintre membri să fie absolvent cu diplomă de licență în științe militare, informații și ordine publică sau în științe juridice;
c) de regulă, să fie asigurată participarea echitabilă a membrilor colectivului, prin raportare la numărul de desemnări anterioare.28. La articolul 62^4, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins:(3^1) Condițiile prevăzute la alin. (3) lit. a) și b) pot fi îndeplinite cumulativ de același membru.29. Articolul 62^6 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 62^6
(1) În situația polițistului căruia i se modifică raporturile de serviciu în altă unitate, procedura disciplinară continuă, prevederile prezentei secțiuni aplicându-se în mod corespunzător.(2) Competența de dispunere a continuării procedurii disciplinare aparține șefului prevăzut la art. 59 alin. (2), stabilit prin raportare la competența de numire în noua funcție a polițistului sau la noul post ocupat ori la unitatea în care a fost delegat sau împuternicit.(3) Șeful stabilit în condițiile alin. (2) se subrogă în drepturile și obligațiile șefului care a dispus cercetarea prealabilă. Acesta stabilește care dintre actele de procedură îndeplinite anterior rămân valabile.(4) În situația în care prin modificarea raporturilor de serviciu ale polițistului nu se schimbă competența de numire în funcție a acestuia sau când cercetarea prealabilă a fost dispusă, după caz, de șeful unității ierarhic superioare sau de șeful unității subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită competențe de coordonare și control metodologic al serviciilor publice comunitare, iar noua unitate/structură, după caz, se subordonează ori se află, de asemenea, în coordonarea și controlul metodologic al acesteia, procedura disciplinară continuă astfel cum a fost dispusă.30. Articolul 63 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 63
(1) Polițistul răspunde civil și material pentru pagubele cauzate patrimoniului unității sau patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne. (2) Polițistul răspunde civil pentru întreaga pagubă, calculată la data constatării acesteia, produsă cu vinovăție patrimoniului unității sau patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne, prin acțiunile ori inacțiunile sale care nu au legătură cu atribuțiile de serviciu.(3) Polițistul răspunde material în limita a trei salarii lunare nete, calculate la data constatării pagubei, pentru pagubele cauzate, cu vinovăție, patrimoniului unității sau patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne, prin acțiunile ori inacțiunile sale desfășurate în legătură cu atribuțiile de serviciu.(4) Partea din paguba care depășește cuantumul imputabil prevăzut la alin. (3) se scade din evidența contabilă a unității păgubite.31. Dupăarticolul 63 se introduc zece noi articole, art. 63^1 -63^10, cu următorul cuprins:

Articolul 63^1
(1) Polițistul care are calitatea de gestionar răspunde material în mod integral pentru pagubele produse de acesta în propria gestiune sau:
a) când, potrivit dispozițiilor legale, atribuțiile au fost exercitate de un delegat al acestuia sau de o comisie și se constată o pagubă, dacă nu se face dovada că aceasta s-a produs în absența gestionarului;
b) când a primit bunuri în cantități mai mici decât cele înscrise în documentele însoțitoare sau cu vicii aparente, fără să fi întocmit proces-verbal de constatare;
c) când nu a solicitat, în scris, asistență tehnică de specialitate la primirea, transportul, depozitarea, inventarierea și distribuirea bunurilor materiale și a altor valori, deși aceasta era necesară.(2) Polițistul care, fără a fi numit sau încadrat pe o funcție de gestionar, îndeplinește în fapt, cumulativ, cele 3 atribute ale gestionarilor, respectiv de primire, păstrare și eliberare de bunuri materiale, mijloace bănești sau alte valori, întâmplător sau pe baza unei însărcinări speciale, este considerat gestionar și răspunde material ca acesta. (3) Șeful unității răspunde material în mod integral, în locul gestionarului, când:
a) nu a asigurat gestionarului, la solicitarea în scris a acestuia, în cazurile prevăzute de lege, asistență tehnică de specialitate la primirea, transportul, depozitarea, inventarierea și distribuirea bunurilor materiale și a altor valori;
b) nu a luat măsurile necesare pentru remedierea deficiențelor sesizate în scris de către gestionar;
c) s-a substituit gestionarului în exercitarea atribuțiilor acestora;
d) nu a luat măsuri de siguranță necesare pentru păstrarea în bune condiții a bunurilor materiale și a altor valori.

Articolul 63^2

În cazul constatării insolvabilității autorului direct al pagubei, care are calitatea de gestionar, răspunde, în limita valorii pagubei de recuperat, polițistul vinovat de:
a) nerespectarea prevederilor legale privind angajarea sau numirea în funcția de gestionar, precum și de neconstituirea garanțiilor de către gestionari;
b) neluarea măsurilor de înlocuire a gestionarilor sau a persoanelor care gestionează bunuri materiale, fără a fi gestionari în înțelesul legii, deși li s-a adus la cunoștință, în scris și motivat, că nu își îndeplinesc atribuțiile în mod corespunzător;
c) neefectuarea inventarierilor la termenele și în condițiile legii, dacă prin aceasta s-ar fi putut evita producerea pagubei.

Articolul 63^3
(1) Polițistul nu răspunde material pentru pagubele:
a) cauzate prin acțiunile ori inacțiunile sale desfășurate în limitele legii;
b) generate de riscul normal al serviciului;
c) produse pe timpul intervenției la evenimente urgente, dacă a respectat dispozițiile legale incidente, inclusiv procedura de intervenție;
d) produse din cauze de forță majoră și caz fortuit;
e) produse ca urmare a executării dispoziției superiorului ierarhic, caz în care este analizată angajarea răspunderii materiale a acestuia;
f) produse în situații de legitimă apărare;
g) produse în stare de necesitate;
h) constatate după împlinirea unui termen de 3 ani de la data producerii lor.(2) În cazul în care paguba a fost generată de riscul normal al serviciului, pentru a nu fi angajată răspunderea materială este necesară îndeplinirea următoarelor condiții:
a) obligația de serviciu era prevăzută de dispozițiile legale în vigoare;
b) paguba nu a fost datorată relei-voințe sau modului necorespunzător de executare a acelei obligații de serviciu.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. e), polițistul care a executat dispoziții vădit ilegale și care, având posibilitatea de a înlătura parțial sau total urmările păgubitoare ale dispoziției primite, nu a informat în scris și nu a luat, din neglijență sau rea-credință, măsuri pentru evitarea sau diminuarea pagubei răspunde împreună cu cel care a dat dispoziția.

Articolul 63^4
(1) Când paguba a fost produsă de mai mulți polițiști, cuantumul răspunderii fiecăruia se stabilește în raport cu măsura în care a contribuit la producerea ei. (2) Dacă măsura în care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinată, răspunderea fiecărui polițist se stabilește proporțional cu salariul său net de la data constatării pagubei. (3) În situația în care paguba a fost cauzată împreună cu persoane care nu au calitatea de polițist, cuantumul răspunderii fiecăruia se stabilește în raport cu măsura în care a contribuit la producerea ei.(4) Dacă măsura în care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinată, răspunderea fiecăruia se stabilește în cote-părți egale.

Articolul 63^5
(1) Șeful unității care a luat cunoștință, pe orice cale, de producerea unei eventuale pagube dispune în scris, de îndată, efectuarea cercetării administrative.(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), șeful unității dispune scăderea pagubei din evidența contabilă în situația în care din informațiile disponibile la momentul luării la cunoștință de producerea unei eventuale pagube rezultă că cheltuielile de cercetare, de stabilire a răspunderii materiale și de recuperare a pagubei depășesc cuantumul acesteia.(3) Procedura de efectuare a cercetării administrative, persoanele competente, termenele de efectuare, conținutul și felul documentelor necesare se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 63^6
(1) Șeful unității, pe baza cercetării administrative, constată existența sau inexistența și cuantumul pagubei, polițistul vinovat, legătura de cauzalitate, precum și data sau perioada producerii și dispune, după caz, recuperarea pagubei recunoscute, sesizarea instanței competente sau a organelor de urmărire penală, darea la scădere a pagubei sau clasarea.(2) Prin excepție de la dispozițiile alin. (1), în situația în care, în urma cercetării administrative, se constată că paguba a fost produsă de o persoană care nu are calitatea de polițist, șeful unității dispune sesizarea instanței competente, potrivit dreptului comun, în vederea recuperării pagubei.(3) În situația în care paguba a fost cauzată de mai multe persoane, șeful unității, pe baza cercetării administrative, stabilește cota-parte de pagubă pentru fiecare dintre acestea, în raport cu măsura în care a contribuit la producerea ei.

Articolul 63^7
(1) Recuperarea pagubei recunoscute se face prin acordul de plată al polițistului, exprimat în scris, care poate fi semnat în termen de maximum 30 de zile de la data comunicării constatării șefului unității. (2) Acordul de plată constituie titlu executoriu de la data semnării acestuia și conține inclusiv modalitatea de recuperare a pagubei, solicitată de către polițist, respectiv integral sau eșalonat, pe o perioadă de maximum 3 ani. În situația recuperării pagubei în mod eșalonat, cuantumul unei tranșe lunare nu poate fi mai mic de 10% din salariul net lunar al polițistului.(3) În situația prevăzută la alin. (1) nu se datorează majorări, dobânzi și penalități de întârziere, dacă polițistul efectuează plata voluntară potrivit acordului de plată.(4) Recuperarea pagubei nerecunoscute se realizează prin sesizarea instanței de contencios administrativ.(5) Când paguba s-a produs prin fapte ce pot constitui infracțiuni, șeful unității dispune sesizarea organelor de urmărire penală, potrivit legii.

Articolul 63^8
(1) Darea la scădere a pagubei se dispune în următoarele situații:
a) când nu sunt îndeplinite condițiile pentru angajarea răspunderii materiale, prevăzute la art. 63 alin. (3);
b) când se constată existența unei cauze care înlătură răspunderea materială, dintre cele prevăzute la art. 63^3 alin. (1);
c) când paguba s-a produs prin împrejurări neimputabile vreunei persoane;
d) când a rămas o diferență în condițiile art. 63 alin. (4).(2) Clasarea se dispune în cazul în care paguba nu există.

Articolul 63^9
(1) Cercetarea administrativă se realizează de către o comisie numită de șeful unității ierarhic superioare unității în care s-a produs eventuala pagubă sau de ministrul afacerilor interne, în situația în care șeful unității în care s-a produs eventuala pagubă are legătură directă cu producerea acesteia.(2) În cazul în care situația prevăzută la alin. (1) se ivește în cursul cercetării administrative, șeful unității înaintează de îndată dosarul de cercetare administrativă unității ierarhic superioare, respectiv Ministerului Afacerilor Interne, după caz. (3) Șeful unității ierarhic superioare sau ministrul afacerilor interne dispune motivat preluarea dosarului cercetării administrative sau restituirea acestuia.(4) În situația prevăzută la alin. (1), demersurile pentru obținerea unui titlu executoriu în vederea recuperării pagubei se realizează de către unitatea la nivelul căreia a fost efectuată cercetarea administrativă.

Articolul 63^10
(1) Polițistul care a încasat sume nedatorate este obligat să le restituie integral; dacă a primit bunuri care nu i se cuveneau și care nu mai pot fi restituite în natură sau i-au fost prestate servicii la care nu era îndreptățit, este obligat să plătească contravaloarea lor.(2) Dispozițiile art. 63^3 alin. (1) lit. h) și ale art. 63^7 alin. (2) - (4) se aplică în mod corespunzător, pe baza constatării efectuate de către structurile de specialitate ale unității, în condiții stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.32. La articolul 69 alineatul (1), după litera n) se introduce o nouă literă, lit. o), cu următorul cuprins:
o) când polițistul nu s-a prezentat, din motive imputabile, la efectuarea expertizei medico-militare pentru evaluarea capacității de muncă în vederea stabilirii aptitudinii față de îndeplinirea serviciului în poliție, în termen de 3 luni de la data suspendării raportului de serviciu în condițiile art. 27^25 alin. (1) lit. h^1).33. La articolul 70, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alin. (7), cu următorul cuprins:(7) Recuperarea cheltuielilor prevăzute la alin. (5) se face prin acordul părților sau prin intermediul instanței de contencios administrativ, de către unitatea din care polițistul și-a încetat raportul de serviciu, după efectuarea cercetării administrative, sau, în cazul elevului și al studentului, prin grija unității sau instituției de învățământ în cadrul căreia a încheiat angajamentul prevăzut la alin. (1).34. La articolul 76, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins:(1^1) Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și personalului altor unități ale Ministerului Afacerilor Interne decât cele prevăzute la alin. (1), încadrat pe posturi prevăzute în statele de organizare a fi încadrate cu polițiști.35. La articolul 76, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Competențele stabilite inspectorului general al Poliției Române prin prezenta lege se exercită pentru personalul din structurile prevăzute la alin. (1) și (1^1) de către conducătorii acestora.36. După articolul 77 se introduce un nou articol, art. 77^1, cu următorul cuprins:

Articolul 77^1
(1) Unitățile care au în evidență debite de recuperat din titluri executorii în sarcina polițistului ale cărui raporturi de serviciu au încetat le transmit organelor fiscale competente din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în vederea recuperării în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare. Sumele astfel recuperate se fac venit la bugetul de stat. (2) Procedura de recuperare a debitelor prevăzută la alin. (1) se aplică și pentru perioada în care polițistul are raportul de serviciu suspendat și nu realizează venituri achitate de către unități ale Ministerului Afacerilor Interne.(3) Unitățile care au în evidență debite de recuperat din titluri executorii rezultate din aplicarea art. 70 alin. (7) le transmit organelor fiscale competente din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în vederea recuperării în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare. Sumele astfel recuperate se fac venit la bugetul de stat.(4) La data confirmării primirii titlurilor executorii prevăzute la alin. (1) și (3) de către organele fiscale competente din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, unitățile emitente ale titlurilor scad din evidența contabilă sumele înscrise în acestea.

Articolul II

Procedurile care privesc angajarea răspunderii polițiștilor pentru pagubele cauzate patrimoniului unității sau Ministerului Afacerilor Interne, inițiate și/sau aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, rămân supuse dispozițiilor legale în vigoare la data la care au început.

Articolul III

Dispozițiile art. 10 alin. (1^2) lit. a) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta ordonanță de urgență, se aplică în mod corespunzător și în situația concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante sau pentru admiterea în instituțiile de învățământ care formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne, demarate și nefinalizate anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Articolul IV
(1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se aprobă ordinul ministrului afacerilor interne prevăzut la art. 28^1 alin. (7) din Legea nr. 360/2002, cu modificările și completările ulterioare, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) Până la data intrării în vigoare a ordinului prevăzut la art. 28^1 alin. (7) din Legea nr. 360/2002, cu modificările și completările ulterioare, se aplică prevederile actelor normative subsecvente emise anterior, în măsura în care nu contravin Legii nr. 360/2002, cu modificările și completările ulterioare.(3) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se aprobă ordinul ministrului afacerilor interne prevăzut la art. 63^5 alin. (3) și art. 63^10 alin. (2) din Legea nr. 360/2002, cu modificările și completările ulterioare, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul V
(1) Dispozițiile art. 28 alin. (1) lit. o) și ale art. 28^1 din Legea nr. 360/2002, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică:
a) pentru decontarea cheltuielilor de asistență juridică efectuate anterior datei intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență;
b) pentru decontarea cheltuielilor de asistență juridică efectuate în cadrul unui proces penal sau civil finalizat anterior datei intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.(2) Pentru cheltuielile de asistență juridică efectuate anterior datei intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se aplică prevederile legale în vigoare la data efectuării acestora. (3) Cheltuielile de asistență juridică efectuate după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență în cadrul proceselor aflate în desfășurare la data intrării în vigoare a acesteia se decontează potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. o) și ale art. 28^1 din Legea nr. 360/2002, cu modificările și completările ulterioare.(4) Plafonul în limita căruia se decontează cheltuielile de asistență juridică prevăzute la alin. (3) se stabilește prin scăderea valorii totale a sumelor decontate potrivit alin. (2) din plafonul stabilit la art. 28^1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, cu modificările și completările ulterioare.(5) Nu constituie temei pentru restituirea unei părți a sumelor decontate potrivit alin. (2) faptul că aceasta depășește plafonul prevăzut la art. 28^1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, cu modificările și completările ulterioare.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,
Marian-Cătălin Predoiu
Ministrul muncii și solidarității sociale,
Simona Bucura-Oprescu
Ministrul educației,
Ligia Deca
Ministrul finanțelor,
Marcel-Ioan Boloș
București, 28 iunie 2024.
Nr. 82.
-----