DECIZIA nr. 298 din 6 mai 2021referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 669 din 7 iulie 2021

    Valer Dorneanu

    - președinte

    Cristian Deliorga

    - judecător

    Marian Enache

    - judecător

    Daniel Marius Morar

    - judecător

    Mona-Maria Pivniceru

    - judecător

    Gheorghe Stan

    - judecător

    Livia Doina Stanciu

    - judecător

    Elena-Simina Tănăsescu

    - judecător

    Varga Attila

    - judecător

    Patricia Marilena Ionea

    - magistrat-asistent
    1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Adrian Moldovan în Dosarul nr. 1.285/112/2018 al Tribunalului Bistrița- Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 71D/2019.2. Dezbaterile au avut loc la data de 27 aprilie 2021, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, având în vedere cererea formulată de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, Curtea, în temeiul art. 57 și al art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea la data de 6 mai 2021, când a pronunțat prezenta decizie.
    CURTEA,

    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3. Prin Încheierea din 13 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.285/112/2018, Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Excepția fost ridicată de Gheorghe Adrian Moldovan în cadrul unei acțiuni în contencios administrativ prin care a solicitat anularea în parte, respectiv în ceea ce privește acordarea gradului profesional de subinspector de poliție, a Dispoziției șefului Inspectoratului de Poliție Județean Bistrița-Năsăud nr. 473 din 13 iulie 2018 și obligarea pârâtului să emită o nouă dispoziție, prin care să i se acorde gradul profesional de inspector de poliție.4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002, care se referă la acordarea gradului profesional în funcție de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituție, în măsura în care se interpretează că se aplică doar absolventului cu diplomă de licență al unui program de studii organizat la forma de învățământ cu frecvență redusă în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“ a Ministerului Afacerilor Interne, dar exclude absolventul cu diplomă de licență al unui program de studii de ordine și siguranță publică, respectiv drept, organizat de aceeași instituție de învățământ a Ministerului Afacerilor Interne, la forma de învățământ cu frecvență.5. În susținerea acestei critici arată că, anterior începerii studiilor la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“, a îndeplinit funcții specifice corpului agenților de poliție, cumulând o vechime efectivă de peste 5 ani în structurile Ministerului Afacerilor Interne. După ce a absolvit cu diplomă de licență studiile în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“ - forma de învățământ cu frecvență -, i-a fost acordat gradul profesional de subinspector de poliție, fără a se ține seama de efectele juridice ale vechimii sale anterioare în structurile Ministerului Afacerilor Interne. Această dispoziție s-a dat în temeiul art. 21 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, care prevede că „absolventului cu diplomă de licență al unui program de studii de ordine și siguranță publică, respectiv drept, organizat la forma de învățământ cu frecvență în cadrul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional de subinspector de poliție și este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni“. În schimb, dispozițiile art. 21 alin. (5) din aceeași lege prevăd că absolventului cu diplomă de licență al unui program de studii organizat la forma de învățământ cu frecvență redusă i se va acorda gradul profesional în funcție de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne.6. Autorul excepției apreciază că legiuitorul face distincție, în ceea ce privește acordarea gradului profesional, între absolvenții unui program de studii la forma de învățământ cu frecvență și absolvenții unui astfel de program de studii la forma de învățământ cu frecvență redusă, în cazul primei categorii prevăzând, în toate situațiile, acordarea gradului profesional de subinspector de poliție, în timp ce în cazul celei de-a doua categorii, pentru acordarea gradului profesional se ia în considerare vechimea în funcție în structurile Ministerului Afacerilor Interne, conform distincțiilor prevăzute la art. 21 alin. (5) lit. a)-c) din Legea nr. 360/2002. Or, apreciază că această diferență de tratament juridic este discriminatorie, întrucât nu poate valorifica vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, și consideră că nu există niciun temei rațional care să justifice acest regim juridic diferit. În susținerea acestei critici invocă atât jurisprudența Curții Constituționale, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în care s-a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată obiectiv și rezonabil.7. Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că „textul art. 21 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 contravine art. 16 alin. (1) din Constituția României, [...] articol încălcat în momentul în care există o diferențiere între cetățeni în raport cu scopul urmărit“. Având în vedere reglementările art. 21 alin. (1) și (5) din Legea nr. 360/2002, consideră că nu este identificat un criteriu rațional din punctul de vedere al scopului urmărit de legiuitor.8. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,

    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit susținerilor autorului excepției, dispozițiile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare. În considerentele Încheierii din 13 decembrie 2018, Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal se referă la dispozițiile art. 21 alin. (1) și (5) din Legea nr. 360/2002, iar în dispozitivul încheierii precizează doar că „dispune sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate invocată de reclamant“. Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea apreciază că aceasta se referă la soluția legislativă care prevede acordarea gradului profesional în funcție de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, soluție care se regăsește în conținutul art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002. Prin urmare, Curtea urmează să se pronunțe cu privire la constituționalitatea acestui text de lege, care are următoarea redactare:
    Polițistului care intră în corpul ofițerilor de poliție în condițiile art. 9 alin. (2) și absolventului cu diplomă de licență al unui program de studii organizat la forma de învățământ cu frecvență redusă în cadrul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional în funcție de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, astfel:
    a) sub 5 ani - subinspector de poliție;
    b) între 5 și 10 ani - inspector de poliție;
    c) peste 10 ani - inspector principal de poliție.
    12. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea în drepturi a cetățenilor.13. Examinând reglementarea Legii nr. 360/2002, Curtea reține că „profesia de polițist poate fi exercitată numai de către persoana care a dobândit această calitate, în condițiile legii“ (art. 8). Polițiștii provin, de regulă, din rândul absolvenților instituțiilor de învățământ ale Ministerului de Interne - respectiv școlile de agenți de poliție și Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza -, însă ofițerii de poliție pot proveni și din rândul agenților de poliție absolvenți cu diplomă de licență sau echivalentă ai instituțiilor de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției [art. 9 alin. (1) și (2)].14. Polițiștii se încadrează în două categorii, definite în raport cu nivelul studiilor absolvite, după cum urmează: a) categoria A - Corpul ofițerilor de poliție - cuprinde ofițeri de poliție cu studii superioare; b) categoria B - Corpul agenților de poliție - cuprinde agenți de poliție cu studii liceale sau postliceale cu diplomă [art. 14 alin. (1)]. Categoriile de polițiști se împart, la rândul lor, pe corpuri și grade profesionale, după cum urmează: I. Corpul ofițerilor de poliție: a) chestor general de poliție; b) chestor-șef de poliție; c) chestor principal de poliție; d) chestor de poliție; e) comisar-șef de poliție; f) comisar de poliție; g) subcomisar de poliție; h) inspector principal de poliție; i) inspector de poliție; j) subinspector de poliție; II. Corpul agenților de poliție: a) agent-șef principal de poliție; b) agentșef de poliție; c) agent-șef adjunct de poliție; d) agent principal de poliție; e) agent de poliție [art. 14 alin. (2)].15. Dispozițiile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, aplicate în speța dedusă judecății, prevăd că „Absolventului cu diplomă de licență al unui program de studii de ordine și siguranță publică, respectiv drept, organizat la forma de învățământ cu frecvență în cadrul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional de subinspector de poliție și este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni.“ Altfel spus, legiuitorul, stabilind o corelație cu prevederile art. 14 alin. (2) pct. I, potrivit cărora primul grad pe care îl poate ocupa un polițist cu studii superioare este cel de subinspector de poliție, prevede acordarea acestui grad absolventului cursurilor cu frecvență ale Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“. Același tratament juridic este aplicabil și absolventului pregătit pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne la alte instituții de învățământ [art. 9 alin. (3)].16. În același timp însă, dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate stabilesc că „polițistului care intră în corpul ofițerilor de poliție în condițiile art. 9 alin. (2) și absolventului cu diplomă de licență al unui program de studii organizat la forma de învățământ cu frecvență redusă în cadrul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional în funcție de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, astfel: a) sub 5 ani - subinspector de poliție; b) între 5 și 10 ani - inspector de poliție; c) peste 10 ani - inspector principal de poliție.“ Prin această reglementare, legiuitorul, pornind de la premisa că agenții de poliție, absolvenți cu diplomă de licență sau echivalentă ai instituțiilor de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției, au acumulat deja o vechime în poliție la data încadrării în gradul profesional după absolvire, precum și de la faptul că, urmând studiile cu frecvență redusă ale Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“, studenții ar avea totodată posibilitatea ocupării unor funcții în structurile Ministerului Afacerilor Interne, a acordat posibilitatea valorificării vechimii acumulate anterior absolvirii în vederea obținerii unor grade superioare. Soluția legislativă dă expresie atât prevederilor art. 14 alin. (2), cât și prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, din care reiese concepția legiuitorului potrivit căreia vechimea dobândită într-un anumit grad deschide vocația avansării într-un grad superior.17. Prin urmare, Curtea constată că legiuitorul a creat două regimuri juridice distincte. Premisa care a constituit temeiul acestei departajări a fost aceea că noii absolvenți ai cursurilor cu frecvență ale învățământului superior - la care se referă art. 21 alin. (1) și (3) din Legea nr. 360/2002 - vor fi încadrați ca ofițeri de poliție, în gradul cel mai mic, respectiv cel de subinspector de poliție, întrucât aceștia nu au vechime acumulată anterior în structurile Ministerului Afacerilor Interne și nici nu puteau să o dobândească pe parcursul studiilor superioare, dată fiind prezența obligatorie la cursuri (a se vedea, în acest sens, dispozițiile art. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 294/2007 privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“ din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 3 aprilie 2007, care stabilesc obligativitatea prezenței la cursuri în cadrul ciclului studiilor universitare de licență). Faptul că legiuitorul are în vedere absența experienței în domeniu este confirmat și de prevederea potrivit căreia acești absolvenți sunt încadrați inițial ca debutanți, pentru o perioadă de stagiu de 12 luni, urmând a da un examen de definitivare [art. 21 alin. (12) din Legea nr. 360/2002]. Este important de subliniat că legiuitorul instituie același tratament juridic atât pentru absolvenții studiilor superioare cu frecvență ai Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“, cât și pentru absolvenții altor instituții de învățământ superior.18. Din contră, ipoteza art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 se referă la persoanele care, anterior absolvirii studiilor superioare, au acumulat vechime în structurile Ministerului Afacerilor Interne (respectiv au fost agenți de poliție și ulterior au absolvit cu diplomă de licență sau echivalentă instituții de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției sau au urmat studiile cu frecvență redusă ale Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“, având în același timp funcții în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor de Interne), întrucât modul de organizare a cursurilor a permis desfășurarea concomitentă a activității profesionale și a celei educaționale. În acest sens trebuie observate dispozițiile art. 20 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 294/2007, în care se arată că „Pentru motivarea profesională, agenții de poliție/maiștrii militari/subofițerii care îndeplinesc condițiile și criteriile specifice de recrutare stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne se pot înscrie la concursul de admitere în Academie, la programe de studii universitare de licență acreditate/autorizate la forma de învățământ cu frecvență redusă, pe locuri alocate prin cifrele de școlarizare distinct față de cele destinate candidaților pentru forma de învățământ cu frecvență. Selecția candidaților se realizează în conformitate cu criteriile de selecție stabilite de MAI și pe baza metodologiei prevăzute la art. 14 alin. (1)“. Având în vedere vechimea cumulată în structurile Ministerului Afacerilor Interne, legiuitorul a prevăzut posibilitatea valorificării acesteia cu prilejul stabilirii gradului profesional ce se acordă după absolvirea studiilor superioare.19. Autorul excepției de neconstituționalitate, care a acumulat o vechime de peste 5 ani în funcția de agent de poliție anterior începerii studiilor cu frecvență ale Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“, pune în evidență existența unei ipoteze care nu este reglementată de niciunul dintre textele de lege mai sus amintite, respectiv alin. (1), (3) și (5) ale art. 21 din Legea nr. 360/2002. Astfel, deși prin faptul că are vechime ca agent de poliție ar trebui să se încadreze în ipoteza art. 21 alin. (5) din Legea nr. 362/2002, dispozițiile exprese ale acestui text de lege care se referă doar la absolvenții studiilor cu frecvență redusă ale Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“ exclud aplicarea lor și în ipoteza autorului excepției. Din contră, potrivit reglementărilor actuale, autorul excepției se încadrează în ipoteza art. 21 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, care nu prevede însă beneficiul valorificării vechimii cumulate anterior în structurile Ministerului Afacerilor Interne.20. Rațiunile pentru care legiuitorul a exclus pentru persoanele aflate în situația autorului excepției de neconstituționalitate posibilitatea valorificării vechimii în structurile Ministerului Afacerilor Interne dobândite anterior începerii studiilor cu frecvență ale Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“, creând astfel o diferență de tratament în raport cu agenții de poliție care au absolvit cu diplomă de licență sau echivalentă instituții de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției sau cei care au urmat studiile cu frecvență redusă ale Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“, având în același timp funcții în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor de Interne, nu sunt evidente.21. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, așa cum s-a reținut în cele mai sus arătate, în măsura în care se apreciază că scopul legiuitorului a fost acela de a crea un tratament juridic distinct în funcție de vechimea pe care aceștia au avut-o anterior definitivării studiilor superioare care le permite încadrarea ca ofițeri de poliție, excluderea persoanelor aflate în ipoteza autorului excepției din rândul celor care se bucură de posibilitatea valorificării acestei vechimi potrivit dispozițiilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 apare ca fiind lipsită de o justificare obiectivă și rațională.22. Curtea Constituțională a subliniat în jurisprudența sa că situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 1 iulie 2006, sau Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Necesitatea existenței unei justificări obiective și rezonabile a fost subliniată și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în care s-a reținut, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă (de exemplu, prin Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, și Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunțată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit al Marii Britanii).23. În lumina celor învederate în prezenta cauză, Curtea apreciază însă că forma de învățământ - respectiv cu frecvență sau cu frecvență redusă -, care determină ipoteza legală aplicabilă autorului excepției, nu poate fi apreciată ca fiind un criteriu care întrunește cerințele mai sus arătate. Astfel, așa cum demonstrează autorul prezentei excepții de neconstituționalitate, forma de învățământ cu frecvență nu exclude ipoteza ca o persoană să fi cumulat vechime în structurile Ministerului Afacerilor Interne anterior începerii acestor studii. Mai mult, Curtea observă că, în cazul persoanelor aflate în ipoteza art. 21 alin. (5) prima teză din Legea nr. 360/2002, respectiv agenții de poliție absolvenți cu diplomă de licență sau echivalentă ai instituțiilor de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției, nu se prevede nicio distincție în funcție de forma de învățământ absolvită.24. Curtea observă, de asemenea, că, deși există posibilitatea desfășurării concomitente a activității profesionale ca agent de poliție și a urmării cursurilor cu frecvență redusă ale Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“, așa cum permit dispozițiile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002, o astfel de opțiune nu poate fi convertită într-o obligație a agentului de poliție de a se înscrie doar la cursurile de învățământ superior cu frecvență redusă și de a continua activitatea profesională, sub sancțiunea pierderii dreptului de a valorifica vechimea realizată în structurile Ministerului Afacerilor Interne. Cumularea a două activități solicitante, așa cum sunt cea profesională și cea educațională, trebuie să rămână doar o opțiune a persoanei, care va aprecia, în funcție de capacitatea și interesele personale, dacă poate susține un astfel de efort ori se dedică exclusiv doar uneia dintre activități. Opțiunea de a se dedica doar studiilor superioare, prin urmarea cursurilor cu frecvență în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“, nu poate fi considerată însă ca reprezentând un criteriu obiectiv și rațional pentru a exclude beneficiul valorificării vechimii cumulate anterior în structurile Ministerului Afacerilor Interne.25. Curtea amintește că, în jurisprudența sa, a statuat că nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului, în acest sens. Discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept (Decizia nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituțional specific, în cazul constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, Decizia nr. 164 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, sau Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014). În schimb, privilegiul se definește ca un avantaj sau o favoare nejustificată acordată unei persoane/categorii de persoane; în acest caz, neconstituționalitatea privilegiului nu echivalează cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat. Așadar, Curtea reține că sintagma „fără privilegii și fără discriminări“ din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituție privește două ipoteze normative distincte, iar incidența uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancțiuni de drept constituțional diferite, astfel cum s-a arătat mai sus (a se vedea Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015).26. Raportat la aceste repere jurisprudențiale, Curtea apreciază că art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 nu instituie un privilegiu pentru persoanele aflate în ipoteza normei, respectiv agenții de poliție absolvenți cu diplomă de licență sau echivalentă ai instituțiilor de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției și absolvenții cu diplomă de licență ai unui program de studii organizat la forma de învățământ cu frecvență redusă în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“, de vreme ce soluția legislativă dă expresie atât dispozițiilor legale care stabilesc gradele care se acordă în funcție de nivelul studiilor, precum și concepției legiuitorului potrivit căreia vechimea cumulată într-un anumit grad deschide vocația avansării într-un grad superior. Prin urmare, excluderea nejustificată în mod obiectiv și rațional a absolvenților cursurilor cu frecvență din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“ a Ministerului Afacerilor Interne de la beneficiul valorificării vechimii în structurile Ministerului Afacerilor Interne dobândite anterior cu prilejul stabilirii gradului profesional acordat după absolvire trebuie privită din perspectiva discriminării acestei categorii de persoane, remediul constituțional neputând fi decât acela de a acorda acest beneficiu și persoanelor aflate în ipoteza autorului excepției.27. În sfârșit, Curtea precizează că stabilirea împrejurării dacă autorul excepției de neconstituționalitate a acumulat sau nu vechimea pretinsă ca agent de poliție și consecințele ce decurg din această constatare în speță, în urma pronunțării prezentei decizii, reprezintă aspecte ce revin competenței instanței de judecată.28. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:

    Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Adrian Moldovan în Dosarul nr. 1.285/112/2018 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că soluția legislativă a art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, care exclude absolvenții cu diplomă de licență ai unui program de studii de ordine și siguranță publică, respectiv drept, organizat la forma de învățământ cu frecvență în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“ a Ministerului Afacerilor Interne, de la posibilitatea valorificării vechimii în structurile Ministerului Afacerilor Interne în vederea stabilirii gradului profesional acordat după absolvire, este neconstituțională.
    Definitivă și general obligatorie.
    Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunțată în ședința din data de 6 mai 2021.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Patricia Marilena Ionea

    -----